Sunteți pe pagina 1din 10

EVALUAREA CONSTRUCTIILOR

1.Aspecte generale: scop, niveluri de performanta, obiective

Obiect şi domeniu de aplicare

(1) Obiectul prezentului cod este de a stabili criterii pentru evaluarea performanţei seismice a
clǎdirilor existente, considerate individual.
NOTĂ Evaluarea seismică se referă atât la construcţii degradate de acţiunea anterioară a
cutremurelor, cât şi la construcţii existente vulnerabile seismic, care încă nu au fost supuse unor
acţiuni seismice semnificative.

Construcţiile proiectate pe baza normativului P 100/92, cu modificǎrile şi completǎrile ulterioare,


precum şi construcţiile având cel mult 5 niveluri, indiferent de sistemul constructiv, proiectate pe
baza normativului P 100/82 nu necesită evaluarea seismică, decât în condiţiile în care proprietarii
acestora doresc să sporească performaţele lor faţă de cele iniţiale

Evaluarea structurală se realizează cu un grad de încredere diferit de cel asociat proiectării


construcţiilor noi.

Documente normative de bază

CR 0 –2005 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcţii


P 100–1/2006 Cod de proiectare seismică.- Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri
NP 112–04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă
CR 6 – 2006 Cod de proiectare pentru structuri din zidărie
CR 2-1-1.1-2005 Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali din beton armat
STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor
structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat
STAS 10108-75 Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din oţel.

2. CERINŢE DE PERFORMANŢĂ ŞI CRITERII DE ÎNDEPLINIRE

Cerinţe fundamentale

Evaluarea seismică a clădirilor existente urmăreşte să stabilească dacă acestea satisfac cu un


grad adecvat de siguranţă cerinţele fundamentale (nivelurile de performanţă) avute în vedere la
proiectarea construcţiilor noi, conform P 100–1/2006, 2.1.
-cerinta de siguranta a vietii;
-cerinta de limitare a degradarilor

Criterii de îndeplinire a cerinţelor de performanţă


Evaluarea acţiunii seismice se face:
Pentru structuri, conform prevederilor capitolului 3 şi Anexei A din P 100-1/2006;
Pentru componente nestructurale, conform capitolului 10 din P 100-1/2006. Valorile
factorilor de comportare q se aleg pe baza indicaţiilor date în prezentul cod, corespunzător tipului
de metodologie de evaluare utilizat.
Verificarea elementelor ductile se poate face funcţie de tipul metodei de calcul, în termeni de
deformaţii sau în termeni de rezistenţă.
Elementele fragile se verifică totdeauna în termeni de rezistenţă.

La calculul capacităţii de rezistenţă a elementelor structurale, pentru evaluarea valorilor de


proiectare ale rezistenţelor, se vor utiliza valorile medii ale proprietăţilor materialelor din lucrare,
obţinute din teste in-situ şi din alte surse suplimentare de informare, divizate prin factorii de
încredere definiţi la 4.3, ţinând seama de nivelul de cunoaştere disponibil.
În cazul elementelor ductile, rezistenţele de proiectare se obţin prin împărţirea valorilor
medii, diminuate ca mai sus, prin coeficienţii parţiali de siguranţă ai materialelor.
În cazul elementelor fragile, rezistenţele de proiectare se obţin prin împărţirea valorilor
rezistenţelor caracteristice, obţinute prin preluarea rezistenţelor medii corectate prin intermediul
factorilor de încercare, prin coeficienţii parţiali de siguranţă ai materialului.

2.1. Starea limită ultimă (ULS)

Capacitatea elementelor se determină pe baza;


- deformaţiilor admise pentru această stare limită, în cazul în care verificarea se face
în termeni de deplasare;
- şi a rezistenţelor stabilite conform 2.2.1(6), în cazul în care verificarea se face în
termeni de rezistenţă.
Deformaţiile se determină potrivit prevederilor date în anexele specifice structurilor din diferite
materiale.
-calcul la stari limita ultime, ULS-asociate cu ruperea elementelor structurale si alte forme de
cedare structurala care pot pune in pericol siguranta vietii oamenilor;
-Deplasarile laterale sub actiunea seismica asociata starilor limita ultime trebuie sa asigure o marja
de siguranta suficienta fata de cea corespunzatoare prabusirii;

drULS= cqdre ≤dr,aULS

drULS = deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata ULS


q-factor de comportare fct. de tipul de structura
dre =calculate pentru sectiuni fisurate (degradarile de rigiditate sunt conform normelor specifice
tipurilor de structuri si material)
1≤c=3- 2.5 (T/Tc) ≤ 2
dr,aULS =0.025h (h=inaltime de nivel); valoare admisibila

2.2. Starea limită de serviciu (SLS)


Cerinţele se determină pe baza acţiunii seismice relevante pentru această stare limită. În acest scop
se pot utiliza factorii de reducere a cerinţelor corespunzătoare SLS, daţi în P 100-1/2006, 4.5.4 şi
anexa A.
Verificarea structurilor şi a componentelor nestructurale la SLS constă în compararea
cerinţei cu capacitatea de deformare a elementelor. În mod uzual, verificarea se face în termeni
de deplasări relative de nivel.
drULS

drULS

Deplasari relative de nivel

- calcul la stari limita de serviciu, SLS, care au in vedere dezvoltarea degradarilor pana la un nivel,
dincolo de care cerintele specifice de exploatare nu mai sunt indeplinite;
Deplasarile relative de nivel sub actiuni seismice asociate acestei stari limita, sunt mai mici decat
cele care asigura protectia elementelor nestructurale, echipamentelor, obiectelor de valoare, etc.

drSLS= qdre ≤dr,aSLS (2)

drSLS = deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS


=factor de reducere:
0.4-pentru cladirile din clasa de importanta I si II;
0.5- pentru cladirile din clasa de importanta III si IV;
dre =calculate pentru sectiuni fisurate (degradarile de rigiditate 0.5EI)
dr,aSLS = valoare admisibila;

3. EVALUAREA SEISMICĂ A STRUCTURILOR ŞI COMPONENTELOR


NESTRUCTURALE (CNS)

Evaluarea seismică a structurilor şi a CNS din clădiri constă dintr-un ansamblu de operaţii
care trebuie să stabilească vulnerabilitatea acestora în raport cu cutremurele caracteristice
amplasamentului.
În mod concret evaluarea stabileşte măsura în care o clădire îndeplineşte cerinţele de performanţă
asociate acţiunii seismice considerate în stările limită.

Metodologia de evaluare se diferenţiază funcţie de complexitatea şi rigoarea operaţiilor de


evaluare. În cadrul codului sunt prevăzute trei metodologii de evaluare, denumite metodologia de
nivel 1, de nivel 2 şi respectiv, de nivel 3.

Clasa de risc în care este încadrată construcţia, împreună cu clasa de importanţă şi de


expunere la cutremur, conform P 100–1/2006, 4.4.5, determină necesitatea intervenţiei de
consolidare şi nivelul minim de siguranţă pe care trebuie să le asigure măsurile de consolidare .

4. COLECTAREA INFORMAŢIILOR PENTRU EVALUAREA STRUCTURALĂ

Informaţii generale şi istoric


(1) În vederea evaluării rezistenţei la cutremur a construcţiilor existente, colectarea datelor
necesare se obţine din surse cum sunt:
- documentaţia tehnică de proiectare şi de execuţie a construcţiei examinate;
- reglementările tehnice în vigoare la data realizării construcţiei;
- investigaţii pe teren;
- măsurători şi teste în situ şi/sau în laborator.

Informaţii iniţiale necesare


(1) Informaţiile necesare pentru evaluarea structurală trebuie să permită:
(a) Identificarea sistemului structural;
(b) Identificarea tipului de fundaţii ale clădirii;
(c) Identificarea condiţiilor de teren;
(d) Stabilirea dimensiunilor generale şi a alcătuirii secţiunilor elementelor structurale, precum şi a
proprietăţilor mecanice ale materialelor constituente. În cazul oţelului este necesară cu prioritate
identificarea proprietăţilor plastice (rezistenţa la curgere, ductilitatea).;
(e) Identificarea eventualelor defecte de calitate a materialelor şi/sau deficienţe de alcătuire a
elementelor, inclusiv ale fundaţiilor;
(f) Precizarea procedurii de stabilire a forţelor seismice de proiectare şi a criteriilor de proiectare
seismică utilizate la proiectarea iniţială;
(g) Descrierea modului de utilizare a clădirii pe durata de exploatare, stabilirea modului de utilizare
planificat al acesteia şi precizarea clasei de importanţă şi de expunere la cutremur, conform P 100-
1/2006;
(h) Reevaluarea acţiunilor aplicate construcţiei, ţinând cont de utilizarea clădirii;
(i) Identificarea naturii şi a amplorii degradărilor structurale şi a eventualelor lucrări de remediere -
consolidare executate anterior. Se au în vedere nu numai degradările produse de acţiunea
cutremurelor, ci şi cele produse de alte acţiuni, cum sunt încărcările gravitaţionale, tasările
diferenţiate, atacul chimic datorat condiţiilor de mediu sau tehnologice, etc.

(2) Pentru evaluarea componentelor nestructurale informaţiile trebuie să permită identificarea


şi localizarea componentelor care:
în caz de prăbuşire totală sau parţială pot afecta siguranţa vieţii oamenilor din clădire sau din
afara acesteia;
prin interacţiuni necontrolate cu elementele structurii pot conduce la avarierea acestora;
prin ieşirea din lucru pot cauza întreruperea funcţionării clădirii conform destinaţiei acesteia;
pot da naştere la efecte secundare periculoase (incendii, explozii,etc);
pot cauza pierderi materiale importante.
Niveluri de cunoaştere

KL1: Cunoaştere KL2: Cunoaştere KL3: Cunoaştere


limitată normală completă

Nivelul de cunoaştere realizat determină :


-metoda de calcul permisă;
- valorile factorilor de încredere (CF).
Modul de stabilire a metodelor de calcul şi a factorilor de încredere este precizat în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 Nivelurile de cunoaştere şi metodele corespunzătoare de calcul


cunoaşte

Alcătuirea
Nivelul

CF
rii

Geometrie de Materiale Calcul factori de


detaliu încredere

KL1 Din Pe baza proiectării simulate Valori stabilite pe baza LF-MRS


Cunoaştere proiectul de în acord cu practica la data standardelor valabile în Calcul liniar CF=1,35
limitată ansamblu realizǎrii construcţiei perioada realizării construcţiei
original şi şi şi
verificarea pe baza unei inspecţii în din teste în teren limitate
vizuală teren limitate
prin sondaj
KL2 în teren sau Din proiectul de execuţie Din specificaţiile de proiectare Orice metodă,
Cunoaştere dintr-un original incomplet şi dintr-o originale şi din teste limitate conform
normală releveu inspecţie în teren limitată în teren P 100 - 1/2006 CF=1,20
complet al sau sau Calcul liniar
clădirii dintr-o inspecţie în teren dintr-o testare extinsă a sau neliniar
extinsă calităţii materialelor în teren
KL3 Din proiectul de execuţie Din rapoarte originale privind Orice metodă,
Cunoaştere original complet şi dintr-o calitatea materialelor din conform
completă inspecţie limitată pe teren lucrare şi din teste limitate pe P 100 - 1/2006 CF=1,0
sau teren
dintr-o inspecţie pe teren sau
cuprinzătoare dintr-o testare cuprinzătoare
LF = metoda forţei laterale echivalente; MRS = calcul modal cu spectre de răspuns

KL1 Cunoaştere limitată corespunde următoarei stări de cunoaştere


-în ceea ce priveşte geometria: configuraţia de ansamblu a structurii şi dimensiunile elementelor
structurale sunt cunoscute, (a) din relevee, (b) din planurile proiectului de ansamblu original şi ale
eventualelor modificări intervenite pe durata de exploatare. În cazul (b) verificarea prin sondaj a
dimensiunilor de ansamblu şi a dimensiunilor elementelor este de regulă suficientă; în condiţiile în
care se constată diferenţe semnificative faţă de prevederile proiectului de ansamblu se va întocmi un
releveu mai extins al dimensiunilor;
-în ceea ce priveşte alcătuirea de detaliu: nu se dispune de proiectul de execuţie al structurii clădirii
şi se aleg detalii plecând de la practica obişnuită din perioada realizării construcţiei; se vor face
sondaje în câteva dintre elementele considerate critice şi se va stabili măsura în care ipotezele
adoptate corespund realităţii. În situaţia în care există diferenţe semnificative se va extinde
cercetarea în teren şi asupra altor elemente;
- în ceea ce priveşte materialele: nu se dispune de informaţii directe referitoare la caracteristicile
materialelor de construcţie, (a) din specificaţiile proiectelor, (b) din buletinele de calitate. Se vor
alege valori în acord cu documentele normative din perioada realizării clă dirii, asociate cu teste
Ã

limitate în teren în elementele considerate critice (esenţiale) pentru structură.

Informaţiile culese trebuie să fie suficiente pentru întocmirea verificărilor locale ale
capacităţii elementelor şi pentru construirea unui model de calcul al structurii.

KL2 Cunoaştere normală corespunde următoarei stări de cunoaştere:

-în ceea ce priveşte geometria: configuraţia de ansamblu a structurii şi dimensiunile elementelor sunt
cunoscute, (a) dintr-un releveu extins, (b) din planurile de ansamblu originale ale construcţiei şi ale
eventualelor modificări intervenite pe durata de exploatare. În cazul (b) este necesară verificarea pe
teren prin sondaj a dimensiunilor de ansamblu şi a dimensiunilor elementelor; în situaţia în care se
constată diferenţe semnificative faţă de prevederile proiectului se va întocmi un releveu mai extins;
-în ceea ce priveşte alcătuirea de detaliu: detaliile sunt cunoscute, (a) dintr-o inspecţie extinsă pe
teren, (b) dintr-un set incomplet de planşe de execuţie. În cazul (b), se vor prevedea verificări
limitate în teren ale elementelor considerate ca relevante pentru a constata daca informaţiile
disponibile corespund realităţii;
-în ceea ce priveşte materialele: informaţiile privind caracteristicile mecanice ale materialelor sunt
obţinute, (a) din testări extinse în teren, (b) din specificaţiile de proiectare originale. În cazul (b) se
vor efectua teste limitate în teren.

Informaţiile culese trebuie să fie suficiente pentru întocmirea verificărilor locale ale
capacităţii elementelor şi pentru construirea unui model de calcul al structurii.

KL3 Cunoaşterea completă corespunde următoarei stări de cunoştinţe:

-în ceea ce priveşte geometria: geometria de ansamblu a structurii şi dimensiunile elementelor sunt
cunoscute, (a) dintr-un releveu cuprinzător, (b) din proiectul de ansamblu complet al construcţiei
originale şi al eventualelor modificări intervenite pe durata de exploatare. În cazul (b) este necesară
verificarea prin sondaj a dimensiunilor de ansamblu şi ale elementelor; în situaţia în care se constată
diferenţe semnificative faţă de prevederile proiectului de ansamblu se va întocmi un releveu mai
extins;
-în ceea ce priveşte alcătuirea de detaliu: detaliile sunt cunoscute, (a) dintr-o inspecţie cuprinzătoare
în teren, (b) dintr-un set complet de planuri de execuţie. În cazul (b) se vor prevedea verificări
limitate în teren ale elementelor considerate ca cele mai importante pentru a constata dacă
informaţiile disponibile corespund realităţii;
- în ceea ce priveşte materialele: informaţiile privind caracteristicile mecanice ale materialelor sunt
obţinute, (a) din testarea cuprinzătoare în teren, (b) din documentele originale referitoare la calitatea
execuţiei. În cazul (b) se vor efectua şi încercări în teren limitate.
Identificarea nivelului de cunoaştere.

Planurile generale ale Planurile de detaliu ale Examinarea vizuală:


construcţiei descriu geometria construcţiei: planuri de sunt necesare măsurători
structurii şi permit identificarea armare a elementelor de beton prin sondaj ale unor
componentelor structurale şi a armat, planuri de execuţie ale elementele selectate
dimensiunilor acestora, precum şi elementelor metalice, ale adecvat.
a sistemului structural pentru nodurilor, etc.
preluarea acţiunilor verticale şi
laterale.

Relevarea construcţiei: Proiectarea simulată: -Inspecţia în teren


măsurători, finalizate prin procedeu care furnizează limitată
executarea unor seturi de planuri cantitatea şi poziţia armăturilor
care să descrie geometria longitudinale şi transversale (sau
-Inspecţia în teren
structurii, permiţând identificarea a alcătuirii elementelor metalice) extinsă
componentelor structurale şi a în elementele care participă la -Inspecţia în teren
principalelor CNS, a preluarea încărcărilor verticale şi cuprinzătoare
dimensiunilor lor, precum şi a orizontale. Proiectarea se
sistemului structural pentru bazează pe documentele
preluarea acţiunilor verticale şi normative şi practica din
laterale perioada realizării clădirii.

Materiale

Încercări distructive şi Încercări in-situ limitate: Încercări in-situ


nedistructive: Se pot utiliza metode informaţiile asupra proprietăţilor extinse
de testare nedistructive (de exemplu materialelor obţinute din
prin sclerometrie, cu ultrasunete etc.), standardele din timpul
construcţiei, din specificaţiile din Încercări in-situ
dar numai însoţite şi de încercări
distructive, pe carote de beton sau proiectul original sau din cuprinzătoare
zidărie, sau pe epruvete prelevate din documentele privind calitatea
elementele din oţel. execuţiei.

Definirea nivelurilor de inspecţie şi de încercare


Tabelul 4.2 Cerinţe minime pentru diferite niveluri de inspecţie şi testare

Inspectarea detaliilor Încercări pe materiale


Pentru fiecare tip de element structural
Nivelul de inspectare şi (grinzi, stâlpi, îmbinări, contravântuiri, pereţi)
testare Probe pe materiale la
Procentul de elemente
500 m2 de suprafaţă de
verificate pentru detalii
planşeu
Limitat 10% 2
Extins 15% 4
Cuprinzător 20% 6
Factorii de încredere

În vederea stabilirii caracteristicilor materialelor din structura existentă utilizate la calculul


capacităţii elementelor structurale, în verificarea acestora în raport cu cerinţele, valorile medii
obţinute prin teste in-situ şi din alte surse de informare se împart la valorile factorilor de încredere,
CF, date în tabelul 4.1, conform nivelului de cunoaştere.

Identificarea nivelului de degradare a construcţiei

(1) Evaluarea trebuie să stabilească dacă integritatea materialelor din care este realizată structura
a fost afectată pe durata de exploatare a construcţiei şi, dacă este cazul, măsura degradării. La
inspectarea construcţiei trebuie să se aibă în vedere că degradările pot fi ascunse sub finisaje bine
întreţinute.

(2) Evaluarea va identifica cauzele degradării materialelor:


- ca efect al cutremurelor anterioare;
- ca efect al tasării terenului de fundare;
- ca efect al altor deformaţii impuse: acţiunea variaţiilor de temperatură, contracţia şi curgerea lentă
a betonului;
- ca efect al agenţilor de mediu sau a agenţilor tehnologici, în special a apei, pure sau încărcate cu
substanţe agresive de diferite naturi;
- ca efect al unei execuţii defectuoase.

(3) În cazul elementelor de beton armat se urmăresc:


- calitatea slabă a betonului şi/sau degradarea lui fizică (de exemplu, din îngheţ-dezgheţ) sau
chimică (de exemplu, carbonatarea sau coroziunea produsă de diferiţi agenţi chimici şi biologici);
- zonele cu defecte de execuţie care afectează rezistenţa materialelor şi a elementelor structurale (de
exemplu, zona de beton segregat, zonele rosturilor de turnare executate incorect, înnădiri prin sudură
necorespunzătoare a pieselor de oţel etc.);
- existenţa şi gradul de coroziune a armăturilor de oţel;
- starea aderenţei între beton şi armături;
- deformaţiile remanente semnificative şi fisurile din elementele structurale cu diverse configuraţii şi
direcţii. Interesează în special fisurile deschise peste 0,5 mm. În cazul pereţilor structurali se vor
examina cu prioritate fisurile înclinate, mai ales cele în “x”. În cazul stâlpilor şi grinzilor vor fi
urmărite situaţiile cu cedare potenţială cu caracter neductil şi efectele interacţiunii cu pereţii de
compartimentare şi de închidere.
Examinarea stării elementelor şi materialelor va fi înregistrată într-un releveu de degradări detaliat
(în plan şi elevaţii) pentru a stabili efectele asupra siguranţei de ansamblu a structurii.

(4) În cazul elementelor de oţel se va cerceta:


- rugina, coroziunea sau alte degradări ale oţelului (de exemplu fisuri de oboseală);
- deformaţiile remanente rezultate din comportarea postelastică sau din fenomene de pierdere a
stabilităţii (flambaj, voalare);
- starea elementelor de îmbinare: suduri, şuruburi, nituri;

(5) În cazul construcţiilor din zidărie, informaţiile specifice necesare pentru evaluarea
siguranţei sunt detaliate în cap..........

(6) În cazul elementelor de lemn se urmăreşte să se evidenţieze:


- degradarea lemnului prin putrezire sau ca efect al acţiunii unor microorganisme;
- despicarea lemnului ca urmare a unor suprasolicitări locale;
- starea de fixare a cuielor şi a altor elemente de prindere.
(7) În cazul elementelor nestructurale informaţiile specifice necesare pentru evaluarea
siguranţei sunt detaliate în cap.............

S-ar putea să vă placă și