Clasa a XI-a A mai 2020

Consecințe ale teoremei lui Lagrange

Teorema lui Lagrange. Fie a , b   , a  b și f :  a, b   o funcție.
Dacă i) f este derivabilă pe  a, b 
ii) f este continuă pe  a, b
atunci există c   a, b  astfel încât f  b   f  a   f   c  b  a  .

Propoziția 1. Fie I un interval și f : I   o funcție derivabilă pe I. Atunci:

i) f   x   0, x  I  functia f este strict crescatoare pe intervalul I
ii) f   x   0, x  I  functia f este strict descrescatoare pe intervalul I
Observație. Propoziția 1 folosește la determinarea intervalelor de monotonie și a punctelor de extrem
ale unei funcții, precum și la demonstrarea unor inegalități.

Intervale de monotonie. Puncte de extrem

1) Se dă funcția f :   , f  x   x3  3x  5 .
a) Determinați intervalele de monotonie și punctele de extrem ale funcției f.
b) Determinați imaginea funcției f.
Soluție. a) Parcurgem etapele standard:
 Funcția f este derivabilă pe  (funcție polinomială) și f   x   3x 2  3 .
 Rezolvăm ecuația f   x   0 (adică determinăm punctele critice ale funcției f)
f   x   0  3x 2  3  0  x 2  1  x  1
Calculăm f  1  7 și f 1  3 .
 Stabilim semnul derivatei folosind următoarea consecință a teoremei lui Darboux:
Propoziție: Fie I un interval și f : I   o funcție derivabilă pe I.
Dacă f   x   0, x  I , atunci derivata f  are semn constant pe întreg intervalul I.
Avem f   2   9  0, f   0   3  0 și f   3  24  0 .
x  1 1 
f  x + + + + + 0  0 + + + + + + +
f  x     7    3    
 Concluzii:
Intervalele de monotonie ale funcției f sunt:
f este strict crescătoare pe   ,  1
f este strict descrescătoare pe  1, 1
f este strict crescătoare pe 1, 
Funcția f admite două puncte de extrem local:
un punct de maxim local x  1 , valoarea maximă corespunzătoare fiind f  1  7
un punct de minim local x  1 , valoarea minimă corespunzătoare fiind f 1  3
b) Imaginea funcției f
Avem lim f  x    și lim f  x    . Cum f este continuă pe  rezultă Im  f    ,     .
x  x 
Clasa a XI-a A mai 2020

2) Determinați intervalele de monotonie și punctele de extrem ale funcției f :   , f  x   x  x 2  1 .

Soluție.
x
 Funcția f este derivabilă (rezultatul unor operații cu fcț. derivabile) și f   x   1  .
2
x 1
 Rezolvăm ecuația f   x   0
x x
f   x  0  1
2
 0  1
2
 x2  1  x  2
pentru x  0   x 2  1  x 2 imposibil
x 1 x 1
Așadar ecuația ecuația f   x   0 nu are soluții.
 Stabilim semnul derivatei
Derivata nu se anulează pe intervalul  ,    f   x  are semn constant pe  .
f   0   1  0  1  0  la f   x  avem semnul „+” peste tot

x  
f  x ++++++++
f  x    
 Funcția f este strict crescătoare pe  și nu are puncte de extrem.
x
3) Se dă funcția f :  \ 1, 1  , f  x   . 2
x 1
a) Determinați intervalele de monotonie și punctele de extrem ale funcției f.
b) Determinați imaginea funcției f.
Soluție.
a) Funcția f este derivabilă pe  \ 1, 1 (funcție rațională) și avem

x  1  x  1  x  2 x  x2  1
2

f   x   2   2
 2
 x 1   x2 1  x2 1
 x2  1
f   x  0  2
 0   x2  1  0  x2  1 nu are soluții reale
x 2
 1
4  1 0  1 4  1
f   2   0 f 0  0 f  2  0
9 1 9

x  1 1 
f  x             
f  x         
Funcția f este strict descrescătoare pe fiecare interval: pe  , 1 , pe  1, 1 și pe 1,   .
Funcția f nu are puncte de extrem.

b) Pentru a determina imaginea funcției f completăm tabelul de mai sus cu valorile limitelor funcției f la
capetele domeniului de definiție. Avem D f   , 1   1,1  1,   și calculăm:
x
lim f  x   lim 2  0 ; similar obținem lim f  x   0
x  x  x  1 x 
Clasa a XI-a A mai 2020

x 1 x 1
lim f  x   lim 2
   și lim f  x   lim 2   
x 1 x 1 x  1 0 x 1 x 1 x  1 0
x 1 x 1  x 1 x 1 

x 1 x 1
lim f  x   lim 2
   și lim f  x   lim 2   
x 1
x 1
x 1
x 1
x  1 0 x 1
x 1
x 1 x  1
x 1
0 

x  1 1 
f  x             
f  x 0    

   

   0
Din tabel rezultă Im  f    .

Observație: Folosinnd GeoGebra obținem graficul funcției f :

Observăm și pe grafic că funcția f este strict descrescătoare pe fiecare interval în parte, dar nu este strict
descrescătoare pe întreg domeniul de definiție  \ 1, 1 .
Mai observăm că proiecția lui G f pe axa Oy acoperă întreaga axă Oy, deci Im  f     ,      .

4. Determinați intervalele de monotonie și punctele de extrem ale funcției f în următoarele situații:

a) f :   , f  x   x 4  2 x 2  1 b) f :   , f  x   arctg x2  1
1 x
c) f :  1, 1  , f  x   ln d) f :   , f  x   sin x  cos x
1 x
Clasa a XI-a A mai 2020
Demonstrarea unor inegalități

x3
Arătați că: a) e x  x  1, x   b) x  arctg x  x , x  0
3
x2
c) e x  xe , x   0,   d) x   ln 1  x   x , x  0
2
x    5 3
e) 1  , x   0,  f) 3 5
sin x 2  2
Soluții:
a) e x  x  1, x    e x  x  1  0, x    f  x   0, x   unde f :   , f  x   e x  x  1
Studiem funcția f cu ajutorul derivatei. Avem:
 Funcția f este derivabilă pe  (diferență de funcții derivabile) și f   x   e x  1 .
 Rezolvăm ecuația f   x   0 (adică determinăm punctele critice ale funcției f)
f   x   0  e x  1  0  ex  1  x  0
Calculăm f  0   e0  0  1  0 .
1
 Stabilim semnul derivatei în tabel: f  1  e  1  0, f   1   1  0
e
x  0 
f  x   0 + + + + +
f  x  0  
  
minim
Din tabel rezultă că funcția f are un punct de minim absolut în x  0 .
Avem f  x   0, x   Q.E.D (c.c.t.d.)
ln 3 ln 5
f) 3 5
5 3
 ln 3    ln 5  
5 3
5 ln 3  3 ln 5 
3

5
 f  3  f  5 

ln x
unde f :  0,     , f  x   .
x
1 1
  x  ln x 
 ln x  x 2 x  2  ln x
Avem f   x      și f   x   0  ln x  2  x  e 2 .
 x x 2x x
2
ln e 2
Calculăm f  e 2    și apoi stabilim semnul derivatei în tabel:
e 2 e
2  ln e3 1
f  1  1  0 și f   e3    0
2e3 e3 2e3 e3
x 0 3 5 e2 
f  x  0  
2
f  x      
e
Avem 0  3  5  e 2 și cum funcția f este strict crescătoare pe  0 , e 2  , rezultă f  3  f  5 Q.E.D.
Clasa a XI-a A mai 2020

Propoziția 2. Fie I un interval și f , g : I   două funcții derivabilă pe I. Atunci:

i) f   x   0, x  I  c   a.î. f  x   c , x  I
ii) f   x   g   x  , x  I  c   a.î. f  x   g  x   c , x  I
Observații:
i) O funcție cu derivata nulă pe un interval este constantă pe acel interval.
ii) Două funcții cu derivatele egale pe un interval diferă printr-o constantă pe acel interval.

Demonstrația propoziției 2.
i) Fie x1 , x2  I , x1  x2 . Cum f este derivabilă pe I și  x1 , x2   I rezultă că f este continuă pe  x1 , x2  și
derivabilă pe  x1 , x2  , adică funcția f satisface condițiile teoremei lui Lagrange. Rezultă că există c   x1 , x2 
astfel încât f  x2   f  x1   f   c  x2  x1   0   x2  x1   0 , deci f  x2   f  x1  . Cum orice două valori ale
funcției f sunt egale între ele, rezultă că f este constantă pe întreg intervalul I.

ii) Considerăm funcția h : I   , h  x   f  x   g  x  .

Evident h este derivabilă pe I (diferența a două funcții derivabile) și h  x   f   x   g   x   0, x  I .
Conform punctului i) demonstrat mai sus rezultă că funcția h este constantă pe întreg intervalul I, adică
c   a.î. h  x   c , x  I  f  x   g  x   c , x  I  f  x   g  x   c , x  I .

Observație. Propoziția 2 folosește la demonstrarea unor identități (egalități).

Demonstrarea unor identități


1. Să se demonstreze că arcsin x  arccos x  , x   1, 1 .
2
Soluție: Considerăm funcția f :  1, 1   , f  x   arcsin x  arccos x .
Funcția f este derivabilă pe intervalul  1, 1 deoarece este suma a două funcții derivabile pe  1, 1 și
1 1
f   x    arcsin x  arccos x    0, x   1, 1 .

2
1 x 1  x2
Conform propoziției 2 i) rezultă că f este constantă pe intervalul  1, 1 , adică există c   astfel încât
  
f  x   c , x   1, 1 . Dar f  0   arcsin 0  arccos 0  0   , deci f  x   , x   1, 1 .
2 2 2
   
Mai observăm că f 1  arcsin1  arccos1  0 și f  1  arcsin  1  arccos  1     .
2 2 2 2

În concluzie, avem arcsin x  arccos x  , x   1, 1 . Q.E.D.
2

1
2. Determinați imaginea funcției f : *   , f  x  = arctg x  arctg .
x
Soluție: Evident f este derivabilă pe  (compusă și sumă a două funcții derivabile) și
*

1 1  1 1 1
f   x  2  2
  2   2  2  0, x  * .
x 1  1   x  x 1 x 1
 x  1
 
Clasa a XI-a A mai 2020

Având în vedere faptul că *   , 0    0,   , rezultă că funcția f este constantă pe fiecare interval,
c1 , x   , 0 
adică există constantele c1 , c2   astfel încât f  x    .
c2 , x   0,  
     
Observăm că f 1  arctg 1  arctg 1    și f  1  arctg  1  arctg  1     , deci
4 4 2 4 4 2
 
 2 , x   ,0   
f  x   . În concluzie, imaginea funcției f este Im  f    ,   .
  , x   0,   2 2
 2

3. Calculați suma Sn  x   1  2 x  3x 2  4 x 3    nxn1 , x   , n  * .

Soluție.
n  n  1
Pentru x  0  Sn  0   1, n  * , iar pentru x  1  Sn 1  1  2  ...  n  , n  * .
2
Deoarece șirul 1, x, x , x ,  , x ,  este o progresie geometrică neconstantă pentru x   \ 0, 1 rezultă
2 3 n

xn  x 1
1  x  x 2  x3    x n  , x   \ 0 , 1 , n  * .
x 1
Derivăm această relație ( în sensul că f  x   g  x   f   x   g   x  ) și obținem

 x n1  1   n  1 xn  x  1  1  xn1  1 nx n1  nxn  1

0  1  2 x  3x  4 x    nx
2 3 n 1
  , adică Sn  x   2
 2
.
 x 1   x  1  x 1


4. Să se arate că arctg x  arcctg x  , x   .
2
2x
5. Se consideră funcțiile f , g :  1, 1   , f  x   arcsin , g  x   2arctg x .
2
x 1
Să se arate că funcțiile f și g diferă printr-o constantă și determinați această constantă.
n
6. Calculați suma Sn  x   Cn1  2Cn2  3Cn3  4Cn4     1  nCnn , n  * .

Propoziția 3. Fie I un interval deschis, x0  I și f : I   o funcție.

Dacă i) f este derivabilă pe I \  x0  ;
ii) f este continuă în x0 ;
iii) f  are limită în punctul x0 (finită sau nu), adică există lim f   x   l   ;
x  x0

Atunci f are derivată în punctul x0 și f   x0   l . Adică f   x0   lim f   x  .

x  x0

Observații
1o Propoziția 3 este adevărată și pentru derivate laterale, adică: în ipotezele i) și ii), dacă există
lim f   x   l   , atunci funcția f are derivată la stânga în punctul x0 și f s  x0   l . (similar la dreapta).
x  x0
x  x0

2o Propoziția 3 se folosește la calculul derivatei / studiul derivabilității unei funcții într-un punct.
Clasa a XI-a A mai 2020

Studiul derivabilității unei funcții într-un punct

1. Să se studieze derivabilitatea următoarelor funcții în punctele indicate:

a) f :   , f  x   3 x3  3x  2 în x0  2 și x0  1 ;
2x
b) f :   , f  x   arcsin în x0  1 și x0  1 ;
x2 1
c) f :   , f  x   x 4  13x 2  36 în x0  3, x0  2, x0  3 și x0  2 ;
d) f :  1, 1  , f  x   arcsin  3x  4 x3  în x0  1 și x0  1 .
Soluții:
a) Funcția f este continuă pe  (compusă de funcții elementare), deci f este continuă în x0  2 și x0  1 .
Reamintim: Dacă u este o funcție derivabilă, atunci funcția 3 u este derivabilă în toate punctele în
 1
care avem u  0 . În plus, are loc formula 3 u 
33 u2
 
 u .
2
Cum x3  3x  2   x  2  x  1 , rezultă că funcția f este derivabilă pe  \ 1,  2 și x   \ 1,  2 avem:
 1 3  x  1 x  1 x 1
f  x   3

x3  3x  2 
2
3 3  x  2   x  1
4
  3x 2  3 
2
3  x  1 3  x  2   x  1

3 2
 x  2   x  1
.

Calculăm limitele lui f   x  în punctele x0  2 respectiv x0  1 și obținem:

x 1 1 1
lim f   x   lim      f   2   
x 2 x 2 3 2
 x  2   x  1  
3 0  3
 0
x 1 2
lim f   x   lim     f s 1  
x 1
x 1
x 1
x 1
3 2
 x  2   x  1 0
x 1 2
lim f   x   lim     f d 1   .
x 1
x 1
x 1
x 1
3 2
 x  2   x  1 0

Observație: Apelând la GeoGebra, am trasat graficul funcției f.

1o Funcția f nu este derivabilă în x0  2 , dar este
continuă și are derivată infinită: f   2    .
Tangenta la G f în punctul A  2, 0  este verticală.

2o Funcția f nu este derivabilă în x0  1 , dar este

continuă în acest punct și are derivate laterale
infinite și diferite: f s 1   și f d 1   .
Punctul x0  1 este punct de întoarcere pentru funcția
f.
Semitangentele la G f în punctul B 1, 0  sunt
verticale și coincid. Punctul B 1, 0  este punct de
întoarcere pentru G f .
Clasa a XI-a A mai 2020

2x
b) f :   , f  x   arcsin în x0  1 și x0  1 ;
x2 1
Funcția f este continuă pe  (compusă de funcții elementare), deci f este continuă în x0  1 și x0  1 .
Reamintim: Dacă u este o funcție derivabilă, atunci funcția arcsin u este derivabilă în toate punctele
1
în care avem u   1,1 . În plus, are loc formula  arcsin u    u .
1  u2
2x 2x 2x
În cazul nostru avem 1  2  1, x   și 2
 1  x  1 , iar 2  1  x  1 .
x 1 x 1 x 1
2x
Așadar 2   1,1 , x   \ 1,  1 , deci funcția f este derivabilă pe  \ 1,  1 și x   \ 1,  1 avem
x 1
 2 x  1  2 x  x2  1 2  x 2  1  2 x  2 x 2 1  x 2 
f   x    arcsin 2       2 adică
2  x2  1 
 x 1  2x 
1  2 
 
 x  1
2 2
 
x 2
 1
2
 x  1  x 2
 1
 x 1
 2
 x  1 , pentru x   , 1  1,  
 2
f  x  
 2
, pentru x   1, 1
 x 2  1
Cum f este continuă în punctele x0  1 și x0  1 și derivabilă pe  ,  1   1, 1  1,   și
întrucât derivata f  are limite laterale în aceste puncte, vom obține:
2 2
f s  1  lim f   x   lim 2  1 ; f d 1  lim f   x   lim 2  1;
x 1 x 1 x  1 x 1 x 1 x  1
x  1 x  1 x 1 x  1

2 2
f s 1  lim f   x   lim 2
 1; f d 1  lim f   x   lim 2
 1 .
x 1
x 1
x 1
x 1
x 1 x 1
x 1
x 1
x 1
x 1
Rezultă că punctele x0  1 și x0  1 sunt puncte unghiulare pentru f.
Apelând la ajutorul aplicației GeoGebra, obținem graficul funcției f.

   
Punctele A 1,  și B  1,   sunt puncte unghiulare pentru G f .
 2  2
Clasa a XI-a A mai 2020

 x 2  ax  b , x  0
2. Fie funcția f :   , f  x    , unde a, b   .
 sin x , x  0
Să se determine valorile a și b pentru care funcția f este derivabilă pe  .

Soluție:
Are loc implicația ( f derivabilă  f continuă ), prin urmare f trebuie să fie continuă.

I. Studiem continuitatea funcției f.

f este continuă pe  ,0  și pe  0,  deoarece este, pe fiecare interval, restricția unor funcții elementare.
Avem f  0  0   lim f  x   lim  x2  ax  b   b , f  0  0   lim f  x   lim sin x  0 și f  0   sin 0  0 .
x 0 x 0 x 0 x 0
x 0 x0 x 0 x0

f este continuă în punctul 0  f  0  0   f  0  0   f  0   b  0 .

II. Studiem derivabilitatea funcției f.

f este derivabilă pe  ,0  și pe  0,  deoarece este, pe fiecare interval, restricția unor funcții derivabile.
2 x  a , x   , 0 
Avem f   x    .
 cos x , x   0,  
Studiem derivabilitatea funcției f în punctul 0 cu ajutorul Corolarului teoremei lui Lagrange (Propoziția 3).
Avem: i) f este derivabilă pe  \ 0
ii) f este contină în punctul 0   b  0 
iii) lim f   x   lim  2 x  a   a  f s  0   a și
x 0 x 0
x0 x 0

lim f   x   lim cos x  1  f d  0   1

x 0 x 0
x 0 x0

Atunci f este derivabilă în punctul 0  f s  0   f d  0   a  1 .

a  1
În concluzie, funcția f este derivabilă pe    .
b  0

ax  bx  c , x   1, 0 
2

2. Fie funcția f :  1, 1  , f  x    , unde a, b, c   .

 ln 1  x  , x   0, 1
Să se determine valorile a,b,c pentru care funcția f satisface condițiile teoremei lui Rolle pe intervalul  1, 1 .