Ce este învă țarea bazată pe probleme (PBL)?

 PBL este o abordare a

învă ță rii centrată pe elev, care implică grupuri de studenți care lucrează
pentru a rezolva o problemă din lumea reală , diferită de metoda de predare
directă a unui profesor care prezintă fapte și concepte despre un subiect
specific unei clase de studenți. Prin PBL, studenții nu numai că își
consolidează munca în echipă , comunicarea și abilită țile de cercetare, dar
își accentuează gâ ndirea critică și abilită țile de rezolvare a problemelor
esențiale pentru învă țarea de-a lungul vieții.
În implementarea PBL, rolul didactic trece de la modelul mai tradițional
care urmează un model liniar, secvențial în care profesorul prezintă
materiale relevante, informează clasa ce trebuie fă cut și oferă detalii și
informații pentru ca elevii să le aplice cunoștințele o problemă dată . Cu
PBL, profesorul acționează ca un facilitator; învă țarea este condusă de elev
cu scopul de a rezolva problema dată . De asemenea, sarcinile variază în
lungime de la relativ scurt la un semestru întreg, cu timpul de instruire
zilnic structurat pentru munca în grup.
Lucrând cu PBL, elevii vor:
 să se angajeze în situații deschise care să asimileze lumea muncii
 să participe în grupuri pentru a identifica ceea ce este cunoscut /
necunoscut și metodele de a gă si informații care să ajute la rezolvarea
problemei date. 
 Investigați o problemă ; prin gâ ndirea critică și rezolvarea problemelor,
brainstorm o listă de soluții unice. 
 Analizați situația pentru a vedea dacă problema reală este încadrată sau
dacă există alte probleme care trebuie rezolvate.
Cum să începeți PBL
 Stabiliți rezultatele învă ță rii (adică , ce doriți ca elevii dvs. să învețe cu
adevă rat și să poată face după finalizarea proiectului de învă țare). 
 Gă siți o problemă din lumea reală care este relevantă pentru
studenți; adesea problemele sunt cele pe care elevii le pot întâ mpina în
propria lor viață sau în cariera viitoare. 
 Discutați regulile pertinente pentru a lucra în grup pentru a maximiza
succesul învă ță rii. 
 Practicați procesele de grup: ascultarea, implicarea altora, evaluarea
activită ții / colegilor. 
 Explorați diferite roluri pentru ca studenții să îndeplinească munca care
trebuie fă cută și / sau să vadă problema din diverse perspective în funcție
de problemă (de exemplu, pentru o problemă despre poluare, roluri
diferite pot fi primar, proprietar de afaceri, pă rinte, copil, oficiali
guvernamentali ai orașului vecin etc.). 
 Determinați cum va fi evaluat și evaluat proiectul. Cel mai probabil, atâ t
autoevaluarea, câ t și evaluarea colegilor vor avea în vedere gradul de
repartizare.

Proiectarea instrucțiunilor de clasă

 Ia curriculum-ul și împarte-l în diferite unită ți. Decideți tipurile de
probleme pe care elevii dvs. le vor rezolva. Acestea vor fi obiectivele tale. 
 Determinați problemele specifice care au cel mai probabil mai multe
ră spunsuri; ia în considerare interesul elevilor. 
 Aranjarea resurselor adecvate pentru studenți; Folosiți alte cadre
didactice pentru a sprijini studenții acolo unde este nevoie (de exemplu,
specialiști media pentru a-i orienta pe elevi că tre referințe electronice). 
 Decideți formate de prezentare pentru a comunica învă țarea (de
exemplu, hâ rtie individuală , PowerPoint de grup, un blog online, etc.) și
mecanisme de gradare adecvate (de exemplu, rubrică ). 
 Decideți cum să încorporați participarea la grup (de exemplu, ce procent,
evaluarea posibilă a colegilor etc.).
Rolul profesorului în PBL
După cum am menționat anterior, profesorul stabilește o problemă care
este interesantă , relevantă și nouă pentru studenți. De asemenea, acesta
trebuie să fie suficient de fațetat pentru a-i angaja pe studenți să facă
cercetă ri și să gă sească mai multe soluții. Problemele provin din programa
unitară și reflectă posibila utilizare în situații de lucru viitoare. 
 Determinați o problemă aliniată cursului și studenților
dumneavoastră . Problema trebuie să fie suficient de solicitantă , încâ t
studenții cel mai probabil nu o pot rezolva singuri. De asemenea, trebuie să
le înveți noi abilită ți. Câ nd împă rtă șiți problema cu studenții, menționați-o
într-o narațiune completă cu informații de fond pertinente, fă ră informații
excesive. Permiteți-le studenților să afle mai multe detalii pe mă sură ce
lucrează la problemă . 
 Plasați elevii în grupuri, bine amestecate în diversitate și niveluri de
abilită ți, pentru a consolida grupurile. Ajută elevii să lucreze cu succes. O
modalitate este de a-i face pe elevi să -și asume diverse roluri în procesul de
grup după ce își autoevaluează punctele forte și punctele slabe. 
 Sprijiniți elevii cu înțelegerea conținutului la un nivel mai profund și în
modalită ți de a orchestra cel mai bine diferitele etape ale procesului de
rezolvare a problemelor.
Cum funcționează PBL? 
În esența sa, PBL implică șapte pași pe care îi urmați în grupuri de 10 pâ nă
la 15 studenți. 
Cei șapte pași sunt:
1. discutați cazul și asigurați-vă că toată lumea înțelege problema
2. identificați întrebă rile la care trebuie să ră spundeți pentru a arunca
lumină asupra cazului.
3. brainstorm ceea ce grupul știe deja și identifică soluțiile potențiale
4. analiza și structurarea rezultatelor sesiunii de brainstorming

5. formulează obiective de învă țare pentru cunoștințele care încă lipsesc

6. fă studiu independent, individual sau în grupuri mai mici: citește articole
sau că rți, urmează practici sau participă la prelegeri pentru a obține
cunoștințele necesare
7. discutați constată rile
Primii cinci pași sunt incluși în primul tutorial. Apoi lucrați individual sau
în grupuri mici la partea dvs. „problemă ” și vă reuniți în al doilea tutorial
pentru a discuta rezultatele ca grup.

https://www.maastrichtuniversity.nl/education/why-um/problem-
based-learning
Predarea tradițională VS Predarea modernă progresivă
Experiența de învățare
Învă țarea studenților este prioritatea fiecă rei școli, dar modul în care elevii
sunt învă țați este locul în care totul începe să difere.
Elevii din școlile tradiționale, de exemplu, învață disciplinele separat, în
timp ce cei din școlile progresive le integrează toate ca un întreg
conectat. Elevii învă țați în abordarea tradițională sunt așteptați să învețe de
îndată ce le sunt furnizate informațiile: profesorul este figura centrală a
experienței de învă țare tradiționale. În abordarea progresivă , însă ,
învă țarea este ceva ce elevii trebuie să experimenteze prin îndrumarea
profesorilor și a mediului. Nu există un curriculum structurat, teste, note și
teme. Elevii învață mai ales prin experiențe, colaborare și joacă . Practic,
diferența principală dintre cele două constă în concentrarea învă ță rii
elevilor. Ș colile tradiționale se concentrează asupra profesorului și a ceea
ce predau în timp ce școlile progresive se concentrează pe elevi și cum pot
învă ța.
Datorirea profesorilor
Profesorii din școlile tradiționale sunt văzuți ca figuri autoritare în clasă și
ca surse principale de informații. De multe ori, stilul lor de predare implică
rigiditate și directitate, deoarece evaluează dacă studenții pot sau nu să
susțină examene sau să îndeplinească un anumit standard academic. Acest
lucru înseamnă că procesul de învă țare al școlilor tradiționale se ocupă mai
mult de trecerea sau eșecul și învă țarea pe parcurs. Pe de altă parte,
profesorii sunt vă zuți ca facilitatori în școlile progresive. În loc să fie figuri
de autoritate, ele servesc drept ghizi pentru studenți, în timp ce învață și
gâ ndesc în interiorul și în afara clasei. Profesorii nu sunt întotdeauna
experții, deoarece cunoașterea este peste tot. Astfel, elevii sunt liberi să
achiziționeze și să proceseze informații din orice numă r de surse, care
includ, dar nu se limitează la experiențele personale, interacțiunile sociale
și jocul.

Experiențele elevilor
Într-o școală tradițională , elevii nu sunt văzuți ca participanți activi la
procesul de învă țare. Învă țarea este mai pasivă . Cadrele didactice sunt
mijloace prin care informațiile sunt diseminate, iar elevii sunt clasificați pe
baza înțelegerii percepute a acestora. Pe de altă parte, școlile progresive au
o structură mai mică , așa cum se vede în programa lor experiențială și
absența temelor, testelor și notelor. Subiectele în sine sunt, de asemenea,
tratate diferit între cele două tipuri de abordă ri de învă țare. Metoda
tradițională preferă să mențină disciplinele separate, în timp ce metoda
progresivă le integrează toate, permițâ nd elevilor să realizeze legă turi între
ele.

Exemple
Asta face Reedley International School. Programul să u Reedley Synergized
Learning Approach (RSLA) sinergiează cele mai bune practici ale abordă rii
progresive și tradiționale. Curriculumul nostru academic are un set de
rutine, structuri și standarde în vigoare. Învă ță m abilită ți de viață , obiceiuri
de studiu, strategii de memorie, abilită ți de testare și rezolvarea
problemelor, astfel încâ t elevii noștri să gâ ndească critic, să decidă în mod
solid și să aplice cunoștințe în situații practice și reale. Profesorii noștri îi
hră nesc pe elevii noștri oferind atenție și îndrumare personalizată . Învă ță m
alfabetizarea, numerația și științele umaniste fă ră a ne concentra pe
învă țarea de la distanță , ci eliminâ nd granițele dintre acești subiecți și
creâ nd conexiuni în interiorul lor.
 În sinergizarea abordă rilor tradiționale progresive și tradiționale, RSLA
își propune să -i hră nească pe fiecare elev să aibă succes, dar totuși
compă timitor și amabil, în orice rol, relație sau situație din
viață ; exemplificâ nd excelența și prudența la inimă , în minte și în spirit.