Sunteți pe pagina 1din 11

POLUAREA ORASULUI BARLAD,

JUDETUL VASLUI

Poluarea este rezultatul direct sau indirect al activitatilor umane ce se


des-fasoara pe teritoriul orasului .Fara îndoiala ca la originea poluarii sta
productia de materiale nespecifice mediului. Nu spectrul de materiale create
de om este cauza reala, ci modul de gospodarire a acestora care, pe lânga
faptul ca încorpo-reaza resurse neregenerabile si epuizabile, dupa utilizare
sunt deversate în mediul natural, fara sa se cunoasca efectele de lunga
durata asupra acestuia.

Factorii de poluare urbana sunt cei care se încadreaza în factorii general


valabil de poluare a mediului înconjurator si se refera la:

1.Lipsa unei organizari si dezvoltari economice pe criterii ecologice, cu alte


cuvinte, lipsa unei baze de dezvoltare durabila

2.Cresterea demografica exploziva care implica aglomerarea oraselor, ex-


tinderea suprafetelor ocupate de orase si cresterea necesitatii de tot felul,
constituie principala presiune exercitata din partea centrelor urbane asupra
mediului.

3.Dezvoltarea tehnicii fara sa tina seama de principiile ecologice.

4.Crearea de bunuri materiale care încorporeaza resurse neregenerabile (sau


greu regenerabile) si epuizabile.

5.Lipsa unei constiinte ecologice cu privire la posibilitatile mediului


înconjurator constituie acel factor de comportament care concura în egala
masura cu alti factori,la degradarea mediului.

6.Cresterea necesarului de apa în viitor.

-Surse de poluare ale apei in municipiul


Bârlad-
             Prezenţa surselor de apă de suprafaţă şi subterane în zona
Bârladului, au determinat dezvoltarea agriculturii, a sectorului zootehnic, a
industriei şi o dată cu acestea a oraşului în sine. Reversul medaliei îl constitue
apariţia poluării şi creşterea proporţională a apelor uzate evacuate direct, sau
ineficient epurate. Fiecare sector economic şi-a adus aportul
său. Ţinând cont de influenţa poluantului asupra stării de
sănătate a populaţiei, problema trebuie analizată.
             Industria alimentară reprezentată prin  S.C.
MÂNDRA S.A. (fabrică de ulei), S.C. IRIS S.A., şi abatoarele
Industriei de prelucrare a cărnii (fabrică de mezeluri),
evacuează ape uzate, încărcate cu cantităţi mari de materii
organice. S.C. FEPA S.A., S.C. KOMBASAN S.A., ramuri ale
industriei constructoare de maşini şi ABROM S.A. (prelucrarea Deversarede
pietrelor abrazive) duc la poluarea apei prin deversarea ape uzate de
apelor uzate în râurile Bârlad, Simila, Valea Seacă. Acestea la
sunt încărcate cu amoniac, metale grele ( Zn, Cr)  cu efecte Intreprinderea 
negative asupra faunei, florei şi calităţii apei râurilor de prelucrare
menţionate. a cărnii
Deversarede ape uzate de la Intreprinderea  de prelucrare a
cărnii
             S.C KOMBASAN îşi sporeşte rolul de poluant al râului Bârlad prin
depozitarea deşeurilor metalice direct în apa râului, ce trece prin dreptul
socităţii, nu la mare distanţă.
             Agricultura, prin folosirea intensă a pesticidelor şi îngrăşemintelor
chimice, constituie o veritabilă “bombă chimică”, cu efect întrziat, datorită
infiltrării lente a acestora, la ploi, către pânza de apă freatică. S.C. AVICOLA
S.A. ZORLENI, prin apele uzate şi dejecţiile animale, devine sursă de poluare,
cu nitraţi a apelor de suprafaţă şi a celor subterane.
             Dacă în sectorul agro-industrial procesul de prevenire şi combatere
a poluării apelor este mai lent şi mai  greoi, datorită costurilor mari pe care le
implică, este mult mai uşor de intervenit în sectorul urban al cărui aport nu
este de loc neglijabil. Staţiile de epurare ale oraşului funcţionează
necorespunzător. Apele utilizate în scopuri casnice se evacuează poluate, cu
reziduri de provenienţă biologică şi cu substanţe chimice în conţinut, fiind
medii prielnice pentru bacterii. RAGCL, prin staţia de epurare, poluează de
asemenea râul Bârlad. Gunoaele menajere depuse de locuitorii cartierelor
Munteni şi Podeni, direct în albia râului Bârlad, ca şi situarea gropii de gunoi
în vecinătatea văii râului, sporesc gradul de poluare al apelor acestuia.
Valea
Bârladului în
Bârladului
vecinătatea
poluată
gropii de gunoi
 
             Locuitorii cartierului
Cotu Negru sunt principalii vinovaţi
de poluarea cu gunoi  menajer,
mortăciuni, deşeuri feroase, ambalaje
din plastic, hârtii şi gunoi de grajd,
aruncate la întâmplare în pârâul
Valea Seacă, ce traversează oraşul
prin partea centrală, împingând cu Valea Seacă
demnitate spre locul de vărsare,
mizeria unui întreg cartier.
              Folosirea  apei în gospodăie înseamnă şi poluarea chimică a
acesteia cu diverse substanţe: leşie, săpun, vopseluri, uleiuri, diluanţi,
detergenţi, substanţe nediziolvate (suspensii), săruri dizolvate, ioni de metal,
reziduri petroliere. Pe lângă poluarea chimică, apa este supusă şi unei poluări
organice. Materia organică ce derivă din diverse acţiuni umane reprezintă o
sursă majoră de poluare prin deversările în râuri. Descompunerea acestor
materii organice este favorizată de microorganisme şi are loc mai ales la
suprafaţa sedimentelor şi vegetaţiei, în râurile mici, în coloana de apă.
Deoarece acest proces necesită consum de oxigen, poluarea organică
accentuată duce la o rapidă pierdere a oxigenului din apa râului şi determină
în acest fel dispariţia peştilor şi a nevertebratelor acvatice. Vor rezista doar
câteva specii care pot suporta concentraţia redusă de oxigen. Dacă procesul
continua în acest mod la Prodana şi pe pârâul Sohodol, se va ajunge la
degradarea totală.
             Descompunerea deşeurilor organice duce şi la eliminarea azotului,
care deşi nu este toxic în sine, în funcţie de nivelul PH-ului şi de temperatura
apei poate să fie transformat în amoniu, care este otrăvitor pentru peşti.
             Odată consumată şi poluată, în circuitul din gospodărie, în urma
spălatului, gătitului etc, apa ajunge în conducte  pentru a fi deversată. Unde?
În cazul oraşului Bârlad, apele uzate, menajere şi industriale, ajung în râul
Bârlad  prin mari reţele de colectare. La acestea se adaugă şi
pierderile aferente reţelei de canalizare. Astfel se deversează
mii de tone de suspensii (substanţe nedizolvate), subsstanţe
organice biodegradabile, săruri dizolvabile, la care se adaugă
ioni de metal, detergenţi, amoniac, reziduri petroliere.
             Un alt soi de poluare a apei este cea de origine
termică, cauzată de apele cu temperaturi înalte, evacuate de
intreprinderile industriale şi centralele termice, ce utilizează
combustibili convenţionali. Şi acestea determină o scădere a
cantităţii de oxigen din apa atât de necesară dezvoltării
pisciculturii în zonă. Lacul Prodana
             Ca factor principal de risc poate fi considerată şi - acumulare
reţeaua veche de conducte, uzate, cu multe avarii şi de materie
pomparea apei cu intermitenţă, ceea ce poate determina organică
pătrunderea de impurităţi în conductele uzate. Pe de altă
parte debitele scăzute ale lacurilor favorizează înflorirea algelor verzi şi
albastre. În acelaşi timp orice sursă deschisă de apă poate fi contaminată prin
căderi de pulberi radioactive.
             În cartierele din nordul şi sudul oraşului subsolurile blocurilor sunt
pline cu apă din scurgerile de la coloanele de apă sau canalizări, reprezentând
adevărate focare de poluare în zonele respective.
             Putem concluziona că sursele de poluare ale apei în municipiul
Bârlad pot fi împărţite în următoarele categorii: surse cu impact major, surse
cu impac mediu şi surse cu impact redus. Sursele cu impact major sunt
unităţile economice: R.A.G.C.L, prin staţia de epurare; S.C. KOMBASAN S.A.
şi  AVICOLA ZORLENI, ce evacuează apele uzate în râul Bârlad şi pârâul
Simila. Depăşirile indicatorilor avizaţi, la staţia de epurare sunt determinate de
capacitatea redusă a staţiei şi de deversarea în canalizarea oraşului a unor
ape neepurate cu depăşiri de suspensii solide, materii organice, produse
petroloere şi sulfuri, deversate de S.C. MÂNDRA S.A., S.C. FEPA S.A , S.C.
IRIS S.A., GARA C.F.R., URBANTRANS.
Tabel 3.     

Principalele surse poluante ale apei în zona oraşului Bârlad şi 


                                   valorile indicatorilor specifici
 
Nr Cantităţi Avizate Cantităţi
Sure poluante Indicatori Specifici
. (t/an) evacuate (t/an)
Suspensii 255,1 681,9
Reziduu fix 10202,5 5466,9
Cloruri 2550,6 684,5
R.A.G.C.L.
Amoniac 85,0 137,6
1. Staţia de
Dioxid de azot 25,5 3,1
epurare
Fenoli 0,4 0,9
Detergenţi 4,3 0.3
Produse petrol 0,9 191,9
Suspensii 19,1 51,5
Rezidu fix 917,9 689,3
Cloruri 229,5 107,5
S.C. Amoniac 22,9 1,6
2.
KOMBASAN Dioxid de azot 2,3 0,5
Produse petrol. 0,08 19,9
Crom 0,038 0,21
Zinc 0,023 0,16
CBO5 0,8 17,9
AVICOLA  Suspensii 3,4 16,6
3. S.A. Reziduu fix 80,7 56,9
ZORLENI Cloruri 20,2 5,8
Amoniac 0,7  3,6
- C o n s e c i n ţ e l e p o l u ă r i i a p e i -
            Au început să se facă deja resimţite efectele poluării, atât a
apelor de suprafaţă cât şi a apelor subterane. Impurificarea cu amoniu a
unor puţuri din zona de captare a apelor subterane din zona pârâului
Sohodol şi de la confluenţa acestuia cu râul Bârlad, sunt doar două
exemple. Controlul permanent al surselor de apă a evitat ajungerea acestor
ape poluate la consumatori, dar prin dezafectarea puţurilor respective, s-a
redus potenţialul de apă necesar zonei necuprinse în reţeaua de alimentare
centralizată a oraşului. Analizele de laborator au arătat poluarea cu nitraţi,
substanţe organice şi amoniu, a surselor de apă din pânza freatică, mai
ales a zonei situate pe  versanţii ce mărginesc Lacul Râpa Albastră, ca
urmare a administrării de îngrăşăminte chimice.
            Iată câteva rezultate ale analizei apelor din câteva fântâni din
zonă: 

Substa Clor
Durit
Locul Amon Nitr Nitr nţe  p Clor rezid Turbidit
N ate
fântânii iac iţi aţi organi H uri ual ate
r totală
ce liber
Şc.
Profesio  0,  99,
1  0,3  1,8  6,95  7  3,4  0  3,4
nală 02 4
Bârlad
Şc 0,0 16,
2 0 6,32 7 12,6 227 0 3,2
Tutova 2 3
Şc. 0,0 94,
3 0 7,9 7 22,1 127 0 1,8
Ciocani 5 2
Dispens
arul  0,  17,  58,
4 0  8,53  7  12,7  0  1,3
Bogdăn 03 4 8
eşti
            În viaţa colectivităţilor umane din zonă, apele sunt utilizate zilnic
atât ca a liment cât şi în asigurarea igienei personale. Numai că apa
datorită poluării are uneori un miros neplăcut. Acesta  provine de la
substanţele volatile pe care le conţine, ca urmare, a încărcării cu substanţe
organice în descompunere, a poluării cu substanţe chimice sau ape
reziduale.

            Culoarea apei distribuite la Bârlad, arată în multe zile modificarea


calităţii acesteia. Uneori are culoare arămie sau brună, datorită unui mare
conţinut de fier, căpătat din apele industriale, sau simplu, de la conductele
de transport ruginite. Ionii de cupru, proveniţi de la S.C. KOMBASAN, îi
conferă o culoare albăstruie. După ploi, ca urmare a unui conţinut mare de
argilă capătă culoare galben-brună.

            Apa utilizată în irigaţii determină contaminarea bacteriologică sau


poluarea chimică a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor.

            Prin tratare chimică apa îşi distruge flora microbiană proprie, şi
asta duce la micşorarea capacitţii de debarasare, faţă de diverşi poluanţi,
prezenţi la un moment dat. Cele mai puternice consecinţe ale poluării apei
sunt cele manifestate asupra stării de sănătate a populaţiei. Apa
contaminată mai ales cu germeni de origine fecală, produce febră tifoidă,
holeră, hepatită, parazitoze, boli gastrointestinale, conjunctivită (când este
utilizată la alimentarea ştrandului din oraş) şi infecţii ale pielii. Cum casele
şi apartamentele sunt mici şi supraaglomerate, se nasc condiţii de
propagare a multor boli infecţioase. Nu este un secret faptul, că sistemele
de tratare a apei menajere sunt insuficiente la Bârlad.

            Eliminarea necorespunzătoare a apelor uzate provoacă diaree la


copii, holeră şi parazitoze, când aceştia se scaldă necontrolat şi
nesupravegheat în aceste ape. În cartiertele Munteni şi Podeni sistemele de
drenaj sunt necorespunzătoare, ca să nu mai pomenim de faptul că,
în zonă nu este reţea de canalizare. Aici băltirea, acumularea apelor
reziduale sau a apelor de ploaie, încurajază reproducerea ţânţarilor care
transmit malarie, sau  infecţii provenite din contactul cu apă contaminată.
            Apa din subsolurile blocurilor favorizează proliferarea insectelor
şi a rozătoarelor, a poluării aerului care devine inrespirabil în zilele de vară.

- C o n c l u z i i ş i p r o p u n e r i -
            Există o preocupare continuă la nivel naţional şi mondial de
îmbunătăţire continuă a calităţii apei. Ar fi păcat ca la Bărlad, problema să
fie neglijată. Deja Programul Naţiunilor Unite a iniţiat “Sistemul Mondial de
Supraveghere a Mediului Inconjurător” (G. E. M. S.), din care face parte şi
supravegherea calităţii apelor. Atenţia trebuie îndreptată spre
supravegherea a trei categorii de parametrii: parametrii de bază
(temperatură PH, conductibilitate, oxigen dizolvat, colibacili), parametrii
indicatori ai poluării persistente (mercur, cadmiu, compuşi organo-
halogenaţi, compuşi organo-metalici, uleiuri minerale), parametrii opţionali
(carbon organic total, consum biochimic de oxigen, metale grele, arsenic,
sodiu, cianuri, uleiuri, streptococi). În prezent studiul realizat asupra
calităţii apei, arată că aceasta se încadrează în categoria apelor
bicarbonatate cu predominarea ionilor de Ca²+, Mg²+, Na+. Unele pompe
situate în cartierul Deal au fost închise, pentru conţinutul mare în
bicarbonat de calciu, erau ape dure, nu făceau spumă cu săpunul şi
depuneau carbonat de calciu la fierbere. Apa râurilor din zona Bârladului
este poluată cu deşeuri industriale. Apa potabilă nu îndeplineşte
întotdeauna cele mai bune condiţii legate de următoarele calităţi: incoloră,
inodoră, bine aerată, temperatură 7-15°C, mici cantităţi de săruri dizolvate,
lipsă de bacterii patogene.
            Din cele prezentate rezultă câteva direcţii în care organele
abilitate: Primărie, Direcţia Sanitară, Agenţiile de Mediu, Serviciu de
gospodărire comunală, întreg sistemul educativ, trebuie să acţioneze, şi pe
care le pro punem ca fiind prioritare: 
- asigurarea calităţii apei potabile în conformitate cu normele sanitare
în vigoare;
- ţinerea sub control, în limitele parametrilor admişi a substanţelor
poluante;
- iniţierea şi punerea în aplicare a unor proiecte de refacere şi
extindere a rereţelei de canalizare a oraşului, prin atragerea de fonduri din
Comunitatea Europeană;
- extinderea reţelei de canalizare în cartierele Munteni, Podeni, Deal
2, şi desfiinţarea canalelor de suprafaţă, ineficiente şi adevărate focare de
infecţie, mai ales după ploile de vară;
- igienizarea subsoluerilor blocurilor şi repararea sau reînnoirea
conductelor;
- modernizarea staţiei de epurare a oraşului, în aşa fel încât să reţină
şi apoi să degradeze toate substanţele organice poluante, conţinute în
apele reziduale, înainte de eliminarealor în râul Bârlad;
- ecologizarea gropii de gunoi, astfel încât deşeurile solide să nu mai
fie antrenate sau purtate în sursele de apă de suprafaţă sau subterane;
- iniţierea unor emisiuni cu caracter săptămânal la posturile de radio
şi televiziune locală, în care să fie dezbătute probleme legate de calitatea
mediului în oraşul nostru, cu scopul schimbării în bine a mentalităţii
cetăţenilor faţă de  acest aspect;
- adoptarea şi în oraşul nostru a pubelelor ecologice, amplasate în cât
mai multe locuri, pentru a stopa poluarea apelor din zonă;
- distrugerea prin dezinfecţie a tuturor germenilor  patogeni conţinuţi
în apele reziduale ale unor instituţii ca: spitalele oraşului, abatoarele şi
unităţile industriei cărnii;
- alocarea unor fonduri semnificative din bugetul judeţului pentru
prevenirea şi combaterea poluării apelor, pentru protecţia lor, pentru
cercetare şi dezvoltare. Din datele oferite de Comisia Naţională pentru
Statistică reiese că aceste sume sunt foarte mici, iar cele destinate
cercetării şi dezvoltării lipsesc. Este absolut necesar cumpărarea de
echipamente, utilaje şi instalaţii pentru protecţia, epurarea şi tratarea apei,
pentru epurarea apelor uzate, pentru colectarea pulberilor şi deşeurilor,
precum şi echipamente pentru supravegherea şi controlul calităţii apei.
- nu în ultimul rând, economisirea apei este o soluţie de diminuare a
poluării ştiut fiind că, aceasta este direct proporţională cu creşterea
consumului de apă.

SURSELE DE POLUARE A AERULUI

În mod repetat, zi si noapte, la fabrica de ulei S.C. Mândra S.A.


Bârlad eliminate reziduuride cum ar fi : fum dens, funingine, coji de
floarea-soarelui, mici particule uleioase, care se depun pe hainele spãlate,
pe acoperisuri, pe plante, pe alee si ulterior ajung în casã. Poluarea aerului
cu praf, abur si aer greu de respirat (urât mirositor), poluare fonicã, vibratii
ale solului ce provin de la motoarele ventilatoarelor amplificate de
tubulaturã – acestea au loc atât pe timpul zilei, dar mai ales noaptea, fiind
incompatibile cu sãnãtatea (timpul de odihnã). Degradarea sistemului de
parascânteie si degradarea sistemului de ancorare a cosului de fum de la
centrala de ardere a cojilor de seminte duc la poluare.