Sunteți pe pagina 1din 297

AUTOMATICA INFORMATiCA ELECTRON IcA MANAGEMENT

SERIA IN'ITIERE

Automatico-Informatico-Electronico-Management

DONALD CUTLER

INITIERE IN PROGRAM AREA CALCULATOARELOR Traducere din lb. englez a - S.U.A.

JOHN S. MURPHY

INITIERE IN PROGRAMAREA CALCULATOARELOR NUl\IERICE Traducere din lb. engleza - S.U.A.

T.D. TRUIT, A. E. ROGERS

INIl'IERE IN CALCULATOARE ANALOGICE Traducere din lb. engleza - S.U.A.

R. R. ARNOLD, H. C. HILL, A. V. NICHOLS INIl'IERE IN PRELUCRAREA DATELO& Traducere din lb. engleza - S.U.A.

J. SHUBIN

INITIERE IN CONDUCEREA INTREPRINDERILOR Traducere din lb. engleza - S.U.A.

E. VASILIU

INITIERE IN DISPOZITIVELE SEMICONDUCTOARE D. STANOMIR

INITIERE IN ELECTROACUSTICA W. TRUSZ

ABC-UL REPARARII RADIORECEPTOARELOR Traducere din lb. polona (Crcluf ABC-uri)

A. POPA

ABC DE PROTECTIA MUNCII (ciclul ABC-uri.) MARGARETA DRAGHICI

INITIERE IN COBOL

STELIAN NICULESCU

INITIERE IN FORTRAN

PAUL CONSTANTINESCU $1 ZAHARIA NICOLAE

INITIERE IN ORGANIZAREA ~I PROIECTAREA SISTEMELOR DE

CONDUCERE

1. V. DUMITRESCU s.a,

INITIElRE IN TELEPRELUCRAREA DATELOR 1. CRE1'U

INITIERE IN ESTETICA PRODUSELOR (Ciclul ABC-uri) E. AISBERG

ABC DE RADIO $1 TELEVIZIUNE Traducere din limba rranceza

J. D. WARNIER, B. MI FLANAGAN INSTRUIRE IN PROGRAMARE Traducere din limba franceza

I. H. BERNHARD, B. KNUPPERTZ INITIERE IN TIRISTOARE Traducere din limba gerrnana

W. DEPPEERT, K. STOLL

INITIERE IN PNEUMOAUTOMATICA Traducere din limba germana

E. VASILIU

INITIERE IN RADIOELECTRONICA CUANTICA V. POPESCU

INSTRUIREA PROGRAMATA IN CALCULATOARE NUMERICE ST. BlRLEA

INITIERE IN CIBERNETICA SISTEMELOR L"l"DUSTRIALE A. CARABULEA

INITIERE IN INGINERIA SISTEMELOR INDUSTRIALE I. P'APADACHE

AUTOMATIZARI INDUSTRIALE, INITIERE, APLICATII $T. NICULESCU

FORTRAN INITIERE IN PROGRAMARE STRUCTURATA J. FORRESTER'

PRINCIPIILE SISTEMELOR: TEORIE $1 AUTOINSTRUIRE

PROGRAMATA

Traducere din 1. engleza - S.U.A. P. DRANSFIELD, D. F. HABER

INSTRUIRE PROGRA.t'VIATA IN METODA LOCULUI RADAcINILOR R. BARSAN

DISPOZITIVE ~I CIRCUITE INTEGRATE CU TRANSFER DE

SARCINA D. Roddy

INITIERE IN MICROELECTRONICA Traducere din lb. engteza,

Csabai Daniel

TEHNICA SONORIZARII

trnducere din limba maghiara

Editura tehnicd

Bucure~ti

© Csabai Daniel, Budapest, 1980 Muszaki Konyvkiado

Hangtechnika arnatfiroknek

Traducere: ing, Szatmary Imre Redactor: ing. Smaranda Dimitriu Tehnoredactor: Trasnea Maria

Co perta: Simona Durnltrescu

Bun de tipar: 29.03.1983. Coli de tipar: 18,50.

C.Z. 621.39:68.8:689.

Tiparu1 executat sub comanda nr. 470/1982, ia Intreprinderea Poligrafica .. ortsana-, Oradea, str. Moscovel nr. 5. Republica sociansta RomAnia

Cuvint inainte

In deceniul al saptelea, tehnica sunetului din Republica Populara Ungara a urmat 0 dezvoltare remarcabiui. Chiar dacii productia aparatelor electroacustice autohtone a riimas sub nivelul mondial, procurarea acestora din import s-a accelerat; si odau: cu aceusta $i dotarea cu mijloace electroaeustice ale diferitelor institutii de cuiturii $i a amatorilor, ca si cum aceasta s-ar fi obtinut. pe baza produciiei fabricilor maghiare.

Extinderea pe 0 arie mai larga a aparaturii moderne, a atras dupa sine sporirea numiirului aparatelor Hi-Fi $i stereojonice. Cu. toate cii iata de nivelul tehnic european, mai sin: unele domenii tehnice semnificative, care necesitii a fi completate, este uri fapt ca la finele deceniului al saptelea, in dotarea amatorilor $i institutiilor culturole maghiare, deja 0 treime din aparatura electroacusticii era de calitate Hi-Fi §i stereo.

Extinderea si utilizarea aparatelor moderne $i de calitate ridicatii implica, insa, 0 problema specijica: indrumarea detinriicrilor $i utilizatorilor asupra folosirii $i exploatarii acestor mijloace.

Nu demult, in urmii cu opt-zece ani erau produse magnetojoane, picupuri $i radioreceptoare de constructie simpla, mai ales de fabricile maghiare. Amatorului, care a folosit un magnetofon BRG sau Terta cu sese-opt organe de aciionare, un magnetojon Akai sau Sony, care au douiizeci $i cinci - treizeci organe de aciionare, i se pare bordul complicat al unui avion.

Exemplul dat este luat la intimplare din foarte multe altele.

Manipularea, intretinerea $i utilizarea corectii a aparatelor electroacustice, implicii multe cunostinie tehnice.

In literature de specialitate din patria noastrii, incerciim. in primul rind, sa prezentiim. utilizaiorilot 0 imagine cuprinziitoore asupra mijloacelor de trtmsmisie, inreqistrare, redare si a tehnicii de utilizare ale acestora.

Evident, in cadrul unei carti date, nu ne putem angaja sa prezentiuti modul de utilizare §i de exploatare a tuturor aparatelor elec'troacustice existente in tara, aceasta ar necesita mai multe asemenea eiirti,

5

Din muliimea diferitelor tipuri de aparate si mijloace electroacustice, vom prezenta noiiuni despre utilizaren si manipularea acelor tipuri care sint cele mai reprezentatiue.

Independent de marca $i tipul aparatelor electroacustice, ele au o trtisaturti comunii: in cadrul aceiuiasi feZ de mijloace destinatia acestora este aceeasi, de exemplu orice magnetofon va folosi pentru inreqistrarea sau redarea maqneticii a sunetului, sau orice amplificator va servi pentru. miirirea niuelului semnaluiui, care se aplica la intrarea sa etc.

Aceste triisiituri comune usureazii intr-o oarecare miisurii insusirea cunostintelor necesare, Fe baza experieniei practice, se poate afirma co' este suiicientii cunoasterea, de ciitre amator sau profesionist, a patru-cinci tipuri de aparate din cadrul unei categorii, astfel cu acest bagaj de cunostitite sa poaUl, in timpul cel mai scurt, sa-$i insu$easca noi cunostinte despre alte tipuri de aparate.

Pornind de la aceste considerente am elaborat aceastii carte, aZ ciirei coniinut - speriim - va fi util $i instructiv pentru cititorul interesat.

CSABAI DANIEL

Cuvint inainte tntroducere

. . . . . . . . .. . . . . ..

1. Mijloace de transmisie in tehnica sunetului 10 1.1. Surse de semnale

1.1.1. Microfoane

CUPRINS

5 11

15 16 17

- Caracteristicile acustice ~i electrice ale microfoanelor 20

- Mierofonul eli bob ina mobila (d lnamic) 24

- Mierofonul cu banda 28

- Mierofonul condensator 20

- Mierofonul cu electret 34

1.1.2. Utilizarea microfoanelor 37

1.1.3. Tehnica microfoanelor 45

1.1.4. Doze de redare 53

- Caracteristieile mecaniee sl eleetroaeustiee 54

- Dozele eli cristal 57

- Dozele ceramiee 60

- Dozele magnetiee 60

- Dozele electrodinamice 64

- Doza condensator 65

- Utilizarea dozelor 67

- Montarea, exploatarea sl Intretlnerea 70

1.1.5. Capete de magnetofon 72

- Caracteristici calitative 74

- Capul de stergere 76

- Capul de Inrenistrare 77

- Capul de redare 79

- Capul combinat

- Capete de magnetofon compuse

- Montarea si reglarea eapetelor de magnetofon

1.2. Amplificatoare de audiofrecventa

1.2.1. Caracteristicile calitati ve generale 1.2.2. Preamplifieatoare de microfon

- Preamplificatoare eu tuburi eleetroniee

- Preamplificatoare eu tranzistoare

- Preamplificatoare eu eircuite integrate

1.2.3. Preamplifieatoare pentru doze de picup - Preamplificatoare eu tub uri electronice

81 82 82 86 87 91 92 96 99

101 104

7

- Preamplifieatoare tranzistorizate

- Preamplificatoare eu cireuite integrate .

1.2.4. Preamplificatoare pentru capete magnetice - Preamplificatoare tranzistorizate

- Amplificatoare cu cireuite integrate .

- Amplificatoare de red are tranzistorizate

- Amplificatoare de redare eu circuite integrate

1.2.5. Amplificatoare de tensiune . . . . .

- Ampliflcatoere eu tuburi electroniee

- Amplificatoare de tensiune eu tranzlstorl

- Amplificatoare de tensiune ell clrcuite integrate

1.2.6. Corectoare de tonalitate . . . . .

- Corectoare de ton pasive ....

- Corectoare de ton ell tub uri electroniee

- Corectoare de ton active cu tranzistoare

- Corectoare de ton active cu circuite integrate

1.2.7. Amplificatoare de putere

- Etaje finale cu tuburi electronice

- Etaje finale cu tranzistoare

- Etaje finale cu circuite integrate

1.3.1. Caracteristici calltative generale

1.3.2. Difuzoare . . . . . . .

- Radiatoare acustice pentru frecvente joase

- Radiatoare acustice pentru f'recvente medii

- Radiatoare acustice pentru frecvente inalte

- Radiatoare acustice de banda larga

1.3.3. Panouri acustlce 1.3.4. Incinte acustice

- Incinte acustice inchise

- Incinte aeustice eu deschidere (reflexe)

- Labirlnte aeustice

- Pilnii aeustiee

1.3.5. Sisterne de difuzoare - Sisteme eu 0 cale

- Sistemul cu doua cal

- Sistemul cu mal multe dii

1.3.6. Ca~ti aeustiee

105 109 111 113 114 116 119 120 121 123 124 129 132 134 135 136

139 141 143 145

146 147 148 152 154 155 157

158 159 161 162 164 165

167 168 169 171 174

1.3. Radiatoare acustice

2. Aparate pentru red area sl inregtstrarea sunetului 2.1. Picupul

2.1.1. Norme Internationale 2.1.2. Caraeteristici calitative 2.1.3. Constructia pieupului

177 178 179 182 184

8

- Sistemul de antrenare

- Motorul de antrenare

- Bratul picupului

- Circuite de reglaj

2.1.4. Tipuri de picup

- Picupuri fara amplificator de putere

- Picupuri cu amplificator de putere incorporat

- Picupuri de calitate Hi-Fi . . . .

. .

2.1.5. Intretinerea si exploatarea picupurilor

2.2. Aparate de radioreceptie 2.2.1. Norme internationale 2.2.2. Caracteristici calitative

2.2.3. Schemele bloc de radioreceptoare - Etajele radioreceptorului

- Etajele amplificatoare de audiofrecventa

- Alimentatorul

2.2.4. Tipuri de radioreceptoare - Radioreceptoare MA

- Radioreceptoare MF

- Radioreceptoare pentru MA ~i MF

2.2.5. Intretinerea ~i exploatarea radioreeeptoarelor

2.3. Magnetofonul . . . . . . . . . . .

2.3.1. Norrne sl recomandari internatlonale 2.3.2. Caracteristici calitative . .

2.3.3. Constructia magnetofoanelor

- Sistemul de antrenare

- Ghidajele benzii si blocul capetelor rnagnetice

- Unitatile amplificatoare

- Autornatica de cornanda

- Alimentatorul

2.3.4. Tipuri de magnetofoane

- Magnetofoane cu role de uz comun

- Magnetofoane Hl-Fi cu role

- Magnetofoane eu casete sistem Compact Cassette

- Magnetofoane sistem Cartridge . . . .

2.3.5. Intretinerea ~i exploatarea magnetofoanelor 2.4. Instalatille de ampl ificare . . . . .

2.4.1. Schema instalatlel de arnpllficare

2.4.2. Tipuri de amplificatoare

- Amplificatoare mono . . .

- Amplificatoare stereo

- Amplificatoare cuadrofonice

2.4.3. Exploatarea sl Intretinerea amplificatoarelor

190 192 193 198

202 202 204 206

211 213 214 216 218 219 226 228

230 230 231 232

. 235 236

237 240 245 245 252 254 256 257

258 258 260 261 268

269 274 274 277 278 279 280

281

9

3. Purtatortl de sunet 3.1. Discul fonografic

3.1.1. Caracterlstici le tehnice ale discurilor

3.1.2. Folosirea, pastrarea ~i Intretinerea discurilor

3.2. Banda magnetlca . . . . . . . . .

283 283 284 285 287

3.2.1. Folia purtatoare ~i stratul magnetic purtator al inforrnatiel 287

3.2.2. Caracteristic! calitative ..... . 289

3.2.3. Tipuri de benzi magnetice 291

- Benzi pen tru magnetofoane cu role 291

- Benzi pentru casetofoane 292

3.2.4. Tratamentul ~i pastrarea benzilor magnetice 294

I nlroducere

Tehnica sunetului este 0 ramura a electroacusticii, care se ocupa ell aparatura, instalatiile, procedeele de exploatare f?i in tretinere a tuturor mijloacelor tehnice care sint legate de sunet. Prin procedeele tehnicii sunetului vom intelege orice mijloace tehnice de prelucrare acustica sau electroacustica, care face posibila realizarea scopului propus (inregistrarea, redarea, amplificarea, difuzarea etc.).

In aceasta carte, ne vom ocupa, in primul rind, de mijloacele tehnicii sunetulul de Iarga utilizare (neprofesionale), de principiul de functionare ~i folosire ale acestora, In general, in practica tehnicii sunetului sint cuprinse transductoarele, reproducatoarele, aparatele si mijloacele de inregistrare, de redare si purtatorii aferenti de sunet, instalatiile de amplificare si sonorizare, !?i alte subansamble auxiliare, utile acestor mijloace.

Fiecare aparat sau mijloc va fi examinat ca un tot unital', facilitind astfel utilizatorului, intelegerea destinatiei sau rolului, pe care acesta n are pe parcursul transmisiei si prelucrar ii sunetului.

In general, aparatele si mijloacele electroacustice Ie putem im-

parti in patru grupe:

1. Mijloace de transmisle

2. Surse de program

3. Purtatori de sunet

4. Mijloace ajutatoare, auxiliare

Gruparea de mai sus nu se bazeaza pe 0 impartire arbitrara, ci s-a fa cut dupa criteriul scopului si destiriatiei mijloacelor respective.

Din prima grupa fac parte to ate mijloacele si aparatele cu functionare continua in timp - asa-numita: transmisie sau reproducere .Jmiara'' a sunetului. Din aceasta grupa fac parte:

a) Surse de semnale

b) Amplificatoare

c) Difuzoare acustice.

In figura 1 se arata schematic mijloacele si aparatele, care fae parte din prima grupa.

11

I Impar,hrea m!//oace/or
eleclroocuslict/
I I
~
I Sorse J Amplillca/oare I Rodia/oare I
de semnal acushce
l( l-l
!

Amp/flieo' Amplilico' Amp/ifica' Ampltftco
ioore de ioore pen- ioore de loore de
microf'cn tru aore lens/une plJlere
j
I
~ ~
MIcro - DOle Cape,'ede JJi(UlOO- Ponaor) Indn/e Cas!;
roone de eedore l/IogfiBfo!on re aeus/lee ocoslice acuslice Figura 1 - Irnpartirea mijloacelor electroacusticii - schema bloc.

Din grupa a doua fae parte aeele aparate sau instalatii a carer destinatie principala este inregistrarea, redarea, respeetiv reproducerea programelor sonore.

Majoritatea aparatelor din aceasta grupa au function are temporara, si servesc 1a red area sau reproducerea programelor numite "eu depozitare". $i aeestea se pot irnparti in trei tipuri:

a) Picupuri

b) Aparate de radioreceptie

c) Magnetofoane.

La impartirea surselor de program nu am tinut seama, aici, de receptorul TV si telefon, care din punct de vedere electroacustic sint pe plan seeundar. In figura 2 se arata schematic aparatele, care apartin acestei grupe.

Din grupa a treia fac parte purtatortl de sunet, de importanta covirsitoare in proeesul inregistrarii sl redarii programelor sonore care reprezinta auxiliare, eomplementare, fara de care Iunctionarea picupurilor sau a magnetofoanelor ar fi de neeonceput. Acestea sint:

a) Discurile

b) Benzile magnetiee

c) Discurilc magnetiee.

In figura 3 se poate vedea clasificarea schematica a purtatorilor de sunet.

Din grupa a patra fae parte mijloacele auxiliare, care pot fi de diferite feluri. Fara a le cuprinde pe to ate, enumeram urrnatoarele:

a) Alimentatoare

b) Adaptoare pentru sernnale audio

12

Surse de program
I I
~ 1

PICUPUf'! Padlorece,c/oorr: Mognefofccfif
Dvpd sis/emu,' de in(dsul"ore
iJu.?O ol/men'cre ( Dupe c/:."7er7/ore )
0/ t~"ZIl

i

I Lv boieru
~ Pa:/cOilE f------ f----- Cu role
cu boler« pcr/abile
I

Sis/em

~ PDr/ahile r---- lo releo f---- Comooc]
I /0 retea mona L Cas~effe

l

Au/oma,1p La retso Sis/em
-- stereo Car/ridge
I to reteo teo do; ftnaf) I

I
I
I
I Stotionore La reteo Sis/em
!----- I-.-._ sfef,eo I-- [LeASET
/0 reteo ( toner) - - ,slSiem
UN/SU!

~ j;Siem.
/{:CI"o -Easset» Ifi - fi /0 reteo

Figura 2 - Impartirea surselor de program - schema bloc.

r Purlolori de $(/n,1 I
I 1
~ •
Iliscu« fonogrof'ice BenZI mognelice lliscar. mognelice
(dupd f]umdf'u/ de (dupti modul de (dupa uMizore)
I'alalti) infdsu!'o!'e)
~ ~ ~ L-. ~
78 H JJ 'J3 ell eu Teorrcc Tehfllca
PDf /mi17 !'ol/mm rof/mln { casde sUflfdrJ~!1 de co/cui
e roie Figura 3 - Impartirea purtator ilor de sunet - schema bloc.

13

c) Mixere audio

d) Cable si mufe audio

e) Transformatoare - adaptoare de impedante

f) Role eu banda magnetica, eutii pentru pastrat benzi

g) Ustensile pentru lipit benzi

h) Masa de montaj pentru benzi

i) Ustensile pentru sters si curatat discuri

j) Us tensile pentru sters capetele magnetice si ghidajele

k) Capete de banda - colorate

l) Adezivi pentru lipirea benzilor.

Multitudinea acestor mijloaee auxiliare nu ne permite sa realizam 0 Iigura ilustrativa.

Capitolul 1 Mijloace de transmisie in tehnica sunetului

Mijloacele de transmisie utilizate in practica tehnicii sunetului au 0 trasatura comuns, principala, aceea ca aparatele, care apartin acestei grupe, nu se pot utiliza separat; pentru a se crea un lant de transmisie este necesara interconectarea mai multor asernenea aparate, pentru a se asigura astfel, transmiterea continua a programelor .son are.

Pentru ca diferitele aparate ~i mijloace electroacustice, care Sf' conecteaza intre ele, sa determine existenta unui lant de transmi-

sle, trebuie indeplinite urrnatoarele cerinte: . .

1. Este necesara 0 sursa de semnal, care are rolul de a:

a) transforma oscilatiile mecanice sonor.e in oscilatii electrice - .semnale de audiofrecventa -

sau

b) genera semnale proprii, care dupa amplificare se pot trans-forma in oscilatii mecanice sonore.

2. Sernnalele produse de sursa de semnal corespunzatoare, trebuie amplificate 1a un nivel mai ridicat,

a.) cu ajutorul unui aparat amplificator, care este alcatuit din etaje de amplificare de nivel mic - amplificatoare de tensiune -, precum si etaje de amplificare de nivel mare - amplificatoare de putere sau etaje finale -

b) ell etaje amplificatoare de nivel mic - amplificatoare de tensiune -, care pot comanda etaje de putere (finale).

3. Iesirea etajelor de putere - finale - trebuie terrninata cu 0 'sarcina corespunzatoare (consumatorul), care nu este altceva dedt difuzorul. Acesta are rolul de a transforma oscilatiile electrice de audiofrecventa in oscilatii mecanice - sunete. Aceste aparate nu:mite si transductoare electroacustice pot fi:

a) simple difuzoare

b) difuzoare prevazute cu panouri acustice de dimensiuni si forme -corespunzatoare

15

c) difuzoare prevazute cu incinte (boxe) acustice

d) castl acustice

Lantul de transmisie electroacustic este format de regula din aparate interconectate intre ele cu conductoare (cable ecranate), dar poate fi alcatuit si din aparate intre care legatura este realizata cu mijloace de radioemisie-receptie: acest sistern nu se Ioloseste in practica instalatiilor de uz comun (domestice).

Lantul de radiodifuziune sonora: instalatia de radioemisie - radioreceptorul: nu se considera ca mijloace a tehnicii sunetului, desi radloreceptorul se utilizeaza, uneori, ca sursa de semnal (program).

1.1. SURSE DE SEMNALE

Din punct de vedere al principiului de functionare, sursele de semnale de audiofrecventa se pot grupa in trei categorii principale.

Din prima categorie fac parte transductoarele electrornecanice: microfoanele si dozele de redare. Din a doua categorie fae parte transductoarele magnetoelectrlce; capetele de magnetofon, iar din a treia categorie sint generatoarele de audiofrecventa (de exernplu: instrumentele muzicale electronice).

Microfoanele capteaza sunetele, care se produc in spatiul inconjurator, transforrnind oscilatiile acustice (mecanice) in oscilatii electrice, obtinindu-se la bornele acestora semnale electrice de audioIrecventa. Dozele de red are pot avea doua roluri: un tip si anume dozele de picup, transforma miscarea mecanica ce 0 sesizeaza virful de redare aflat in santul modulat dupa supraf'ata discului in miscare, in semnale electrice: al doilea tip, transforrna vibratiile coardelor metalice ale unor instrumente muzicale in semnale electrice (cum ar fi doza de red are a unei chitare electrice).

Transductoarele magnetoelectrice, care apartin celei de a doua categorii, transforms semnalele electrice in fluxuri magnetice ce creeaza pe banda magnetics 0 magnetizare rernanenta, cind este vorba de un cap de inregistrare, sau din variatia magnetismului benzii alcatuiesc semnale electrice, in cazul capului de redare.

In cea de a treia categorie sint generatoarele de semnale, in principal semnale pur sinusoid ale, ce servesc de regula la masurarea caracteristicilor calitative ale lantului electroacustic sau la creerea unor efecte sonore, Semnalele generate de instrumentele electronice muzicale nu fae obiectul car-til de fata.

. .

16

1.1.1 MICROFOANE

Dintre diferitele tipuri de surse de semnale, cele mar lmportante sint mierofoanele. Aeeste aparate eleetroaeustiee sint singurele eapabile sa capteze oscilatiile sonore naturale, din care motiv se mai numese surse de semnale primare.

Microfonul transforms energia mecanica a oscilatiilor sonore in energie electrica, Microfoanele se pot clasifiea dupa mai multe eriterii:

1. Din punet de vedere al principiului fizie de functionare

2. Din punct de vedere aeustie

3. Dupa principiul de functionare

4. Dupa tipul construetiv

5. Dupa caraeteristieile de directivitate

6. Dupa impendanta de iesire

Dupa criteriile de mai sus au primit denumirea diferitele tipuri de microfoane.

- Din punct de vedere al principiului fizic de function are, deosebim doua tipuri de mierofoane. Primul tip este format din mierofoanele, care functioneaza prin eomandarea (eontrolarea) unei surse de eurent continuu. Din aeest tip fae parte microfoanele eu carbune, care sint de obicei utilizate in telefonie. Al doilea tip - categoria cea mai insemnata - sint microfoanele, care functioneaza pe priricipiul transforrnarii energiei. In aceasta categorie se pot grupa to ate microfoanele utilizate in electroacustlca.

Din punet de vedere acustic, de asemenea distingem doua grupe de microfoane, In prima grupa consideram mierofoanele sensibile la presiunea acustica, Aceste tipuri se mai numese mierofoane de presiune. Membrana aeestui tip de microfon vibreaza in fata unei ineinte aeustiee inehise si primeste presiunea acustica dintr-o singura directie (din fata membranei). Din grupa a doua fae parte microfoanele sensibile 1a viteza, Aeeste tipuri se mai numesc microfoane de viteza. Membrana aeestui tip de microfon primeste presiunea acustica pe arnbele fete. Prin urmare membrana va vibra in functie de diferenta presiunilor acustice ce iau nastere pe Ietele membranei. Astfel, membrana mobila va prelua viteza particulelor de aer, obtintndu-se Ia bornele microfonului un semnal electric a carui marirne este proportionala eu viteza modificarii pozitiei mernbranei (viteza de oscilatie a membranei). (Vezi figura 4.)

- Dupa principiul de function are sint cunoscute cinci tipuri de mierofoane: eu rezistenta varlabila, electrodlnamice, e1ectro-

2 - Tehnica sonortzaru

17

Culle Membrana inchiso

Figura 4 - Schlta principiului de Iunctionare al microfonului sensibilIa presiune sl la viteza.

rnagnetice, electrostatice si piezoelectrice. Aceste tipuri sint categorisite si dupa tipul eonstructiv.

- Dupa tipul construetiv pot fi: 1. Cu rezistenta variabila:

a) microfoanele eu carbune 2. Electrodinamice:

a) mierofoane cu bobina mobila

b) mierofoane eu banda 3. Electromagnetice:

a) microfoane ell bobina mobila 4. Electrostatice:

a) microfoane eondensator

b) microfoane eu electret 5. Piezoelectrice:

a) microfoane cu crista!

- Dupa caracteristica de directivltate distingem: microfoane cu caractertstica de directivitate simpla si mierofoane ell caracteristica de directivitate cornpusa. Caracteristica de directivitate a microfonului reprezinta variatia sensibilitatii sale intr-un plan prestabilit si depinde de principiul de functionare, de tipul constructiv, de dimensiunile geometriee etc.

In cazul microfoanelor de presiune, unde membrana inchide 0 incinta acustica, sensibilitatea este aceeasi in toate directiile, deci caracteristica de directivitate este circulara, sau omnidirectionala (vezi figura 5).

Membrana microfoanelor de viteza primeste influenta presiunii sonore pe ambele fete, astfel caracteristiea de direetivitate este de forma a doua cercuri tangente - asernanatoare ell cifra 8 (vezi figura 5, c).

18

Aeeste doua tipuri de earaeteristici de direetivitate sint cele simple, deoareee sint datorate principiului de functionare acustic.

In majoritatea eazurilor eele mai utilizate tipuri de microfoane au caracteristtca de direetivitate cornpusa - sub forma de cardioida. (Vezi figura 5)

Combinirid un mierofon de presiune eu un mierofon de viteza eonstruetiv prin intermediul unor dispozitive, se obtine 0 earacteristica de radiatie compusa. Astfel, la microfonul eu caracteristica de radiatie sub forma de cardioid a, 0 fata a membranei este Iibera in cimpul sonor, iar Iata posterioara are 0 portiune lib era (microfon. de viteza) si 0 portiune care inehide 0 incinta acustica (microfon de presiune).

In general, deci, se eunosc trei tipuri de microfoane, care au

earacteristica de directivitate:

a) de forma circulara sau sferica

b) de forma eardioidei

c) de forma cifrei opt sau dublu sferica

(N.T. - Nu se trateaza mierofoanele profesionale si cele destinate stereofoniei, pre cum nici problema directivltatii functie de freeventa).

COl'ocleristica s/erico Coracferi$/rca cardi{)Idd CoraclePIslicd bisferico

Figura 5 - Compararea caracteristicli de directivitate a diferitelor mi.:.crofoane.

19~

- Dupa impedanta de Iesire se disting doua tipuri de microfoane: de impedanta midi ~i de lmpedanta mare.

Microfoanele din primul tip au impedanta de 50 Q; 150 Q; 200-250 Q; rnicrofoanele din al doilea tip au impedanta cuprinsa .intre 20 KQ ... 50 KQ.

Trebuie sa atragem atentia ca la aceasta clasificare nu s-a tinut seama de impedanta transformatorului de adaptare a microfonului, 'Cu ajutorul transformatorului de adaptare se po ate adapta impedanta de iesire a microfonului la impedanta de intrare a amplifi-

-catorului. Uneori transformatorul de adaptare este incorporat chiar in carcasa microfonului, in acest caz impedanta la bornele micro.fonului este dlferlta de cea a microfonului propriu-zis.

Impedanta de iesire a microfonului depinde in mare masura de principiul de functionare, dar si de modul in care este construit. Este important sa cunoastem valoarea acesteia, pentru a putea a1ege tipu1 de microfon in functie de cerintele de adaptare 1a impedanta de intrare a amplificatorului.

In tehnica sunetu1ui in functie de tipul constructiv, caracteristica de directivitate ~i impedanta de iesire, vom stabili in principiu, dorneniul de aplicatie a1 microfonu1ui.

Dintre tipurile constructive in tehnica uzuala, cele mai des utilizate sint microfoane1e: cu bobina mobila (dinamice), eu banda, cu condensator sl cu electret.

• Caracteristicile acustice ~i electrice ale microfoanelor Proprletatile fizice ale diferitelor microfoane se pot aprecia cu ajutorul caracteristicilor acustice si e1ectrice.

Dintre proprietatile acustice, cea mai importanta este directivitatea.

Cele mai importante caracteristici electrice, care influenteaza .esential calitatea transmisiunilor sonore sint: senslbilitatea, caracte.ristica de frecventa, distorsiunile, zgomotul propriu !?i impedanta de .iesire.

.Directi vita tea

Se constata ca diferitele tipuri de microfoane transforma diferit .energia acustica in energie electrica, in functie de directia de unde provin oscilatiile acustice, ehiar daca intensitatea acestora din directiile considerate este aceeasi.

In practica, de fapt intensitatea si frecventa oscilatiilor acustice, .care ajung la membrana microfonului este diferita in Iunctie de directia din spatiu,

Pentru a se putea analiza in mod unitar transformarea de catre diferi tele microfoane a oscilatiilor acustice in semnale electrice, este

20

uti! a se stabili 0 caracteristica, care sa exprime sensibilitatea in functie de frecventa 9i directia din spatiu a oscilatiilor acustice.

Aceasta caracteristica se numeste directivitatea ~i este reprezentaUi grafic prin diagrama de directivitate. Diagrama de directivitate (vezi figura 5) reprezentata de obicei in coordonate polare, ne arata variatia tensiunii sernnalelor electrice la bornele microfonului in functie de unghiul polar al sursei son ore cu intensitate constanta, sau variatia senslbilitatii microfonului in functie de unghiul polar. In diagrama polara se indica valorile relative ale tensiunii sernnalului in raport cu directia de sensibilitate maxima (cercurile concentrice).

Sensibilitatea=

Diferitele tipuri de microfoane, la membrana carora ajunge aceeasi presiune (sau intensitate) sonora, vor debita la bornele lor diferite tensiuni de audiofrecventa. Astfel, daca un microfon va debita 1 m V ~i un al doilea microfon 0,1 mV, la aceeasi intensitate ~i frecventa a oscilatiilor sonore, vom aprecia ea primul microfon este mai sensibil.

Intelegem prin sensibilitatea microfonului, calitatea sa de a transforma cit mai eficient energia acustica in energie electrica. Cantitativ sensibilitatea se exprima prin raportul dintre valoarea tensiunii efective u, obtinute la bornele microfonului, exprimata in mV (1 mV=10-3 V) si valoarea presiunii acustice p, exprimata in ubar (1 IJ.bar=10-s bar), deci Sm=u (mV)/p (ubar),

Pentru exprimarea unitara a sensibilitatii diferitelor tipuri de microfoane, de obicei se considera: presiunea acustica p=O,0064 ubar corespunzatoare unui nivel acustic de 30 dB, ~i frecventa de 1 000 Hz. Nivelul acustic, este 0 exprimare logaritmica a presiunii acustice, deci care tine seama de felul senzatiei auditive (care este logaritmidi) si se exprima cu formula: 20 log p/Po (dB), unde: Po este presiunea acustica de referinta unanim adoptata ea pragul audibilitatH urechii umane la f=!1 000 Hz fli numeric egala cu p=0,0002 ubar (1 bar=O,l N/mZ).

In majoritatea cazurilor presiunea sonora se exprima prin valoarea sa relativa, prin nivelul acustic, adica in decibeli (dB). Caracteristica de frecventa



Caracteristica de frecventa a microfonului, ea de altfel al oricarui aparat electroacustie, este 0 cornponenta de baza a calitatii transmisiei sunetului.

Pornind de la capacitatea auditiva a urechii umane, de a percepe oscilatiile acustice in domeniul frecventelor de 20 ... 20 000 Hz,

'" Paragraful este elaborat de traducator.

21

este de dorit ca sl microfonul sa poata transmite aceasta banda de Irecventa - numita 'banda audiofrecventelor. Prin urmare, un mi.crofon ideal debiteaza la bornele sale aceeasi tensiune, cind membrana sa primeste oscilatii acustice de frecvente diferite (cuprinse in banda audiofrecventelor), avind intensitatea constanta, Altfel spus, sensibilitatea microfonului ideal este constanta in aceasta banda.

Caracteristica de Irecventa se mai numeste sl riispunsui micro[onuiui. Ea se reprezinta grafic, in abscisa avind frecventa (de regula scara logaritmica), iar in ordonata nivelul tensiunii la bornele microfonului (de obicei exprimat in dB). Ca nivel de referinta se considera tensiunea debitata de microfon la frecventa de 1000 Hz !?i nivelul acustic de 30 dB. Neuniforrnitatea caracteristicii de freeventa reprezinta valorile extreme (maxima si minima) a tensiunii date de microfon in raport eu tensiunea de referinta. Abaterea caracteristicii de Irecventa fata de valoarea de referinta se exprima de obicei in dB (figura 8). Valorile admisibile ale abaterii earacteristicii de frecventa sint date in prospectul microfonului ~i depind de calitatea acestuia.

Distorsiunile neIiniare

Din punct de vedere al fidelitatii transmisiei lnformatiilor sonore, este de dorit ca sunetele obtinute la iesirea din Iantul de transmisie sa contina numai frecventele introduse la intrarea in acest Iant. In cazulrnicrofonulul, pe parcursul functionarit, semnalul electric de la bornele sale nu trebuie sa cantina alte frecvente decit aee-

. ,

lea care sint continute in semnalul acustic.

In realitate transformarea nu este perfecta si apar ~i frecvente armonice superioare in spectrul semnalului electric. De fapt, se produce 0 deformare a formei sinusoida:le perfecte, care duce la aparitia armonicilor, Aceasta deformare a semnalului, care are ca rezultat aparltia armonicilor se numeste distorsiune neliniara, Urechea umaria este sensibila la distorsiunile neliniare, pe care Ia 20/0 le sesizeaza, iar peste 10D/D face neplacuta auditia, Distorsiunile neliniare sint mai suparatoare in cazul programelor muzicale. Valoarea distorsiunilor neliniare depinde de intensitatea acustica si de freeventa,

In tehnica rnoderna a microf'oanelor se obtin valori ale distorsiunilor neliniare de cca 10/0 la a intensitate sonora cuprinsa intre 30 ... 120 phoni. Microfoanele profesionale (Hi-Fi si pentru studiouri) au distorsiuni sub 0,50/0 in banda de 20 ... 20 000 Hz. RaportuI semnal/zgomot

Calitatea transmisiei prin microfon este afectata de zgomotul propriu al acestuia.

Zgomotul poate sa provina din microfonul propriu-zis (sau) ~i din preamplificatorul atasat microfonului (unde este cazul). Micro-

22

foanele condensator si cu electret au rezistenta de iesire foarte mare, produc 0 tensiune de zgomot relativ mare (proportionala eu radicaluI aces tor rezistente), care se aplica impreuna cu semnalul util, preamplificatoare1or. In cazu1 microfoanelor cu bobina mobila rezistenta infasurarti este sursa tensiunii de zgomot.

Zgomotul propriu a1 microfonu1ui se poate pune in evidenta prin raportul semnal/zgomot. Adica, raportul dintre tensiunea utila :;.i cea de zgomot la 0 presiurie acustica stabilita, raport care se exprima de obicei in dB. In cazul microfoanelor de calitate se obtine Ia 0 presiune de 1 ubar raportul semnal/zgomot de 60 dB (adica de 1 000 ori).

Bezistenta Interna

Rezistenta interna a microfoanelor depinde de principiul de functionare si de tipul constructiv a1 acestora. In majoritatea cazurilor rezistenta interna este chiar impedanta de iesire a microfonului. In cazu1 in care se face specificarea puterii e1ectrice pe care 0 poate debita microfonul trebuie sa se stabileasca valoarea rezistentei 1a care se refera acest nivel de putere.

in functie de valoarea rezistentei interne vom putea aprecia lungimea adrnisibila a cablului de legatura dintre microfon si preamplificator fara a afecta calitatea semnale1or.

Se stie ca tensiunea de zgomot, care apare 1a bornele de intrare a preamplificatoarelor este cu atit mai mica cu cit rezistenta de intrare este mai midi. Astfel, din acest punct de vedere sint preferabile microfoanele cu rezistenta interna mica.

La microfoanele cu rezistenta interna midi se poate conecta un cablu de Iegaturti mai lung, 1a cele cu rezistenta interna mare un cablu de legatura mai scurt.

Capacitatea cablului de legatura

Este cunoscut faptul ca in scopul reduccrii zgomote1or, ce pot fi captate de catre firele de legatura dintre diferitele aparate, in principal intre microfon ~j preamplificator, aceste fire se ecraneaza - blindeaza - eu 0 tresa (impletitura) metalica, care se conecteaza 1a punctul de masa ("pamint") al preamplificatorulul.

Intre cele doua fire ale perechii blindate, exista 0 capacitate electrica, care creste odata cu lungimea. Aceasta capacitate, care practic este in par alel cu impedanta de iesire a microfonului va determina 0 scadere a benzii de frecvente transmise in domeniul frecventelor ridicate. Acest fapt este cu atit mai pregnant, ell cit impedanta de iesire a microfonului este mai mare.

. .

In cazul instalatiilor mai pretentioase se lucreaza de regula eu cable ecrariate (de sunet) cu impedanta car-acteristica de cca. 600 Q (sau 1 500 Q), la care se adapteaza atit irnpedanta de iesire ~ microfonului, cit ~i cea de intrare a preamplificatorului, situatie in

23

care nu se mal poate considera capacitatea cablului. Sintem in cazul liniei de transmisie adaptata,

• Tipuri uzuale de microfoane

Asa cum am mai amintit, in praetiea curenta se utilizeaza patru

tipuri de mierofoane:

a) Microfonul cu bobina mobila (dinamie)

b) Mierofonul cu banda

c) Microfonul condensator

d) Microfonu1 eu electret

In continuare ne vom ocupa cu prezentarea si descrierea acestor tipuri de microfoane.

Microfonul eu bobina mobila (dinamie)

In general microfonul dinarnic se aseamana ca principiu constructiv eu difuzorul dinamic.

Membrana realizata din mase plastice este sustinuta in fat a polilor unui magnet permanent, cu ajutorul unei diafragme elastice.

Fata membranei este in contact direct eu masa de aero In spatele membranei este fixata bobina cilindrica. Constructiv bobina se afla asezata intre polii magnetului, adica in fluxul magnetic constant creat de catre acestia. Daca in masa de aer apar vibratil acustice, acestea vor actiona membrana ~i implicit bobina mobila .. Astfel spirele bobinei vor intersecta liniile cimpului magnetic 1a capetele careia va apare 0 tensiune electromotoare indus a de audiofrecventa,

Microfonul simplu cu bobina rnobila este sensibil la presiunea acustica, Caracteristica de frecventa depinde in mare masura de forma si dimensiunile membranei; pre cum si de forma constructiva a microfonului. In diferitele microfoane cu bobina rnobila forma membranei utilizate poate fi: circulars, sernisferica, conica, eventual de sector sferic. Microfoanele cu bobina mobila pot fi realizate sa fie sensibile si Ia viteza, avind caracteristica de directivitate sub forma de opt (bisfera): cind microfonul este de tipul combinat caracteristica de directivitate este de forma cardioidei.

Teoretic transformarea electrodinamica nu este insotita de distorsiuni. In realitate apar insa unele distorsiuni, in special in cazul mernbranelor de supraiata mai mare. Este posibil ea un dele sonore ee sint produse de 0 sursa punctiforma, situata lateral de axa microfonului, sa ajunga la suprafata membranei (de valoare relativ mare) dupa 0 intirziere l!!t (figura 7). Astfel, in cazul undelor sonore cu lungimea de unda mai mica decit diarnetrul membranei apar insemnate distorsiuni de faza in semnalul de audiofrecventa,

Daca lungimea de unda a oscilatiilor sonore, care ajung Ia suprafata membranei, este egala eu diametrul acesteia atunci presiunea exercitata pe partea membranei dinspre sursa sonora va fi

24

oompensata de catre presiunea exercitata pe partea opusa, deoarece aceste presiuni sint egale, dar in antifaza. In asemenea situati! tensiunea de audiofrecventa de iesire este nula, Ambele efecte, apartti a distorsiunilor ~i anularea nivelului tensiunii de iesire, sint mai pronuntate la frecvente inalte ~i produe rnicsorarea sensibilitatli microfonului la semnalele provenite din directii laterale.

Oiaf"agma elasfica

Figura 6 - Schita microfonului dinamic.

Magnet permanent

Diminuarea aces tor efeete se poate efeetua prin micsorarea suprafetei membranei. Cu cit suprafata membranei este mai mica cu atit aeeste efecte nedorite se produc la frecvente mai inalte. Se poate gas! 0 dimensiune convenabila a suprafetei membranei, astfel ineit efeetele respective sa se produca la frecvente superioare (sau in afara) benzii de audiofrecventa, unde aparltia lor nu mai este semnificativa,

Forma constructiva a carcasei microfonului influenteaza in primul rind caracteristiea de frecventa a microfonului. Din acest considerent forma sferica a microfo~ului sau cilindrica alungita (de "trabue") sint eele mai avantajoase. De altfel, sint formele de rnicrofon eel mai des intilnite in prezent, in tehniea sunetului.

Microfoanele cu bobina mobfla, cum se mal numesc microfoa-

nele dinamice, au sensibilitatea cuprinsa intre 0,1 0,2 mV/flbar,

iar nivelul tensiunii de iesire este foarte mic 0,1 0,5 mV, de la

caz la caz. Cum am mai aratat deja, impedanta de ieslre este intre 20 ... 200 Q. Datorita nivelului mic al tensiunii de leslre mierofonul nu se po ate conecta la amplificator cu un cablu de lungime prea mare. Din acest motiv se aplica solutia ca dupa 0 lungime a cablului de microfon de maximum 2 m, sa se conecteze in lant un preamplificator sau un transformator de mierofon, dupa care se prelungeste cablul de microfon la lungimea necesara.

In microfoanele moderne fabricate in prezent, in multe cazuri sint incorporate transformatoare de microfon, astfel microfonul se poate conecta la amplificator eu un cablu suficient de lung.

25

Caracteristica de frecventa a mierofoanelor cu bobina mo bila este dlferita de la tip la tip. '1ntr-o banda de frecventa data caraeteristica de frecventa este dependenta de forma ~i ealitatea membranei !?i intr-o oarecare masura de forma carcasei (corpului) microfonului,

SurSQ sottorti

Figura 7 - Schita aparitiei diferentei de timp a un delor sonore ce ajung Ia membrana microfonului de la 0 sursa sonora laterala,

In urma eu zece-cincisprezece ani, membrana majorttatii tipurilor de microfoane, se realiza din folie de aluminiu, in prezent aproape fara exceptie aceasta se produce din folie de mase plastice. Elasticitatea materialului din care este realizata membrana, inertia ei si modul de sustinere, vor influenta liniaritatea caracteristicii de frecventa,

Microfoanele de calitate medie, asa-numitele "microfoane pentru verba' au banda cuprinsa intre 80 ... 12 000 Hz eu 0 abatere de +4 ... 6 dB. Unele firme prezinta unele mierofoane cu 0 caracteristica de frecventa eu banda mai larga, dar cu toleranta abaterii mai mare; aeestea in seopuri eomerciale. De exemplu 60 ... 16 000 Hz eu + 10 dB. Insa in mod corect trebuie, in asemenea cazuri, sa interpretam earacteristiea astfel data, ca una care eorespunde unui mierofon de banda mai Ingusta, adica: microfonul este de cali tate medie.

Mierofoanele cu bobina mobila Hi-Fi, semiprofesionale, au banda de frecvente intre 60 .. ,16 000 Hz eu abaterea de +4 dB, dar exista multe tipuri ell banda mai mare ~i abatere mai mica. Asemenea microfoane sint utilizate nu numai la transmiterea programelor vorbite ci si la transmiterea sl inregistrarea prograrnelor muzicale. Trebuie sa mention am, totusi, eli mierofoanele cu bobina

26

(dB)

fWO 2000 5000 100(J] 20000

Jo~ffi~~~*ffit~~;q~~;t 20e~~g~ffP$$~w~$F$.$~

r.

Figura 8 - Caracteristicile de Irecventa ale microfoanelor dinamice, de calitati diferite.

a) microfon pentru voce de calitate medie;

b) microfon dinamic Hi-Fi; c) microfon dinamic de studio.

moblla (dinamice) sint utilizate de regula pentru inregtstrartle (transmisiile) solo. Pentru orchestra, cor sau· jocuri, nu este recomandabila utilizarea unui singur microfon.

Teoretic, cum am mal amintit, transformarea electrodinamlca nu este insotita de distorsiuni neliniare. In practica, dimensiunile membranei vor inf'luenta, asa cum am mai aratat, aparitla si rnarimea distorsiunilor. Prin utilizarea, in microfoanele fabricate in prezent, a membranelor de suprafata relativ mica, chiar in cazul rnicrofoanelor uzuale, distorsiunile nu sint mai mari de 2%, iar la microfoanele semiprofesionale Hi-Fi 0,5 ... 1,50/0, in banda de frecvente data.

27

Microfonul eu banda

Este tot un microfon dinamic, principiul de functionare fiind asemanator cu eel al unui microfon cu bobina rnobila. Bobina mobila este Inlocuita cu 0 banda dintr-o folie foarte subtire de aluminiu, care se afla plasata intre polii unui magnet permanent (figura 9); banda are si rolul de membrana. Cind banda este antrenata de catre oscilatille acustice, miscindu-se intr-un cimp magnetic, in ea se induce 0 tensiune electromotoare de audiofrecventa.

Rezistenta interna proprie a benzii este foarte mica, in general 0,1 Q. Din acest motiv tensiunea, care apare este deosebit de mica, si nu se poate transmite (chiar ~i la 1 ... 2 m) dedt eu ajutorul transformatorului de mierofon, care este ineorporat in mierofon. Transformatorul de microfon, pe de 0 parte, are rolul de a ridica in secundar tensiunea de audiofrecventa, iar pe de alta parte, de a realiza adaptarea rezistentei interne foarte mici la impedanta cablului de microfon. Raportul de transformare este in general de 1: 145, obtinindu-se astfel 0 impedanta de iesire in jur de 200 Q.

Microfoanele eu banda pot fi realizate eonstruetiv de tipul ; de viteza, de presiune sau combinate. Dad! corpul (carcasa) microfonulul este astfel realizata Incit sa permita un del or sonore sa ajunga pe ambele fete ale membranei-banda, atunci se obtine un microfon sensibil la viteza, care are 0 caracteristica de directivitate sub forma cifrei 8 sau dublu sferica, In cazul ca membranabanda vibreaza in fata unei incinte acustice inehise, deci primeste oscilatiile acustice numai pe 0 singura fata, se obtine un microfon sensibil la presiune, care are 0 caracteristidi de directivitate circulara (sferica) sau omnldlrectionala.

Microfoanele cu banda moderne se realizeaza ~i cu caracteristica de directivitate tip cardioida. La aceste microfoane incinta acustica in care este suspendata banda se imparte in doua, 0 parte a benzii (membranei) este in legatura cu un labirint acustic inchis

Nagnef permanenf

Membrana - bonda"

TronslOrmofor adaptor de impedan!e

28

Figura 9 - Schita microfonului eu bandit

~i functioneaza ca un microfon sen sibil la presiune; cealalta partea benzii primeste oscilatiile din ambele parti, deci se comporta ca un microfon sensibil la vlteza, Se obtine un microfon comblnat cu caracteristica tip cardioida, deoarece constructiv cele doua portiuni ale benzii sint legate din punct de vedere electric in serie; deci tensiunile electromotoare induse se aduna, Dealtfel, prin insumarea caracteristlcil circulare sl formei de opt se obtine forma. de cardioida.

Unele tipuri de mlcrofoane cu banda asigura caracteristici calitative deosebit de bune. Motiv principal, pentru care sint des utilizate in tehnica studiourilor, desi in ultimii ani se fabric a ~i tipuri semiprofesionale Hi-Fi. Microfoanele de studio sint utilizate· atit pentru verba cit si pentru muzica, Una dintre caracteristicile specifice ale microfonului cu banda este aceea, ca in cazul surselor apropiate de microfon se produce 0 accentuare a frecventelor joase, care in cazul transmiterii vocii, introduce a tenta sonora ireala - in special 1a vocile barbatesti. Acest efect, in cazul transmlslunllor muzicale, este utilizat pentru favorizarea instrumente-· lor solo din domeniul frecventelor joase (grave). De exemplu, 1a inreglstrarile de jaz, ca microfon pentru contrabas sau chitara bas.

Utlllzindu-se microfoane cu caracteristica tip cardioida se poate dirninua influenta unor zgomote (din spatele microfonului) sau, compensa caracteristicile aeustice ale un or sali, adica reduce efectul reverberatiilor ~i reflexiilor din unele incaperi (chiar din studiouri) ..

Acest tip de microfon se poate realiza !?i eu 0 caracteristica. ultradirectionala. Sensibilitatea microfoanelor cu banda este in [urul de 0,1 mV/~bar. Caracteristica de frecventa a microfoanelor de cali tate medie este 30 ... 14000 Hz, cu abatere +6 dB, iar-

~ ----==--.!? ----==-.t::;~~

tS----==__

Membrana

Membrana

a

Va/urn inc/lis b

c

Figura 10 - Schita modurilor de realizare a eelor trei feluri de mierofoane eu banda

a) Caracterlstica forma de opt; b) Caracteristica circulara: c) Caracteristica cardioida,

50 tOO ?OO 500 1000 2000

frecven.ld -----

a

-------
b
t dB
40 - - - -

'~30
~
<:5
.." 20 B
~ /1-
~10
<l:> N
~ 0
20 50 100 200
frecven/d ...
C Figura 11 - Caracteristicile de frecventa ale microfoanelor cu banda, de calitati diferite.

a) microfon ell banda uzual: b) microfon ell banda Hi-F'i: c) mierofon eu banda de studio.

a microfoanelor profesionale 30 ... 16 000 Hz, cu abatere +4 dB. Nivelul de zgomot propriu este mai mic decit al microfoanelor eu bobina mobila (~0,2 /J, V), iar distorsiunile sint cuprinse intre 0,5 ... 1,5D/o de la tip la tip.

Microfonul condensator

Dintre diferitele categorii de microfoane care functioneaza pe principii electrostatice, microfonul condensator este eel mai bun transductor. Principiul de functionare al microfonulul condensator se bazeaza pe variatia capacitatii in functie de oscilatiile sonore. Constructiv este format dintr-o incinta acustica, ce formeaza ~i

30

Figura 12 - Schita microfonului condensator.

Membrona

"hototar

arrnatura fixa, 0 membrana din rnasa plastica (mylar) metalizata, ce forrneaza armatura mobil a a unui condensator. Odata cu vibratiile mebranei mobile supusa oscilatiilor sonore, se modiflca corespunzator ~i capacitatea electrica.

Intre cele doua armaturi este fermata 0 perna de aer.. care are rolul de a readuce membrana in pozitia initiala dupa ce s-a terminat actiunea undei sonore. Pentru rnarirea elasticitatii pernei de aer ~i deci a fortei de readucere a membranei, se practice in masa armaturii mobile 0 serie de mid orificii (vezi figura 12). Aeeste orificii nu influenteaza esential valoarea capacitatil rnicrofonului.

Armaturile condensatorului sint polarizate printr-o rezistenta de ordinul a unui MQ de catre 0 sursa de curent continuu. Cind oscilatiile acustice determina membrana sa vibreze se modiflca capacitatea deci sarcina electrica a celor doua armaturi ~i prin rezistenta va trece un curent proportional cu variatia capacitatii. De la bornele rezlstentei se va culege tensiunea de audiofrecventa.

Tensiunea de audiofrecventa fiind proportionala eu amplitudinea vibratiilor membranei, rezulta ea pentru aceiasi presiune acustica, indiferent de frecventa, se obtine acelasi nivel al semnalului de iesire. Aceasta conditie este indeplinita daca masa membranei este foarte mica :;ii este bine tensionata. Astfel, nu apar rezonante in alura caracteristicii de frecventa, Dimensiunile f?i masa membranei sint astfel alese incit rezonanta proprie a acesteia se afla la frecvente superioare benzii de audiofrecventa, neinfluentind caracteristica de frecventa a microfonului.

Amplitudinea vibratiilor membranei bine tensionate este deosebit de mica, astfel inertia ei este neglijabila. Din acest motiv, distorsiunile armonice ale microfonului condensator sint foarte mici. In practica se intilnesc valori cuprinse intre 0,3 ... 10/0 in f'unctia de tipul constructiv.

Rezistenta intern a a microfonului condensator este foarte mare, iar nivelul semnalului de iesire este foarte mic. Fara amplificare, pe 0 impedanta de Iesire de 10 ... 100 MQ, nivelul semnalului este

31

de 0,05 ... 1 mV, in functie de presiunea sonora. TInlnd seama de aceste caracteristici microfonul nu se poate conecta cu cablu de audiofrecventa, de lungime acceptabila (0,5 ... 1 m), fara a se afecta esential raportul semnal/zgomot. Astfel, se incorporeaza in carcasa microfonului un preamplificator cu impedanta de intrare de 100 ... 200 MQ, la care capsula microfonului se conecteaza cu conductor de 3 ... 4 em,

Sehemele sl realizarea preamplifieatoarelor mierofoanelor condensator au evoluat si s-au modificat odata eu dispozitivele electronice amplificatoare.

In perioada tuburilor electronice erau incorporate in carcasa :relativ mare a mlcrofonului, preamplificatoare cu unu sau doua tuburi. Alimentarea anodica a tuburilor de 100 ... 150 V servea ~i pentru polarizarea microfonului.

In tehnica amplificatoarelor tranzistorizate, a aparut sl posibilitatea minlaturizartl. Inca din perioada anilor '60 s-au introdus -circuite amplificatoare cu tranzistoare si cornponente discrete. La 'inceput etajele erau eehipate cu tranzistoare cu germaniu, din care motiv nu se obtinea un raport semnaljzgomot foarte bun, aeeste dispozitive avind zgomotul propriu de valoare ridicata.

Odata cu aparltia cireuitelor integrate s-au realizat preamplificatoare cu raportul semnal/zgomot foarte bun. De asemenea, se pot deja realiza microfoane cu preamplificatoare incorporate de gabarit foarte redus,

Caracteristica de frecventa sl raportul semnal/zgomot al mierofonului condensator, asa cum rezulta din cele prezentate, sint in-

dB 40

JO 20 10

o 2




....
1fd:
.- . .- ._ .~
....


V 50 100 200 500 1000 2000 JOOO /0000 100~ 5d8

tiB ltD

JO 2D 10

o

20 DO fOO 200 JOO 1000 2000 5000/0000 20000 liz




- r- 1-
-
180· .....
.... 1'- •
. SdB

Figura 13 - Caracteristicile de trecventa ale rnicrofoanelor condensator, de calitati di-

ferite.

a) Microfon condensator Hi-Fi; b) Microfon condensator de studio.

Frecven(d -a

Frecven!ti ----

b

32

tr-o strInsa dependents de perforrnantele preamplifieatorului cu care este prevazut.

Microfoanele cu preamplifieatoare eu tuburi electronice aveau caracteristica de frecventa intre 40 ... 16 000 Hz eu abaterea de + 2 dB. Introducerea tranzistoarelor in tehnica amplificarli a dus la ameliorarea earacteristieii de frecventa, intre 30 ... 18 000 Hz cu abaterea + 2 dB, dar in cornparatie cu amplificatoarele eu tuburi, un de raportul semnalJzgomot avea valoarea in jur de 60 ... 65 dB, la etajele cu tranzistoare cu germanin aeest raport era de 55 ... 60 dB.

Ulterior, prin introducerea tranzistoarelor cu siliciu s-a reusit sa se obtina imbunatatirea semnificativa a earacteristicilor. Cu preamplificatoarele eu tranzistoare cu siliciu fabricate in prezent, cu componente discrete, microfoanele profesionale au a banda de 20 ... 20 000 Hz cu abaterea de + 1 dB, ~i un raport semnal/zgomot de 65 ... 70 dB. Performante asernanatoare au si microfoanele eondensator cu amplificatoare eu circuite integrate.

Rezisterrta de iesire este normallzata la valoarea de 200 Q, aeceptata international. Nivelul semnalului de iesire este intre 5 ... 10 mV. Aceasta valoare permite conectarea microfonului cu un cablu ecranat mai lung, fara a fi afectat semnificativ raportul semnalfzgomot.

Diferitele tipuri de microfoane condensator sint realizate sensibile la viteza, la presiune sau combinate. Modul de realizare a armaturii fixe (figura 14) va stabili tipul fizic al microfonului sl respectiv caracteristica de direetivitate. Forma sl locul orificiUor practicate in arrnatura fixa vor stabili caracterul rnicrofonului de a fi sensibil la viteza, Ia presiune sau combinat.

Daca orificiile din corpul armaturii fixe, sint praeticate dintr-o singura parte (a mernbranei), dar nu traverseaza in intregime corpul obtinern un microfon de presiune, deoarece membrana primeste oscilatiile son ore numai pe a singura fata. In acest caz, caracteristica de directivitate este circulara (sferlca).

Figura 14 Schita moduri lor de r ealizare a celor trei feluri de

microfoane condensator.

a) Caracteristica circulara; b) Caracteristica forma de opt; c) Caracteristica cardia-ida.

3 - Tehnica sonortzarn

lzo/a/or

33

Daca orificiile practicate in arrnatura mobila traverseaza corpul acesteia, membrana prirneste oscilatiile acustice pe ambele fete. Caracteristica de directlvitate este in acest caz in plan de forma cifrei opt, iar in spatiu bisferica. Adaptind aceasta solutie, caracteristica de directivitate nu este dependent a de f'recventa. Astfel sint realizate microfoanele sensibile la viteza.

Tipurile de microfoane combinate, sensibile atit la presiune cit si la vitcza, au caracteristica de directivitate rezultata din compunerea caracteristicilor de tip circular si a celei de forma cifrei opt, rezultind forma de tip cardioida, In acest caz in arrnatura fixa se practica orificii, dintre care un numar traverseaza corpul arrnatur ii, iar a parte dintre orlficii nu traverseaza armatura sl sint dispuse pe ambele parti ale acesteia. Pe una dintre partile armatur ii fixe se gaseste membrana principala (arrnatura mobila a condensatorului), iar pe cealalta parte se afla 0 membrana ajutatoare, care nu intra in circuitul electric. Prin actiunea combinata a celor doua membrane, rezulta microfonul cornbinat, cu caracteristica de directivitate tip cardioida.

Sensibilitatea microfoanelor condensator este intre 0,1 ... 0,3 m V / ubar, nivelul de zgomot fiind dependent de tipul preamplificatorului incorporat.

Microfonul condensator se utilizeaza !?i in scheme de oscilatoare de RF cu modulatie in frccventa, unde elementul variabil il reprezinta vartatiile capacitatii microfonului. Aceasta forma de utilizare se practica numai in Instalatiile profesionale.

Microfonul en electret

In ultirnii zece-cincisprezece ani, s-a extins in intreaga lume, o varianta moderna a microfonului condensator - microfonul cu electret. Acest tip de rnicrofon pastreaza calitatile microfonului condensator ~i amelioreaza unele deficiente ale acestuia. Functionarea si modul constructiv este asernanator cu al rnicrofonului coridensator, Insa nu necesita preamplificator cu impedanta foarte mare de intrare si tensiune de polarizare.

Membrana microfonului este realizata dintr-o folie de electret.

Folia de electret nu este altceva decit un strat subtire izolant, care pe ambele fete este incarcat cu sarcini electrice de semne opuse. Electretul se realizeaza in rnodul urmator: izolantul (masa plastica) topit este supus unui cimp electrostatic foarte puternic, sub actiunea caruia se produce polarizarea moleculelor, Se lasa apoi folia izolanta sa se raceasca in acest cimp. Se obtine 0 folie incarcata cu sarcini electrice de semne opuse, pe cele doua fete, creindu-se intre acestea un cimp electrostatic, asernanator cimpului magnetic al magnetului permanent.

Una dintre fetele foliei electret se metalizeaza si va constitui

. .

arrnatura mobila a condensatorului. Arrnatura fixa. rigida, se rea-

34

Strcf de aer

Folie de etectret

Mefalizore

/ Fundu/ carcasn

01'1 Fiei; In ormdiura r;"a

Amp/firea/or de auo'/oFl'e['ven!a

a

les'f'ea semnaluh» de' aucka/perren/a

>

c

b

Figura 15 - Schita mlcrofonului cu electret.

Iizeaza din metal, peste care se asaza Iata nemetallzata (izolata) a foliei electret.

Intre folia electret si armatura fixa exista un strat de aer de ordinul IJ.m. Prin practicarea in corpul arrnaturii fixe a unor orificii se mareste volumul de aer inch is de folie ~i astfel se imbunatateste elasticitatea membranei microfonului, !iii deci sensiblhtatea lui.

Membrana fiind foarte sub tire, capacitatea electrica este mare, de eca trei ori cit capacitatea microfonului condensator clasic. De asemenea, tot de eca trei ori sea de rezistenta interna fata de microfonul eondensator. Astfel se usureaza problema realizari i pre amplificatoarelor. Existenta cimpului electric in folia electret face inutila tensiunea mare de polarizare, necesara microfoanelor conclensator.

Mierofoanele cu electret de calitate medie au caracteristica de Irecvente cuprinsa intre 20 ... 20 000 Hz eu abaterea de +3 dB. Impedantele de ieslre uzuale sint: 50 Q, 250Q, 600 Q si 1 000 Q. Raportul semnal/zgomot al microfoanelor Cll electret, de construetie mai simpla este 46 ... 55 dB, iar la tipurile de calitate 60 ... 65 dB.

Odata cu utilizarea microfonului cu electret, apar fenomene fiziee ce trebuie explicate. Este cunoscut faptul di sarcina electrica a electretului se micsoreaza in timp, deci scade capacitatea elec-

35

trica si prin urmare sensibilitatea microfonului. Cercetar ile efectuate de catre specialisti japonezi arata ca perioada de injumatatire a sarcinilor electrice ale foliei electret este de 100 ... 110 ani. Scaderea sensibilitatii microfonului este de fapt mult mai lenta. Odata cu rnicsorarea sarcinii inmagazinate in electret, seade l?i forta de atractie electrostatica (coulombiana) intre armaturi, prin urmare vibratirle membranei vor putea avea amplitudini mai mari. Acest fapt este 0 compensare a scaderl! electrizarfi electretului. '['inind searna de acest proces de compensare, in pofida scader ii sarcinilor electrice, sensibilitatea microfonului cu electret ramine constanta pe 0 durata de timp de 80 ... 100 ani.

Microfoanele CLl electret sint realizate in diferite tipuri constructive. Daca se reduce prea mult suprafata membranei, microfonul va fi mai putin sensibil la frecventele joase si va asigura o liniaritate buna a caracteristicii de frecventa numai pentru frecventele mai mari de 100 ... 150 Hz.

Casetofoanele portabile, alimentate la baterii, sint prevazute cu microfoane cu electret, care au suprafata membranei de 1 ...

dB 40

3D 20 10

o 20



"-
.,....
~ !3ilJ



I 50 fOO 200

500 1000 2000 5000 10000 10000 Hz

Irecventa ----

a

dB 40

30 20 10



0"
.-- --1000.
~
.L
I .. 18D_j." .- ....
_.,,' .... . ..... 100. ' ..
I-~ .- • 1"' ... ... 20

so faa 200

500 1000 2000 5000 f()(J{)(} 2fXlJIJ H~

firecvenfa

,

b

Figura 16 - Caracteristlcile de Irecven ta ale microfoanelor eu electret.

a) microfon simplu din casetofon; b) microfon cu electret Hi-Fi.

36

1,5 ern"; astfel sint eliminate zgomotele datorita vlbratillor mecanismului de antrenare (care sint in principal, in domeniul frecventelor mai mid de 100 Hz), din continutul semnalului util.

Microfoanele cu electret de buna cali tate, Hi-Fi au suprafata membranei de 2 ... 5 cm-, corespunzatoare tipului respectiv. Sensibilitatea estc in cazul microfoanelor Hi-Fi de 0,5 ... 1 m V I,... bar, ~i de 0,1 ... 0,2 m V /,...bar la mierofoanele de cali tate medie.

Amplificarea tensiunii de valoare mica a sernnalului proven it de 1a capsula microf'onului eu electret se efectueaza cu preamplificatoare moderne prevazute cu tranzistoare cu efect de cimp (TEe). cu circuite discrete sau cu circuite integrate. Aeeste preamplificatoare sint de regula incorporate in microfon.

Preampllficatorul mlcrofonului eu electret, care este conti nut in magnetofon (pe panoul frontal al casetofoanelor) se realizeaza, de regula, intr-un singur circuit integrat.

1.1.2. UTILIZAREA MICROFOANELOR

Dintre toate mijloacele si aparatele tehnicii sunetului, utilizarea ~i tehnica microfoanelor necesita cele mai multe experimentarl sl eea mai multa experienta. Prin utilizarea corecta a microfoanelor urmarim de fapt transmisia sau inregistrarea cit mai fidela a diferitelor prezerrte sonore existente in natura inconjuratoare, chiar din primul moment al producerii acestora, pe cit se poate fara esecuri,

Tipurile de microfoane cele mai des utilizate, pe care le-arn prezentat anterior, se incadreaza intr-o scara larga calitativa, Desi, dintre fiecare tip prezentat, exista microfoane de ealitate Hi-Fi, aeestea nu pot fi schimbate intre ele (de exemplu, un microfon condensator eu un microfon cu bobina rnobila).

Stirn ca domeniul de audibilitate al urechii umane se intinde intr-o banda larga de frecvente. Omul de virsta medie, ell ambele urechi sanatoase, sesizeaza sunetele fundamentale cu frecventele intre 20 ... 16 000 Hz, iar sunetele armoniee superioare aproximativ intre 20 ... 20 000 Hz. In urma unor cercetari fiziologice s-a demonstrat di auzul absolut, adica persoanele cu auzul "foarte fin", pot sesiza si armonice peste 20 000 Hz.

Tinind seama de aceste proprietati, va trebui sa alegem tipurile de microfoane, care sa prezinte liniaritate buna in anumite domenii de frecventa,

Unele tipuri de microfoane pot fi utilizate in general pentru transformarea sunetelor fundamentale intre 40 ... 16 000 Hz. Transformarea cu nivel aceeptabil al armonicilor superioare, deja, fiind necorespunzatoare doar cu un singur microfon. Membrana microfoanelor de constructie mai simpla, nu poate realiza transformarea

37

sunetelor fundamentale sau armonice cu frecventele mai mad de 16000 Hz. Pentru a se face transmiterea sau inregistrarea in conditii calitative corespunzatoare a intregului continut sonar, trebuie sa. alegem corespunzator tipul microfoanelor pe care Ie vom utiliza.

Prezentele sonore transmisibile cu microfoanele, care apar in

natura inconjuratoare, pot fi practic grupate in patru categorii:

Dialoguri

Sunete prod use de diferite vietati anirnale Zgomote

Muzica

Dialoqul. se nurneste vorbirea orneneasca. Astfel, vocea omeneasca - ca prezenta sonora transmisibila - apare in toate formele sonore vocale, cum ar fi:

Invatarea limbilor Instruire, invatamint Sonorizarea filmelor Reportaje

Piese vorbite Recitari de versuri Convorbiri familiale Consfatuiri Convorbiri colective

Inregistrari din sali de conf'erinte

Aceasta enumerare nu este completa, dar cuprinde principalele genuri artistice ale dialogului. In functie de particularitatile artistice ale f'iecarui gen al dialogului, se alege tipul adecvat de microfon.

Pentru a se putea stabili cele mai adeevate tlpuri de microfoane necesare inregistrari sau transmiterii, in conditii de in alta. fidelitate, a diferitelor prezente sonore, presupunem eft aparatele necesare transmiterii sau iuregistrar ii aeestora sint de calitate optima.

In conformitate eu praetiea tehnicii sunetului, la inregistrarile pentru invatarea limbilor, instruire, invatamint, precum sl pentru dialogurile familiale, sint reeomandate microfoanele de calitate medie, dinamice cu bobina mobila. Aeeste tipuri de microfoane au sensibilitatea medie, iar earacteristica de directivitate circulara sau cardioida.

Pentrii inreqistrarea reportajelor, pieselor uorbite, sonorizarea [ilmelor se folosesc mai multe tipuri de microfoane. Pe de 0 parte se pot utiliza microfoane dinamiee eu bob ina mobila de Inalta calitate, microfoane cu banda Hi-Fi sl mai des intilnitele mierofoane eu electret.

38

Figura 17 - Microfon dinamie de constructie simpla, adaptabi! 1a magnetofoane, eu eomutator stop-pornit, de cali tate medie, destinat pentru invatarea limbilor, instr uire

si invatamint.

. .

Figura 18 - Microfon dinamic pentru inregistrari Hi-Fi (AKG D

170 E).

In legatura eu utilizarea mierofoanelor cu electret apar unele deosebiri calitative, intre microfoanele incorporate in diferitele casetofoane sl eele de sine statatoare.

Experienta Inregistrari! sunetului ne arata di inregistrartle efectuate eu microfoanele eu electret incorporate in magnetofoane au raportul semnaljzgomot cu 8 ... 10 dB mai inrautatit in com paratie cu cele efectuate cu microfoane independente. Cauza acestei inrautatir! se explica, pe de 0 parte, prin faptul ca aceste microfoane se realizeaza in serie, si principial sint de calitate mai redusa. Pe de alta parte nivelul zgomotului creste ~i prin captarea vibratiilor de natura mecanica provenite de la meeanismul de antrenare, desi domeniul frecventelor joase incepe de 1a 100 ... 150 Hz. Limitarea benzii Ia f'recvente joase duce la inrautatirea fidelitatil transmise.

Microfoanele cu electret independente realizate in prezent au calitatea ~i raportul semnal/zgornot ce rivalizeaza cu eele mai bune microfoane condensator. Din acest motiv pentru inregistrarea de dialoguri, exceptind programele muzicale, nu recomandam microfoane condensator; la aceasta contribuie sl pretul de cost ridicat al acestora.

In cazul consjtituirilor, convorbirilor colectiue §i a inreqisiriirilor din slilile de conjerirue se utilizeaza pe scara mai larga, microfoanele dinamice cu bobina mobila sl microfoanele cu electret. Independent de tipul microfonului, care se utilizeaza scopul este de a se obtine 0 cit mai buna inteligibilitate. Aeeasta se obtine greu in salile mai mari, unde eeoul sl reverberatiile sint pronuntate.

Intentionat am lasat la urma transmisia ~i inregistrarea recitalurilor de versuri, care dintre toate genurile de dialog prezinta

39

Figura 19 - Pentru inregistraroa sau tr ansrnisi a consfatulrtlor. ad unarl lor, in scopul mar i ri i nivclului scmna lului util, sc instaleaza mal multc microfoanc pe accl asi stativ, iar lc~irjlcsLnt sumate ell

etajc de mix a].

cclc mai grele problerne. Din cauza muzical itatii poeziei, ea nu se aseamana ell nici un gen artistic al dialogului. In cazul inregistrarii sau transmisiei aeesteia, apar doua cazuri distincte; recitarea de catre 0 singura persoana a poeziei sau recitalur! prezentate de un grup de persoane.

In ambele cazuri sint rccornandate mierofoanele de banda larga dinamice ell bobiria mobila, microfoanele eondensator sau cu electret. Cind se utilizeaza mierofoane ell bobina mobil a, trebuie sa avem in vederc introdueerea corectiilor la frecventele joase in seopul reduccr ii aeestora. Daca asemenea coreetoare nu €xista, in special vocile mai grave, barbatesti, vor fi deformate, deoarece din principiu mierofoanele ell bobina rnobila all caracteristica ridicatoare la frecventelc joase.

Sunetele produse de diievitele animale sint prezentc son ore in natura inconjuratoare, sesizate de urechea umaria. In scopul inregistrat-ilor apar in principal urmatoarelc:

Sunetele produse de mamifere - Sunetele pasarilor

40

Sunetele produse de insecte Sunetele produse de reptile Sunetele animalelor acvatice

Inrcgistrarea sunetelor produse de animale necesita 0 pregatlro minutioasa, atit din parte a amatorului, cit sl din partea profesionistului avizat. Microfoanele util izate trebuie sa fie foarte sensibile, 9i sa aiba banda larga, de frecventa.

Astfel, este recomandabila utilizarea microfoanelor condensatorsi cu electret. La inreglstrar ile profesionale se utilizeaza microfoane condensator, iar la cele amatoricesti microfoane cu electret,. acestea din urrna filnd mai ieftine.

In functie de spatiul in care se face inregistrarea sunetului produs de animale, trebuie sa alegem caracteristica de directivitate a rnicrofnnului. Astfel pentru inregistrarea surietelor prod use de ma-·

F'ig ura 20 - Microfon condcnsator stereo, util lz abil cu Joarto bune rezultate l a inregistrat-i sulistice vocalc; tip AKG C :)4.

41

mifere se vor folosi microfoane directionale ell caracterlstica tip cardloida, pe cind pentru inregistrarea ciripitului pasarilor din padure vom utiliza microfoane cu caracteristica de directivitate bisferica.

Sunetele produse de animalele acvatiee se pot inregistra cu ajutorul unor "hidrofoane" speciale. Acestea sint microfoane introduse intr-o incinta errnetica (care nu permite patrunderea apei la microton), care se cufunda in apa sl pot sesiza variatiile de presiune produse de diferitele surse sonore, printre care si a anirnalelor acvatice.

Zgomotele pot fi interpretate din doua puncte de vedere. Din punctul de vedere al psihologiei, prin zgomote se inteleg orice sunete, care independent de spectrul lor, produc senzatii neplacute asupra omului, distrag atentia sau biologic au efeete negative asupra organismului. Din punct de vedere electroacustic zgomotele se numesc prezentele sonore cu spectru continuu, care sint compuse din oscilatii care nu sint armonice, indiferent daca sursa ce le produce este naturala sau artlficlala.

Inregistrarea zgomotelor, in cele mai multe cazuri nu reprezinta un scop in sine. Aceste inregistrari constituie in principal coloratura sonora la sonorizarea filmelor si obtinerea unor efecte sonore. De regula asemenea sunete se inregistreaza separat, urmind ca ulterior sa fie mixate cu dialogurile, obtinindu-se astfel un fundal de coloratura sonora adecvata. Pentru inregistrarea zgomotelor se pot folosi oricare dintre tipurile de microfoane, care se adapteaza la nivelul intensitatii sonore, a domeniului de frecvente in care se produce prezenta sonora. Ca genuri artistice distingem urrnatoarele feluri de zgomote:

Atmosfera naturala Zgomote industriale

Zgomotele mijloacelor de transport Zgomotele casniee

Zgomotele valurilor apelor

Efecte speciale

Zgomotele produse de armament.

Mierofoanele utilizate la inregistrarea zgomotelor trebuie sa fie sensibile ~i de banda larga. Referitor la sensibilitatea microfonului utilizat trebuie sa faeem remarea existentei un or prezente sonore de nivel foarte scazut, de ordinul 1-1 W (de exemplu zumzetul tintarulul) ~i al unor surse sonore, care au mai multe sute de Watt (de exernplu zgomotul avioanelor eu reactie la distanta a citiva metri).

Caracteristiea princlpala a surselor de zgomot nu este Insa intensitatea, ci presiunea sonora produsa. In legatura cu aeeasta a aparut 0 experienta acceptata in tehnica sunetului.

42

Sursele de zgomot, care produe 0 presiune sonora relativ mica se recornanda a fi inregistrate sau transmise eu microfoane sensibile Ia presiune. Aeeste mierofoane pot fi cu bobina mobila sau condensator. Apar insa si situatii cind sursa de zgomot produce 0 presiune acustica foarte mare (de exernplu exp1oziile, sa1vele de artilerie, avioane cu reactie). Daca vom utiliza un rnicrofon de pre-

Figura 21 - Microfon din amic, recomandat pentru inregistrari solo muzicale (AKG D 222).

siune exista riscul, des Intilnit, ca membrana sa se deterioreze sau sa se desprinda, ce face inutilizabil microfonul. in asernenea situatii cind zgomotu1 are caracterul unei detunaturi se utilizeaza microfoane sensibile 1a viteza, care primesc presiunea sonora pe ambele fete ale membranei.

Se numesc sunete muzicale, toate prezentele sonore compuse din oscilatii periodice, independent daca sursa de 1a care provin este naturals sau artificiala. Din punet de vedere a1 tehnicii sunetului, se considera ea surse sonore muzicale, sunete1e produse de coardele vocale ale organe1or vorbirii !?i ale instrumentelor muzicale.

43

In seopul producerii sl inregistrar ii sau transmisiilor programelor muzicale, in tehnica profesionista a studiourilor sint folosite microfoanele cu bobina mobila si eondensator. Tipurile de rnicrofoane sint alese si in Iunctie de compozi tia materialului sonar, sau a f'elului instrumentelor muzieale 9i dupa numarul instrumentelor de aceiasi rezonanta,

In praetiea amatoriceasca - in functie de calitatea care se doreste a fi obtinuta, Hi-Fi sau simple Inregistrart dornestice - se utilizeaza mierofoane eu bobina mobila, condensator sau cu electret. Mierofoane eu banda de calitate buna nu se fabrica pentru amatorl, in scopul Inregistrar ilor muzicale.

Din punct de vedere al inregistrarilor sonore se poate efectua

urrnatoarea clasificare a Inregistrarflor rnuzicale:

Inreglstrari soli stice voeale Inregistrari soli stice instrumentale

Inregistrar! solistice vocale + aeompaniament instrumental Inregistrarea orehestrei de camera

inregistrarea orehestrelor mici

inregistrarea muzicii corale

inregistrarea orchestrelor marl.

in fieeare caz, la fiecare gen artistic enumerat stnt necesare alte tipuri de microfoane. Pentru muzica vocal a (cintece) se Iabrica microfoane speciale, care majoritatea sint eu bobina mobila. La elaborarea inrcgistrartlor Hi-Fi, a rnuzicii vocale se poate utiliza cu sueces si microfonul ell electret, de cali tate corespunzatoare,

La inregistrarile solistiee instrumentale, tipul mierofonului se alege in functie de earaeteristicile muzicale ale instrumentului respectiv. In cazul instrumentelor de suflat din alarna, cele mai recomandate s'int mierofoanele condensator de banda larga, sau mierofoanele eu electret de cali tate.

Instrumentelor de suflat din lemn 9i eelor cu coarde, care produe sunete de frecvente joase (contrabas, violoncel, violina) Ie sint foarte potrivite microfoanele cu bobina mobil a de banda larga.

Pentru inregistrarea pieselor pentru vicar-a solo si a instrumentelor cu eoarde ciupite sint utilizate de asemenea microfoanele condensator sau eu electret.

Dintre instrumentele de percutie, eele eu sunetul asernanator tobei, se pot transmite corespunzator eu microfoane condensator si eu bobina mobila; sunetele cinelului Insa, numai cu microfoane eondensator de banda larga sa u cu electret.

Deoarece in general inregistrar-ile muzicale nu se efectueaza cu un singur microfon (sau in cazul inregtstrari lor stereofonice eu 0 pereche de mierofoane stereo), ci prin utilizarea mai multor microfoane, se recomanda ca la inregistrarea formatiilor instrurnentale sa se utilizeze microfoane de diferite tipuri, adeevate. Alege-

44

Figura 22 - Micro£on dinarnic de banda Iarga, pentru tr ansrnisia sunetelor instrumentelor ell coarde.

rea microfonului nu consta numai in potrivirea tipului sau 1a instrumentul muzical respectiv, ci l?i alegerea diferitelor marci sl particularitati ale acestora. Din partea realizatorilor inregistrarflor, alegerea corespunzatoare a microfoane1or presupune, deja, nu numai cunostinte generale de principiu, ci cunoasterea diferitelor tipurl si marci, precum si a caracteristicilor calitative.

l.1.3. TEHNICA MICROFOANELOR

In tehnica sunetului, in Iunctie de calitatea transmisiilor sau a inreglstrarilor realizate, microfoanele se pot Imparti in trei categorii:

microfoane de amatori microfoane Hi-Fi microfoane de studio.

45

Figura 23 - Microfon diriarnic simplu, pentru scopuri amatoricesti.

Figura 24 - Microfon cu electret de calitate Hi-Fi, pentru Inregistrari muzicale si dialoguri pretentioase.

46

Aceasta categorisire nu este arbitrara, ci se bazeaza pe caracter isticile ealitative ale diferitelor marci si tipuri de microfoane.

In eategoria microfoanelor de amatori se pot euprinde toate mierofoanele la care caracteristica de frecventa nu este mai buna de 70 ... 16 000 Hz eu abaterea de + 6 dB. Dintre aceste mierofoane fac parte microfoanele dinamiee ell bobina mobila, Mierofoanele, care apartin aeestei categorii, au sensibilitate meciie si distorsiuni neliniare relativ mari, la eapetele benzii de frecvente transmise. Tlnind seama de earacteristicile lor calitative nu sint utilizabile pe o scara mai Iarga, ci numai in eazul inregistrar ii fara pretentii a dialogurilor. Aeestea pot fi: eonvorbiri familiale, invatarea llmbilor, instruire, invatare, Nu pot fi utilizate in domenii unde banda de frecventa este mai larga, prezentele sonore avind un continut bogat de armonice superioare (de exemplu muzica, sunetele animalelor ~i zgomotele).

Categoria microfoanelor Hi-Fi contine toate microfoanele a caror caracteristica de frecventa este de eel putin 50... 16 000 Hz, sau mal mare, eu abaterea de + 3 dB. Dintre aeeste microfoane se intilnesc tipurile dinamiee si eondensator. Nu sint rare mierofoanele condensator sau cu electret ell banda de 20 ... 20 000 Hz ell abaterea de + 3 dB.

In general, mierofoanele Hi-Fi eondensator si eu electret au sensibilitatea intre 0,2 ... 1 mV/lJ.bar. Distorsiunile neliniare, ehiar

Figura 25 - Microfon condensator de banda larga, de studio.

47

la capetele benzii de frecvente au valoare mica. In eonformitate eu cerintele unei inregistrari Hi-Fi, in f'unctie de genul artistic dat se vor alege tipurile corespunzatoare de mierofoane).

In eadrul eategoriei mierofoanelor de studio (profesionale) se pot euprinde microfoanele a carol' caractertstica de frecventa este de 50 ... 16 000 Hz sau mai buna, cu abaterea de + 3 dB,

Se constata ca banda de frecvente care se impune este similara ell cerintele microfoanelor din eategoria Hi-Fi. De fapt in prezent, nu exista mari deosebiri intre caracteristicile calitative ale mierofoanelor care apartin eelor doua categorii.

Principal a problema a tehnicii rnicrofoanelor este stabilirea modului de utilizare corecta a aeestora. De cind s-a extins tehnica Hi-F'i, realizarea inreglstrar llor orlcaror genuri artistiee se int ilrieste ~i-n practiea amatorilor, nu nurnai in eea a studiourilor. Utilizarea rnicrofoanelor este influentata de doi factori principali. Unul dintre factori, este felul prezentei sonore care urrneaza a fi transmisa, celalalt este lantul de transmisie a sernnalelor de audioIrecventa, la care se conecteaza rnicrofonul. Din punet de vedere al calitatii transmisiei, este arhicunoscut mai dernult, dependents calitatii globale a lantului de transmisie, in principal, de ealitatea primului aparat din aeest lant. Din aeest rnotiv este deosebit de important ea Ia un lant de transmisie de ealitate data, sa eoneetam rnicrofon sau mierofoane de calitate corespunzatoare.

Microfoanele de arnatori ~i cele Hi-Fi sint realizate eu iesirea asimetrica. Mierofoanele de studio insa sint cu iesirea simetrica. Microfoanele eu ieslrea asirnetrica au un punet cald !?i un punet reee. Microfoanele cu carcass metalica, in afara de aceste puncte, sint prevazute si cu un punct de masa pentru impamintare, care nu trebuie eonfundat cu punctul rece.

Dezavantajul principal al microfoanelor eu lesire aslmetrica, fata de eele cu iesire slmetrica, consta in faptul di raportul semnal/zgomot Ia acelasi tip de microfon este mai mic eu 6 dB.

Iesirea microfoanelor simetrice este cu doua punete calde si un punct rece. Si la aceste rnierofoane, carcasa metalica este prevazuta eu punct separat de punere la pamint.

La microfoanele dinarnice, carcasa carora incorporeaza sl transformatorul de adaptare, iesirea se realizeaza fie simetrica, fie asimetrica; aceea~i situatie se Irrtilneste ~i-n cazul microfoanelor condensator.

Realizindu-se 0 punere la pamint corespunzatoare, raportul semnal/zgomot nu va fi inf'luentat de catre rnediul inconjurator sau de catre stativele rnicrofoanelor. Daca impamintarea nu este de ca-, litate corespunzatoare - sau am omis-o - apar in cimpul prezentei sonore inregistrate sau transmise 0 serie de semnale perturbatoare nedorite. Aparitia semnalelor perturbatoare este mai pronun-·

48

2000 ... 3kQ as/me/ric ~ ~M

200 Q ... J k Q as imetric ~ ~LM 25 ... 300Q sou 25J<.Q ... 150kQ, asimelric ;p~nfru dOUG Impedatfe

HL: 2S ... 30DQsauJSkQ ... 150kQ M; 200Q ... 3kQ,

osintelrlc ; comufobil

25 A ~l .' .1S0AQ , osimetric

I.

SH

25 k Q ... 150/<'<;2, osimetric ; I/. stereo

Figura 26 - Schemele conexiunilor de iesire asimetrice ale microroanelor.

tata la mierofoanele eu carcasa metalica sl eu iesire asimetridi. La asemenea tipuri de mierofoane, in cazul lipsei legaturii Ia pamint, chiar atingerea Cll min a produce aparitia unui biziit pronuntat la lesirea din lantul de transmisie.

Semnalul de audiofrecventa de 1a iesirile mierofonului este transmis catre preamplificator prin cable ecranate bifilare sau multifilare. Calitatea cablului eeranat !?i impedanta de iesire a microfonului, impreuna vor determina lungimea optima a eonduetor ului. In cazul cind rezistenta de iesire a mierofonului este egala ell irnpedanta caracter-istica a cablului, transferul sernnalului este optim si lungimea cablului poate fi mai mare. Impedanta de iesire

4 - Tl'lmica sonorlzarn

49

;1;,;;~~~~'? ~273

lungimea

COblu!uimo).200m '"- _

/1. 2x(25 ... 3~DQ ), simeirio i

stereo

a microfoanelor electrodinamice are valoarea tlpica 150 ... 200 Q. Irnpedanta de iesire a preampllficatoarelor din microfoanele condensator se realizeaza la 200 Q.

Tresa rnetalica a cablelor eeranate ee se utilizeaza, se eonecteaza Ia pamint - in eazul iesirtlor simetrice - sau la punctul rece - in cazul iesirflor asimetrice -. In cazul utilizar ii microfoanelor ell carcasa metalica !?-i iestrea asimetrica, tresa metalica (blindajul) va servi si pentru legarea la pamint.

Cablele ecranate de audiofrecventa se conecteaza la amplificatoare prin intermediul a doua feluri de mufe, normalizate interna- 1ional. In cazul iesirtlor asimetrice se utilizeaza mufa DIN numita ~i Mignon, iar la lesirile simetrice mufa tip Canon. Aceasta din urma se utilizeaza in exclusivitate numai in tehnica studiourilor.

In timpul Inregistrarflor sau transmisiilor - in functie de imprejurari le in care acestea se produc - microfoanele sint tinute in mina sau sint fixate pe suporturi speciale.

Inreglstrarlle reportajelor, convorbirilor' familiale, a temelor de invatamlnt se efectueaza eu microfonul tinut in rnina. In asemenea situatii 0 cerinta esentiala este de a nu tensiona (intinde) cablul de legatura dintre microfon !iii amplificator. In cazul cablelor mai lungi, este recomandabil ca acesta sa fad! 0 bucla prinsa cu mina de carcasa microfonului. Procedind astfel evitam smulgerea cablului din microfon, situatie posibila mai ales in cazul realizaril diferitelor reportaje.

50

I.

Figura 27 - Conexiunile de iesire simetrice ale microfoanelor 1-25 ... 300 Q simetric; lungimea cablului max. 200 m; II-2x (25 ... 300) .Q slrnetric: stereo.

Figura 28

a) Suport telescopic simplu pentru microfon; b) Suport telescopic, cumpana reglabila, pentru microfon.

Pentru fixarea mierofoanelor s-au extins trei tipuri de su-

porturi:

Suport pentru fixarea mierofonului pe masa Suport eu picior pentru asezarea pe pardoseala Suport pentru fixarea suspendata a microfonului.

In cazul inregistrarll unor eonvorbiri - masa rotunda - a consfatuirilor, a adunarilor, cind partenerii sint asezati in jurul unei mese, microfoanele sint fixate pe suporturi anurne realizate. Nu sint recomandate suporturile tip stativ eu picior, care pot stingheri asistenta.

4*

51

Figura 29 - Suport simplu pentru fixarea microfonului pe rnasa (BEAG).

Figura 30 - Suport pentru fixarea suspendata a microfoanelor (AKG C 422).

52

Suporturile cu picior ale microfoanelor sint folosite de regula Ia inregistrarea diferitelor genuri artistlce muzicale si mai rar in cazul oratorilor de la tribuna.

Suportul pentru fixarea suspendata a microfonului se intilneste de obicei in studiourile profesionale. Cu acest mod de fix are a microfoanelor sint eliminate din continutul sonor al inregistr-ar-ii zgomotele produse de pasii actorilor (in cazul realizar-li unor piese etc.), fapt deosebit de util. Acest mod de fixare al microfonului este utilizat foarte rar in practica arnatoriceasca, din cauza sisternului mai complicat al suportului.

1.1.4. DOZE DE REDARE

Dintre sursele de semnal utilizate in tehnica sunetului, dozele de redare ocupa Iocul al do ilea in ordinea importantei. A~a cum am prezentat in capitolul 1.1 dozele de redare sint utilizate in doua sltuatii: la redarea discurilor fonografice l\ii la captarea oscilatiilor coardelor metalice ale unor instrumente muzicale. Cu acestea din urrna in eartea de fata nu ne vorn ocupa.

Explorarea oscilatiilor gravate mecanic in santul discului ~i transformarea acestora in semnale electriee de audiofrecventa este realizata de catre dozele de picup, care sint denumite si surse secundare de semnale. Clasificarea lor se poate face dupa mai multe criterii:

1. Dupa modul de explorare a santului gravat

2. Dupa modul de transformare a semnalelor

3. Dupa principiul sistemului de transformare

4. Dupa principiul de function are

5. Dupa principiul constructiv

(). Dupa calitatea semnalelor sonore.

Dupa modul de explorare a saniului gravat distingem doua categorii de doze. Prima eategorie este aceea a dozelor cu explorare prin atingerea santului gravat, prin intermediul virfului (acului) de redare. A doua categorie este a dozelor, care nu ating suprafata discului, reproducerea discului f'aclndu-se prin reflexiile produse asupra unui fascicol de lumina coerenta, de catre peretii santului modulat. Prin prelucrarea informatiei luminoase, ce va fi modulata in ritmul oscilatiilor peretilor santului gravat, se obtine semnalul de audiofrecventa, in prezent acest fel de doza, inca, este 0 raritate, cele mai raspindite fiind cele din prima categorie.

Dupa modui de transformare a semnolelor, de asemenea deosebim doua categorii. La inceputurile tehnicii discurilor se utilizau doze mecanice cu membrana, la care vibratiile sonore erau amplificate pe cai acustice (gramofonul, patefonul). In prezent, pretutin-

53

deni, se utilizeaza numai doze care sint prevazute cu transductoare electromecanice, de diferite tipuri si principii constructive.

Ambele categorii apartin dozelor cu explorare prin atingere ClI santul gravat al discului.

Dupa principiul sistemului de transjormare, distingem doua sisteme de doze: pasive si active. Ambele tipuri apartin dozelor eu explorare prin atingere.

Dupa principiul de [unciionare, atit dozele pasive cit si cele

active se pot grupa in: 1. Doze pasive

a) piezoelectrice

b) cu caracter inductiv 2. Doze active

c) cu caracter eapacitiv

d) electronice.

Dupii principiul constructiv sint cunoscute urmatoarelo tipurj

de doze:

a) Piezoeleetrice - doze cu cristal

- doze ceramice

b) Cu caracter inductiv - doze magnetice

- doze eleetrodinamice

c) Cu earacter capacitiv - doze eondensator

d) Electronice

- doze fotoelectronice

- doze semiconductoare.

Dupa calitatea semnalelor sonore, in functie de modul de realizare si a principiului de functionare, dozele se impart in trei mari categorii ealitative:

- Doze profesionale - de studio

- Doze Hi-Fi

- Doze obisnuite (de larga utilizare) .

• Caracteristici rnecanice si electroaeustice

,

In prezent dozele utilizate fac parte in proportle de 99,90/0 din categoria eel ora eu explorarea prin atingere. Caracteristica comuna a acestor doze 0 constituie eele trei parti, din care sint alcatuite:

- virful (acul) de redare

- supertul virfului de redare, si

- transductorul.

Deoareee in prezent nu se utilizeaza numai dozele de tip electromecanic, proprietatile ealitative ale acestora vor fi descrise de catre caracteristicile lor mecanice si eleetroacustice.

54

Dintre caracteristicile mecanice cele mai import ante sint: mas a echipamentului mobil, forma si stares virfului de redare, forta de apasare a vlrfului de redare, elasticitatea suportului virfului de redare ~i elasticitatea fata de amplitudinea de deplasare a santului.

Pentru stabilirea calitatii unei doze, cele mai importante caracteristici electroacustice sint: caracteristica de frecventa, atenuarea de dlafonie, distorsiunile neliniare, distorsiunile geornetrice ~i as imetria canalelor.

- Masa echipajului mobil. La redarea discurilor, calitatea auditiei este in mare masura influentata de calitatea contactului dintre virful de redare ~i suprafata santului gravat. Masa virfului de redare, a suportului acestuia si a partilor mobile a transductorului, luate Impreuna formeaza masa echipajului mobil. La dozele de calitate profesionale ~i cele Hi-Fi valoarea masei nu trebuie sa depaseasca 2 mg (dupa norma DIN). La dozele uzuale se intilnesc valori intre 3 ... 5 mg.

- Forma si starea uirjulu: de redare, Aceste caracteristici calitative nu se pot exprima (in toate cazurile) numeric. Explorarea corespunzatoare a santului gravat este influentata de dimensiunile si calitatea suprafetei virfului de redare. In practica sint cunoscute patru forma ale profilelor transversale ale virfurilor de red are : circulare, eliptice, patrulatere !?i hexagonale.

Referitor Ia forma virfului de redare se exprima numeric raza de curbura a virfului slefuit, care - in eazul dozelor stereo - la virfurile semisferice este intre 13 ... 181lm, la virfurile eliptice RdR2-5 ... 10/17 ... 22 urn,

Virfurile cu profilul transversal de forma patrulatera ~i hexagonala s-au extins, odata cu dezvoltarea producerii discurilor cuadro-fonice. Muehiile rotunjite ale acestor virfuri sint capabile sa exploreze peretii santului modulat cu programul cuadrofonic, care este matriciat sl codat, contlnind ~i oscilatii corespunzatoare frecventelor de 40 ... 45 kHz. Aceste oscilatii sint gravate atit de fin pe peretii santului modulat, incit virfurile clasice de forma semisferica nu le pot explora si reproduce corespunzator.

- Feria de apasare a virjuZui de redare. Aceasta caracteristica depinde de ealitatea picupului s! a virfului de red are, sl reprezinta forta de apasare pe suprafata santului gravat necesara pentru obtinerea nivelului nominal al sernnalului de iesire din doza, Este exprimata in eN· (mai demult in g). La dozele eu earaeter induetiv sl capacitiv forta de apasare necesara este, in functie de ealitatoa dozei, intre 0,5 ... 3 gf, 1a dozele plezoelectrice intre 5 ... 12 gf. Forma virfului de red are influenteaza sl ea marlmea fortei de apasare.

• In tot restul lucrarii s-a considerat rnai reprezentativ gf in loc de eN.

55

- Elasticitatea suportului virfului de redare. E1asticitatea suportului virfu1ui de redare depinde de rigiditatea materialului din care este confectionat suportul. Aceasta caracter isttca poarta denumirea de "Compliance", in limba engleza, in 1974 s-a modificat norma DIN, cu privire 1a aceasta caracteristica, dupa care 1a dozele de cali tate Hi-Fi, elasticitatea trebuie sa fie de eel putin 8 X X 10-6 cm/dyna =0,08 mmjgf. Elasticitatea dozelor moderne, este cu mult mai buna decit aceasta valoare.

- Elasticitatea fafii de amplitudinea de tieplasare a saniuuu, Aceasta caracterlstica ne arata care este elongatia perrnislbila a virfului de redare, astfel ca la 0 frecventa si fort a de apasare date, redarea sa nu fie insotita de distorsiuni. Depinde in principal de tipul eonstruetiv al dozei si de eel al suportului virfului de redare,. si este exprimat numeric de elasticitatea suportu1ui de redare. Pentru masurarea elasticitatii se utilizeaza diseuri de masura gravate ell sernnale de frecventa flOO Hz ~i viteze de oscilatie crescatoare intre 69 ... 270 mm/s, semna1ele de iesire din doza fiind masurato si vizualizate eu osciloscopul.

- Caracteristica de [recuentii. In eonformitate cu prevederile· normelor DIN, 0 doza trebuie sa asigure 0 caracteristica de freeventa la redarea diseu1ui de masura DIN intre 40... 63,5 Hz ell abaterea + 5 dB; 63,5 ... 8 000 Hz cu abaterea + 2 dB si 8 000 ... 12 500 Hz eu abaterea + 5 dB. Dozele moderne eu earaeter induetiv au caracteristiea de frecventa mult mai buna in raport cu accsteprevederi.

In practica se intilnesc intre 20 ... 20 000 Hz, urrnatoarele domenii ale earaeteristicii de frecventa: intre 20 ... 40 Hz eu +5 dB~

40 ... 63,5 Hz cu + 3 dB; 63,5 10 000 Hz cu + 1 dB; 10 000 ...

14 000 Hz ell + 3 dB si 14 000 20 000 Hz cu + 3 dB. Rezulta-

te1e masurartl earacteristicii de frecventa a dozelor de redare sint va1abile numai daca sint cunoscute earaeteristieile discului de rnasura.

- Atenuarea de diafonie. Valoarea numerica a atenuarii de diafonie a dozei de redare exprima eu citi decibeli (dB) este mai mie semnalul obtinut pe canalul nernodulat, fa1a de semnalul din cana1u1 modulat. Atenuarea de diafonie nu are aceeasi valoare in toata banda frecventelor audio. Daca se prezinta numai 0 singura valoare (de exernplu 20 dB), atunci aceasta se refera 1a frecventa de 1 kHz. La dozele eu caracter inductiv, daca la 1 kHz atenuarea de diafonie este de 20 dB, atunci in banda vor eX"ista urrnatoarele valori ale acestela: 10 dB intre 40 ... 500 Hz; 15 dB intre 500 ... 6 300 Hz 12 dB intre 6 300 ... 12 500 Hz.

Distorsiunile neliniare. Fe baza originii, respeetiv producerii lor, distorsiunile se pot grupa in doua eategorii. Din cauza earacterului ncliniar a1 transformari i (in transductor) pot apare In principal.

56

distorsiuni datorita modulatiei de amplitudine. In timpul redarti, in jurul unor modulatii a santului cu frecvente mai mari, apar produse de modulatle, care se traduc prin aparltia unor sunete combinate (batai). Aceasta categorie de distorsiuni, la dozele moderne cu caracter inductiv, la care sernnalul de iesire este proportional cu viteza de oscilatie a virfului de red are, este practic neglijabila. Marimea acestor distorsiuni nu se poate pune in evidenta cu instrumentele de masura, din care motiv fabricile prod ucatoare nici nu le prezinta printre alte date caracteristice.

In opozitie cu prima categorie, distorsiunile din a doua categorie au 0 influenta apreciabila asupra calitatii auditiei. Aceste clistorsiuni sint rezultate din nepotrivirile de natura geornetrlca Intre modul de gravare !?i modul de explorare a santului gravat pe supraf'ata discurilor. Apar astfel erori ale unghiului de citire, ~i cf'ectul fortei centripete (skating), care due la aparitia armonicilor pare si a unei modulatii de faza.

Deoarece modulatia de faza creste aproape proportional cu Jrecventa, efectul ei va fi deosebit de nefavorabil. Cum modulatia de Iaza este corespondenta cu modulatia de frecventa, se pot efectua rnasurator-l precise asupra distorsiunilor, prin masurarea componcntelor de intermodulatie.

Valoarea perrnisibila a interrnodulatiei la - 6 dB este de 1D/o, Insa Ia dozele moderne aceasta este sub 0,5 0/0. Distorsiunile de interrnodulatie se mascara in functie de forta de apasare a virfului de redare sl de elongatia vibratiilor gravate pe disc.

• Dozele cu cristal

Dintre dozele de pieup, cele mai perimate sl de calitatea cea mai slaba, sint cele cu cristal. Sistemul transductor este alcatuit dintr-un jug de sustinere, in care sint fixate doua lame de cristal piezoelectric paralipipediee, cuprinse in doua planuri, care fac intre ele un unghi de 45°. Cele doua lame de cristal piezoelectric au grosimea de aproximativ 0,2 ... 0,3 mm, si sint realizate din cristalul de sare Seignette, taiate cu mijloace specializate, dupa axele {' lectr ice.

Cele doua suprafete ale lamei de cristal se acopera cu un lac special, conducator. 0 supraf'ata a lamei este conectata la 0 borna de iesire, iar cealalta supraf'ata la cea de a doua borna de iesirc.

La capetele eelor doua lame se afla doua piese elastice din mase pla stice, de care este fixat suportul virfului de redare. La red area discul ui stereo, virful de redare exploreaza santul gravat transmittnd vibratiile meeaniee ale acestuia celor doua lame piezoelectrice. Prin deforrnatiile elastice ale lamelor apar pe Ietele, respectiv bornele de iesire ale acestora, semnale electrice de audiofrecventa. Semnalul de iesire este proportional cu forta de deformare, eare este dependenta de amplitudinea de deplasare a ~an-

57

tului gravat. Aceasta se produce la dozele, la care lamele sint fixate rigid la un capat. Daca lamele piezoelectrice sint prinsc elastic, atunci semnalul de iesire va fi proportional cu viteza de oscilatie a virfului.

In principiu, transformarea piezoelectrica este lipsita de distorsiuni. Practic insa, sistemul de fixare, lacul protector al lamelor impotriva umiditatii, vor afecta banda de f'recvente, care se manif'esta prin denivelarl pronuntate a caracteristicii de frecventa.

Jl fome/Ii d3 cr/sio!

Figura 31 - Schita dozei cu cristal.

Masa si dimensiunile realizabile, ale dozelor cu cristal sint foarte mici. Deoarece tensiunea semnalului de audiofrecventa este obtinuta in urma deformatiilor mecanice, sensibilitatea dozelor n u este mai mare de 0,0-1 mm/gf. Pentru a se obtine un nivel al semnalului corespunzator este necesara 0 f'orta de apasare mare. Chiar la dozele de eea mai buna calitate, aceasta forta de apasare nu poate fi mai midi de 3 ... 5 gf.

Forta de apasare mare deterrnlna uzura virfului de redare ~i a peretilor santului gravat, Iapt ce duee la degradarea informatiei sonore imprimate pe disc. Prin alegerea corespunzatoare a razei de curbura a virfului de redare se poate obtine 0 ameliorare a uzurii. Daca raza de curbura este mai mare, uzura va fi ceva mai mica, in schimb nu vor fi sesizate, corespunzator, vibratiile de frecventa mai inalta.

In aceste conditii, la realizarea dozelor cu cristal solutia optima este cea de compromis, care are ca urmare aparitla distorsiunilor si uzurii relativ mare.

Dozele de calitate medie produc semnale cu distorsiuni de 4 ... 5 0/0, iar cele de cali tate mai buna ell 2 . " J.i}/o. Aceste distorsiuni se produc in special la frecvente mai mar i de 8 kHz.

Virful de redare din dozele clasice cu cristal sint realizate din safir, cu sectiunea circulara si raza de curbura intre 15 ... 25 urn. Aceste virfuri de redare sint ieftine, dar durata de utilizare este dependenta de sensibilitatea dozei. Daca doza are sensibilitatea rnai scazuta este necesar a 0 forta de apasare a virfului de redare mai mare, astfel uzura devine mai pronuntata. In cazul dozelor mai sensibile Iorta de apasare se micsoreaza sl astfel se reduce si tocirea virf'ului si uzura santului. Durata de utilizare a virfului de

58

50 25 dB dB itO 20

f---

30 15

10 5 o

10 20

50 100 200

5k 10k 20k Hz

20 15 10

5 o

10 20

50 100 200

500 [k 2k

a

5k 10k 20;' Hz

Figura 32 - Caracteristica de frccventa a dozei eli cristal: a) senslbila la amplitudinea de deplasare: b) sensibila la viteza de oscilatie.

5CJ fk 2k

b

rcdareeste de 200 ... 500 ore, in functie de Iorta dcapasare. Virfurile din safir, eare se fabrica In prezent - dupa constatari experrmcntale - nu se pot utiliza mai mult de 200 ore de exp1oatare.

Dezavantaju1 principal a1 doze1or ell crista1 este sensibilitatea mare fata de variatiile de temperatura !?i umiditate a mediu1ui arnbiant. Proprietatile de functionare nu sint stabile, astfel, la 0 crestere Cll 10ce a temperaturii (fata de 18 ... 22°C), tensiunea semnalului de iesire scade eu 25%. Pe ltnga acestea lamele de cristal sint foarte sensibile la socurile mecaniee.

Caracteristica de frecventa depinde de sistemul dozei, adica dad) este sensibila la amplitudinea sau 1a viteza de oscilatie a virfului, Dozele sensibile la amplitudine au caracteristica de frecventa intre 60 ... 80 Hz sl 10 ... 12 kHz, cu abaterea de + 6 dB. Dozele sensibile 1a viteza sint de calitate mai buna, in principiu se pot obtine ~i doze Hi-Fi a caror caracteristica de frecventa se incadreaza in normele prezentate la inceputul acestui capitol.

Unica proprietate avantajoasa a dozelor cu cristal este nive1ul ridlcat a1 tensiunii semnalului de iesire, care este 400 ... 800 m V pe impedanm de iesire de 0,5 ... 2 MR.

59

• Dozele ceramice

Principiul de functionare al dozelor eeramiee se bazeaza tot pe efectul piezoelectric. Construetiv sint asernanatoare ell dozele cu crlstal, insa elementul transductor nu este 0 lamela de cristal taiata dintr-un macrocristal de sare Seignette, ci dintr-o lama de ceramica policrlstalina asa-numita piezooxidica. Pentru realizarea lamelelor ceramice, eel mai des se utilizeaza titanatul de bariu sau titanatul de plumb, sarurr care nu prezinta insuslri piezoelectrice. Proprieta~ile piezoelectrlce apar numai dupa tratamente termice speciale si sinterizare. Placuta ceramica se poate realiza cu grosimea rnai mica sl cu elasticitatea mai mare ca lamelele clasice de cristal, din care cauza produce la forte de deformare mai mici, un nivel eorespunzator al semnalului de iesire.

Desi, tensiunea semnalului este eeva mai mica decit la dozele CLl lamele de cristal din sare Seignette, se obtine, la forta de apasare de 2 ... 4 gf, valoarea de 500 m V a semnalului de lesire (la frecventa de 1 kHz si viteza de oscilatle a virfului de 80 mm/s).

Avantajul eel mal important al larnelor polieristaline este domeniul de temperatura mai mare al mediului arnbiant, in care acestea pot f'unctiona. Astfel, pina la + 70°C nu sint influentate de temperatura. Umiditatea mediului ambiant nu influenteaza proprietati le eleetrice ale placutelor, Insa, la actiunile meeaniee (socuri) sint rnai sensibile dccit dozele simple ell cristal.

Caraeteristica de frecventa este mai buna decit ladozele eu cristal. In cazul dozelor cerarnice de calitate rnijlocie banda transrnisa este cuprinsa intre 30 ... 16 000 Hz cu +6 dB, iar la cele de cali tate ridicata intre 30 ... 18 000 Hz eu + 6 dB. Distorsiunile difera in functie de tipul dozei, in general, valorile sint cuprinse intre 0,5 ... 20/0. La majoritatea dozelor eeramiee, virful de redare este realizat din diamant. Prin accasta, timpul de utilizare va fi mai mare. Astfel, la virfurile eu raza de curbura intre 15 ... 18 urn, de sectiune circulara, la forta de apasare de 5 gf, durafa de utilizare a virfului de redare este de 600 ... 800 ore. Trebuie sa faeem mentiunea ca in literatura de specialitate pentru virfurile din diamant sint prevazute in general 1 000 ore de utilizare, dar aeeasta in CODditiile unei forte de apasaro de pin a la 3 gf, de regula 0,5 ... 2 gf, care este tipica dozelor magnetice sl dinamiee. In cazul dozelor eeram ice forta de apasare necesara fiind mai mare virful se va uza in timp mai seurt.

• Dozele magnetice

Din eategoria dozelor eu earaeter induetiv, dozele rnagnetice sint cele mai utilizate in tehnica Hi-Fi. Dupa modul eonstructiv ele se im part in trei gru pe :

eu magnet mobil (magnetodlnamlce) - ell miez de fier mobil (ferodinamiee)

60

.5l!.r25 iJmdB

;0 ~I/

30 15

10 5

{J 010 20

50s. 2£ dtif.dB

30 15 2010 10 5 o 0

fa 20

f---

_._+

f-- f--

Figura 33 - Schita dozei ceramice,

t-- .

1-- -'----7- - r-·

50 fOO 200 30fJ fk 2k 5k iOk 20k Hz

---

50

.:::i:: __

- ~-.:~

--. ,.---

2ft 5k 10k 20k liz

5flO fit.

b

Figura 34 - Caracterlstica de frecventa a dozei ceramice: a) la a doza de calitate medie; b)' la a doza Hi-Fi.

tOO 200

cu reluctanta variabila.

Dozeie cu magnet mobil transforrna vlbratiile mecanice explorate de virful de red are in tensiune de audiofrecventa pe baza prin-· cipiului inductiei eleetromagnetice: daca spirele unei bobine sint strabatute de Iinii de cimp magnetic variabil, in bobina se induce o tensiune electromotoare*. Prin urmare in aceste doze transducto-

d<I>

* N.T. Tensiunea electramotoare indusa este: e=n- n - este numa-

di •

rul de spire al bobinei, <I> este fluxul magnetic. Variatia fluxului magnetic d0 jdt este proportionala eu viteza de oscilatie a virfului de redare v; deci rezulta e = K· v, K este a constants tipica dozei,

61

Tul este alcatuit din una sau mai rnulte bobine cu miez magnetio, in dreptul carora 0 oscileaza un minuscul baston de magnet permanent, solidar cu suportul virfului de redare, care va modifica fluxul magnetic in corespondenta cu vibratiile modulate in santul gravat. Prin variatia fluxului magnetic in dreptul miezurilor bobinelor se induce in acestea tensiunea de audiofrecventa.

Doza cu magnet permanent mobil este sensibila la viteza de 05- cilatie a virfului de redare.

Dozele magnetodinamice moderne se realizeaza cu doua sau patru bobine. De numarul acestora depinde nivelul tensiunii de audiofrecventa de iesire. In cazul dozelor cu doua bobine se obtine un semnal de Iesire de 2 ... 5 mY, iar la cele cu patru bobine de 5 ... 10 mY. Impedanta de iesire a dozei depinde si ea de nurnarul de bobine 9i de numarul de spire ale fiecarei bobine, valorile fiind cuprinse intre 10 ... 50 kQ.

Dozele cu miez de fier mobil au principiul de functionare si alcatuirea asernanatoars cu dozele magnetodinamice. Elementul mobil la aceste doze nu este un magnet permanent minuscul, ci un mic miez de fier moale (solidar cu suportul virf'ului de redare). Miezul de fier moale se af'la intr-un cimp magnetic constant, creat de catre un magnet permanent, comportindu-se ca un magnet secundar. Odata cu vibratiile virf'ului de redare se va modifica ;;i fluxul magnetic din bobinele dozei, inducindu-se in spirele acesteia tensiunea electromotoare de audiofrecventa,

Avantajul esential al utllizarh miezului de fier consta in aceea ca masa acestuia poate fi deosebit de mica, astfel elasticitatea echipajului mobil poate fi mai mare.

Dozele cu reiuctarur: uariabilii au constructia esential diferita de cele doua feluri de doze magnetice descrise mai sus. Principiul de functionaro se bazeaza pe modificarea reluctantei circuitului magnetic in functie de oscilatiile virf'ului de redare in timpul explorarii santului modulat.

Deosebirea esentiala, fata de tipurile descrise anterior, estc aceea ca miezul magnetic al bobinelor concentreaza liniile de cimp magnetic provenite de la un magnet permanent. Astfel, pe cind la dozele magnetodinamice si ferodinamice in stare de repaus miezul feromagnetic al bobinelor nu este strabatut de linii de cimp magnetic, iar aparitia fluxului magnetic in bobine este generata de miscarea virfului de redare, la dozele cu reluctanta variabila in miezul bobinelor exista un flux magnetic constant, iar 0 piesa polara, de forma corespunzatoare, solidara cu suportul virfului de redare, in timpul redarti se va comporta ca un sunt magnetic variabil.

In stare de repaus, numarul liniilor de forta ce strabate intrefierul dintre rniezul bobinelor !?i piesa in forma de cruce din fier moale, este acelasi !iii aceasta va fi "centrata" in cimpul magnetic

£2

Bobino

peimaaeot Supor! din plosltc Babino

PlriclJfrj din IFef'moale

8nbll?f'

Figura 35 - Schita dozei eu magnet

(magnetodlnarnica). mobil

Figura 36

Schita dozei ferodin amice.

constant. In timpu1 explorar ii discu1ui, piesa feromagnetica va perturba echilibrul existent al fluxurilor magnetice, variindu-1e in ritmul oscilatiilor transmise de virful de redare. Astfel, intr-o bobina, unde intrefierul scade, fluxul va creste, iar in bobina de opozitie, unde intrefierul creste fluxul scade. Prin conectarea capetelor infasurarilor celor doua bobine in paralel, curentii indusi se aduna ~i astfel asimetria magnetizar ii piesei mobile din fier moale se echilibreaza.

In acest fel tensiunea de audiofrecventa, care apare la bornele perechilor de bobine, urrnareste oscilatiile gravate in santul modulat al discului. Avantajele acestei doze in raport eu dozele magnetodinamice . si ferodinamice sint distorsiunlle armonice mai reduse si imunitatea 1a influerrta cimpurilor magnetice exterioare.

Despra caracteristicile calitative generale se poate arata carac-

teristica de Irecventa intre 30 20 000 Hz cu abaterea de +2 dB,

distorsiunile armonice intre 0,1 0,50/0• Dintre tipurile mod erne se

pot alege doze cu caracteristlci calitative mult mai bune.

Figura 37 - Schita dozei eu reluctanta variabila.

Piesa mobilo in forma de tra« (Mu -Metal)

Iliscar! de gh,dore

63

50 '25
dB dB
" 20
15
10
10 5
0 0
10 2D 50 toO f----t-

---

-

+ _ :H~'

--l-+~ . .j_ _ --c---.' . . :

-+-- . -_- --

"--- . _"

~r-ti~f:.:=t--+.. - ==t~ ==t-=+

200 SOO fA 2k 5k 10k

2Dk Hz

a

-H::

. . 1- +::t:i~~--,- .. --~-"±:::

_ --:::±-:=_~:± - + ; I : I =t=

1- -+--i ,-' . .---+-

f-- . +T-I-----:--:
15 +.=t==;: -;=
-- .--tI+---- ; :~ .. -+-
fO ' .
5 --+.
0 -+- ~->
10 20 50 100 2DO 500 1k 2*. 5k 101< 2Dk Hz
b 20

50 100 200

500 fh 2k

5k 10k 20k Hz

Figura 38 - Caracteristica de frecventa a dozelor magnetice a) magnetodi namica: b) ferodiriamica; c) eu reluctanta variabila.

• Dozele electrodinamice

La aceasta doza 0 bobina este fixata de suportul virfului de redare. Din acest motiv aceste doze se mai numesc !?i cu bobina rnobila, Bobina cu 40 ... 100 spire se afla dispusa intr-un cimp magnetic constant creat de un magnet permanent. In timpul explorarii discului, prin miscarea bobinei in cimpul magnetic, se induce in spirele acesteia tensiunea de audiofrecventa.

Deoarece, masa bobinei este neglijabila sl masa echipajului mobil este midi. Prin urmare se obtine 0 buna elasticitate. Insa din cauza numarulul de spire al bobinei, fiind relativ mic, chiar intr-un

64

cimp magnetic intens, tensiunea de audlofrecventa este de valoare foarte midi. - de ordinul zecimilor de mY. Pentru obtinerea unui raport semnaljzgomot corespunzator transductorul se conecteaza la amplificator prin intermediul unui transformator de adaptare. In general dozele electrodinamice se Iabrica pentru studiourile profesionale. Bobina fiind de regula bobinata pe suportul virfului de redare la uzura (tocirea) acestuia, sehimbarea se poate face numai cu mijloaee profesionale, Pentru scopuri Hi-Fi amatoricesti nu se intilnesc doze electrodinamice.

Vir/u! de f'fdof'1

~i sUfX'rlul/I.Ji 8ablfi(] rrmbtlcl

zei dinamice.

Figura 39 - Schita do-

Caraeteristica de frecventa este intre 20 ... 25 000 Hz, dar sint si tipuri mal moderne cu caracteristica intre 10 ... 50 000 Hz, care pot fi utilizate cu succes la reproducerea discurflor cuadrofonice. Raportul sernnal/zgomot depinde in mare masura de calitatea transformatorului de adaptare sl al preamplificatorului. Distorsiunile armonice sint 0,1 ... 0,20/0. La dozele eleetrodinamice se utilizeaza numai virfuri de redare din diamant.

• Doza condensator

Dozele cu caracter capacitiv se produe in doua variante: doze condensator de inalta frecventa sau de audiofrecventa. In prezent sint fabricate ~i utilizate ambele variante; vorn prezenta in continuare cite un exemplu praetic.

In cazul dozei condensator de inalta frecventa, suportul virfului de redare constituie arrnatura mobila a condensatorului din circuitul oscilant, cu frecventa de cca 3,5 MHz, al unui oscilator. In timpul explorarit santulul gravat al discului, vibratiile armaturll mobile vor duce Ia variatii ale capacitatii sl deci a Irecventei de osciIatis corespunzator informatlei sonore gravate pe disc. Oscilatia de inalta frecventa modulata in frecventa se aplica unui demodulator MF, la ieslrea caruia se obtine semnalul de audiofrecventa. Acest procedeu implica utilizarea unor circuite electronice mai complexe, care reprezinta un dezavantaj, In schimb caracteristica de frccventa intre 10 ... 100 000 Hz si raportul semnaljzgomot bun, sint avantaje covirsitoare. Aceste performants au determinat ca mai multe firme japoneze sa le experimenteze la redarea discurilor cuadrofonice.

$i la doza condensator ca sistem de transductor direct in semnale de audiofrecventa suportul virf'ului de redare este arrnatura

5 - Tehnica soncrtzarn

65

Armofura !ixa Ilozo

Armaful'o mobil';

VFrful de redare

Ilscilalor de 3.5 MHz

Semnat de oudiof'recvenfi

I

Figura 40 - Schema dozei condensator in varianta de malta frecventa,

Demadu/alor MF

mobila a unui condensator, care ins a este incarcat cu sarcina elec-. trica constanta, Din cauza modiflcarli capacitatii, ca urmare a vibratiilor virfului de redare in timpul explorarti discului, la bornele condensatorulul apare tensiunea variablla de audtofrecventa. Dezavantajul major al acestei doze este necesitatea asigurarli incarcar-ii condensatorului dintr-o sursa de tensiune printr-o rezistenta de valoare mare. Prin aceasta rezistenta de iesire este mare, iar raportul semnal/zgomot mai scazut.

Doza condensator, in aceasta varianta, nu s-a extins. Urrnasul modern al acesteia este asa-numita doza cu electret, care nu mai necesita alimentarea dintr-o sursa de tensiune !?i este de 0 construetie deosebit de simpla.

In doza suportul virfului de redare, realizat dintr-un tub subtire metalic, se afla la potentialul masei ~i constituie arrnatura mobila a condensatorului. Acest suport se afla intre doua folii de elec-

Armiifuri fixe

Doza

A mplificafor de oudiolrecvenfi

Af'mtiluf'o mobi/Q

~i suporto! v1rfului de recare

Semna! de t--_laoud/or"ecrenlti

Figura 41 - Schita dozei condensator in varianta de audiofrecventa,

66

15

fD 5

o 010

50 25 dB dB ltD 2D

15 to 10 5

50

5k 10k 20k Hz

2D

too 200

50

fDO 200

500 1k 2k

a

2k

Sk 10K 2Dk Hz

Figura 42 - Caracteristica de frecventa a dozei condensator: a) in varianta de inal~a frecventa: b) in varianta de audiofrecventa.

tret perpendiculare, ell dimensiunile de 1 X 2 mm, care pe fetele posterioare sint metalizate ~i astfel se obtin arrnaturile fixe. In timpul miscarit virfului de redare se modifica capacitatea electrica a sistemului ~i la bornele armaturilor fixe apare tensiunea de semnal. Deoarece tensiunea somnalului de ieslre este infima, nu se poate transmite aeest semnal mic la citiva em fara ca raportul semnal/zgomot sa nu se inrautateasca eonsiderabil; de aeeea in doza se ineorporeaza un preamplificator ell circuite integrate, care debiteaza la iesire un semnal de 200 m V la 1 KH.

Caraeteristiea de frecventa a dozelor eondensator eu electret este corespunzatoaro si redarii de pe discurile cuadro, dad! sint prevazute eu virfuri de redare adecvate, In prezent sint fabricate doze eondensator cu electret, care au earacteristica de frecventa liniara intre 10 ... 50000 Hz cu abaterea de + 1 dB. Raportul sernnaljzgomot se apropie de eel al dozelor de calitate magnetice si dinamice, avind insa elasticitatea mult mai buna ca a acestora.

• Utilizarea dozelor

Tipul dozelor prezentate anterior sint eel mai des Intilnite in cercul larg de utilizatori. In afara cunoasterli dozelor, este necesar

5*

500 1k

b

67

sa ne ocupam mat detailat ~i cu posihilitatile de utilizare ale acestora.

In practica amatorilor, multe decenii, au fost utilizate numai dozele cu cristal. Desi in prezent asemenea tipuri de doze sint considerate ca depasite, totusi sute de mii de picupuri aflate in folosinta marelui public si al unor institutii culturale, sint dotate cu asernenea doze. Prin urmare nu putem fi indiferenti de rezultatele utilizar ii aces tor doze.

Calitatea auditiel in timpul redarii discurilor depinde in primul rind de starea virfului de redare al dozei. In doze1e cu cristal aproape fara exceptie se utilizeaza virfuri din safir, iar in doze1e ceramice fie de safir fie de diamant, de la tip 1a tip. Caracteristica comuns ambelor tipuri de virfuri este ca socurlle mecanice longitudinale due 1a spargerea sau fisurarea acestora.

Deosebirea esentiala dintre virfurile din safir si cele din diamant

. ,

este duritatea mai mare a diamantu1ui, deci uzura (prin tocire) mai

mica a acestora. In cazul virfurilor de redare din safir la 0 forta de apasare de 6 gf durata de folosire este de 200 ore, dupa care acesta trebuie schimbat. La virfurile din diamant - intilnite in special 1a dozele ceramice - la 0 forta de apasare de 5 gf durata de fo1osire este de 800 ore, iar 0 forta de 6 gf se pot folosi 600 ore.

Uzura virfurilor de redare este un proces continuu. La virfurile din safir, uzura mai pronuntata incepe dupa primele 100 ore de folosire, la virfurile din diamant aceasta uzura se constata dupa 500 ore. Dupa acest timp de folosire apare un fi.~iit specific !?i nu se recomanda utilizarea acestor virfuri pentru inregistrari dupa disc pe banda magnetica.

La dozele magnetice si dinamice situatia estemult mai avantajoasa, Virfurile din diamant, utilizate de regula la dozele magnetice ~i dinamice, datorita principiu1ui de functionare ale acestora, sint supuse unor forte de apasare de numai 0,5 ... 2,5 gf. Astfel la aceste tipuri de doze durata de folosire a virfului de redare este mai mare. Durata de folosire, de 1000 ore a unor virfuri din diamant se refera la forta de apasare de 3 gf maxim permisa in cazul dozelor magnetice.

Constatari practice arata ca virfurile din diamant se pot folosi 1 200 ore la Iorta de apasare de 2 gf, 1 400 ore la 1 gf ~i 1 500 are la 0,5 gf, fara a prezenta 0 uzura pronuntata. La aceasta contribuie si raza de curbura rnai midi a virfurilor de redare, utilizate la dozele magnetice ~i dinamice, fata de ce1e fo1osite la doze1e cu cristal. Din care motiv suprafata, care intra in contact cu peretii santului gravat este mai mica, reducindu-se astfe1 uzura virfului.

La utilizarea dozelor de picup, alt punet cheie este modul de fixare al dozei in bratul picupu1ui sau respectiv intersanjabilltatea acesteia. Din acest considerent dozele eli cristal sl cera mice sint rea-

68

lizate de catre diferite1e fabrici producatoare pentru diferite marci de picup, astfe1 acestea nu se potrivesc de la un tip la altul.

Dozele cu cristal se fixeaza in bratul picupului cu ajutoru1 unor bretele e1astice sau cu suruburi. Mai recent se procedeaza la practicarea unei piste in bratul picupului, unde se introduce prin cullsare doza de redare, la capatul pistei de culisare aflindu-se ~i piesele de contact cu bornele de iesire a dozei.

Figura 43 - F'ixarea dozei cu cristal in lacasul din bratul picupului.

. Dozele ceramice sint prevazute cu soc1u cu Inchizator tip baioneta, care se poate fixa de brat cu ajutorul unui surub.

La picupurile Hi-Fi s-a realizat pentru prima data doze normaliz ate international, care se fixeaza cu suruburi. Acestea sint dozele magnetice sl dinamice, care se fabrica in prezent cu dimensiuni normalizate, independent de marca dozei, Pentru fixarea lor se utilizeaza asa-numita carcasa Shell care este prinsa in prelungirea bratului de picup. in aceasta sint practicate doua gauri cu diametrul de 3,2 mm 1a distanta de 1/2 tol intre ele. in doza sint practicate de asemenea doua astfel de gauri cu aceeasi dispunere.

Iesirile dozelor sint simetrice ~i astfe1 fiecare dintre ele are patru borne. Pe aceste borne de iesire se prind papuci din cupru, pe care se lipesc fire1e flexibile, care intra in interiorul bratului spre amplificator.

Pentru fix area dozei se folosesc suruburi M3 de 1 em 1ungime ~i plulita corespunzatoaro din aluminiu, pentru a nu se mart inutil masa bratulul.

Figura 44 - Sistemul de fixare normalizat . international, pentru dozele magnetice ~i dinamice.

Surub ~enfru -""'__--14

fixareo doze)

vurub penln: reg/orea uogbi/J/tJi de CII,i':?

0urub pen/f'!} coree/ill supro/un· grilli! o/'o/u/ui

69

Dupa principiul de functionare al dozei, cu care este prevazut picupul se poate stabili tipul de amplificator la care aceasta trebuie conectat. Independent de tipul dozei, cele cu cristal si cele ceramice se pot conecta direct numai la amplif'icatoare de nivel mare la intrare. Asemenea amplificatoare sint etajele finale din radioreceptoare, la care intrarea de pieup nu este mai sensibila de 200 mY.

Dozele magnetice, dinamice :;;i condensator - in functie de tipul dozei - debiteaza la iesire un semnal de 1 ... 10 mV pe impedanta de 10 ... 50 K. In cazul acestor doze sensibilitatea amplificatorului trebuie sa fie de ordinul 1 .... 10 mY. Daca dorim sa conectarn picupul cu asemenea doze la un amplificator de putere, este necesara intercalarea unui preamplificator.

In toate cazurile este recomandabil, ca preamplificatorul sa fie incorporat in cutia picupului, astfel firele de legatura dintre doza ~i preamplifieator sint scurte .

• Montarea, exploatarea si intretlnerea

Montarea dozelor eu cristal si ceramice se poate face fara nici o greutate, numai atunci cind aeestea sint corespunzatoare mardi respective de picup, In asernenea eazuri precautia consta in seoaterea cu atentie a dozei vechi din suportul dupa bratul picupului, fara ca 5-0 spargem, iar eea noua sa fie fixata exact in aceeasi maniera in brat. 0 problema mai cornplicata este situatia cind nu se dispune de doza cu cr-istal sau ceramica orginala, corespunzatoare mardi picupului. In asemenea ocazii este necesara realizarea unei adaptari a sistemului de fix are din bratul picupului, corespunzator dozei respective.

In practica multi utilizatori incearca sa schimbe doza orlginala cu cristal cu doza magnetics. Aeeste incercarl sint de regula nereusite, deoarece picupurile cu doze eu cristal (mai ieftine) au mecanismul de antrenare prevazut cu transmisie prin rola de frictiune, mecanism care nu convietuieste corespunzator cu dozamagnetidi, astfel crescind zgomotul de natura mecanica (duruituri), Acest tip de meeanism nu afecteaza dozele eu eristal sau cerarnice, care nu sint sensibile la influenteze de natura mecanica eu frecventa sub 50 Hz. Doza magnetics care se adapteaza ulterior, chiar daca este de calitate mai slab a, sesizeaza bine vibratiile din [urul frecventei de 20 Hz. Astfel, pe ling a semnalul uti! apare un sernnal perturb ator cauzat de influentele de natura mecanica.

Montarea dozelor magnetice devine 0 operatiune simpla, datorita normalizarii internationale a sistemului de fixare. Prin adaptarea soclulul inchizator tip baioneta la capatul bratului, se faciliteaza in plus aceasta operatiune. Astfel, se demonteaza carcasa dozei din soclul baioneta, apoi se monteaza doza in carcasa, dupa care se eupleaza carcasa eu doza in soclul de la capatul bratului, sir de operatiuni ce se pot efectua foarte eomod.

70

In cazul schlmbarli dozei magnetice cu aIt tip nou este necesar a tine seama de masa dozei noi, deci se va regIa contragreutatea pentru obtinerea fortei de apasare corespunzatoare l?i de asemenea se va corecta reglajul dispozitivului antiskatmg.

Dozele dinamice nu s-au extins in aria de utilizare a amatorilor, raminind in exc1usivitate mijloace pentru picupurile de studio. Carcasa eu doza montara are un soclu potrivit cu eel de tip baionet a din capatul bratului, in consecinta operatiunea de montare este foarte sirnpla, Astfel, doza dinamica de studio tip TSD 15 fabricata de Ortofon-EMT se po ate usor instala la un picup Hi-Fi eu soc1u tip baioneta,

Diferitele tipurl de doze sint sensibile 1a influentele perturbatoare exterioare. Unele influente doar perturba f'unctionarea corespunzatoare dozei, altele mai puternice pot duce la deteriorarea acesteia,

Dozele cu cristal sint sensibile la variatiile mari de temperatura si la umiditatea ridicata a mediului ambiant. Dupa un anumit timp lacul protector al lamelor de cristal se fisureaza l?i se exfoliaza, Astfel, placutelo de cristal vin in contact direct cu aerul rezultind 0 scadere a nivelului semnalului de iesire, 0 micsorare a caracteristicii de frecventa l?i 0 crestere a rezistentei interne. Dozele eeramice nu sint afectate de variatiile temperaturii si umiditatea mediului amhiant.

Doze1e magnetice sint influentate cel mai mult de cimpurile magnetice exterioare. Prin influenta unui cimp magnetic intens poate apare 0 magnetizare a pieselor dozei, care poate duce 1a deteriorare totals. Aceasta se manifesta prin aparrtia in timpul redaril a unui zgornot de fond foarte puternic.

Aparltla unei magnetizari nedorite poate fi provocata si in timpul rnasurar-ii infasurarilor dozei cu instrumente electronice neco-

Rosu : D (+J Verde: D (-) Alb : 5 (+) Albas/rv; S (- )

Verde

Carcosade sustloere

a dore!

Figura 45 - Careasa pentru fixarea dozelor, normalizata international (Shell), eu inchizator tip baioneta,

Figura 46 - Codul eulorilor conexiunilor dozelor magnetice,

71

respunzatoare. In aceasta situatie doza "masurata" devine inutilizabila.

Partea cea mal sensibila si cea mai delicata a dozei este virful de redare. Parametrii calitativi de baza ai sernnalulul de redare depind de starea de uzura ~i de curatenie a acestuia. Astfel este necesar ca lntotdeauna, inaintea inceperil redarii sa se veriflce sl sa se asigure curatenia virfului de redare.

Pentru verificarea staril de uzura ~i a curateniei virfului de redare sint necesare citeva ustensile. Acestea sint: 0 lupa, care rnareste de 25 ... 50 ori, 0 pensula din par de veverita ~i eventual un spray special pentru virfuri.

Dupa fie care opt-zece ore de utilizare se va verifica starea de curatenie a virfului si daca este necesar se va face curatirea lui. In

" .

cazul curatir ll use ate, cu pensula, se vor efectua miscari longitudi-

nale - indepartindu-se astfel, depunerile pe virf.

In afara pastrarfi in perfecta curatenie a virfului de redare este recomandabil sa se tina evidenta duratei de folosire. Aceasta se rea-

. .

lizeaza foarte simplu prin numararea fetelor de disc, care au fost

redate. Se poate considera durata redarii unei fete de disc mare de aproximativ 25 minute, unei fete de disc mic de 4,5 minute. Evidenta duratei de utilizare a virfului este importanta pentru stabilirea obiectiva a momentului schirnbarii virfului de redare.

1.1.5. CAPETE DE MAGNETOFON

Capetele magnetice utllizate in magnetofoane sint asa-numitele surse de semnal reversibile. Pe de 0 parte pot inregistra pe banda magnetica, f'luxul magnetic produs de curentul de audiofrecventa, pe de alta parte pot transforma variatiile de flux magnetic dupa banda in semnale de audiofrecventa, Astfel, capul de magnetofon este un transductor electromagnetic direct sau invers.

Clasificarea cape tel or de magnetofon se poate face dupa mai multe criterii:

1. Dupa destinatie

2. Dupa nurnarul de piste magnetice de inregistrare respectiv

redare

3. Dupa adaptarea electrica a impedantei

4. Dupa modul constructiv de realizare

Dupa tiestinaiie distingem patru categorii de capete de magnetofon:

a) Capete de stergere, care creaza fluxul magnetic de inalta frecventa necesar stergeril benzilor magnetice.

b) Capete de inregistrare, care transform a curentul de audioIrecventa in flux magnetic variabil si-I transpune pe banda magnetica, ce se misca uniform in dreptul intrefierului.

72

--

o. pis!a lalr5

__ ', II

'-..

-

b. 0 pisfode jumtilole icJiime

1. II.

c. DOUG pisk de jlJmdlafe lti!ime, shreo

d Patr» pisie de oo sieri de kiiime, mono

--

---

---

e. .Doua pisle de UfT ster! de lti,fimB> stereo

--

---

---

---

f.

Patru pisk de un sFe,,! de ltilime,

cuadro .

Ftgura 47 - Ilustrarea impartiril capetelor dupa nurnarul de piste

de inregistrare respectiv de redare.

a) Pistil lata; b) 0 pista de jumatate Iatirne ; c) Doua piste de [umatate latirne, stereo; d) Patru piste de un sfert de latirne, mono; e) Doua piste de un sfert de Iatime, stereo; f) Pentru piste de un stert de 18.-

time cuadro.

c) Capete de red are, care transform a fluxul magnetic inregistrat pe banda, in sernnal electric de audiofrecventa,

d) Capete combinate, care in functie de modul de lucru - Inregistrare sau red are - pot indeplini ambele functiuni. Comutarea se face odata cu comutarea circultelor magnetofonu1ui.

Dupa numiirui de piste magnetice de inregistrare, respectiv redare, independent de destinatia capului magnetic, distingem urmatoarele tipuri:

a) Capete cu pista lata, Ia care toata latimea benzii este supusa procesului de inregistrare sau redare.

b) Capete cu 0 pista de jumatate de latime, 1a care magnetizarea benzii se face aproximativ jumatate din latimea ei. Astfel, prin

73

intoarcerea benzii, mai avern la dispozttle inca [umatate din latimea benzii.

c) Capete cu doua piste de un sfert de latime, care conform unor normalizari unitare internatlonale, magnetizeaza banda in doua piste de sfert de latimo sau intr-o singura pista de un sfert de Iatime. In cazul Inreglstrarilor in sistemul cu doua piste de un sfert, avem la dispozitio doua lungirni de banda, iar la Inregistrarile in sistem de patru piste de cite un sfert, avemIa dispozttie patru lungimi de banda.

d) Capete cu doua piste de jumatate de Iattme, la care inregistrarea respectiv redarea se realizeaza pe doua piste de [umatate de Hitime de banda,

e) Capete cu patru piste de cite un sfert de latime, la care procesul InregistrarIl se realizeaza pe toate cele patru piste de cite un sfert.

Dupa adaptarea impedanselor, distingem doua categorii de capete de inregistrare, de redare, sau combinate. Din prima categorie fac parte capetele de impedanta mare, care au si inductanta mare. Asemenea capete au inductanta de 500 ... 200 mH, care se pot adapta numai la amplificatoarele cu tuburi electronice.

Din a doua categorie - utilizata in prezent in exdusivitate - fac parte capetele de impedanta mica, care au ~i inductanta mica. Aceste capete, care se pot adapta la amplificatoarele prevazute ell tranzistoare si circuite integrate, au inductanta cuprinsa intre 150 . : . 25 mfl, Separat mentionam, ca in general, eapetele de stergere au impedanta f;li inductanta midi.

Dupa modul constructiv de realizare - independent de destinatla capului - distingem capete de forma circulara, triunghiulara f;li patrata, a miezului magnetic.

• Caracteristici calitative

Calitatea capetelor de magnetofon se descrie eu ajutorul caracteristicilor mecanice si electriee. Acestea sint urrnatoarele: latimea intrefierului, inaltimea intrefierului, rezistenta la uzura, inductanta, rezistenta in curent continuu si eurentul de audiofrecventa necesar pentru obtinerea unei magnetizari date.

Latimea Intrefierului. Miezul feromagnetic al capetelor de magnetofon este prevazut cu un intrefier, unde liniiIe de cimp magnetic ies din circuitul magnetic ~i se inehid prin pelicula magnetlca a benzii. Latimea intrefierului influenteaza, impreuna eli viteza de deplasars a benzii, asupra earacteristicii de frecventa a semnalelor inregistrate sau redate. Latirnea intrefierului depinde de destinatla magnetofonului respectiv.

74

La capetele magnetofoanelor de uz comun !?i Hi-Fi, latimea in-

trefieru1ui poate fi: la cele de stergere 15 50 urn, la cele de in-

registrare 2 ... 4 urn, la cele de redare 1 3 11m !1i la cele combi-

nate 2,5 ... 3 11m. Capete1e destinate magnetofoanelor profesionale pot avea intrefierul mai lat.

Inaltlmea intrefierului. Inaltimea intrefierului este dependenta de numarul (!?i tipul benzii) pistelor magnetice pe care se face inregistrarea, respectiv redarea. In cazul pistei de latimea benzii, trialtimea lntrefierului este de 6,3 mm, la pistele de jumatate latime este 2,5 ... 3 mm, iar la pistele de un sfert de latime este de 1,2 ... 1,5 mm.

Bezistenta la uzura, Miezurile capetelor de magnetofon sint realizate din materiale magnetice cu duritate diferita. Astfel, capetele de stergere au miezurile din ferita, capetele mai simple de inregistrare, redare sl combinate din permalloy moale, capetele mai moderne au miezul din permalloy intarlt, aliaj recovac, ferita, cristale de ferita cu fibra de sticla. Rezistenta 1a uzura depinde de materialul din care este realizat capu1 sl este exprirnata in ore de utilizare. Astfel, capetele din permalloy moale au 1 000 ... 2 000 ore de utilizare, cele din permalloy intarlt au 5 000 ... 10 000 ore de utilizare, cele realizate din recovac au 10 000 ... 15 000 ore, cele din ferita 50 000 ... 80 000 ore, iar miezurile din cristale de ferita cu fibra de sticla (GX) ajung la 150 000 ore de utilizare, pina la realizarea uzurii critice ale acestor tipuri de capete.

Inductanta. Este dependenta de numarul de spire al bobinei si de permeabilitatea miezului, fiind exprimata in ml-l. Valoarea inductantei capetelor de inregistrare, redare !?i combinate este stabilita de catre conditiile de adaptare impuse de 1a caz 1a caz. A~a cum am aratat, capetele eu inductanta mare se adapteaza 1a amplificatoarele cu tuburi electronice, Iar cele cu inductanta mica 1a amplificatoarele cu tranzistoare sau circuite integrate.

Bezistanta in curent continuu. Aceasta caracteristica este dependenta de bobinaju1 capu1ui de magnetofon, deci sl de induetarrta acestuia. Capete1e cu inductanta mare au si rezistenta in curent continuu rna] mare, iar ce1e cu inductanta mai mica au rezistenta mal mica. In cazul capetelor moderne, care se adapteaza 1a amplificatoarelo eu semiconduetori, rezistenta in curent continuu este 500 ... 2 000 Q.

-

. Curentul de audiofrecventa de inreglstrare. La inregistrare, rea-

hzarea fluxulul magnetic necesar magnetizarll benzii necesita un anumit curent exprimat in rnA, 1a 0 anumita frecventa (sau banda de frecvente), Valoarea curentulul util de audiofrecventa, care produce magnetizarea prescrisa, depinde de tipul capulul si reprezinta o caracter istica a acestuia. Altfe1 exprimat, este valoarea curentului

75

de audiofrecventa din capul de inregistrare, astfel incit la redarea benzii sa se obtina nivelul nominal al semnalului.

e Capul de stergere

Dupa modul de producere a fluxului magnetic de stergere, deosebim stergerea cu curent continuu ~i cu curent alternativ. Corespunzator cu aceasta se produc sl capetele de stergere. In magnetofoanele moderne, in prezent, se practica numai stergerea cu curenti de inalta Irecventa (ultraacustica) si sint prevazute cu capete1e de stergere corespunza to are .

Capul de stergere este excitat cu tensiune de inalta frecventa numai in tirnpul efectuar-ii inregistt-ar+i. Pe perioada redarii oscilatorul de stergere si capul de stergere sint deconectate, astfel neexercitind nici 0 influenta asupra benzii magnetice.

In general, forma miezului magnetic al capetelor de stergere, cu inalta frecventa, este inelara. Materialul din care este realizat poate fi tola cu 40/0 siliciu, permalloy, mumetal, ferita sau - la capetele mai recent fabricate - recovac, respectiv cristale de fer ita cu Iibra de sticla (GX). In prezent nu se mai fabrica rniezuri din tole lamelare, ci presate compact, peste care se realizeaza bobinajul eorespunzator, Latimea intrefierului este mare, iar la unele capete se practica chiar doua fante de intrefier. Marimea latimii intrefierului (la magnetofoanele cu viteza de antrenare a benzii mai mica) este de 15 ... 30 urn si de 0,1 .. 0 0,3 mm (la magnetofoanele profesionale, cu viteza de deplasare mai mare).

Inductanta capetelor de stergere are valori intre 0,1 0 0 0 0,5 mHo Din cauza pierderilor in miezul magnetic, in timpul excltarii acestora cu tensiunea de malta frecventa, capul de stergere se incalzeste. In cazul sisternului de doua ori doua piste de un sfert, temperatura de regim a capului de stergere este de 25° 0 0 • 35°C, iar la capetele de doua piste de cite 0 jumatate sau pista de 0 latime ajunge la 50° 0 •• 60°C. In intrefierul miezului magnetic se introduc lamele din cupru sau bronz de grosime corespunzatoare. De asemenea, in scopul ecranarri capului acesta se introduce intr-o mica in-

Bobino

Babino

Figura 48 - Tipuri constructive uzuale ale capetelor de stergere: a) forma inelara: b) forma dreptunghi ulara.

lnfrefier

infrefier a

b

76

Figura 49 - Schita unui cap de stergere ell doua piste de un

sfert de latirne.

Ghldojele benlii

cinta metalica din cupru sau aluminiu. Seopu1 ecranaril eapului de stergere este acela de a impiedica radiatia cimpului de Inalta freeventa in spatiul apropiat si deci in eelelalte capete ale rnagnetofonului. Curentul de inalta frecventa, care este neeesar pentru exci-

tarea capului de stergere, este de 100 200 rnA, iar la eapetele de

stergere din casetofoane poate fi de 60 80 rnA.

Fixarea pozitiei capetelor de stergere se face de catre fabrica producatoaro a magnetofonu1ui. Astfel, nu sint prevazute e1emente de reglaj a pozitiei capului, iar pozitia pistelor este stabilita de eatre Iabricant,

• Capul de inregistrare

Magnetizarea benzii in functie de sernnalul de audiofrecventa se produce eu ajutorul capului de inregistrare, atunci cind prin bobinajul capului trece curentul util, Forma miezului magnetic poate fi triunghiulara, poligonala, sau inelara, cireuitul magnetic fiind intrerupt de catre un mie intrefier. In dreptul intrefierului se afla

Ro/a resoore

Figura 50 - Pozitia capului de stergere la magnetofonul ell role.

77

banda magnetics, astfel liniile de forta ale cimpului magnetic vor travers a pelicula magnetica a acestuia. Intrefierul este umplut cu materia1e nemagnetice (bronz, cupru, rasini). In timpu1 inregistrarh, infasurarea capului este alimentata 1a curentul de inalta frecventa de premagnetizare si la curentu1 de audiofrecventa. In stratul magnetic al benzii in miscare se produce 0 magnetizare, a direi forta rernanenta este proportionala cu variatitle curentu1ui de audiofrecventa,

In tirnpul Inregistrarfi se poate face premagnetizarea atit in curent continuu cit si in curent alternativ. Rolul premagnetlzarti capului de inregistrare este de a se obtine 0 relatie cit mai liniara intre intensitatea cimpulul magnetic si curentul de audiofrecventa, in conditlilc obtinerli unui cimp uti! cit mai intens. In magnetofoanele moderne se utilizeaza numai premagnetizarea in curent alternativ de malta frecventa, cu frecventa intre 50 ... 120 KHz, dar sint magnetofoane de calitate exceptionala Hi-Fi unde frecventa curentului de premagnetizare este de 200 KHz.

Utilizindu-se premagnetizarea de inalta frecventa se obtin distorsiuni minime, insa ameliorarea atenuarii dependente de frecventa a efectului intrefierului, se poate face numai prin concentrarea puternica a liniilor de cimp, adica prin rnicsorarea latimil intrefierului.

Datorrta utiltzarfi indelungate apare uzura capului, care are ca urmare micsorarea sectlunil miezului, deci cresterea reluctantei magnetice si rnicsorarea fluxu1ui. Dispersia liniilor de cimp apare ca nrmare a mariril latlmii intrefierului, odata cu aparitia uzurri, efectul fiind scaderea nivelului semnalului la frecvente inalte.

Inductanta capetelor moderne este aleasa intre 5 . : . 50 mfl. Impreuna cu capacitatea parazita a infasuraril se formeaza un circuit oscilant a carui frecventa de rezonanta trebuie sa se gaseasca peste frecventele maxime din banda audio. In partea opusa intrefierului pentru semnale1e utile, se practica in miez Inca un intrefier mai lat, necesar evitartl magnetizarii remanente ~i a saturaril acestuia.

~~~

I B b' v B b- -

o ma a uta

Bobino

a

b

c

Figura 51 - Tipuri constructive uzuale ale capetelor de inregistrare:

a) forma inelara: b) forma dreptunghiulara; c) forma trtunghiulara.

78

Curentul, care circula prin infasurarile capului de inregistrare este compus din curentul de inalta frecventa de premagnetizare si din curentul de audiofrecventa. Pentru magnetizarea de 320 pWbj rnm a unui cap de inregtstrare dat, este necesar un curent de audiofrecventa de eca 4 ... 5 rnA si un curent de Inalta frecventa de 10 ... 15 rnA. Daca magnetizarea este de 250 pWbjmm, atunci curentul de audiofrecventa este 2 ... 3 rnA, iar eel de inalta frecventa 5 ... 10 rnA.

Figura 52 - Schita unui cap de Inregistrare eu 0 pista de intreaga Iatlme.

Babmo

MieztJI magnetic

Din eauza intensitatii relativ mari a curentului din Infasurarile capului de inregistrare, in raport eu cei ce pot fi indusi din influentelo cimpurilor magnetiee exterioare, acestia nu sint semnificativi. Insa pentru protejarea irnpotrlva cimpurilor perturbatoare a capetelor, care lucreaza cu curenti mai redusi, acestea se introduc intr-o carcasa din permalloy.

Prinderea capului de inregistrare se reallzeaza eu ajutorul unei placute de sustinere cu resort si surub de reglaj. Cu acest sistem este posibila reglarea pozitiei capului ~i a unghiului de inclinare a intrefierului. Se recomanda ca reglarea pozitiei in plan orizontal !?i in eel vertical sa se efectueze cu instrumente corespunzatoare. Sisternul de prindere poate fi: cu placuta de sustinere in partea superioara sau in partea inferioara a eapului.

• Capul de redare

In timpul redarii benzii inregistrate, magnetismul remanent va induce in bobinajul capulul de redare, 0 tensiune de audiofrecventa, Aceasta se poate eulege dupa bornele de iesire sl poate fi aplicata unui amplificator. Cimpul magnetic remanent de pe banda magnetica are intensitatea foarte mica, astfel materialele magnetice din care sint realizate miezul magnetic al capetelor de red are trebuie sa alba permeabilitatea magnetica cit mai mare !iii pierderile cit mai mici. Materialele magnetice prezentate mai sus sint folosite in prezent ~i la realizarea eapului de redare.

In cazul capetelor de redare intrefierul posterior nu se mai reaIizeaza, deoarece acesta ar duce la scaderea senslbilitatii acestora.

79

Pentru reducerea efectului intrefierului la frecventele inalte, la\imea acestuia este mai mica decit la capul de inregistrare. La capetele fabricate in prezent Iatimea intrefierulul este de 1 ... 3 urn, dar sint capete de casetofon de fabricatie nipona cu intrefier de 0,5 11m.

Magnetizarea rernanenta a benzii poate fi considerata ca 0 sursa de sernnale rnagnetice, la care se conecteaza reluctanta magnetics a capului ca un consumator. Reluctanta capului este fermata din doua componente conectate in paralel: reluctanta miezului magnetic si reluctanta intrefierului. Reluctanta intrefierului se poate considera ca un sunt al reluctantei utile, a miezului magnetic. Din aceasta cauza se cauta micsorarea reluctantei miezului magnetic si a crester-ii reluctantei intrefierului. Prin ingustarea sectiunii miezului in dreptul intrefierului se mareste reluctanta si astfel efectul de suntare scade. Adinclmea intrefierului se realizeaza la 1 ... 1,5 mm.

Odata cu timpul de utilizare, capul de redare va suferi 0 magnetizare permanents, care ducc la cresterea semniflcativa a zgornotului de fond. La aparitia magnetizarii permanente contribuie ~i utilizarea in apropierea capului a unor scule magnetizate cu ocazia lucrarilor de in tretinere.

Din princlpiu, capetele de redare au 0 sensibilitate ridicata, prin urmare sint expuse Influentelor cimpurilor magnetice exterioare. Cel mai des se intilneste situatia cind capul culege cirnpul de dispersie al motorului de antrenare, semnalul util fiind insotlt, de zgomot de fond. Pentru a se evita aceste Influente perturbatoare, capul de redare se ecraneaza in doua blindaje din permalloy sau mumetal. Intra cele doua blindaje magnetice se interpune 0 folie din cupru, care constituie un bun ecran electric, ellminindu-se astfel ~i influenta cimpurilor electrice.

Pentru tnlaturarea magnetlzarii permanente a capului se utilizeaza dispozitivo demagnetizoare realizate de fabrica (sau cu mijloace amatoricesti).

Inductanta capului de red are este mai mare ca cea a capului de inregistrare. Capetele moderne destinate amplificatoarelor cu semiconductori au inductanta intre 15 ... 100 mR, de la tip la tip.

iBobina

Ecron 2- __ - inferior inlre pisle

jf. Bobif7(j

Figura 53 - Schita un ui cap de redare eu doua piste de jurnatate Iatirne, stereo.

80

Sistemele de prindere ~i de reglare a pozitiei capului sint simiIare cu cele ale capului de inregistrare.

• Capulcombinat

In magnetafoanele de uz comun si cele Hi-Fi mai simple se utilizeaza capul combinat (impreuna cu sistemul de amplificare combinat) care indeplineste atit Iunctiile capului de inregistr-are, cit si ale celui de redare. Cerintele si conditiile calitative - pe care le indeplinesc capetele de inregistrare ~i cele de redare - se ref'era si la capetele combinate, ins a obtinerea acestora se realizeaza cu pretul unui compromis.

Cu titlu informativ, mentionam ca in trecut se fabricau capete combinate, care realizau pe Iinga functiile de Inregistrare, redare ~i pe cea de stergere, Acest tip era folosit in magnetofoane simple cu role. In prezent, aceasta solutie se intilneste la unele casetofoane Compact Cassette, eventual intr-o varianta in care capul de redare se combina cu capul de stergere. Aceasta ultima solutie nu poate fi insa confundata cu altele, asa cum vom arata intr-un capitol separat.

Capul cornbinat trebuie sa indepllneasca pe de 0 parte cerintele impuse capului de intregistrare: inductanta mica, concentrarea cit mai ingusta a liniilor de cirnp ce ies din intrefier, minimizarea efectului de intrefier; iar pe de alta parte cerintele impuse capului de redare: largimea cit mai mica a intrefierului, sensibilitate cit mai mare si capacitate a de protectie cit mai buna fata de cimpurtle magnetice si electrice parazitare.

Inductanta capetelor combinate moderne destinate amplificatoarelor cu semiconductori este 25 ... 100 rnH, depinzind de marca si tipul acestora. Rezistenta in curent continuu are valori cuprinse intre 1 000 ... 2000 Q. Frecventa curentului de premagnetizare depinde de tipul capului, eel mai des intilnite sint frecventele cuprlnse intre 50 ... 100 kHz. Intrefierul are latimea intre 2 ... 3,5 urn.

~i capu} combinat trebuie protejat fata de cimpurile magnetice ~i electrice de dispersie, care pot apare in magnetofon, astfel se pre-

I Bobiod

I M'ez magnel/c

Figura 54 - Schita unui cap combinat eu doua piste de un sfert de latime.

6 - Tchnica sonorrzaru

81

vede montarea acestuia in doua blindaje din permalloy. Pentru evitarea perturbatiilor ce pot fi cu1ese din fata capului, in timpu1 inregistrari i sau redarii, automat se inchide ell 0 placa ecran portiunea respectiva .

• Capete de magnetofon eompuse

In magnetofoane1e moderne Hi-Fi sistem Compact Cassette, cele trei capete (stergere, inregistrare, redare) sint astfel realizate inctt capul de inregistrare este montat impreuna ell capu1 de redare in aceeasl carcasa. Asemenea solutie presupune posibilitatea functionari! simultane a eel or doua capete (deci nu ca la capul combinat, unde acesta are functiunea ori de cap de inregistrare, ori de redare).

Capetele compuse sint realizate numai pentru tehnica casetofoanelor, deoarece curentul de premagnetizare a1 capu1ui de inregistrare este mic, astfel fluxul cimpului magnetic de dispersie nu este mare ~i utilizind un ecran corespunzator nu va influenta capul de red are .

Asemenea capete, in aceeasi carcasa, au realizarea constructiva adaptata la sistemu1 Compact Cassette. Cu asemenea capete se poate asculta simultan programul ce se inregistreaza pe banda (aplicind sernnalul cules de la iesirlle capului de redare la intrarea amplifica torul ui de ascul tare).

Realizarea acestor capete este posibila datorita tehnologiei de practicare a unor intrefieruri de latime foarte mica (de exemplu la capetele Akai, 1 11m la capul de inregistrare !?i 0,8 11m la eel de redare). Astfe1, capul de inreglstrare are in dreptul intrefieru1ui un flux magnetic atit de fascicularizat, inclt nu influenteaza Iunctlonarea capulul de redare, care se afla foarte aproape (si paralel) eu acesta,

Montarea ~i reglarea capetelor de magnetofon

Fixarea capetelor de magnetofon se realizeaza in doua moduri.

Unul dintre moduri este fixarea stabila, celalalt consta in fixarea elastica reglabila, Sa analizam fiecare mod de fix are si unde se utiIizeaza.

Par/eo copullli deredare

Figura 55 - Schlta unul cap compus (inregistrare + redare) pentru magnetofon Hi-Fi sistern Compact Cassette.

82

Fixarea stabila se practica in cazul capetelor de stergere a magnetofoanelor eu role, cu casete ~i a capetelor combinate respectiv de stergere ale dietafoanelor.

Fixarea elastica reglabila este utilizata la capetele de Inregistrare, stergere sau combinate din magnetofoanele cu role ~i a celor cu casete.

Figura 56 - Pozitia capetelor magnetice Ia magnetofon ul eu role, eu sistem de fixare pe placa a partii inferioa-

re ale aeestora.

~lIrub de IY!,qlol'e 0

un Iliului de inc/fnuf'B

$urlJhlJl'i p_enlru l'8g1lJ1feo lnti/fimii (lIfMJlvi de ffepgere

$uruburi ptnlrv I'eg/urea inolfimii copu/ui combinuf

Capetele magnetice se fixeaza pe 0 placa metalica special prevazuta, pe care se monteaza ~i ghidajele benzii. La magnetofoanele cu role aceasta placa este fixa, prlnsa cu suruburi de sasiu, La ca-· setofoane placa este mobila, adica poate culisa, pe 0 pista eu ghidaje, inalnte-Inapoi.

Capetele de stergere se fixeaza la inaltimea corespunzatoare cu un surub sau cu doua, pe placa de sustinere.

Capetele de inregistrare, red are sau combinate sint fixate pe placute de forma triunghiulara sau dreptunghiulara. Aeeste placute sint sustinute de doua, trei sau patru suruburl,

De regula, fixarea cu doua suruburl se practica la capetele din casetofoane, Aici, placuta de sustinere este fixata intr-o parte en surub pe 0 saiba metalica, de grosime corespunzatoare, iar in eealalta parte se aseaza un resort elastic cu un surub; astfel exista posibilitatea reglajului unghiului de inclinare a intrefierului.

Fixarea ell trei suruburi 0 intilnim la magnetofoanele uzuale ell role ~i la cele Hi-Fi. La fie care surub este prevazut cite un resort

Scrub de "/XOl'8

Surub pentru reg/a ul inc/intirii

Figura 57 - Fixarea capetelor magnetice la magnetofon ul eu ca-

sete.

83

elastic. Astfel, se poate efectua at it reglajul inaltimii intrefierului, cit si corectarea unghiului de inclinare al acestuia.

La sistemul de fixare, care are patru. suruburi, eu doua suruburi se stabilests ina.ltimea intrefierului (sub aeeste suruburi nu exista arcuri spirale), iar cu doua suruburi se regleaza unghiul de inclinare al intrefierului.

~I}rub cu arc spiral

Surobor! penll'll

reg/oren

·~ -:;::;7 indllirTNi'

Surub elf 'arc spirol

(-., .. ..- r

a

SurIJbur/ Pen/ru reg/oreo ?nol!imij

yurwuri pen/ru reglarea flJcil!imli

Figura 58 - Modul de fixare eu trei si eu patru suruburi,

~urub/jri peatr« reglajul inclinorii

b

Modurile de fix are prezentate pina acum s-au referit la sistemul de prindere eu plaea capetelor montata in partea infer ioara a acestora. De regula, in magnetofoanele profesionale, de studio, 9i de inalta perforrnanta Hi-Fi, se practica sistemul de prindere eu placa capetelor montata in partea superioara a aeestora. In scopul maririt preciziei reglajului, in placa de sustinere a capetelor se practica gaur! filetate, nu se mai monteaza arcuri spirale, reglajele facindu-se prin pasul filetului.

Dupa montarea (sau sehimbarea) capetelor de magnetofon, este necesara reglarea pozitiei acestora, exceptio facind capul de ster-

~5urub peoiru reg/Dju! incltndrri

<!uruburi penlru reg/orea ino!fimn

Figura 59 - Sistemul eli fixare pe placa a partii superioare a capetelor la magnetofoanele eu role de studio !?i Hi-Fi.

84

I-o {alG reg/area capl/lui de redare

Banda de regloj OIN

voltmeino elecll'Ontr de AF

Semna/u/ de iesire

NOXlmul indico!iel

Magnefofan

ll-a fala ~ reg/area copulvi de fnregislrare

/1aximu/ inr:iicajiei

Jemflolu/ de iesil'e

Iienerator de oudilJfl'ecvenla"

Magnelofon

Figura 60 - Schema conectarii instrumentelor pentru reglajele pozitiei optime a capului de inregistrare si de redare.

gere, la care este suficienta fixarea pe pozitia anume prevazuta pentru aceasta. Dupa schimbarea capului de inregistrare, de redare sau combinat, in orice caz, se efectueaza reglaje ale pozitiei eu ajutorul instrumentelor de masura,

RegZarea pozitiei eapului de inreqistrare si de redare. In primul rind se efectueaza reglarea inaltimii si unghiului de inclinare al intrefierului capului de redare. Inaltimea capului de redare se stabi-

Maximo/ indicafiel

Figura 61 - Schema conectarti instrumen telor pentru reglarea in-

clinarii capului combinat.

Semnalu! tie iefire



Banda de reg/oj DIN

Vol/me/ro elecfronic de Af

85

leste astfel ineit acesta sa depaseasca marginea superioara a benzii eli 0,2 mrn la capul de 0 pista de jumatate de Iatime, ~i cu 0,1 mm 1a capul de patru pista de un sfert de latime. Dupa stabilirea ina 1- tlmii capului, se trece la redarea benzii de masura (Bezugsband) DIN, corespunzatoaro vitezei de deplasare a benzil, ~i se urmaresto nive1ul semnalului obtinut. Verificarea nivelului semnalului se face cu voltrnetrul electronic, coneetat la iesirea de semnal a magnetofonului.

Stabilirea pozitiei corecte a unghiului de inclinare al intrefierului se face prin reglarea suruburilor de reglaj, astfel incit atit la 1 kHz cit si la 10 KHz nivelul semnalului de iesire sa fie maxim maximorum.

Dupa efectuarea reglajului pozitiei eapului de redare, eu ajutorul benzii de reglaj DIN, urmeaza reglarea capului de inregistrare. Inaltimea capului de inregistrare se efectueaza similar cu cea a capulul de red are, prezentata anterior. Reglarea unghiului de inclinare al intrefierului se face de asernenea prin urmarirea cu voltrnetrul electronic, a valorii semnalului de iesire. Dintr-un generator de semnale de audiofrecventa se aplica la intrarea magnetofonului un semnal de 1 kHz si se cornuta aparatul pe pozitla de intregistrare, Capul de red are fiind deja reglat, se va regla pozitia capului de inregistrare din ~uruburile de reglaj a unghiulul de incllnare, astfel ca sernnalul de iesire sa fie maxim. Aceasta operatiune se repeta ~i pentru frecventele de 5 kHz ~i 10 kHz. Daca pozitia capului este aceeasi pentru cele trei frecvente, atunci reglajul unghiului de inclinare este optim. Dupa efectuarea reglajelor se vor vopsi cu nitrolae capetele suruburilor de sustinere si reglaj; prin uscarea acestuia se evita posibilitatea desurubarii accidentale.

Fixarea eapetelor combinate se face asemanator cu a celor de redare. In prima etapa se regleaza inaltlmea capului, dupa care cu ajutorul benzil de masura DIN, se regleaza unghiul de inclinare a1 intrefierului. Nivelul maxim al semnalului de iesire este indicat de catre un voltmetru electronic. Odata reglat capul pe pozitia de redare, reglajul pe modul de inregistrare nu mai este necesar,

Capul combinat al magnetofoanelor eu casete se regleaza in timpul redaril casetei de masura DIN. La aceste capete inaltimea este stabilita de saiba (sau proeminenta) de sub 0 margine a acestora, se regleaza doar unghiul de inclinare a intrefierului.

1.2. AMPLIFICATOARE DE AUDIOFRECVENTA

Spre deosebire de semnalele acustice, care sint percepute direct de catre auditoriu, sernnalele electrice de audiofrecventa nu pot fi sesizate de catre ureche.

86

Pentru a produce efectul sonor ele se aplica traductorului electro-acustic, adica difuzorului. De regula, nivelul semnalelor electrice de audiofrecventa este insuficient pentru atacarea difuzorului. Apare astfel, necesitatea amplificarli acestor semnale. Odata cu amplificarea se poate face sl prelucrarea semnalelor (reglaje de volum, corectii de ton etc.).

Amplificatoarele utilizate in domeniul frecventelor audio se pot

clasifica dupa diferite criterii, cum ar fi:

1. Dupa destinatie

2. Dupa felul dispozitivelor de amplificare utilizate

3. Dupa clasa de amplificare

1. Dupa destiruuie se disting urrnatoarele categorii: aj Preamplificatoare de microfon

b) Preamplificatoare de picup

cj Preamplificatoare de magnetofon

d) Amplificatoare de tensiune

e) Corectoare de ton

f) Amplificatoare fin-ale (de putere)

2. Dupa felul dispozitivelor amplificatoare avem amplificatoare ell tuburi eleetronice, eu tranzistoare !?i cu cireuite integrate.

3. Dupa clasa de amplificare, criteriu ce se aplica de regula am-

plifieatoarelor de putere, distingem:

a) Am plifieatoare in clasa A

b) Amplificatoare in clasa B

c) Amplificatoare in clasa AB

d) Am plificatoare in clasa C

De regula, in audiofrecventa nu se face 0 clasificare dupa modul de eoneetare a elementului aetiv (montaj eu erniterul comun, etaj complementar, etc.).

1.2.1. CARACTERISTICI CALITATIVE GENERALE

Pentru a putea caracteriza din punct de v. ,dere ealitativ diferitele tipuri de amplificatoare, este necesar a cuncaste caracteristicile tehnice ale acestora. Cele mai importante earacteristici sint:

- largimea de banda transmisa, raportul semnal/zgomot, distorsiunile neliniare, distorsiunile de intermodulatie, nivelul de zgomot, atenuarea de diafonie, puterea utila de iesire, putere utila-banda de frecventa, timpul de propagare a fazei, adaptarea cu sarcina (difuzorul), sensibilitatea.

Evident aeeste earacteristici ealitative nu se refera chiar la oriee tip de amplificator, de exemplu - putere utila-banda de frecventa sl adaptarea eu sarcina - se refera numai la amplificatoarele finale (de putere).

87

Largimea de banda transmisa

In literatura de specialitate, deseori, se precizeaza ca banda transmisa de amplificatoare este suficienta daca este egala cu domeniul de frecvente audio.

Odlnioara, aceasta banda era de 20 ... 16 000 Hz, dupa anii 70 in urma cercetartlor, s-a constatat ca la persoane sub 35 ani, domeniul de audibilitate este 20 ... 20 000 Hz. In baza acestor considerente, largimea benzii de frecvente, inca ~i in prezent, se defineste preferential, dar in domeniul frecventelor amintite.

Abaterile caraeteristicii de amplifieare ale amplifieatorului reprezinta una dintre tipurile distorsiunilor liniare.

Daca presupunem ca amplificatorul transmite 0 banda de frecventa 20 ... 20 000 Hz cu 0 abatere de + 3 dB, fat a de 0 earacteristica liniara (0 dB), aceasta are distorsiuni liniare considerabile.

Daca dorim ca amplifieatorul sa transmita intreg domeniul de frecvente audio cit mal liniar, atunci este necesara 0 banda de frecvente mai mare, astfel ca abate rile din interiorul benzii dorite sa fie mai mici.

Astfel, pentru transmiterea liniara a domeniului audibil 20 .. _ 20 000 Hz, este necesara 0 banda a amplificatorului de 10 .. _ 30 000 Hz, la capetele acestei benzi avind 0 abatere de +3 dB.

De regula, largirnea benzii de frecvente transmisa este delimitata de frecventele Iimita in Hz (joasa si inalta), unde amplificarea scade cu 3 dB, iar abaterea caracteristicii in aceasta banda se exprima in +dB.

Raportul semnal-zgomot

Referitor la amplificatoare se poate defini in doua feluri:

a) Considerind puterea utila (sinusoidala) maxima. In acest caz raportul semnal-zgomot se exprima prin raportul dintre tensiunea corespunzatoare puterii utile maxime 9i tensiunea de zgomot, ce 0 produce amplificatorul in aceasta conditie (de functionare), dat in dB.

b) Raportul dintre tensiunea (utila) corespunzatoare unei puterii de iesire impuse - de vreo norma - sl tensiunea de zgomot produsa de amplificator, dat in dB.

DistorsiuniIe neliniare

Stabilesc earaeteristicile de neliniaritate ale amplificatorului. Numite in engleza Total Harmonic Distorsion (THD) ne arata ca, desi la Intrarea in amplificator am aplicat un semnal pur sinusoidal, acesta trecind prin etajele amplificatorului va fi deformat, adica se vor produce armonice (semnale nedorite), care la intrare nu existau.

Raportul dintre valoarea semnalului util (fundamentala) 9i valoarea medie a tuturor armonicilor in procente (0/0), determina factorul de distorsiuni neliniare.

88

Distorsiunile de intermodulatie

in circuitele amplificatoru1ui in afara distorsiunilor neliniare mai apare si un proces de modulatie de amplitudine. Astfel, daca la intrare se aplica doua semnale sinusoida1e, unul de frecventa mare ~i amplitudine mica ~i celalalt de frecventa mai mica, dar de amplitudine mai mare, acesta va modula in amplitudine semnalul de nivel mai mic. Astfel, la ieslrea din amplificator apar semnalele originare (aplicate) si sernnale perturbatoare produse de modulatie.

Raportul dintre amplitudinea semnalelor este de regula stabilit (exemplu: norma DIN prevede un raport 4 : 1).

Semnalele suma 1?i diferenta (produsele de modulatie), reprezentind perturbatii, exprimate in procent (oltJ) reprezinta distorsiunile de intermodulatie.

Aparitla distorsiunilor de intermodulatie este dater-ita caracteristicilor neliniare ale unor circuite din amplificator.

Nivelul de zgomot

In Iantul de transmisie, semnalul uti! de audiofrecventa este insotit de un semnal perturbator, care are in principal doua surse: pe de 0 parte zgomotul termic al circuitelor ~i dispozitivelor, pe de alta parte perturbatil de inductii de la diferite instalatii, Calitativ, amplificatorul introduce componente de zgomot termic.

Nivelul de zgomot este valoarea absoluta a tensiunii de iesire de zgomot, exprimata in dB, la valoarea maxima a arnpllficarii, cind 1a intrare nu se aplica nici un semnal.

Atenuarea de diafonie

Reprezinta 0 caracteristica calitativa a amplificatoarelor stereo ~i a amplificatoarelor cu mai multe canale (de mixaj). De regula, se refera la intreg lantul de amplificare.

Atenuarea de diafonie reprezinta raportul dintre tensiunea indusa, aflata la iesirea canalului perturbat, (la intrarea caruia nu s-a aplicat semnal) sl tensiunea la iesirea canalului perturbator, exprimat in dB.

Cu cit atenuarea de diafonie este mal mare, cu atit influenta reciproca dintre canalcle examinate este mai midi.

Puterea utlla de iesire

Este 0 caracteristlca a amplificatoarelor de putere (finale) ~i reprezinta puterea efectiva (sinusoidala), pe care 0 poate debita la o frecventa - sau in banda de frecvente data - pe sarcina de iesire, la un factor de distorsiuni neliniare dat !iii intr-un interval de timp de functionare acceptabil, atunci cind la intrare se aplica sernnalul sinusoidal nominal de intrare.

La amplificatoarele de putere se mai precizeaza, uneori, si puterea de leslro muzicala. Aceasta reprezinta puterea pe impedanta de sarcina prescrisa, fara a se depasi factorul de distorsiuni admisibil, atunci cind la intrare se aplica un semnal muzical.

89

Caracteristica putere utlla .. banda de Irecventa

o caracteristica a etajului de putere este aeeea de-a debita, in conditiile unul factor de distorsiuni admisibil, puterea utila nominala in toata banda de frecvente, cu 0 scadere de eel mult 3 dB, la capetele benzii.

Timpul de propagare a fazei - distorsiuni de faza

La amplificatoarele de audiofrecventa timpul de propagare al fazei este 0 caracterrstica, in general neesentiala,

In amplificatoarele Hi-Fi, insa, pastrarea constanta a timpului de propagare a Iazei este 0 caracteristidi impusa. Pastrarea unei anumite reciprocitati intre defazajele diferitelor componente, in special, in cazul sernnalelor cu caracter tranzitoriu, in timpul prop agarii prin amplificator, este 0 cerinta deosebit de importanta. Daca intre eomponentele - armonicile - unui semnal complex (program) rnuzical, apar diferente de Iaza, fata de pozttia reciproca a fazelor initiale, "puritatea" imaginii sonore va dispare.

Masura transmiterii fidele a fazelor, respectiv a diferentei de faza de la intrare la iesire, se exprima in grade e).

Deoareee nu exista amplificator eu defazarea linlara (in raport cu frecventa), la amplificatoarele Hi-Fi, de fabricatle actuala, se impune ca in banda de frecvente transmisa, defazajul corespunzator fiecarei frecvente sa fie acelasi (de expl. 90° intre 10 .. ~ 18 000 Hz).

Adaptarea ell sarcina

La amplificatoarele de audiofrecventa finale (de putere), irnpedanta de sarcina este aceea la care se obtine puterea efectiva, sinusoidala, maxima nedepasindu-se eoeficientul de distorsiuni admisibil.

Sensibilitatea

In functie de tipul amplificatorului de tensiune sau de putere, sensibilitatea se defineste in doua moduri.

a) Referitor la amplificatoarele de tensiune: sensibilitatea reprezinta nivelul minim al sernnalului de la intrare, care determina la iesirea din amplifieator, nivelul de tensiune nominal.

b) Referitor la amplifieatoarele de putere: sensibilitatea reprezinta nivelul minim al semnalului la intrare, care determine pe impedanta de sarcina stabilita puterea utila - slnusoidala - nominala.

Valoarea norninala a sensibilitatii se exprima in mV, iar a impedantet de sarcina in Q sau KQ. In unele cazuri particulare, sensihilitatea se exprima "de 1a - "pina la" (rnV).

Valoarea minima reprezinta tensiunea minima aplicata la intrare, cu care se poate obtine la iesire, [umatate din puterea utila nomlnala.

90

Valoarea maxima reprezinta tensiunea de intrare, care deterrnina la iesire puterea utila nominala, fara a se depasi eoeficientul de distorsiuni stabilit.

1.2.2. PREAMPLIFICATOARE DE MICROFON

Semnalele de nivel scazut, provenite de la diferite surse electroacustice, sirit amplificate la nivelul dorit, cu ajutorul amplifieatoarelor de tensiune. Cel mai simplu amplificator de aeest fel este preamplificatorul de mierofon.

Microfoanele utilizate in prezent produc 0 tensiune de audiof'recventa foarte midi. Pentru a mari aceasta tensiune foarte midi, sint necesare amplifieatoare eu sensibilitate foarte mare.

Este cunoscut faptul ca zgomotul unui lant de amplificare este practic determinat de zgomotul eelui mai sensibil etaj. Adica de catre primul etaj - etajul preamplifieator.

Cu cit este mal mare sensibilitatea etajului de intrare, eu atit pericolul cresterii nivelului de zgomot este mai mare.

In practica actuala pe linga amplifieatoarele eehipate eu rnodernele dispozitive semieonduetoare, se mai gasesc, ea mostenire, !;ii amplificatoare cu tuburi electronice. Desi extinderea vertiginoasa a tranzistoarelor si a circuitelor integrate (C.l.) in sehemele amplifieatoarelor, a determinat 0 restringere a ariei de utilizare a tuburilor electroniee, utilizarea acestora nu a incetat. In ultimii ani, cu ocazia cercetarilor in domeniul amplificatoarelor Hi-Fi, cercetatorii au abordat raspunsul la intrebarea: daca tehnica amplificatoarelor audio cu tuburi a apus?

In urma unor serii de masuratori obiective ~i constatari subiective, s-a demonstrat ea din punet de vedere al anumitor tipuri de distorsiuni, tuburile electronice sint mai avantajoase. Cu toate acestea, se extinde utilizarea semiconductorllor, fiind mai ieftini si avind un consum mai reclus.

Preamplificatoarele de mierofon se pot clasifiea dupa felul dispozitivelor electronice utilizate si dupa impedanta de intrare.

In toate cazurile impedanta de intrare a preamplificatorului este impusa de irnpedanta microfonului,

Cerintele calitative cele mai importante sint: banda larga de Irecvente, distorsiuni neliniare si de intermodulatle mlci, nivel de zgomot minim ~i dinamica mare a tensiunilor de intrare, fara distorsionarea semnalelor,

Preamplificatoarele de mierofon cu impedanta de intrare 0,1 ... 1 MQ, sint de impedanta mare. Acestea se utilizeaza in prirnul rind la microfoanele cu eondensator. La acest tip de preampli-

91

ficator impedanta de iesire este de regula relativ mica (200 ... 2 kQ). Se obtine, astfel, 0 adaptare mai bun a Cll etajul urmator.

Preamplificatoarele de mica impedanta la intrare au 200 Q ... 1 KQ, valoare ce poate fi gasita si la impedanta de iesire a acestora.

Inainte de tratarea mai detailata a preamplificatoarelor de microton, este important a Ie clasifica dupa urrnatoarele considerente: ca unitati independente sau ca parti componente a unor arnplificatoare mai complexe.

In cazul preamplificatoarelor de sine statatoare, de regula impedanta de iesire este de 200 Q.

La preamplificatoarele incorporate ca etaje in arnplificatoare, impedanta de Iesirs se dimensioneaza tinindu-se seam a de adaptarea cu etajul urrnator.

Preamplificatoarele moderne au 0 banda de 20 ... 20 000 Hz cu o abatere sub +1 dB. Amplificarea celor de calitate medie este in [urul 35 ... 65 dB, iar a celor mai bune de 50 ... 70 dB. Valoarea tensiunii de iesire este in jurul a 100 ... 1 500 mV.

In aparatura amatoriceasca, in majoritatea cazurilor, impedantele de intrare ~i de iesire sint asimetrice .

• Prearnplificatoare eu tuburi eleetronice

In preamplificatoarele de microfon se prefera triodele de zgomot mic si microfonie mecanica redusa sau pentode cu amplificare mare, conectate ca triode. Asemenea tipuri sint EC92, ECC80, ECC83, EF86 si altele.

In practica, preamplificatoarele de microfon cu tuburi sint cu unul sau mai multe etaje de amplificare.

In aceasta carte, se trateaza dintre tipurile actuale de pre amplificatoare cu tub uri electronice, cele destinate microfoanelor dinamice sl a celor cu banda. Odinloara, se fabricau preamplificatoare cu tuburi si pentru microfoane condensator, domeniu in care semiconductoarele in prezent au exclus tuburile electronice. In cazul microfoanelor cu electret, de la inceput, s-au utilizat numai preamplificatoare cu dispozitive semiconductoare.

Impedanta mica a microfonului dinamic se adapteaza la impedanta ridicata de intrare a tubului electronic, in majoritatea cazurilor cu ajutorul transformatorului. in acest caz, caracteristicile de frecventa (banda) preamplificatorului sint influentate de catre transformatorul de intrare. Daca raportul de transformare este prea mare, in secundar poate sa apara un circuit rezonant, care limiteaza, respectiv str ica, caracteristica de Irecventa. In practica, pentru microfoane dinamice de 50 Q raportul de transformare este de 1 : 20; la cele cu impedanta de iesire de 200 Q raportul de transforrnare este de 1 : 10.

Daca in prirnul etaj utilizam pentoda (ex. EF86) se obtine 0 amplificare de 150 ... 170 ori. In etajul urmator, este recomandabil a

92

fF86

~--------,

100kQ

O,DSJ1F

T

o

1)lF

~es

. .

a

50 2SJ dB dB 'to 2

30 1 20 ~ 10 5

o 010 20

f--- t---- r-----
:u I-
51-- -
..
V
~~I- 50 100 200 500 IK 2K 5K 10K 20K liz

b

Figura 62 - a) Schema de prlncipiu a unui etaj prearnplificator de microfon cu tub electronic si transformator de tntrare, b) Caracteristica de Irecventa.

se folosi 0 trioda, care nu are rol de amplificator de tensiune, dar realizeaza adaptarea la impedante de iesire mici.

Daca utilizam un transformator de intrare corespunzator, se poate obtine un raport semnaI-zgomot de 60 ... 75 dB.

Daca transforrnatorul este incorporat in carcasa (tocul) microIonului, atunci intre acesta ~i preamplificator se poate utiliza un cablu ecranat de cca 10 ... 25 m Iungime. In acest caz, 1a intrarea In preamplificator nu mai este necesar transformatorul. Daca transformatoruI nu este incorporat in carcasamicrofonului, cablul ecranat de legatura Ia transformatoruI de intrare trebuie sa fie mai scurt, de cca 1,5 ... 3 m.

93

fC92

ECC83

47k

0,511

10DjJ

a

100 200

SOD Ix b

so

2k

5k

+250 V

T 32jL

+

10k 20k Hz

Figura 63 - a) Schema de princlpiu a preamplificatorulul eu doua etaje eu tuburi electronice l?i transformator de mtrare, pentru rnierofon dinamic; b) Caraeteristiea de frecventa intre 20 ... 20000 Hz-l-I dB, raport semnal/zgo ...

mot = 65 dB, distorsiuni neliniare 0,2%.

In scopul reducerii distorsiunilor sl a zgomotului, este recomandabil ca tensiunea anodica sa fie foarte bine filtrate sl sa nu de ... paseasca 120 ... 150 V.

In preamplificatoarele eli tuburi electronice moderne, se obtine o banda de frecvente de 20 ... 18 000 Hz ell 0 abatere de + 1 dB. De asernenea, coeficientul de distorsiuni neliniare este mai mie de (),5D/O•

94

r------ ------ --I

I I I I I I I

I I I

I

..... _----

Mlcrofon I I

L J

I I

________________________________ J

a

500 1k b

20

50 100 200

2k 5k 10k 20k Hz

Figura 64 - a) Schema de principiu a prearnplificatorului pentru microfon condensator, eu tuburi electronice sl unitatea de alimentare (AKG); b) Caracteristica de frecventa.

95

• Preamplificatoare tranzistorizate

In general, in prearnplificatoarele de microfon tranzistorizate, punctul static de functionare este stabilit la valori mici ale curentilor ~i tensiunilor, In urrna eu 10 ... 15 ani se utilizau numai tranzistoare eu germanin, azi in exclusivitate, se folosesc numai tranzistoare cu siliclu. De regula, se utilizeaza tranzistoare de zgornot mie, din seria BC, respectiv eli indicative1e A, B sau C.

Uneori impedanta microfonului, sau lungirnea cablului ecranat, impune utilizarea transforrnatorului de microfon ~i in schemele de preamplifieatoare eu tranzistoare. Raportul de transform are este de 1 : 3 ptna la 1 : 5 ~i in cazul montajelor eu reactie negativa pentru marirea lmpedantei de intrare.

8,2k

100/1 25/30 V 1

20qnA~

5°fS
dB dB
40 20
3D 15
20 10
5
0 0'0 20 SO 100 200

2k

Sk 10k 20k Hz

Figura 65 - a) Schema de principiu a preamplificatorului pentru microfon dinarnic, cu trei tranzistoare: b) Caracteristica de frecventa,

500 1k b

'96

47k

a

50 100 200 500 tk 2k

b

5k 10k 20k Hz

Figura 66 - a) Schema de principiu a preamplificatorului pentru mierofon eu impedanta mica de iesire, cu doua etaje tranzistorizate; b) Caracteristica de frecventa.

Utilizind in montaje, tranzistoare eu zgomot redus se pot obtine amplificatoare de buna calitate !?i far a utilizarea transformatoare1or de intrare.

Mai mult, in aeest eaz, se elimina influenta nefavorabila a transforrnatorului asupra caracteristicii de frecventa. Pentru reducerea zgomotului, in etajul preamplificator se utilizeaza reactia negative ~i se stabileste un punet de functlonare a1 tranzistorului, in care curentul de co1ector este de 100 ... 150 flA.

Reglajul arnpllficarii efeetive se poate face eu elemente special prevazute sau prin modificarea factorului de reactie negativa. In cazul unei reactii negative mai mari (mai profunde), banda de frecvente creste iar distorsiunile neliniare se micsoreaza, invers, daca reactia negativa seade, banda de frecvente se ingusteaza sl distorsi unile neliniare cresco

7 - Tehnica sonortzarti

97

Figura 67 - Schema de principiu a preamplificatorului pcntru microfon condensator, cu doua etaje. Etajul de intrare este prevazut eu FET.

Reactia negativa puternica sl deci distorsiunile mici implica utiIizarea a eel putin doua tranzistoare in bucla de reactie,

La stabilirea sehemei preamplificatorului de mierofon trebuie sa tinem seama si de tipul mierofonului. Pentru mierofoanele dinamice sl eu banda, des raspindite, se utllizeaza amplifieatoare cu trei etaje. Fara utilizarea transformatorului de intrare, impedanta de intrare este de 200 ... 50 kQ, iar sensibilitatea este de 1 ...

R4

Figura 68 - Schema de principiu a preamplificatorului pentru microfan condensatar, eu trei etaje.

98

25 mV, fiind posibila 0 marrre a semnalului de intrare (supraexcitatie) de cca 2 ori. Banda de frecvente, la 0 reactie negativa corespunzatoare, este de 20 ... 20000 Hz cu 0 abatere de +1 dB, dar destul de des se pot Intilnl preamplificatoare cu banda de 10 ... 50 000 Hz cu 0 abatere mai midi de +2 dB.

i-7-"-=----= .:.: :_-=~. -~-==-ll

, It' I

I gOM

!

I

I

I

I I I

, I

I ii,

l-=- _~ __ =~~=-=_~~J

Figura 69 - Schema de prineipiu a unui preamplifieator pentru microfon cu electret, Incorporat in magnetofonul uzual eu casete.

Preamplificatoarelor. destinate microfoanelor condensator sl a eelor Cll electret se impune ea irnpedanta de intrare sa fie cuprinsa Intre 0,5 ... 1,5 MQ, de Ia caz la caz. Daca impedanta de iesire a capsulei microfonului condensator este foarte mare, adaptarea aeestuia Ia impedanta de intrare a preamplificatorului se face eu ajutorul rezlstentei aditionale corespunzatcare. La 0 presiune acustica data, preamplificatoarele microfoanelor condensator, cu doua etaje debiteaza la ieslre cca 100 ... 350 m V, iar cele eu trei etaje 200 ... 700 mV.

De regula, preamplificatoarele pentru mierofoanele eu electret sint realizate cu un etaj, tensiunea de iesire are valori de 10 ... 40 m V, in functie de presiunea acustica data.

Prin utilizarea tranzistoarelor cu efect de cimp (TEe) in etajelo de intrare se obtine, la cele mai sensibile prearnplificatoare, pentru microfoanele condensator, un raport semnal-zgomot de 60 ... 65 dB.

• Preamplifieatoare ell cireuite integrate

Utilizarea circuitelor integrate in tehnica electroacusticii a inceput cu numai un an in urrna,

Circuitele integrate folosite in schernele amplificatoarelor de tcnsiuris sint de doua feluri:

Pe de 0 parte, este yorba de circuitele integrate specializate, care sint anume proiectate, eu scopul obtineril unor perforrnante

7*

99