Sunteți pe pagina 1din 15

DIVIDENDUL

SI POLITICA
DE DIVIDEND
Dividendul şi politica de dividend
Parametrii Formele
politicii de dividendului
dividend

= partea din profitul net repartizată acţionarilor


ca urmare a dreptului de coproprietate
= modul de repartizare a profitului
între remunerarea acţionarilor şi autofinanţare

- în numerar
- rata de distribuire a dividendului - în acţiuni
- rata de creştere a dividendului pe
acţiune - anual
- prioritar
- provizoriu
- repartizat sub formă de noi acţiuni
Politici de dividend:
- politica ratelor
- politica reziduală
- politica stabilizată
Etapele de la propunerea și până la încasarea dividendului

https://www.primet.ro/documente/materiale-
analiza/Care%20sunt%20etapele%20de%20la%20propunere
%20si%20pana%20la%20incasarea%20dividendului.pdf

Dividende estimate pentru 2019:

https://www.primet.ro/documente/materiale-
analiza/Dividende%20estimate%202020.pdf
DIVIDENDUL ȘI POLITICA DE DIVIDEND

EXEMPLU 1: O societate are următoarea structură a capitalului social:


- A = 1.000 acțiuni preferențiale cu participație integrală (dividend fix = 2 u.m./acțiune)
- B = 10.000 acțiuni comune
- VN = 10 u.m./acțiune

Pentru repartizarea de dividende, există următoarele variante de profit: a) 1.500 u.m.; b) 5.000 u.m.; c) 33.000 u.m.

? Modalitatea de repartizare a profitului între cele 2 categorii de acțiuni ?

EXEMPLU 2: O societate are următoarea structură a capitalului social:


- A = 1.000 acțiuni preferențiale cumulative (dividend fix = 1 u.m./acțiune)
- B = 1.000 acțiuni preferențiale (dividend fix = 2 u.m./acțiune)
- C = 10.000 acțiuni comune
- VN = 100 u.m./acțiune

Societatea nu distribuie dividende în primii 2 ani.


În anul al 3-lea, pentru repartizarea de dividende, există următoarele variante:
a) profit distribuibil = 1.000 u.m.; b) profit distribuibil = 4.000 u.m.; c) profit distribuibil = 10.000 u.m.

? Modalitatea de repartizare a profitului între cele 3 categorii de acțiuni ?


EXEMPLU 1:
- A = 1.000 acțiuni preferențiale cu participație integrală (dividend fix = 2 u.m./acțiune)
- B = 10.000 acțiuni comune
- VN = 10 u.m./acțiune

a) Dividend = 1.500 u.m.

Dividend cuvenit acțiuni A (preferențiale) = 1.000 acțiuni * 2 u.m. = 2.000 u.m.

A = 1.500 u.m. --- randam nominal (în funcție de VN) = (1.500/1.000 acțiuni)/10 = 15%

B = 0 u.m. --- randam nominal = 0%

b) Dividend = 5.000 u.m.

Dividend cuvenit acțiuni A (preferențiale) = 1.000 acțiuni * 2 u.m. = 2.000 u.m.

A = 2.000 u.m. --- randam nominal = (2.000/1.000 acțiuni)/10 = 20%

Dividend rămas pentru acțiuni B (comune) = 5.000 – 2.000 = 3.000 u.m.

B = 3.000 u.m. --- randam nominal = (3.000/10.000 acțiuni)/10 = 3%


c) Dividend = 33.000 u.m.

Dividend cuvenit acțiuni A (preferențiale) = 1.000 acțiuni * 2 u.m. = 2.000 u.m.

A = 2.000 u.m. --- randam nominal = (2.000/1.000 acțiuni)/10 = 20%

Dividend necesar pentru acțiuni B (comune) pentru a avea același randament ca și acțiunile A:
20% = (divid/10.000 acțiuni)/10 .... divid pt B = 20.000 u.m.

Profit distribuit (A+B) = 2.000 + 20.000 = 22.000 u.m. (randam nominal = 20%)
Profit rămas de distribuit = 33.000 – 22.000 = 11.000 u.m.

Acțiunile A fiind cu participație integrală, ele vor participa din nou la împărțirea de dividende, împreuna cu acțiunile
B: A + B = 11.000 acțiuni
Divid/acțiune = 11.000 u.m./11.000 acțiuni = 1 u.m.

A = 1.000 acțiuni * 1 u.m. = 1.000 u.m. --- Acțiunile A primesc = 2.000 + 1.000 = 3.000 u.m.
B = 10.000 acțiuni * 1 u.m. = 10.000 u.m. --- Acțiunile B primesc = 20.000 + 10.000 = 30.000 u.m.

Randam nominal total A = (3.000/1.000 acțiuni)/10 = 30%

Randam nominal total B = (30.000/10.000 acțiuni)/10 = 30%


Dacă acțiunile A nu erau participative, întreaga sumă rămasă (după plata dividendului fix către A) s-ar fi repartizat
acțiunilor B = 33.000 – 2.000 = 31.000 u.m.

Randam nominal total B ar fi fost = (31.000/10.000 acțiuni)/10 = 31%

Divid total Divid total Divid total Divid total


1.500 5.000 33.000 33.000 ***
Randam 15% 20% 30% 20%
nominal A
Randam 0 3% 30% 31%
nominal B
EXEMPLU 2:

- A = 1.000 acțiuni preferențiale cumulative (dividend fix = 1 u.m./acțiune)


- B = 1.000 acțiuni preferențiale (dividend fix = 2 u.m./acțiune)
- C = 10.000 acțiuni comune
- VN = 100 u.m./acțiune

a) Dividend = 1.000 u.m.

Dividend reținut (anul 1 + 2) acțiuni A (preferențiale cumulative) = 1.000 acțiuni * 1 u.m. * 2 ani = 2.000 u.m.

A = 1.000 u.m. --- randam nominal (în funcție de VN) = (1.000/1.000 acțiuni)/100 = 1%

B + C = 0 u.m. --- randam nominal = 0%


EXEMPLU 2:

- A = 1.000 acțiuni preferențiale cumulative (dividend fix = 1 u.m./acțiune)


- B = 1.000 acțiuni preferențiale (dividend fix = 2 u.m./acțiune)
- C = 10.000 acțiuni comune
- VN = 100 u.m./acțiune

b) Dividend = 4.000 u.m.

Dividend reținut (anul 1 + 2) acțiuni A (preferențiale cumulative) = 1.000 acțiuni * 1 u.m. * 2 ani = 2.000 u.m.

A și B = preferențiale (în anul 3) ar trebui să primească:


A = 1.000 acțiuni * 1 u.m. = 1.000 u.m. + B = 1.000 acțiuni * 2 u.m. = 2.000 u.m. ---- TOTAL A+B = 3.000 u.m.

Coeficient de alocare (pentru A și B) = 2.000 (profit rămas de distribuit) / 3.000 (dividend necesar) = 66,66%
A = 1.000 u.m. * 66,66% = 666,7 u.m. + B = 2.000 u.m. * 66,66% = 1.333,3 u.m.

A = 2.000 + 666,7 = 2.666,7 u.m. --- randam nominal = (2.666,7/1.000 acțiuni)/100 = 2,67%
B = 1.333,3 u.m. --- randam nominal = (1.333,3/1.000 acțiuni)/100 = 1,33%
Acțiunile C (comune) nu primesc nimic – profit insuficient
EXEMPLU 2:

- A = 1.000 acțiuni preferențiale cumulative (dividend fix = 1 u.m./acțiune)


- B = 1.000 acțiuni preferențiale (dividend fix = 2 u.m./acțiune)
- C = 10.000 acțiuni comune
- VN = 100 u.m./acțiune

c) Dividend = 10.000 u.m.

Dividend reținut (anul 1 + 2) acțiuni A (preferențiale cumulative) = 1.000 acțiuni * 1 u.m. * 2 ani = 2.000 u.m.

A și B = preferențiale (în anul 3) ar trebui să primească:


A = 1.000 acțiuni * 1 u.m. = 1.000 u.m.
B = 1.000 acțiuni * 2 u.m. = 2.000 u.m.

A = 2.000 + 1.000 = 3.000 u.m. --- randam nominal = (3.000/1.000 acțiuni)/100 = 3%

B = 2.000 u.m. --- randam nominal = (2.000/1.000 acțiuni)/100 = 2%

Acțiunile C (comune) = 10.000 – 3.000 (A) – 2.000 (B) = 5.000 u.m.


randam nominal = (5.000/10.000 acțiuni)/100 = 0,5%
Dacă acțiunile A nu erau cumulative, întreaga sumă rămasă (după plata dividendului fix către A și B) s-ar fi repartizat
acțiunilor C = 10.000 – 1.000 (A) – 2.000 (B) = 7.000 u.m.

Randam nominal total C ar fi fost = (7.000/10.000 acțiuni)/100 = 0,7%

Divid total Divid total Divid total Divid total


1.000 4.000 10.000 10.000 ***
Randam 1% 2,67% 3% 1%
nominal A
Randam 0 1,33% 2% 2%
nominal B
Randam 0 0 0,5% 0,7%
nominal C
INSTRUMENTE
FINANCIARE CU VENIT
CERT – OBLIGAȚIUNILE
OBLIGAŢIUNILE
Participanţii la Elementele
un împrumut împrumutului
obligatar obligatar

= titluri financiare emise de o societate


pentru mobilizarea unui capital de împrumut

- valoare nominală - dobândă acumulată


- emitenţi (bănci, instituţii financiare,
- preţ de emisiune - rata nominală a dobânzii
corporaţii, organisme guvernamentale,
- preţ de rambursare - rata dobânzii la termen
agenţi economici)
- scadenţa - rata de actualizare brută
-investitori (persoane fizice şi juridice)
- termen de rambursare - curs de piaţă
- intermediari (bănci, brokeri, creatori
- cupon de dobândă
de piaţă,consultanţi financiari)
Elementele tehnice ale obligaţiunilor

Valoarea nominală este precizată în prospectul de emisiune

Preţul de emisiune este stabilit de regulă la un nivel mai mic sau egal cu valoarea nominală

At
PE= ෍
(1+i)t

PE – preţul de emisiune
At – anuitatea în anul t (rata+dobânda)
i – rata dobânzii la termen
n – durata de viaţă (exprimată în număr de ani)

Preţul de emisiune este influenţat de modalitatea de rambursare a împrumutului

Preţul de rambursare poate fi egal cu valoarea nominală sau diferit de valoarea nominală
(peste VN dacă se dorește creșterea atractivității împrumutului obligatar)

Preţul curent este reprezentat de cursul pieţei în orice moment al tranzacţionării obligaţiunii