Sunteți pe pagina 1din 2

Curs 5 (dr.

Bolocan) – Patologia arterelor

 în clinici, se practică arteriografia, oscilometria, ultrasonografia Doppler


 ultrasonografia:
o e non-invazivă
o funcții: Doppler continuu / Doppler pulsat / Doppler color
o de știut doar cea pentru membre inferioare
 anevrismele vasculare:
o fac parte din diagnosticul diferențial al oricărei dureri abdominale
o aorta abdominală e importantă în ecografia abdominală
o anevrismele aortei abdominale:
 sunt situate cel mai frecvent la zona de minimă rezistentă a aortei (originea arterelor renale)
 anevrismele până în 5 cm nu se palpează
 diagnostic – angioCT cu CT în spiral (pentru dimensiune exactă și localizare)
 fără variante de prezentare clinică
 anevrismele mari (5-5,5 cm) au indicație de intervenție chirurgicală (reconstrucție aortică cu grefă
sintetică – în principal; în ultima vreme, se preferă intervenții minim invazive)
o anevrismele aortei toracice:
 ectazie perfectă de la nivelul inelului aortic până la nivelul crosei aortei → doar se monitorizează;
doar dacă diametrul ajunge la 6 cm, atunci se pune problema unei intervenții chirurgicale
 disecția aortică = durere toracică violenătă + insuficiență circulatorie acută (în funcție de zona
afectată – parestezii, cianoză membre, dureri intense la nivelul membrelor, anurie)
o disecția de aortă:
 clasificare DeBakey (grile)
 explorări imagistice – eco transesofagiană multiplanară și RM (DAR nu în acut, ci dacă pacientul se
știe cu patologie vasculară și se investighează)
 arteritele și vasculitele inflamatorii:
o arterita Takayashu Onishi:
 afectează în primul rând aorta și ramurile sale principale (torace, abdomen), precum și artera
pulmonară
 clinică – 2 faze la toate bolili inflamatorii: preocluzivă (febră, scădere ponderală) și ocluzivă
(insuficiență vasculară cu fluxuri consecutive afectării patului vascular)
 gold standard – angiografia
 6 tipuri de arterită Takayashu NU
o arterita cu celule gigante:
 afectează tipic aorta și ramurile extracraniale (cap, gât), din care artera temporală superficială e
tipică
 clinică – 2 faze
 gold standard – biopsiere artera temporal
 răspunde rapid la corticoterapie
o sindromul Raynaud:
 asociat cu vasospasm periferic (mai ales la nivelul extremităților membrelor superioare)
 principiu general: cu cât mergi spre periferie, cu atât recuperarea și revascularizația e mai grea
o boala Burger = trombangeita obliterantă:
 e non-aterosclerotică
 expunerea la tutun e esențială
o ocluzia arterială periferică:
 cauze
 se împarte în 2 sindroame mari:
 sindromul de ischemie periferică acută
 sindromul de ischemie periferică cronică
 interesează orice tip de vas
 ischemia periferică acută:
 cel mai frecvent, sursă cardiacă
 fără sindrom blue toe, tromboză arterială
 clinică:
 e caracterizată prin cei 6 p: durere, lipsă de puls, paloare, tulburări termice,
parestezii, paralizie
 durerea e bruscă
 la nivelul toracelui, durerea este ca de infarct
 la nivelul membrului inferior, durerea e pe întreg piciorul, dar e mai accentuată la
nivelul unde e blocat trombul
 parestezia – aspectul e dat de vascularizație, nu de inervație
 semne de ischemie ireversibilă: durerea e atât de mare, încât piciorul are o
contractură → picior în equin
 se cheamă consult de chirurgie cardiovasculară
 clasificarea Haimovici
 diagnostic diferențial cu TVP acută (membrul inferior e edemațiat, roșu, cald; în ischemia
periferică acută, e cianotic, rece)
 tratamentul:
 e pregătitor în vederea intervenției chirurgicale → tratamentul medicamentos nu
e niciodată suficient
 trebuie pusă heparină nefracționată în bolus / heparină cu greutate moleculară
mică în doză mai mare decât ai fi dat în mod obișnuit
 tratamentul chirurgical e de elecție (în primele 8-12 ore ar fi cel mai bine de
intervenit) – 2 modalități:
 fogartizare = introducerea după identificarea vasului trombozat,
clamparea vasului de-o parte și de alta, apoi introducerea pe vas către
embol o sondă (asemnătoare sondei Fooley) cu un balonaș în capăt; se
trece cu sonda pe perete dincolo de embol, se umflă ușor balonașul și se
extrage ușor cu tot cu tromb; la sfârșit, se ligaturează vasul
 bypass
 ischemia periferică cronică:
 tablou clinic de claudicație cronică intermitentă
 clasificarea Leriche-Fontaine
 fără forme etiologice
 sindromul Leriche = obstrucție cronică aorto-iliacă – bypass aorto-femural ca primă
alegere
 tratamentul:
 este profilactic și curativ
 tratamentul chirurgical e indicat în stadiile III și IV de boală și are 3 grupe mari de
intervenție: operații funcționale, operații reconstructive (angioplastia, by-pass cu
autogrefă de cele mai multe ori deoarece merge cel mai bine la
repermeabilizare) și operații de necesitate