Impactul influentei umane asupra ecosistemelor montane a crescut exponential odata cu

cresterea densitatii asezarilor umane si consumul de resurse primare. Impactul antropic care
afecteaza ecosistemul montan este un mosaic dintre mai multi factori printre care
dezvolatarea indrastructurii, intensificarea proceselor agricole dar si accentuarea defrisarii.De-
a lungul timpului,la nivel global habitatele montane au fost incluse in mai multe programe de
ocrotire si conservare .

In cadrul acestui studiu s-a urmarit masurarea activitatilor umane si intensitatea influentii pe
care o exercita asupra ecosistemului.In acest scop s-a folosit Indicele de Influenta a activitatii
umane(HII). Arealul de studiu a fost a fost selctat pe baza unuei harti a regiumilor gloable
montane(UNEP-WCMC 2002) care a suprpusa cu harta HII dezvolatata de catre Societatea de
Conservare a Vietii Salbatice si de catre Centrul International de Informatii Stintifiice ale
Pamantului,hart ace reda informatia a noua baze de date (SEDAC 2005).Indicele HII reda
este compus din patru variabile care redau impactul activitatii umane asupra habitatelor
montane:densitatea populatilor,accesibilitatea la locatia de caz,utilitatea resurselor primare si
dezvoltarea infrastrucurii (Sanderson et al 20020).Scala indicelui HII a fost alcatuitat astfel
:zonele montane cu un HII mai mic de 10 sut cel mai putin afectate;zonele cu HII moderat
are valoare a intre 10<HII<25 si zonele cu un nivel maxim de influenta ,zone pentru care HII
are valorii mai mari decat 25 (Sanderson et al 2002).

Scorul HII la nivel global a fost de 10,9 si SD-ul=8,5,deci putem ocncluziona ca impactul
activitatiiilor umane asupra habitatelor montane la nivel global este unul destul de moderat.
Din cele 33.2 mil km2 din zonele montane ale globului 52,9% se afla sub o influenta slaba a
activitatilor amtropice, umane,40,6% este sun incidenta unei influentei de intensitate medie si
doar6,5 % din zonele montane sunt afectate puternic de activitatile umane.Zonele cele mai
putin afectate sunt situate in zonei destul de retrase la o latitudine nordica ,precum
Rusia,Alaka ,Canda sau Peninsula Snadinavica. Habitatele montane cele mai afectate sunt in
America Centrala,nordvestul Americii de Sud ,sudul Europei Centrale, si in Nordul dar si in
Estul Africii. Aproximativ 17.6 mil.km2 din arealul montan care au avut scorul HII cel mai
mic,de pana la 10% ,erau incluse in programe de ocrotire. Astefel de programe de ocrotire au
fost realizate mail ales la nivelul Americii de Nord dar Si la Nivelul Americii de Sud,in
Asia ,Australia sau Noua Zelanda.

Cu toate acestea indicele HII nu reda influenta unor variabile precum schimbari recente ale
densitatii populatiei din zonele de studiu sau schimbari semnificativa in cea ce priveste
dezvoltarea imfrastructurii .Se recomanda ca in cadrul unor studii viitoare sa se ia in calcul si
alte variabile in afara de cele 4 ,precum urmariile schimbarii climatice ,ce cauzeaza extictia
unor specii vegetale dar si unor specii de animale,atat vertebrate cat si nebertebrate,degradari
ale echilibrului unui ecosistem si o gama variata de fenomene extreme,de
exemplu:furtuni,inundati,seceta etc.

Macchi (2010) mentioneaza faptul ca starea de ecilibru a unui ecosistem montan poate suferi
modificari rapide ,care sa influenteze evolutia acestuia pe termen lung.Tocmai de aceaa se
sugereaza creearea unor noi programae de monitorizare a habitatelor montane si inclusive a
unor noi baze de date care sa cuprinda datele evolutiei longitudinal a unui ecosistem montan.
Un studiu efectuat la nivel national ,a urmarit sa evidentieze impactul antropic asupra
habitatelor montane din Muntii Leaota.In cadrul acestor habitate se intalneste o mare
diversitate de mamifere ,specifice zonelor de munte .Conform formularului al sitului de
importanţă comunitară a muntilor Leoatei , urmatoarele specii se afla pe o arie
protejata :Ursus arctos,Canis lupis , Bombina variegata ,Tritursu montnadoni si Lynx lynx.

Din punct de vedere metodologic,acest studiu este longitudinal ,observatiile fiind facute intre
2005 si 2016.Arealul de studiu a inclus urmatoarele zone Cheii,Rudarita,Gimbav,Valea
Popii,Valea Badeni si alte zone din arealul montan Leoata.Datorita obesrvatiilor s-a putut
efectua o comparative a impactului activitatilor antropice asupra zonelor mai sus mentionate.
Dintre toate aceste zone,Valea Cheii este cea mai afectata de ativitatea antropica.Valea Cheii
are o infrastructura bine dezvoltata, aici fiind localizate cele mai numeroase asezari
umane,zona fiind una turistica ,aproape pe parcursul intregului an.A doua zona cea mai
afectata este VAlea Gimbavului ,cum de latfel aici s-a remarcat o activitate accentuate de
defrisare,fapt ce are ca o prima consecinta distrugerea habitatelor specilor din aceasta zona.

Lynx Lynx este mentionat in mai multe Ordine de Mnistru ,ca fiind o specie inclusa in mai
multe programe de ocrotire ,atat in urma unor directive europene cat si nationale.Ursus arctos
Este cel mai mare prădător din fauna României și a Europei, cu o masa intre 80-600 kg .
Corpul este robust iar Ochii și urechile sunt mici. Blana este de culoare maroniu-cafenie,zona
abdominala avand o coloratie reltiv mai deschisa.. Hrana este constituită din ierburi, rădăcini,
mușchi de pământ, ciuperci, fructe, furnici.Tot odata prezinta comportanet de pradator
consumand fie mamifere mici precum șoareci sau alte mamifere de dimensiuni mai mari si
păsări. Preferă zonele împădurite, dar pentru căutarea hranei iese și în locuri deschise, intrând
chiar și în localităti. În România specia este întâlnită în zonele împădurite din lanțul
Carpaților..Bombina variegata este o specie de anur relativ mica, până la 5 cm lungime, cu
aspect robust, îndesat, dar și turtit. Spatele este rugos datorita negiilor proeeminenti”.
Colorația dorsală cafenie, cu pete neregulate. Pe partea ventrală, colorația este vie,
predominant nuante de galeben -cenusiu. Consuma insecte zburătoare și diverse alte
nevertebrate acvatice și terestre. În perioada mai - iunie, femelele depun 2 - 3 ponte,. Într-o
pontă sunt 2 – 30 oua . Eclozarea are loc după 2 - 3 zile, iar metamorfoza mormolocilor se
produce după 1 - 4 luni. Longevitatea este de 9 - 10 ani. Pe teritoriul României apare în zone
de munte și deal. Ocupă mici bazine acvatice, temporare sau permanente dar și ape
curgătoare.

In urma acestei analiza longitudinal s-a putut stabili care sunt pricipalele surse de activitate
antropica ,ce pericliteaza integritatea acestuie ecosistem montan.Una dintre pricipalele cauza
ar fi dezvoltarea pasuantului excesiv ,activitate ce a avut ca rezultat reducerea numarului de
exemplare de ienupar ,datorita defrisarii in scopul extinderii arealului de pasunat.Cu toate ca
rata procesului de defrisare este una destul de mica comparativ cu alte habitate montane ,
intensificarea acestui process in timp poate avea urmari nefaste.Tursimul si dezvolatrea
infrastructurii comunitare a fost luat in calcul ca factor de periclitare,insa influenta acestora
este una moderata.