Sunteți pe pagina 1din 17

Planul comercial al Braziliei

Realizatori :
Buhuceanu Andreea – Petronela Roșca Cristina – Alexandra
Ene Luminița Gafencu Lucian
CUPRINS

Introducere………………………………………………………………- 3 -
I. Descrierea generală a țării…………………………………………….- 4 -
II. Politica comercială…………………………………………………...- 7 -
III. Structura importurilor și exporturilor………………………………- 10 -
Concluzii………………………………………………………………..- 15 -
Bibliografie

2
Introducere
Brazilia nu este o ţară a viitorului, ci este o ţară a prezentului, o mare fereastra de
oportunităţi deschisă celor care doresc să colaboreze cu unul din protagoniştii
globalizării, celor care au nu numai dragostea faţă de cultură şi civilizaţia unui spaţiu
latin, ci şi pentru cei cu simţul afacerilor.
Din punct de vedere economic, Brazilia a învăţat că stabilizarea preţurilor nu este
uşoară şi trebuie ajustări fiscale. Pentru ca Brazilia să se întoarcă la o creştere a
economiei, pe care mulţi o privesc ca un drept, numeroase schimbări trebuie să aibă loc.
Mai întâi, deficitul sectorului public trebuie redus substanţial. Acest lucru poate fi
realizat fără a impune costuri ridicate societăţii, de exemplu, prin privatizarea
întreprinderilor de stat ineficiente.
În al doilea rând, Brazilia s-a îndreptat către o economie mai deschisă oferind
prospectul de creştere a eficienţei economice şi asigurând intrarea unor noi resurse în
activitate, în care Brazilia are o puternică poziţie internaţională competitivă.
Protecţionismul în mai multe sectoare cheie a impus costuri ridicate consumatorilor
brazilieni.
O contribuţie notabilă în economia Braziliei s-a observat prin deschiderea pe piaţa
mondială prin iniţiativele comerţului regional sau prin reducerea restricţiilor comerciale.
În final, Brazilia ar putea deveni o ţară prospera din punct de vedere economic
dacă ar elimina marile inegalităţi în ceea ce priveşte distribuirea veniturilor.
În sectorul privat, firmele investesc, oferă locuri de muncă şi îmbunătăţesc
producţia. Acestea duc la creşterea şi extinderea oportunităţilor pentru populaţia săracă.
De aceea guvernul a implementat reforme, inclusiv programe de macrostabilizare,
liberalizarea preţurilor, privatizarea şi liberalizarea comerţului internaţional.
O putere industrială, Brazilia a făcut mari progrese în reducerea inegalităţii
sociale şi economice, care sunt cauza şi consecinţa sărăciei ce continua să afecteze
milioane de oameni.

3
Trecând prin turbulenţe economice internatioanale, crize energetice în ultimii ani,
Brazilia a luat măsuri dure pentru combaterea sărăciei. A luat decizii de extindere a
exporturilor, reducând barierele comerciale internaţionale.
Brazilia a avut rezultate foarte bune în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
Succesele i-au determinat pe brazilieni să continue reformele, oferindu-le săracilor mai
multe oportunităţi. În ciuda impresionantele rezultate obţinute de Brazilia, 15 % din
populaţia sa sunt săraci, însumând 22 % din PNB.

I. Descrierea generală a ţării


Brazilia este a 9-a putere economică mondială conform Produsului Intern Brut.
În prezent Brazilia se situează printre primele 20 țări exportatoare din lume.
Brazilia este apreciată ca o țară cu mare potențial, precum Rusia, Índia și China, făcând
parte din așa numitul grup BRIC, al țărilor emergente. Política externă adoptată de către
Brazilia priorizeaza alianțele dintre țările în curs de dezvoltare, pentru a negocia cu țările
bogate.
Nume oficial al ţării
República Federativa do Brasil
Republica Federală a Braziliei

Localizare geografică
Brazilia este situată în partea central-estică a Americii de Sud. Ea este a 5-a mare
putere a lumii că întindere (după Rusia, Canada, Statele Unite şi China) şi a 8-a ca forţa
economică.Ţară este traversatã de Ecuator în apropiere de Macapa şi de Tropicul
Capricornului în apropiere de São Paulo. Ecuador şi Chile sunt singurele tari din America
de Sud cu care Brazilia nu are granita comunã, având 10 vecini: Guyana Francezã,
Surinam, Guyana, Venezuela, Columbia, Bolivia, Peru, Uruguay, Paraguay şi Argentina.

Suprafaţa şi provincii administrative


Suprafaţa : Cu cei 8.511.965 km² ai săi, Brazilia este cea mai mare ţară din America
Latină, acoperind 47,3% din suprafaţa acestui continent. Dimensiunea maximă de la nord
la sud este de 4395 km, iar de la est la vest de 4319 km. Coasta atlantică a Braziliei are o

4
lungime de 7367 km. Conform surselor IBGE suprafaţa totală (cu insule) este de
8.547.000. km2
Provincii administrative: Imensul teritoriu al Braziliei este împărţit în 26 de state şi un
district federal :
Acre, Alagoas, Amapa, Amazonas, Bahia, Ceară, Distrito Federal*, Espirito Santo,
Goias, Maranhao, Mato Grosso, Mato Grosso do Sul, Minas Gerais, Pară, Paraiba,
Parana, Pernambuco, Piaui, Rio de Janeiro, Rio Grande do Norte, Rio Grande do Sul,
Rondonia, Roraima, Santa Catarina, Sao Paulo, Sergipe, Tocantins.

Populaţia
Urbanizarea a fost
foarte rapidă: în 1991 , 75%
din populaţia trăia în
mediul urban. Aceasta adus
la dezvoltare economică
dar a creat multe probleme
sociale, de mediu
înconjurător şi politice.
În Brazilia
mortalitatea infantilă este
de 34,8 decese la o mie de
naşteri. Speranţa de viaţă a
brazilienilor este de 64 de
ani pentru bărbaţi şi 72 de
ani pentru femei. fig nr 1 – sursa : http://ro.wikipedia.org
Brazilia a ajuns la circa 187.793.534 de locuitori (populaţie estimată în 2006),
ocupând locul cinci în lume, dupã China, India, SUA şi Indonezia. Densitatea populaţiei
este de 21,84 locuitori / km2 iar speranţa de viaţă a crescut de la 41,5 ani în 1950 la 71,9
ani în 2005. Populaţia urbanã este de circa 84 %. Populaţia ruralã a fost depăşită de cea
urbanã încã din anii '60.
Etniile din Brazilia

5
Portughezi şi Alţi Europeni - 54 %
Europeni şi Africani - 39 %
Africani - 6%
Indigeni - 1%
Alţii - 1%
Capitala şi cele mai mari oraşe
Capitala: Oraşul Brasilia.
Următorul tabel prezintă populația în cele mai mari orașe ale Braziliei :
Oraşul Populaţia
Sao Paulo 10,446,185
Rio de Janeiro 5,880,768
Salvador 2,475,273
Brasilia 2,241,670
Recife 1,432,000
fig nr 2 - sursa: www.ibge.gov.br
Sistemul de guvernământ
De cualitie. Actualul guvern, condus de preşedintele republicii a fost instalat la 1
ianuarie 2003, pentru patru ani.
Preşedintele şi ministrul de externe
Preşedintele: Luiz Inácio Lulă da Silva, aparţine Partidului Muncitorilor, PT.
Ministrul de externe: Celso Amorim
Moneda
Moneda oficială este: Realul (R$) 1 real (R$) = 100 centavos
Limba oficială
Limba oficială a Braziliei este portugheză. Exceptând limbile vorbite de triburile
indiene, care trăiesc în rezervaţii. Brazilia este singura ţară din America de Sud, unde se
vorbeşte portugheză. Sunt vorbite peste 195 de dialecte. Mai sunt vorbite spaniolă,
engleză şi franceză.
Religia
Romano-catolici – 70 %
Protestanţi – 19,2 %
Alţii – 10,8 %

6
Organizații internaționale
ONU (OMC – Organizația Mondială a Comerțului), Mercosur (Piața Comună a
Conului de Sud), OEA (Organizația Statelor Americane), CPLP (Comunitatea țărilor de
limbă portugheză), ALADI (Asociația Latino – Americană de Integrare), OTCA
( Organizația Tratatului de cooperare Amazon), CSN (Societatea Statelor Sudamericane)
Principalii indicatori macroeconomici 2000 - 2009

Anul PIB PIB/ loc Rata inflației Șomajul


2000 1233.79 mld $ 7203.34 $ 5.974 % 7.10 %
2001 1278.25 mld $ 7353.81 $ 7.673 % 6.20 %
2002 1333.48 mld $ 7559.80 $ 12.53 % 7.40 %
2003 1377.81 mld $ 7697.90 $ 9.3 % 6.40 %
2004 1494.69 mld $ 8231.33 $ 7.601 % 12.30 %
2005 1584.60 mld $ 8603.36 $ 5.69 % 11.50 %
2006 1700.94 mld $ 9166.30 $ 3.141 % 9.80 %
2007 1856.22 mld $ 9892.37 $ 4.457 % 9.60 %
2008 1993.27 mld $ 10512.30 $ 5.902 % 9.30 %
2009 2013.19 mld $ 10513.79 $ 4.312 % 7.90 %
fig nr 3 – sursa : http://economywatch.com

II. Politica comercială

Principalii parteneri comerciali sunt Uniunea Europeană (29% din comerţul total),
SUA (23%), MERCOSUR (Piaţa Comună a Sudului) (14%), Asia (12%), America Latină
fără MERCOSUR (8%) etc. La 26 martie 1991 Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay
semnau acordul de creare a Pieţei Comune a Sudului (MERCOSUR). Acordul de la
Asuncion intra în vigoare la 1 ianuarie 1995 MERCOSUR va deveni o uniune vamală
perfectă în 2004. De la crearea MERCOSUR comerţul Braziliei cu ţările membre a
crescut de aproape patru ori, de la 3,6 miliarde dolari americani în 1990 la 13,5 miliarde
dolari americani în 1999.
Brazilia consideră că sistemul comercial multilateral este la baza regimului său
comercial. Membru iniţial al OMC, precum şi un participant activ. Ca atare, Brazilia a
prezentat numeroase propuneri pentru diferitele organelor ale OMC şi a luat parte la
negocierile GATS privind serviciile de telecomunicaţii şi cu privire la serviciile
financiare. În schimb, cu toate acestea, Brazilia nu a ratificat Fourth Protocol, privind
serviciile de telecomunicaţii, şi, în noiembrie 2008, încă era în procesul de ratificare a

7
celui de-al Fifth Protocol, privind serviciile financiare. Brazilia a făcut un număr mare de
notificări la OMC, dar la finele anului 2008, anumite notificări încă urmeau să fie
prezentate, de exemplu, în cadrul Acordului privind agricultura. De la ultima sa evaluare,
Brazilia a recurs la mecanismul de soluţionare a litigiilor OMC, prima oară ca reclamant
şi în alte două ocazii, ca pârât. Brazilia a participă activ la dezvoltarea de ajutor pentru
procesul de comerţ, jucând un rol dublu, atât ca beneficiare şi în calitate de donator.
Brazilia consideră că acordurile comerciale preferenţiale ca fiind o completare
valoroasă a sistemului multilateral de comerţ. Acesta este un membru cu drepturi depline
al pieţei comune de Sud (MERCOSUR). Deşi acest lucru este de departe cel mai
important acord preferenţial al Braziliei, în termeni de valoare a schimburilor comerciale,
doar aproximativ 10% din schimburile de mărfuri îşi are loc cu membrii Mercosur.
Ca parte a MERCOSUR, Brazilia a încheiat acorduri comerciale preferenţiale cu Bolivia,
Chile, conformitate cu Mecanismul de Compensare a Preturilor. In plus, sistemul
pretului-prag la importul parte a MERCOSUR, Brazilia se află la diferite etape de
negociere sau ratificare a acordurilor comerciale preferenţiale al domeniului de aplicare
cu diverse scopuri cu Egiptul, Uniunea Europeană, Consiliul de Cooperare al Golfului,
India, Israel, Iordania, Maroc, Africii de Sud ,Uniunea vamală şi Turcia.
Brazilia a semnat acorduri bilaterale de investiţii cu mai multe ţări, inclusiv în cadrul
MERCOSUR. Cu toate acestea, nici unul dintre aceste acorduri nu este în vigoare din
cauza preocupărilor exprimate în Congres cu privire la constituţionalitatea lor. Având în
vedere domeniul de aplicare în legislaţia naţională pentru a restricţiona investiţiile străine,
şi limitate obligaţiilor internaţionale în acest domeniu, acceptarea angajamentelor GATS
ar permite, Braziliei sporirea predictibilităţii regimului investiţiei sale.
Participarea Braziliei în cadrul Pieței Comune a Conului de Sud (Mercosur) a dus
la următoarele :
• Libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi factorilor de producţie, de la un
capăt la altul, între ţările membre; eliminarea taxelor vamale şi a tarifelor restrictive pentru
circulaţia mărfurilor,precum şi alte măsuri echivalente.
• Stabilirea unui tarif extern comun şi adoptarea unei politici de comerţ comun
cu ţările terţe statelor parte, coordonarea si poziţionarea în regiune a comerţului internaţional
şi a forurilor comerciale.

8
• Coordonarea politicilor macroeconomice şi sectoriale între statele parte în
toate domeniile comerţului internaţional, agricultură, industrie, probleme fiscale şi monetare,
schimburile internaţionale şi de capital, servicii, transport şi comunicaţii şi orice alte domenii,
care pot fi acorduri prin care să se asigure o competiţie corespunzatoare între statele parte.
• Angajamentul statelor parte pentru armonizarea propriilor legislaţii pentru a
întări procesul de integrare.

Măsuri fiscale:
- scutirea de plată impozitului PIS/Cofins (programe de integrare socială/contribuţii
pentru scopuri sociale) pentru produsele destinate exportului;
- reducerea costului pentru campania de promovare comercială a produselor
braziliene în alte ţări;
- aprobarea importului şi a cumpărării de componente de pe piaţa locală, cu
exonerarea lor de impozite, pentru fabricarea de produse destinate exportului;
- scutirea de plată IPI (impozitul asupra produselor industrializate) pentru
întreprinderile considerate preponderent exportatoare (acelea care în anul anterior, au
avut, mai mult de 80% din veniturile brute totale provenite din exporturi

Măsuri privind finanţarea:


- amplificarea resurselor oferite de BNDES (Banca Naţională a Dezvoltării Economice şi
Sociale) pentru exporturi (5 mld usd în 2008);
- stimularea internaţionalizării întreprinderilor braziliene, prin acordarea de către
BNDES, de linii de credit pentru investiţii în strainantate; pentru amplificarea
exporturilor,
în principal prin accesul la canalele de distribuţie;
- acordarea de linii de credit pe termen scurt pentru substituirea liniilor externe.
Restricţii impuse de vamă la intrarea şi ieşirea din Brazilia:
- nu este permisă introducerea de alimente de origina animală sau vegetală, fructe,
proaspete sau preparate;
- este interzisă scoaterea din ţară a unor sume, în numerar, mai mari de 10 mii US$.

9
III. Structura importurilor si exporturilor
În 2005, exporturile totale ale Braziliei s-au dublat de la 58 miliarde dolari la
118 miliarde dolari americani față de anul 2001. În aceeași perioadă, importurile în cea
mai mare ţară din America de Sud au crescut cu aproximativ 30% de la 56 miliarde dolari
la 74 miliarde dolari.
Excedentul comercial al Braziliei s-a mărit de 16 de ori de la 2.6 miliarde dolari la
47 miliarde dolari în ultimii 4 ani.
Cu o populaţie de aproape 200 de milioane, Brazilia este exportator mondial de
zahăr, cafea, carne de vită, suc de portocale și soia. Alte exporturi majore includ
aeronave, vehicule, minereuri de fier, oţel, produse textile şi încălţăminte.
Economia braziliană a crescut în anul 2007 cu circa 4,5 % iar inflaţia a fost de
aproximativ 5%. Preşedintele Lulă, reales pentru încă un mandat de 4 ani (2007-2010), a
lansat un pachet de măsuri pentru impulsionarea economiei braziliene: “Programul de
Accelerare a Creşterii”. Acesta cuprinde un ansamblu de măsuri şi facilităţi fiscale,
reducerea unor impozite şi iniţierea unor ample proiecte de investiţii, prin care se pretinde
stimularea economiei braziliene. Economia braziliană a crescut cu 2,3 % în anul 2005,
4,9 % în 2004. În medie, creşterea economică a Braziliei din 1995 până în 2007 a fost de
2,5 % anual.
În primul semestru 2008, exportul brazilian a fost de 90,6 mld $ (creştere de
24,4%), iar importul de 79,3 mld usd (creştere de 51,8%).
În 2009, comerţul din Brazilia a scăzut cu aproximativ 20% ( la o valoare estimată
de 159 miliarde) în ceea ce privește exporturile şi importurile. Tot în 2009, importurile au
avut o valoare de 136 miliarde dolari, cu 21.4% mai puțin față de 2008. Excedentul
commercial general al Braziliei a fost de 22.9 miliarde dolari în 2009, în scădere cu 7,7%
față de 2008. Valoarea exporturilor în SUA a scăzut cu 34,1% ( 20.1 miliarde dolari în
2009 ). Brazilia a importat mărfuri în valoare de 26.2 miliarde dolari din SUA în anul
2009, în scădere cu 19% față de 2008. Deficitul comercial al Braziliei cu SUA s-a triplat
de la 1.8 miliarde dolari în 2008 la 6.1 miliarde dolari în 2009.
Export: Produsele de export braziliene se îndreaptă prioritar spre următoarele
destinaţii: SUA, Argentina, China, Olanda, Germania, Japonia, Italia, Rusia, Venezuela,
Chile, Belgia, Mexic.

10
Pe regiuni, exporturile braziliene se distribuie astfel: UE (24,4%), America Latină
(22,1%), Asia (18%), SUA (14,3%), Africa (4,8%), Orientul Mijlociu (3,7%), Europa de
Est (3%).

Următorul grafic arată distribuţia principalilor parteneri de export (în procente).

fig nr 4 – sursa : http://economywatch.com

Structura exporturilor braziliene, pe cele mai importante grupe de mărfuri livrate


în exterior este următoarea: material de transport (13,5%), petrol, combustibili (11,3%),
produse metalurgice (10%), soia (10%), minereu (7,9%), carne (7,6%), produse chimice
(5,1%), echipamente electrice (3,5%), zahăr şi biocombustibil (3,3%), hârtie şi celuloză
(3,1%), încălţăminte şi articole din piele (2,4%).

11
M aterial de transport

Petrol, com bustibili

Produse m etalurgice

Soia

M inereu

Carne

Produse chim ice

Echipam ente electrice

Zahăr ș i biocom bustibili

Hârtie ș i celuloză

Încălț ăm inte ș i articole din piele

fig nr 5 – sursa : http://economywatch.com


Import: Produsele importante de Brazilia, au, mai ales, următoarea provenienţa:
SUA, China, Argentina, Germania, Nigeria, Japonia, Franţa, Chile, Coreea de Sud, Italia,
Taiwan, Algeria.
Pe regiuni, situaţia se prezintă astfel: Asia (27%%), UE (21%), America Latină
(16,3%), SUA (14,4%), Africa (9,9), Orientul Mijlociu (3,7) şi Europa de Est (2,9%).
Următorul grafic arată distribuţia principalilor parteneri de import (în procente).

fig nr 6 – sursa : http://economywatch.com

12
Structura importurilor braziliene, pe grupe mari de produse, este următoarea:
subansamble, părţi, bunuri intermediare (48,5%), bunuri de capital (20,5%), petrol şi
combustibili (18,5%), bunuri de consum(12,5%).

Subansamble, părți,
bunuri intermediare

Bunuri de capital

Petrol și combustibili

Bunuri de consum

fig nr 7 – sursa : http://economywatch.com

Tabelul următor indică importurile Braziliei din SUA pentru unele produse de
bază şi procentajul câştigului / pierderii în 2009, faţă de 2008.

Marfă Valoarea importurilor Procent câștig / pierdere


Aeronave civile și piese 4.6 miliarde $ - 15.5 %
Accesorii computer 1.9 miliarde $ 4.3 %
Produse chimice organice 1.2 miliarde $ - 37.2 %
Materiale plastice 1.1 miliarde $ - 28.4 %
Echipamente de 964.2 milioane $ - 20.1 %
telecomunicație
Produse petroliere 896.5 milioane $ 25.2 %
Semiconductoare 880.7 milioane $ 0.4 %
Produse farmaceutice 842.3 milioane $ 8.6 %
Îngrășământ chimic 816.1 milioane $ - 25.8 %
fig nr 8 – sursa : http://economywatch.com

Tabelul următor indică exporturile Braziliei în SUA pentru anumite produse şi


procentajul câştigului / pierderii în 2009, faţă de 2008.

13
Marfă Valoarea exporturilor Procent câștig / pierdere
Petrol 5.8 miliarde $ -26.2%
Combustibil lichid 726.3 milioane $ 31.9%
Aeronave civile 664.8 milioane $ -69.9%
Lemn pentru celuloză 521.1 milioane $ -39.2%
Piese auto 420.9 milioane $ -38.1%
Motoare industriale 409.4 milioane $ -41%
Produse chimice industriale 390 milioane $ -14%
Cafea verde 739.1 milioane $ 2%
Materiale siderurgice 586.9 milioane $ -76.4%
fig nr 9 – sursa : http://economywatch.com

SCHIMBURILE COMERCIALE CU ROMÂNIA - Schimburile comerciale


bilaterale dintre România şi Brazilia şi structura acestora în 2008 (primele 6 luni)

În perioada cuprinsă între ianuarie şi iunie 2008, importurile de produse


braziliene în România au totalizat 262,513 milioane usd, cu o creştere faţă de aceeaşi
perioadă a anului 2007, de 38%.
Exporturile de produse româneşti în Brazilia au fost de 63,693 milioane usd,
înregistrând o accentuată creştere, de 2,6 ori faţă de primul semestru 2007.
Principalele produse importate de România sunt minereurile de fier şi
produsele agricole. Importurile de produse braziliene sunt constituite în proporţie de 78,5
% din materii prime şi 21,5 % din produse industrializate. Principalul produs exportat de
Brazilia, în relaţiile cu România, a fost srotul de soia (22,5%), urmat de minereu de fier
(20,4 %), zahăr brut (14,9%), carne de pui (14,5 %), carne bovină (12,9%), tutun brut
(4,0%), minereuri de aluminiu (2,5%).
România a exportat în Brazilia, în principal, produse industrializate, acestea
răspunzând pentru 99,6 % din exporturile româneşti în primele 6 luni 2008. Principalele
produse exportate de România au fost: autoturisme Logan, produse chimice, echipamente
şi utilaje, produse din cauciuc, metale comune.

Concluzii
„Economia Braziliei a crescut încet şi sigur, fără a atrage atenţia. Fiind deja o
putere mondială din punctul de vedere al resurselor naturale şi agriculturii, Brazilia a

14
beneficiat în ultima vreme de avantajele unei monede naţionale stabile. Aceasta stabilitate
este responsabilă pentru prosperitatea înfloritoare a ţării din ultimii 30 de ani, care a atras
investitorii străini şi a asigurat un motor de creştere pentru viitoarea mare putere
economică„ *
Nivelul de activitate economică a Braziliei în ultima perioadă poate fi împărţit în
două momente diferite. Prima perioadă a fost marcată de repercursiunile tranziţiei politica
la noua administraţie federală, creşterea riscului de ţară, un volum mai mic de resurse
externe disponibile şi consecinţa deprecierii ratei de schimb. Toţi aceşti factori au început
în a doua jumătate a anului 2002 şi au produs impacte semnificative la nivelul general al
preţurilor.
În acest context, politica monetară s-a îndreptat către stabilizarea preţurilor.
Exporturile au continuat să fie un factor de bază în extinderea activităţii interne. Creşterea
exporturilor a fost rezultatul unei politicii agresive adoptate de guvern, în parteneriat cu
sectorul privat, ţintind astfel către consolidarea poziţiei economice a Braziliei.
Participarea la comerţul internaţional a devenit un factor cheie în creşterea
economiei şi prosperităţii unei ţări.
Brazilia oferă numeroase oportunităţi pentru potenţialii investitori, în ceea ce
priveşte potenţialul său economic, diversitatea economică şi considerabila extindere a
pieţei, fiind membră Mercosur.

* conform The Wall Street Journal


Politica guvernamentală actuala ţinteşte modernizarea din punct de vedere
economic a Braziliei, pentru a o readuce pe aceeaşi poziţie economică demult ocupată.
Stabilizarae politica şi economică a Braziliei, progresul în economia deschisă, notabila
reducere a inflaţiei, privatizarea, creşterea economică, toţi aceşti factori au atras noi
investitori în Brazilia.
Participarea cu capital străin în următorele activităţi este interzisă: energie
nucleară, servicii de sănătate, deţinerea sau conducerea unor ziare, reviste, publicaţii,

15
televiziuni, radio, deţinerea de proprietăţi în zonele rurale, servicii poştale şi de telegraf,
industrie aerospaţială, instituţii financiare ce au rol în interesele naţionale.
O cauză importantă în extinderea comerţului exterior ar fi aceea că fiecare ţară, fie
din propria sa iniţiativa, fie forţată de negocierile GATT a redus barierele tarifare sau
netarifare, îndreptându-se către o economie deschisă investiţiilor străine.
Orizontul cert al stabilităţii economiei se datorează reformelor pornite şi
continuate cu seriozitate, dar şi factorilor externi, cum ar fi creşterea pe care o cunosc
ţările industrializate, consolidarea MERCOSUR ca un bloc comercial integrat, şi a
multilateralismului în comerţul internaţional de bunuri şi servicii. Diminuarea inflaţiei
aducea o creştere a salariului mediu real de 15 %. Relansarea dezvoltării economice,
sporirea încrederii în economie, reducerea inflaţiei şi elasticitatea economiei la şocurile
externe arata ca Brazilia urmăreşte să-şi creeze o economie competitivă.
În concluzie, de la jumătatea anului 1994 şi până în momentul actual, Brazilia
cunoaşte o creştere ascendentă, o relaxare a datoriei şi investiţii în creştere care, dacă vor
păstra ritmul în întreaga decadă ce urmează, vor permite ţării să-şi înceapă "atacul
strategic" asupra marilor probleme sociale, de o magnitudine comparabilă doar cu
dimensiunea ei.

Bibliografie

Cărți :
1. Celso Furtado (acad. N.N. Constantinescu) - Globalizare si excludere
Brazilia în ordinea mondială

2. Meier, Gerald M. – The International Environment of Business: Competition


and Governance in the Global Economy – New York,

16
Oxford University Press, 1998

Web :
http://biblioteca.ase.ro
http://brasil.gov.br
http://economist.com
http://economywatch.com
http://facultate.regielive.ro
http://ibge.gov.br
http://internationaltrade.suite101.com
http://nationsencyclopedia.com
http://ro.wikipedia.org
http://wall-street.ro
http://wto.org

17