Context Reprezentati pe scena pentru intaia oard in 1884, opera literara ,,O seri- soare pierduta” de LL. Caragiale este 0 comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societtii contemporane autorului, fiind inspirat din alegerile electorale din anul 1883. ‘Tema comediei infitigeazd aspecte din viafa politica (lupta pentru putere {n contextul alegerilor pentru Camerd, santajul, falsificarea listelor electora- le) gi de familie (triunghiul conjugal) a unor reprezentanti corupti ai politici- anismului romanesc. Un asemenea politician lipsit de scrupule este si Zaharia Trahanache, unul dintre personajele comediei ,O scrisoare pierdutit” de LL. Caragiale, persona} fiind realizat prin modalititile de caracterizare specifice personajului drama- ‘ambiqua. tic. Ceea ce il singularizeaza in lumea eroilor caragialieni este perceptia con- tradictorie asupra personajului: el este incornoratul ridicol, naiv si ticdit sau tipul abil, care, sub masca naivititii si a ramolismentului, accept din ,ente- res” adulterul sofiei pentru a-si pastra puterea in judef? 1. llustrarea a patru elemente de structura si de compozitie ale co- mediei, semnificative pentru realizarea personajului (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, registre stilistice, lim- bajul personajelor, notatiile autorului etc.) Titlul pune in evident intriga gi contrastul comic dintre aparenta si esenta. Victoria politica se obtine, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic ,0 scrisoare pierduta” ~ pretextul dramatic al comediei Acfiunea comediei este plasaté ,in capitala unui judef de munte, in zilele noastre”. Reperul spatial vag are efect de generalizare, iar timpul precizat este sfarsitul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale, in inter- val de trei zile, ca in teatrul clasic. Subiectul, desfigurat pe parcursul celor patru acte, respect momentele specifice evolutiei sale si este determinat de intriga: pierderea scrisorii de dragoste de la prefect de citre doamna Zoe Trahanache si gisirea ei de citre adversarul lor politic, care 0 foloseste ca armi de santaj. Acest fapt ridicol precaritate stmeste 0 agitatie nejustificatd. Desfigurarea actiunii prezint modul in ‘motala care ,,ndragostiii” si soful ingelat raspund santajului, precum $i reactille celorlalte personaje in situatia de criza creat. Punctul culminant - adunarea electorala, in care este declarat candidat Agamemnon Dandanache, este ur- mat de un deznodamant fericit, in care scrisoarea revine la Zoe gi conflictele se sting intr-o impacare generald si neasteptatd. Actiunea gi conflictul sunt folosite de dramaturg pentru a infatiga precaritatea moralé a vieti politice gi familiale din vremea lui. 62Conflictul dramatic principal const’ in infruntarea pentru putere politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache — presedintele grupirii locale a partidului - si Zoe, sofia acestuia) si gruparea independent constituita in jurul lui Nae Ca- tavencu, ambitios avocat gi proprietar al ziaruhui ,.Récnetul Carpatilor”. Con- 7 flictul are la baza contrastul comic dintre cea ce sunt si ceea ce vor si pari eae personajele, dintre aparenta si esent’. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi ~ Branzovenescu, care se teme de trddarea prefectului. Limbajul personajelor; notatiile autorului: Caragiale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romana. Personajele de comedie sunt de regul’ plate, ele apartin tipologiel clasice, au o dominant de carac- ter. in ,O scrisoare pierduta” personajele se apropie de realism, fiind indivi- dualizate prin limbaj si prin elemente de statut social gi psihologic. Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a ,,caracterelor” clasice si procedeu de caracterizare indirecta. Notatiile autorului caracterizeaza personajele atit indirect, prin gesturi si mimic’, cat si direct, intrucit in lista cu Persoanele de la inceputul piesei, alituri de numele sugestive pentru tipologia comic’, apare gi statutul lor social. 2. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales Zaharia Trahanache este tipul incornoratului simpatic pentru c& refuz’ si creada din ,enteres” sau din diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor gi in adulterul sotiei sale. Conform criticului Pompiliu Constantinescu, el reprezinta si, tipul poli- tic’, abil si avid de putere, fiind ,prezidentul” mai multor ,comitete si comifii” din judet si, de aceea, unul dintre , stalpii” locali ai partidului aflat la putere. 3. lustrarea unei trésaturi a personajului ales, prin doua scene/cita- te/secvente comentate Principala sa caracteristicd este ticdiala, fapt sugerat de prenumele Zaha- ria, care denota zahariseala, ramolismentul si de formula stereotipa ,,Avefi todiata putintica rabdare", rostita in rarele momente de enervare proprie sau cénd alti isi pierd cumpatul -Venerabilul”, cum ii spun alte personaje, este calm, imperturbabil, de o vi- dlenie rudimentara, dar eficienta. $tie si disimuleze gi s& manevreze intrigi politice. Cand este santajat, igi pastreaza calmul sirispunde cu un contrasantaj, descoperind polita falsificata de Cafavencu. Recunoaste existenta coruptiei la nivelul societati, .0 stietate fr moral sift rintip va si zie cl mu le are”, dar practic frauda, falsficand listele de alegeri. Nu accept imoralitatea in familie, sustindnd senin c& scrisoarea de amor este o plas- tografie. Credulitatea exagerati poate fi pus pe seama unei convingeri ferme sau poate fi considerata un act de ,,diplomatie”, prin care vrea si pastreze onoa- rea familiei si bunele relat cu prefectul Cu abilitate si fermitate ti combate gi pe Farfuridi si Branzovenescu, care il suspectau pe prefect de tradare: ,£ un om cu care nu trtiesc de ier, de alaltdieri, 63trdiesc de opt ani, 0 jumittate de an duit ce m-am insurat a doua oar. De opt ani traim impreund ca frati, si niciun minut n-am gisit la omul acesta mar atitica du, Atitudinea lui starnegte admiratia lui Branzovenescu, care il caracteri- | zeazi direct: »E tare... tare de tot... Solid barbat! Nu-i dim de rostul secretului” Este respectat chiar de adversarul politic, Catavencu numindu-l ,venerabi- Jul”, Prin autocaracterizare, se evidentiaz& disimularea si convingerea c& diplomatia inseamna viclenie: ,Apoi, dacit umblt el cu machiavelicuri, sa-i dau ew machiavelicuri [...]. N-am umblat in viata mea cu diplomatic (...)”. Unele indicatiiscenice au rol in caracterizarea direct, precizand atitudinile ,prezi- dentului” la sedinta electorala in sala mare a primarei: ,serios”, ,binevoitor”, placid”, ,rézind”, ,clopotind”. Mijloacele de caracterizare specifice personajului dramatic sunt: limbajul, notatiile autorului,situatiile comice, numele. Caracterizarea indirecta prin replici concentreaza deviza lui politica: , Noi ‘vot pentru candidatul pe care-1 pune pe tapet partidul intreg... pentru ci de la partidul intreg atdrnd binele fai si dela binele fri atirnd binele nostru”. Aceast atitudine este determinat& de ,0 sofietate fied moral $i fr printip”, ,binele nas- fru” insemnand binele lui si alor si. Fraza care fi rezumé principiul de via{& i fi motiveaza falsa naivitate este: ,.[ntr-o sofietate ftird moral gi fra printip... trebuie st ai si putintica diplomatie! in aparteu (adresandu-se publicului), il caracterizeaza obiectiv pe Tipates- cu: »E jute! n-are cumpiit. Aminteri bun baat, destept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect”. Indirect, considera ci un definator al puteri trebuie si fie | st§panit, calm, aga cum este el insusi. insi lui Farfuridi fi vorbeste laudativ despre ,amicul” Tipatescu: ,.De opt ani trim impreund ca frat", adverbul, | preund” sugerand acceptarea tacit a triunghiului conjugal (comic de situatie). | | Limbajul personajului dramatic este o sursi a comicului. Trahanache este neinstruit (incult) deformand neologismele din sfera limbajului politic: ,sofeta te", ,printp", odipota”, ,docoment”, ,cestiun arzitoare la ordinen zl”. Se exprima Ainkajut ondaz, cu diverse greseli: truism -unde rue mora acolo e coruptie” tautologiec portanchu. enteresul si iar enteresu” si cacofonie ,ca sd zie cil mu le are". Ticul siu verbal “ui Ave pufntct ribdare” exprim tergiversarea individului abil, care sub masca | batrneti cauta si cistige timp pentru a gisio solute | Notatiile autorului/didascaliile din actul I, cena IV, care insotese discutia | cu Tipatescu despre scrisoarea de amor aflata in posesia santajstului Cata- | vencu, pe care o numeste ,plastografie”, dovedese mai degraba viclenia si | disimularea politicianului abil decat naivitatea. | rumete — Caracterizarea prin nume este gio sursi a comicului. Numele Trahanache | perlonaju- este derivat de la cuvantul ,trahana’, o coci moale, ugor de modelat, decizii- (ui le personajului fiind ,modelate” de ,enteres”, de Zoe sau cei de la centru, |Sustinerea unei opinii despre modul in care se reflect’ o idee sau tema comediei in constructia personajului Pentru portretizarea personajului, se apeleaza la diverse tipuri de comic (de caracter, de moravuri, de situatie, de limbaj, de nume, de intenfie), care ingroa- 4 prin acumularea detaliilor caracterul aparent lipsit de profunzime. ‘Trahanache face parte din triunghiul conjugal (comic de situatie), ins naivitatea sofului ingelat contrasteaz cu viclenia in viata politic, in care, sub aparena bonomiei senile, isi ascunde atitudinea corupta, fiind implicat in contrasantaj si in falsificarea listelor electorale (comic de moravuri). Prin comicul de caracter sunt ironizate cele doua ipostaze incompatibile ale sale: sotul ingelat este in acelagi timp un politician abil. Trahanache nu face parte din categoria arivistilor; spre deosebire de candidafii la mandat, el are deja o situafie sociala gi politics, dar pe care vrea s& o pastreze. Unexemplu de comic de situatie apare in scena IV din actul In care Trah- anache vine la Tipatescu, aducdndwi vestea santajului. Comic’ este convinge- rea lui Trahanache ci scrisoarea de amor aflata in posesia lui Cafavencu este 0 plastografie gi teama lui ca Zoe sa nu afle de acuzatiile avocatului, pentru ci este ,simtitoare”. Concluzie Lumea eroilor lui LL. Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de personaje care actioneaza dupa principiul , Scopul scuzi! mijloacele”. Zaharia ‘Trahana- che este viclean si abil, birbatul politic , tare” din judet, in timp ce pe plan familial este incornoratul simpatic. Desi au fost formulate gi interpreta di- ferite - de exemplu, parerea criticului Pompiliu Constantinescu din studiul LL. Caragiale”: , Este o autoritate de paie (centrul hotirste, cind nu combinafi- ite Zoitichit) $i un imbecil care nu crede in evidenta coarnelor puse de Tipiitescu", ‘nu se poate contesta c& autorul il ironizeaz puternic, deoarece infatigeazi un tip uman caracteristic vremii: tipul politicianului corupt, ticait si viclean, 6s