Curs 02 PDF

Radiologie-
Radiologie-Imagistică
Imagistică, anul III (2008-
(2008-2009) Radiologie-
(2008-2009)
1 2
Percepţia vizuală umană

Teoria culorii Percepţia vizuală umană
Percepţi culorilor
http://sorana.academicdirect.ro/pages/doc/Imag-III.php
Sorana D. BOLBOACĂ – Prelucrarea Imaginilor Digitale Curs 2 Sorana D. BOLBOACĂ – Prelucrarea Imaginilor Digitale Curs 2
Radiologie-
(2008-2009)
3 4
Procesarea informaţiei vizuale Ochiul uman

Percepţia este nu numai o imagine mai mult sau mai
puţin constituita a unui obiect sau fenomen din lumea
externa, ci poate fi examinata şi ca proces, în cursul
căruia se formează, se "construieşte" treptat imaginea
perceptivă.
Percepţia vizuală:
retina epitelială sau pigmentată + retina neuronală →
Modalitatea în care o imagine este percepută de un
nervul optic:
observator uman chiasma optică → centrul optic din creier
Procesarea preliminară: ochiul uman Lumina → corneea → corpul apos → deschiderea
Procesarea la nivel cerebral irisului → pupila lentila cristalinul → corpul vitros
Radiologie-
(2008-2009)
5 6
Structura retinei Receptori la nivelul retinei

Bastonaşe
Lungi şi subţiri
~ 100 milioane
Asigură vederea scotoică (lumină slabă)
Sensibile la alb şi negru
Conuri
Scurte şi groase
Straturi neuronale Dense în fovee (partea centrală a retinei)
Lumina focalizată trece prin aceste straturi de la stânga la dreapta ~ 6,5 milioane
pentru a ajunge la fotoreceptori (stratul din dreapta). Mai puţin sensibile
Aceasta produce reacţii chimice şi semnalul nervos se propagă spre
celulele bipolare orizontale (stratul din centru, galben). Semnalul Vedere fotopică (lumină puternică → imagini radiologice)
ajunge apoi la ganglioni; aceştia sunt cei care produc potenţial la Responsabile de percepţia culorilor
capetele axonilor lor, astfel încât semnalul brut poate ajunge la
creier.
1
Radiologie-
(2008-2009)
7 8
Imaginea vizuală
vizuală în creierul uman Percepţia luminii
Lumina este o undă electromagnetică
Lungimea de undă: 350 nm – 780
Distribuţia energiei spectrale I(λ)
Cortexul vizual, lobul occipital

Radiologie-
(2008-2009)
9 10
Luminozitate versus stră

strălucire Luminozitate (intensitate)
Independentă faţă de luminozitatea din mediul
înconjurător
inf
L( x, y ) = ∫ I ( x, y, λ )V (λ )dλ
0
I(x,y,λ) – distribuţia spaţială a luminii

V(λ) – funcţia relativă a eficienţei luminozităţii
Luminozitate identică Luminozitate diferită sistemului vizual
Strălucire diferită Strălucire identică
Radiologie-
(2008-2009)
11 12
Stră
Strălucire Luminozitate versus stră
strălucire
Luminozitatea percepută Cum se poate să
impunem aceeaşi nuanţă
de gri pe întreaga
Depinde de luminozitatea mediului
imagine?
înconjurător
IBM Watson, “Vatican Digital Library”
2
Radiologie-
(2008-2009)
13 14
Contrastul simultan De reţinut! Percepţia vizuală umană!

Percepţia umană este mai sensibilă la Modalitatea de procesare umană a imaginii.
luminozitatea în contrast decât la luminozitatea Structura aparatului vizual uman.
absolută Tipuri de receptori de la nivelul retinei.
Luminozitatea.
Strălucirea.
Contrastul.
Radiologie-
(2008-2009)
15 16
În pictură, grafică şi fotografie → amestecul

colorilor
Teoria culorii
Teoria culorii:
Principii scrise de Alberti (c.1435) & Leonardo
da Vinci (c.1490)
Secolul XVIII: teoria culorii a lui Isaac Newton
(Opticks, 1704) - natura culorilor primare
Radiologie-
(2008-2009)
17 18
Secolul XX → culori ideale sau 1 Nu a fost luat în considerare efectul luminii puternice
“pure” în contrast cu suprafeţele colorate:
Unele culori ca gri, maro sau ocru nu sunt perceptibile
Confuzie între amestecul luminii
pentru om în lumină puternică
(“additive color mixting” - 1) şi
O lumină puternică pe o culoare galben deschis
amestecul cernelii (“substracting 2 înconjurată de un fond alb va fi percepută ca şi verde
color mixing” - 2) sau maro
Absorbţia luminii urmează alte Un contrast puternic între curcubeu şi cer duce la
reguli decât percepţia luminii de perceperea culorii galbene din curcubeu ca şi culoare
către ochiul uman galbenă sau albă
3
Radiologie-
(2008-2009)
19 20
Tendinţa de a descrie efectele culorilor holistic sau Teoreticienii culorii susţineau că cele trei culori
categoric primare pure, prin combinaţia lor pot forma toate
Galben şi verde = culori generice culorile posibile
Efectul culorilor e dat de contrastul a trei atribute Orice eşec în obţinerea culorii vopselei sau cernelii
relative care definesc culoarea este datorat impurităţii şi imperfecţiunii coloranţilor
Luminozitatea (luminos vs. întunecat; alb vs. negru) În realitate, cele trei culori considerate primare pot
Saturaţia (intens vs. pal) forma doar un număr limitat de culori, care sunt
Nuanţa (exemplu: roşu, galben, verde, albastru, foarte puţine în comparaţie cu plaja culorilor care pot
purpuriu) fi percepute de ochiul uman.
Radiologie-
(2008-2009)
21 22
Secolul XVIII Secolul XIX

Teoria culorilor a fost formulată în termeni de
culori primare sau primitive: Cercetători germani şi englezi au stabilit că
Roşu – Galben – Albastru percepţia culorii este mai bine descrisă în
termenii setului de culori primare Roşu – Verde
“Red – Yellow – Blue” – Albastru (“Red - Green – Blue”)
Capabile să formeze prin amestec toate Receptorii retinieini sunt sensibili la culorile
celelalte culori primare
Spaţiul de culoare
Percepţia culorilor
Radiologie-
(2008-2009)
23 24
Secolul XIX Atlas al culorilor

CMYK: imprimarea culorilor
Cyan - Magenta - Yellow - blaK
CMY: fotografie
Cyan - Magenta - Yellow
4
Radiologie-
(2008-2009)
25 26
Culori complementare Culori complementare

Newton: Culori care anulează alte nuanţe pentru a Teoria tradiţională a culorii derivă din pictură
produce o imagine monocromă (alb, gri, negru) Galben + Magenta
Ipoteza: nuanţele saturate la maxim sunt plasate pe o Roşu aprins + albastru
circumferinţă exterioară a cercului, în timp ce albul Magenta + verde
acromatic este plasat în centru → determină o anumită nuanţă de gri echivalentă şi se numesc
Saturaţia unui amestec de două spectre de nuanţe a culori complementare
fost prezisă de o linie dreaptă care le uneşte Legea Chevreul a contrastului culorilor: culorile care sunt
Un amestec de trei culori a fost prezis de centrul de afişate una lângă cealaltă vor fi alterate dacă sunt
gravitate sau centroidul a trei puncte situate pe un amestecate cu culoarea complementară a unei alte culori.
triunghi O culoare galbenă pe un fond albastru a apărea ca şi portocaliu
deoarece portocaliul este culoarea complementară pentru
Şi aşa mai departe albastru
Radiologie-
(2008-2009)
27 28
Culori complementare Culori calde vs.

vs. culori reci
Culorile complementare artistice nu sunt identice cu
culorile complementare definite de amestecul de
Culorile calde sunt asociate cu lumina zilei sau
lumini (culori complementare vizuale): lumina apusului:
Complementul lui purpuriu este verde De la nuanţe de roşu spre galben, maro
Complementul lui galben este albastru
Culorile reci sunt asociate cu culorile unei zile
întunecate, mohorâte:
Discrepanţa devine importantă când teoria culorilor
se aplică pe imaginea digitală Albastru verziu → albastru violet
Radiologie-
(2008-2009)
29 30
Culori calde vs.

vs. culori reci Culori acromatice
Relativ = culoare cu conţinut cromatic scăzut se numeşte
Nesaturată, acromatică sau neutră
Prin contrastul cu celelalte culori orice culoare
Culori acromatice pure:
poate să apară caldă sau rece
Negru
Alb
Nuanţele de gri
Aproape neutre:
Maro
Pastel
Culorile închise
5
Radiologie-
(2008-2009)
31 32
Culori acromatice Sfera culorilor

Culorile neutre se obţin prin amestecul culorilor
impure cu alb sau negru sau din amestecul a două
culori complementare
Percepţia acestora este influenţată de existenţa
adiacentă a unei culori mai saturate:
Dacă o haină roşu aprins se pune lângă un perete gri,
acesta va apărea verzui
Negrul şi albul se pot combina cu orice altă culoare:
Negru creşte saturaţia şi luminozitatea aparentă a
culorilor pictate peste
Radiologie-
(2008-2009)
33 34
De reţinut! Teoria culorilor!

Istoricul teoriei culorilor.
Culori calde vs culori reci.
Culori complementare. Percepţia culorilor
Culori acromatice.
Radiologie-
(2008-2009)
35 36
Percepţia monocromă Percepţia culorii

Similară cu un filtru Culoare = percepţia de către ochi a uneia sau a
Cele mai sensibile sunt frecvenţele medii mai multor frecvenţe (sau lungimi de undă) de
lumină.
Cele mai puţin sensibile sunt frecvenţele mari
influenţată de biologie:
Depinde de orientarea gradientului unii oameni se nasc văzând culorile diferit, alţii
Cele mai sensibile sunt orientările orizontale nu le percep deloc – daltonism
sau verticale evoluţia aceluiaşi observator
Modelul: modalitatea în care lumina este culorile aflate în imediata apropiere a celei
percepute (aceasta fiind explicaţia multor iluzii
transformată de ochi strălucire luminoasă optice).
6
Radiologie-
(2008-2009)
37 38
Percepţia culorilor Percepţia culorii

= capacitatea organismului sau a aparatului de Culoarea (noţiune perceptivă) ≠ lungimea de
a distinge obiecte pe baza lungimii de undă a undă (noţiune fizică)
luminii reflectate sau emise
Ochiul uman este incapabil să distingă între
galbenul monocromatic (o singură lungime de
undă) şi o compoziţie de verde şi roşu.
Radiologie-
(2008-2009)
39 40
Percepţia culorii Percepţia culorii - VBGYOR

Culorile de bază pot fi obţinute prin Abreviere Denumire λ (nm)
descompunerea (dispersia) luminii albe V Violet 390-455
B Albastru 455-492
Lumina albă poate fi obţinută prin sinteza G Verde 492-577
culorilor de bază Y Galben 577-597
O Oranj 597-622
R Roşu 622-780
Culori de bază:
VBGYOR
6: violet, albastru, verde, galben, portocali, roşu
Radiologie-
(2008-2009)
41 42
Percepţia culorii Culorile spectrului vizibil

Depinde de conţinutul spectral (compoziţia
lungimilor de undă)
700 nm - roşu
Spectrul unei culori
O lumină cu energii egale pe toate benzile

vizibile apare albă
Intensităţi relative ale celor 3 culori amestecate pentru a genera culoarea

7
Radiologie-
(2008-2009)
43 44
Atributele culorii Atributele culorii

Strălucire (luminozitatea perceptibilă)
Cromatică
Nuanţa
Specifică tonalitatea culorii (roşcat, etc.)
Depinde de vârful lungimii de undă
Saturaţia
Descrie cât de pură este culoarea
Depinde de lungimea de undă a spectrului
Reflectă câtă culoare albă este adăugată
Radiologie-
(2008-2009)
45 46
Culori primare Reprezentarea culorilor:

culorilor: Culori de bază
bază
Orice culoare se poate obţine prin amestecul 1931: Comission International de l’Eclairage
celor trei culori primare (Thomas Zoung, Toate culorile sunt definite în termeni a trei
1802) culori primare:
Roşu
Trei tipuri de conuri pe retina umană: Verde
Albastru
Percepţia culorii albastre: 450 nm
Percepţia culorii verde: 550 nm Red + Green + Blue = RGB
Percepţia culorii galbene: 620 nm – Există şi altele
Radiologie-
(2008-2009)
47 48
Modelul RGB Modelul RGB

Cele trei culori se combină pentru a obţine
celelalte culori
Spaţiul de culoare – computer (capturarea şi

afişarea imaginii)
Culorile sunt exprimate prin valori cuprinse

între 0 şi 255
8
Radiologie-
(2008-2009)
49 50
Modelul RGB Modelul RGB

sRGB = spaţiul de Adobe RGB =
culoare RGB spaţiul de culoare
standard create de RGB creat de
HP şi Microsoft Adobe Systems în
(monitor + Internet) 1998.
Diagrama de
cromacitate
D65 = alb
Radiologie-
(2008-2009)
51 52
Parametrii RGB RGB – reprezentarea numerică

Cât de mult roşu, verde şi albastru există în
Denumire Punctul xR yR xG yG xB yB culoare?
alb
sRGB D65 0,64 0,33 0,30 0,60 0,15 0,06
Cuantificare:
Adobe RGB 98 D65 0,64 0,34 0,21 0,71 0,15 0,06 0 (minimum) → 1 (maximum)
ROMM RGB D50 0,7347 0,2653 0,1596 0,8404 0,0366 0,0001 Roşu: 1, 0, 0 (Roşu, Verde, Albastru)
0% (minimum) → 100% (maximum)

Roşu: 100%, 0%, 0% (Roşu, Verde, Albastru)
Radiologie-
(2008-2009)
53 54
RGB – reprezentarea numerică RGB – reprezentarea 24 bits per pixel

Cuantificare:
0 → 255 (reprezentarea pe calculator)
Roşu: 255, 0, 0 (Roşu, Verde, Albastru)
Hexadecimal (HTML):
Roşu: FF, 00, 00 (Roşu, Verde, Albastru) → #FF0000
(255,0,42) – RGB
(0%, 99%,87%,0%) – CMYK
FF002A (HTML)
9
Radiologie-
(2008-2009)
55 56
RGB – memoria unei imagini Spaţiul de culoare HSV

24-bit: imagine 640 × 480 pixeli HSL şi HSV (HSB) sunt reprezentări ale
24 × 640 × 480 = 7,372,800 bits punctelor în spaţiul de culoare RBG care
7,372,800 / 8 = 921,600 bytes descriu percepţia relaţiilor culorilor mai acurat
Vezi cursul 1 - unităţi de măsură a informaţiei
în comparaţie cu RGB
Radiologie-
(2008-2009)
57 58
Spaţiul de culoare HSV Spaţiul de culoare HSV

HSV: Descriu culorile ca puncte într-un
cilindru a cărui axă centrală ia valori de
Hue (nuanţă) la negru (bază) la alb (vârf) cu culori
neutre între aceste puncte
Saturation (saturaţie)
Value (valoare) Nuanţa e prezentă de-a lungul axei
HSB: Distanţa de la axe corespunde saturaţiei
Hue (nuanţă)
Distanţa de-a lungul acestei axe
corespunde la luminozitate, valoare şi
Saturation (saturaţie) strălucire
Brightness (strălucire)
Radiologie-
(2008-2009)
59 60
Corespondenţe RGB – HSL -HSV Spaţiul de culoare CMYK

utilizat în tipărirea color
se pot reproduce aproape toate culorile din
spectrul vizibil
Excepţie: nu pot fi reproduse culori ca roz,
culori fluorescente, etc.
valorile culorilor sunt exprimate pe o scală de
la 0 la 100
10
Radiologie-
(2008-2009)
61 62
Spaţiul de culoare CMYK Corespondenţe RGB – CMYK - HTML

Pentru tipărire o imagine color este separată în cele
patru culori C, M, Y, K
Imprimarea se face în 4 etape, care corespund celor patru

culori.
Straturile de culoare au o anumită concentraţie tradusă prin
tonurile de culoare proprii imaginii care trebuie tipărită.
Radiologie-
(2008-2009)
63 64
Comparare RGB & CMYK De reţinut! Percepţia culorilor!

Culorile spectrului vizual.
Spaţii de culoare.
Corespondenţe între spaţiile de culoare.
Diferenţe între spaţiile de culoare.
RGB foloseşte roşu + verde + albastru →
afişare pe ecran
CMY foloseşte cyan + magenta + galben →
imprimare
11

Curs 02 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 02 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radiologie-

Percepţia vizuală umană

Procesarea informaţiei vizuale Ochiul uman

Structura retinei Receptori la nivelul retinei

 Cortexul vizual, lobul occipital

Luminozitate versus stră

 I(x,y,λ) – distribuţia spaţială a luminii

 IBM Watson, “Vatican Digital Library”

Contrastul simultan De reţinut! Percepţia vizuală umană!

 În pictură, grafică şi fotografie → amestecul

Secolul XVIII Secolul XIX

Secolul XIX Atlas al culorilor

Culori complementare Culori complementare

Culori complementare Culori calde vs.

Culori calde vs.

Culori acromatice Sfera culorilor

De reţinut! Teoria culorilor!

Percepţia monocromă Percepţia culorii

Percepţia culorilor Percepţia culorii

Percepţia culorii Percepţia culorii - VBGYOR

Percepţia culorii Culorile spectrului vizibil

 O lumină cu energii egale pe toate benzile

 Intensităţi relative ale celor 3 culori amestecate pentru a genera culoarea

Atributele culorii Atributele culorii

Culori primare Reprezentarea culorilor:

Modelul RGB Modelul RGB

 Spaţiul de culoare – computer (capturarea şi

 Culorile sunt exprimate prin valori cuprinse

Modelul RGB Modelul RGB

Parametrii RGB RGB – reprezentarea numerică

 0% (minimum) → 100% (maximum)

RGB – reprezentarea numerică RGB – reprezentarea 24 bits per pixel

RGB – memoria unei imagini Spaţiul de culoare HSV

Spaţiul de culoare HSV Spaţiul de culoare HSV

Corespondenţe RGB – HSL -HSV Spaţiul de culoare CMYK

Spaţiul de culoare CMYK Corespondenţe RGB – CMYK - HTML

 Imprimarea se face în 4 etape, care corespund celor patru

Comparare RGB & CMYK De reţinut! Percepţia culorilor!

S-ar putea să vă placă și

Cortexul vizual, lobul occipital

I(x,y,λ) – distribuţia spaţială a luminii

IBM Watson, “Vatican Digital Library”

În pictură, grafică şi fotografie → amestecul

O lumină cu energii egale pe toate benzile

Intensităţi relative ale celor 3 culori amestecate pentru a genera culoarea

Spaţiul de culoare – computer (capturarea şi

Culorile sunt exprimate prin valori cuprinse

0% (minimum) → 100% (maximum)

Imprimarea se face în 4 etape, care corespund celor patru