Sunteți pe pagina 1din 3

Fișă de documentare- Piața, locul de întâlnire al agenților economici

Elementele fundamentale pentru definirea pieței:


- piața este un spațiu economic;
- piața este considerată ca locul de întâlnire a agenților economici, cumpărători și vânzători;
- pe piață se exprimă și se întâlnesc cererea și oferta;
- pe piață se formează prețul;
- relațiile dintre agenții economici care acționează pe aceeași piață sunt relații de concurență.
Piața este locul (spațiul) unde se întâlnesc și se confruntă cererea și oferta, la un moment dat, la un
anumit preț. Piața are mai multe forme concrete: târguri, hale, magazine, expoziții, etc.
Funcțiile pieței:
- funcția de informare;
- funcția de verificare și confirmare a comportamentului și deciziilor;
- funcția de comunicare între producție și consum;
- funcția de distribuire (orientare) a resurselor pe activități pe activități economice.

Prețul și echilibrul pieței

Prețul este suma de bani pe care o primește vânzătorul unui bun economic de la cumpărătorul acestuia.
Prețul se formează pe baza cererii și a ofertei; el este rezultatul firesc al pieței.
Dacă prețul este abordat ca o variabilă independentă, mișcarea sa (creștere sau scădere) face ca cererea
și oferta să se modifice în sens invers una față de cealaltă.
Pentru piața unui bun economic, cea mai mare importanță o are raportul dintre întreaga cantitate cerută
și oferită. Echilibrul unei piețe nu poate fi decât întâmplător; funcționarea pieței unui bun economic tinde însă
spre echilibrarea cererii și a ofertei, iar aceasta se realizează prin intermediul prețului de echilibru.
Prețul de echilibru este acel nivel al prețului la care cererea și oferta sunt egale, iar volumul vânzărilor
și al cumpărătorilor pe piața bunului respectiv este maxim.

Mecanismul concurențial

Problematica acestor relații se concentrează pe trei aspecte majore:


- cantitatea;
- calitatea;
- prețul bunurilor economice.
Acest gen de relații este cunoscut sub numele de concurență.
Relațiile dintre agenții economici pe piață, în funcție de interesele lor, constituie un sistem economic
de concurență, în care fiecare are libertatea să producă și să vândă ce-i convine, în condițiile pe care le
consideră cele mai favorizante.
Concurența este posibilă atunci când prețul este liber.
Manifestarea concurenței duce la:
- dezvolatarea producției;
- creșterea gradului de satisfacerea a nevoilor.
Manifestarea concurenței este o expresie a gradului de dezvoltare a pieței, a gradului de liberalizare
economică și exprimă măsura în care societatea este capabilă să stimuleze creativitatea agentului economic.
În cazul în care piața este dominată de un număr mic de agenți economici, posibilitățile de manifestare
a concurenței se restrâng.
Concurenţa = competiţia, confruntarea liberă, rivalitatea dintre agenţii economici (producători sau
consumatori) care acţionează pe piaţă pentru realizarea propriilor interese.
Mecanismul concurenţial are efecte benefice atât asupra producătorilor, cât şi asupra consumatorilor.
De exemplu:
 asupra producatorilor: - accelerarea cercetării;
- perfectionarea activităţii economice;
- diversificarea productiei;
- îmbunătăţirea calităţii produselor;
- promovarea progresului tehnic;
 asupra consumatorilor: - reducerea preţurilor;
- diversificarea bunurilor;
- facilităţi acordate de către producători.
Tipuri de concurenţă în funcţie de criteriul respectării legilor:
- concurenţă loială - care respectă reglementările în vigoare (poate folosi ca instrumente: reducerea
preţurilor, cresterea calităţii produselor, acordarea de facilităţi clienţilor, publicitate, introducere de noi
produse)
-concurenţă neloială încalcă prevederile legale (foloseste instrumente incorecte: şantaj, mită, trafic de
influenţă, evaziune fiscală, etc)
Tipuri de piaţă după forma de concurenţă:
- piaţă cu concurenţă perfectă
- piaţa cu concurenţă imperfectă: - piaţa de monopol
- piaţa de oligopol
- piaţa de oligopson (monopson)
Piaţa cu concurenţă perfectă
Piaţa cu concurenţă perfectă presupune existenţa unui număr foarte mare de producători care
acţionează independent.
Caracteristici:
- atomicitatea = participanţii la piaţă sunt foarte numeroşi;
- omogenitatea = produsele oferite de firme sunt relativ identice;
- libertatea de acţiune pe piaţă – nu există restricții pentru intrarea pe piaţă;
- transparenţă perfectă – constă în perfecta informare a agenților economici cu privire la cantitate, calitate,
pret, structura cererii şi ofertei.
- mobilitatea perfectă a factorilor de productie – pot fi procurati oricând si in orice cantitate.
Piaţa cu concurenţă perfectă se întâlneşte rareori în realitate.
Piaţa cu concurenţă imperfectă
Este cea mai aproape de realitate, deoarece concurenţa perfectă rămâne doar ca un model ideal.
Caracteristici :
- produsele sunt diferenţiate;
- există restricţii în calea celor ce doresc să pătrundă pe piaţă;
- informare deficitară privind situaţia pieţei;
- mobilitate redusă a factorilor de producţie.
Piaţa cu concurenţă imperfectă se prezintă sub următoarele forme:
a. piaţa cu concurenţă monopolistică – nr mare de producători care oferă produse diferite
Exemple: piaţa produselor de îmbrăcăminte, piaţa produselor cosmetice
b. piaţa cu concurenţă de monopol – pe piață domină un singur producător care poate impune calitatea,
cantitatea și prețul.
Exemple: CFR, E-ON Energie
c. piaţa cu concurenţă de oligopol – pe piaţă există câteva firme mari, puternice influențând prețurile
produselor ce le fabrică.
Exemple: piaţa telefoniei mobile
d. piaţa cu concurenţă de oligopson (monopson) – piaţa pe care există putini cumpăratori (sau unul singur)
aceștia impunând condițiile la care vor cumpăra produsele.
Exemple monopson: armata este singura care cumpăra armament şi alte bunuri utilizate exclusiv
de cadrele militare.

S-ar putea să vă placă și