ACADEMIA ROMÂNĂ

”Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru

Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat de dezvoltare și
implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi”
SIPOCA 5

Rezultat R1.1.: Analiză cu privire la evoluția și situația actuală a

sectorului IMM și a mediului de afaceri din România (realizări,
dificultăți întâmpinate, cerințe și perspective). Identificarea și
propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea
problemelor semnalate

Elaborată de către autori:

Agricultură - Prof. univ. dr. Marin SOARE
Construcții și transporturi - Prof. univ. dr. Adriana GRIGORESCU
e-Comerț - Prof. univ. dr. Dorel Mihai PARASCHIV
Industrie - Conf. univ. dr. Raluca Mihaela DRACEA
Servicii culturale, creative și
digitalizarea IMM-urilor - Prof. univ. dr. Viorel Nicolae GAFTEA
Turism – Conf. univ. dr. Mădălina Georgeta MEGHIȘAN

București, (mai 2018)

 CUPRINS

INTRODUCERE GENERALĂ ...................................................................................................................... 12

1.AGRICULTURĂ ..................................................................................................................................... 21

ACRONIME ............................................................................................................................................. 21

REZUMAT ............................................................................................................................................... 22

1.1. CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA MEDIUL DE AFACERI DIN AGRICULTURĂ .......................... 24

1.1.1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PRODUCȚIA AGRICOLĂ .................................................................................... 24

1.1.2. METODOLOGIA DE LUCRU ................................................................................................................. 33

1.2. REALIZĂRI ȘI DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ÎN AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ÎN PERIOADA

2012-2016 ............................................................................................................................................................ 35

1.2.1. ANALIZA EVOLUȚIEI NUMĂRULUI DE ÎNTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCII DIN AGRICULTURĂ ..................................... 35
1.2.1.1. Analiza microîntreprinderilor .................................................................................................. 36
1.2.1.2. Analiza întreprinderilor mici ................................................................................................... 41
1.2.1.3. Analiza întreprinderilor mijlocii............................................................................................... 46
1.2.2. ANALIZA IMM-URILOR DIN AGRICULTURĂ PE TIPURI DE ACTIVITĂȚI ................................................................ 51
1.2.2.1 Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de mărime pentru CAEN 011-
Cultivarea plantelor nepermanente ................................................................................................................... 52
1.2.2.2. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de mărime pentru CAEN 012-
Cultivarea plantelor permanente ....................................................................................................................... 56
1.2.2.3. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de mărime pentru CAEN 013 -
Cultivarea plantelor pentru înmulțire ................................................................................................................ 61
1.2.2.4. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de mărime pentru CAEN 014 -
Creșterea animalelor .......................................................................................................................................... 65
1.2.2.5. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de mărime pentru CAEN 015 -
Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor) .............................................. 69
1.2.2.6. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de mărime pentru CAEN 016 -
Activități auxiliare agriculturii și activități după recoltare ................................................................................. 74
1.2.3. ASPECTE ECONOMICO-SOCIALE ALE SECTORULUI AGRICOL ............................................................................ 78
1.2.3.1. Analiza evoluției populației ocupate pe activități ale economiei naționale la nivelul clasei
CAEN 01 - Agricultură, silvicultură și pescuit, pe regiuni de dezvoltare și județe ............................................... 78
1.2.3.2. Analiza evoluției câștigului salarial mediu net lunar la nivelul clasei CAEN 01 - Agricultură,
silvicultură și pescuit, pe genuri, regiuni de dezvoltare și județe ....................................................................... 81
Pagina 2 din 759
 1.2.4. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC) ÎN CONTEXTUL UNEI AGRICULTURI DURABILE ȘI INOVATOARE A UNIUNII
EUROPENE ................................................................................................................................................................. 84
1.2.4.1. Finanțarea domeniului agricol din România prin programe de finanțare cu fonduri europene
........................................................................................................................................................................... 90
1.2.5. ANALIZA VECHIMII PE PIAȚĂ A IMM-URILOR DIN CLASA CAEN 01 - AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT ........ 92
1.2.6. ANALIZA CIFREI DE AFACERI DIN UNITĂȚILE LOCALE PE ACTIVITĂȚI ALE ECONOMIEI – AGRICULTURĂ, VÂNĂTOARE ȘI
SERVICII ANEXE ............................................................................................................................................................ 93

1.2.7. – ANALIZA IMPORTURILOR ȘI EXPORTURILOR PE DOMENIUL DE ACTIVITATE AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT

................................................................................................................................................................................ 95
1.2.7.1. Situația firmelor de import pe sectorul de activitate Agricultură, Silvicultură și Pescuit ........ 95
1.2.7.2. Situația firmelor de export pe domeniul de activitate Agricultură, Silvicultură și Pescuit ...... 96
1.2.8. REALIZĂRI ȘI DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ÎN DOMENIUL MEDIULUI DE AFACERI DIN AGRICULTURĂ .......................... 98
1.2.8.1. Progrese și realizări în sectorul agricol ................................................................................... 98
1.2.8.2. Dificultăți sesizate în activitățile curente ................................................................................ 99

1.3. CERINȚE ȘI PERSPECTIVE ALE MEDIULUI DE AFACERI DIN AGRICULTURĂ ........................................ 99

1.3.1. ANALIZA STRUCTURII EȘANTIONULUI ANALIZAT ÎN FUNCȚIE DE VECHIMEA IMM-URILOR ..................................... 99

1.3.2. ANALIZA SITUAȚIEI MEDIULUI DE AFACERI DIN AGRICULTURĂ ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTA IMM-URILOR .....................100
1.3.3. ANALIZA STRUCTURII EȘANTIONULUI ANALIZAT ÎN FUNCȚIE DE DOMENIUL DE ACTIVITATE AL IMM-URILOR ..........102
1.3.4. ANALIZA SITUAȚIEI MEDIULUI DE AFACERI DIN AGRICULTURĂ ÎN FUNCȚIE DE MĂRIMEA IMM-URILOR ..................103
1.3.5. ANALIZA STRUCTURII EȘANTIONULUI ANALIZAT ÎN FUNCȚIE DE CIFRA DE AFACERI A IMM-URILOR .......................105
1.3.6. ANALIZA STRUCTURII EȘANTIONULUI ANALIZAT ÎN FUNCȚIE DE FORMA DE ORGANIZARE JURIDICĂ A IMM-URILOR ..106
1.3.7. ANALIZA SITUAȚIEI MEDIULUI DE AFACERI DIN AGRICULTURĂ ÎN FUNCȚIE DE FORMA DE ORGANIZARE JURIDICĂ A IMM-
URILOR .................................................................................................................................................................... 106

1.3.8. ANALIZA SITUAȚIEI GENERALE A MEDIULUI DE AFACERI DIN AGRICULTURĂ ......................................................108

1.3.9. CERINȚE ȘI PERSPECTIVE ALE MEDIULUI DE AFACERI DIN AGRICULTURĂ ..........................................................116
1.3.9.1. Cerințe identificate din răspunsurile întreprinzătorilor .........................................................119
1.3.9.2. Perspective de dezvoltare a mediului de afaceri din agricultură ..........................................121

1.4. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA DIRECȚIILE DE ACȚIUNE LA NIVELUL MINISTERULUI

PENTRU MEDIUL DE AFACERI, COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA MEDIULUI DE AFACERI
DIN AGRICULTURĂ ............................................................................................................................................. 121

CONCLUZII ............................................................................................................................................ 139

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................143

2. CONSTRUCȚII ȘI TRANSPORTURI ...................................................................................................... 145

ACRONIME ........................................................................................................................................... 145

REZUMAT ............................................................................................................................................. 146

OBIECTIVE..................................................................................................................................................146
PRINCIPALELE COORDONATE ALE STADIULUI ACTUAL ...........................................................................................146
PRINCIPALELE ASPECTE CONSTATATE: DEFICIENȚE ȘI PERSPECTIVE ..........................................................................147
Pagina 3 din 759
 PROPUNERI ................................................................................................................................................148

2.1. IDENTIFICAREA REALIZĂRILOR, DIFICULTĂȚILOR ȘI SITUAȚIEI ACTUALE ........................................ 149

2.1.1. SECTORUL CONSTRUCȚIILOR ȘI TRANSPORTURILOR: SITUAȚIA ACTUALĂ....................................................149

2.1.1.1. Definirea IMM-urilor și formele de organizare .....................................................................149
2.1.1.2. Coduri CAEN – pentru domeniile construcții și transporturi .................................................150
2.1.1.3. Legislație specifică ................................................................................................................150
2.1.1.4. Patronate și sindicate ...........................................................................................................152
2.1.1.5. Fiscalitate ..............................................................................................................................155
2.1.2 REFERINȚE STRUCTURALE ȘI STATISTICE PENTRU CONSTRUCȚII ȘI TRANSPORTURI .............................................155
2.1.2.1. Ponderea IMM-urilor în activitatea economică ....................................................................155
2.1.2.2. Firme inovatoare...................................................................................................................162
2.1.2.3. Număr mediu de salariați .....................................................................................................162
2.1.3 IDENTIFICAREA UNOR DECALAJE, REALIZĂRI ȘI IMPACTUL LOR ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI .....................................163
2.1.3.1. Prevederile Programului de Guvernare 2017-2020 ..............................................................163
2.1.3.2. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României ...............................................163
2.1.3.3. Alte strategii .........................................................................................................................165
2.1.3.4. Numărul de accidente de muncă ..........................................................................................165
2.1.3.5. Ponderea pe categorii de mărime după numărul de salariați ..............................................166
2.1.3.6. Situația pe regiuni de dezvoltare .........................................................................................167
2.1.3.7. Repartizarea pe județe .........................................................................................................170
2.1.3.8. Distribuția pe sub-categorii de activități – Cod CAEN ...........................................................171
2.1.3.9. Distribuția pe regiuni de dezvoltare a sub-categoriilor.........................................................173
2.1.3.10. Trendul activității economice pe sub-categoriile fundamentale ........................................174
2.1.3.11. Nivelul și evoluția investițiilor .............................................................................................175
2.1.3.12. Costul cu forța de muncă ....................................................................................................175
2.1.3.13. Fonduri alocate IMM-urilor ................................................................................................177
2.1.3.14. Programe destinate IMM-urilor ..........................................................................................178
2.1.4. IDENTIFICAREA DIFICULTĂȚILOR DIN DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR ȘI TRANSPORTURILOR ..................................179
2.1.4.1. Întreprinderile mici au prioritate ..........................................................................................179
2.1.4.2. Studiu IMM din România –KeysFin (februarie, 2015) ...........................................................180
2.1.4.3. Carte albă a IMM-urilor din România 2016 ......................................................................181
2.1.4.4. După 20 de ani – Caiete de Studii BNR ..............................................................................189

2.2. CERINȚE ȘI PERSPECTIVE ÎN CONSTRUCȚII ȘI TRANSPORTURI ........................................................ 191

2.2.1. FACTORII DE IMPACT – TENDINȚE GLOBALE .........................................................................................191

2.2.1.1. Elemente ale evoluției economiei globale ............................................................................191
2.2.1.2. Tendințe în domeniul construcțiilor ......................................................................................193
2.2.1.3. Tendințe în domeniul transporturilor....................................................................................196
2.2.1.4. Dezvoltare durabilă și economia circulară ........................................................................199
2.2.2. CERINȚELE MEDIULUI DE AFACERI PENTRU DOMENIUL CONSTRUCȚIILOR ȘI TRANSPORTURILOR ..........................204

Pagina 4 din 759

 2.2.2.1. Prognoze ale economiei naționale ....................................................................................204
2.2.2.2. Evoluții ale sectoarelor construcții și transporturi .............................................................206
2.2.2.3. Evoluția câștigului salarial mediu net lunar pe total economie ........................................209
2.2.2.4. Harta potențialului economic ............................................................................................210
2.2.2.5. Deficiențe structurale în mediul IMM-urilor ......................................................................212
2.2.2.6. Raportul inspecției în construcții .......................................................................................213
2.2.3. PERSPECTIVE PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI CONSOLIDAREA SECTORULUI IMM ....................................................214
2.2.3.1. Metodologia cercetării .........................................................................................................214
2.2.3.2. Obiectivele cercetării .........................................................................................................215
2.2.3.3. Rezultatele cercetării ............................................................................................................219
2.2.3.4. Deficiențe și soluții propuse de mediul de afaceri.................................................................226

2.3. PROPUNERI, ACȚIUNI, MĂSURI ȘI POLITICI NECESARE ................................................................... 230

2.3.1. COORDONATE PRINCIPALE ALE EVOLUȚIEI ȘI STADIULUI ACTUAL ...................................................................230

2.3.1.1. Principalele coordonate ale stadiului actual .........................................................................231
2.3.1.2. Dificultăți și deficiențe identificate ....................................................................................234
2.3.1.3. Tendințele și direcții mondiale ..........................................................................................235
2.3.1.4. Contextul și nevoile locale identificate ..............................................................................236

2.4. CONCLUZII, PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI ................................................................................... 237

2.4.1. EXTINDEREA CONCEPTULUI DE ”LEGE A PREVENȚIEI” .................................................................................237

2.4.2. CREAREA CADRULUI INSTITUȚIONAL INTEGRAT .........................................................................................238
2.4.3. INTRODUCEREA MANAGEMENTULUI PERFORMANT ...................................................................................240
2.4.4. STIMULAREA INVESTIȚIILOR ÎN TEHNICĂ ȘI TEHNOLOGIE .............................................................................241
2.4.5. STIMULAREA FIRMELOR DIN CONSTRUCȚII SĂ RECICLEZE DEȘEURILE..........................................................242
2.4.6. CONFORT, BUNĂ STARE – O CASĂ ACASĂ ...............................................................................................243
2.4.7. OPTIMIZAREA TRANSPORTURILOR ȘI DIMINUAREA EMISIILOR ..................................................................244
2.4.8. TRANSPORTURILE ALBASTRE ............................................................................................................245
2.4.9. NOUL DRUM AL MĂTĂSII.................................................................................................................246
2.4.10. ECONOMIA DIGITALĂ.................................................................................................................246
2.4.11. ECONOMIA INOVĂRII .................................................................................................................246
2.4.12. SISTEME INTEGRATE DE TAXIMETRIE LA NIVEL MUNICIPAL .................................................................247

CONCLUZII ............................................................................................................................................ 249

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................251

3. E-COMERȚ ................................................................................................................................... 258

ACRONIME ........................................................................................................................................... 258

REZUMAT ............................................................................................................................................. 259

3.1. REALIZĂRI ȘI DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ....................................................................................... 261

3.1.1. DEFINIREA COMERȚULUI ELECTRONIC .....................................................................................................261

Pagina 5 din 759

 3.1.2. AVANTAJE ALE COMERȚULUI ELECTRONIC PENTRU IMM-URI ......................................................................263
3.1.3. MODELUL DE DEZVOLTARE AL COMERȚULUI ELECTRONIC............................................................................265
3.1.4. FACTORI CARE AFECTEAZĂ ADOPTAREA COMERȚULUI ELECTRONIC................................................................267
3.1.4.1. Modele utilizate în identificarea factorilor care afectează adoptarea comerțului electronic,
cu accent asupra IMM-urilor............................................................................................................................268
3.1.4.2. Caracteristici specifice IMM-urilor și modul în care pot reprezenta bariere în calea adoptării
CE .....................................................................................................................................................................272
3.1.5. DIMENSIUNEA PIEȚEI DE COMERȚ ELECTRONIC ÎN ROMÂNIA .......................................................................276
3.1.5.1. Evoluția pieței de comerț electronic .....................................................................................276
3.1.5.2. Dimensiunea pieței de comerț electronic la nivelul IMM-urilor din România .......................278
Evoluția la nivel național ...................................................................................................................278
Evoluția comparativă cu a altor state membre ale UE ......................................................................290
3.1.6. CARACTERISTICILE MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA CU IMPACT ASUPRA COMERȚULUI ELECTRONIC ...............295
3.1.6.1.Atitudinea potențialilor clienți ...............................................................................................295
3.1.6.2. Nivelul de dezvoltare al economiei digitale ..........................................................................297
3.1.6.3. Evoluția surselor de competitivitate privind comerțul electronic .........................................299
3.1.7. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ................................................................................................................301

3.2. CERINȚE ȘI PERSPECTIVE. IDENTIFICAREA ȘI PROPUNEREA UNOR MĂSURI ȘI ACȚIUNI NECESARE

PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR SEMNALATE ........................................................................................... 304

3.2.1. BARIERE INTERNE ȘI EXTERNE ÎN ADOPTAREA COMERȚULUI ELECTRONIC LA NIVELUL IMM-URILOR.......................304

3.2.1.1.Bariere interne .......................................................................................................................304
3.2.1.2. Bariere externe .....................................................................................................................306
3.2.2. EVALUAREA COMERȚULUI ELECTRONIC LA NIVELUL IMM-URILOR DIN ROMÂNIA PE BAZĂ DE CHESTIONAR .............309
3.2.2.1. Structura chestionarului adresat IMM-urilor ........................................................................309
3.2.2.2. Rezultate obținute ................................................................................................................310
3.2.3. PERSPECTIVE ȘI PROPUNERI ÎN VEDEREA CREȘTERII ADOPTĂRII COMERȚULUI ELECTRONIC LA NIVELUL IMM-URILOR
..............................................................................................................................................................................332
3.2.3.1. Măsuri de politici cu caracter general ..................................................................................332
3.2.3.2. Asigurarea elementelor necesare unei bune desfășurări a comerțului electronic
transfrontalier ..................................................................................................................................................335
3.2.4. CONCLUZII........................................................................................................................................337

3.3. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA DIRECȚIILE DE ACȚIUNE LA NIVELUL MMACA ........ 341

3.3.1. CADRUL SPECIFIC DE ADOPTARE AL COMERȚULUI ELECTRONIC .....................................................................341

3.3.2. BENEFICII ȘI OBSTACOLE ALE DERULĂRII COMERȚULUI ELECTRONIC ÎN ROMÂNIA ÎN RÂNDUL IMM-URILOR .............344
3.3.3. RECOMANDĂRI DE POLITICI PUBLICE ÎN VEDEREA CREȘTERII ADOPTĂRII COMERȚULUI ELECTRONIC LA NIVELUL IMM-
URILOR .................................................................................................................................................................... 351

3.3.3.1. Măsuri specifice dezvoltării CE la nivelul IMM-urilor ............................................................353

Consolidarea mediului legal și de reglementare ........................................................................................... 353
Dezvoltarea abilităților .................................................................................................................................. 356
Acces la finanțare și măsuri de facilitare fiscală ............................................................................................ 358
Pagina 6 din 759
 Creșterea conștientizării asupra CE ............................................................................................................... 360
Facilitarea accesului la tehnologie ................................................................................................................. 361
3.3.3.2. Măsuri aferente domeniilor conexe care afectează CE la nivelul IMM-urilor .......................362
Colectarea de date statistice în domeniul CE ................................................................................................ 362
Logistică și aparat administrativ .................................................................................................................... 363
Promovarea unui mediu pentru dezvoltarea soluțiilor de plăți online .......................................................... 364
3.3.4. CONCLUZII........................................................................................................................................366
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................369

4. INDUSTRIE................................................................................................................................... 373

ACRONIME ........................................................................................................................................... 373

REZUMAT ............................................................................................................................................. 374

4.1. SITUAȚIA ACTUALĂ A SECTORULUI IMM-URILOR DIN INDUSTRIE. REALIZĂRI ȘI DIFICULTĂȚI

ÎNTÂMPINATE .................................................................................................................................................... 378

4.1.1. SITUAȚIA ACTUALĂ A SECTORULUI IMM-URILOR DIN INDUSTRIE..................................................................378

4.1.1.1. Situația generală a IMM-urilor din România ........................................................................378
4.1.1.2. Situația generală a IMM-urilor din industrie ........................................................................385
4.1.1.3. Situația economică a IMM-urilor din industrie. Impactul asupra economiei naționale .......392
4.1.2. REALIZĂRI ȘI DIFICULTĂȚI ALE IMM-URILOR DIN INDUSTRIE ........................................................................395
4.1.2.1. Considerații generale privind stadiul actual al IMM-urilor din industrie ..............................395
4.1.2.2. Carta Albă a IMM-urilor din România .................................................................................397
4.1.2.3. Anchetă statistică în rândul IMM-urilor industriale ..............................................................402
4.1.3. CONCLUZII........................................................................................................................................419

4.2. CERINȚE ȘI PERSPECTIVE, IDENTIFICAREA ȘI PROPUNEREA UNOR MĂSURI ȘI ACȚIUNI NECESARE

PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR SEMNALATE ÎN DOMENIUL INDUSTRIE .................................................. 421

4.2.1. COORDONATE ALE DEZVOLTĂRII IMM-URILOR INDUSTRIALE ÎN ROMÂNIA ......................................................421

4.2.1.1. Cerințele de dezvoltare a IMM-urilor industriale ..................................................................422
4.2.1.2. Impactul dezvoltării regionale asupra performanțelor IMM-urilor .....................................425
4.2.2. PERSPECTIVE ȘI OPORTUNITĂȚI DE DEZVOLTARE PENTRU IMM-URILE INDUSTRIALE...........................................435
4.2.2.1. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020 (SNCDI) ....................436
4.2.2.2. Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020 (SNC)...........................................440
4.2.2.3. Potențialul de inovare al IMM-urilor industriale românești .................................................444
4.2.3. MĂSURI PROPUSE PENTRU REMEDIEREA PROBLEMELOR IMM-URILOR INDUSTRIALE .......................................455
4.2.3.1. Internaționalizarea ..............................................................................................................456
4.2.3.2. Inovarea ...............................................................................................................................458
4.2.3.3. Digitalizarea .........................................................................................................................458
4.2.3.4. Accesarea fondurilor nerambursabile ..................................................................................462
4.2.4. CONCLUZII........................................................................................................................................462

4.3. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA DIRECȚIILE DE ACȚIUNE LA NIVELUL MMACA ........ 465

Pagina 7 din 759

 4.3.1. CADRUL DE REGLEMENTARE A ACTIVITĂȚII IMM-URILOR ...........................................................................465
4.3.1.1. Evaluarea tendințelor de dezvoltare a sectorului industrial .................................................465
4.3.1.2. Politici publice în vigoare .....................................................................................................467
4.3.2. REVIZUIREA POLITICILOR PUBLICE CU PRIVIRE LA SECTORUL INDUSTRIAL AL IMM-URILOR.................................483
4.3.2.1. Contextul actual ...................................................................................................................483
4.3.2.2. Politici publice propuse ........................................................................................................485
4.3.3. CONCLUZII........................................................................................................................................497
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................500

5. SERVICII CULTURALE ȘI CREATIVE ȘI DIGITALIZAREA IMM-URILOR ................................................... 503

ACRONIME ........................................................................................................................................... 503

REZUMAT ............................................................................................................................................. 505

5.1. IDENTIFICAREA SITUAȚIEI ACTUALE, A REALIZĂRILOR ȘI DIFICULTĂȚILOR ..................................... 513

5.1.1. SECTORUL IMM; SITUAȚIA – REALIZĂRI - DIFICULTĂȚI...........................................................................514

5.1.2. REFERINȚE STRUCTURALE ȘI STATISTICE PENTRU SERVICIILE CULTURALE ȘI CREATIVE ....................................524
5.1.3. IDENTIFICAREA UNOR DECALAJE, REALIZĂRI ȘI IMPACTUL LOR ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI................................532

5.2. CERINȚELE ȘI PERSPECTIVELE SERVICIILOR CULTURALE ȘI CREATIVE.............................................. 541

5.2.1. FACTORII DE IMPACT ÎN NOUL CONTEXT TEHNOLOGIC, ECONOMIC ...........................................................541

5.2.2. CERINȚELE MEDIULUI DE AFACERI, SECTORULUI IMM ȘI SERVICIILOR .......................................................542
5.2.3. PERSPECTIVA PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI CONSOLIDAREA SECTORULUI IMM ...............................................544
5.2.4. INFLUENȚE EXTERNE, RISCURI ȘI CRIZE ................................................................................................553

5.3 PROPUNERI; ACȚIUNI, MĂSURI ȘI POLITICI NECESARE .................................................................... 555

5.3.1. EVALUAREA TENDINȚELOR...............................................................................................................556

5.3.2.MĂSURILE ȘI ACȚIUNILE PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR CULTURALE ȘI CREATIVE ........................................558
5.3.3. POLITICILE PUBLICE ........................................................................................................................559
5.3.4. PROPUNERI ÎN CONTEXT CU IDENTIFICĂRILE ȘI ANALIZELE EFECTUATE.......................................................559

5.4 : CONCLUZII, PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI................................................................................... 563

5.4.1. LECȚII ÎNVĂȚATE ............................................................................................................................567

5.4.2. POLITICILE PUBLICE PROPUSE ...........................................................................................................568
5.4.2.1. Politicile publice propuse pe fondul strategiei sectorului IMM .........................................568
5.4.2.2. Politicile de evaluare a strategiei și monitorizarea indicatorilor .......................................568
5.4.3. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI ..........................................................................................................570
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................572

6. TURISM ....................................................................................................................................... 575

REZUMAT ............................................................................................................................................. 575

6.1. REALIZĂRI ȘI DIFICULTĂȚI ÎNTÂMPINATE ÎN DOMENIUL TURISM .................................................. 577

6.1.1. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ ....................................................................................................577

Pagina 8 din 759

 6.1.1.1. Analiză detaliată pe regiuni de dezvoltare (național, regional, județean) ........................577
6.1.1.2. Analiză detaliată pe domenii de activitate (clase de coduri CAEN) ......................................605
6.1.1.3. Analiză detaliată pe categorii de mărime a firmelor (microîntreprinderi, întreprinderi mici
și mijlocii) ...........................................................................................................................................606
6.1.1.4 Analiză detaliată după vechimea în piață a întreprinderilor în domeniul Hoteluri și
restuarante (peste 3 ani, 2 ani, 1 an) ...............................................................................................................610
6.1.1.5. Analiză detaliată după fluxul turiștilor străini în structuri de primire turistică .................613
6.1.1.6. Analiză detaliată după numărul de locuri de muncă din domeniul Turism .......................618
6.1.1.7. Analiză detaliată după cifra de afaceri a structurilor de primire turistică ........................620
6.1.2. AGENȚII DE TURISM ............................................................................................................................621
6.1.2.1. Analiză detaliată pe domenii de activitate (clase de coduri CAEN) ...................................622
6.1.2.2. Analiză detaliată pe categorii de mărime a firmelor (microîntreprinderi, întreprinderi mici
și mijlocii) ...........................................................................................................................................623
6.1.2.3. Analiză detaliată a agențiilor de turism tour-operatoare .................................................625
6.1.2.4. Analiză detaliată a agențiilor de turism cu activitate de vânzare .....................................627

6.2. CERINȚE ȘI PERSPECTIVE, IDENTIFICAREA ȘI PROPUNEREA UNOR MĂSURI ȘI ACȚIUNI NECESARE

PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR SEMNALATE ÎN DOMENIUL TURISM ....................................................... 630

6.2.1. CADRUL LEGISLATIV ............................................................................................................................630

6.2.1.1. Legislația europeană în turism ..........................................................................................630
6.2.1.2 Legislația națională în turism .............................................................................................632
6.2.1.3. Licențierea agențiilor de turism ........................................................................................633
6.2.2. CADRUL INSTITUȚIONAL ......................................................................................................................633
6.2.3. CADRUL OPERAȚIONAL ........................................................................................................................635
6.2.3.1. Programul de Guvernare 2017-2020 .................................................................................635
6.2.3.2. Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România 2017-2026 ......................637
6.2.3.3. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007- 2026 .............638
6.2.3.4. Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2013- 2020- 2030 ................639
6.2.4. CERCETARE CU PRIVIRE LA CERINȚELE ȘI PERSPECTIVELE DIN DOMENIUL TURISM ..............................................639
6.2.5. IDENTIFICAREA ȘI PROPUNEREA UNOR MĂSURI ȘI ACȚIUNI NECESARE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMELOR SEMNALATE
..............................................................................................................................................................................651
6.2.5.1. Stimularea contribuției la PIB a sectorului IMM din domeniul Turism ..............................651
6.2.5.2. Menținerea contribuției la piața forței de muncă a sectorului IMM din domeniul Turism .....
...........................................................................................................................................651
6.2.5.3. Intensificarea contribuției la câștigurile din schimburi valutare a sectorului IMM din
domeniul Turism ...........................................................................................................................................652
6.2.5.4. Intensificarea absorbției din fondurile europene alocate sectorului IMM din domeniul
Turism ...........................................................................................................................................653
6.2.5.5. Intensificarea contribuției la dezvoltarea altor întreprinderi mici și mijlocii a sectorului
IMM din domeniul Turism ................................................................................................................................654
6.2.5.6. Intensificarea măsurilor pentru dezvoltarea durabilă a României ....................................654

Pagina 9 din 759

 6.3. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA DIRECȚIILE DE ACȚIUNE LA NIVELUL MMACA ÎN
DOMENIUL TURISM ........................................................................................................................................... 654

6.3.1. POLITICA UNIUNII EUROPENE CU PRIVIRE LA SECTORUL IMM .....................................................................655

6.3.1.1. Importanta sectorului turistic la nivelul Statelor Membre ................................................655
6.3.1.2. Politica la nivelul Uniunii Europene în domeniul Turism ...................................................657
6.3.1.3. Cadrul politicii privind sectorul IMM la nivelul Uniunii Europene......................................658
6.3.2. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI LA NIVEL LEGISLATIV ...................................................................................658
6.3.2.1. Crearea unui Proiect de act normativ pentru acordarea de vouchere de vacanță pentru
salariații micro-întreprinderilor ........................................................................................................................659
6.3.2.2. Includerea în Noua Lege a Turismului a definițiilor pentru toate formele de turism ........659
6.3.2.3. Includerea în Master Planul cu privire la investițiile în turism a proiectelor de investiții în
turism din toate județele țării ..........................................................................................................................659
6.3.2.4. Aprobarea proiectului de act normativ cu privire la înființarea Organizației de
Management al Destinației .............................................................................................................................660
6.3.2.5. Crearea unui act normativ cu privire la implementarea Programului ”Primul Centru de
Agrement” ...........................................................................................................................................660
6.3.3. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI LA NIVEL INSTITUȚIONAL ..............................................................................660
6.3.3.1. Înființarea Băncii de Dezvoltare și Investiții ......................................................................661
6.3.3.2. Extinderea atribuțiilor CEC Bank .......................................................................................661
6.3.3.3. Înființarea unui Departament cu atribuții în alocările de ajutoare de stat de către Guvern ...
...........................................................................................................................................661
6.3.3.4. Reînființarea școlilor postliceale pentru formarea profesională în domeniul Turism .......662
6.3.3.5. Deschiderea punctelor One- Stop- Shop în fiecare județ ...................................................662
6.3.3.6. Crearea Instituției Mediatorului de Credite .......................................................................662
6.3.4. PROPUNERI ȘI RECOMANDĂRI LA NIVEL OPERAȚIONAL ...............................................................................663
6.3.4.1. Crearea Programului E- Turism .........................................................................................663
6.3.4.2. Crearea Programului M- Turism ........................................................................................663
6.3.4.3. Îmbunătățirea accesului IMM-urilor din domeniul Turism la achizițiile publice ...............663
6.3.4.4. Crearea unui ghid actualizat pentru înființarea și demararea activității micro-
întreprinderilor în domeniul Turism .................................................................................................................664
6.3.4.5. Crearea unui cadru unitar pentru predarea disciplinei ”Antreprenoriat” în sistemul de
educație ...........................................................................................................................................664
6.3.4.6. Crearea Programului Marketing internațional pentru IMM-urile din domeniul Turism ...664
6.3.4.7. Introducerea ”Hărții finanțării” .........................................................................................664
6.3.4.8. Promovarea posibilității de finanțare a IMM-urilor prin acordarea de garanții de către
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii ..........................................665
6.3.5. PREMISE ALE POLITICILOR PRIVIND DEZVOLTAREA SECTORULUI IMM ȘI A MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA-
DOMENIUL TURISM .................................................................................................................................................... 665

6.3.5.1. Premise interne .................................................................................................................665

6.3.5.2. Premise externe .................................................................................................................666

Pagina 10 din 759

CONCLUZII ............................................................................................................................................ 668

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 677

CONCLUZII GENERALE .......................................................................................................................... 682

ANEXE .................................................................................................................................................. 694

Pagina 11 din 759

 INTRODUCERE GENERALĂ

Lucrarea cu titlul ”Analiză cu privire la evoluția și situația actuală a sectorului IMM

și a mediului de afaceri din România (realizări, dificultăți întâmpinate, cerințe și
perspective). Identificarea și propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea
problemelor semnalate” reprezintă unul din rezultatele obținute în cadrul proiectului cu titlul
”Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat de dezvoltare și implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi ”,
cod SIPOCA 5, finanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate
Administrativă (POCA), proiect implementat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat în parteneriat cu Academia Română.
Fiind un rezultat intermediar care are ca scop asigurarea cadrului necesar pentru elaborarea
unei politici publice de dezvoltare a sectorului IMM şi îmbunătăţire a mediului de afaceri
din România, lucrarea este structurată pe șase capitole, fiecare dintre acestea constituind câte o
axă separată de cercetare care vizează analiza unei ramuri economice, astfel:
1. Agricultură;
2. Construcții și transporturi;
3. E-Comerț;
4. Industrie;
5. Servicii culturale, creative și digitalizarea IMM-urilor;
6. Turism.
Obiectivul general al lucrării îl reprezintă analiza evoluției și situației actuale a sectorului
IMM și a mediului de afaceri din România, în vederea identificării și propunerii unor măsuri și
acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate.
Obiectivele specifice, urmărite în cadrul fiecăruia din cele șase capitole ale lucrării, sunt
orientate în trei direcții, astfel:
 Identificarea principalelor realizări și dificultăți întâmpinate de IMM-urile din
România care activează în cele șase ramuri ale economiei vizate prin analizele
efectuate;
 Identificarea și propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea
problemelor cu care se confruntă IMM-urile din România;
 Realizarea unor propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune la
nivelul MMACA, inclusiv propuneri de revizuire a politicilor publice, care să
asigure dezvoltarea durabilă a micilor afaceri care activează în cele șase ramuri
analizate ale economiei.

Pagina 12 din 759

 Agricultură

Prima parte a lucrării vizează atingerea obiectivelor fixate din domeniul Agricultură și
urmărește evaluarea situației din domeniul agricol în perioada 2012-2016, identificarea
problemelor și nevoilor cu care se confruntă acestea, precum și a căilor și mijloacelor care să
conducă la îmbunătățirea activității IMM-urilor pentru valorificarea potențialului economic al
acestui sector. Prin această documentare este realizată o radiografie a efectelor, prin care legislația
și măsurile anterioare de sprijin, au produs modificări în evoluția întreprinderilor mici și mijlocii
și contribuția acestora la dezvoltarea socio-economică a țării.
Datele cumulate sunt interpretate pentru a fi identificate nevoile reale de dezvoltare ale
acestui domeniu. S-a urmărit evaluarea cerințelor din sectorul agricol în perioada 2012-2016,
identificarea problemelor și nevoilor cu care s-au confruntat întreprinderile din sectorul agricol,
precum și depistarea căilor și mijloacelor care să conducă la îmbunătățirea activității acestora în
vederea rezolvării aspectelor necorespunzătoare. Plecând de la ideea de a identifica aceste nevoi,
este necesară elaborarea unei strategii care să identifice prioritățile și măsurile care să contribuie
pe viitor la dezvoltarea și consolidarea mediului de afaceri din agricultură.
Procesul de cercetare a presupus identificarea și studierea unui număr important de surse
bibliografice, rapoarte de analiză, anchete, studii, strategii, documente oficiale emise de instituțiile
publice, etc., referitoare la domeniul agriculturii, pentru o analiză cât mai pertinentă.
Metodologia efectuării acestei analize a constat în colectarea și interpretarea datelor și
realizarea unor tabele și grafice care să evidențieze situația din domeniul agricol. Pentru
identificarea cerințelor a fost elaborat un chestionar care a fost distribuit către firme din toate
regiunile de dezvoltare, pe diferite canale – online, telefonic și prin întâlniri directe.
A fost folosită metoda comparației utilizând instrumentarul statistic pentru a stabili evoluția
dezvoltării IMM-urilor și a principalilor indicatori economici analizați.

Construcții și transporturi

Principalele coordonate ale analizei cu privire la domeniile construcții și transporturi

vizează:
 Mediul de afaceri din România a cunoscut schimbări majore in ultimii 25 de ani,
ponderea IMM-urilor crescând semnificativ. În acest moment IMM-urile dețin o
pondere în activitate economică de peste 60% pe diferiți indicatori economic-financiari
și constituie principalul actor;
 Mediul de afaceri din Romania se înscrie în parametrii generali europeni;

Pagina 13 din 759

  Sistemul legislativ a suferit mutații profunde, în prezent existând un cadru legal bine
conturat, conexat la legislația europeană și internațională, deși există încă multe
elemente subiect de îmbunătățire;
 Există o întârziere a României în atingerea mediilor europene la indicatori cum ar fi
productivitatea muncii, valoarea adăugată, gradul de tehnologizare etc.
 Domeniile construcții și transporturi sunt bine reprezentate ca ponderi în activitatea
IMM-urilor și se înscriu în tendințele generale cu ritmuri ușor mai scăzute;
 Ultimii cinci ani arată o stabilitate și consolidare a activității acestora, neexistând
fluctuații majore;
 Există o legislație specifică care reglementează în mare parte aspectele specifice al
domeniilor, dar pot fi făcute simplificări procedurale în modul de obținere a
autorizărilor, certificărilor, avizelor fără însă să se aducă atingere calității produselor și
serviciilor;
 Există structuri patronale și sindicale care să permită un dialog social pertinent și care
să conducă la identificarea soluțiilor necesare rezolvării deficiențelor identificate;
 Structurile administrației centrale și locale sunt suficient de bine reprezentate pentru a
constitui un partener solid și serios în apărarea intereselor domeniului/sectorului;
 S-au făcut progrese foarte mari și s-a evidențiat o preocupare constantă pentru
susținerea și dezvoltarea sectorului IMM-urilor;
 Se fac eforturi pentru profesionalizarea managementului și forței de muncă;
 Deficiențele constatate sunt de ordin general și coincid cu cele europene, deși sunt
elemente particulare atât din perspectiva domeniilor cât și cea a specificului național;
 A avut loc o dezvoltare cantitativa, extensivă și se impun măsuri de dezvoltare
calitativă, intensivă care să conducă la îmbunătățirea indicatorilor economici.
Starea IMM-din domeniile construcții și transporturi poate fi caracterizată ca fiind bună,
solidă, consolidată și cu un grad de stabilitate ridicat și sunt create premisele pentru a se stabili
obiective calitative superioare.

e-Comerț

Partea a treia a lucrării, dedicată analizei domeniului e-Comerț analizează starea actuală a
IMM-urilor din România în ceea ce privește gradul de adoptare al comerțului electronic (CE),
evidențiază principalele realizări și dificultăți întâmpinate în accesul la CE și în evoluția acestuia
și formulează o serie de propuneri și recomandări în vederea sprijinirii prin măsuri de politică
publică a IMM-urilor cu activitate în acest domeniu. În acord cu obiectivele specifice fixate, prima
parte a analizei se centrează asupra identificării stării actuale a IMM-urilor românești în privința

Pagina 14 din 759

adoptării CE și potențialul pe care îl are utilizarea acestei tehnologii în România prin analiza
evoluției CE la nivelul IMM-urilor în perioada 2012-2016. În acest sens, sunt stabilite principalele
realizări acumulate de România pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică,
Agenția Națională de Administrare Fiscală și biroul oficial de statistică al UE (Eurostat). În
vederea unei evaluări corecte situației CE în IMM-urile din România, una dintre principalele
metode utilizate este comparația cu performanța obținută de statele din UE și, în special, a celor
învecinate României, cu o dimensiune economică sau a populației similare sau cu o istorie a
tranziției comună.
A doua parte a analizei efectuate stabilește principalele caracteristici care descriu
activitatea IMM-urilor din România care desfășoară CE. În acest sens, elementul esențial îl
constituie evaluarea rezultatelor unui chestionar desfășurat la nivelul a 150 de IMM-uri din
România, aplicat în perioada februarie-martie 2018 firmelor care deja desfășoară activitate de CE
pentru a investiga atitudinea acestora față de comerțul electronic. Chestionarul cuprinde un număr
de 9 întrebări, structurate în două părți. Prima parte este dedicată întrebărilor care vizează
descrierea și identificarea dimensiunii IMM-urilor. A doua parte a chestionarului este formată din
întrebări cu variante multiple de răspuns, IMM-urile fiind invitate să își exprime gradul de acord
cu privire la o serie de situații care le solicită un comportament specific, legat de: factorii
determinanți în alegerea implementării CE, principalele avantaje aduse de utilizarea CE, obstacole
care îngreunează adoptarea și dezvoltarea CE atât în interiorul, cât și în exteriorul firmei.
În fine, în ultima parte, se trasează o serie de recomandări de politici publice pentru a
sprijini adoptarea CE în rândul IMM-urilor și a pune bazele unei strategii de sine-stătătoare în
acest domeniu. Măsurile de politică publică vizează în mod direct adoptarea și dezvoltarea CE la
nivelul IMM-urilor (precum consolidarea mediului legislativ și asigurarea predictibilității în acest
domeniu, dezvoltarea abilităților pentru activarea în mediul online atât în ceea ce privește IMM-
urile, cât și consumatorii și alte părți implicate, accesul la finanțare și măsuri de facilitare fiscală,
creșterea conștientizării asupra CE și facilitarea accesului la tehnologie în rândul IMM-urilor), dar
privesc și domeniile conexe dezvoltării CE, precum impactul logisticii și al mediului administrativ,
dezvoltarea de soluții online și nevoia de colectare a datelor statistice pentru a fundamenta măsurile
de politică publică și a le calcula impactul.

Industrie

Capitolul „Analiză cu privire la evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a mediului

de afaceri din România, domeniul Industrie” analizează starea actuală a IMM-urilor din România
în vederea reflectării punctelor forte ale acestora, a avantajelor competitive, a punctelor
vulnerabile, a oportunităților și a dificultăților cu care se confruntă și formulează o serie de

Pagina 15 din 759

propuneri și recomandări în vederea sprijinirii prin măsuri de politică publică a IMM-urilor cu
activitate în acest domeniu.
În acord cu obiectivele specifice fixate pentru fiecare ramură economică analizată, în prima
parte se realizează o analiză a situației actuale a întreprinderilor mici și mijlocii din România, în
vederea reflectării punctelor forte ale acestora, a avantajelor competitive, a punctelor vulnerabile,
a oportunităților și a dificultăților cu care se confruntă. Scopul analizei îl constituie identificarea
unor direcții generale către care ar trebui să fie fundamentate politicile la nivel guvernamental,
astfel încât să se asigure dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii.
Ca atare, în această primă parte, se va realiza prezentarea unui tablou general al IMM-urilor
care activează în industrie, prin analizarea unor date cantitative publicate de către Institutul
Național de Statistică și Eurostat. Aceste date vor permite analizarea obiectivă a situației generale
a IMM-urilor industriale din România, dar și confirmarea sau infirmarea unora dintre ipotezele
vehiculate în media referitoare la rolul IMM-urilor în economie.
Analiza cantitativă efectuată este completată cu o analiză calitativă, pentru realizarea căreia
a fost consultat un studiu publicat anual de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici
şi Mijlocii din România – Carta Albă a IMM-urilor din România, care cuprinde rezultatele unui
sondaj statistic efectuat în rândul IMM-urilor românești. În urma chestionării unor antreprenori ale
căror afaceri acoperă toate ramurile economiei naționale, este reliefată percepția acestora asupra
situației actuale a IMM-urilor, asupra principalelor oportunități și dificultăți întâmpinate, asupra
evoluțiilor viitoare ale firmelor administrate.
Rezultatele obținute au reprezentat un punct de plecare în conducerea propriilor
investigații, prin care atenția a fost concentraă pe ramurile industriale în care activează IMM-urile.
Astfel, au fost identificate particularitățile acestor ramuri de activitate, punctele nevralgice,
dificultățile întâmpinate, avantajele competitive și oportunitățile oferite de mediul de afaceri.
Plecând de la constatările efectuate, s-a realizat o analiză SWOT a mediului de afaceri al IMM-
urilor industriale românești.
În vederea identificării oportunităților de evoluție a sectorului IMM-urilor industriale, s-a
pornit de la premisa că situația financiară a firmelor depinde de nivelul de dezvoltare economică
a regiunii de dezvoltare în care sunt localizate. Drept urmare, în partea a doua a analizei efectuate,
au fost evidențiate decalajele economice dintre cele opt regiuni, utilizând un set de trei indicatori:
PIB pe regiuni; rata șomajului; venitul total mediu lunar pe o gospodărie.
Indicatorii de analiză au capacitatea de evidenția dimensiunea economică a regiunii,
puterea de cumpărare a populației și gradul de ocupare a acesteia, dar și, prin comparație,
disparitățile regionale în profil economic și social.
Oportunitățile de dezvoltare pentru micile afaceri din domeniul industrial pot fi desprinse
din două documente strategice elaborate de către Guvernul României: Strategia Națională de

Pagina 16 din 759

Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020 și Strategia Națională pentru Competitivitate 2015-
2020. Cele două documente reliefează prioritățile strategice ale României până în anul 2020 și
domeniile de activitate care au cel mai mare potențial de dezvoltare economică. Programele de
finanțare concepute de către stat (cu finanțare națională sau europeană) favorizează companiile
care activează în domeniile strategice prevăzute în cele două strategii.
Pentru a surprinde potențialul de inovare a IMM-urilor industriale românești, s-a analizat
ramura de activitate în care acestea activează. Sunt ramuri care, prin natura lor, presupun utilizarea
de tehnologie mai avansată în raport cu altele. În efectuarea analizei, am plecat de la statisticile
Eurostat, în care ramurile industriale sunt împărțite în patru categorii, în funcție de tipul de
tehnologie la care se pretează operațiunile desfășurate: tehnologie avansată, tehnologie mediu
avansată, tehnologie mediu scăzută și tehnologie scăzută. În funcție de apartenența IMM-urilor la
o ramură de activitate și, implicit, de accesul la un anumit tip de tehnologie, au fost efectuate
analize cu privire la numărul firmelor, numărul personalului și valoarea adăugată ale IMM-urilor
din fiecare grupă.
Remedierea problemelor IMM-urilor industriale necesită implementarea de măsuri
diverse, în funcție de situația concretă a firmei și de resursele disponibile. Pentru rezolvarea
problemelor legate de gestiunea internă a resurselor, măsurile sunt mai simple și depind exclusiv
de abilitățile manageriale ale antreprenorilor. Pentru dezvoltarea firmei, însă, este nevoie de măsuri
mult mai complexe, care produc modificări de amploare în modul de derulare a afacerii și în
strategia întreprinderii. Plecând de la contextul actual al globalizării piețelor, cele mai importante
măsuri pe care le pot adopta antreprenorii pentru creșterea sustenabilă a afacerilor sunt
internaționalizarea, inovarea, digitalizarea și accesarea fondurilor nerambursabile.
În realizarea cercetării, s-au utilizat atât metode cantitative, cât și calitative. Datele necesare
au fost preluate din surse publice și au fost apoi prelucrate, analizate și interpretate. În formularea
concluziilor, am urmărit redarea fidelă a rezultatelor obținute, dar și surprinderea corelațiilor dintre
fenomene și explicarea legității cauză-efect.
În ultima parte a analizei, accentul a fost pus asupra politicilor publice cu privire la sectorul
industrial al IMM-urilor. Politica publică referitoare la IMM-uri trebuie privită într-un context
foarte larg. Directivele europene în vigoare, potențialul economiei românești, atuurile regionale,
spiritul antreprenorial, strategia de dezvoltare a României și sectoarele economice competitive
identificate, tendințele de evoluție ale economiei mondiale, în special din sfera industriei, relațiile
IMM-urilor cu firmele mari din sector, dependența ridicată a exporturilor industriale românești de
Uniunea Europeană și de creșterea economică înregistrată de țările UE reprezintă variabile care
trebuie luate în considerare în fundamentarea unei noi politici publice referitoare la IMM-urile
industriale.

Pagina 17 din 759

 Servicii culturale, creative și digitalizarea IMM-urilor

Transformările impresionante în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) din

ultimii 25 de ani și trecerea la era digitală contribuie la schimbări conceptuale în abordarea fără
bariere fizice a activităților socio-economice. Investigarea nivelului socio-economic al sectorului
IMM și al serviciilor culturale și creative pe cerințele trendului actual, privind economia digitală
și mai ales digitalizarea economiei și a IMM-urilor, pentru ca România să poată continua
dezvoltarea socio-economică și să poată valorifica creșterea economică înregistrată în ultima
perioadă.
Trendul și perspectivele globale pe subiect s-au preluat prin participarea la conferințe
internaționale, aici menționând în special la ONU, Geneva, 2017 și 2018.
Problemele identificate fac obiectul recomandărilor.
Sunt necesare câteva precizări care au menirea de a explica un context general al analizei
efectuate. Digitalizarea IMM-urilor este strâns legată de economia digitală, de serviciile
informatizate publice și private care să determine mediul privat, IMM-urile să se alinieze la
acestea.
Totodată, domeniul Servicii culturale și creative, este puternic dependent de digitalizarea
activității IMM-urilor din sfera respectivă de activitate și a întreg lanțului producție- desfacere-
plăți- distribuție, majoritatea activităților fiind desfășurate în regim de comerț electronic. În acest
context problemele sunt tratate împreună, dependențele fiind majore, impactul digitalizării fiind la
nivelul întreagii economii.

Turism

Capitolul „Analiză cu privire la evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a mediului

de afaceri din România, domeniul Turism” urmărește atingerea obiectivelor specifice fixate pentru
acest domeniu. Subcapitolul ”Realizări și dificultăți întâmpinate în domeniul Turism” are drept
obiectiv principal identificarea realizărilor și a dificultăților întâmpinate la nivelul sectorului
Turism în România în perioada 2012-2016. Acest subcapitol este structurat pe alte două
subcapitole: ”Structuri de primire turistică” și ”Agenții de turism”. Obiectivele subcapitolului
”Structuri de primire turistică” constau în analize detaliate: pe regiuni de dezvoltare și județe
(național, regional și județean); pe domenii de activitate (clase de coduri CAEN); pe categorii de
mărime a firmelor (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii); pe vechimea pe piață (peste
3 ani, 2 ani, 1 an); pe numărul de turițti străini; pe numărul de locuri de muncă; pe cifra de afaceri
în turism. Obiectivele celui de-al doilea subcapitol intitulat ”Agenții de turism” vizează o analiză
amănunțită pe cele două tipuri agenții de turism: tour-operatoare și cu activitate de vânzare, luând
în considerare următoarele elemente: domeniile de activitate (clase de coduri CAEN); categorii de

Pagina 18 din 759

mărime a firmelor; numărul turiștilor participanți la activitățile turistice organizate de agențiile de
turism pe activități de turism și zone turistice.
Subcapitolul intitulat ”Cerințe și perspective, identificarea și propunerea unor măsuri și
acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate în domeniul Turism” este structurat
pe alte cinci subcapitole: ”Cadrul legislativ”, ”Cadrul instituțional”, ”Cadrul operațional”,
”Cercetare cu privire la cerințele și perspectivele din domeniul turism”, ”Identificarea și
propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate”.
Obiectivele subcapitolului intitulat ”Cadrul legislativ” au la bază o analiză asupra legislatiei
europene și naționale din domeniul Turism. Obiectivele subcapitolului intitulat ”Cadrul
instituțional” vizează o analiză a structurilor de reprezentare din domeniul Turism sub forma:
federațiilor, organizațiilor, asociațiilor, patronatelor care exercită o influență importantă asupra
mediului de afaceri. În cadrul subcapitolului intitulat ”Cadrul operațional”, sunt analizate
prevederile: Programului de Guvernare 2017-2020, Strategiei naționale de dezvoltare a
ecoturismului în România 2017-2026, Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Național al
României 2007-2026, Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2013- 2020-
2030. Subcapitolul intitulat ”Cercetare cu privire la cerințele și perspectivele din domeniul
turism” cuprinde un studiu cantitativ pe bază de chestionar cu privire la evoluția și situația actuală
a sectorului IMM și a mediului de afaceri din România. Ultimul subcapitol intitulat ”Identificarea
și propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate” are la
bază următoarele direcții de dezvoltare în domeniul Turism: stimularea contribuției la PIB;
menținerea contribuției la piața forței de muncă; intensificarea contribuției la câștigurile din
schimburi valutare; intensificarea absorbției din fondurile europene; intensificarea contribuției la
dezvoltarea altor întreprinderi mici și mijlocii; intensificarea măsurilor pentru dezvoltarea durabilă
a României.
Subcapitolul intitulat ”Propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune la
nivelul MMACA” este structurat pe cinci subcapitole: ”Politica Uniunii Europene cu privire la
sectorul IMM”, ”Propuneri și recomandări la nivel legislativ”, ”Propuneri și recomandări la
nivel instituțional”, ”Propuneri și recomandări la nivel operațional” și ”Premise ale politicilor
privind dezvoltarea sectorului IMM și a mediului de afaceri din România- domeniul Turism”.
Subcapitolul intitulat ”Politica Uniunii Europene cu privire la sectorul IMM” cuprinde o analiză
asupra importanței sectorului turistic la nivelul Statelor Membre, alături de sublinierea
principalelor elemente componente ale politicii la nivelul Uniunii Europene în domeniul Turism
și ale politicii privind sectroul IMM la nivelul Uniunii Europene. Obiectivele subcapitolului
intitulat ”Propuneri și recomandări la nivel legislativ” cuprind un număr de cinci propuneri și
recomandări în domeniul legislativ, care au la bază atât legislația în domeniul Turism, dar și
legislația la nivelul sectorului IMM și a mediului de afaceri din România. Obiectivele

Pagina 19 din 759

subcapitolului intitulat ”Propuneri și recomandări la nivel instituțional” cuprind un număr de șase
recomandări cu privire la structuri și instituții în vederea sprijinirii activității desfășurate la nivelul
sectorului IMM și a mediului de afaceri din România. Subcapitolul intitulat ”Propuneri și
recomandări la nivel operațional” cuprinde un număr de opt propuneri și recomandări cu privire
la programe operaționale în domeniul Turism, cu efect direct asupra economiei naționale. Ultimul
subcapitol, intitulat ”Premise ale politicilor privind dezvoltarea sectorului IMM și a mediului de
afaceri din România- domeniul Turism” se axează pe elementele mediului intern și cele ale
mediului extern, pe baza cărora s-au elaborat propunerile de dezvoltare a sectorului IMM și a
mediului de afaceri din România, în domeniul Turism.

Pagina 20 din 759

 1.AGRICULTURĂ

Acronime

AFIR - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale

ANAF – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
APIA – Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură
CCIR – Camera de Comerț și Industrie a României
EEN - Reţeaua Întreprinderilor Europene - Enterprise Europe Network
FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEP - Fondul European pentru Pescuit
GAEC - Bune condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor (din engl. Good Agricultural and
Environmental Condition)
II – Intreprindere Individuală
IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INS – Instititul Naţional de Statistică
LFA – Zone Agricole Defavorizate
MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
PAC - Politica Agricolă Comună
PFA – Persoană Fizică Autorizată
PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală
POP - Programul Operațional pentru Pescuit
POPAM - Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime
SMR - Cerinţe legale în materie de gestionare (din engl. Statutory Management Requirements)
SNC – Societate în Nume Colectiv
SRL – Societate cu Răspundere Limitată
UE – Uniunea Europeană

Pagina 21 din 759

 Rezumat

Pentru o bună înțelegere a dezvoltării socio-economice la nivel național este nevoie de

identificarea factorilor care influențează acest obiectiv. Studiul realizat urmărește analiza stadiului
în care se află întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din domeniul agricol.
Creșterile economice generate de veniturile din această ramură au condus la
îmbunătățirea nivelului de trai al populației. În contextul provocărilor actuale, al apariției noilor
tehnologii, deschiderea piețelor internaționale, migrația și globalizarea, sectorul IMM-urilor din
domeniul agricol găsește oportunități pentru a face față noilor oportunități.
„Analiza cu privire la evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a mediului de afaceri
din România (realizări și dificultăți întâmpinate, cerințe și perspective). Identificarea și
propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate”, urmărește
evaluarea situației din domeniul agricol în perioada 2012-2016, identificarea problemelor și
nevoilor cu care se confruntă acestea, precum și a căilor și mijloacelor care să conducă la
îmbunătățirea activității IMM-urilor pentru valorificarea potențialului economic al acestui sector.
Prin această documentare este realizată o radiografie a efectelor, prin care legislația și măsurile
anterioare de sprijin, au produs modificări în evoluția întreprinderilor mici și mijlocii și contribuția
acestora la dezvoltarea socio-economică a țării.
Datele cumulate sunt interpretate pentru a fi identificate nevoile reale de dezvoltare ale
acestui domeniu. S-a urmărit evaluarea cerințelor din sectorul agricol în perioada 2012-2016,
identificarea problemelor și nevoilor cu care s-au confruntat întreprinderile din sectorul agricol,
precum și depistarea căilor și mijloacelor care să conducă la îmbunătățirea activității acestora în
vederea rezolvării aspectelor necorespunzătoare. Plecând de la ideea de a identifica aceste nevoi,
este necesară elaborarea unei strategii care să identifice prioritățile și măsurile care să contribuie
pe viitor la dezvoltarea și consolidarea mediului de afaceri din agricultură.
Analiza este structurată în patru subcapitole, care urmăresc o investigare a situației IMM-
urilor din domeniu și se încheie cu o serie de concluzii privind realizările și dificultățile
întâmpinate de către întreprinzătorii din domeniul agricol în activitățile curente, precum și unele
propuneri de măsuri care să conducă la îmbunătățirea mediului de afaceri din agricultură.
În primul subcapitol sunt prezentate câteva aspecte generale privind producția agricolă,
spațiul rural și principalele activități care se pot desfășura în vederea dezvoltării economice și a
creșterii posibilităților de progres și de utilizare a forței de muncă din aceste zone. Agricultura
reprezintă o ramură importantă a economiei naționale și contribuie la formarea PIB-ului țării într-
un procent de cca 4%, iar pentru zonele rurale, IMM-urile care desfășoară activitate în domeniu,
contribuie la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. De asemenea, este prezentată
metodologia de lucru folosită la elaborarea studiului.
Pagina 22 din 759
 Subapitolul al doilea prezintă principalele realizări și dificultăți din domeniu, analizează
evoluția numărului de IMM-uri din agricultură în perioada 2012-2016, în contextul implementării
PAC și a necesității integrării economiei rurale autohtone în cadrul economiei agrare europene.
Sunt analizate cele trei categorii de IMM-uri în funcție de evoluția anuală, pe regiuni de dezvoltare
și județe și este cuantificată contribuția fiecărei categorii la totalul activităților din agricultură. Sunt
prezentate aspecte economico-sociale ale sectorului agricol, principiile și modalitățile prin care
Politica Agricolă Comună, influențează agricultura țărilor din UE, inclusiv agricultura națională și
analizează posibilitățile de schimbare și îmbunătățire a efectelor pe care aceasta le poate avea
asupra fermierilor, atât prin măsurile de susținere financiară directă a fermierilor, cât și prin
posibilitățile de finanțare a investițiilor din sectorul agricol și agro-alimentar, prin intermediul
diverselor măsuri și programe de finanțare cu fonduri europene.
În subcapitolul al treilea, se face o analiză a structurii eșantionului de întreprinderi din
agricultură luat în studiu. Sunt analizate diferite categorii de IMM-uri și este cuantificată
contribuția fiecărei categorii la totalul activităților din agricultură. Se prezintă o analiză detaliată a
percepției mediului de afaceri din domeniul agricol pe baza răspunsurilor primite. Acest subcapitol
sintetizează cerințele exprimate de către întreprinzătorii din agricultură și perspectivele sectorului
și a afacerilor din domeniu și prezintă propunerile acestora pentru îmbunătățirea activității.
Subapitolul patru al studiului, se referă la identificarea și propunerea unor măsuri și acțiuni
necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate în subcapitolele anterioare.
Concluziile de la finalul analizei efectuate sintetizează elementele trecute în revistă pe
parcursul lucrării și precizează aspectele cerute în titlul studiului și anume, realizările obținute în
domeniu, cu evidențierea punctuală a acestora, dificultățile întâmpinate de către întreprinzătorii
din domeniul agricol în activitatea curentă, cerințele și perspectivele domeniului exprimate de
către fermieri și propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor
semnalate.
Procesul de cercetare a presupus identificarea și studierea unui număr important de surse
bibliografice, rapoarte de analiză, anchete, studii, strategii, documente oficiale emise de instituțiile
publice, etc., referitoare la domeniul agriculturii, pentru o analiză cât mai pertinentă.
Metodologia efectuării acestui studiu a constat în colectarea și interpretarea datelor și
realizarea unor tabele și grafice care să evidențieze situația din domeniul agricol. Pentru
identificarea cerințelor a fost elaborat un chestionar care a fost distribuit către firme din toate
regiunile de dezvoltare, pe diferite canale – online, telefonic și prin întâlniri directe.
A fost folosită metoda comparației utilizând instrumentarul statistic pentru a stabili evoluția
dezvoltării IMM-urilor și a principalilor indicatori economici analizați.

Pagina 23 din 759

 1.1. Considerații generale cu privire la mediul de afaceri din
agricultură

1.1.1. Aspecte generale privind producția agricolă

Sistemul de producție agricolă poate fi considerat ca un ansamblu de activități productive

în domeniul culturii plantelor și creșterii animalelor, susținut de resurse naturale, în cadrul cărora
pământul are un rol dominant, precum și de resurse materiale, umane și financiare, având drept
scop obținerea de produse agroalimentare și pentru diferite industrializări, la un nivel determinat
de eficiență economică.
În agricultură, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei, activitatea de producție
este direct sau indirect influențată de condițiile naturale pedoclimatice. Dacă în alte sectoare ale
economiei rezultatele obținute depind în mare măsură de productivitatea muncii, de organizarea și
conducerea activităților economice, în agricultură, la același nivel de organizare și conducere a
activităților productive și nivel de echipare cu mijloace de producție, randamentele obținute pe
unitatea de suprafață pot fi diferite în funcție de favorabilitatea condițiilor pedoclimatice.
Agricultura prezintă o serie de elementele specifice care influențează productivitatea și
modul de producție cum ar fi: ciclicitatea producției, determinată de dependența sezonieră,
instabilitatea producției și a veniturilor agricole datorată variațiilor climatice și piețelor, creștere
economică mai lentă în agricultură comparativ cu alte sectoare ale economiei, costuri ridicate
legate de aprovizionarea cu input-uri din afara ramurii, prețuri mai mici de livrare a mărfii, riscurile
naturale, piața produselor agricole, dificultăți întâmpinate pe teren, respectarea termenelor de
aprovizionare și livrare a mărfurilor, deșeurile, etc.
Pentru o bună prognoză a activităților economice, toate exploatațiile agricole trebuie să
elaboreze un plan de producție și o strategie de dezvoltare, în funcție de care se vor urmări toate
rezultatele obținute pe categorii de activități, precum și pentru stabilirea și monitorizarea resurselor
materiale și umane necesare realizării acestuia.
Un plan de afaceri al fermei reprezintă un mod de adaptare la schimbările de pe piață.
Planificarea activităților trebuie să reflecte așteptările întreprinzătorilor cu privire la mediul de
afaceri în care se vor desfășura activitățile economice.
Cele mai multe din așteptările agricultorilor includ variații ale prețurilor input-urilor
agricole și ale prețurilor producției marfă. Variațiile prețurilor sunt pe termen scurt, pe termen lung
și ciclice și pot influența piața și mediul de operare, dar mai sunt și alți factori care pot afecta
veniturile afacerii, cum ar fi: acordurile comerciale cu alte state, programele guvernamentale de
sprijin agricol, ratele dobânzilor, rata inflației, cursul de schimb, costurile cu personalul, etc.

Pagina 24 din 759

 Aceste elemente se schimbă periodic, iar înțelegerea lor și modul în care ele se referă la
afacere, permit întreprinzătorului să-și ajusteze deciziile luate în fermă pentru a menține
rentabilitatea acesteia.
O altă categorie de factori pe care întreprinzătorii din agricultură trebuie să o aibă în vedere
atunci când evaluează mediul de afaceri, este legată de disponibilitatea resurselor din comunitățile
în care își desfășoară activitatea. Cele mai comune probleme cu care se pot confrunta sunt:
- cum pot fi resursele locale accesibile?
- cum pot fi ele achiziționate și utilizate în exploatarea fermei?
- ce terenuri sunt disponibile sau pot deveni disponibile pentru creșterea afacerii?
- ce construcții neutilizate sunt în zonă și care ar putea fi puse în funcțiune?
- ce alți investitori mai sunt în zonă?
- care sunt oportunitățile de piață, inclusiv apropierea de piețele majore sau de alte piețe
emergente?
- ce modalități de transport pot fi utilizate pentru accesul facil la investiție și pentru
livrarea producției, cum ar fi autostrada, calea ferată, transportul pe apă, aerul, etc.?
- existența în regiune a altor investiții care procesează materiile prime și oferă produse
intermediare ce pot fi utilizate pentru diversificarea activităților din fermă, etc.
Costul resurselor disponibile în comunitate afectează și mediul de afaceri. Cunoașterea
tipurilor de resurse sunt disponibile în comunitate, permite întreprinzătorilor să profite de ele.
După elaborarea planului pe termen lung, agricultorii ar trebui să poată evalua modul în care acești
factori influențează afacerea lor.
Planul de afaceri pe care îl dezvoltă întreprinzătorii reflectă așteptările lor privind mediul
extern și modul în care acesta va influența punctele forte și punctele slabe ale afacerii agricole. În
special, agricultorii vor utiliza prețurile de producție și costurile de intrare atunci când vor începe
să elaboreze proiecții privind fluxurile de numerar și bugetele întreprinderilor în etapele ulterioare.
Evaluarea resurselor disponibile în comunitățile locale ce influențează viața personală a
fermierilor (școli, cabinete medicale, divertisment) prezintă relevanță pentru crearea unui mediu
de afaceri atractiv. Deși aceste resurse nu influențează direct activitatea fermei, ele pot contribui
în mod substanțial la realizarea obiectivelor personale ale fermierilor și la stabilitatea afacerii.
În raport de zona în care se găsesc și de profilul pe care îl au, fermele agricole dezvoltă în
cadrul sistemelor de cultură a plantelor sau de creștere animalelor, numai anumite grupe de
activități, ceea ce imprimă unele trăsături specifice sistemului de producție, cum sunt: sistemul de
cultură a plantelor de câmp, a legumelor (în câmp, în sere și solarii), a pomilor și a viței de vie,
sisteme de creștere a animalelor, activități mixte, agroturism, prestări servicii, silvicultură, pescuit,
etc..

Pagina 25 din 759

 Principalii factori de influență a producției agricole sunt cei naturali (pământul, regimul
pluviometric, factorul termic), factorii economici și cei organizatorici.
Pământul influențează sistemul de cultură a plantelor și creștere a animalelor, relieful și
expoziția terenurilor au influență asupra culturilor, a ramurilor de producție și tehnologiilor ce pot
fi dezvoltate, precum și asupra lucrărilor de întreținere. De asemenea, prezintă influență ridicată și
caracteristicile pedologice și agrochimice ale solurilor - în sensul asigurării unor condiții mai
favorabile pentru diferite culturi și al stabilirii complexului de măsuri agrofitotehnice prevăzute în
tehnologiile de producție.
Fertilitatea este principala însușire a solului, fiind un fenomen cu caracter dinamic, strâns
legat de progresul tehnic din agricultură, care trebuie luată în considerare la alegerea culturilor din
cadrul sistemului, deoarece influențează direct activitatea de producție și eficiența economică.
Factorii climatici influențează sistemul de cultură a plantelor prin regimul eolian, prin
regimul termic și prin regimul pluviometric, sub aspectul cantitativ al precipitațiilor și al
repartizării lor în timp. Factorii naturali influențează sistemul de cultură a plantelor de câmp, în
sensul că același efect (ca rezultat de producție), se poate obține cu eforturi diferite, ca urmare a
contribuției factorilor naturali, ce potențează sau diminuează rezultatele eforturilor umane,
materiale și energetice depuse în procesul de producție.
Cunoașterea factorilor naturali și utilizarea lor cât mai rațională este necesară la
fundamentarea deciziilor privind sistemul de cultură a plantelor în cadrul fermelor agricole.
La stabilirea sistemului de producție, un rol important îl au factorii economici și
organizatorici, concretizați prin cerințele pieței interne și externe în produse agricole, resursele
tehnice și materiale de care dispune exploatația agricolă, resursele de forță de muncă din zonă și
calificarea acesteia, căile de comunicație și distanțele față de centrele de aprovizionare cu resurse
și desfacere sau prelucrare a produselor. Acestea determină pentru fiecare întreprindere agricolă,
sistemul de cultură care permite valorificarea optimă a condițiilor naturale și realizarea
obiectivului general de maximizare a producției și de minimizare a cheltuielilor.
Îmbinarea aspectelor tehnice care au ca scop crearea condițiilor ecologice optime de
creștere și dezvoltare a plantelor și de sporire a fertilității solului, cu aspecte economice care
vizează folosirea resurselor de producție cu maxim de eficiență economică, în vederea realizării
producțiilor cu o rentabilitate ridicată, se face în cadrul sistemului de cultură a plantelor de câmp,
de creștere a animalelor sau alte activități.
Prognozarea unor sisteme optime de cultură a plantelor sau creștere a animalelor necesită
fundamentarea din punct de vedere economic, a fiecărui element component și a întregului sistem
de ansamblu, pe baza unor calcule riguroase. Aceasta presupune folosirea optimă a factorilor de
producție de care dispune unitatea agricolă: terenul, capitalul și forța de muncă.

Pagina 26 din 759

 • Terenul este principalul mijloc de producție și baza de desfășurare a diverselor activități
ce au loc într-o exploatație agricolă și trebuie cultivat cât mai eficient, în funcție de condițiile
concrete de mediu. Pământul are o serie de caracteristici esențiale care reflectă calitatea lui, legate
de fertilitatea naturală, expoziția, forma de relief, uniformitatea, etc.. Exploatarea pământului prin
cumpărare, arendare sau concesionare se apreciază prin costurile de producție care le generează
acest aspect pe termen lung. Terenul trebuie abordat ca un mijloc de producție care poate aduce
venituri constante și rentă funciară.
• Capitalul este o combinație a datoriilor și capitalului propriu. Capitalul disponibil
indiferent de natura sa trebuie să fie folosit intensiv și eficient, pentru că, mai ales cel fix se uzează
fizic și moral, iar amortizarea acestuia este inclusă în costuri, indiferent că este sau nu utilizat.
Tractoarele și mașinile agricole au o utilizare sezonieră, ceea ce mărește termenul de recuperare a
investițiilor și accelerează uzura morală față de alte ramuri de producție. Ele se uzează fizic datorită
folosirii în procesul de producție, acțiunii agenților chimici și atmosferici și a abaterilor de la
succesiunea reparațiilor prevăzute în notițele tehnice. De asemenea, se uzează moral datorită
progresului tehnic reflectat prin apariția de tractoare și mașini cu randament sporit, cu consumuri
mai reduse de combustibil, cu caracteristici tehnico-funcționale superioare etc.
• Forța de muncă este absolut necesar să fie bine folosită, pentru că ea este singurul factor
activ în procesul de producție. Resursele de forță de muncă și posibilitatea calificării acesteia
reprezintă un factor important ce trebuie avut în vedere la stabilirea mărimii și amplasării
exploatației agricole. Printre elementele ce trebuie avute în vedere pot fi amintite: posibilitățile de
recrutare și calificare a forței de muncă; asigurarea zonei de protecție sanitară; cazarea
personalului; etc. Problemele legate de utilizarea forței de muncă sunt diferite în unitățile agricole,
în funcție de forma de proprietate și de cea de salarizare. În unitățile care lucrează cu muncă
salariată se urmărește folosirea intensivă a forței de muncă în timpul programului de lucru, iar în
unitățile asociative și exploatațiile familiale se caută posibilități de utilizare a resurselor de muncă
pe o perioadă cât mai mare în timpul anului. Munca este o combinație între efortul proprietarilor
întreprinderilor și eforturile angajaților.
Pe lângă acești factori principali, activitatea unei întreprinderi agricole mai este influențată
și de alți factori la fel de importanți și anume:
• gradul de informare și inovare a managerului (utilizarea informațiilor privind
oportunitățile de pe piață pentru cumpărarea și vânzarea de produse și tehnologii). Informațiile de
pe piață includ afirmații despre piețele de produse de bază și de produse secundare. De exemplu,
întreprinzătorul află de unde se poate obține un anumit produs de care are nevoie și cu ce costuri
sau unde poate găsi cumpărători pentru produsele sale și ce preț oferă acești cumpărători;
• relațiile de afaceri și reputația întreprinderii în raport cu alți parteneri (rețeaua de
distribuție, calitatea de membru al unui lanț de aprovizionare, etica în afaceri, etc);

Pagina 27 din 759

 • acceptarea și asumarea riscului de proprietate asupra afacerii (adică dorința și capacitatea
de a suporta riscul de a deține și de a controla o afacere care poate avea o pierdere netă de
funcționare). Riscul este o combinație între capacitatea de a supune riscul (abilitate) și dorința de
a supune riscul. Ambele însușiri sunt necesare pentru ca managerul să-și asume și să suporte
riscuri.
În condițiile actuale dimensionarea optimă a exploatațiilor agricole în ferme sau
microferme, reprezintă un obiectiv prioritar pentru cea mai mare parte din exploatațiile familiale,
pentru că dimensiunile lor sunt departe de a asigura venituri pentru un trai decent, măcar la nivelul
mediu pe țară. Gospodăria țărănească s-a dovedit cea mai viabilă structură socială din agricultură,
dar această situație s-a datorat faptului că s-a utilizat aceeași tehnică și tehnologie o perioadă lungă
de timp. Aceasta s-a dovedit a fi o structură de producție elastică în funcție de cerințele pieței.
Pentru unitățile agricole comerciale, stabilirea unei structuri flexibile care să țină seama de
cerințele pieței este o condiție esențială a menținerii viabilității sale. De aceea, studiile de
marketing trebuie să fie documentate, realiste și să prevadă evoluția cererii diferitelor produse
agricole pentru a putea modifica din timp structura de producție a exploatației agricole.
Întreprinderile agricole trebuie să aibă în vedere introducerea progresului tehnic, chiar și
gospodăria țărănească, tradiționalistă prin definiție, pentru că și ea utilizează semințe cu valoare
biologică ridicată, animale din rase superioare și execută cea mai mare parte a lucrărilor cu mașini
agricole moderne, etc.
Realizarea acestor obiective înseamnă bani cu care să se efectueze investițiile propuse. Nici
o strategie de dezvoltare nu are cum să se îndeplinească dacă nu există fondurile necesare pentru
achiziționarea mijloacelor de producție.
Organizarea și desfășurarea activităților de producere a bunurilor materiale presupune,
existența în cadrul fermelor agricole, alături de mijloacele tehnice și a mijloacelor materiale
(circulante), ca parte componentă a bazei tehnico-materiale a producției. Mijloacele circulante în
fermele agricole se utilizează într-un singur ciclu de producție, având durata de folosință sub un
an și sunt reprezentate de: semințe, îngrășăminte, erbicide, fungicide, insecticide, furaje, apă,
carburanți, piese de schimb, servicii sanitar-veterinare, etc..
Necesarul de mijloace circulante pentru o exploatație agricolă este influențat de mai mulți
factori și anume: structura producției, tehnologiile aplicate, mijloacele fixe utilizate, condițiile de
executare a lucrărilor, etc..
Agricultura reprezintă mai mult decât obținerea produselor agricole și a materiilor prime
pentru industria alimentară. Întreprinderile procesatoare transformă produsele agricole în produse
de consum iar producătorii agricoli utilizează resursele naturale pentru a obține produse agricole.
Astfel, agricultura utilizează o serie de procese biologice pentru a capta lumina solară cu scopul

Pagina 28 din 759

de a produce alimente, energie, fibre și alte produse pentru a satisface nevoile și dorințele
consumatorilor de astăzi.
Fermele de câmp, podgoriile, livezile, fermele zootehnice, silozurile, depozitele și alte
locații reprezintă sectorul de producție al agriculturii, adică locul în care se produc produsele
agricole. Dar agricultura include și întreprinderile care facilitează mișcarea produselor agricole
către consumatori și anume: procesatorii de alimente care transformă produsele agricole în produse
alimentare, sectorul de transport în cadrul agriculturii, sectorul comerțului cu amănuntul care vând
alimente consumatorilor pentru prepararea și consumul final la domiciliu, precum și sectorul
serviciilor alimentare care furnizează alimente pentru consum.
Sectorul agricol include și întreprinderile care oferă inputuri pentru producătorii agricoli,
cum ar fi producătorii de echipamente, furnizorii de pesticide și îngrășăminte, companiile de
semințe, întreprinderile de depozitare, firmele de cercetare, întreprinderile care furnizează
informații de marketing și finanțare, iar lista poate continua.
În plus, agricultura secolului XXI joacă un rol din ce în ce mai important în producerea de
energie regenerabilă, prin extinderea producerii și utilizării de etanol și alte categorii de
biocombustibil în sectorul agricol. De asemenea, agricultura va avea ca scop și producerea
alimentelor funcționale în viitor. Acestea sunt definite ca "... alimente prelucrate ce conțin
ingrediente care ajută la funcții fizice specifice, pe lângă faptul că sunt nutritive ...". Ele oferă "...
un beneficiu fiziologic suplimentar, dincolo de cel al satisfacerii nevoilor nutriționale de bază".
În mod similar, agricultura poate avea influență în producția de adezivi, produse
farmaceutice, fibre și alte produse industriale sau în obținerea unor produse care să înlocuiască
petrolul ca materie primă pentru produsele cu valoare ridicată, în special produsele destinate
consumului uman. Deci, se poate spune că se dezvoltă o adevărată industrie agricolă, un sistem
complex de afaceri interconectate și care interacționează.
Pe măsură ce agricultura își extinde rolul în industria energetică și dincolo de ea, este
oportună gândirea agriculturii ca o modalitate biologică de a capta lumina soarelui pentru a
satisface nevoile alimentare, energetice și alte nevoi actuale, în loc să ne bazăm pe folosirea
combustibili fosili, care s-au acumulat tot prin procese fiziologice de fixare a energiei din natură
și stocată în depozite naturale. Tocmai din acest motiv asistăm la schimbări structurale profunde
în agricultură. Populația se deplasează din mediul rural în mediul urban, iar unele întreprinderi din
zonele rurale au trecut de la producția de alimente la obținerea altor produse. În acest mod,
alimentele devin o parte mai mică din consumul nostru total de bunuri de consum produse în
agricultură, iar economia globală urmărește permanent satisfacerea cerințelor consumatorilor.
Rezultatul acestor acțiuni este acela că producătorii caută permanent noi consumatori și
piețe de desfacere, iar consumatorii caută noi produse și servicii.

Pagina 29 din 759

 Agricultura este o ramură importantă a economiei mondiale cu funcții dintre cele mai
diverse: biologice, sursă principală de hrană, un furnizor important de materie primă pentru
industrie, o însemnată sursă de activitate economică și de utilizare a forței de muncă, etc.
Pentru suveranitatea Europei, agricultura este un domeniu strategic. Acest lucru este
reflectat cel mai mult de politica agricolă comună (PAC), politică integrată a Uniunii Europene
care este condusă și finanțată în întregime de UE.
Teritoriul României este foarte diversificat atât din punct de vedere al reliefului, cât și prin
mărimea și varietatea terenurilor agricole utilizabile, de la cele favorabile culturilor vegetale din
zonele de câmpie, la cele din zonele deluroase care pot oferi condiții bune pentru pomicultură și
viticultură, la care se adaugă pășunile montane favorabile creșterii animalelor și multitudinea de
păduri, râuri și lacuri, plus suprafața maritimă, care completează tabloul posibilităților de
desfășurare a activităților din domeniu.
Spațiul rural din România este format din suprafața administrativã a comunelor (2861) și a
satelor (12957 – în anul 2016). Comuna este unitatea administrativã de bază în teritoriul căreia se
implementeazã politica rurală. Populația medie a unei comune este de circa 3189 de locuitori, dar
există o mare variabilitate sub aspectul dimensiunilor demografice. O comună este formată din
mai multe sate, în medie, revin 4,53 sate pe o comunã. Peste jumătate din comune sunt formate
din 1-4 sate, iar circa 6% au mai mult de 10 sate.
Satele prezintã o mare diversitate sub aspectul numărului de locuitori. Dimensiunea
acestora variază, de la cele care au doar câțiva locuitori, până la sate cu peste 7000-9000 de
locuitori, dar predomină satele cu puțini locuitori, numărul mediu fiind de 704 locuitori/sat.
Dezvoltarea spațiului rural este o activitate de importanță vitală pentru o țară, atât prin
dimensiunea spațiului rural, exprimată prin suprafața deținută, cât și prin ponderea populației
ocupate în activități diverse.
Carta europeană definește spațiul rural ca fiind teritoriul constituit de spațiul agricol
destinat culturilor vegetale și creșterii animalelor, suprafețelor neagricole și activităților din acest
mediu. Spațiul rural are o seamă de caracteristici care îi dau individualitate, specificitate și
autenticitate comparativ cu alte zone (spații).
Agricultura este una din principalele activități economice ale spațiului rural și a locuitorilor
din această zonă și constituie din cele mai vechi timpuri un domeniu vital de activitate. Produsele
agricole constituie alimentele de bază pentru oameni, fiind folosite fie în starea lor naturală, fie
după ce sunt supuse prelucrării industriale și se consumă sub forma produselor finite.
Pe lângă agricultură, în unele zone rurale, cum sunt cele montane și premontane,
silvicultura împreună cu activitățile conexe silviculturii, exploatații forestiere, prelucrarea
lemnului, activități meșteșugărești, casnice, industrii prelucrătoare ale resurselor pădurii, este
predominantă atât din punct de vedere teritorial cât și ocupațional. De asemenea, în unele zone

Pagina 30 din 759

montane, litorale și de deltă, pot fi activități agroturistice, de agrement, de pescuit și vânătoare
sportivă, etc..
Cu toată această diversitate economică, spațiul rural, în esența sa, rămâne un spațiu
preponderent agrar. Sectoarele producției agroalimentare (culturi de câmp, pajiști, legumicultura,
viticultura, pomicultura, creșterea animalelor), silvicultura și exploatarea pădurii, industrializarea
lemnului, mineritul, industria conexă agriculturii, industria casnică și meșteșugurile dețin și ele
importanță variabilă în cadrul activității generale din spațiul rural.
În România, agricultura continuă să dețină un statut deosebit de important, deși a trecut
printr-un proces de restructurare de proprietate și a sistemului de exploatare. A rămas una din
ramurile prioritare ale producției materiale, cu atât mai mult cu cât progresul economic și social al
lumii contemporane se află într-o strânsă corelație cu nivelul realizărilor din agricultură și nu poate
fi conceput în afara dezvoltării puternice a acestei ramuri de producție.
Rolul agriculturii în dezvoltarea economică, respectiv legătura dintre sectorul agricol și cel
industrial prezintă o mare importanță pentru economie. Dezvoltarea unei industrii și agriculturi
eficiente poate reprezenta demersul economic care trebuie urmărit în vederea apropierii nivelului
economic al României de cel al Uniunii Europene, asigurând astfel premisele unei integrări de
succes a țării noastre în structurile europene.
Progresul economic și social în lumea contemporană se află în strânsă corelație cu nivelul
de dezvoltare a agriculturii, cu capacitatea acesteia de a satisface cerințele fundamentale de hrană
ale populației, precum și pe cele de materii prime ale industriei de bunuri de larg consum.
Importanța agriculturii diferă de la o țară la alta, dar ea se menține ca ramură principală a
economiei naționale în toate statele, inclusiv în cele puternic dezvoltate. Dezvoltarea agriculturii
este influențată de factori naturali, tehnici și social economici. Dintre factorii naturali, clima are
un rol esențial, ea condiționează răspândirea și structura culturilor agricole prin regimul
temperaturii, umidității și luminii. Relieful influențează repartiția culturilor prin altitudine,
expunerea versanților, înclinarea pantelor. Tipul genetic de sol își aduce contribuția prin însușirea
sa principală, fertilitatea, la care se adaugă și capacitatea de drenare și reținere a apei.
Factorii tehnici au un rol important în sporirea producțiilor prin mecanizare, chimizare,
irigare ș.a., iar cei social-economici prin capacitatea și gradul de pregătire al forței de muncă și
întreg contextul economic în care se dezvoltă această ramură a economiei. Ca orice activitate
economică, activitatea agricolă are ca finalitate satisfacerea nevoilor umane și progresul general
al societății.
O trăsătură fundamentală a agriculturii românești constă în faptul că potențialul natural
ridicat poate asigura necesarul intern de alimente de bază pentru o populație mult mai numeroasă
decât cea existentă în prezent. Importul de alimente ar trebui să fie doar o sursă de completare și
diversificare a consumului.

Pagina 31 din 759

 Agricultura reprezintă o componentă importantă a economiei naționale și poate contribui
semnificativ la dezvoltarea României, având în vedere ponderea populației rurale și gradul de
ocupare a forței de muncă la noi în țară. Aproximativ 45% din populația din România locuiește în
mediul rural, comparativ cu aproximativ 23,6% în statele membre în Uniunea Europeană (UE).
De asemenea, aproape 30% din populație este angajată în agricultură, comparativ cu aproximativ
2% în vechile state membre (UE-15) și 3-14% în noile state membre (UE-8).
Contribuția agriculturii, silviculturii și pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut
(PIB) se situează între 3,89%, în anul 2016 și 5,4% în anul 2013, iar în statele membre ale UE se
situează la aproximativ 1,7%, ceea ce subliniază importanța acestei ramuri în economia națională
(tab. 1.1.1).
Întreprinderile mici și mijlocii dețin o pondere diferită în economia agricolă a țării, dar
această categorie de întreprinderi poate fi cea mai afectată de crizele financiare, acest lucru
datorându‐se lipsei de putere financiară a acestora. Mediul de afaceri autohton, în mod deosebit
sectorul IMM-urilor, a înregistrat schimbări semnificative ca urmare a impactului crizei economice
mondiale. Totuși, prin mobilitatea și flexibilitatea lor, IMM-urile pot influența pozitiv economia
datorită capacității ridicate de adaptare a producției la cerințele pieței.

Tabelul 1.1.1 Ponderea agriculturii, silviculturii și pisciculturii în PIB-ul României

Milioane lei prețuri
curente
Perioadă
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016
Valoare PIB TOTAL 595367,3 637456 668143,6 712658,5 762341,8
Valoare PIB
Agricultura, 27788,8 34402,8 31568,5 29567,7 29654,2
silvicultura și pescuit
Ponderea PIB
4,67 5,40 4,72 4,15 3,89
Agricultură (%)
Sursă: date INS, prelucrarea autorului

În România, sectorul IMM-urilor contribuie la creșterea gradului de ocupare a forței de

muncă active, sporirea competitivității generale a întreprinderilor, generând astfel prin dinamismul
și profitabilitatea lor un impact puternic pe ansamblul economiei.
Întreprinderile mici și mijlocii sunt considerate din punct de vedere legal, persoane juridice
ce trebuie să îndeplinească concomitent mai multe condiții. Aceste condiții țin de numărul de
angajați, de cifra de afaceri, de bilanțul contabil. Conform definiției actuale, IMM este ”Categoria
Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii formată din întreprinderi care angajează mai puțin de 250
de persoane și care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro și/sau dețin
active totale de până la 43 de milioane de euro" (Fragment din Articolul 2 al anexei din

Pagina 32 din 759

Recomandarea 361/2003/CE) (www.aippimm.ro), conform implementării directivelor și
recomandărilor europene.
Având în vedere multiplele forme de organizare pe care IMM-urile le pot utiliza, respectiv
Persoane fizice/ Întreprinzători: Persoană Fizică Autorizată – PFA; Întreprindere Individuală – II;
Întreprindere Familială – IF sau Societăți comerciale: Societate în Nume Colectiv – SNC;
Societate în Comandită Simplă – SCS; Societate în Comandită pe Acțiuni – SCA; Societate pe
Acțiuni – SA; Societate cu Răspundere Limitată – SRL, este foarte dificilă o abordare similară a
acestora.

1.1.2. Metodologia de lucru

Studiul se bazează pe diverse rapoarte, statistici oficiale, analize macroeconomice, studii

de caz, analiza de documente emise de organizații reprezentative ale sectorului IMM și mediului
de afaceri, din toate regiunile de dezvoltare economică a țării, rapoarte ale unor conferințe
naționale și contacte directe realizate în cadrul diverselor instituții/autorități ale administrației
publice centrale, locale și ONG-uri cu privire la tematica vizată.
Lucrarea cuprinde o analiză orientată pe următoarele aspecte:
- analiza detaliată a IMM-urilor din sectoarele Agricultură, Silvicultură și Pescuit, pe
regiuni de dezvoltare și județe (național, regional, județean);
- analiză detaliată pe domenii de activitate (clase de coduri CAEN) și categorii de mărime
a IMM-urilor (microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii);
- vechimea în piață a IMM-urilor (peste 3 ani, 2 ani, 1 an);
- analiza numărului persoanelor care lucrează în agricultură și a nivelului salarial;
- cifra de afaceri a întreprinderilor active și evoluția acesteia în perioada analizată (2012-
2016);
- analiza situației întreprinderilor care realizează activități de import-export în agricultură.
Procesul de cercetare a presupus identificarea și studierea unui număr important de surse
bibliografice, rapoarte de analiză, anchete, studii, strategii, documente oficiale emise de instituțiile
publice, etc., referitoare la domeniul agriculturii, pentru o analiză cât mai pertinentă.
Metodologia efectuării acestui studiu a constat în colectarea și interpretarea datelor și
realizarea unor tabele și grafice care să evidențieze situația microîntreprinderilor, întreprinderilor
mici și întreprinderilor mijlocii din domeniul agricol. Datele prezentate în studiu au fost preluate
din baze de date acreditate și site-uri ale organismelor naționale, precum, INS, ANAF, PNDR,
MADR, etc.. Au fost analizate serii de date pe activități ale economiei naționale, la nivel de
secțiune CAEN Rev.2, clase de mărime după numărul de salariați, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare și județe. A fost folosită metoda comparației utilizând instrumentarul statistic pentru a
stabili evoluția dezvoltării IMM-urilor și a principalilor indicatori economici analizați.

Pagina 33 din 759

 Procesul de cercetare a presupus și elaborarea unui chestionar pentru identificarea
cerințelor și nevoilor întreprinzătorilor care activează în sectorul agricol.
Metodele de consultare a mediului de afaceri din agricultură au fost reprezentate de:
Întâlniri / forumuri – a presupus participarea în fiecare regiune de dezvoltare la întâlniri cu
fermieri și reprezentanți ai autorităților (APIA, DADR, AFIR, Consilii județene, Primării) cu
reprezentanți ai unor asociații profesionale (Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli
din România - ANTPAR, Federația Națională PRO AGRO), la seminarii și dezbateri cu membrii
comunităților universitare și de cercetare din principale centre de învățământ superior agronomic
(USAMV Timișoara, USAMV București, USAMV Cluj Napoca, Universitatea din Craiova) și cu
reprezentanți ai mediului de afaceri din cadrul unor firme multinaționale care desfășoară activități
semnificative în domeniul agricol (Alcedo, Basf, Bayer, KWS, Euralis, Saaten Union, etc) cu
ocazia prezentării de noi produse și servicii pentru fermieri de firme furnizoare de input-uri în
agricultură.
Chestionar – pe baza consultărilor și discuțiilor purtate cu întreprinzătorii din sectorul
agricol, s-a elaborat un chestionar online pentru a identifica cerințele și realizările din activitatea
IMM-urilor precum și de a centraliza propuneri concrete pentru dezvoltarea și îmbunătățirea
activității.
Interviul - a fost derulată o anchetă telefonică pentru culegerea datelor și informațiilor din
cadrul instituțiilor publice locale, responsabili ai serviciilor agricole din cadrul primăriilor,
fermieri și alți antreprenori locali, din toate regiunile de dezvoltare.
Pentru analiza cerințelor s-au elaborat instrumente de analiză statistică – chestionare spre
a fi completate de factorii implicați, atât în format fizic dar și online, iar rezultatele au fost
centralizate și prelucrate.
Metodologia efectuării acestei analize a constat în colectarea și interpretarea datelor și
realizarea unor tabele și grafice care să evidențieze situația microîntreprinderilor, întreprinderilor
mici și întreprinderilor mijlocii din domeniul agricol. A fost folosită metoda comparației utilizând
instrumentarul statistic pentru a stabili evoluția dezvoltării IMM-urilor și a principalilor indicatori
economici analizați.
Pentru a cuantifica percepția reprezentanților întreprinderilor, a fost alcătuit un eșantion de
160 firme, câte 20 pentru fiecare regiune de dezvoltare, care au ca obiect de activitate domeniul
agricol sau domenii conexe agriculturii și industriei alimentare, care să acopere cât mai mult
codurile CAEN de activități din domeniu. Din totalul firmelor contactate, doar 73 au răspuns
efectiv la cercetarea efectuată, astfel că doar aceste răspunsuri au fost analizate pentru prelucrarea
datelor obținute. Trebuie menționat faptul că din cele opt regiuni de dezvoltare, doar regiunea
Nord-Est nu este reprezentată în eșantionul analizat.

Pagina 34 din 759

 Subcapitolul a avut ca obiectiv aprecierea situației mediului de afaceri și a IMM-urilor din
agricultură din România, în perioada 2012-2016 precum și din prezent pe bază de chestionar. Prin
acest chestionar s-a urmărit identificarea unor elemente importante pentru buna desfășurare a
mediului de afaceri din agricultură, s-au luat în considerare atât aspectele pozitive cât și cele
negative, opiniile respondenților cu precădere asupra condițiilor în care își desfășoară activitatea.
Chestionarul a fost structurat în două părți. Prima parte cuprinde întrebări de acomodare,
de cunoaștere a respondenților, iar partea a doua se axează pe percepția întreprinzătorilor asupra
mediului de afaceri din domeniul agricol în Romania, oportunități și dificultăți întâmpinate. Datele
au fost colectate, analizate și interpretate pentru o mai bună înțelegere a nevoilor IMM-urilor din
domeniul agricol.

1.2. Realizări și dificultăți întâmpinate în agricultură,

silvicultură și pescuit în perioada 2012-2016

1.2.1. Analiza evoluției numărului de întreprinderi mici și mijlocii din

agricultură
Aderarea României la Uniunea Europeană a marcat o etapă nouă în economia agricolă și
de dezvoltare rurală a țării noastre. În acest context, România a trebuit să-și adapteze economia
agricolă și strategia de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piața internă a Uniunii
Europene și a adopta în totalitate Politica Agricolă Comună (PAC).
Acest lucru a reprezentat un puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii
și economiei rurale românești, dată fiind necesitatea integrării cu succes în economia rurală
europeană.
Schimbarea proprietății a condus la transformări în structura exploatațiilor agricole și la
apariția unui număr mare de IMM-uri. Acestea contribuie la menținerea activității din agricultură
la nivel optim și la crearea unui important număr de locuri de muncă, absorbind o parte din forța
de muncă disponibilă ca urmare a restructurării economiei.
Analizând datele din tabelul 1.2.1, se observă că sectorul IMM-urilor din agricultură a fost
foarte dinamic, evoluția numărului de întreprinderi active fiind constant ascendent, de la 16056
unități în 2012, până la 19116 unități în 2016 (+19,06%).

Pagina 35 din 759

 Tabelul 1.2.1 Întreprinderi active, pe activități ale economiei naționale la nivelul
clasei CAEN 01 - Agricultură, silvicultură și pescuit, după numărul de salariați și a
ponderii acestora
Perioadă
2012 2013 2014 2015 2016
Specificare
% din % din % din % din % din
Efectiv Efectiv Efectiv Efectiv Efectiv
total total total total total
Microintreprinderi 13658 85,06 14247 85,15 14928 85,57 15768 85,83 16441 86,01
Întreprinderi mici 2170 13,52 2267 13,55 2301 13,19 2375 12,93 2434 12,73
Întreprinderi
228 1,42 218 1,30 217 1,24 229 1,25 241 1,26
mijlocii
TOTAL 16056 100 16732 100 17446 100 18372 100 19116 100
Sursă: date INS, prelucrarea autorului

În cadrul acestora, ponderea cea mai ridicată o reprezintă microîntreprinderile, pe întreg

intervalul analizat având o evoluție ascendentă, de la 85% în 2012, la 86% în 2016. Întreprinderile
mici au o pondere mai redusă, între 12,73 % în anul 2016 și 13,55% în anul 2013 (tendință
fluctuantă descendentă), iar întreprinderile mijlocii au ponderea cea mai mică, de la 1,24% în 2014
până la 1,42%, în 2012 (tendință de evoluție fluctuantă).

1.2.1.1. Analiza microîntreprinderilor

Conform Legii nr. 346 din 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor
mici și mijlocii, cu completările și modificările ulterioare, microîntreprinderile sunt unități care
au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2
milioane euro, echivalent în lei”.
Analiza situației microîntreprinderilor care funcționează în sectorul agricol relevă faptul că
acestea au o pondere ridicată, reprezentând segmentul cel mai dinamic. În ultimul deceniu s-a
înregistrat o dezvoltare importantă a micilor afaceri care au luat amploare în toate regiunile de
dezvoltare. Ca urmare a dezvoltării acestui sector a crescut nivelul de trai, deoarece “micile afaceri
reprezintă catalizatorul principal al creșterii economice”. Aceste mici afaceri contribuie în bună
măsură la realizarea unor obiective fundamentale ale comunităților locale.
Pentru anul 2012 se constată un număr total de 13658 microîntreprinderi (Tabelul 1.2.1.1),
pe regiuni valorile extreme fiind de 770 și respectiv 2494 unități, pentru regiunile București-Ilfov
și respectiv Sud-Est. La nivel general, ponderile de participare au fost cuprinse între 5,64% și
18,26% pentru regiunile menționate anterior, celelalte regiuni având valori cuprinse între aceste
limite (Figura 1.2.1.1).
Cu pondere redusă, sub 10%, mai poate fi amintită regiunea Sud-Vest Oltenia (8,37%).
Dacă în cazul regiunii București-Ilfov este firească o pondere redusă, datorată suprafețelor agricole
reduse, nu același lucru se poate spune despre regiunea Sud-Vest Oltenia.
Pagina 36 din 759
 Toate celelalte regiuni prezintă valori ale ponderilor apropiate, cuprinse între 12-13%.

Tabelul 1.2.1.1. Întreprinderi active, pe activități ale economiei naționale la nivelul

clasei CAEN 01 - Agricultură, silvicultură și pescuit, pe regiuni de dezvoltare
pentru clasa de mărime – microîntreprinderi
Perioadă
2012 2013 2014 2015 2016
Specificare
% din % din % din % din % din
efectiv efectiv efectiv efectiv efectiv
total total total total total
MACROREGIUNEA
3412 24,98 3599 25,26 3810 25,52 4084 25,90 4292 26,11
UNU
Regiunea NORD-VEST 1739 12,73 1875 13,16 2009 13,46 2183 13,84 2333 14,19
Regiunea CENTRU 1673 12,25 1724 12,10 1801 12,06 1901 12,06 1959 11,92
MACROREGIUNEA
4301 31,49 4455 31,27 4675 31,32 4974 31,54 5181 31,51
DOI
Regiunea NORD-EST 1807 13,23 1836 12,89 1961 13,14 2091 13,26 2181 13,26
Regiunea SUD-EST 2494 18,26 2619 18,38 2714 18,18 2883 18,28 3000 18,25
MACROREGIUNEA
3158 23,12 3264 22,91 3398 22,76 3581 22,71 3699 22,50
TREI
Regiunea SUD-
2388 17,48 2471 17,34 2559 17,14 2654 16,83 2736 16,64
MUNTENIA
Regiunea BUCUREȘTI -
770 5,64 793 5,57 839 5,62 927 5,88 963 5,86
ILFOV
MACROREGIUNEA
2787 20,41 2929 20,56 3045 20,40 3129 19,85 3269 19,88
PATRU
Regiunea SUD-VEST
1143 8,37 1212 8,51 1240 8,31 1259 7,98 1354 8,23
OLTENIA
Regiunea VEST 1644 12,04 1717 12,05 1805 12,09 1870 11,87 1915 11,65
TOTAL 13658 100 14247 100 14928 100 15768 100 16441 100
Sursă: date INS, prelucrarea autorului

Figura 1.2.1.1. Structura microîntreprinderilor (%) pe regiuni de dezvoltare în anul 2012

Pagina 37 din 759

 În anul 2013, limitele de variație ale numărului de microintreprinderi au fost de 793 și
respectiv 2619 unități, pentru regiunile București-Ilfov și respectiv Sud-Est cu ponderi de 5,57%
și 18,38%, din totalul național de 14247 unități –Figura 1.2.1.2). Se observă o tendință de creștere
a numărului de microîntreprinderi în toate regiunile, cu cele mai mici valori tot în regiunile
București-Ilfov (5,57%) și Sud-Vest Oltenia (8,51%).

Figura 1.2.1.2. Structura microîntreprinderilor (%) pe regiuni de dezvoltare în anul 2013

La nivelul anului 2014 se păstrează tendința de creștere la nivelul tuturor regiunilor,

înregistrându-se un total de 14928 de microîntreprinderi la nivel național, cu limite de variație de
la 5,62% pentru regiunea București-Ilfov (839 unități), până la 18,18% pentru regiunea Sud-Est
(2714 unități –Figura 1.2.1.3), care alături de regiunea Sud-Muntenia sunt cele mai dinamice
regiuni pentru această categorie de IMM-uri.

Figura 1.2.1.3. Structura microîntreprinderilor (%) pe regiuni de dezvoltare în anul 2014

Pagina 38 din 759

 Anul 2015 se caracterizează printr-un număr total de microîntreprinderi de 15768 unități,
nivel constituit pe baza unor contribuții variabile ale regiunilor de dezvoltare. Tendința de creștere
se păstrează și în acest an pentru toate regiunile, la fel și ponderea acestora. Se remarcă scăderea
ponderii regiunii Sud-Vest Oltenia sub 8%, ceea ce indică faptul că activitatea antreprenorială în
această zonă este mai redusă (Figura 1.2.1.4).

Figura 1.2.1.4. Structura microîntreprinderilor (%) pe regiuni de dezvoltare în anul 2015

În ceea ce privește situația specifică anului 2016, se constată valori extreme ale
indicatorului, de la 963 unități în cazul regiunii București-Ilfov (5,86% din totalul național de
16441 unități) și până la 3000 unități pentru regiunea Sud-Est (Figura 1.2.1.5). Dinamica este tot
de creștere a numărului de microîntreprinderi din sectorul agricol, iar ierarhia regiunilor se
păstrează la fel ca în ceilalți ani.

Figura 1.2.1.5. Structura microîntreprinderilor (%) pe regiuni de dezvoltare în

anul 2016

Pagina 39 din 759

 Analizând distribuția microîntreprinderilor pe regiuni de dezvoltare în perioada 2012-2016,
se evidențiază regiunile Sud-Est (cu ponderi de peste 18% în toți anii) și Sud-Muntenia (cca. 17%),
ca fiind cel mai bine reprezentate, iar regiunile București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia, au cele mai
reduse contribuții la totalul național.
Evoluția numărului total de microîntreprinderi este ascendentă, de la 13658 unități în anul
2012, până la 16441 unități în 2016, situație care se regăsește atât la nivel național (Figura 1.2.1.6)
cât și pentru toate regiunile de dezvoltare.

Figura 1.2.1.6. Evoluția numărului total de microîntreprinderi agricultură,

silvicultură și pescuit

În ceea ce privește situația microîntreprinderilor, analizată pe județe, se constată că în

anul 2012, cele mai multe microîntreprinderi se regăsesc în Timiș (760 unități), urmat de Constanța
cu 677 unități, municipiul București cu 541 de întreprinderi, Bihor cu 524 și Arad cu 517
microîntreprinderi (Anexa 1.I).
Se observă că județul Timiș și-a menținut prima poziție în toți anii, înregistrând cel mai
mare număr de microîntreprinderi în anul 2016 (888 unități), urmat la o distanță majoră de județul
Constanța (778 microîntreprinderi). Urmează județul Bihor (693 unități), Municipiul București
(638 unități) și județul Arad cu 608 microîntreprinderi.
Printre județele cu cel mai redus număr de microîntreprinderi în anul 2016, pot fi
enumerate: Mehedinți (112 unități), Gorj (144 unități), Caraș-Severin (175 unități), Covasna (188
unități) și Vâlcea (198 unități).
La nivel general, se observă creșteri în fiecare județ de la un an la altul. Cea mai
semnificativă creștere, de 169 microîntreprinderi, se găsește în județul Bihor, care înregistra în
anul 2012 un număr de 524 microîntreprinderi și a crescut în 2016, până la 693 unități. De

Pagina 40 din 759

asemenea, și la nivelul județului Cluj se remarcă această creștere semnificativă cu un număr de
159 de microîntreprinderi în plus în anul 2016 față de anul 2012, de la 334 unități la 493 unități.
Pe de altă parte, sunt județe precum Covasna sau Gorj unde numărul întreprinderilor a
scăzut în anul 2016 față de primul an al seriei studiate cu 3 respectiv, 1 microîntreprinderi.
În planul realizărilor la segmentul microîntreprinderilor, sub raportul contribuției
procentuale a regiunilor de dezvoltare, la constituirea numărului național de microîntreprinderi, se
pot constata următoarele:
 Regiunile Sud-Est și Sud-Muntenia prezintă cele mai mari contribuții;
 Regiunile București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia prezintă cele mai mici contribuții;
 Regiunea Nord-Vest se caracterizează prin creșterea constantă a contribuției;
 Regiunile Centru, Sud-Muntenia și Vest prezintă o scădere ușoară a cotei de constituire;
 Celelalte regiuni se caracterizează prin ponderi neuniforme de la un an la altul;
 Variațiile cotelor anuale procentuale ale fiecărei regiuni, la nivel național, nu s-au
modificat considerabil (de la 0,20% în cazul Regiunii Sud-Est până la 1,47% la nivelul
regiunii Nord-Vest);
 La nivel județean cele mai dinamice județe sunt Timiș și Constanța;
 Cel mai puțin reprezentate județe cu microîntreprinderi în domeniul agricol sunt Mehedinți
și Gorj;
 Microîntreprinderile reprezintă cel mai dinamic segment al IMM-urilor din sectorul
agricol, atât prin numărul și evoluția lor de-a lungul intervalului analizat, cât și prin
ponderea lor din total IMM-urilor din sector.

1.2.1.2. Analiza întreprinderilor mici

Întreprinderile mici reprezintă segmentul de unități care au între 10-49 de salariați și
realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane euro,
echivalent în lei, ceea ce denotă o anumită dezvoltare a acestora și un potențial economic mai
mare.
Datele privind evoluția acestei categorii sunt prezentate în tabelul 1.2.1.2, din care se
observă dinamica numărului de unități și ponderea acestora pe regiuni de dezvoltare și total
național.

Pagina 41 din 759

 Tabelul 1.2.1.2 Întreprinderi active, pe activități ale economiei naționale la nivelul
clasei CAEN 01 - Agricultură, silvicultură și pescuit, pe regiuni de dezvoltare
pentru clasa de mărime – întreprinderi mici
Perioadă

Specificare 2012 2013 2014 2015 2016

% din % din % din % din % din

Efectiv Efectiv Efectiv Efectiv Efectiv
total total total total total

MACROREGIUNEA UNU 539 24,84 574 25,32 595 25,86 616 25,94 630 25,88

Regiunea NORD-VEST 234 10,78 249 10,98 246 10,69 273 11,49 289 11,87

Regiunea CENTRU 305 14,06 325 14,34 349 15,17 343 14,44 341 14,01

MACROREGIUNEA DOI 645 29,72 680 30,00 665 28,90 706 29,73 722 29,66

Regiunea NORD-EST 259 11,94 284 12,53 281 12,21 285 12,00 283 11,63

Regiunea SUD-EST 386 17,79 396 17,47 384 16,69 421 17,73 439 18,04

MACROREGIUNEA
545 25,12 569 25,10 575 24,99 592 24,93 616 25,31
TREI

Regiunea SUD-MUNTENIA 429 19,77 453 19,98 452 19,64 462 19,45 489 20,09

Regiunea BUCUREȘTI –
116 5,35 116 5,12 123 5,35 130 5,47 127 5,22
ILFOV
MACROREGIUNEA
441 20,32 444 19,59 466 20,25 461 19,41 466 19,15
PATRU
Regiunea SUD-VEST
153 7,05 160 7,06 174 7,56 176 7,41 178 7,31
OLTENIA

Regiunea VEST 288 13,27 284 12,53 292 12,69 285 12,00 288 11,83

TOTAL 2170 100 2267 100 2301 100 2375 100 2434 100

Sursă: date INS, prelucrarea autorului

În anul 2012, se constată un număr total de 2170 de întreprinderi mici, pe regiuni valorile
extreme fiind cuprinse între 116 unități pentru regiunea București-Ilfov și 429 unități în regiunea
Sud-Muntenia.
Ca urmare, ponderile de participare au fost cuprinse între 5,35 și 19,77% - la nivelul
regiunilor menționate anterior, celelalte regiuni având valori intermediare (Figura 1.2.1.7). Cu o
pondere redusă (7,05%) se remarcă iarăși regiunea Sud-Vest Oltenia.

Pagina 42 din 759

Figura 1.2.1.7. Structura întreprinderilor mici (%) pe regiuni de dezvoltare în anul 2012

În anul 2013, limitele de variație ale numărului de întreprinderi mici au fost de 116 și 453
unități pentru regiunile București-Ilfov și respectiv Sud-Muntenia (ponderi de 5,12 și 19,98% în
totalul național de 2267 unități –Figura 1.2.1.8). Regiunea Sud-Vest este din nou printre regiunile
mai puțin reprezentative, și la această categorie, cu o pondere de doar 7,06%, din totalul de 2267
unități la nivel național.

Figura 1.2.1.8. Structura întreprinderilor mici (%) pe regiuni de dezvoltare în anul 2013

La nivelul anului 2014 se observă o creștere până la 2301 de întreprinderi mici la nivel
național cu limite de variație de 5,35% pentru regiunea București-Ilfov (153 unități) și respectiv
19,64% pentru regiunea Sud-Muntenia (452 unități –Figura 1.2.1.9). Cu pondere redusă se
evidențiază din nou regiunea Sud-Vest Oltenia (7,06%).

Pagina 43 din 759

 Figura 1.2.1.9. Structura întreprinderilor mici pe regiuni de dezvoltare în anul 2014

Anul 2015 se caracterizează printr-un număr total de întreprinderi mici de 2375 unități,
nivel constituit pe baza unor contribuții variabile ale regiunilor de dezvoltare. Regiunea cu cea mai
redusă pondere (5,47%) este tot București-Ilfov (Figura 1.2.1.10), fiind urmată aproape de
regiunea Sud-Vest Oltenia (7,41%), iar regiunile cu cele mai mari ponderi au fost Sud Muntenia
(19,45%) și Sud Est (17,73%).

Figura 1.2.1.10. Structura întreprinderilor mici (%) pe regiuni de dezvoltare în anul 2015

În ceea ce privește situația din anul 2016, continuă creșterea numărului de unități din acest
segment în toate regiunile, valorile fiind cuprinse de la 127 unități în cazul regiunii București-Ilfov
(5,22% din totalul național de 2434 unități) și până la 489 unități pentru regiunea Sud-Muntenia
(pondere de 20,09% -Figura 1.2.1.11).

Pagina 44 din 759

Figura 1.2.1.11. Structura întreprinderilor mici (%) pe regiuni de dezvoltare în anul 2016

Referitor la situația întreprinderilor mici pe județe, la nivelul anului 2012 se observă că

și în această categorie, județul Timiș ocupă prima poziție la nivel național cu 125 de întreprinderi
mici. Următorul loc este ocupat de județul Călărași cu 93 de unități. Județele Brăila și Ialomița
sunt la egalitate cu câte 89 de întreprinderi mici. Județul Arad înregistra 83 de întreprinderi mici,
cu 2 mai multe decât Municipiul București. (Anexa 1.II).
La nivelul anului 2016, tot județul Timiș ocupa prima poziție cu 134 de întreprinderi mici
înregistrate. Este urmat îndeaproape de județele Ialomița și Constanța cu 108 și respectiv 104
întreprinderi mici. În clasament urmează Municipiul București cu 86 întreprinderi, Brăila cu 84 și
Arad cu 82 de întreprinderi.
Trendul întreprinderilor mici active în perioada studiată este în principal în creștere
ușoară și ușor fluctuant pentru unele județe. Cel mai bine se situează județul Constanța cu 26 astfel
de întreprinderi înregistrate în plus în anul 2016 față de 2012. Și în județul Ialomița se observă o
creștere de 19 întreprinderi mici. Situația este similară și în județul Satu Mare cu 17 întreprinderi
noi înființate până în anul 2016.
Județele Alba, Brașov, Botoșani, Brăila au înregistrat o situație mai puțin favorabilă,
numărul întreprinderilor mici de aici, scăzând în anul 2016 comparativ cu anul 2012.
Cel mai mic număr de întreprinderi mici în anul 2012, s-a înregistrat în Sălaj și Mehedinți
(11 unități), urmate de Gorj (14) și Dâmbovița (17). În anul 2016, tot județele Sălaj (14 unități) și
Mehedinți (16 unități) ocupă ultimele locuri, urmate de Gorj (20) și Dâmbovița (23 întreprinderi
mici).
Sintetizând evoluția întreprinderilor mici pe regiuni de dezvoltare pe tot intervalul studiat,
se evidențiază pe primele locuri regiunea Sud-Muntenia, cu ponderi cuprinse între 18,45% și
20,09%, urmată de regiunea Sud-Est (16,7-18,44%), iar regiunile București-Ilfov (5,12-5,47%) și
Sud-Vest Oltenia (7,05-7,56%), prezintă cele mai reduse ponderi la nivel național.

Pagina 45 din 759

 Analizând numărul total de întreprinderi mici (Figura 1.2.1.12), se constată la nivel
național o evoluție ascendentă pe perioada luată în studiu, pornind de la 2170 unități în anul 2012
până la 2434 unități în anul 2016.

Figura 1.2.1.12. Evoluția numărului total de întreprinderi mici din România

În planul realizărilor la categoria întreprinderi mici, referitor la ponderea contribuției

fiecărei regiuni la nivel național se poate afirma:
 Regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est și-au inversat ordinea (față de microîntreprinderi)
și prezintă cele mai mari contribuții;
 Regiunile București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia prezintă cele mai mici contribuții;
 Regiunea Nord-Vest se caracterizează prin creșterea constantă a ponderii în structură;
 Regiunile Centru și Vest prezintă o scădere ușoară a cotei de participare;
 La nivel județean, cele mai bine reprezentate județe sunt Timiș, Ialomița, Constanța;
 Cel mai slab reprezentate sunt județele Sălaj, Mehedinți și Gorj;
 Referitor la variațiile cotelor anuale procentuale ale fiecărei regiuni, la nivel național,
nu s-au modificat considerabil (de la 0,20% în cazul Regiunii Sud-Vest până la 1,27%
la nivelul regiunii Vest);
 Evoluția națională este constant ascendentă, ceea ce indică o creștere a potențialului
întreprinderilor mici din domeniu.

1.2.1.3. Analiza întreprinderilor mijlocii

Întreprinderile mijlocii - au între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală
netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau dețin active totale care nu depășesc
echivalentul în lei a 43 milioane euro.

Pagina 46 din 759

 În sectorul agricol întreprinderile mijlocii sunt mai puține la număr comparativ cu alte
ramuri ale economiei și cu mult sub valorile primelor două categorii, dar potențialul economic al
acestor unități este ridicat.
Evoluția numărului de unități din acest segment al IMM-urilor și a ponderii acestora pe
fiecare regiune de dezvoltare este prezentată în tabelul 1.2.1.3.

Tabelul 1.2.1.3 Întreprinderi active, pe activități ale economiei naționale la nivelul

clasei CAEN 01 - Agricultură, silvicultură și pescuit, pe regiuni de dezvoltare
pentru clasa de mărime – întreprinderi mijlocii
Anul
2012 2013 2014 2015 2016
Specificare
% % %
% din % din
Efectiv din Efectiv din Efectiv Efectiv din Efectiv
total total
total total total

MACROREGIUNEA UNU 58 25,4 51 23,4 44 20,28 45 19,6 54 22,41

Regiunea NORD-VEST 21 9,21 18 8,3 17 7,83 19 8,3 25 10,37

Regiunea CENTRU 37 16,2 33 15,1 27 12,44 26 11,4 29 12,03

MACROREGIUNEA DOI 66 28,9 63 28,9 67 30,88 70 30,6 67 27,80

Regiunea NORD-EST 27 11,8 23 10,5 26 11,98 31 13,5 25 10,37

Regiunea SUD-EST 39 17,1 40 18,4 41 18,89 39 17,0 42 17,43

MACROREGIUNEA
65 28,5 66 30,3 67 30,88 72 31,4 73 30,29
TREI

Regiunea SUD-MUNTENIA 44 19,3 42 19,3 43 19,82 49 21,4 52 21,58

Regiunea BUCUREȘTI -
21 9,2 24 11,0 24 11,06 23 10,0 21 8,71
ILFOV

MACROREGIUNEA
39 17,1 38 17,4 39 17,97 42 18,3 47 19,50
PATRU

Regiunea SUD-VEST
15 6,5 13 5,9 17 7,83 19 8,3 21 8,71
OLTENIA

Regiunea VEST 24 10,5 25 11,5 22 10,14 23 10,0 26 10,79

TOTAL 228 100 218 100 217 100 229 100 241 100
Sursă: date INS, prelucrarea autorului

În anul 2012 în România existau un număr de 228 întreprinderi mijlocii active. În regiunea
Sud-Muntenia se înregistrau 44 de întreprinderi mijlocii, la polul opus fiind regiunea Sud-Vest
Oltenia unde se înregistrau 15 astfel de întreprinderi.
La nivel general ponderile de participare pentru regiunile amintite anterior fiind de 19,30%
pentru regiunea Sud-Muntenia, respectiv 6,58% pentru regiunea Sud-Vest Oltenia. Celelalte
regiuni se situează între aceste limite (Figura 1.2.1.13).

Pagina 47 din 759

 Figura 1.2.1.13. Structura întreprinderilor mijlocii (%) pe regiuni de dezvoltare în anul
2012

În anul 2013, numărul întreprinderilor mijlocii a fost în scădere față de anul precedent,
ajungând la 218. Dintre acestea cele mai multe se înregistrau tot în regiunea Sud-Muntenia (42
unități), cu o pondere din total de 19,27%. Cele mai puține întreprinderi mijlocii se înregistrau în
regiunea Sud-Vest Oltenia (13 unități), cu o pondere de 5,96% (Figura 1.2.1.14).

Figura 1.2.1.14. Structura întreprinderilor mijlocii (%) pe regiuni de dezvoltare în anul

2013

În anul 2014 se continuă reducerea numărului de unități, ajungând la 217 întreprinderi

mijlocii la nivel național cu limitele de variație a ponderii de la 19,82% pentru regiunea Sud-
Muntenia (42 unități) până la 7,83% pentru regiunile Sud-Vest Oltenia și Nord-Vest (17 unități -
Figura 1.2.1.15).

Pagina 48 din 759

 Figura 1.2.1.15. Structura întreprinderilor mijlocii (%) pe regiuni de dezvoltare în anul
2014

Analizând evoluția din anul 2015, numărul întreprinderilor mijlocii a crescut, la nivel
național, înregistrându-se 229 de astfel de unități. Ponderea cea mai mare o reprezintă tot regiunea
Sud-Muntenia cu 21,4% și un număr de 49 de unități înregistrate.
La polul opus se află regiunile Sud-Vest Oltenia și Nord-Vest cu un procent de 8,3% și un
număr de 19 unități, pentru celelalte regiuni valorile fiind cuprinse între aceste limite (Figura
1.2.1.16).

Figura 1.2.1.16. Structura întreprinderilor mijlocii (%) pe regiuni de dezvoltare în anul

2015

Anul 2016 este caracterizat prin faptul că au fost cele mai multe întreprinderi mijlocii
înregistrate în intervalul analizat, respectiv 241 unități active. Regiunea Sud-Muntenia
înregistrează cel mai mare număr de astfel de unități (52), cu o pondere de 21,58% din total, iar în
regiunile Sud-Vest Oltenia și București-Ilfov, cel mai mic număr de unități (21), având o pondere
de 8,71% (Figura 1.2.1.17).

Pagina 49 din 759

 Figura 1.2.1.17. Structura întreprinderilor mijlocii (%) pe regiuni de dezvoltare în anul
2016

În ceea ce privește analiza comparativă a ponderilor fiecărei regiuni la această categorie de

IMM-uri, se poate aprecia că regiunea Sud-Muntenia prezintă cea mai mare pondere (19,27 -
21,58%), alături de regiunea Sud-Est (17,03 - 18,89%), iar regiunea Sud-Vest Oltenia are cea mai
mică pondere la nivel național (5,96 - 8,7%), fiind urmată de regiunea Nord-Vest (7,83-10,3%).
Analizând datele din Anexa 1.III, se observă că numărul întreprinderilor mijlocii la nivel
de județe este relativ redus. Cu toate acestea, în anul 2012, Municipiul București ocupa primul loc
cu 14 întreprinderi mijlocii, în județul Teleorman erau 12 întreprinderi mijlocii, în județul Brașov
11 întreprinderi mijlocii, iar în județele Brăila și Tulcea câte 10 întreprinderi mijlocii.
Comparativ cu situația din 2012, în cazul anului 2016 se remarcă județul Teleorman și
Municipiul București cu câte 14 astfel de întreprinderi, urmate de județul Călărași cu o
întreprindere mai puțin (13 unități) și Brașov cu 11 întreprinderi mijlocii. Situația cea mai puțin
favorabilă este în județele Maramureș și Suceava unde existau doar câte o întreprindere mijlocie.
În perioada studiată, la nivel de județe, numărul întreprinderilor mijlocii a rămas constant,
în Municipiul București și Brașov. Județul Călărași a înregistrat o creștere de 5 întreprinderi, în
restul județelor situația fiind fluctuantă sau în scădere.
Analizând evoluția numărului de întreprinderi mijlocii pe anii studiați, putem observa că
aceasta a fost oscilantă. În anul 2012 în România se înregistrau 228 de întreprinderi mijlocii, iar în
următorii doi ani numărul lor a scăzut până la 217 unități în 2014 (-4,83%).
Începând cu anul 2015 numărul întreprinderilor mijlocii a crescut, ajungând până la 241
unități în 2016 (+11,05% -Figura 1.2.1.18), prin trecerea unor întreprinderi mici în categoria
următoare.

Pagina 50 din 759

 Figura 1.2.1.18. Evoluția numărului total de întreprinderi mijlocii din România

În planul realizărilor la categoria întreprinderi mijlocii, referitor la ponderea contribuției

fiecărei regiuni se constată următoarele:
 Regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est prezintă cele mai mari contribuții (peste 17%
fiecare);
 Regiunile Sud-Vest Oltenia și Nord-Vest prezintă cele mai mici contribuții;
 Regiunea Sud-Muntenia se caracterizează prin evoluție ascendentă a contribuției la
numărul total național de întreprinderi mijlocii;
 În ceea ce privește variațiile cotelor anuale procentuale ale fiecărei regiuni, la nivel
național, acestea s-au modificat mult mai accentuat (de la 1,4% în cazul Regiunii Vest
până la 4,6% la nivelul Regiunii Centru - comparativ cu microîntreprinderile și
întreprinderile mici);
 Întreprinderile mijlocii au prezentat o evoluție oscilantă pe perioada luată în studiu;
 Între județele cu număr ridicat de întreprinderi mijlocii se remarcă Teleorman,
București și Călărași

1.2.2. Analiza IMM-urilor din agricultură pe tipuri de activități

Având în vedere diversitatea sectoarelor de activitate din agricultură, s-a făcut o analiză a
evoluției IMM-urilor în funcție de domeniul de activitate al acestora, analizându-se următoarele
domenii: cultivarea plantelor nepermanente, cultivarea plantelor permanente, cultivarea plantelor
pentru înmulțire, creșterea animalelor, activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu
creșterea animalelor) și activități auxiliare agriculturii.

Pagina 51 din 759

 1.2.2.1 Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de
mărime pentru CAEN 011- Cultivarea plantelor nepermanente
CAEN 011- Cultivarea plantelor nepermanente

Datele prezentate în tabelul 1.2.2.1, referitoare la microîntreprinderi care activează în

sectorul cultivării plantelor nepermanente, relevă faptul că distribuția acestora diferă în funcție de
regiune și a avut o tendință constantă de creștere de la un an la altul, pe tot parcursul intervalului
analizat, pentru toate regiunile de dezvoltare.

Tabelul 1.2.2.1 Situația unităților locale active pe clasa de mărime –

microîntreprinderi la nivelul clasei CAEN 011 - Cultivarea plantelor nepermanente
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 814 869 907 977 1074 +31,94
Regiunea NORD-VEST 498 533 564 632 710 +42,57
Regiunea CENTRU 316 336 343 345 364 +15,19
MACROREGIUNEA DOI 1965 2072 2147 2363 2581 +31,35
Regiunea NORD-EST 600 623 656 738 825 +37,50
Regiunea SUD-EST 1365 1449 1491 1625 1756 +28,64
MACROREGIUNEA TREI 1614 1690 1754 1890 1991 +23,36
Regiunea SUD-MUNTENIA 1270 1325 1375 1456 1539 +21,18
Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV 344 365 379 434 452 +31,40
MACROREGIUNEA PATRU 1202 1263 1323 1453 1587 +32,03
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 470 498 509 575 665 +41,49
Regiunea VEST 732 765 814 878 922 +25,96
TOTAL 5595 5894 6131 6683 7233 +29,28
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Astfel, regiunea Sud-Est a prezentat cel mai mare număr de microîntreprinderi agricole
care au cultivat plante nepermanente, depășind cu mult celelalte regiuni, pornind de la 1365 unități
în anul 2012 și ajungând la 1756 unități în anul 2016. Este urmată de regiunea Sud-Muntenia cu
1270 unități în 2012 și 1539 unități în 2016, ambele regiuni fiind proeminente din acest punct de
vedere.

Pagina 52 din 759

 42.57 41.49
37.5
31.94 31.35 31.4 32.03 29.28
28.64
25.96
23.36 21.18
15.19

Figura 1.2.2.1. Rata de creștere a microîntreprinderilor pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 011 - Cultivarea plantelor nepermanente

La polul opus se află regiunea București-Ilfov care a prezentat cel mai mic număr de
microîntreprinderi agricole care au cultivat plante nepermanente, cu limite cuprinse între 344 și
452 unități, fiind urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia cu 470 unități în anul 2012 și ajungând
până la 665 unități în 2016. Se pare că aceasta din urmă este mai puțin dinamică din acest punct
de vedere, comparativ cu toate celelalte regiuni, având în vedere potențialul agricol al zonei.
La nivel național se constată o creștere a numărului de unități cu 29,28% în anul 2016 față
de anul 2012, acesta fiind depășit în regiunile Nord-Vest (42,57%), Sud-Vest Oltenia (41,49%) și
Nord-Est (37,5%). Pentru restul zonelor rata de creștere a numărului de unități a fost inferioară
situației naționale (cea mai mică creștere se manifestă la nivelul Regiunii Centru – 15,19%,Figura
1.2.2.1).
În cazul întreprinderilor mici situația se prezintă similar, toate regiunile prezintă un trend
ascendent, dar creșterile sunt mult mai mici comparativ cu evoluția microîntreprinderilor (tab.
1.2.2.2).
Se poate remarca la această categorie Regiunea Sud-Muntenia, care a prezentat cel mai
mare număr de întreprinderi agricole mici care au cultivat plante nepermanente, depășind cu mult
celelalte regiuni, pornind de la 261 unități în anul 2012 și ajungând la 332 unități în anul 2016
(29,07% din totalul național). Este urmată de regiunea Sud-Est cu 231 unități în 2012 și 285 unități
în 2016, ambele regiuni fiind foarte active și din acest punct de vedere.
Cel mai redus număr de întreprinderi agricole mici s-a înregistrat în regiunea Centru, cu
limite cuprinse între 49 și 53 unități (4,64% din totalul național), fiind urmată de regiunea Nord-
Vest cu 52 unități în anul 2012 și ajungând până la 70 unități în 2016, potențialul agricol al acestor
regiuni fiind mai scăzut.

Pagina 53 din 759

 Se constată o creștere a numărului de unități cu 19,21% la nivel național, valoarea fiind
depășită în regiunile Nord-Vest - 34,62%, Sud-Vest Oltenia – 30,88%, Sud-Est (23,28%) și Sud-
Muntenia (27,20%), (Figura 1.2.2.2).

Tabelul 1.2.2.2 Situația unităților locale active pe clasa de mărime - întreprinderi

mici la nivelul clasei CAEN 011 - Cultivarea plantelor nepermanente
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 101 104 106 117 123 +21,78
Regiunea NORD-VEST 52 54 57 67 70 +34,62
Regiunea CENTRU 49 50 49 50 53 +8,16
MACROREGIUNEA DOI 337 354 354 391 399 +18,40
Regiunea NORD-EST 106 112 113 117 114 +7,55
Regiunea SUD-EST 231 242 241 274 285 +23,38
MACROREGIUNEA TREI 316 327 349 363 394 +24,68
Regiunea SUD-MUNTENIA 261 270 291 302 332 +27,20
Regiunea BUCUREȘTI – ILFOV 55 57 58 61 62 +12,72
MACROREGIUNEA PATRU 204 212 216 209 226 +10,78
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 68 74 84 79 89 +30,88
Regiunea VEST 136 138 132 130 137 +0,74
TOTAL 958 997 1025 1080 1142 +19,21
Sursă: date INS, prelucrarea autorului

Datele prezentate în tabelul 1.2.2.3, referitoare la întreprinderile mijlocii care activează în

sectorul cultivării plantelor nepermanente, relevă faptul că distribuția acestora diferă în funcție de
regiune și au avut o evoluție oscilantă de la un an la altul.

34.62
30.88
27,20
21.78 23.38 24.68
18,40 19.21
12.72 10.78
8.16 7.55
0.74

Figura 1.2.2.2. Rata de creștere a întreprinderilor mici pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 011 - Cultivarea plantelor nepermanente

Pe tot parcursul intervalului analizat, la nivel național, numărul unităților a fost crescător,
de la 72 unități în 2012 la 80 unități în 2016. Regiunea Sud-Muntenia are cel mai ridicat număr de
unități mijlocii (18-25), iar regiunea Centru cel mai mic număr de unități (0-2).
Pagina 54 din 759
 La nivel național numărul total de întreprinderi mijlocii a crescut în anul 2016 cu 11,11%
comparativ cu anul 2012. Pentru regiunile Nord-Vest și Centru se poate vorbi de o stabilitate a
numărului de unități, iar regiunile Nord-Est și respectiv Sud-Est (-18,19 și +20,0%) au evoluții
diferite.
Creșterea relativă a numărului de întreprinderi mijlocii este specifică pentru celelalte
regiuni (cea mai mare creștere relativă - +71,43% în Regiunea Sud-Vest Oltenia), cu excepția
Regiunii București-Ilfov unde apare diminuarea numărului de unități (-45,46%). Este de remarcat
amplitudinea mare de variație a poziționării regiunilor față de nivelul național (Figura 1.2.2.3).

Tabelul 1.2.2.3. Situația unităților locale active pe clasa de mărime - întreprinderi

mijlocii la nivelul clasei CAEN 011 - Cultivarea plantelor nepermanente
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 9 7 7 7 9 -
Regiunea NORD-VEST 7 6 6 7 7 -
Regiunea CENTRU 2 1 1 - 2 -
MACROREGIUNEA DOI 21 23 23 26 21 -
Regiunea NORD-EST 11 12 9 12 9 -18,19
Regiunea SUD-EST 10 11 14 14 12 +20,0
MACROREGIUNEA TREI 29 31 29 31 31 +6,90
Regiunea SUD-MUNTENIA 18 19 18 23 25 +38,88
Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV 11 12 11 8 6 -45,46
MACROREGIUNEA PATRU 13 11 14 15 19 +46,15
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 7 6 10 9 12 +71,43
Regiunea VEST 6 5 4 6 7 +16,67
TOTAL 72 72 73 79 80 +11,11
Sursă: date INS, prelucrarea autorului

71.43

46.15
27,20
20,0 16.67
6,90 11.11
0 0 0 0 -18.19 -45.46

Figura 1.2.2.3. Rata de creștere a întreprinderilor mijlocii pe macroregiuni și

regiuni de dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 011 - Cultivarea plantelor
nepermanente

Pagina 55 din 759

 Evoluția numărului total de IMM-uri la nivel național, pe clase de mărime, se poate
evidenția foarte bine din figura 1.2.2.4, în care se observă tendința crescătoare a celor trei categorii
de întreprinderi agricole care cultivă plante nepermanente.

Figura 1.2.2.4. Situația unităților locale active pe clase de mărime la nivelul

clasei CAEN 011 - Cultivarea plantelor nepermanente

În planul realizărilor, microîntreprinderile prezintă cea mai mare pondere în numărul total,
de la 5595 unități care cultivau plante nepermanente în 2012, ajungând la 7233 unități în 2016, cu
un plus de 1638 de microîntreprinderi în cei cinci ani analizați.
Întreprinderile mici au avut aceeași tendință de creștere, astfel că de la 958 unități în 2012,
s-a ajuns la 1142 unități în anul 2016, cu un plus de 184 întreprinderi mici, iar întreprinderile
mijlocii au crescut de la 72 unități în 2012, la 80 de unități în anul 2016.

1.2.2.2. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de

mărime pentru CAEN 012- Cultivarea plantelor permanente

Referitor la situația unităților locale din grupa microîntreprinderilor active pentru cultivarea
plantelor permanente, se evidențiază tendința de creștere în toate regiunile (Tabelul 1.2.2.4). Dintre
acestea, se pot evidenția cu cele mai multe microîntreprinderi, în acest domeniu pentru anul 2016,
Regiunea Nord-Vest (176 unități) și Regiunea Sud-Est (162 unități). La nivelul anului 2012,
regiunea cu cele mai multe unități a fost Sud-Est (109 unități), iar cu cel mai mic număr de unități
în acest domeniu a fost Regiunea Sud-Vest Oltenia (29 unități).

Pagina 56 din 759

 Tabelul 1.2.2.4. Situația unităților locale active pe clasa de mărime –
microîntreprinderi la nivelul clasei CAEN 012 - Cultivarea plantelor permanente
±%
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016
2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 162 175 185 231 290 +79,01
Regiunea NORD-VEST 80 88 102 130 176 +120,0
Regiunea CENTRU 82 87 83 101 114 +39,02
MACROREGIUNEA DOI 176 185 200 248 275 +56,25
Regiunea NORD-EST 67 67 76 106 113 +68,66
Regiunea SUD-EST 109 118 124 142 162 +48,62
MACROREGIUNEA TREI 95 103 129 160 227 +138,95
Regiunea SUD-MUNTENIA 53 58 72 89 133 +150,94
Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 42 45 57 71 94 +123,81
MACROREGIUNEA PATRU 102 124 128 144 173 +69,60
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 29 40 45 45 52 +79,31
Regiunea VEST 73 84 83 99 121 +65,75
TOTAL 535 587 642 783 965 +80,37
Sursă: date INS, prelucrarea autorului

De altfel, această regiune prezintă cel mai mic număr (52) de microintreprinderi care
cultivau plante permanente în anul 2016. Se poate aprecia că această regiune este cu mult sub
nivelul tuturor celorlalte regiuni de dezvoltare economică la acest capitol.
La nivel național, numărul total de microîntreprinderi a crescut în anul 2016 cu 80,37%
comparativ cu anul 2012. Se remarcă regiunile Nord-Vest, Sud-Muntenia și București-Ilfov unde
numărul unităților a crescut în 2016 de peste două ori comparativ cu primul termen prezentat (anul
2012 –Figura 1.2.2.5).

150,94
138.95
120,0 123.81

79.01 79.31 80.37

68.66 69,60 65.75
56,25
48.62
39.02

Figura 1.2.2.5. Rata de creștere a microîntreprinderilor pe macroregiuni și regiuni

de dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 012 - Cultivarea plantelor
permanente
Pagina 57 din 759
 În ceea ce privește situația unităților locale privind cultivarea plantelor permanente din
categoria întreprinderilor mici, aceasta este prezentată în tabelul 1.2.2.5.

Tabelul 1.2.2.5 Situația unităților locale active pe clasa de mărime – întreprinderi

mici la nivelul clasei CAEN 012 - Cultivarea plantelor permanente
±%
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016
2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 19 22 28 27 25 +31,58
Regiunea NORD-VEST 9 10 10 13 14 +55,55
Regiunea CENTRU 10 12 18 14 11 +10,0
MACROREGIUNEA DOI 28 36 34 36 30 +7,14
Regiunea NORD-EST 9 13 15 11 8 -11,12
Regiunea SUD-EST 19 23 19 25 22 +15,79
MACROREGIUNEA TREI 13 17 13 16 15 +15,38
Regiunea SUD-MUNTENIA 9 9 8 9 7 -22,23
Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV 4 8 5 7 8 +100,0
MACROREGIUNEA PATRU 9 9 16 18 15 +66,67
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 5 5 8 8 7 +40,0
Regiunea VEST 4 4 8 10 8 +100,0
TOTAL 69 84 91 97 85 +23,19
Sursă: date INS, prelucrarea autorului

Regiunea Sud-Est a fost pe primul loc la numărul unităților înregistrate în toată perioada
analizată (19-25 unități), urmată de regiunea Nord-Vest (14 unități în anul 2016) și regiunea Centru
(11 unități în anul 2016).
Regiunea Sud-Vest Oltenia se menține și la această categorie pe ultimul loc, ceea ce indică
investiții reduse în direcția înființării de culturi permanente.
Evoluția numărului de unități este una oscilantă, excepție face regiunea Nord-Vest unde
tendința este ascendentă.
În anul 2016 numărul de unități a crescut, la nivel național cu 23,19%, față de anul 2012.
Valori peste această medie s-au înregistrat în regiunile București-Ilfov (+100%) și Nord-Vest
(+55,55%).
Comparativ cu această tendință, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia înregistrează scăderi
ale numărului de unități (-11,12 și -22,23% -Figura 1.2.2.6).

Pagina 58 din 759

 100,0 100,0

69,60
55,55

40,0
31.58
23.19
15.79 15.38
10,0 7,14 -11.12
-22,23

Figura 1.2.2.6. Rata de creștere a întreprinderilor mici pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 011 - Cultivarea plantelor permanente

În cazul unităților locale încadrate în grupa întreprinderilor mijlocii, numărul acestora pe

regiuni este redus. În anul 2016, numărul maxim de astfel de unități s-a înregistrat în regiunile
Sud-Est și Sud-Muntenia cu câte 3 unități (tabelul 1.2.2.6).
Numărul de unități a evoluat neuniform la nivel național, tendință care se manifestă pentru
toate regiunile. În regiunile Nord-Vest, Centru și Sud-Vest Oltenia s-a înregistrat o reducere a
numărului de întreprinderi mijlocii, în regiunile Vest și București-Ilfov s-a menținut același număr,
iar în regiunea Sud-Muntenia apare o creștere.

Tabelul 1.2.2.6 Situația unităților locale active pe clasa de mărime – întreprinderi

mijlocii la nivelul clasei CAEN 012 - Cultivarea plantelor permanente
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 5 5 4 4 3 -40,0
Regiunea NORD-VEST 2 2 2 2 1 -50,0
Regiunea CENTRU 3 3 2 2 2 -33,33
MACROREGIUNEA DOI 4 4 3 2 4 -
Regiunea NORD-EST 1 - - 1 1 -
Regiunea SUD-EST 3 4 3 1 3 -
MACROREGIUNEA TREI 2 3 3 4 4 +100,0
Regiunea SUD-MUNTENIA 1 2 2 3 3 +200,0
Regiunea BUCUREȘTI-ILFOV 1 1 1 1 1 -
MACROREGIUNEA PATRU 4 4 3 3 3 -25,0
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 3 2 2 2 2 -33,33
Regiunea VEST 1 2 1 1 1 -
TOTAL 15 15 12 11 13 -13,33
Sursă: date INS, prelucrarea autorului

Pagina 59 din 759

 În anul 2016 numărul de unități a scăzut, la nivel național cu 13,33%, față de anul 2012.
Valori peste această medie s-au înregistrat doar în regiunea Sud Muntenia (+200%).
Regiunile Nord-Vest (-50%), Centru (-40%) și Sud Vest Oltenia (-33,3%), înregistrează
cele mai mari scăderi ale numărului de unități (Figura 1.2.2.7).

200

100

-40,0 -50,0 -33,33 0 0 0 0 -25,0 -33,33 0

-13.33

Figura 2.2.7. Rata de creștere a întreprinderilor mijlocii pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012), clasa CAEN 012-Cultivarea plantelor permanente

În perioada studiată, la nivel național, situația unităților locale active din clasa CAEN 012
- Cultivarea plantelor permanente, se prezintă astfel: numărul microîntrepinderilor a crescut cu
peste 80%, așa cum reiese dinFigura 1.2.2.8, de la 535 unități în anul 2012 la 965 în anul 2016. De
asemenea, numărul întreprinderilor mici a crescut de la 69 la 85 unități.
Pentru întreprinderile mijlocii se poate observa un regres, numărul acestora a scăzut cu 2
unități în anul 2016, ajungând la 13 unități.

Figura 1.2.2.8. Situația unităților locale active pe clase de mărime la nivelul

clasei CAEN 012 - Cultivarea plantelor permanente

Pagina 60 din 759

 1.2.2.3. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de
mărime pentru CAEN 013 - Cultivarea plantelor pentru înmulțire

Situația microîntreprinderilor care activează în sectorul cultivării plantelor pentru înmulțire

este prezentată în tabelul 1.2.2.7. La nivel național se constată existența, în anul 2016, a unui număr
de 136 unități.
Analizând situația pe regiuni de dezvoltare se observă că pe primul loc s-a plasat Regiunea
Centru cu 31 unități (22,80% - din totalul național), după care urmează Regiunea Nord-Vest cu 21
unități (15,44%), apoi regiunile Sud-Muntenia (19 unități) și Sud-Est (18 unități). La polul opus
se situează Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu doar 6 microîntreprinderi în domeniul înmulțirii
plantelor și o pondere de 4,41%.
Evoluția numărului de unități a fost una ascendentă la nivel național, tendință care apare în
cazul regiunilor Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia. Se individualizează regiuni la care indicatorul a
evoluat fluctuant (regiunile București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia și Vest), precum și regiuni unde
evoluția fluctuantă s-a caracterizat prin trenduri ascendente la finalul perioadei analizate (regiunile
Nord-Vest și Nord-Est).

Tabelul 1.2.2.7 Situația unităților locale active pe clasa de mărime –

microîntreprinderi la nivelul clasei CAEN 013 - Cultivarea plantelor pentru înmulțire
±%
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 29 37 42 48 52 +79,31
Regiunea NORD-VEST 16 22 20 23 21 +31,25
Regiunea CENTRU 13 15 22 25 31 +138,46
MACROREGIUNEA DOI 25 24 25 30 33 +32,0
Regiunea NORD-EST 14 13 13 15 15 +7,14
Regiunea SUD-EST 11 11 12 15 18 +63,63
MACROREGIUNEA TREI 25 25 28 30 30 +20,0
Regiunea SUD-MUNTENIA 14 15 16 17 19 +35,71
Regiunea BUCURESTI -
11 10 12 13 11 -
ILFOV
MACROREGIUNEA PATRU 10 13 16 24 21 +110,0
Regiunea SUD-VEST
4 5 5 8 6 +50,0
OLTENIA
Regiunea VEST 6 8 11 16 15 +150,0
TOTAL 89 99 111 132 136 +52,81
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Pagina 61 din 759

 150,0
138,46
110,0
79,31
63.63 50,0 52.81
31,25 32,0 35,71
20,0
7.14 0

Figura 1.2.2.9.Rata de creștere a microîntreprinderilor pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 013 - Cultivarea plantelor pentru
înmulțire

La nivel național, creșterea numărului de unități a fost de 52,81%, în anul 2016 comparativ
cu anul 2012. Acest fenomen este prezent la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare, excepție
făcând regiunea București-Ilfov pentru care numărul de unități a fost identic. Creșterile înregistrate
în anul 2016 comparativ cu anul 2012, au fost variabile, evidențiindu-se regiuni cu un proces
accelerat de creștere (Regiunea Vest +150,0% și Regiunea Centru +138,46%), dar și regiuni cu o
creștere mai redusă (7,14 % - Regiunea Nord-Est) sau care și-au menținut același număr de unități
(Regiunea București Ilfov –Figura 1.2.2.9).
În cazul unităților locale cu activități în domeniul cultivării plantelor pentru înmulțire, din
categoria întreprinderilor mici (Tabelul 1.2.2.8), în anul 2016 se observă un număr redus de astfel
de unități (10 la nivel național), Regiunea Sud-Muntenia fiind cea mai reprezentativă, cu un număr
de 4 unități (jumătate din total), la mică diferență aflându-se Regiunea Centru cu 3 unități.

Tabelul 1.2.2.8 Situația unităților locale active pe clasa de mărime – întreprinderi mici la
nivelul clasei CAEN 013 - Cultivarea plantelor pentru înmulțire
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 5 2 2 4 4 -20,0
Regiunea NORD-VEST 1 1 - - 1 -
Regiunea CENTRU 4 1 2 4 3 -25,0
MACROREGIUNEA DOI 1 - - - - -
Regiunea SUD-EST 1 - - - - -100,0
MACROREGIUNEA TREI 6 3 5 5 5 -16,67
Regiunea SUD-MUNTENIA 4 2 5 5 4 -
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 2 1 - - 1 -50,0
MACROREGIUNEA PATRU 2 - - 1 1 -50,0
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2 - - - - -200,0
Regiunea VEST - - - 1 1 -
TOTAL 14 5 7 10 10 -28,58
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Pagina 62 din 759

 La polul opus se află regiunile Sud-Vest Oltenia și Sud-Est care au prezentat în anul 2012
astfel de unități, dar în anul 2016 nu mai înregistrează nicio unitate de acest tip.
Apar și regiuni care nu au deținut nicio unitate de acest tip, cum este cazul Regiunii Nord-
Est, pe întreaga perioadă analizată.
La nivel național evoluția este una neuniformă, pentru regiunile Nord-Vest, Centru și Sud-
Muntenia. Reducerea numărului de unități se manifestă la nivelul regiunilor Sud-Est și Sud-Vest
Oltenia.
Este de remarcat faptul că la nivelul Regiunii Vest apar unități în cazul anilor 2014 și 2015,
după care ele dispar în anul 2016.
În anul 2016 se înregistrează strict scăderi ale numărului de unități comparativ cu anul
2012 (-28,58% la nivel național, cu limite de -25,0% pentru Regiunea Centru și -200,0% pentru
Regiunea Sud-Vest Oltenia).
Se observă situația regiunilor Nord-Vest și Sud-Muntenia unde există o similitudine între
cei doi ani prezentați, ambele având rata de creștere zero (Figura 1.2.2.10).
Pe sectorul cultivării plantelor pentru înmulțire, la nivelul întreprinderilor mijlocii,
România prezintă o situație particulară. Există regiuni unde nu există nicio unitate (Tab. 1.2.2.9).
În Regiunea Centru apare o singură unitate în anul 2103. Pentru Regiunea București-Ilfov există
câte o unitate în anii 2013 și 2016, iar în cazul anilor 2014 și 2015 câte două unități.

-20,0 0 -25,0 -16.67 0 -50,0 -50,0

-28.58

-100,0

-200,0

Figura 1.2.2.10.Rata de creștere a întreprinderilor mici pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 013 - Cultivarea plantelor pentru
înmulțire

Pagina 63 din 759

 Tabelul 1.2.2.9. Situația unităților locale din clasa întreprinderilor mijlocii privind
cultivarea plantelor pentru înmulțire
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016
MACROREGIUNEA UNU - 1 - - -
Regiunea CENTRU - 1 - - -
MACROREGIUNEA TREI - 1 2 2 1
Regiunea BUCURESTI - ILFOV - 1 2 2 1
TOTAL - 2 2 2 1
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Cu privire la evoluția unităților agricole la nivel național, care au cultivat plante pentru
înmulțire situația este următoarea: microîntreprinderile în decursul anilor analizați (2012-2016),
au înregistrat o creștere de 52,81% în anul 2016, comparativ cu anul 2012; întreprinderile mici o
scădere de 4 unități în anul 2016 (-28,58%) comparativ cu anul 2012 când au existat cele mai multe
unități.
Cu toate acestea, în ultimii 4 ani unitățile de acest gen sunt într-o situație de revenire,
deoarece în 2013 existau doar 5 unități, numărul acestora crescând treptat până la 10 unități atât în
anul 2015, cât și în 2016. În cazul întreprinderilor mijlocii, la nivelul anului 2012 în România nu
se înregistra nicio astfel de unitate, iar în anul 2016 se înregistra o singură unitate, comparativ cu
precedenții 3 ani în care au existat câte 2 unități (Figura 1.2.2.11).

160
132 136
140

120 111
99
100 89
80

60

40

20 14 10 10
5 7
0 2 2 2 1
0
2012 2013 2014 2015 2016

Microintreprinderi Intreprinderi mici Intreprinderi mijlocii

Figura 1.2.2.11. Situația unităților locale active pe clase de mărime la nivelul

clasei CAEN 013 – Cultivarea plantelor pentru înmulțire

Pagina 64 din 759

 1.2.2.4. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de
mărime pentru CAEN 014 - Creșterea animalelor

Microîntreprinderile având ca obiect de activitate creșterea animalelor au avut un trend

ascendent în perioada analizată (tabelul 1.2.2.10). Regiunile Nord-Vest și Centru sunt cel mai bine
reprezentate, ajungând în anul 2016 la 420 respectiv 349 unități (40,28% din total), iar regiunea
Sud-Vest prezintă cel mai mic număr de unități pe toată perioada (6,60% în anul 2016 – 126
unități).
La nivel național creșterea relativă în anul 2016, comparativ cu anul 2012, a fost de 12,23%
(207 unități), aceeași tendință ascendentă fiind caracteristică majorității zonelor administrative
(+26,51% în Regiunea Nord-Vest – cea mai mare creștere, +1,13% cea mai mică creștere pentru
Regiunea Vest).

Tabelul 1.2.2.10. Situația unităților locale active pe clasa de mărime – microîntreprinderi

la nivelul clasei CAEN 014 - Creșterea animalelor
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 632 644 674 727 769 +21,67
Regiunea NORD-VEST 332 345 366 399 420 +26,51
Regiunea CENTRU 300 299 308 328 349 +16,33
MACROREGIUNEA DOI 435 431 452 460 488 +12,18
Regiunea NORD-EST 223 221 243 236 255 +14,35
Regiunea SUD-EST 212 210 209 224 233 +9,91
MACROREGIUNEA TREI 330 347 346 366 347 +5,15
Regiunea SUD-MUNTENIA 199 219 219 229 213 +7,04
Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 131 128 127 137 134 +2,29
MACROREGIUNEA PATRU 304 289 304 289 305 +0,33
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 127 121 128 111 126 -0,79
Regiunea VEST 177 168 176 178 179 +1,13
TOTAL 1701 1711 1776 1842 1909 +12,23
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Excepție face Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu o scădere a numărului de microîntreprinderi

cu o unitate (- 0,79% –Figura 1.2.2.12).

Pagina 65 din 759

 26,51
21,67
16,33
14.35
12,18 12.23
9.91
7,04
5.15
2,29 1,13
0,33
-0,79

Figura 1.2.2.12. Rata de creștere a microîntreprinderilor pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 014 - Creșterea animalelor

Analizând situația întreprinderilor mici având ca obiect creșterea animalelor (Tabelul

1.2.2.11), observăm că în anul 2016 regiunile Nord-Vest și Sud-Muntenia sunt cel mai bine
reprezentate (81 și respectiv 66 unități, cu ponderi de 23,14% și 18,86% în totalul național), iar
regiunile Nord-Est, București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia dețin sub 30 unități (27, 24 și respectiv 21
întreprinderi mici – ponderi de 7,71%, 6,86% și 6,0%).
La nivel național, evoluția indicatorului este una ascendentă, cu tendințe de stabilizare
pentru anii 2015 și 2016. Creșterea relativă în perioada 2016/2012, este de 15,89%, aceeași
tendință fiind prezentă la nivelul majorității regiunilor (de la +3,85% în Regiunea Nord-Est până
la +61,54% în Regiunea Sud-Vest Oltenia -Figura 1.2.2.13).
Excepții, de la tendința națională, se manifestă în cazul regiunilor București-Ilfov și Sud-
Est (scăderi ale numărului de unități cu 3,13% și 11,12%).
Totuși, numărul unităților de acest tip este mic comparativ cu potențialul, iar Regiunea Sud-
Vest Oltenia, deși a înregistrat cea mai mare creștere în intervalul analizat, rămâne cu cel mai mic
număr.

Tabelul 1.2.2.11. Situația unităților locale active pe clasa de mărime – întreprinderi

mici la nivelul clasei CAEN 014 - Creșterea animalelor
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 110 121 122 140 145 +31,82
Regiunea NORD-VEST 58 62 56 74 81 +39,66
Regiunea CENTRU 52 59 66 66 64 +23,08
MACROREGIUNEA DOI 58 64 59 59 58 -
Regiunea NORD-EST 26 30 31 34 27 +3,85
Regiunea SUD-EST 32 34 28 25 31 -3,13
MACROREGIUNEA TREI 89 80 92 95 90 +1,12
Regiunea SUD-MUNTENIA 62 63 70 66 66 +6,45

Pagina 66 din 759

 Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 27 17 22 29 24 -11,12
MACROREGIUNEA PATRU 45 44 51 56 57 +26,67
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 13 16 16 22 21 +61,54
Regiunea VEST 32 28 35 34 36 +12,50
TOTAL 302 309 324 350 350 +15,89
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

61,54

39,66
31,82
23,08 26,67
15.89
12,50
3.85 6,45
0 -3.13 1.12 -11,12

Figura 1.2.2.13.Rata de creștere a întreprinderilor mici pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 014 - Creșterea animalelor

Referitor la întreprinderile mijlocii (Tabelul 1.2.2.12), în anul 2016 Regiunea Sud-

Muntenia se detașează net de celelalte regiuni cu 21 unități (25,30% din total), fiind urmată de
regiunile Vest, Nord-Est și Sud-Est (cu ponderi de 16,87%, 15,66% și 14,45%).
Regiunile Nord-Vest (5 unități), București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia (câte 4 unități),
prezintă cel mai mic număr de întreprinderi mijlocii – cu ponderi de 6,02% și respectiv 4,81%).

Tabelul 1.2.2.12. Situația unităților locale active pe clasa de mărime – întreprinderi

mijlocii la nivelul clasei CAEN 014 - Creșterea animalelor
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 15 16 12 14 15 -
Regiunea NORD-VEST 4 5 3 4 5 +25,0
Regiunea CENTRU 11 11 9 10 10 -9,10
MACROREGIUNEA DOI 22 19 23 26 25 +13,64
Regiunea NORD-EST 9 6 11 13 13 +44,44
Regiunea SUD-EST 13 13 12 13 12 -7,70
MACROREGIUNEA TREI 28 26 24 23 25 -10,72
Regiunea SUD-MUNTENIA 21 17 19 20 21 -
Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 7 9 5 3 4 -42,86
MACROREGIUNEA PATRU 13 14 18 21 18 +38,46
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 3 4 6 6 4 +33,33
Regiunea VEST 10 10 12 15 14 +40,0
TOTAL 78 75 77 84 83 +6,41
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Pagina 67 din 759

 Evoluția în timp este, în general, una neuniformă pentru marea majoritate a regiunilor
analizate. Se pot considera drept excepții tendințele crescătoare specifice Regiunii Nord-Est și
tendințele de stabilizare existente la nivelul Regiunii Sud-Est (diferențe de numai o unitate).
La nivelul anului 2016, se constată o creștere a numărului de unități de 6,41% pe total (față
de anul 2012), aspect care apare și pentru regiunile Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest Oltenia și Vest
(Figura 2.2.14).
Există însă o situație de similitudine la nivelul celor doi ani (Regiunea Sud-Muntenia),
precum și regiuni unde numărul de unități a scăzut (Centru, Sud-Est, București-Ilfov).

44.44
38,46 40,0
33,33
25,0
13,64
6.41
0 -7.7 -10.72 0
-9,10 -42,86

Figura 1.2.2.14. Rata de creștere a întreprinderilor mijlocii pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012), clasa CAEN 014 - Creșterea animalelor

Analizând numărul de IMM-uri din clasa CAEN 014 – creșterea animalelor, la nivel
național (Figura 1.2.2.15), se poate observa că numărul microîntreprinderilor a crescut constant
și uniform, de la 1701 unități în anul 2012, la 1909 unități în anul 2016, cu un plus de peste 200
de unități față de anul 2012.

Figura 1.2.2.15. Situația unităților locale active pe clase de mărime la nivel național
clasa CAEN 014 - Creșterea animalelor

Pagina 68 din 759

 În cazul întreprinderilor mici s-a menținut tendința de creștere, numărul unităților a ajuns
la 350 în anul 2016, față de 302 unități în anul 2012, indicând faptul că sectorul creșterii animalelor
oferă posibilitatea dezvoltării unităților de acest tip, lucru susținut și prin diverse programe și
măsuri guvernamentale.
Aceeași tendință ușor crescătoare se menține și la nivelul întreprinderile mijlocii, de la 78
unități în anul 2012 ajungând la 83 unități în anul 2016.

1.2.2.5. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de

mărime pentru CAEN 015 - Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată
cu creșterea animalelor)

În cadrul întreprinderilor cu activitate mixtă, cele mai multe microîntreprinderi se

înregistrează în regiunile Centru și Nord-Vest (208 și respectiv 162 unități), aici regăsindu-se peste
40% din numărul total al unităților înregistrate în România în anul 2016.
Regiunile cu numărul cel mai scăzut număr de unități cu ferme mixte sunt București-Ilfov
și Sud-Vest Oltenia, în toți anii analizați (Tabelul 1.2.2.13).

Tabelul 1.2.2.13 Situația unităților locale active pe clasa de mărime –

microîntreprinderi la nivelul clasei CAEN 015 - activități în ferme mixte
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012

MACROREGIUNEA UNU 280 285 310 349 370 +32,14

Regiunea NORD-VEST 131 134 144 155 162 +23,66

Regiunea CENTRU 149 151 166 194 208 +39,60

MACROREGIUNEA DOI 206 207 219 232 236 +14,56

Regiunea NORD-EST 108 113 128 135 150 +38,89

Regiunea SUD-EST 98 94 91 97 86 -12,25

MACROREGIUNEA TREI 127 126 141 157 151 +18,90

Regiunea SUD-MUNTENIA 82 79 86 96 92 +12,20

Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 45 47 55 61 59 +31,11

MACROREGIUNEA PATRU 103 110 118 125 133 +29,13

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 28 31 40 40 45 +60,71

Regiunea VEST 75 79 78 85 88 +17,33

TOTAL 716 728 788 863 890 +24,30

Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Pagina 69 din 759

 Evoluția numărului de microîntreprinderi a fost una ascendentă la nivel național.
Comparativ cu anul 2012, în anul 2016, se constată o creștere a numărului de ferme mixte cu
24,30%, creștere care se înregistrează pentru marea majoritate a regiunilor analizate (de la
+12,20% în cazul Regiunii Sud-Muntenia, până la +60,71% pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia).
De la tendința națională se abate numai Regiunea Sud-Est unde apare o scădere cu 12,25% a
numărului de unități (Figura 1.2.2.16). Cu toată creșterea relativă mai mare, Regiunea Sud-Vest
Oltenia rămâne mult sub valorile numerice ale celorlalte regiuni de dezvoltare, ceea ce poate
susține argumentul că acest segment poate fi mult îmbunătățit.

60,71

39,60 38.89
32,14 31,11 29,13
23,66 24,30
18,90 17,33
14,56 12,20
-12.25

Figura 1.2.2.16. Rata de creștere microîntreprinderi pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 015 - Activități în ferme mixte

Situația întreprinderilor mici (tabelul 1.2.2.14) indică Regiunea Centru cu valorile cele mai
mari (38 unități – 25,0%), fiind urmată de regiunile Nord-Vest, Sud-Est și Vest (primele două cu
câte 22 unități, a treia cu 20 unități – ponderi de 14,47% primele două și 13,15% ultima), iar cele
mai mici valori apar pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia, care este de departe cea mai slabă regiune
la această categorie (2 unități – cu o pondere de doar 1,31% în anul 2016).
Evoluția numerică a unităților a fost una fluctuantă la nivel național, tendință care s-a
manifestat și pentru regiunile Centru, Sud-Muntenia și Vest. Se disting evoluții ascendente pentru
regiunile Nord-Vest și București-Ilfov, dar și evoluții descendente la nivelul regiunilor Nord-Est,
Sud-Vest Oltenia și Sud-Est.
La nivel național, în anul 2016 se constată o scădere cu 0,66% a numărului de unități,
comparativ cu anul 2012 (Figura 1.2.2.17), tendință care apare și pentru regiunile Sud-Est (-
8,34% cea mai redusă), Vest, Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia (-66,67% cea mai
accentuată). Creșteri ale numărului de unități apar în regiunile Nord-Vest (+57,14%), Centru
(+15,15%) și București-Ilfov (+150,0%).

Pagina 70 din 759

 Tabelul 1.2.2.14 Situația unităților locale active pe clasa de mărime –întreprinderi mici
la nivelul clasei CAEN 015 - Activități în ferme mixte
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012

MACROREGIUNEA UNU 47 55 59 59 60 +27,66

Regiunea NORD-VEST 14 14 18 22 22 +57,14

Regiunea CENTRU 33 41 41 37 38 +15,15

MACROREGIUNEA DOI 49 47 47 45 42 -14,29

Regiunea NORD-EST 25 23 23 21 20 -20,0

Regiunea SUD-EST 24 24 24 24 22 -8,34

MACROREGIUNEA TREI 28 34 26 34 28 -

Regiunea SUD-MUNTENIA 24 26 17 24 18 -25,0

Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 4 8 9 10 10 +150,0

MACROREGIUNEA PATRU 29 29 27 24 22 -24,14

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 6 6 3 3 2 -66,67

Regiunea VEST 23 23 24 21 20 -13,05

TOTAL 153 165 159 162 152 -0,66

Sursa: date INS, prelucrarea autorului

150,0

57,14

27,66
15,15
-14,29 -20,0 -8.34 0 -25,0 -24,14 -66,67 -13,05 -0,66

Figura 1.2.2.17.Rata de creștere a întreprinderilor mici pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 015 - Activități în ferme mixte

Pe segmentul întreprinderilor mijlocii cu ferme mixte (Tabelul 1.2.2.15), observăm că

regiunile Sud-Est și Sud-Muntenia sunt cel mai bine plasate (7 unități în anul 2016, ponderi de
câte 26,92% în totalul național), urmate de Regiunea Nord-Est cu 5 unități (19,23%).
Pagina 71 din 759
 Tabelul 1.2.2.15 Situația unităților locale active pe clasa de mărime –întreprinderi
mijlocii la nivelul clasei CAEN 015 - Activități în ferme mixte
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 5 4 3 2 5 -
Regiunea NORD-VEST 2 2 1 - 2 -
Regiunea CENTRU 3 2 2 2 3 -
MACROREGIUNEA DOI 12 10 10 10 12 -
Regiunea NORD-EST 6 5 5 5 5 -16,67
Regiunea SUD-EST 6 5 5 5 7 +16,67
MACROREGIUNEA TREI 3 5 5 4 7 +133,33
Regiunea SUD-MUNTENIA 2 4 5 4 7 +250,0
Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 1 1 - - - -100,0
MACROREGIUNEA PATRU 3 2 2 1 2 -33,33
Regiunea SUD-VEST 3 2 2 1 2 -33,33
Regiunea VEST - - - - - -
TOTAL 23 21 20 17 26 +13,04
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Cea mai nefavorabilă situație este specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia (2 unități – 7,69%).
Este de remarcat că Regiunea Vest nu deține nici o unitate de acest gen, pentru întreaga perioadă,
iar la nivelul Regiunii București-Ilfov după anul 2013 dispar unitățile de acest gen (câte o unitate
în 2012 și 2013).

250,0

133,33

-16,67 16.67 13,04

0 0 0 0 -100,0 -33,33 -33,33

Figura 1.2.2.18. Rata de creștere întreprinderi mijlocii pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 015 - Activități în ferme mixte

În Regiunea Nord-Vest nu există unități de acest gen în anul 2015.

Pagina 72 din 759

 Evoluția întreprinderilor mijlocii a fost una fluctuantă la nivel național, aspect care s-a
manifestat la nivelul regiunilor Nord-Vest, Centru, Sud-Est și Sud-Vest Oltenia. Regiunea Sud-
Muntenia prezintă o evoluție fluctuant ascendentă. iar pentru Regiunea Nord-Est evoluția este
descendentă cu o certă tendință de stabilizare (din 2013 până în 2016).
La nivel național în anul 2016, se constată o creștere a numărului de unități cu 13,04% față
de anul 2012 (Figura 1.2.2.18). Aceeași situație apare în regiunile Sud-Est (+16,67%) și Sud-
Muntenia (+250,0%).
Scăderi ale numărului de unități se regăsesc pentru regiunile Nord-Est (-16,67%), Sud-Vest
Oltenia (-33,33%) și București-Ilfov (-100,0%).
În perioada analizată, pentru IMM-urile din clasa CAEN 015 - Activități în ferme mixte, la
nivel național, numărul microîntreprinderilor a crescut cu peste 170 de unități, pornind în anul
2012 de la un număr de 716 unități și ajungând în anul 2016, la 890 de unități înregistrate la nivel
național.
În cazul întreprinderilor mici, pentru aceeași perioadă, s-a înregistrat o ușoară scădere în
anul 2016 față de anul 2012, deși numărul acestora a fost fluctuant de-a lungul perioadei. În cadrul
acestui segment putem observa că perioada a fost una instabilă, numărul maxim de unități
înregistrate fiind în anul 2013, atunci când existau 165 de unități și în anul 2015 se înregistrau 162
de unități.
Evoluția întreprinderilor mijlocii a fost fluctuantă, pornind în anul 2012 de la 23 de unități,
acestea au scăzut treptat până în anul 2015, când se înregistrau în România doar 17 unități, după
care în anul 2016 s-a ajuns la un număr de 26 de unități înregistrate (Figura 1.2.2.19).

Figura 1.2.2.19. Situația unităților locale active pe clase de mărime la nivelul

clasei CAEN 015 - Activități în ferme mixte

Pagina 73 din 759

 1.2.2.6. Analiza IMM-urilor active pe regiuni de dezvoltare și clase de
mărime pentru CAEN 016 - Activități auxiliare agriculturii și activități după
recoltare

Pe segmentul privind activitățile auxiliare agriculturii și activități după recoltare, în cazul

microîntreprinderilor, în anul 2016 cele mai bine reprezentate au fost regiunile Sud-Muntenia (349
unități) și Sud-Est (316 unități).
Regiunile cu cele mai puține unități, în anul 2016, sunt București-Ilfov (86 unități) și Centru
(118 unități).
Evoluția multianuală a numărului de unități de acest tip, la nivel național, a fost una
neuniformă, cu un maxim la nivelul anului 2014. Aceeași situație apare în regiunile Nord-Est, Sud-
Est, Sud-Muntenia și Vest. Pentru regiunile Nord-Vest și Centru se menține trendul neuniform,
însă maximul se atinge în anul 2015 (Tabelul 1.2.2.16).

Tabelul 1.2.2.16. Situația unităților locale active pe clasa de mărime –

microîntreprinderi la nivelul clasei CAEN 016 - Activități auxiliare agriculturii și activități
după recoltare
±%
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016
2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 246 264 283 306 289 +17,48
Regiunea NORD-VEST 146 162 172 185 171 +17,12
Regiunea CENTRU 100 102 111 121 118 +18,0
MACROREGIUNEA DOI 530 542 569 555 518 -2,27
Regiunea NORD-EST 206 209 228 223 202 -1,95
Regiunea SUD-EST 324 333 341 332 316 -2,47
MACROREGIUNEA TREI 496 483 487 470 435 -12,30
Regiunea SUD-MUNTENIA 419 405 406 386 349 -16,71
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 77 78 81 84 86 +11,69
MACROREGIUNEA PATRU 394 402 400 386 358 -9,09
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 191 196 183 177 161 -15,71
Regiunea VEST 203 206 217 209 197 -3,96
TOTAL 1666 1691 1739 1717 1600 -3,97
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Trendul fluctuant apare și în Regiunea Sud-Vest Oltenia, punctul de maxim fiind

reprezentat de anul 2013. Atipic evoluează Regiunea București-Ilfov, unde se înregistrează un
trend ascendent.
Dacă analizăm comparativ situația anilor 2016 și 2012 se constată, la nivel național, o
scădere cu 3,97% a numărului de unități. Aceeași tendință apare pentru regiunile Nord-Est (-
1,95%), Sud-Est (-2,47%), Sud-Muntenia (-16,71%), Sud-Vest Oltenia (-15,71%) și Vest (-
3,96%).
Pagina 74 din 759
 Creșterea numărului de unități se manifestă pentru regiunile Nord-Vest (+17,12%), Centru
(+18,0%) și București-Ilfov (+11,69% -Figura 1.2.2.20).

17,48 18,0
17,12
11,69

-2,27 -1,95 -12,30 -16,71 -9,09 -15,71 -3,96 -3,97

-2.47

Figura 1.2.2.20. Rata de creștere microîntreprinderi pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 016 - Activități auxiliare agriculturii
și activități după recoltare

În cazul întreprinderilor mici (Tabelul 1.2.2.17), se constată faptul că în Regiunea Sud-Est

se înregistrau 30 de unități în anul 2016, fiind pe locul întâi național la această categorie, fiind
urmată de regiunile Sud-Muntenia (17 unități) și Nord-Est (15 unități).
Dintre regiunile de dezvoltare cu cel mai redus număr de unități, de acest tip, se remarcă
regiunile Sud-vest Oltenia (cu cel mai mic număr dintre toate regiunile - 8 unități) și regiunea
Nord-Vest (9 unități).
Evoluția numărului de unități a fost una fluctuantă la nivel național, cu un minim pentru
anul 2015. Identic apare situația pentru regiunile Nord-Vest și Centru. În cazul regiunilor Nord-
Est și Sud-Est se manifestă același trend neuniform, însă nivelul minim este specific anului 2014,
cu deosebirea că în regiunea Nord-Est după anul 2014, se discută de o uniformizare a indicatorului.
Tot fluctuant apare trendul și pentru regiunile Sud-Vest și Vest, manifestându-se un nivel maxim
în anul 2014 pentru Regiunea Vest și în anul 2013 la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia.

Tabelul 1.2.2.17. Situația unităților locale active pe clasa de mărime întreprinderi mici la
nivelul clasei CAEN 016 - Activități auxiliare agriculturii și activități după recoltare
±%
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016
2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 22 20 18 15 21 -4,55
Regiunea NORD-VEST 10 8 8 6 9 -10,0
Regiunea CENTRU 12 12 10 9 12 -
MACROREGIUNEA DOI 41 40 35 38 45 +9,76
Regiunea NORD-EST 19 19 15 15 15 -21,06
Pagina 75 din 759
 Regiunea SUD-EST 22 21 20 23 30 +36,36
MACROREGIUNEA TREI 33 42 39 33 28 -15,16
Regiunea SUD-MUNTENIA 24 31 24 22 17 -29,17
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 9 11 15 11 11 +22,22
MACROREGIUNEA PATRU 33 32 38 32 28 -15,16
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 14 15 14 12 8 -42,86
Regiunea VEST 19 17 24 20 20 +5,26
TOTAL 129 134 130 118 122 -5,43
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

În cazul Regiunii Sud-Muntenia apare o evoluție descendentă, în timp ce Regiunea

București-Ilfov prezintă un trend neuniform (număr maxim de unități în anul 2014).
Referitor la situația comparativă a anilor 2016 și 2012 se constată, la nivel național, o
scădere cu 5,43% a numărului de unități. Același aspect apare pentru regiunile Nord-Vest, Nord-
Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest. Regiunea Centru prezintă o stabilitate sub raportul
numărului de unități, iar regiunile Sud-Est (+36,36%) și București-Ilfov (+22,22%) prezintă o
creștere a numărului de unități (Figura 1.2.2.21).

36.36

22,22

9,76
5,26 -5,43
-4,55 -10,0 0 -21,06 -15,16 -29,17 -15,16 -42,86

Figura 1.2.2.21.Rata de creștere a întreprinderilor mici pe macroregiuni și regiuni de

dezvoltare (±% 2016/2012) la nivelul clasei CAEN 016 - Activități auxiliare agriculturii

În ceea ce privește întreprinderile mijlocii (Tabelul 1.2.2.18), în anul 2012 funcționau șapte
unități la nivel național, dintre care în regiunea Sud-Est erau trei unități, iar în anul 2016 se observă
că a scăzut numărul acestora la patru unități.

Pagina 76 din 759

 Tabelul 1.2.2.18 Situația unităților locale active pe clasa de mărime întreprinderi
mijlocii la nivelul clasei CAEN 016 - Activități auxiliare agriculturii și activități după
recoltare
±%
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016
2016/2012
MACROREGIUNEA UNU 1 - 1 - 1 -
Regiunea NORD-VEST - - - - 1 +100,0
Regiunea CENTRU 1 - 1 - - -100,0
MACROREGIUNEA DOI 4 3 4 2 1 -75,0
Regiunea NORD-EST 1 1 2 2 1 -
Regiunea SUD-EST 3 2 2 - - -300,0
MACROREGIUNEA TREI 2 3 3 2 1 -50,0
Regiunea SUD-MUNTENIA 1 1 1 1 1 -
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 1 2 2 1 - -100,0
MACROREGIUNEA PATRU - - - - 1 +100,0
Regiunea SUD-VEST OLTENIA - - - - 1 +100,0
TOTAL 7 6 8 4 4 -42,86
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Este de semnalat faptul că regiunile Vest, București-Ilfov, Sud-Est și Centru, nu mai

prezintă unități de acest tip în anul 2016.
La nivel național în anul 2016 comparativ cu anul 2012 se înregistrează o scădere a
numărului de unități cu 42,86%, fenomen care se manifestă și în regiunile Centru, Sud-Est și
București-Ilfov.
În domeniul activităților auxiliare agriculturii și activităților după recoltare, pentru
România pe parcursul perioadei studiate IMM-urile au înregistrat un nivel fluctuant sub raport
numeric (valori crescătoare din 2012 până în 2014, după care apar scăderi în 2015 și 2016 –Figura
1.2.2.22).

2000 1739
1666 1691 1717
1600
1500

1000

500
129 134 130 118 122
7 6 8 4 4
0
2012 2013 2014 2015 2016

Microintreprinderi Intreprinderi mici Intreprinderi mijlocii

Figura 1.2.2.22. Situația unităților locale active pe clase de mărime la nivelul

clasei CAEN 016 -- Activități auxiliare agriculturii și activități după recoltare
Pagina 77 din 759
 1.2.3. Aspecte economico-sociale ale sectorului agricol

1.2.3.1. Analiza evoluției populației ocupate pe activități ale economiei

naționale la nivelul clasei CAEN 01 - Agricultură, silvicultură și pescuit, pe
regiuni de dezvoltare și județe

În România, structura populației ocupate în domeniul agricol este fluctuantă în funcție de

an și regiune de dezvoltare. Astfel, la nivel național, se observă o tendință descrescătoare a
numărului de angajați de la 2510 mii persoane în anul 2012 (tab. 1.2.3.1), până la 1726,8 mii în
anul 2016 persoane, scăderea fiind foarte drastică (-31,21%).
Aceeași tendință se păstrează în cadrul regiunilor, cea mai mare scădere fiind înregistrată
în regiunea Nord-Est, pornind de la 508,4 mii în 2012 și ajungând la 346,1 mii persoane în 2016
(-31,93%), fiind urmată de regiunea Sud-Muntenia cu 442,8 mii persoane în 2012 și 303,7 mii
persoane în anul 2016 (-31,42%).
Regiunile cu cel mai mic număr de persoane ocupate în agricultură sunt București-Ilfov și
Vest. Pentru prima regiune are loc o scădere a numărului de persoane ocupate de la 38 mii până la
27,2 mii persoane (-28,43%), iar pentru cea de a doua regiune scăderea a fost de 63,2 mii persoane
(-30,16%).
Față de scăderea înregistrată la nivel național se regăsesc atât situații mai favorabile
(regiunile Nord-Vest, Centru, Sud-Est, București-Ilfov și Vest), dar și situații mai puțin favorabile
(regiunile Nord-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia).

Tabelul 1.2.3.1 Populația ocupată, pe activități ale economiei naționale la nivelul

clasei CAEN 01 - Agricultură, silvicultură și pescuit, pe regiuni de dezvoltare (mii
persoane)
±%
Specificare 2016/2012
2012 2013 2014 2015 2016
MACROREGIUNEA UNU 628,8 596,2 577,5 502,1 433 -31,14
Regiunea NORD-VEST 377,3 358 347 301,1 259,1 -31,32
Regiunea CENTRU 251,5 238,2 230,5 201 173,9 -30,86
MACROREGIUNEA DOI 849,3 806,1 780,6 678,1 583,2 -31,34
Regiunea NORD-EST 508,4 482,2 465,7 403,8 346,1 -31,93
Regiunea SUD-EST 340,9 323,9 314,9 274,3 237,1 -30,45
MACROREGIUNEA TREI 480,8 455,6 440 383,1 330,9 -31,18
Regiunea SUD-MUNTENIA 442,8 419,1 404,4 351,9 303,7 -31,42
Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 38 36,5 35,6 31,2 27,2 -28,43
MACROREGIUNEA PATRU 551,1 522,2 506 439,8 379,7 -31,11
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 341,5 323,3 312,6 270,7 233,3 -31,69
Regiunea VEST 209,6 198,9 193,4 169,1 146,4 -30,16
TOTAL 2510 2380,1 2304,1 2003,1 1726,8 -31,21
Sursa: date INS, prelucrarea autorului
Pagina 78 din 759
 Dacă analizăm structura populației ocupate la nivelul anilor 2012 (Figura 2.3.1) și 2016
(Figura 1.2.3.2) se constată modificări mai importante pentru regiunile Nord-Est (-0,22%), Sud-
Est (+0,15%), Sud-Vest Oltenia (+0,13%).

8.35 15.03
13.61
10.02

1.51

17.64
20.26
13.58

Regiunea Nord-Vest Regiunea Centru Regiunea Nord-Est

Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Muntenia Regiunea București-Ilfov
Regiunea Sud-Vest Oltenia Regiunea Vest

Figura 1.2.3.1. Structura populației ocupate în agricultură pe regiuni de dezvoltare

(2012)

8.48 15.01
13.51
10.07

1.58

17.59
20.04
13.73

Regiunea Nord-Vest Regiunea Centru Regiunea Nord-Est

Regiunea Sud-Est Regiunea Sud Muntenia Regiunea București-Ilfov
Regiunea Sud-Vest Oltenia Regiunea Vest

Figura 1.2.3.2. Structura populației ocupate în agricultură pe regiuni de dezvoltare

(2016)

În privința populației de gen feminin ocupate în agricultură, cel mai mare număr de
persoane se regăsește în regiunea Nord-Est (situație similară cu cea constată la nivelul totalului
indicatorului), cu un număr de 279,6 mii femei în anul 2012 și de 177,7 în 2016 (-36,45%).

Pagina 79 din 759

 Pe ani se remarcă aceeași tendință de scădere a numărului de persoane de gen feminin
implicate în agricultură, numărul acestora scăzând în perioada studiată de la 1375,8 mii în 2012 la
doar 885,5 mii în anul 2016 (-35,64% - Tabelul 1.2.3.2).

Tabelul 1.2.3.2, Populația feminină ocupată în sectorul Agricultură, Silvicultură și

Pescuit (mii persoane)
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016
MACROREGIUNEA UNU 342,7 322 305,5 260,5 221,3
Regiunea NORD-VEST 207,4 195,7 186,1 158,5 134,5
Regiunea CENTRU 135,3 126,3 119,4 102 86,8
MACROREGIUNEA DOI 465,2 437,3 413,3 350,4 297,6
Regiunea NORD-EST 279,6 262,9 248,1 210,3 177,7
Regiunea SUD-EST 185,6 174,4 165,2 140,1 119,9
MACROREGIUNEA TREI 262,8 246,6 232,9 199,1 168,8
Regiunea SUD-MUNTENIA 242,6 227,1 214,6 183,1 155,1
Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 20,2 19,5 18,3 16 13,7
MACROREGIUNEA PATRU 305,1 286,2 272,1 232,1 197,8
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 193,3 182,1 172,8 147,2 125,7
Regiunea VEST 111,8 104,1 99,3 84,9 72,1
TOTAL 1375,8 1292,1 1223,8 1042,1 885,5
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Populația ocupată în agricultură a fost constituită preponderent din femei (peste 50% din
total). Este de remarcat faptul că de la un an la altul această pondere scade ușor, pornind de la
54,81% în anul 2012 și până la 51,28% în anul 2016 (Figura 1.2.3.3).

54.81 54.29
53.11
52.02
51.28

2012 2013 2014 2015 2016

Figura 1.2.3.3. Ponderea populației de gen feminin (%) din totalul populației ocupate în
sectorul agricol

În ceea ce privește situația populației ocupate în agricultură pe județe, (Anexa 1.IV) la

nivelul anului 2012, primele trei județe cu populație mai numeroasă implicată în activități agricole,
erau județul Dolj cu 112,3 mii persoane, Suceava cu 110,1 mii persoane și Iași cu 96 mii persoane.
Exceptând Municipiul București (cu 2,5 mii persoane ocupate în agricultură), cele mai puțin
Pagina 80 din 759
reprezentative județe din această categorie sunt Covasna cu 24,4 mii persoane și Sibiu cu 29, 2 mii
persoane.
În anul 2016, comparativ cu anul 2012, în toate județele se înregistrează scăderi ale
populației implicate în agricultură. Printre județele cu scăderi semnificative se numără și județul
Dolj, având o traiectorie descendentă de -36,7 mii persoane. O scădere accentuată se înregistrează
și în județul Suceava de -35,8 mii persoane. Cu toate acestea, cele două rămân și în anul 2016,
județele cu cea mai numeroasă populație ocupată în acest domeniu.
Realizări: Populația ocupată în agricultură a evoluat descendent în intervalul 2012-2016.
Distribuția pe macroregiuni și regiuni de dezvoltare este legată de numărul total de locuitori, dar
mai ales de caracterul productiv al zonelor respective. În totalul populației ocupate este
predominantă forța de muncă de gen feminin.

1.2.3.2. Analiza evoluției câștigului salarial mediu net lunar la nivelul clasei
CAEN 01 - Agricultură, silvicultură și pescuit, pe genuri, regiuni de dezvoltare și
județe

În ceea ce privește câștigul salarial nominal mediu net lunar pe activitatea Agricultura,
Silvicultura și pescuit la nivel de secțiune CAEN Rev.2, este prezentat pe macroregiuni, regiuni
de dezvoltare în tabelul 1.2.3.3.
Acest indicator a prezentat variații pe regiuni în cadrul aceluiași an, iar în cadrul aceleiași
regiuni a prezentat o tendință constant crescătoare, de-a lungul celor cinci ani analizați, excepție
făcând Regiunea București-Ilfov unde evoluția este fluctuantă cu tendințe de creștere (scădere în
anul 2014 cu 1,47% comparativ cu anul 2013). Astfel, în anul 2012 s-au înregistrat cele mai mici
câștiguri din domeniu în regiunea Centru (1038 lei), iar cele mai ridicate în regiunea București-
Ilfov (1542 lei, +48,55% față de nivelul minim), în condițiile unui nivel mediu național de 1093
lei. Pentru anul 2013, la nivel național, indicatorul a atins 1179 lei, iar limitele indicatorului au
fost de 1103 lei în regiunea Nord-Vest și 1706 lei pentru regiunea București-Ilfov (+54,66%).
Referitor la situația specifică anului 2014 se constată limite de 1144 și 1681 lei, la nivelul acelorași
regiuni, ca și în cazul anterior (+46,94%), în condițiile unui nivel național de 1270 lei. Anul 2015
prezintă un nivel național al indicatorului de 1371 lei, cu extreme de 1248 și 1892 lei (+51,60%),
pentru regiunile Nord-Vest și București-Ilfov. În anul 2016 câștigurile salariale au fost cele mai
mari din intervalul analizat, fiind cuprinse între 1493 lei în regiunea Sud-Vest Oltenia și 2330 lei
în regiunea București-Ilfov (+56,06% comparativ cu nivelul minim), în condițiile în care la nivel
național câștigul salarial lunar a fost de 1621 lei.

Pagina 81 din 759

 Tabelul 1.2.3.3 Câștigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul clasei CAEN 01 -
Agricultură, silvicultură și pescuit, pe regiuni de dezvoltare (lei)
±%
Specificare
2012 2013 2014 2015 2016 2016/2012

MACROREGIUNEA UNU 1038 1137 1188 1321 1576 +51,83

Regiunea NORD-VEST 1040 1103 1144 1248 1543 +48,37

Regiunea CENTRU 1038 1163 1224 1385 1605 +54,62

MACROREGIUNEA DOI 1067 1156 1260 1369 1586 +48,64

Regiunea NORD-EST 1097 1179 1295 1425 1657 +51,05

Regiunea SUD-EST 1039 1134 1227 1318 1522 +46,49

MACROREGIUNEA TREI 1176 1230 1375 1420 1676 +42,51

Regiunea SUD-MUNTENIA 1097 1122 1305 1318 1549 +41,20

Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV 1542 1706 1681 1892 2330 +51,10

MACROREGIUNEA PATRU 1086 1200 1250 1371 1664 +53,22

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1048 1140 1156 1331 1493 +42,46

Regiunea VEST 1109 1237 1312 1397 1776 +60,14

TOTAL 1093 1179 1270 1371 1621 +48,31

Sursa: date INS, prelucrarea autorului

La nivel național rata de creștere a câștigului salarial în intervalul studiat a fost de 48,31%,
iar pentru regiunile analizate limitele au fost de 41,20% în regiunea Sud-Muntenia și 60,14%
pentru regiunea Vest (Figura 1.2.3.4).

Pagina 82 din 759

 60,14
51,83 54,62 51,10 53,22
48,37 48,64 51,05 46.49 48,31
42,51 41,20 42,46

Figura 1.2.3.4. Rata de creștere a câștigului salarial net lunar la nivelul clasei CAEN 01 -
Agricultură, silvicultură și pescuit, pe macroregiuni și regiuni de dezvoltare
(lei, ±% 2016/2012)

Tabelul 1.2.3.4 cuprinde informații referitoare la diferențele salariale dintre bărbați și

femei. La nivel național se constată existența unor salarii mai mari pentru bărbați comparativ cu
femeile, diferențele relative fiind cuprinse între 1,43 și 4,74% în cazul anilor 2016 și respectiv
2012, fapt care atestă scăderea continuă a decalajului salarial dintre cele două genuri (Figura
1.2.3.5).

Tabelul 1.2.3.4 Diferențele salariului nominal mediu net lunar între genuri (±%
bărbați/femei)
Specificare 2012 2013 2014 2015 2016
MACROREGIUNEA UNU +8,82 +8,83 +10,44 +12,44 +9,60
Regiunea NORD-VEST +8,40 +18,41 +19,86 +17,83 +16,01
Regiunea CENTRU +9,04 +2,18 +3,35 +8,29 +4,84
MACROREGIUNEA DOI +0,28 +5,04 +2,18 -2,29 +1,60
Regiunea NORD-EST +4,93 +7,26 +6,75 -1,67 +3,99
Regiunea SUD-EST -4,19 +2,79 -2,01 -3,69 -1,43
MACROREGIUNEA TREI -2,09 -4,17 -4,70 -4,56 -2,46
Regiunea SUD-MUNTENIA +4,92 +3,57 +1,47 +2,71 +2,17
Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV -7,71 -3,16 -13,18 -11,69 +4,23
MACROREGIUNEA PATRU +19,14 +11,54 +8,09 +6,35 -2,02
Regiunea SUD-VEST OLTENIA +7,14 +4,54 -3,38 -3,65 +1,70
Regiunea VEST +26,72 +15,92 +17,33 +13,15 -3,82
Media +4,74 +4,29 +3,14 +1,77 +1,43
Sursa: date INS, prelucrarea autorului
Cu toate acestea pentru zonele analizate se constată diferențe față de situația națională,
după cum urmează: în anul 2012 fac excepție de la regulă regiunile Sud-Est și București-Ilfov (-
4,19 și respectiv -7,71%). Situația națională a fost depășită în restul zonelor (cel mai evident în
cazul Regiunii Vest +26,72%).

Pagina 83 din 759

 Pentru anul 2013, media națională a fost depășită de către majoritatea regiunilor (cel mai
evident în cazul Regiunii Nord-Vest +18,41%), cu excepția regiunilor Centru și Sud-Muntenia.
Există și abateri de la situația națională – scăderi în cazul Regiunii București-Ilfov (-3,38%).
La nivelul anului 2014 situația națională nu a fost respectată pentru regiunile Sud-Est,
București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia (-2,01, -13,18 și -3,38%). Restul regiunilor urmăresc tendința
națională (depășiri până la +19,86% în cazul regiunii Nord-Vest).
În anul 2015 patru regiuni se abat de la media națională (regiunile Nord-Est, Sud-Est,
București-Ilfov și Sud-Vest Oltenia), iar patru regiuni prezintă situații similare cu modul de
manifestare la nivel național.

4.74
4.29

3.14

1.77
1.43

2012 2013 2014 2015 2016

Figura 1.2.3.5. Evoluția decalajului salarial dintre genuri la nivel național (±%
bărbați/femei)

În cazul anului 2016, se constată două regiuni unde persoanele de gen feminin au câștigat
mai mult decât bărbații (regiunile Sud-Est și Vest), iar pentru restul regiunilor situația este identică
cu cea națională (devansarea de către bărbați a nivelului de salarizare al femeilor).
Realizări: se constată creșterea continuă a nivelului de salarizare a lucrătorilor din
agricultură (diferențiat pe regiuni), iar în privința decalajului salarial dintre genuri se constată
diminuarea, în timp, a acestuia (cu circa 70%).

1.2.4. Politica Agricolă Comună (PAC) în contextul unei agriculturi

durabile și inovatoare a Uniunii Europene

Agricultura are o importanță strategică pentru viitorul și securitatea Europei, furnizând

alimente de cea mai bună calitate la peste 500 de milioane de cetățeni europeni. Sectorul agricol
reprezintă un important domeniu al ocupării forței de muncă în UE, cu circa 22 milioane de oameni
care lucrează în mod regulat în agricultură. Dacă adăugăm și sectorul industriei alimentare, se

Pagina 84 din 759

ajunge la aproape 44 de milioane de locuri de muncă. Aceste locuri de muncă sunt legate de
aproximativ 11 milioane de exploatații agricole din UE.
UE exportă mărfuri agricole și alimentare cu o valoare de peste 130 de miliarde de euro în
fiecare an. În ultimii cincizeci de ani, agricultura în UE a fost sprijinită de Politica Agricolă
Comună (PAC), aceasta fiind fundamentul integrării europene, oferind beneficii reale și de durată
comunităților europene și având o contribuție majoră la transformarea Europei într-un lider
mondial puternic în agricultură. În afară de acestea, au fost stabilite cele mai înalte standarde
globale pentru alimente sigure și de calitate, standarde pentru mediu la nivelul UE, aplicarea
principiilor dezvoltării rurale durabile, precum și modernizarea practicilor agricole europene.
Strategia Europa 2020, include obiectivele de creștere economică și de ocupare a forței de
muncă, precum și coeziunea socială, ținând seama de aplicarea unei strategii europene pentru
utilizarea durabilă a resurselor naturale, pentru a răspunde provocările multiple cu care ne
confruntăm. Obiectivele acesteia se regăsesc în articolul 39 din Tratatul privind Uniunea
Europeană:
(a) creșterea productivității agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin
asigurarea dezvoltării raționale a producției agricole, precum și prin utilizarea optimă a
factorilor de producție și, în special, a forței de muncă;
(b) asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populația agricolă, în
special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură;
(c) stabilizarea piețelor;
(d) garantarea siguranței aprovizionării;
(e) asigurarea unor prețuri rezonabile pentru produsele livrate consumatorilor.
Datorită provocărilor de ordin economic, a schimbărilor climatice, a integrării de noi state
în UE și complexității activităților din sectorul alimentar, PAC a fost permanent modificată și
adaptată acestor schimbări prin adoptarea unor reforme care să țină seama de diversitatea
exploatațiilor agricole și cerințele fiecărui stat membru. Ultima modificare a fost adoptată în anul
2013 și a urmărit transformarea acesteia într-una mai echitabilă, atât în interiorul fiecărui stat, cât
și între statele membre, mai ecologică, asigurând în același timp simplificarea procedurilor și
creșterea competitivității. Reforma a inclus plăți directe mai sustenabile, distribuite echitabil și
îndreptate către fermierii activi, precum și introducerea de noi instrumente care să ajute fermierii
să facă față volatilității prețurilor și a veniturilor. O altă componentă importantă a fost susținerea
dezvoltării în zonele rurale.
Odată cu apropierea termenului actualului interval de programare (2014-2020), acest
proces de evaluare și dezbateri cu privire la viitorul PAC trebuie să se desfășoare iarăși, bazându-
se pe două direcții principale: necesitatea simplificării și a modernizării PAC, astfel încât să poată

Pagina 85 din 759

răspunde la cerințele tot mai diversificate determinate de procesul de extindere a Uniunii
Europene.
Discuțiile purtate până în acest moment sintetizează o serie de orientări privind reforma
PAC, după cum urmează:
• consolidarea competitivității și a inovării, asigurând în același timp, sustenabilitatea și
echilibrul ecosistemelor;
• stabilizarea veniturilor și consolidarea poziției agricultorilor europeni în lanțurile
agroalimentare;
• încurajarea creșterii economice și a locurilor de muncă în zonele rurale și înnoirea
generațiilor;
• corelarea cu alte politici comune, în special cele legate de mediu, schimbări climatice,
ocuparea forței de muncă, politici sociale, educație, siguranța alimentară, sănătate publică,
coeziune, comerțul, cercetarea și dezvoltarea, inovarea și migrația;
• îmbunătățirea guvernanței prin simplificarea PAC și punerea în aplicare a instrumentelor
eficiente din punct de vedere al costurilor, punând accentul pe rezultate.
În România, majoritatea fermelor sprijinite prin PAC sunt încadrate ca ferme de subzistență
și semi-subzistență. Prin practicarea agriculturii tradiționale acești fermieri ajută la menținerea
zonelor cu o Valoare Naturală Ridicată (HNVF – High Natural Value Farmlands) și au impact
pozitiv asupra mediului. Sprijinirea acestora prin Politica Agricolă Comună trebuie să fie
permanent o prioritate. După lansarea de către Comisia Europeană a declarației privind noile
priorități în agricultură, factorii de decizie au un rol important în definitivarea arhitecturii noii
Politici Agricole Comune.
România a beneficiat de instrumentele PAC, primind în perioada de programare 2007-
2013, investiții în valoare de 10 miliarde de euro în sectorul agricol și în zonele rurale. Raportul
Comisiei Europene din 2014 cuprinde numeroase realizări ale acestei politici în România: plățile
directe au sprijinit un milion de beneficiari, fondurile de dezvoltare rurală au promovat practici
agricole durabile și au îmbunătățit potențialul diferitelor sectoare și filiere agro-industriale,
resursele financiare atrase au stimulat creșterea economică și au creat locuri de muncă în zonele
rurale, încurajând și instalarea tinerilor fermieri în zonele rurale.
Având în vedere că investițiile din actuala perioadă de programare 2014-2020, se
preconizează a fi duble față de investițiile primite în perioada 2007-2013, România are
posibilitatea de a beneficia la nivel optim de instrumentele PAC. De asemenea, este indicat ca
România, datorită importanței pe care PAC o are în economia națională, să joace un rol activ în
modernizarea acestei politici europene pentru următoarea perioadă de programare.
Deși agricultura continuă să fie una dintre cele mai importante activități în zonele rurale și
o sursă esențială de venituri pentru fermieri, o mare parte din populația stabilită în mediul rural nu

Pagina 86 din 759

are un aport semnificativ la creșterea economică națională. Modul tradițional de viață și motorul
social al acestor zone sunt păstrate tocmai prin activitățile desfășurate de către micii fermieri.
Conform datelor INS peste 91% dintre ferme și 55% din teritoriul agricol al României sunt
reprezentate de fermele de subzistență și semi-subzistență. Acest tip de exploatații agricole
întâmpină o serie de dificultăți, cum ar fi:
• venituri mici și un nivel de viață̆ mai scăzut;
• scăderea numărului de angajați din domeniu;
• acces limitat pe piață;
• acces limitat la informațiile referitoare la sursele de finanțare europene;
• slaba tehnologizare și dotare a întreprinderilor;
• obținerea cu dificultate a creditelor;
Suprafețele mici ale exploatațiilor agricole, precum și lipsa unei entități legale, 45% dintre
fermele existente pe teritoriul României au o suprafață de sub 1 ha, fac dificilă rentabilizarea
acestora. Chiar dacă PAC nu este menită să fie o politică cu scop social, oportunități majore de
dezvoltare pot să apară prin restructurarea politicilor agricole și prin revitalizarea economiei rurale,
în așa fel încât să fie păstrate și promovate în continuare practicile agricole tradiționale ce sunt
importante pentru biodiversitate și conservarea acesteia, pentru utilizarea rațională a resurselor
naturale și pentru obținerea de produse sănătoase și de calitate ridicată.
De asemenea, anumite segmente din terenul agricol național sunt clasificate ca zone
agricole defavorizate (LFA), care uneori se suprapun cu pajiștile cu Valoare Naturală Ridicată,
ceea ce permite susținerea dezvoltării durabile a spațiului rural prin încurajarea utilizatorilor de
terenuri să introducă sau să continue metodele de producție agricolă compatibile cu protecția și
îmbunătățirea mediului, a biodiversității, apei, solului, peisajului rural, prin diverse măsuri
prevăzute în PNDR.
Agricultura este influențată nu numai de PAC, ci și de alte politici ale UE, în special
politica comercială. Schimbări în măsurile comerciale, cum ar fi tarifele de import, pot să aibă un
impact mare asupra sectorului agricol din UE, asupra prețurilor la nivel global și în țări terțe din
afara UE pentru produsele agricole.
Ecocondiționalitatea cuprinde Bunele Condiții Agricole și de Mediu - GAEC (din engl.
Good Agricultural and Environmental Condition), cerințele legale în materie de gestionare - SMR
(din engl. Statutory Management Requirements), stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 73/2009
(art. 4, 5 și 6 și Anexele II și III), cu modificările și completările ulterioare, respectiv Regulamentul
nr. (CE) 1122/2009, precum și cerințele minime privind utilizarea îngrășămintelor și a produselor
de protecție a plantelor. Potrivit acestor reglementări orice fermier care solicită plăți directe trebuie
să respecte aceste norme pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploatației,

Pagina 87 din 759

indiferent de mărimea lor (inclusiv pe cele neeligibile și pe cele care nu mai sunt folosite în scopul
producției).
Normele privind ecocondiționalitatea cuprind standarde privind bunele condiții agricole și
de mediu ale terenurilor (GAEC) și cerințe legale în materie de gestionare (SMR) referitoare la
următoarele domenii: mediu, schimbări climatice, bune condiții agricole ale terenurilor: apă (SMR
1, GAEC 1, 2, 3), sol și stoc de carbon (GAEC 4, 5, 6), biodiversitate (SMR 2, 3), peisaj (GAEC
7); sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor: siguranță alimentară (SMR 4, 5),
identificarea și înregistrarea animalelor (SMR 6, 7, 8), bolile animalelor (SMR 9), produse de
protecție a plantelor (SMR 10) și bunăstarea animalelor (SMR 11, 12, 13).
Plățile efectuate către fermieri prin PAC sunt imperative în raport cu gama de bunuri și
servicii oferite de agricultori societății, inclusiv remunerarea pentru bunurile publice furnizate de
agricultori, securitatea alimentară, standardele ridicate de bunăstare a animalelor, calitatea ridicată
a alimentelor, siguranța alimentară și a standardelor de trasabilitate, menținând în același timp
activitatea agricolă în fiecare regiune a UE, păstrând peisajul și prin aplicarea unor măsuri de
protecție a mediului. Prin urmare, aceste plăți aduc o valoare adăugată europeană reală comunității
și ar trebui, prin urmare, să fie în continuare finanțate integral de la bugetul UE.
Plățile directe sunt un instrument major pentru stabilizarea veniturilor agricole și în același
timp, o plasă de siguranță. Cu toate acestea, agricultorii sunt afectați de schimbările climatice,
starea de sănătate și riscurile din piață. Prin urmare, ar trebui să se acorde agricultorilor fiecărui
stat membru, posibilitatea să opteze în mod voluntar pentru cele mai bune instrumente private de
gestionare a riscurilor, în conformitate cu situația și nevoile specifice. În acest sens, aceste măsuri
ar trebui să fie voluntare la nivelul statelor membre. Din acest punct de vedere, nu există o abordare
unitară la nivelul UE pentru a face față volatilității prețurilor cauzată de climă, sănătate și riscurile
din piață. Alegerea opțiunilor complementare, pe lângă plățile directe ale PAC, trebuie să fie în
continuare facilitată la nivelul UE printr-un instrument îmbunătățit de gestionare a riscurilor, bazat
pe mijloacele existente disponibile în cadrul pilonului 2.
Setul de instrumente ar trebui să contribuie la reducerea riscurilor și a pierderilor
economice generate de evenimentele adverse cu care se confruntă agricultorii. Ar trebui să fie luate
în considerare instrumentele de stabilizare a prețurilor și a veniturilor disponibile în prezent în
unele state membre, mai ales că aceste măsuri pot fi adaptate la nevoile specifice ale fermierilor
din anumite state membre.
Prin urmare, viitoarea legislație PAC ar trebui să ofere un acces facil la asigurările private
(de exemplu, asigurarea climatică) și la instrumentele de gestionare a riscurilor (de exemplu,
fonduri mutuale și instrumente de stabilizare a veniturilor) pentru agricultorii care abordează
eficient nivelurile de risc pe care le au în acest sens. Alegerea de a mobiliza astfel de instrumente

Pagina 88 din 759

ar trebui să rămână voluntară la nivelul statelor membre și al agricultorilor. Până în prezent, riscul
de preț este suportat de agricultori într-o măsură considerabilă.
Viitorul PAC trebuie să încurajeze o îmbunătățire în organizarea economică a sectorului
agricol, prin cooperare verticală și orizontală, creșterea transparenței pieței, să clarifice în
continuare aplicarea legislației în domeniul concurenței pe piețele agricole și să ofere agricultorilor
și statelor membre, acolo unde este necesar, un cadru legislativ pentru combaterea practicilor de
comercializare neloiale.
În general, agricultorii ar trebui să obțină un preț corect pentru produsele lor.
Responsabilitatea operatorilor din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și conștientizarea
acestora cu privire la semnalele pieței trebuie îmbunătățită. Pe baza cadrului politic actual, dreptul
la un act scris – contractul - ar trebui să fie creat la cererea fermierilor și a organizațiilor acestora.
Pentru a facilita o mai bună transmitere a semnalelor de pe piață și a consolida funcționarea
lanțului, organizațiile de producători ar trebui să poată negocia acordurile privind clauzele de
partajare a valorii, inclusiv primele și pierderile de pe piață. În temeiul articolului 42 din Tratatul
privind funcționarea UE, care permite scutiri de la normele de concurență, puterea de negociere a
agricultorilor față de procesatori și comercianții cu amănuntul, ar trebui să fie întărită prin
intermediul organizațiilor lor pentru a realiza o distribuție mai echitabilă a valorii adăugate de-a
lungul lanțului de aprovizionare.
În acest scop, ar trebui încurajate relațiile contractuale pe baza unor norme mai clare, care
să permită negocieri colective în toate domeniile agricole, pentru producția tuturor membrilor. În
plus, UE ar trebui să acorde mai multă atenție prevenirii nerespectării termenelor de plată conform
legislației europene.
PAC este în primul rând o politică economică ce vizează asigurarea dezvoltării unui sector
agricol eficient și durabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Cu toate acestea, având în vedere
interdependența agriculturii cu economia în ansamblu, schimbările climatice și biodiversitatea,
PAC are responsabilitatea de a contribui la asigurarea durabilității mediului. Instruirea fermierilor
din UE, construirea de sisteme de consultanță agricolă eficiente și sprijinirea cercetării și inovării,
precum și accesul la finanțare sunt esențiale pentru îndeplinirea acestor obiective.
Instituțiile europene și Banca Europeană de Investiții (BEI) ar trebui să coopereze mai bine
pentru a furniza fondurile adecvate pentru a spori utilizarea acestor instrumente de către sectorul
agricol. În plus, finanțarea cercetării, cum ar fi Programul Orizont 2020, Copernicus, etc, ar trebui
să fie mai bine orientată pentru a îmbunătăți competitivitatea agriculturii UE.
Agricultura a fost mereu orientată spre viitor în dezvoltarea sa, iar agricultorii inovează
zilnic la nivel de fermă. Viitoarea PAC ar trebui să fie o pârghie pentru stimularea cercetării,
inovării și transferului de cunoștințe în statele membre. Excluderea posibilă a unor produse
fitosanitare existente pe piață, fără a propune altele noi care pot fi mai ecologice, este în

Pagina 89 din 759

detrimentul agricultorilor și prin urmare, apare necesitatea de a crește investițiile în cercetare și
obținerea de noi produse de protecție a plantelor, care ar fi accesibile agricultorilor și mai puțin
dăunătoare mediului.
Utilizările nealimentare ale producției agricole ar trebui, de asemenea, să fie mai bine luate
în considerare de viitoarea PAC pentru a răspunde cerințelor pieței, pentru a permite diversificarea
oportunităților de piață și a reducerii riscurilor de piață și pentru a spori rezistența sectorului agricol
european. Investițiile, modernizarea și inovarea la nivel de fermă sunt esențiale pentru viitorul
sectorului agricol.

1.2.4.1. Finanțarea domeniului agricol din România prin programe de

finanțare cu fonduri europene

Principala consecință favorabilă după zece ani de la aderarea României la Uniunea

Europeană, constă în diferența favorabilă dintre fondurile europene primite de România și
contribuțiile achitate din postura de stat membru. De la semnarea acordurilor de aderare la UE în
aprilie 2005, până în septembrie 2016, România a primit aproximativ 39,8 miliarde de euro de la
UE – fonduri structurale, pentru dezvoltare rurală și plăți directe în agricultură - și a plătit
contribuția obligatorie de 1% din Produsul Național Brut de 13,7 miliarde de euro, rezultând un
sold pozitiv de peste 26 miliarde de euro.
Zonele rurale înregistrează un decalaj important comparativ cu zonele urbane în ceea ce
privește dezvoltarea și se caracterizează prin câteva elemente importante cum ar fi: procent ridicat
al populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea populației, un număr mare de exploatații de
subzistență, valoare adăugată scăzută a produselor agroalimentare; randamentele și productivitatea
muncii scăzute, spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces redus
la credite, o piață a terenurilor nefuncțională, o modestă orientare către export, investiții
insuficiente în cercetare și dezvoltare, accesul la servicii și infrastructură cu mult în urma zonelor
urbane, o serie de riscuri pentru oameni și mediu exacerbate de schimbările climatice și care
reprezintă o amenințare pentru zonele rurale și, în general, a teritoriului național (Strategia de
dezvoltare rurală a României 2014-2020).
Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piață,
îndeplinind, totodată și alte funcții publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea
unor așezări rezidențiale mai convenabile pentru populația din spațiul rural, precum și integrarea
agriculturii cu mediul înconjurător și cu silvicultura. Politica Agricolă Comună își deplasează
accentul de la subvențiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată
a economiei rurale și spre protejarea mediului înconjurător (pilonul II al PAC).

Pagina 90 din 759

 În perioada analizată au fost active mai multe programe de susținere care au stabilit și
orientat politicile și acțiunile de dezvoltare rurală în domeniile agricol, silvic și dezvoltare rurală
și anume: Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013; Programul Național de
Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020; Programul Operațional pentru Pescuit 2007-2013 (POP);
Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020, LEADER, etc.
Implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 în România a avut
la bază Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală, elaborat de către Ministerul
Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Acesta a pus accent pe aspecte precum competitivitate, mediu,
calitatea vieții, având ca obiective generale:
- Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier,
- Îmbunătățirea mediului rural,
- Îmbunătățirea calității vieții și diversificarea economiei rurale;
- Demararea și funcționarea inițiativelor de dezvoltare locală (LEADER). Acesta a urmărit
ca principale obiective: stimularea inovării; consolidarea identității locale și a profilului
local; îmbunătățirea calității vieții și a atractivității zonei locale; soluționarea problemelor
demografice; crearea și păstrarea locurilor de muncă în zonele LEADER; îmbunătățirea
egalității de șanse pentru tineri, femei, persoane în vârstă, persoane cu dizabilități și
membrii minorităților; creșterea competitivității la nivel local; conservarea resurselor și
protecția mediului natural; aplicarea unei abordări integrate și multisectoriale. Programul
va continua și în perioada 2014-2020.
Alocarea financiară s-a ridicat la valoarea de 8,12 miliarde de Euro, bani care au ajuns în
agricultură sau în domenii conexe activității agricole.
Prin PNDR 2014-2020 sunt finanțate 14 măsuri de dezvoltare rurală cu o alocare
financiară de 9,363 mld Euro, din care 8,015 mld FEADR și 1,347 mld contribuție națională.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) este instituția care asigură
implementarea tehnică și financiară a PNDR.
Pentru intervalul analizat în prezentul studiu (2012-2016), se poate aprecia că marea
majoritate a fondurilor atrase de unitățile din agricultură, au legătură cu PNDR 2007-2013,
măsurile noului interval, urmând să devină active și să producă infuzie de capital în anii ce
urmează. Experiența acumulată în prima perioadă de finanțare este utilă și trebuie folosită pentru
creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.
Uniunea Europeană cu cele 28 de state membre, reprezintă o piață ce oferă posibilități
imense firmelor românești, inclusiv celor din agricultură. UE oferă o serie de instrumente și
servicii care pot ajuta companiile și antreprenorii europeni să își extindă activitatea.

Pagina 91 din 759

 Finanțarea europeană oferă oportunități de dezvoltare a activităților economice printr-o
gamă variată de programe și subvenții. Un ghid pentru începători este disponibil online, pentru a
ajuta găsirea celui mai potrivit mod de finanțare.
Întreprinderile mici care își caută parteneri în altă țară a UE sau care au nevoie de sfaturi
privind dezvoltarea unor idei inovatoare ori solicitarea unei finanțări europene pentru activități de
cercetare se pot adresa membrilor Rețelei Întreprinderilor Europene - Enterprise Europe Network
(EEN). Rețeaua include 40 de țări europene (www.finanțare.ro).

1.2.5. Analiza vechimii pe piață a IMM-urilor din clasa CAEN 01 -

Agricultură, silvicultură și pescuit

Evoluția unităților economice pe piață poate fi analizată și prin prezentarea numărului de

întreprinderi care supraviețuiesc activităților economice și economiei de piață de la un an la altul
(Tabelul 1.2.5.1). Acest aspect trebuie corelat și cu scăderea populației active și a altor probleme
de natură administrativă, financiare, de management sau datorate contextului economic.

Tabelul 1.2.5.1. Evoluția IMM-urilor în funcție de vechimea în piață (nr. unități)

Ani vechime
An creare
2012 2013 2014 2015
2011 6912 5830 5499 4853

2012 - 6595 6239 5577

2013 - - 45115 21968

2014 - - - 2627

Sursa: date INS, prelucrarea autorului

Dintre unitățile create în anul 2011 se constată că funcționau 6912 întreprinderi în anul
2012, iar rata de supraviețuire (pentru următorii ani) a fost de: 84,35% în cazul anului 2013 (5830
unități), 79,56% pentru anul 2014 (5499 unități) și respectiv 70,21% la nivelul anului 2015 (4853
unități –Figura 1.2.5.1).
Unitățile create în anul 2012 și care funcționau în 2013 au fost în număr de 6595
întreprinderi, rata lor de supraviețuire ulterioară fiind de: 94,60% în anul 2014 (6239 unități),
84,56% în anul 2015 (5577 unități).

Pagina 92 din 759

 Întreprinderile create în anul 2013 și care funcționau în anul 2014 au fost în număr de
45115 unități (aspect legat de implementarea unor măsuri de sprijin pentru micii producători care
au trebuit să se constituie cel puțin ca microîntreprindere).
Rata de supraviețuire pentru anul 2015 a fost de 48,69% (21969 unități, probabil ca urmare
a lipsei de experiență a întreprinzătorilor și a competitivității reduse, în condițiile concurenței
existente pe piață). La nivelul anului 2015 se înregistrează 2627 unități create în anul 2014.

45115
50000
45000
40000
35000

21968
30000
25000
20000
6912

6595

6239
15000
5830

5577
5499

4853

2627
10000
5000
0
2012 2013 2014 2015

an crearea 2011 an creare 2012 an creare 2013 an creare 2014

Figura 1.2.5.1. IMM-uri create în 2012 care au supraviețuit, 1,2,3 ani

O cauză a desființării și inactivității IMM-urilor o reprezintă reducerea populației active

din sectorul agricol în România, fapt constatat an de an prin scăderea numărului de angajați în
activitățile din agricultură. De asemenea, o altă cauză o reprezintă îmbătrânirea populației din
mediul rural, iar tinerii, cu toate măsurile de susținere, aleg fie alte ramuri ale economiei, fie aleg
să lucreze în afara granițelor țării.
Realizări: Rata de supraviețuire pe piață a întreprinderilor create în domeniul agricol, este
una normală pentru IMM-uri, mai puțin la nivelul anului 2015 pentru cele create în anul 2013.

1.2.6. Analiza cifrei de afaceri din unitățile locale pe activități ale

economiei – agricultură, vânătoare și servicii anexe

Cifra de afaceri este considerată a fi un indicator fundamental al volumului activității unei

companii și este mereu luat în considerare atunci când se evaluează o companie. Cu ajutorul acestui
indicator putem să tragem concluzii referitoare la poziția pe piață a companiei, informații asupra
dinamicii activității, detalii despre șansele de dezvoltare sau despre importanța companiei în
sectorul de activitate, capacitatea de autofinanțare și de a dezvolta activități profitabile.

Pagina 93 din 759

 Potrivit datelor din tabelul 1.2.6.1, se constată faptul că în anii 2012, 2015 și 2016,
segmentul IMM-urilor a fost majoritar la nivelul cifrei totale de afaceri a sectorului de activitate.

Tabelul 1.2.6.1 Cifra de afaceri pentru unitățile din Agricultură, vânătoare și servicii anexe
milioane lei prețuri curente
2012 2015 2016
±%
Tip de întreprindere % din % din % din
Efectiv Efectiv Efectiv 2016/2012
total total total
IMM 24241 75,27 27476,6 82,58 30223,3 83,82 +24,68
Macroîntreprinderi 7963 24,73 5794,8 17,42 5834,5 16,18 -26,73
Total 32204 100 33271,4 100 36057,8 100 +11,97
Sursa: date INS, prelucrarea autorului

La nivelul anului 2012 s-a realizat o cifră de afaceri de 32204 mil. lei, care a fost constituită în
proporție de 75,27% de contribuția IMM-urilor (24241 mil. lei), în timp ce macroîntreprinderile
au realizat numai 24,73% din total (7963 mil. lei).

36057.8
40000 33271.4
32204
35000
27476.6 30223.3
30000
24241
25000
20000
15000
7963
10000
5794.8
5000 5834.5
0
2012
2015
2016

IMM Macroîntreprinderi Total

Figura 1.2.6.1. Evoluția cifrei de afaceri pe tipuri de întreprinderi și total (mil. lei)

Se poate observa faptul că în 2015 ponderea IMM-urilor a crescut la 82,58% (27476,6 mil.
lei), în timp ce pentru macroîntreprinderi se constată o scădere la 17,42% (5794,8 mil. lei), în
condițiile în care totalul indicatorului a atins 33271,4 mil. lei.
Pentru anul 2016 indicatorul a atins 36057,8 mil. lei, din care 83,32% din partea IMM-
urilor (30223,3 mil. lei) și 16,18% de la macroîntreprinderi (5834,5 mil. lei)Figura 1.2.6.1.
Evoluția indicatorului este ascendentă atât la nivel general, cât și în cazul IMM-urilor, în
timp ce pentru macroîntreprinderi se observă de un trend fluctuant. La sfârșitul intervalului se

Pagina 94 din 759

constată faptul că indicatorul a crescut, atât la nivelul general al activității, cât și pentru IMM-uri,
în timp ce pentru macroîntreprinderi are loc o diminuare (Figura 1.2.6.2), ceea ce confirmă faptul
că întreprinderile mici și mijlocii se adaptează mai ușor noilor cerințe ale pieței, iar în sectorul
agricol nu sunt multe macroîntreprinderi puternice.

24.68

11.97

IMM Macroîntreprinderi Total național

-26.73

Figura 1.2.6.2. Evoluția comparativă a cifrei de afaceri (±% 2016/2012)

Realizări: Evoluția cifrei de afaceri este una benefică, fapt care atestă, într-o oarecare
măsură, creșterea puterii economice a IMM-urilor în detrimentul firmelor de dimensiuni mai mari
care activează în sectorul agricol.

1.2.7. – Analiza importurilor și exporturilor pe domeniul de activitate

Agricultură, Silvicultură și Pescuit

1.2.7.1. Situația firmelor de import pe sectorul de activitate Agricultură,

Silvicultură și Pescuit

Pentru orice întreprindere beneficiile participării pe piața internațională prin activități de

export-import derivă din impactul asupra consumului și producției. Exportul reprezintă o
modalitate de a procura mijloacele bănești necesare achiziționării bunurilor necesare continuării
producției, de regulă beneficiind de un preț mai bun.
În ceea ce privește firmele importatoare pe principalele sectoare de activitate la nivel de
cod CAEN Rev.2, în domeniul Agricultură, Silvicultură și Pescuit se constată că în România, în
perioada 2013-2016 numărul firmelor a crescut treptat cu până la 25%. În anul 2013 existau 5613
firme care importau în domeniul agricol, trendul a fost ascendent, ajungând în 2016 la un număr
de 7039 firme (Figura 1.2.7.1).

Pagina 95 din 759

Figura 1.2.7.1. Numărul firmelor importatoare în domeniul agricultură, silvicultură și
pescuit

Valoarea importurilor nu este legată numai de creșterea numărului de firme importatoare ci și de

volumul tranzacțiilor realizate de acestea. Astfel dacă în anul 2013 valoarea totală a importurilor
din agricultură a fost de 853634,07 mii euro, aceasta a crescut până la 1021557,31 mii euro în anul
2016 (Figura 1.2.7.2).

Figura 1.2.7.2. Valoarea importurilor pe domeniul agricultură, silvicultură și pescuit (mii

euro)

1.2.7.2. Situația firmelor de export pe domeniul de activitate Agricultură,

Silvicultură și Pescuit

Numărul firmelor exportatoare pe sectorul de activitate Agricultura, Silvicultura și pescuit

este redus în comparație cu numărul celor care importă, ceea ce denotă insuficiența prezenței pe
piețele externe și lipsa de competitivitate a firmelor din agricultură.
Se observă că, în perioada 2013-2016, numărul firmelor care exportă s-a redus cu 82 de
unități (Figura 1.2.7.3) și implicit s-a redus și valoarea exporturilor în perioada studiată,
Pagina 96 din 759
diminuându-se de la 800199,05 mii euro în 2013 la doar 627986,71 mii euro în 2016, ceea ce
înseamnă o scădere de aproximativ 22% (Figura 1.2.7.4).

Figura 1.2.7.3. Numărul firmelor exportatoare în domeniul agricultură, silvicultură și

pescuit

De remarcat este faptul că, în anul 2013, valoarea exporturilor a 1191 de firme (800199,05
mii euro) este apropiată de valoarea importurilor a 5613 firme (853634,07 mii euro), activitatea de
import-export a firmelor din sectorul agricol fiind relativ echilibrată.

Figura 1.2.7.4. Valoarea exporturilor pe domeniul agricultură, silvicultură și pescuit

(mii euro)

Creșterea numărului de firme care importă, coroborat cu scăderea numărului firmelor care
exportă produse agricole, au condus la o diferență mare între bunurile și serviciile din domeniul
agricol exportate, față de cele importate, fapt ce a condus la înregistrarea în 2016 a unui deficit de
aproape 400000 mii euro, ceea ce este foarte mult pentru o țară cu potențialul și capacitățile
disponibile pe care le are România.

Pagina 97 din 759

 1.2.8. Realizări și dificultăți întâmpinate în domeniul mediului de afaceri
din agricultură

1.2.8.1. Progrese și realizări în sectorul agricol

Pe baza analizei unui număr important de rapoarte, studii și date, se poate aprecia în
ansamblu că mediul economic din domeniul agricultură a cunoscut o dinamică favorabilă IMM-
urilor, acestea mărindu-și permanent ponderea.
Agricultura românească este susținută de activitatea IMM-urilor din domeniu, precum și a
marilor companii, atât a celor cu capital străin cât și a celor cu capital de stat;
Pentru perioada 2012-2016, contribuția agriculturii, silviculturii și pisciculturii în formarea
Produsului Intern Brut se situează în jurul cifrei 4 %;
Evoluția numărului de întreprinderi active din agricultură a fost constant ascendentă pe tot
intervalul analizat. În cadrul acestora, ponderea cea mai ridicată o reprezintă microîntreprinderile,
dar majoritatea acestora au potențial financiar mai redus;
Deși s-au făcut progrese în ceea ce privește numărul de IMM-uri din domeniu, în România
numărul este mult sub media europeană, iar sectorul trebuie sprijinit în continuare;
IMM-urile autohtone din agricultură influențează puternic activitatea economică și
stabilitatea socială din mediul rural;
Regiunile de dezvoltare Sud-Est și Sud-Muntenia prezintă cel mai dinamic sector al IMM-
urilor din domeniul agricol, iar regiunea Sud-Vest Oltenia, cel mai puțin activ;
Microîntreprinderile reprezintă cel mai dinamic segment al IMM-urilor din sectorul
agricol, ținând seama și de structura proprietății fondului funciar din România, majoritatea fiind la
limita subzistenței;
Dintre realizările acumulate se pot enumera:
 Existența unei legislații adecvate pentru IMM-uri care să creeze un climat de
încredere;
 Posibilitatea înființării facile a unei întreprinderi inclusă în categoria IMM-urilor;
 Existența unor structuri guvernamentale specializate destinate gestionării
sectorului;
 Asistență în accesarea finanțărilor de la bugetul de stat și din fonduri structurale
foarte consistentă destinată tuturor sectoarelor din agricultură;
 Creșterea posibilităților de alegere și promovarea serviciilor de consultanță;
 Susținerea pregătirii profesionale a forței de muncă prin programe de finanțare
nerambursabilă și a managementului performant;

Pagina 98 din 759

  Promovarea unor măsuri de susținere a categoriilor vulnerabile: tineri, femei, zone
defavorizate;
 Instituții financiare și reglementări suficient de permisive finanțărilor în
agricultură.

1.2.8.2. Dificultăți sesizate în activitățile curente

 În pofida creșterii numărului de unități de producție din agricultură în perioada

analizată, se observă o scădere drastică a numărului de angajați din domeniu, aspect
negativ cu influență nefavorabilă asupra rezultatelor activității economice;
 Câștigurile salariale din domeniu sunt la limita salariului minim pe economie ceea
ce afectează atractivitatea pentru angajări în ramură;
 Numărul firmelor exportatoare pe sector este redus în comparație cu numărul celor
care importă, lipsa de competitivitate a firmelor din agricultură fiind o realitate;
 Există un deficit mare între bunurile și serviciile din domeniul agricol exportate;
față de cele importate, fapt ce a condus la creșterea accentuată a acestuia;
 Existența unei birocrații excesive și a unor proceduri complicate pentru
întreprinzător;
 Schimbări frecvente în legislația fiscală și codul muncii, precum și a altor proceduri;
 Numărul de IMM-uri active în agricultură este mic în comparație cu alte ramuri
ale economiei;
 Ponderea mare a microîntreprinderilor, în totalul IMM-urilor, și lipsa de
capitalizare a acestora;
 Corupția, birocrația, legislația incoerentă, finanțarea deficitară;
 Instabilitatea forței de muncă și caracterul sezonier al activității;
 Blocajele financiare determinate de întârzierea plăților;
 Slaba tehnologizare a majorității microîntreprinderilor;
 Existența unor întârzieri în implementarea unor reglementări europene (ghidurile).

1.3. Cerințe și perspective ale mediului de afaceri din agricultură

1.3.1. Analiza structurii eșantionului analizat în funcție de vechimea

IMM-urilor

Pagina 99 din 759

 Referitor la vârsta IMM-urilor chestionate, cea mai mare pondere este deținută de
întreprinderile cu o vechime cuprinsă între 10-15 ani, care au cuantificat un procent de 28,77%,
fiind urmate de cele nou înființate, cu o vechime sub 5 ani, cu o pondere de 26,03%. Întreprinderile
cu o vechime de peste 15 ani, sunt reprezentate în procent de 23,29%, iar cele cu o vechime între
5-10 ani, în procent de 21,92% (Figura 1.3.1). Se poate aprecia că întreprinderile care au peste 10
ani de activitate în domeniu, și-au consolidat și dezvoltat activitatea, acestea reprezentând peste
52% din ponderea firmelor analizate, fiind urmate de cele care au sub 5 ani vechime, firme care
încearcă să-și găsească un loc pe piață și care se dovedesc foarte dinamice.

23.29 26.03
Sub 5 ani
5-10 ani

28.77 21.92 10-15 ani

Peste 15 ani

Figura 1.3.1. Structura eșantionului analizat în funcție de vechimea IMM-urilor

1.3.2. Analiza situației mediului de afaceri din agricultură în funcție de

vârsta IMM-urilor
Analizând percepția întreprinzătorilor privind favorabilitatea mediului de afaceri în anul
2012, pentru toate categoriile de vechime ale întreprinderilor analizate, situația a fost apreciată ca
favorabilă. În anul 2016, procentul acestora a scăzut în cazul întreprinderilor cu vechime peste 10
ani și a rămas constant la cele mai nou înființate, iar în prezent, puțin mai încrezătoare în situația
actuală sunt doar întreprinderile cu vechime între 5-10 ani, celelalte categorii au exprimat o
depreciere sau cel mult menținerea condițiilor anterioare.
Diferențierea percepțiilor întreprinzătorilor referitoare la situația actuală a mediului
economic în funcție de vechimea IMM-urilor pe piață este prezentată în tabelele 1.3.1., 1.3.2.,
1.3.3.
În anul 2012, IMM-urile cu vârsta de 0-5 ani raportează o situație neutră, având ponderea
cea mai ridicată de 52,63%. Pentru întreprinderile cu vechime 5-10 ani, se indică cel mai frecvent
un mediu favorabil afacerilor, 43,75%. În cazul întreprinderilor cu vârsta 10-15 ani și peste 15 ani,

Pagina 100 din 759

procentul cel mai mare se constată pentru situația favorabilă de 57,14%, respectiv 41,18% (tabelul
1.3.1).

Tabelul 1.3.1. Situația mediului de afaceri din agricultură în anul 2012

în funcție de vârsta IMM-urilor (%)
Aprecierea de ansamblu a mediului 5-10 10-15 Peste
0-5 ani
de afaceri din agricultură ani ani 15 ani
Favorabilă 31,58 43,75 57,14 41,18
Neutră 52,63 31,25 23,81 41,18
Dificilă 15,79 25,00 19,05 17,65

În ceea ce privește situația mediului de afaceri în anul 2016, în funcție de vârsta IMM-
urilor, cele cu vechimea pe piață de 0-5 ani, apreciază într-un procent mai ridicat ca situația fiind
neutră (47,37%). Cele cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani, raportează în procent mai ridicat ca fiind
favorabilă (43,75%), iar pentru cele cu vârsta cuprinsă între 10-15 ani și cele peste 15 ani,
procentajul mai ridicat este înregistrat pentru aprecierea situației ca fiind neutră, de 66,67% și
respectiv 41,18% (Tabelul 1.3.2.).

Tabelul 1.3.2. Situația mediului de afaceri din agricultură în anul 2016 în funcție de vârsta
IMM-urilor (%)
Aprecierea de ansamblu a mediului 5-10 10-15 Peste
0-5 ani
de afaceri din agricultură ani ani 15 ani
Favorabilă 31,58 43,75 19,05 29,41
Neutră 47,37 31,25 66,67 41,18
Dificilă 21,05 25,00 14,29 29,41

Referitor la situația actuală a mediului de afaceri, întreprinderile cu vechimea 0-5 ani, doar
26,32% din acestea raportează ca situația fiind favorabilă, în scădere față de 2012 și 2016, iar cele
cu vechime de 5-10 ani raportează o situație favorabilă în procent de 50%, mai mare față de 2012
și 2016 (Tabelul 1.3.3).
În cazul întreprinderilor cu vârstă peste 15 ani, situația favorabilă este în procent de 29,41%
fiind în scădere comparativ cu anul 2012 și la fel față de anul 2016.

Tabelul 1.3.3. Situația mediului de afaceri din agricultură în prezent în funcție de vârsta
IMM-urilor (%)
Pagina 101 din 759
 Aprecierea de ansamblu a mediului de 5-10 10-15 peste
0-5 ani
afaceri din agricultură ani ani 15 ani
Favorabilă 26,32 50 23,81 29,41
Neutră 36,84 25 28,57 23,53
Dificilă 36,84 25 47,62 47,06

1.3.3. Analiza structurii eșantionului analizat în funcție de domeniul de

activitate al IMM-urilor

În funcție de domeniul principal de activitate al firmelor ce fac obiectul anchetei, structura

după codurile CAEN este prezentată în figura 2.2. Cea mai mare categorie de firme din eșantion,
cu un procent de 46,58%, este reprezentată de întreprinderi a căror activitate principală este
încadrată în codul CAEN 011 – cultivarea plantelor nepermante. De asemenea, 5,48% din unitățile
economice au codul CAEN 014 – Creșterea animalelor și tot același procent, îl au firmele cu codul
CAEN 012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente. Cu procente egale de 2,74% din
întreprinderi au cod CAEN 013 – Cultivarea plantelor pentru înmulțire și codul 015 - Activități în
ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor).

36.99
46.58

2.74
5.48 2.74 5.48
011 012 013 014 015 altul

Figura 1.3.2. Domeniul de activitate al firmelor din eșantion după codul CAEN (%)

Un procent ridicat de firme au domeniul de activitate diferit (46,58%). Unele dintre

organizațiile analizate au un domeniu disctinct de activitate față de cele enumerate. Printre acestea
se numără activități auxiliare în agricultură, consultanță în agricultură, exploatare forestieră,
parcuri pentru rulote, comerț cu ridicata a produselor chimice, pensiuni agroturistice, etc. (Figura
1.3.2).

Pagina 102 din 759

 Dacă ne referim la mărimea întreprinderilor analizate după numărul de salariați, se observă
că marea majoritate sunt microîntreprinderi care au între 0-9 salariați (75,34%), 17,81% din
întreprinderile analizate sunt întreprinderi mici care au între 10-49 salariați, 5,48% din
întreprinderi au între 50-250 salariați fiind considerate întreprinderi mijlocii și 1,37% au peste 250
angajați, întreprinderi mari (figura 1.3.3).

5.48 1.37

17.81

75.34

0 -9 10 - 49 50 - 250 >250

Figura 1.3.3. Dimensiunea firmelor din eșantion în funcție de numărul de salariati (%)

1.3.4. Analiza situației mediului de afaceri din agricultură în funcție de

mărimea IMM-urilor
Analizând percepția întreprinzătorilor privind favorabilitatea mediului de afaceri, în funcție
de mărimea întreprinderilor analizate, situația se prezintă în tabelul 3.4. În anul 2012, aprecierile
au fost favorabile în procente mai mari la toate categoriile de întreprinderi (41,82% la
microîntreprinderi, 38,46% la întreprinderile mici), fiind urmate de aprecierea – situație neutră
40%, respectiv 38,46%, iar aprecierea - situație dificilă a avut cele mai mici procente, de 18,18%
la microîntrprinderi și 23,08% la întreprinderile mici, iar întreprinderile mijlocii și cele mari, au
considerat mediul de afaceri ca fiind favorabil.
Se poate concluziona că aprecierile au fost favorabile pentru condițiile din mediul de
afaceri în anul 2012, probabil ca o schimbare a situației după criza care a afectat economia în
perioada 2009-2011.

Tabelul 1.3.4. Situația mediului de afaceri din agricultură în anul 2012

în funcție de clasa de mărime a întreprinderilor (%)
Aprecierea de ansamblu
Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi
a mediului de afaceri Microîntreprinderi
mici mijlocii mari
din agricultură

Pagina 103 din 759

 Favorabilă 41,82 38,46 100 0
Neutră 40,00 38,46 0 0
Dificilă 18,18 23,08 0 100

Pentru anul 2016, percepțiile s-au schimbat. În cazul microîntreprinderilor au crescut

procentele firmelor care consideră mediul de afaceri ca neutru (47,27%) sau dificil (23,64%), ceea
ce a condus la scăderea drastică a firmelor care considerau un mediu favorabil, până la 29%.
Referitor la întreprinderile mici, schimbările au fost la nivelul firmelor care au apreciat ca
dificil mediul de afaceri, prin scăderea drastică a procentului acestora la 7,69% și creșterea
ponderii firmelor care consideră situația neutră. Procentul firmelor care consideră că mediul de
afaceri a fost favorabil în anul 2016, a rămas la fel ca în anul 2012 (38,46%).
Situația se schimbă radical în cazul întreprinderilor mijlocii, având loc o împărțire a
aprecierilor. Astfel, 50% din acestea consideră că mediul a devenit dificil, comparativ cu anul
2012, 25% îl consideră neutru și doar 25% favorabil.
În cazul întreprinderilor mari are loc o trecere a percepției întreprinzătorilor de la mediu
dificil în anul 2012, spre a considera mediul de afaceri din anul 2016 ca fiind neutru, ceea ce poate
fi considerată o îmbunătățire a situației (Tabel 1.3.5).

Tabelul 1.3.5. Situația mediului de afaceri din agricultură în anul 2016 în funcție de clasa
de mărime a întreprinderilor (%)
Aprecierea de ansamblu
Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi
a mediului de afaceri Microîntreprinderi
mici mijlocii mari
din agricultură
Favorabilă 29,09 38,46 25 0
Neutră 47,27 53,85 25 100
Dificilă 23,64 7,69 50 0

Pentru anul curent, situația este apreciată ca favorabilă de către întreprinderile mici în
procent de 46,15%, urmate de microîntreprinderi cu 29,09% și cele mijlocii cu 25%. Percepțiile
că mediul de afaceri este neutru, sunt raportate de către microîntreprinderi în procent de 30,91%,
de întreprinderile mici în procent de 15,38%, iar întreprinderile mijlocii în procent de 25% și de
întreprinderile mari (100%). Întreprinderile mijlocii indică un mediu de afaceri dificil în procent
de 50%, dar și cele mici (38,46%) și microîntreprinderile consideră dificilă situația mediului de
afaceri în procent de 38,18% (Tabel 1.3.6).
Acest lucru indică faptul că întreprinzătorii percep o alterare a mediului de afaceri în
prezent, în principal datorată modificărilor fiscale recente și a modificărilor salariale.

Pagina 104 din 759

Tabelul 1.3.6. Situația mediului de afaceri din agricultură în prezent în funcție de clasa de
mărime a întreprinderilor (%)
Aprecierea de ansamblu a
Întreprinderi Întreprinderi Întreprinderi
mediului de afaceri Microîntreprinderi
mici mijlocii mari
din agricultură
Favorabilă 29,09 46,15 25 0
Neutră 30,91 15,38 25 100
Dificilă 38,18 38,46 50 0

1.3.5. Analiza structurii eșantionului analizat în funcție de cifra de afaceri

a IMM-urilor

În ceea ce privește cifra de afaceri realizată de firmele analizate în anul 2016, cel mai mare
procent din respondenți (26%), au avut o cifră de afaceri cuprinsă între 0-50 mii lei, aceeași
pondere o dețin și întreprinderile cu cifra de afaceri între 50 mii-500 mii lei. Un procent de 16,44%
au avut cifra de afaceri cuprinsă între 500 mii și 2 milioane lei, iar 15,07% din întreprinderi au
declarat o cifră de afaceri cuprinsă între 2 și 10 milioane lei.

9.59
6.85 26.03 0-50 MII
50 MII-500 MII
15.07
500 MII -2 MIL
2 MIL - 10 MIL
16.44 26.03
10 MIL - 20 MIL
20 MIL - 200 MIL

Figura 1.3.4. Structura firmelor analizate în funcție de cifra de afaceri (%)

Din categoria firmelor cu valori mai mari ale cifrei de afaceri, au fost identificate 12% din
cele analizate cu peste 20 milioane lei, iar 6,85% au raportat cifra de afaceri între 10 și 20 milioane
lei (Figura 1.3.4).

Pagina 105 din 759

 1.3.6. Analiza structurii eșantionului analizat în funcție de forma de
organizare juridică a IMM-urilor

Dacă ne referim la forma de organizare juridică a întreprinderilor din eșantionul analizat,

67,12% din agenții economici chestionați sunt Societăți cu Răspundere Limitată (SRL), această
formă de organizare fiind cea mai bine reprezentată. O proporție de 19,18% sunt Persoane Fizice
Autorizate (PFA), iar 13,70% dintre unitățile economice din eșantion sunt Întreprinderi
Individuale (II) (Figura 1.3.5).

13.70

19.18 II
PFA
67.12
SRL

Figura 1.3.5 Strucrura eșantionului analizat în funcție de forma de organizare juridică

(%)

1.3.7. Analiza situației mediului de afaceri din agricultură în funcție de

forma de organizare juridică a IMM-urilor

Pentru diferențierea percepțiilor întreprinzătorilor referitoare la situația actuală a mediului

economic, s-a făcut o apreciere a răspunsurilor primite în funcție de forma juridică de organizare
a organizațiilor analizate, care este evidențiată în tabelele 1.3.7., 1.3.8., 1.3.9.
Luând în considerare forma de organizare juridică a IMM-urilor, pentru anul 2012, un
procent de 48,98% din cele organizate ca SRL-uri, apreciază situația ca fiind favorabilă, în timp
ce un procent de 42,86% din PFA-uri și 50% din Întreprinderile Individuale, o apreciază ca neutră
(Tabelul 1.3.7).
Dintre formele de organizare juridică analizate, PFA-urile reprezintă categoria care
apreciază situația ca fiind dificilă, în cel mai mare procent (28,57%), fiind urmată de Întreprinderile
Individuale (20%) și SRL-uri (16,33%).

Tabelul 1.3.7. Situația mediului de afaceri în 2012 în funcție de forma juridică a

IMM-urilor (%)

Pagina 106 din 759

 Aprecierea de ansamblu a
mediului de afaceri SRL PFA II
din agricultură
Favorabilă 48,98 28,57 30
Neutră 32,65 42,86 50
Dificilă 16,33 28,57 20

În anul 2016, doar 30,61% din IMM-urile de tip Societate cu Răspundere Limitată, au
apreciat situația ca fiind favorabilă, 48,98% ca fiind neutră și 20,41% din SRL-uri au apreciat
situație dificilă.
În cadrul IMM-urilor de tip Persoană Fizică Autorizată, percepția asupra mediului de
afaceri a fost favorabilă în proporție de 28,57%, neutră în proporție de 42,86% și dificilă în procent
de 28,57%.
IMM-urile de tipul Întreprinderi Individuale au raportat situație favorabilă în procent de
30%, neutră 50% și dificilă 20%.
În concluzie, pentru toate tipurile de IMM-uri se consemnează o situație neutră în procent
mai mare (Tabelul 1.3.8). Se observă faptul că percepțiile s-au schimbat în sens negativ, între cele
două intervale de analiză, doar în cazul întreprinderilor organizate ca SRL, percepțiile
întreprinderilor de tip PFA și II, păstrându-și tendințele cu mici fluctuații.

Tabelul 1.3.8. Situația mediului de afaceri în 2016 în funcție de forma juridică a

IMM-urilor (%)
Aprecierea de ansamblu a
mediului de afaceri SRL PFA II
din agricultură
Favorabilă 30,61 28,57 30
Neutră 48,98 42,86 50
Dificilă 20,41 28,57 20

În prezent, 44,9% din întreprinderile de tip SRL raportează că situația este dificilă, în
creștere față de intervalele anterioare, cele de tip PFA raportează o situație neutră în procent mai
mare, de 42,86%, la fel și întreprinderile individuale (40%). Luând în considerare raportările IMM-
urilor în anul 2012 comparativ cu situația din prezent, se observă că SRL-urile apreciază o situație
dificilă, deci o înrăutățire a mediului de afaceri, cele de tip PFA și II mențin aceleași aprecieri și
în prezent, ca fiind o situație neutră (Tabelul 1.3.9).

Pagina 107 din 759

 Tabelul 1.3.9 Situația mediului de afaceri în prezent în funcție de forma juridică a IMM-
urilor (%)
Aprecierea de ansamblu a
mediului de afaceri SRL PFA II
din agricultură
Favorabilă 32,65 28,57 30
Neutră 22,45 42,86 40
Dificilă 44,90 28,57 30

1.3.8. Analiza situației generale a mediului de afaceri din agricultură

Pe baza prelucrării datelor din întregul eșantion studiat, s-a apreciat situația generală a
mediului de afaceri din domeniul agricol în perioada studiată, situație care este prezentată în figura
1.3.6.
În anul 2012, un procent de 43% din totalul întreprinderilor analizate, au considerat mediul
economic favorabil derulării afacerilor, 36% din acestea, au considerat situația ca fiind neutră și
19% au afirmat că situația a fost dificilă derulării în bune condiții a afacerilor din domeniu.
Analizând situația în anul 2016, se constată că percepția întreprinzătorilor despre mediul
de afaceri s-a schimbat puțin. Procentul celor care au afirmat că situația în mediul de afaceri este
neutră, a crescut cu aproximativ 5% față de anul 2012, ajungând la 47,95%, pe când procentul
celor care au considerat situația favorabilă a scăzut la 30% (scădere de 13%) și doar 21% au
considerat că situația a fost dificilă derulării afacerilor în anul 2016.
În ceea ce privește situația mediului de afaceri din prezent, percepția s-a schimbat din nou,
majoritatea respondenților (aproape 40%) consideră că situația este dificilă derulării afacerilor,
31% o consideră favorabilă afacerilor și se remarcă reducerea până la 28% a celor care o consideră
neutră. Se observă că situația din prezent, prezintă o creștere accentuată (dublare) a ponderii
întreprinzătorilor care consideră că mediul de afaceri este mai dificil, de la 20% în anul 2016 la
40% în anul 2018, iar procentul celor care consideră că mediul de afaceri s-a îmbunătățit a scăzut
de la 43% în anul 2012, la 31% în prezent.

Pagina 108 din 759

 60.00
47.95
50.00 43.84
39.73
40.00 36.99
30.14 31.51
28.77
30.00
21.92
19.18
20.00
10.00
0.00
2012 2016 Prezent

Dificilă Favorabilă afacerilor Neutră

Figura 1.3.6. Aprecierea situației mediului de afaceri în intervalul analizat (%)

Aceste modificări ale percepției întreprinzătorilor au avut la bază mai multe cauze, în
general consolidate pe dificultățile întâmpinate de IMM-urile din sectorul agricol, așa cum se
reliefează și sunt prezentate în figura 1.3.7. Printre cele mai des semnalate probleme, se numără:
- birocrația în procent de 14,80%;
- concurența produselor din import, cu un procent de 14,40%;
- calitatea slabă a infrastructurii - 13,30%;
- creșterea nivelului cheltuielilor salariale - 12%
- costurile ridicate ale creditelor - 11,60%;
- întârzierile la încasarea facturilor - 8,40%;
- scăderea cererii interne - 8%;
- controalele excesive - 7,20%;
- inflația - 6,40%;
- alte dificultăți - 4%.

4.00 8.00
13.20 14.40
7.20
14.80
11.60
12.00 8.40 6.40

Scăderea cererii interne

Concurenţa produselor din import
Costuri ridicate ale creditelor
Inflaţia
Întârzieri la încasarea facturilor
Creşterea nivelului cheltuielilor salariale
Birocraţia

Pagina 109 din 759

Figura 1.3.7. Principalele dificultăți întâmpinate de întreprinderile din domeniul agricol
(%)

Examinând eșantionul analizat în funcție de principalele oportunități de afaceri pentru

firmele din agricultură, se observă că un procent de 25% din întreprinzători au apreciat ca
principală oportunitate, folosirea de noi produse și tehnologii. Acest lucru indică faptul că
reprezentanții unităților economice care activează în agricultură și domeniile conexe, sunt deschiși
către introducerea rapidă a produselor noi, sunt dispuși să folosească tehnologii moderne pentru a
le ușura activitățile derulate în cadrul companiilor lor și pentru a obține rezultate cât mai bune. Se
presupune că această receptivitate la inovare este determinată de o mai bună informare și
documentare a întreprinzătorilor, ceea ce este benefic pentru activitatea din domeniu.
Într-un procent apropiat de 24,44%, se regăsește obținerea unui proiect pe fonduri
europene. Fondurile europene sunt vizate de către agenții economici pentru a le spori afacerea,
pentru a putea să se dezvolte și pentru a achiziționa noi utilaje și produse care să le permită
modernizarea exploatației agricole, astfel încât să devină mai competitivi pe piață. Un procent de
15,56% consideră oportună pătrunderea pe noi piețe, iar 31,89% din întreprinzători văd ca
oportunitate creșterea cererii pe piața internă.
În procente mai reduse de 8,89% și respectiv 8,33% regăsim și creșterea exporturilor și
respectiv realizarea unui parteneriat de afaceri care să asigure dezvoltarea afacerii. Un procent de
3,89% din întreprinzători, au indicat alte oportunități ce pot apărea în mediul de afaceri din
agricultură (Figura 1.3.8).

3.89 13.89
15.56
8.89
8.33
25.00
24.44

creşterea cererii pe piaţa internă

sporirea exporturilor
folosirea de noi produse și tehnologii
obținerea unui proiect cu fonduri europene
realizarea unui parteneriat de afaceri

Figura 1.3.8. Percepția întreprinzătorilor privind principalele oportunități

pentru firmele din agricultură (%)

Referitor la situațiile pe care întreprinzătorii le preconizează că vor afecta negativ

activitatea și performanțele IMM-urilor din agricultură, pe baza răspunsurilor date, se evidențiază
următoarele aspecte (Figura 1.3.9):

Pagina 110 din 759

 - lipsa de reacție a autorităților în gestionarea problemelor de natură economică - 17,02%;
- evoluția reglementărilor legislative în procent de 16,17%;
- scăderea puterii de cumpărare, în procent de 15,74%;
- schimbările de ordin politic - 15,32%;
- insuficienta predictibilitate a mediului economic în procent de 13,62%,
- instabilitatea piețelor financiare - 12,77%,
- politica băncilor în acordarea creditelor - 7,66%;
- alte cauze care pot afecta negativ mediul de afaceri - 1,70%.
-

7.66 1.70
15.32 16.17
13.62
17.02
15.74
12.77
Evoluția reglementărilor legislative
Insuficienta predictibilitate a mediului economic
Instabilitatea piețelor financiare
Scăderea puterii de cumpărare
Lipsa de reacție a autorităților în gestionarea problemelor de natură economică
Schimbările de ordin politic la orice nivel
Politica băncilor în acordarea creditelor

Figura 1.3.9. Principalele cauze care afectează negativ activitatea

și performanțele firmelor din agricultură (%)

În ceea ce privește evoluția indicatorilor financiari ai IMM-urilor investigate, pentru

perioada 2012-2016, se relevă faptul că 56,16% dintre companii au o apreciat o creștere ușoară a
cifrei de afaceri, 16,44% dintre întreprinderi au raportat o creștere semnificativă, 12,33% au avut
situații financiare fluctuante și alte 9,59% de stagnare, în timp ce numai 4,11% au avut o scădere
ușoară și 1,37% scădere semnificativă (Figura 1.3.10).

12.33 16.44
4.11 1.37
9.59
56.16

Creștere semnificativă Creștere ușoară Stagnare

Scădere ușoară Scădere semnificativă Fluctuantă

Pagina 111 din 759

Figura 1.3.10. Evoluția indicatorilor financiari la firmelor analizate în perioada 2012-2016
(%)

Referitor la modul în care întreprinzătorii anticipează și percep evoluția firmei în viitor,

rezultatele anchetei relevă următoarele:
- 64,38% din întreprinzători/manageri estimează o creștere moderată a afacerii;
- 31,51% dintre firmele investigate opinează că vor menține afacerea la nivelul actual;
- 2,74% dintre respondenți apreciază că evoluția va fi una descendentă, adică de diminuare;
- 1,37% se gândesc la vânzarea afacerii.
Niciunul dintre respondenți nu previzionează o creștere rapidă a afacerii pentru perioada
următoare.
Se constată că estimările întreprinzătorilor/managerilor din agricultură sunt moderate și ele
reflectă situația generală de la nivelul majorității ramurilor economiei (Figura 1.3.11).

0.00 2.74 1.37

31.51

64.38

Menținerea afacerii la nivelul actual Creșterea moderată a afacerii

Creșterea rapidă a afacerii Diminuarea afacerii
Vânzarea afacerii

Figura 1.3.11. Estimarea evoluției firmei în viitorul apropiat (%)

Analizând rezultatele economice obținute de firmele din eșantion, în anul 2017 comparativ
cu rezultatele din anul 2016, se constată faptul că un procent de 49,32% din întreprinderi au
menținut afacerea la același nivel, 27,40% din întreprinderile studiate au realizat performanțe
economice și financiare mai bune în anul 2017, în timp ce 17,81% din întreprinderi au avut
performanțe economice mai slabe și 5,48% rezultate mult mai slabe în anul 2017 față de anul 2016.
De remarcat faptul că niciuna din firmele chestionate nu a apreciat evoluția performanțelor ca fiind
mult mai bună în anul 2017 comparativ cu anul 2016 (Figura 1.3.12).
Producția agricolă este influențată de numeroși factori naturali și tehnologici. Luând în
considerare evoluția volumului fizic al vânzărilor în anul 2017, comparativ cu anul 2016, se
remarcă faptul că 52% din întreprinderile analizate au înregistrat o creștere ușoară a nivelului

Pagina 112 din 759

vânzărilor, 5,48% din întreprinderi au realizat o creștere semnificativă, iar 31,51% s-au menținut
același nivel.

5.48

17.81
27.40

49.32

1 Mult mai slabe 2 Slabe 3 La acelasi nivel

4 Bune 5 Mult mai bune

Figura 1.3.12 Performantele firmelor în anul 2017 comparativ cu anul 2016 (%)

Ponderea unităților care au raportat o scădere semnificativă a fost de 5,48%, la egalitate cu

cea a întreprinderilor care au înregistrat o scădere ușoară a vânzărilor (Figura 1.3.13).

60.00
52.05
50.00

40.00
31.51
30.00

20.00

10.00 5.48 5.48 5.48

0.00
Creştere Creştere ușoară La același nivel Scădere Scădere ușoară
semnificativă semnificativă

Figura 1.3.13. Evoluția volumului vânzărilor în anul 2017 comparativ cu anul 2016 (%)

Personalul care lucrează în cadrul IMM-urilor reprezintă o verigă importantă a procesului

de consolidare și dezvoltare a afacerii. Astfel, analizând evoluția numărului salariaților în anul
2017, comparativ cu anul 2016, se remarcă faptul că 75,34% dintre IMM-urile chestionate au
menținut același număr de salariați, 16,44% din acestea au o înregistrat o creștere ușoară și doar
1,37% o creștere semnificativă.

Pagina 113 din 759

 Există și situații de scădere ușoară a numărului de salariați în cazul a 6,85% din
întreprinderile analizate, iar scădere semnificativă nu a declarat niciun respondent dintre cei
chestionați (Figura 1.3.14).

80.00 75.34
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00 16.44
10.00 6.85
1.37 0.00
0.00
Creştere Creştere ușoară La același nivel Scădere Scădere ușoară
semnificativă semnificativă

Figura 1.3.14. Evoluția numărului salariaților în anul 2017 comparativ cu anul 2016
la IMM-urile analizate (%)

Un aspect important al IMM-urilor din sectorul agricol este reprezentat de capacitatea de

vânzare a producției obținute. Pentru aceasta este nevoie de terțe persoane care se ocupă cu
comercializarea și valorificarea produselor agricole și implicit de creșterea numărului de clienți.
Luând în considerare evoluția numărului de clienți în anul 2017 comparativ cu anul 2016,
un procent de 53,42% din reprezentanții IMM-urilor analizate, afirmă că numărul clienților a
rămas la același nivel, 32,88% au constatat o creștere ușoară a numărului de clienți și 5,48% au
raportat o creștere semnificativă. Peste 6% din întreprinzători s-au confruntat cu o scădere ușoară
și semnificativă.
Acest lucru, poate fi considerat pozitiv, numărul clienților din piață fiind unul mai ridicat,
ceea ce permite o creștere a producției și a posibilităților de valorificare a acesteia (Figura 1.3.15).

60.00 53.42
50.00
40.00 32.88
30.00
20.00
10.00 5.48 2.74 4.11
0.00
Creştere Creştere ușoară La același nivel Scădere Scădere ușoară
semnificativă semnificativă

Figura 1.3.15. Evoluția numărului de clienți în anul 2017 comparativ cu anul 2016 (%)

Pagina 114 din 759

 Una din problemele importante și presante ale IMM-urilor este valorificarea producției,
prin vânzarea materiilor prime la un preț avantajos. Există situații când stocurile de produse din
unitățile agricole este fluctuant, cererea este neuniformă de-a lungul anului sau prețurile de pe piață
sunt mici, iar fermierii păstrează în depozite o parte din producția obținută.
Referitor la evoluția stocurilor, 56,16% dintre respondenți afirmă că în anul 2017, au avut
același nivel al stocurilor cu cel din anul 2016, iar 27,40% au declarat o creștere ușoară a stocurilor
și doar 4% o creștere semnificativă a stocurilor de produse depozitate.
De asemenea, un procent de 4,11% dintre întreprinzători au declarat că stocurile au avut o
scădere semnificativă, iar 8,22% din întreprinzătorii analizați au înregistrat o scădere ușoară a
volumului stocurilor de marfă. Scăderea volumului stocurilor de mărfuri este un aspect pozitiv și
poate indica o creștere a cererii de produse pe piață (Figura 1.3.16).

60.00 56.16
50.00

40.00

30.00 27.40

20.00
8.22
10.00 4.11 4.11
0.00
Creştere Creştere La același nivel Scădere Scădere ușoară
semnificativă ușoară semnificativă

Figura 1.3.16. Evoluția volumului stocurilor în anul 2017 comparativ cu anul 2016 (%)

Pentru ca întreprinderile din domeniul agricol să aibă performanțe financiare ridicate și să

obțină prețuri mai bune, uneori este necesară o valorificare a produselor obținute la export. Pentru
acest lucru întreprinderile trebuie să fie competitive, să implementeze sisteme de management a
calității și să fie bine organizate din punct de vedere a marketingului și a prezenței pe piețele
externe.
Astfel, din analiza evoluției nivelului exporturilor la societățile intervievate, se constată că
un procent ridicat de 68,49% din întreprinderile care efectuează exporturi, au menținut același
nivel ca în anii anteriori, 9,59% au înregistrat o scădere semnificativă și o scădere ușoară a
nivelului exporturilor.
Doar aproximativ 11% din întreprinderi au raportat o creștere ușoară a volumului
mărfurilor exportate și doar 1,37% o creștere semnificativă (Figura 1.3.17). Aceste cifre indică
puterea scăzută de producție pentru export a majorității întreprinderilor din domeniu, pentru toate

Pagina 115 din 759

domeniile de activitate și necesitatea implementării unei strategii care să susțină și să determine
cât mai multe întreprinderi să acceseze acest segment.

80.00
68.49
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00 10.96 9.59 9.59
10.00 1.37
0.00
Creştere Creştere La același Scădere Scădere
semnificativă ușoară nivel semnificativă ușoară

Figura 1.3.17. Evoluția volumului exporturilor în anul 2017 comparativ cu anul 2016 (%)

În ceea ce privește evoluția mărimii profitului obținut în anul 2017, comparativ cu cel
obținut în anul 2016, se constată că 45,21% din întreprinderile analizate au indicat o creștere ușoară
a profitului, 27,4% din întreprinderile analizate au indicat menținerea la același nivel a profitului
obținut, iar 17,81 % au raportat o scădere ușoară a profitului.
Există și situații de scădere semnificativă a profitului obținut la 5,48% din întreprinderile
analizate și numai 4,11% raportează o creștere semnificativă a profitului societății. (Figura
1.3.18).

50.00 45.21
45.00
40.00
35.00
30.00 27.40
25.00
20.00 17.81
15.00
10.00 5.48
4.11
5.00
0.00
Creştere Creştere La același nivel Scădere Scădere
semnificativă ușoară semnificativă ușoară

Figura 1.3.18. Evoluția profitului în anul 2017 comparativ cu anul 2016 (%)

1.3.9. Cerințe și perspective ale mediului de afaceri din agricultură

Agricultura este un sector esențial al economiei, având în vedere că implică o pondere

importantă a forței de muncă și de întreprinderi care operează în acest sector. Totuși pe baza
Pagina 116 din 759
răspunsurilor celor intervievați, veniturile obținute din agricultură sunt la nivele mai reduse
comparativ cu alte sectoare ale economiei, ceea ce face ca domeniul să fie mai puțin atractiv pentru
tineri. Acest lucru se datorează productivității mai scăzute a muncii din acest sector.
O problemă importantă care trebuie abordată în acest context este dezechilibrul în lanțul
de aprovizionare. Există o serie de factori, care afectează rezultatele obținute de producători printre
care pot fi amintiți: lipsa de asociere a producătorilor, lipsa integrării verticale, capacitatea redusă
de negociere a prețurilor și lipsa de transparență în stabilirea acestora. Agricultorii sunt cei care
suferă cel mai mult când prețurile produselor agricole scad și beneficiază cel mai puțin când
prețurile cresc.
Datorită poziției firave de negociere, cea mai mare parte din valoarea adăugată a produselor
comercializate de agricultori este capturată de procesatori și comercianții cu amănuntul, care
beneficiază de o concentrare mult mai mare. Fenomenul revânzării produselor și intermedierea
multiplă, face ca prețurile finale ale produselor obținute de producători să fie mai mari. Piețele
alimentare sunt dominate, de obicei, de câțiva comercianți cu amănuntul care controlează mare
parte din piață, iar micii producători au acces limitat.
Aceeași tendință se observă și în cazul input-urilor pentru agricultură. În acest sens, poate
fi observată o creștere a concentrării în domeniul producției de produse fitosanitare, îngrășăminte,
cultivare de plante și semințe, în jurul la câteva companii mari. O astfel de tendință reduce
concurența în amonte, având un impact asupra costurilor de producție ale agricultorilor.
În consecință, poziția fermierilor în lanțul alimentar trebuie consolidată prin îmbunătățirea
capacităților de producție și a puterii de negociere și prin eliminarea practicilor comerciale
neloiale, astfel încât toate categoriile implicate producătorii, cumpărătorii și furnizorii să respecte
libertatea contractuală.
Pe măsură ce agricultura își extinde rolul în industria energetică și dincolo de ea, este
oportună gândirea agriculturii ca o modalitate biologică de a capta lumina soarelui pentru a
satisface nevoile alimentare, de energie și alte nevoi actuale, în loc să ne bazăm pe combustibilii
fosili.
Un concept comun utilizat pentru a descrie aspectele legate de siguranța alimentară, este
"de la fermă la masă", ceea ce înseamnă că trebuie luate măsuri în întreaga industrie pentru a
asigura o circulație sigură a alimentelor. Această interconectare între sectoarele industriei
alimentare și agriculturii, poate fi un descriptor precis pentru toate aspectele legate de alimentație.
Unii autori sugerează că fraza "de la fermă la masă" ar trebui modificată pentru a descrie rolul
esențial al resurselor naturale și impactul pe care industria și consumatorii îl pot avea asupra
resurselor noastre naturale de apă, sol și aer.
Printre cerințele legate de PAC, întreprinzătorii așteaptă o politică orientată spre piață care
să abordeze presiunea asupra veniturilor agricole ale fermierilor și dezechilibrul în lanțul de

Pagina 117 din 759

aprovizionare cu alimente. Politica agricolă trebuie să admită faptul că, acum mai mult decât
oricând, agricultura se confruntă cu o intensificare a schimbărilor climatice și a cerințelor piețelor
de desfacere și consumatorilor.
Agricultura este o activitate economică, prin urmare fermierii trebuie să fie pe deplin
considerați antreprenori. În acest sens, viitoarea PAC trebuie să combine mai bine instrumentele
pe care le are la dispoziție, cu scopul de a eficientiza mecanismele de piață și de a spori eficiența
acestora, precum și capacitatea agricultorilor de a participa cu succes la piețe.
Plățile directe echitabile au devenit în UE un element esențial al veniturilor agricole, un
element de bază al stabilizării veniturilor agricole și sunt acum indispensabile pentru agricultura
europeană, prin asigurarea viabilității fermelor și a zonelor rurale. Ele au devenit o parte
importantă a veniturilor anuale ale agricultorilor, chiar până la 100% din veniturile agricole în
unele sectoare agricole vulnerabile. Mai mult decât atât, o parte din plățile directe sunt capitalizate
în economia locală. Îndepărtarea acestora sau orice modificări majore ale sistemului ar trebui să
fie evitate în viitoarea programare. Acestea sunt esențiale pentru fermele de familie și IMM-urile
agricole, pentru a face față provocărilor viitoare ale volatilității pieței și globalizării.
În consecință, plățile directe ale PAC ar trebui să continue în viitor pentru a furniza un nivel
substanțial de stabilitate și siguranță a veniturilor nete ale fermelor și tamponarea efectelor
volatilității prețurilor asupra veniturilor fermierilor și celorlalte categorii de producători agricoli.
Strategiile de dezvoltare a sectorului agricol autohton trebuie să acorde o atenție sporită
următoarelor subiecte: agricultura bazată pe consum, o economie globală, inovația tehnologică,
diversitatea agricolă, implicațiile schimbării, expansiunea comerțului, conservarea biodiversității
și a mediului, comunitățile rurale.
Creșterea eficienței în sistemul de comercializare a alimentelor continuă să ducă la
aprovizionarea abundentă a pieței cu o mare varietate de produse alimentare accesibile, ceea ce
pune o presiune în plus, mai ales pe micii fermieri.
Activitatea de achiziție continuă să ducă la o concentrare sporită produselor și activităților
din sectorul agricol, iar relațiile cumpărător-vânzător se modifică permanent, deoarece etapele
devin din ce în ce mai interdependente, cumpărătorul devenind vânzător și invers.
Presiunile concurențiale sunt în creștere pentru agricultori pentru a furniza cele mai
potrivite tipuri de produse la momentul oportun. Comercianții cu amănuntul solicită o varietate de
produse de înaltă calitate (de exemplu, produse ecologice) livrate în timp util. Această cerere crește
importanța diferențierii produselor agricole și a informațiilor precise.
Tendințele internaționale în comerț și investițiile străine directe oferă comercianților de
alimente din România o alternativă puternică la piața alimentară internă, care are o creștere lentă.
De asemenea, sistemul de comercializare a alimentelor din marile lanțuri de hypermarket-uri,
acordă din ce în ce mai multă atenție evoluțiilor economice, politicilor și preferințelor economice

Pagina 118 din 759

ale consumatorilor. În aceste condiții, producătorii autohtoni trebuie să fie foarte bine informați și
organizați pentru a răspunde acestor cerințe.

1.3.9.1. Cerințe identificate din răspunsurile întreprinzătorilor

Pe baza centralizării propunerilor făcute de către întreprinzătorii care au completat

chestionarul, la întrebarea numărul 16: ”Ce măsuri ar trebui adoptate pentru îmbunătățirea
mediului de afaceri din agricultură?”, au fost sintetizate următoarele aspecte:

 stabilitate economică și predictibilitate fiscală și legislativă;

 necesitatea existenței unei legislații adecvate pentru dezvoltarea IMM-urilor, care să creeze
un climat de încredere;
 consultanță de specialitate și servicii publice de calitate oferite de ANAF;
 medierea și analiza contestațiile contribuabililor în relația cu Fiscul, înainte de a se ajunge
la instanță de către o entitate bilaterală (reprezentanți asociații IMM-uri – reprezentanți
ANAF);
 dezvoltarea infrastructurii prin investiții cu impact semnificativ pentru îmbunătățirea
activității economice (autostrăzi, modernizarea infrastructurii feroviare, navale, drumuri
expres, utilități – apă, canal, gaze, drumuri modernizate, etc);
 modernizarea infrastructurii informatice de la nivelul instituțiilor care lucrează cu publicul
și training pentru lucrătorii din aceste instituții pentru creșterea capacității administrative;
 stimularea consumului de produse autohtone;
 implementarea unor programe de creditare reală a exploatațiilor agricole;
 transparență în accesarea fondurilor europene;
 subvenționarea exportului de produse prelucrate, pentru scăderea ponderii exportului de
materii prime;
 procesarea productiei primare;
 dezvoltarea sectorului zootehnic;
 promovarea produselor finite pe piețele internaționale;
 investiții în infrastructură în zonele rurale;
 plata subvențiilor la timp;
 cadastrarea suprafețelor agricole;
 realizarea unei strategii naționale serioase pentru irigații de către profesioniști;
 susținerea pregătirii profesionale a forței de muncă prin programe de finanțare
nerambursabilă și a managementului performant;
 înființarea Camerelor Agricole Private;
 înființarea Fondului de Risc Privat în Agricultură;

Pagina 119 din 759

 responsabilizarea autorităților locale pentru inventarierea titlurilor de proprietate;
 credite cu dobândă subvenționată pentru achiziția de terenuri agricole pentru tinerii
fermieri;
 facilități pentru întreprinderile care angajează tineri în mediul rural;
 simplificarea normelor pentru accesarea fondurilor europene în vederea creșterii absorbției
acestora;
 creșterea competitivității firmelor din agricultură, mai ales în vederea realizării exportului
de produse finite;
 reducerea procedurilor birocratice și a documentelor solicitate de autorități;
 simplificarea și îmbunătățirea reglementărilor privind controalele și exercitarea funcției
preventive a controlului;
 facilități pentru asocierea fermierilor în cooperative;
 promovarea și susținerea competenței la toate nivelurile;
 crearea unei verigi de legătură între producători și comercianți;
 acordarea subvenției pe acciză la motorină.
 cadru legislativ și despăgubirea de către stat a fermierilor, pentru culturile înființate și
afectate de fenomene extreme;
 simplificarea procedurilor de angajare a muncitorilor necalificați și a reglementărilor
referitoare la zilieri în agricultură;
 stimularea investițiilor în modernizarea exploatației agricole prin facilități fiscale;
 atragerea tinerilor și prin alte măsuri de susținere în afara fondurilor europene, de către
autoritățile locale (alocarea unor terenuri în arendă, alte facilități, etc);
 regândirea legislației referitoare la muncitorii sezonieri din agricultură și a ajutoarelor
sociale;
 egalizarea nivelului subvențiilor acordate la nivel european;
 asigurarea un spațiu pentru prezentarea și comercializarea produselor locale realizate de
IMM-uri, în rețelele de magazine cu acoperire națională – lanțul scurt al produselor;
 dezvoltarea unei rețele de colectare în vederea distribuției produselor locale realizate de
IMM-uri, finanțată cu fonduri europene;
 înființarea de școli profesionale în mediul rural pentru a asigura resursa umană calificată;
 derularea permanentă a unor programe de calificare și recalificare profesională și de
învățare pe tot parcursul vieții pentru toate categoriile de personal;
 egalitate de tratament și acces liber la resurse pentru toți operatorii economici;
 nivel și cadru de reglementare mai bun;
 concurență liberă și loială pe piață;
 politici fiscale stimulative;

Pagina 120 din 759

  cadru instituțional adecvat, corespunzător dimensionat și cu capacitate administrativă de
monitorizare și evaluare, precum și viziune strategică de dezvoltare a agriculturii;
 informare și transparență publică;
 parteneriate de tip public – privat, inclusiv ale administrațiilor locale cu instituții de
cercetare-dezvoltare sau de învățământ, etc.;
 educație de calitate, axată pe competențe care să furnizeze calificările cerute de piața
muncii și de societate în ansamblu;

1.3.9.2. Perspective de dezvoltare a mediului de afaceri din agricultură

 Se poate aprecia în ansamblu că mediul economic din domeniul agricultură a cunoscut o

dinamică favorabilă dezvoltării IMM-urilor, acestea mărindu-și permanent ponderea;
 Agricultura românească este susținută de activitatea IMM-urilor din domeniu, precum și a
marilor companii, atât a celor cu capital străin cât și a celor cu capital de stat;
 Microîntreprinderile reprezintă cel mai dinamic segment al IMM-urilor din sectorul
agricol, ținând seama și de structura proprietății fondului funciar din România;
 Posibilitatea înființării facile a unei întreprinderi inclusă în categoria IMM-urilor;
 Existența unor structuri guvernamentale specializate destinate gestionării sectorului;
 Asistență în accesarea finanțărilor de la bugetul de stat și din fonduri structurale destinată
tuturor sectoarelor din agricultură;
 Creșterea și diversificarea posibilităților de informare și promovarea serviciilor de
consultanță;
 Promovarea unor măsuri de susținere a categoriilor vulnerabile: tineri, femei, șomeri, zone
defavorizate, etc;
 Existența unor instituții financiare și reglementări suficient de permisive finanțărilor în
agricultură;
 Accesul facil la noile produse și tehnologii agricole;

1.4. Propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune la

nivelul ministerului pentru mediul de afaceri, comerț și
antreprenoriat pentru îmbunătățirea mediului de afaceri din
agricultură

Pagina 121 din 759

 Mediul de afaceri cuprinde toate acele elemente care afectează operațiunile unei
întreprinderi economice, incluzând: clienții, concurenții, furnizorii, distribuitorii, tendințele
industriei, înlocuitorii, reglementările, activitățile guvernamentale, economia în ansamblu, datele
demografice, factorii sociali și culturali, inovațiile și evoluțiile tehnologice. Conceptul este
deosebit de complex și are o arie de aplicare extrem de extinsă.
Agrobusiness-ul poate oferi României una dintre cele mai mari oportunități de creștere
economică în deceniile următoare. Pentru aceasta trebuie găsite soluții la cele mai mari provocări
cu care se confruntă planeta noastră, de la producția durabilă de alimente pentru o populație în
creștere, la problemele de management de mediu.
Industria alimentară, prelucrarea, distribuția și consumul sunt în creștere dar sectorul
posedă un potențial mult mai mare. Tehnologia digitală și inovația vor trebui introduse pe scară
largă, având ca rezultat o agricultură și un sector alimentar competitiv, transparent, rezistent și
profitabil. Această transformare va necesita investiții și capacități noi considerabile în cercetarea
și dezvoltarea agriculturii.
Autoritățile locale trebuie să se concentreze asupra oportunităților de creștere a locurilor
de muncă în România regională și rurală, cu ajutorul mijloacelor avute la dispoziție, pentru a
sprijini implementarea Planului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).
O altă direcție ar fi aceea a folosirii unei imagini curate și verzi a agriculturii, această
imagine fiind cheia viitorului nostru agricol, ceea ce ar face sectorul mai profitabil, mai competitiv,
mai rezistent și mai durabil.
Ar trebui lansată prin consultare cu toate părțile interesate, o Carte Albă a Agriculturii, care
să prevadă direcții strategice de dezvoltare care să fie urmărite indiferent de modificările politice
survenite la guvernare și care să conducă la creșterea competitivității sectorului.
Trebuie realizate și dezvoltate acorduri de liber schimb și acorduri de acces pe piață pentru
fiecare marfă specifică, pentru ca fermierii noștri să-și poată exporta produsele în țările emergente.
Astfel, agricultorii pot avea poziții mai puternice de negociere a prețurilor materiilor prime produse
în ferme, atunci când au canale alternative la piață.
Guvernul trebuie să se asigure că legile concurenței permit o piață normală - de exemplu,
prin împiedicarea utilizării abuzive a puterii de piață a hypermarket-urilor și examinarea aspectelor
comportamentului anumitor supermarket-uri, precum și acordarea unor oportunități agricultorilor
autohtoni. Îmbunătățirea concurenței pe piață facilitează competitivitatea agricolă, ceea ce ar
permite piețelor agricole să funcționeze eficient și transparent.
Multe părți interesate au susținut că există o lipsă de transparență și de certitudine în prețul
produselor agricole și că acest lucru a condus la dificultăți în planificarea sau organizarea
producției.

Pagina 122 din 759

 Introducerea unor noi mecanisme de marketing care ar putea restabili echilibrul puterii
producătorului (piețe de gross bine reglementate, depozite locale de fructe și legume, etc), ar fi
necesară și acordarea unor facilități pentru asocierea producătorilor în structuri cooperatiste.
Crearea în cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), a unor
compartimente care să colaboreze cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și cu
asociațiile și organizațiile profesionale de producători și fermieri, în vederea monitorizării
circuitului mărfurilor autohtone, pentru a facilita accesul în supermarket-uri, cu competențe de
sancționare și un cod de conduită obligatoriu pentru supermarket-uri (la toate mărfurile) susținute
de sancțiuni financiare directe.
Dificultățile fermierilor derivă din faptul că prețul produselor importate și comercializate
în România este mult sub prețul de cost. Astfel, un fermier autohton care deține fermă de porci,
abator și spațiu propriu de comercializare trebuie să vândă kilogramul de carne la 3,5 euro pentru
a supraviețui pe piață. Carnea importată este vândută în supermarketuri la un preț de doar 2,5 euro,
mult sub prețul de cost în orice parte a Europei, probabil datorită stimulentelor pentru export și
unei mai bune productivități.
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), consideră
că statistica importurilor României trebuie dezbătută în mod public și că doar așa vor înțelege și
fermierii români ce este de făcut în agricultură. “Așa vom înțelege ce caută consumatorul, este
important să vedem ce se caută pe piață. În acest fel poate reușește și industria să se adapteze la
cerințele pieței”.
Potrivit acestuia, prioritatea tuturor domeniilor de activitate din România este să ajungem
să consumăm produse fabricate pe plan local, indiferent de forma de capital a producătorului sau
de naționalitatea acționarilor sau administratorilor. “Contează ca produsul consumat să fie din
România, altfel intrăm în această bulă a creșterii economice bazată pe rostogolirea unor taxe
asupra unor mărfuri din import”.
”Relația cea mai importantă în domeniul agricol și alimentar este relația producător-
consumator. Dacă amândoi intră într-un echilibru, sistemul funcționează. Însă la noi situația este
distorsionată, cum ar fi situația laptelui: se cumpără cu 1,6 lei litrul de lapte brut, se vinde cu 5,6
lei în supermarket. De asemenea există conflicte între producător și consumator din punct de
vedere al prețului, transportului, etc, însă toate trebuie categoriile de producători trebuie ajutate
pentru valorificarea producției”, a punctat Valeriu Tabără, președintele ASAS.
Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru,
a punctat principalele probleme cu care se confruntă la momentul actual principalii jucători de pe
piața laptelui: de la lipsa materiei prime și creșterea prețului laptelui, până la lipsa unităților de
procesare și adaptarea la nevoile piețelor externe. “La ora actuală, cresc importurile. Se cumpără
bloc calupuri de unt, se feliază și se ambalează”. El a dat ca exemplu și faptul că în România nu

Pagina 123 din 759

există o linie de ambalare a untului în pachețele mici pentru HoReCa, astfel că tot untul servit de
hotelieri la micul dejun este importat.
Crescătorii de ovine au semnalat o altă problemă importantă cu care se confruntă, și anume
lipsa centrelor de sacrificare a animalelor. Funcționarea unui număr mai mare de astfel de centre
le-ar permite crescătorilor de ovine să își valorifice mai bine producția de carne, iar consumatorii
ar avea garanția respectării unor standarde înalte de siguranță alimentară.
Cât privește sectorul vegetal, acesta este dominat de fenomenul polarizării. ”Doar 2%
dintre fermierii de la noi din țară exploatează 50% din suprafața țării, iar restul de 98%
exploatează cealaltă jumătate”, a subliniat europarlamentarul Daniel Buda. Acesta susține că
acest fenomen are loc pentru că marii fermieri îi absorb treptat pe cei mici, iar dacă acest fenomen
continuă până în anul 2020, ne vom confrunta cu mari probleme sociale, întrucât majoritatea celor
care se ocupau de agricultură vor avea nevoie de noi locuri de muncă. Acest lucru este dificil,
având în vedere faptul că nu avem suficiente zone industriale unde să poată fi cooptați sau alte
zone unde să găsească un obiect de activitate, lucru care va crea o problemă socială extrem de
mare.
Statistica MADR arată faptul că UE a fost principalul partener în comerțul agroalimentar
al României. În primul semestru al anului 2017, livrările către această destinație au avut o pondere
valorică de 59,6% din total exporturi, iar achizițiile de produse agroalimentare din statele membre
au deținut o pondere de 81,3% din total importuri. În perioada analizată a continuat tendința de
scădere a excedentului comercial realizat cu țările terțe, dar și cea de creștere a deficitului rezultat
din schimburile cu UE.
Potrivit datelor Eurostat, România a avut în 2017 cel mai mare deficit de cont curent din
Europa Centrală și de Est și unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, înregistrând un
minus de 6,4 miliarde de euro, în vreme ce, profitând de conjunctura bună, majoritatea țărilor din
UE au trecut pe excedent de cont curent, România a înotat împotriva curentului și și-a majorat
deficitul de cont curent, pe fondul majorării puternice a deficitului comercial.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că în 2017 valoarea totală a
importurilor României a fost de 75,6 miliarde de euro, din care 8,7% (6,5 miliarde de euro) au
reprezentat importurile de produse alimentare, băuturi și tutun. Iar valoarea totală a exporturilor
României a fost de 62,6 miliarde de euro, din care 7,8% (4,8 miliarde de euro) au reprezentat
exporturile de produse alimentare, băuturi și tutun.
Raportând importurile alimentare de 6,5 miliarde de euro, la exporturile de 4,8 miliarde de
euro realizate anul trecut, a rezultat un deficit comercial la capitolul alimente de 1,7 miliarde de
euro – și acesta este un record al perioadei postdecembriste.
Astfel, producția industriei alimentare autohtone a crescut, în 2017, cu doar 1,1% față de
2016, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de șase ori mai mult, respectiv cu

Pagina 124 din 759

6,8%. Per total, importurile de produse agroalimentare au însumat 6,5 miliarde de euro în 2017,
după ce în 2016 fuseseră de 5,8 miliarde de euro, în 2015 fuseseră de 5,3 miliarde de euro, iar în
2014 fuseseră de 4,5 miliarde de euro, 2014 și 2015 fiind considerați ani agricoli cu producții mai
slabe din cauza secetei.
În acești ultimi ani, România a consemnat încă un fenomen inedit, care a impulsionat
importurile de alimente: necesarul de consum al familiilor din micile gospodării rurale a depășit
producția din propria grădină chiar și la tradiționalele fructe, legume și alte produse agricole, astfel
că țăranii au ajuns să le cumpere tot de la retaileri, pe lângă alimentele de bază. Iar retailerii se
aprovizionează cu precădere din import.
„Situația din sectorul alimentar autohton, îl relevă a fi unul dintre cele mai puțin
performante la nivel european, în pofida potențialului agricol ridicat al României”, arată un
capitol special din Raportul asupra inflației, publicat de Banca Națională a României (BNR).
Avansul recent al consumului intern de produse alimentare, care a beneficiat atât de stimulente
generale (precum creșterile de venituri), cât și de stimuli specifici (extinderea cotei reduse a TVA
la nivelul tuturor bunurilor alimentare), s-a oglindit într-o măsură relativ redusă în activitatea
industriei alimentare, astfel încât surplusul de cerere a fost acoperit în cea mai mare parte din
importuri. „Această evoluție a readus în prim-plan situația din sectorul alimentar autohton,
domeniu pe care și alți indicatori de competitivitate (cota de piață la export, avantajul comercial,
productivitatea) îl relevă a fi unul dintre cele mai puțin performante la nivel european, în pofida
potențialului agricol ridicat al României”, arată banca centrală.
Potrivit BNR, principalele dezechilibre identificate vizează patru categorii de produse:
legume și fructe, cafea și cacao, lapte și produse lactate, respectiv carne și preparate din carne.
„Deși există situații (fructe exotice, cafea, cacao) în care contribuțiile la deficitul comercial pot fi
privite ca având un caracter firesc, explicabil pe seama condițiilor climaterice ale țării noastre,
în majoritatea cazurilor deficitele ascund probleme de competitivitate de natură structurală, care
afectează lanțul de producție, în special în amonte. Astfel, în cazul grupei de fructe și legume (care
explică o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare) este surprinzătoare
contribuția dominantă a produselor cu tradiție pe plan local, precum mere, struguri, tomate,
cartofi. Făcând abstracție de influența factorului sezonier, la toate aceste culturi, producția din
ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenței unor
câștiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafețelor
cultivate, inclusiv a suprafeței serelor”, se precizează în documentul BNR.
Deși România dispune de un potențial agricol ridicat în raport cu majoritatea statelor
europene, valorificarea acestuia rămâne printre cele mai scăzute, randamentele obținute de
fermierii locali (calculate ca raport între producția obținută și suprafețele cultivate/efectivele de
animale sacrificate) fiind printre cele mai reduse din UE, sub cele ale Poloniei și Ungariei.

Pagina 125 din 759

 O explicație este dată, potrivit BNR, de nivelul foarte scăzut al investițiilor directe orientate
către cultivarea legumelor și a fructelor, respectiv creșterea animalelor, în contrast, de pildă, cu
influxurile care au vizat cultura cerealelor și a plantelor oleaginoase – domenii care, de altfel, au
o contribuție pozitivă la soldul comercial extern. „Mai departe, deși receptoare a unor fluxuri de
capital în creștere, industria alimentară este caracterizată în continuare de un nivel de
productivitate aflat mult sub media europeană, rezultat al gradului scăzut de tehnologizare a
capacităților de producție existente, astfel încât opțiunea pentru importuri sau relocarea unor
segmente de activitate în alte țări europene se profilează ca fiind de multe ori mai rentabilă. Ca
atare, expansiunea cererii de consum interne a fost însoțită, în mod neobișnuit, de o subutilizare
a capacităților de producție”, a mai arătat banca centrală.
Pe baza analizei unui număr important de rapoarte, studii și date, se poate aprecia în
ansamblu, că mediul economic din domeniul agricultură a cunoscut o dinamică favorabilă IMM-
urilor, acestea mărindu-și permanent ponderea, dar s-a pus în evidență creșterea deficitului,
deoarece exportăm majoritar materii prime și importăm produse finite. Sectorul prelucrării
materiilor prime din agricultură este deficitar.
Agricultura românească este susținută de activitatea IMM-urilor din domeniu, precum și a
marilor companii, atât a celor cu capital străin cât și a celor cu capital de stat. Deși s-au făcut
progrese în ceea ce privește numărul de IMM-uri din domeniu, în România numărul este mult sub
media europeană, iar sectorul trebuie sprijinit în continuare.
IMM-urile autohtone din agricultură influențează puternic activitatea economică și
stabilitatea socială din mediul rural fapt indicat și de datele statistice. Astfel, regiunile de
dezvoltare Sud-Est și Sud-Muntenia, prezintă cel mai dinamic sector al IMM-urilor din domeniul
agricol, iar regiunea Sud-Vest Oltenia, cel mai puțin activ. De altfel, regiunea Sud-Vest Oltenia
este a 7-a cea mai săracă regiune a Europei, conform CE.
În pofida creșterii numărului de unități de producție din agricultură în perioada analizată,
se observă o scădere drastică a numărului de angajați din domeniu, aspect negativ cu influență
nefavorabilă asupra rezultatelor activității economice. De asemenea, câștigurile salariale din
domeniu sunt la limita salariului minim pe economie ceea ce afectează atractivitatea pentru
angajări în ramură.
Persistă birocrația și unele proceduri complicate pentru întreprinzător, iar schimbările
frecvente în legislația fiscală și codul muncii, precum și a altor proceduri, perturbă activitatea.
Agricultura are o importanță strategică pentru viitorul și securitatea Europei, furnizând
alimente de cea mai bună calitate la peste 500 de milioane de cetățeni europeni. Sectorul agricol
reprezintă un important domeniu al ocupării forței de muncă în UE, cu circa 22 milioane de oameni
care lucrează în mod regulat în agricultură. Dacă adăugăm și sectorul industriei alimentare, se

Pagina 126 din 759

ajunge la aproape 44 de milioane de locuri de muncă. Aceste locuri de muncă sunt legate de
aproximativ 11 milioane de exploatații agricole din UE.
După lansarea de către Comisia Europeană a declarației privind noile priorități în
agricultură, factorii de decizie au un rol important în definitivarea arhitecturii noii Politici Agricole
Comune.
Discuțiile purtate până în acest moment sintetizează o serie de orientări privind reforma
PAC, după cum urmează:
• consolidarea competitivității și a inovării, asigurând în același timp, sustenabilitatea și
echilibrul ecosistemelor;
• stabilizarea veniturilor și consolidarea poziției agricultorilor europeni în lanțurile
agroalimentare;
• încurajarea creșterii economice și a locurilor de muncă în zonele rurale și înnoirea
generațiilor;
• corelarea cu alte politici comune, în special cele legate de mediu, schimbări climatice,
ocuparea forței de muncă, politici sociale, educație, siguranța alimentară, sănătate publică,
coeziune, comerțul, cercetarea și dezvoltarea, inovarea și migrația;
• îmbunătățirea guvernanței prin simplificarea PAC și punerea în aplicare a instrumentelor
eficiente din punct de vedere al costurilor, punând accentul pe rezultate.
România a beneficiat de instrumentele PAC, primind în perioada de programare 2007-
2013, investiții în valoare de 10 miliarde de euro în sectorul agricol și în zonele rurale. Raportul
Comisiei Europene din 2014 cuprinde numeroase realizări ale acestei politici în România: plățile
directe au sprijinit un milion de beneficiari, fondurile de dezvoltare rurală au promovat practici
agricole durabile și au îmbunătățit potențialul diferitelor sectoare și filiere agro-industriale,
resursele financiare atrase au stimulat creșterea economică și au creat locuri de muncă în zonele
rurale, încurajând și instalarea tinerilor fermieri în zonele rurale.
Având în vedere că investițiile din actuala perioadă de programare 2014-2020, se
preconizează a fi duble față de investițiile primite în perioada 2007-2013, România are
posibilitatea de a beneficia la nivel optim de instrumentele PAC. De asemenea, este indicat ca
România, datorită importanței pe care PAC o are în economia națională, să joace un rol activ în
modernizarea acestei politici europene pentru următoarea perioadă de programare.
În România, majoritatea fermelor sprijinite prin PAC sunt încadrate ca ferme de subzistență
și semi-subzistență, ceea ce face ca performanțele acestora să fie limitate. Ar trebui impuse criterii
mai stricte de performanță, unităților care beneficiază de fonduri europene și ulterior implementării
proiectului monitorizate performanțele o perioadă mai lungă.

Pagina 127 din 759

 Conform datelor INS peste 91% dintre ferme și 55% din teritoriul agricol al României sunt
reprezentate de fermele de subzistență și semi-subzistență. Acest tip de exploatații agricole
întâmpină o serie de dificultăți, cum ar fi:
• venituri mici și un nivel de viată mai scăzut;
• scăderea numărului de angajați din domeniu;
• acces limitat pe piață;
• acces limitat la informațiile referitoare la sursele de finanțare europene;
• slaba tehnologizare și dotare a întreprinderilor;
• obținerea cu dificultate a creditelor;
Suprafețele mici ale exploatațiilor agricole (45% dintre fermele existente pe teritoriul
României au o suprafață de sub 1 ha), precum și lipsa unei entități juridice, fac dificilă
rentabilizarea acestora.
Chiar dacă PAC nu este menită să fie o politică cu scop social, oportunități majore de
dezvoltare pot să apară prin restructurarea politicilor agricole și prin revitalizarea economiei rurale,
în așa fel încât să fie păstrate și promovate în continuare practicile agricole tradiționale ce sunt
importante pentru biodiversitate și conservarea acesteia, pentru utilizarea rațională a resurselor
naturale și pentru obținerea de produse sănătoase și de calitate ridicată.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat peste 4.500 de contracte de
finanțare care au ca obiect investiții în zona montană și pentru care s-au efectuat plăți în valoare
totală de 230,6 milioane de euro. Alocarea distinctă acordată prin Programul Național de
Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), pentru finanțarea investițiilor realizate în zona
montană este de 683 milioane euro. „Zona montană este o prioritate pentru AFIR, iar proiectele
din această zonă constituie o necesitate pentru dezvoltarea durabilă a mediului rural. Alocarea
distinctă dispusă în sesiunile de finanțare și interesul crescut al beneficiarilor pentru accesarea
fondurilor PNDR 2020 urmăresc dezvoltarea și stabilizarea populației în zona montană. Până în
prezent, am finanțat 154 de ferme și mai multe proiecte de procesare a produselor agricole, am
susținut financiar realizarea și modernizarea a 1.192 kilometri de rețele de apă sau apă uzată și
a peste 1.450 de kilometri de drumuri comunale, agricole și forestiere în zonele montane” , a
declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Cele mai multe investiții în zona montană au fost finanțate pentru instalarea a 1.998 de
tineri fermieri prin intermediul submăsurii 6.1, pentru care AFIR a semnat decizii de finanțare în
valoare de 81 milioane de euro.
Pentru dezvoltarea fermelor mici prin submăsura 6.3, AFIR a încheiat 1.952 de contracte
de finanțare cu o valoare de peste 29,3 milioane de euro. De asemenea, au fost contractate proiecte
de investiții în exploatații agricole prin submăsura 4.1, și proiecte de înființare sau modernizare a

Pagina 128 din 759

unităților de procesare a produselor agricole prin submăsura 4.2, cu o valoare cumulată de peste
52 milioane de euro.
Investițiile în infrastructura din zona montană au fost finanțate prin intermediul submăsurii
7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică) pentru care AFIR a
semnat 297 de contracte în valoare totală de peste 276 milioane de euro. De asemenea, 147 de
contracte în valoare totală de 48,6 milioane de euro au fost semnate prin intermediul submăsurii
7.6 (Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural).
Agricultura este influențată nu numai de PAC, ci și de alte politici ale UE, în special
politica comercială. Schimbări în măsurile comerciale, cum ar fi tarifele de import și acordurile
comerciale, pot să aibă un impact mare asupra sectorului agricol din UE, asupra prețurilor la nivel
global și în țări terțe din afara UE pentru produsele agricole.
Plățile efectuate către fermieri prin PAC sunt imperative în raport cu gama de bunuri și
servicii oferite de agricultori societății, inclusiv remunerarea pentru bunurile publice furnizate de
agricultori, securitatea alimentară, standardele ridicate de bunăstare a animalelor, calitatea ridicată
a alimentelor, siguranța alimentară și a standardelor de trasabilitate, menținând în același timp
activitatea agricolă în fiecare regiune a UE, păstrând peisajul și prin aplicarea unor măsuri de
protecție a mediului. Prin urmare, aceste plăți aduc o valoare adăugată europeană reală comunității
și ar trebui, prin urmare, să fie în continuare finanțate integral de la bugetul UE.
Plățile directe sunt un instrument major pentru stabilizarea veniturilor agricole și în același
timp, o plasă de siguranță. Cu toate acestea, agricultorii sunt afectați de schimbările climatice,
starea de sănătate și riscurile din piață. Prin urmare, ar trebui să se acorde agricultorilor fiecărui
stat membru, posibilitatea să opteze în mod voluntar pentru cele mai bune instrumente private de
gestionare a riscurilor, în conformitate cu situația și nevoile specifice. În acest sens, aceste măsuri
ar trebui să fie voluntare la nivelul statelor membre. Din acest punct de vedere, nu există o abordare
unitară la nivelul UE pentru a face față volatilității prețurilor cauzată de climă, sănătate și riscurile
din piață. Alegerea opțiunilor complementare, pe lângă plățile directe ale PAC, trebuie să fie în
continuare facilitată la nivelul UE printr-un instrument îmbunătățit de gestionare a riscurilor, bazat
pe mijloacele existente disponibile în cadrul pilonului 2.
Potrivit calculelor efectuate de specialiștii Farm Europe, printre propunerile Comisiei
Europene (CE) privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, prezentate
oficial miercuri, 2 mai 2018, se ascunde și posibila „gaură” de 27,4 miliarde de euro din viitorul
buget al Politicii Agricole Comune (PAC), sumă care, în prezent, este parte integrantă a sprijinului
acordat agricultorilor din blocul UE28.
Sunt zvonuri legate de plafonarea plăților, (limitarea plăților directe către toți fermierii
europeni la suma de 60.000 euro/beneficiar/an), iar diminuarea bugetului PAC ar fi de 4,5-5% și
același procent pentru politica de coeziune. Practic, impactul asupra plăților directe ca urmare a

Pagina 129 din 759

reducerii bugetului ar fi considerabil, susțin analiștii Farm Europe, cu un deficit pentru agricultori
de 10% în decursul perioadei de execuție și de aproximativ 15% în ultimul an de implementare –
2027. „În cele din urmă, PAC ar reprezenta doar 30,4% din bugetul european”, mărturisesc
specialiștii Farm Europe.
Nu în ultimul rând, conform simulărilor organizate de Farm Europe, luând în calcul
ponderea plăților directe în veniturile finale ale fermei, propunerea bugetului CE ar avea un impact
imediat, cu o scădere cu 8,15% a veniturilor agricultorilor europeni în 2027, fără modificarea
parametrilor actualei PAC. Declinul ar atinge 26,4% în Danemarca și 13% în Republica Cehă -
țări în care ponderea plăților directe este cea mai mare. În Germania și Franța, veniturile agricole
ar scădea cu aproximativ 6,5% în politica agricolă constantă și cu aproximativ 3,5% în Italia și
Spania.
Într-o intervenție telefonică pentru Revista Fermierului, președintele LAPAR, Laurețiu
Baciu, a precizat că bugetul PAC ar urma să fie mai mic cu 4,5% față de cel vechi, iar plafonarea
ar fi „exclusă”. România ar fi mai puțin afectată din acest punct de vedere, tocmai datorită nivelului
mai scăzut al plaților actuale, față de alte țări din UE
Daniel Crunțeanu, director general adjunct Active fizice și Plăți directe din cadrul AFIR,
la conferința „Dezvoltarea zonelor rurale prin intermediul PAC”, a declarat: ”Stadiul
implementării PNDR 2020: am depășit 3 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde au fost deja
aprobate de Comisia Europeană. Am susținut 9.860 de tineri pentru înființarea de ferme. Au fost
dezvoltate 139 de unități procesare produse agricole și pomicole. În total, am sprijinit financiar
din PNDR 2020 circa 16.770 de fermieri”, iar Adrian Pintea, director general APIA: ”pentru
campania 2017, alocarea financiară aferentă României e de 1,8 miliarde de euro. Pentru
campania 2018, avem acordate deja 2,5 miliarde din FEGA, FEADR și bugetul național”.
Potrivit APIA, pentru anul 2018 au fost înregistrate un număr de de 866.749 cereri, pentru
o suprafața declarată la plată de 9.638.937,67 hectare. Suprafața declarată la plată a crescut anul
acesta, prin comparație cu anul trecut, cu 250.000 ha. Pentru Campania APIA 2017, suma totală
pentru plăți directe în sectorul vegetal a fost de 1,574 miliarde euro, din care 919,14 milioane euro
pentru schema de plată unică pe suprafață, 97,07 milioane euro pentru plata redistributivă, 540,4
milioane euro pentru plata pentru înverzire și 18,01 milioane euro pentru tinerii fermieri. Noutăți
pentru 2018: fermierii pot solicita sprijin pentru trei pachete noi din Măsura 10 ”Agromediu și
climă”.
De asemenea, la aceeași conferință, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul
Agriculturii, a declarat: ”la nivelul AFIR sunt 22.000 de proiecte, valoarea estimată a acestora
fiind de 2,94 miliarde de euro. Ministerul Agriculturii își dorește să sprijine fermierii mici și
mijlocii, dar și marii fermieri. Vrem să sprijinim fermele mari pentru că sunt performante și
asigură securitatea resursei de hrană. Ne dorim același nivel financiar pentru agricultură în

Pagina 130 din 759

bugetul post-Brexit. Există discuții foarte aprinse vizavi de nivelul plăților, noi vrem să atragem
atenția că avem condiții specifice care pot duce fermierii într-o situație îngrijorătoare, vrem să fie
avut în vedere întregul context atunci când se stabilește nivelul subvențiilor. Referitor la
convergența internă sunt patru scenarii, România tinde a favoriza scenariul unei plăți
redistributive mai accentuate, nu suntem în favoarea plafonării”.
Prin urmare, viitoarea legislație PAC ar trebui să ofere un acces facil la asigurările private
(de exemplu, asigurarea climatică) și la instrumentele de gestionare a riscurilor (de exemplu,
fonduri mutuale și instrumente de stabilizare a veniturilor) pentru agricultorii care abordează
eficient nivelurile de risc pe care le au în acest sens. Alegerea de a mobiliza astfel de instrumente
ar trebui să rămână voluntară la nivelul statelor membre și al agricultorilor. Până în prezent, riscul
de preț este suportat de agricultori într-o măsură considerabilă.
Viitoarea PAC trebuie să încurajeze o îmbunătățire în organizarea economică a sectorului
agricol, prin cooperare verticală și orizontală, creșterea transparenței pieței, să clarifice în
continuare aplicarea legislației în domeniul concurenței pe piețele agricole și să ofere agricultorilor
și statelor membre, acolo unde este necesar, un cadru legislativ pentru combaterea practicilor de
comercializare neloiale. Noua PAC trebuie să fie orientată spre piață, spre serviciile publice, spre
fermierii activi și tinerii fermieri, precum și spre simplificarea procedurilor.
În general, agricultorii ar trebui să obțină un preț corect pentru produsele lor.
Responsabilitatea operatorilor din cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și conștientizarea
acestora cu privire la semnalele pieței trebuie îmbunătățită. Pe baza cadrului politic actual, dreptul
la un act scris – contractul - ar trebui să fie creat la cererea fermierilor și a organizațiilor acestora.
Pentru a facilita o mai bună transmitere a semnalelor de pe piață și a consolida funcționarea
lanțului, organizațiile de producători ar trebui să poată negocia acordurile privind clauzele de
partajare a valorii, inclusiv primele și pierderile de pe piață. În temeiul articolului 42 din Tratatul
privind funcționarea UE, care permite scutiri de la normele de concurență, puterea de negociere a
agricultorilor față de procesatori și comercianții cu amănuntul, ar trebui să fie întărită prin
intermediul organizațiilor lor pentru a realiza o distribuție mai echitabilă a valorii adăugate de-a
lungul lanțului de aprovizionare.
În acest scop, ar trebui încurajate relațiile contractuale pe baza unor norme mai clare, care
să permită negocieri colective în toate domeniile agricole, pentru producția tuturor membrilor. În
plus, UE ar trebui să acorde mai multă atenție prevenirii nerespectării termenelor de plată conform
legislației europene.
Pentru acest lucru ar trebui elaborat și adoptat un Cod de conduită al UE, privind schimbul
de date și informații din agricultură, pentru depistarea și definirea unor practici comerciale
neloiale, de către o autoritate independentă.

Pagina 131 din 759

 Ministerul Agriculturii a anunțat că valoarea totală a programului pentru școli al României
în anul școlar 2017-2018 este de 81.975.806,7 euro, incluzând și finanțarea din bugetul național în
valoare de 63.877.124,7 euro. Alocarea națională pentru programul pentru școli este de 3,5 ori mai
mare decât alocarea europeană. Bugetul UE pentru România/an școlar 2017/2018: 18.098.682
euro stabilit pentru fiecare componentă a programului - schema de fructe și legume 5.493.478 euro
și schema de lapte - 12.605.204 euro; Bugetul UE pentru România/an școlar 2018/2019 este de
17.610.684 euro stabilit pentru fiecare componentă a programului - schema de fructe și legume
6.866.848 euro și schema de lapte 10.743.836 euro;
Pentru utilizarea cât mai eficientă a bugetului european, România a solicitat pentru anul
școlar 2017-2018, transferul a 20% din fonduri - aproximativ 1.373.370 euro destinat componentei
de fructe/legume către componenta de lapte și produse lactate, ținând cont de numărul de autorități
contractante care au încheiat acorduri cadru/contracte de furnizare.
De asemenea, România a solicitat repartizarea suplimentară de fonduri neutilizate de alte
state membre. În urma acestor demersuri pentru anul școlar 2017/2018, România a obținut
12.605.204 euro pentru componenta lapte, respectiv 366.256 euro în plus față de suma transferată
de la componenta fructe – legume.
Conform recomandărilor Ministerului Sănătății, pentru un aport de fibre alimentare,
elemente minerale sau vitamine care în final înseamnă un aport energetic important, produsele de
panificație – corn, baton, covrigi simpli sau biscuiți uscați – trebuie preparate din făină integrală,
fără adaosuri de zahăr, îndulcitori sau alți aditivi alimentari, cu posibilitatea de a adăuga amestecuri
de semințe (floarea-soarelui, dovleac, in și/sau mac).
Pentru asigurarea diversității distribuției produselor și pentru a evita instalarea monotoniei
în consumul produselor oferite prin Programul pentru școli al României, dar și pentru a acorda
prioritate laptelui se apreciază că o alternare a porțiilor per categorie de produs poate reprezenta o
soluție. (3 zile lapte/lactate, 2 zile legume/fructe).
Distribuția săptămânală va cuprinde două porții de fructe și/sau legume, două porții de
lapte, o porție de produse lactate și cinci porții de produse de panificație, repartizate după cum
urmează: porția de fructe și/sau legume va fi însoțită de covrigi simpli și/sau biscuiți uscați, iar
porția de lapte și cea de produse lactate va fi însoțită de corn sau baton.
Pentru a se asigura un tratament egal, în cazul acordurilor-cadru nou-încheiate de către
autoritățile contractante, se pot acorda produsele specificate pentru un număr egal de zile pe
săptămână, similar cu prevederile acordurilor-cadru aflate în derulare ale altor autorități
contractante, cu încadrarea în sumele alocate în buget cu această destinație.
Prin paleta varietală a produselor asigurate prin Program, se acordă șansa unui acces la o
nutriție diversificată, care asigură o creștere sănătoasă și imprimă un mod de viață sănătos, precum

Pagina 132 din 759

și șansa fermierilor și procesatorilor locali să furnizeze produse proaspete, locale și de calitate
superioară.
PAC este în primul rând o politică economică ce vizează asigurarea dezvoltării unui sector
agricol eficient și durabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Cu toate acestea, având în vedere
interdependența agriculturii cu economia în ansamblu, schimbările climatice și biodiversitatea,
PAC are responsabilitatea de a contribui la asigurarea durabilității mediului. Instruirea fermierilor
din UE, construirea de sisteme de consultanță agricolă eficiente și sprijinirea cercetării și inovării,
precum și accesul la finanțare sunt esențiale pentru îndeplinirea acestor obiective.
Instituțiile europene și Banca Europeană de Investiții (BEI) ar trebui să coopereze mai bine
pentru a furniza fondurile adecvate pentru a spori utilizarea acestor instrumente de către sectorul
agricol. În plus, finanțarea cercetării, cum ar fi Programul Orizont 2020, Copernicus, etc, ar trebui
să fie mai bine orientată pentru a îmbunătăți competitivitatea agriculturii UE.
Agricultura a fost mereu orientată spre viitor în dezvoltarea sa, iar agricultorii inovează
zilnic la nivel de fermă. Viitoarea PAC ar trebui să fie o pârghie pentru stimularea cercetării,
inovării și transferului de cunoștințe în statele membre. Excluderea posibilă a unor produse
fitosanitare existente pe piață, fără a propune altele noi care pot fi mai ecologice, este în
detrimentul agricultorilor și prin urmare, apare necesitatea de a crește investițiile în cercetare și
obținerea de noi produse de protecție a plantelor, care ar fi accesibile agricultorilor și mai puțin
dăunătoare mediului.
Având în vedere percepțiile întreprinzătorilor privind mediul de afaceri din agricultură, se
impun câteva măsuri care ar putea conduce la îmbunătățirea acestuia. Aceste măsuri trebuie să
aibă în vedere elementele generale prevăzute în Strategia UE 2020, în Small Business Act și
Strategia Națională de Dezvoltare, astfel încât IMM-urile din România să poată recupera din
decalajul existent față de cele din UE, pentru o integrare mai rapidă.
O problemă importantă care trebuie abordată în acest context este dezechilibrul în lanțul
de aprovizionare. Există o serie de factori, care afectează rezultatele obținute de producători printre
care pot fi amintiți: lipsa de asociere a producătorilor, lipsa integrării verticale, capacitatea redusă
de negociere a prețurilor și lipsa de transparență în stabilirea acestora. Agricultorii sunt cei care
suferă cel mai mult când prețurile produselor agricole scad și beneficiază cel mai puțin când
prețurile cresc.
Datorită poziției firave de negociere, cea mai mare parte din valoarea adăugată a produselor
comercializate de agricultori este capturată de procesatori și comercianții cu amănuntul, care
beneficiază de o concentrare mult mai mare. Fenomenul revânzării produselor și intermedierea
multiplă, face ca prețurile finale ale produselor obținute de producători să fie mai mari. Piețele
alimentare sunt dominate, de obicei, de câțiva comercianți cu amănuntul care controlează mare
parte din piață, iar micii producători au acces limitat.

Pagina 133 din 759

 Aceeași tendință se observă și în cazul input-urilor pentru agricultură. În acest sens, poate
fi observată o creștere a concentrării în domeniul producției de produse fitosanitare, îngrășăminte,
cultivare de plante și semințe, în jurul la câteva companii mari. O astfel de tendință reduce
concurența în amonte, având un impact asupra costurilor de producție ale agricultorilor.
În consecință, poziția fermierilor în lanțul alimentar trebuie consolidată prin îmbunătățirea
capacităților de producție și a puterii de negociere și prin eliminarea practicilor comerciale
neloiale, astfel încât toate categoriile implicate producătorii, cumpărătorii și furnizorii să respecte
libertatea contractuală.
Pe măsură ce agricultura își extinde rolul în industria energetică și dincolo de ea, este
oportună gândirea agriculturii ca o modalitate biologică de a capta lumina soarelui pentru a
satisface nevoile alimentare, de energie și alte nevoi actuale, în loc să ne bazăm pe combustibilii
fosili.
Un concept comun utilizat pentru a descrie aspectele legate de siguranța alimentară, este
"de la fermă la masă", ceea ce înseamnă că trebuie luate măsuri în întreaga industrie pentru a
asigura o circulație sigură a alimentelor. Această interconectare între sectoarele industriei
alimentare și agriculturii, poate fi un descriptor precis pentru toate aspectele legate de alimentație.
Unii autori sugerează că fraza "de la fermă la masă" ar trebui modificată pentru a descrie rolul
esențial al resurselor naturale și impactul pe care industria și consumatorii îl pot avea asupra
resurselor noastre naturale de apă, sol și aer, iar încurajarea și susținerea consumului de produse
locale și scurtarea drumului produselor până la consumator, ar trebui să fie o prioritate.
Printre cerințele legate de PAC, întreprinzătorii așteaptă o politică orientată spre piață care
să abordeze presiunea asupra veniturilor agricole ale fermierilor și dezechilibrul în lanțul de
aprovizionare cu alimente. Politica agricolă trebuie să admită faptul că, acum mai mult decât
oricând, agricultura se confruntă cu o intensificare a schimbărilor climatice și a cerințelor piețelor
de desfacere și consumatorilor.
Agricultura este o activitate economică, prin urmare fermierii trebuie să fie pe deplin
considerați antreprenori. În acest sens, viitoarea PAC trebuie să combine mai bine instrumentele
pe care le are la dispoziție, cu scopul de a eficientiza mecanismele de piață și de a spori eficiența
acestora, precum și capacitatea agricultorilor de a participa cu succes la piețe.
Pentru un mediu de afaceri mai favorabil se impune punerea în aplicare a legii nr. 62/2014
de modificare a legii IMM-urilor și a Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului
IMM-urilor.
Plățile directe echitabile au devenit în UE un element esențial al veniturilor agricole, un
element de bază al stabilizării veniturilor agricole și sunt acum indispensabile pentru agricultura
europeană, prin asigurarea viabilității fermelor și a zonelor rurale. Ele au devenit o parte
importantă a veniturilor anuale ale agricultorilor, chiar până la 100% din veniturile agricole în

Pagina 134 din 759

unele sectoare agricole vulnerabile. Mai mult decât atât, o parte din plățile directe sunt capitalizate
în economia locală. Îndepărtarea acestora sau orice modificări majore ale sistemului ar trebui să
fie evitate în viitoarea programare. Acestea sunt esențiale pentru fermele de familie și IMM-urile
agricole, pentru a face față provocărilor viitoare ale volatilității pieței și globalizării.
În consecință, plățile directe ale PAC ar trebui să continue în viitor pentru a furniza un nivel
substanțial de stabilitate și siguranță a veniturilor nete ale fermelor și tamponarea efectelor
volatilității prețurilor asupra veniturilor fermierilor și celorlalte categorii de producători agricoli.
Strategiile de dezvoltare a sectorului agricol autohton trebuie să acorde o atenție sporită
următoarelor subiecte:
- agricultura bazată pe consum intern,
- o economie globală,
- inovația tehnologică,
- diversitatea agricolă,
- implicațiile schimbării,
- expansiunea comerțului,
- conservarea biodiversității și a mediului,
- comunitățile rurale.
Creșterea eficienței în sistemul de comercializare a alimentelor continuă să ducă la
aprovizionarea abundentă a pieței cu o mare varietate de produse alimentare accesibile, ceea ce
pune o presiune în plus, mai ales pe micii fermieri.
Activitatea de achiziție continuă să ducă la o concentrare sporită produselor și activităților
din sectorul agricol, iar relațiile cumpărător-vânzător se modifică permanent, deoarece etapele
devin din ce în ce mai interdependente, cumpărătorul devenind vânzător și invers.
Presiunile concurențiale sunt în creștere pentru agricultori pentru a furniza cele mai
potrivite tipuri de produse la momentul oportun. Comercianții cu amănuntul solicită o varietate de
produse de înaltă calitate (de exemplu, produse ecologice) livrate în timp util. Această cerere crește
importanța diferențierii produselor agricole și a informațiilor precise.
Tendințele internaționale în comerț și investițiile străine directe oferă comercianților de
alimente din România o alternativă puternică la piața alimentară internă, care are o creștere lentă.
De asemenea, sistemul de comercializare a alimentelor din marile lanțuri de hypermarket-uri,
acordă din ce în ce mai multă atenție evoluțiilor economice, politicilor și preferințelor economice
ale consumatorilor. În aceste condiții, producătorii autohtoni trebuie să fie foarte bine informați și
organizați pentru a răspunde acestor cerințe.
Ca măsuri ce ar trebui adoptate pentru îmbunătățirea mediului de afaceri din agricultură,
au fost sintetizate următoarele aspecte:
 stabilitate economică și predictibilitate fiscală și legislativă;

Pagina 135 din 759

 necesitatea existenței unei legislații adecvate pentru dezvoltarea IMM-urilor, care să creeze
un climat de încredere și stabilitate;
 consultanță de specialitate și servicii publice de calitate oferite de ANAF;
 medierea și analiza contestațiile contribuabililor în relația cu Fiscul, înainte de a se ajunge
la instanță de către o entitate bilaterală (reprezentanți asociații IMM-uri – reprezentanți
ANAF);
 dezvoltarea infrastructurii prin investiții cu impact semnificativ pentru îmbunătățirea
activității economice (autostrăzi, modernizarea infrastructurii feroviare, navale, drumuri
expres, utilități – apă, canal, gaze, drumuri modernizate, etc);
 modernizarea infrastructurii informatice de la nivelul instituțiilor care lucrează cu publicul
și training pentru lucrătorii din aceste instituții pentru creșterea capacității administrative;
 stimularea consumului de produse autohtone prin susținerea distribuției și comercializării
produselor IMM-urilor locale, prin extinderea măsurilor adoptate prin legea nr. 321/2009
privind comercializarea produselor alimentare, privind protecția împotriva înțelegerilor și
practicilor anticoncurențiale și accelerarea plăților comercianților către toate IMM-urile
furnizoare care va stimula creșterea producției industriale autohtone și va reduce
importurile;
 implementarea unor programe de creditare reală a exploatațiilor agricole și instituirea,
potrivit practicii europene, a mediatorului de credite pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui
județ, care să asigure creșterea creditării IMM-urilor, oferirea de soluții întreprinderilor, în
special sectorului IMM, pentru a obține finanțări de la bănci și sesizarea Guvernului în
cazul apariției unor probleme majore;
 transparență în accesarea fondurilor europene prin publicarea în mod centralizat și
actualizarea permanentă a informațiilor privind toate programele și măsurile de susținere
aplicabile IMM-urilor, pentru a asigura accesul facil la informații privind conținutul,
condițiile, procedurile, termenele și celelalte aspecte privind măsurile în vigoare;
 subvenționarea exportului de produse prelucrate, pentru scăderea ponderii exportului de
materii prime;
 investiții în procesarea productiei primare;
 susținerea dezvoltării sectorului zootehnic, inclusiv a sectorului apicol și a celui piscicol,
potențialul acestei ramuri fiind mult diminuat de lipsa măsurilor de protecție;
 promovarea produselor finite pe piețele internaționale și acțiuni de lobby în mediul local și
internațional;
 investiții în infrastructură în zonele rurale;
 plata subvențiilor la timp;

Pagina 136 din 759

 cadastrarea suprafețelor agricole;
 realizarea unei strategii naționale serioase pentru irigații de către profesioniști elaborarea
unei legi a irigațiilor;
 susținerea pregătirii profesionale a forței de muncă prin programe de finanțare
nerambursabilă și a managementului performant;
 reabilitarea sistemului de cercetare agricolă și a unităților din rețea;
 instituirea unei cotizații profesionale agricole aplicate fermierilor pentru finanțarea
asociațiilor profesionale, membre ale unor organizații profesionale/interprofesionale
reprezentative din sectorul agroalimentar;
 înființarea Camerelor Agricole Private;
 înființarea Fondului de Risc Privat în Agricultură și recapitalizarea Fondului de Garantare
a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) și a Fondului Român de Contragarantare (FRC),
precum și îmbunătățirea legislației privind regimul garanțiilor, în vederea creșterii
atractivității lor pentru IMM-uri și bănci.
 înființarea Bursei de cereale;
 responsabilizarea autorităților locale pentru inventarierea titlurilor de proprietate;
 credite cu dobândă subvenționată pentru achiziția de terenuri agricole pentru tinerii
fermieri și îmbunătățirea politicilor băncilor cu capital de stat (CEC Bank, Exim Bank)
prin implementarea unor strategii care să fie prietenoase și stimulative pentru IMM-uri;
 facilități pentru întreprinderile care angajează tineri în mediul rural și îmbunătățirea
reglementărilor privind scutirea impozitului pe profitul reinvestit;
 simplificarea normelor pentru accesarea fondurilor europene în vederea creșterii absorbției
acestora;
 creșterea competitivității firmelor din agricultură, mai ales în vederea realizării exportului
de produse finite;
 creșterea capacităților de stocare în ferme;
 reducerea procedurilor birocratice și a documentelor solicitate de autorități și analiza
sarcinii birocratice/ha;
 reducerea numărului de plăți fiscale pentru întreprinzători, nivelul acestora fiind în
România printre cele mai ridicate din UE;
 simplificarea și îmbunătățirea reglementărilor privind controalele și exercitarea funcției
preventive a controlului cu informarea corespunzătoare și stabilirea de avertismente
prealabile sancțiunilor pecuniare în cazul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici;
 focalizarea asupra marii evaziuni fiscale din agricultură și comerțului nefiscalizat cu
produse din import, ceea ce ar genera încasări substanțiale la bugetul de stat;

Pagina 137 din 759

 facilități pentru asocierea fermierilor în cooperative;
 promovarea și susținerea competenței la toate nivelurile și consolidarea rolului
specialiștilor;

 crearea unei verigi de legătură între producători și comercianți, prin materializarea

promisiunilor de înființare a centrelor de colectare și procesare pentru legume, fructe, etc;
 instituirea obligativității pentru marile lanțuri de magazine de a asigura un spațiu minim de
desfacere (30%) pentru prezentarea și comercializarea produselor tradiționale și locale
realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori și procesatori.
 cadru legislativ și despăgubirea de către stat a fermierilor, pentru culturile înființate și
afectate de fenomene extreme;
 simplificarea procedurilor de angajare a personalului și a reglementărilor referitoare la
zilieri în agricultură; Continuarea flexibilizării pieței muncii din România, corespunzător
evoluțiilor predominante din UE;
 stimularea investițiilor în modernizarea exploatației agricole cu scopul de a crește
productivitatea fermelor, prin facilități fiscale;
 atragerea tinerilor și prin alte măsuri de susținere în afara fondurilor europene, de către
autoritățile locale (alocarea unor terenuri în arendă, alte facilități, etc);
 regândirea legislației referitoare la muncitorii sezonieri din agricultură și a ajutoarelor
sociale;
 asigurarea un spațiu pentru prezentarea și comercializarea produselor locale realizate de
IMM-uri, în rețelele de magazine cu acoperire națională – lanțul scurt al produselor;
 dezvoltarea unei rețele de colectare în vederea distribuției produselor locale realizate de
IMM-uri, finanțată cu fonduri europene;
 înființarea de școli profesionale în mediul rural pentru a asigura resursa umană calificată;
 derularea permanentă a unor programe de calificare și recalificare profesională și de
învățare pe tot parcursul vieții pentru toate categoriile de personal;
 egalitate de tratament și acces liber la resurse pentru toți operatorii economici;
 politici fiscale stimulative;
 cadru instituțional adecvat, corespunzător dimensionat și cu capacitate administrativă de
monitorizare și evaluare, precum și viziune strategică de dezvoltare a agriculturii;
 informare și transparență publică;
 parteneriate de tip public – privat, inclusiv ale administrațiilor locale cu instituții de
cercetare-dezvoltare sau de învățământ, etc.;
 educație de calitate, axată pe competențe care să furnizeze calificările cerute de
piața muncii și de societate în ansamblu.

Pagina 138 din 759

 Concluzii
Agricultura este un sector esențial al economiei, având în vedere că implică o pondere
importantă a forței de muncă și de întreprinderi care operează în acest sector. Totuși, pe baza
răspunsurilor celor intervievați, veniturile obținute din agricultură sunt la nivele mai reduse
comparativ cu alte sectoare ale economiei, ceea ce face ca domeniul să fie mai puțin atractiv pentru
tineri.
Se poate aprecia în ansamblu că mediul economic din domeniul agricultură a cunoscut o
dinamică favorabilă dezvoltării IMM-urilor, acestea mărindu-și permanent ponderea;
Agricultura românească este susținută de activitatea IMM-urilor din domeniu, precum și a
marilor companii, atât a celor cu capital străin cât și a celor cu capital de stat;
Microîntreprinderile reprezintă cel mai dinamic segment al IMM-urilor din sectorul
agricol, ținând seama și de structura proprietății fondului funciar din România;
Există posibilitatea înființării facile a unei întreprinderi inclusă în categoria IMM-urilor;
Existența unor structuri guvernamentale specializate destinate gestionării sectorului;
Asistență în accesarea finanțărilor de la bugetul de stat și din fonduri structurale destinată
tuturor sectoarelor din agricultură;
Creșterea și diversificarea posibilităților de informare și promovarea serviciilor de
consultanță;
Promovarea unor măsuri de susținere a categoriilor vulnerabile: tineri, femei, șomeri, zone
defavorizate, etc;
Existența unor instituții financiare și reglementări suficient de permisive finanțărilor în
agricultură;
Accesul facil la noile produse și tehnologii agricole;
Infuzie de fonduri prin programele europene și naționale, având ca rezultat creșterea cifrei
de afaceri din domeniu;
Pondere mare de angajați în ramură, dar productivitate și competitivitate scăzute;
Din perspectiva unei economii de piață funcționale, mediul de afaceri din România ar trebui
să ofere:
 nivel și cadru de reglementare mai bun (better regulation) care să faciliteze conformitatea
din partea acestor operatori prin realizarea sistematică a analizei cost-benficiu pentru IMM-
uri, a testului IMM-urilor și a evaluărilor impactului tuturor noilor reglementări și ale
modificărilor acestora asupra mediului de afaceri;
 consultarea periodică a organizațiilor reprezentative din sectorul IMM;
 concurență liberă și loială pe piață;
 politici fiscale stimulative;

Pagina 139 din 759

 cadru instituțional adecvat, corespunzător dimensionat și cu capacitate administrativă de
monitorizare și evaluare, precum și viziune strategică de dezvoltare a țării;
 informare și transparență publică;
 parteneriate de tip public – privat, inclusiv ale administrațiilor locale cu instituții de
cercetare-dezvoltare sau de învățământ etc.;
 educație de calitate, axată pe competențe care să furnizeze calificările cerute de piața
muncii și de societate în ansamblu;
 Înființarea Patronatelor și Federațiilor de Întreprinderi din domeniul ÎMM.
 Promovarea și apărarea intereselor economice, de producție, comerciale, financiare,
juridice și de orice natură ale întreprinderilor private mici și mijlocii în raporturile acestora
cu organele puterii și administrației locale, precum și în relațiile sale cu alte organe și
organisme naționale și internaționale;
 Conlucrarea cu sindicate, patronate, camere de comerț și alte organizații profesionale
locale și cu organe ale administrației locale în adoptarea soluțiilor ce prezintă interes pentru
întreprinderile private;
 Acționarea în toate domeniile pentru a crea un mediu favorizant înființării, funcționării,
dezvoltării și perfecționării întreprinderilor mici și mijlocii;
 Acordarea de asistență întreprinderilor mici și mijlocii din zonă în domeniile: economic,
managerial, social, tehnic, financiar, educațional și juridic;
 Participarea activă pe plan local la dialogul social și la punerea în valoare a experienței,
cunoștințelor și informațiilor acumulate, care să faciliteze elaborarea deciziilor și a actelor
normative ce interesează activitatea întreprinderilor mici și mijlocii;
 Conlucrarea cu organele administrației publice și cu alte organisme în reglementarea
impozitelor, taxelor, tarifelor și a prețurilor produselor și a altor asemenea activități ce
privesc întreprinderile mici și mijlocii;
 Facilitarea, prin intermediul organizațiilor specializate, a accesului membrilor la diverse
programe de asistență financiară sau de altă natură pe plan local;
 Posibilitatea participării la întâlniri business2business cu potențiali parteneri;
 Încurajarea afacerilor locale. Afacerile locale țin oamenii și banii în Romania și creează
multe locuri de muncă;
 Autostrăzi - zilnic se pierd zeci de milioane de euro prin întârzierile de marfă din trafic.
Transportul de marfă este de 4-5 ori mai lent ca în țările vestice. Degeaba avem port în
Constanta, dacă nu facem legătura cu piețele de desfacere. Am putea fi puntea de legătură
între Asia și Polonia, Ungaria, Austria etc. Nu vom putea exporta produse agricole

Pagina 140 din 759

 proaspete (care au cea mai mare valoare adaugată) dacă nu avem autostrăzi, fiindcă se
strică marfa în camioane;
 Fonduri europene - un robinet de bani care se va opri cândva. Stăm și ne uităm la robinetul
cu bani care nu începe să curgă fiindcă cei care fac regulile (normele, procedurile), nu
înțeleg că rolul lor este să ne ajute să deschidem robinetul, nu să complice mecanismele de
accesare;
 Educatie – trebuie să facem din educație prioritate de rangul 1, altfel vom fi în curând o
nație de menajere, zugravi, șoferi sau fete de casă care îngrijesc bătrânii Europei!
Lipsa investițiilor în infrastructură, creșterea deficitului de forță de muncă, incertitudinea
privind politicile fiscale și de reglementare, precum și sentimentul deteriorării mediului de afaceri,
pot conduce la reducerea investițiilor private, locale sau străine și implicit la încetinirea creșterii
economice, astfel că toată economia, nu doar agricultura și industria alimentară, va opera sub
potențial.
Propunerile și recomandările specifice cu privire la direcțiile de acțiune pentru sectorul
IMM din agricultură se bazează pe elementele trecute în revistă pe parcursul lucrării:
- Valorificarea potențialului natural al zonelor agricole foarte diversificate din România și a
experienței dobândite de cultivatori și crescătorii de animale;
- Promovarea produselor autohtone și stimularea prezenței pe piață a acestora;
- Susținerea logistică și financiară a produselor obținute în fermele din România prin crearea
unei rețele de distribuție și vânzare de tipul ”Produs în România” sau ceva similar;
- Stimularea industriei hoteliere și de restaurante în promovarea și utilizarea produselor
locale în vederea orientării consumatorului intern pe produse și servicii autohtone;
- Investiții în infrastructura de turism care ar atrage un număr sporit de turiști străini și
români, ceea ce ar conduce la creșterea posibilităților de valorificare a produselor
alimentare autohtone;
- Promovarea și susținerea de către autoritățile locale sau regionale, a unor evenimente și
proiecte care să prezinte realizările și posibilitățile de dezvoltare a activităților economice
din regiune (expoziții, târguri, diverse întâlniri), care să evidențieze rolul IMM-urilor
locale;
- Promovarea setului de Politici publice propuse pentru sectorul IMM;
- Promovarea, încurajarea și susținerea mai consistentă a agriculturii ecologice;
- Adaptarea învățământului profesional agricol și din sectorul alimentar spre cerințele
actuale, pentru a răspunde lipsei forței de muncă din sectorul agricol datorită emigrației și
îmbătrânirii populației din zonele rurale.
- Consultarea permanentă cu organizațiile profesionale din domeniul agricol în vederea
însușirii cerințelor acestora;
Pagina 141 din 759
- Analiza detaliată și punerea în practică a cercetărilor și studiilor de prognoză și de piață
făcute de instituțiile abilitate (INS, BNR, etc);
- Identificarea și consolidarea unor noi piețe externe de desfacere a produselor agricole
obținute de către fermieri;
- Adaptarea și actualizarea legislației naționale în domeniul achizițiilor publice și private
pentru beneficiarii de finanțare europeană nerambursabilă, în funcție de tipul și valoarea
investițiilor.

Pagina 142 din 759

 Bibliografie

 Doing Business 2014: Understanding Regulations for Small and Medium-Size

Enterprises, Banca Mondială, 2014;
 Mihalache F., O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii și zonelor rurale pe baza
PNDR 2007–2013; Calitatea vieții, XXIV, nr. 3, 2013, p. 277–294.
 Neagu F., Dragu F., Costeiu A., Caiete de studii BNR, Nr. 42, Ianuarie 2016;
 Ştefan G., Bodescu D., Toma A.D., Pânzaru R.L., 2007, Economia şi filiera produselor
agroalimentare, Editura Alfa, Iași;
 Ştefan G., Toma A.D., Pânzaru R.L., 2006, Economie şi politici agroalimentare, Editura
Alfa, Iaşi;
 Carta albă a IMM-urilor din România, 2016, Raport de cercetare nr. 14;
 Impactul adoptării Politicii Agricole Comune (PAC) asupra pieței principalelor produse
agroalimentare româneşti; Academia Română, Grupul de reflective, Evaluarea Stării
Economiei Naţionale;
 Ministerul agriculturii şi dezvoltării rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură, Ghidul fermierului, privind ecocondiţionalitatea;
 Programul de guvernare 2017-2020, secțiunea privind Politicile Publice pentru IMM-uri;
 Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007 – 2013;
 Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020;
 HG nr. 23/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului de Afaceri,
Comerțului și Antreprenoriatului;
 HG nr. 859/2014 - Strategia guvernului pentru dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea
mediului de afaceri din România - Orizont 2020 HG nr. 775/2015 - Strategia Națională
pentru Competitivitate 2014-2020;
 http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_859_2014_strategia_dezvoltarea_sectorului_intre
prinderilor_mici_mijlocii_imbunatatirea_mediului_afaceri_Romania_Orizont_2020.php
 http://www.mdrap.ro/userfiles/strategie_adm_publica.pdf
 www.cnp.ro/inovatie/docs/seminar-studii-24-02-2012/prezentare_studiu_3.pdf,
Contribuţia IMM-urilor la creșterea economică - prezent şi perspective,
 http://www.insme.org/
 http://startup.gov.ro/afacere/
 https://ec.europa.eu/romania/home_ro
 www.enterprise-europe-network-romania.ro/
 www.gov.ro
 www.monitoruloficial.ro
Pagina 143 din 759
 www.onrc.ro
 www.insse.ro
 www.imm.gov.ro
 www.aippimm.ro
 www.esimplu.ro
 www.dce.gov.ro
 www.portaldecomert.ro
 www.investromania.gov.ro
 www.anaf.ro
 www.afir.info/
 www.apia.org.ro
 www.immromania.ro
 http://ec.europa.eu/eurostat
 www.bnro.ro
 http://app.startupeuropeclub.eu/map
 http://startupeuropeclub.eu/eu-funds-and-suppor
 www.gpp.pt/Reform of the EU Common Agricultural Policy: Environmental impacts in
developing countries; background studies;
 www.portaldecomert.ro
 www.investromania.gov.ro

Pagina 144 din 759

 2. CONSTRUCȚII ȘI TRANSPORTURI

Acronime

MMACA – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

IMM – Întreprinderi Micro, Mici și Mijlocii
SC – Societate comercială
PF/PFA – Persoană fizică autorizată
II – Întreprindere individuală
INS / INSSE – Institutul Național de Statistică
CNP – Comisia Națională de Prognoză
CES – Consiliul Economic și Social
PPP – Private Public Partnership
WEF – World Economic Forum
VAB – Valoarea adăugată Brută
PIB – Produsul Intern Brut

Pagina 145 din 759

 Rezumat

Obiective

Analiza își propune, pe baza datelor statistice, a studiilor anterioare, altor documente să
identifice coordonatele generale ale mediului de afaceri din România pentru IMM-urilor și starea
acestora pentru domeniile construcții și transporturi.
Analiza efectuată în acest capitol și-a propus identificarea evoluțiilor viitoare, a tendințelor,
dar și a decalajelor și/sau lacunelor cu care se confruntă IMM-urile din România din domeniile
construcții și transporturi, percepția acestora despre coordonatele principale ale activității lor,
pentru a se constitui într-o bază pentru formulare de propuneri și soluții de rezolvare.
Formularea și propunerea, pe baza analizelor anterioare și a concluziilor rezultate cu privire
la evoluția și situația IMM-urilor din domeniile construcții și transporturi, a unor propuneri și
recomandări cu privire la direcțiile de acțiune ale MMACA în perioada următoare, care au ca scop
dezvoltarea și îmbunătățirea performanțelor în mediul de afaceri.

Principalele coordonate ale stadiului actual

 Mediul de afaceri din România a cunoscut schimbări majore in ultimii 25 de ani,

ponderea IMM-urilor crescând semnificativ. În acest moment IMM-urile dețin o
pondere în activitate economică de peste 60% pe diferiți indicatori economic-financiari
și constituie principalul actor;
 Mediul de afaceri din Romania se înscrie în parametrii generali europeni;
 Sistemul legislativ a suferit mutații profunde, în prezent existând un cadru legal bine
conturat, conexat la legislația europeană și internațională, deși există încă multe
elemente subiect de îmbunătățire;
 Există o întârziere a României în atingerea mediilor europene la indicatori cum ar fi
productivitatea muncii, valoarea adăugată, gradul de tehnologizare etc.
 Domeniile construcții și transporturi sunt bine reprezentate ca ponderi în activitatea
IMM-urilor și se înscriu în tendințele generale cu ritmuri ușor mai scăzute;
 Ultimii cinci ani arată o stabilitate și consolidare a activității acestora, neexistând
fluctuații majore;
 Există o legislație specifică care reglementează în mare parte aspectele specifice al
domeniilor, dar pot fi făcute simplificări procedurale în modul de obținere a
autorizărilor, certificărilor, avizelor fără însă să se aducă atingere calității produselor și
serviciilor;

Pagina 146 din 759

  Există structuri patronale și sindicale care să permită un dialog social pertinent și care
să conducă la identificarea soluțiilor necesare rezolvării deficiențelor identificate;
 Structurile administrației centrale și locale sunt suficient de bine reprezentate pentru a
constitui un partener solid și serios în apărarea intereselor domeniului/sectorului;
 S-au făcut progrese foarte mari și s-a evidențiat o preocupare constantă pentru
susținerea și dezvoltarea sectorului IMM-urilor;
 Se fac eforturi pentru profesionalizarea managementului și forței de muncă;
 Deficiențele constatate sunt de ordin general și coincid cu cele europene, deși sunt
elemente particulare atât din perspectiva domeniilor cât și cea a specificului național;
 A avut loc o dezvoltare cantitativa, extensivă și se impun măsuri de dezvoltare
calitativă, intensivă care să conducă la îmbunătățirea indicatorilor economici.
Starea IMM-din domeniile construcții și transporturi poate fi caracterizată ca fiind bună,
solidă, consolidată și cu un grad de stabilitate ridicat și sunt create premisele pentru a se stabili
obiective calitative superioare.

Principalele aspecte constatate: deficiențe și perspective

 Parametrii generali de evoluție mondială este de creștere a populației și implicit a activității

economice, care deși va înregistra creșteri mici procentual fiind realizată de cele mai puternice
economii vor avea efecte majore la nivel global. Creșterea populației accelerată la nivel
mondial, coroborată cu o scădere la nivel european și național aduc în discuție dimensiunea
internațională pe care afacerile vor trebui să o capete, fie că aceasta se va referi la exportul de
produse și/sau servicii, sau la importul de forță de muncă și beneficiari;
 Perspectivele și estimările arată, cel puțin pentru o perioadă medie o menținere a trendului de
creștere economică și de dezvoltare a climatului economic;
 Se vor produce în viitorul apropiat schimbări de paradigmă în ambele domenii, menite să
răspundă unor cerințe de genul economie circulară, calitatea vieții, reintegrare fizică și psihică
în natură;
 Direcțiile prioritare de acțiune și schimbare, la nivel mondial, vor avea loc pe trei paliere:
management, tehnică-tehnologie, concepție sustenabilă;
 Există două deficiențe structurale ce trebuie avute în vedere dimensiune – demografie și
reziliență;
 Sunt confirmate prin studiul calitativ, în mare parte aspectele constatate de studiile cantitative,
birocrația și corupția, controlul excesiv, concurența neloială, forța de muncă sunt principalele
dificultăți identificate. Legislația, birocrația și atitudinea autorităților, precum și costurile
finanțării și reticența băncilor sunt aspecte de conjunctură evidențiate ca provocatoare de
disfuncții;
Pagina 147 din 759
  Fondurile structurale și lucrările publice sunt considerate forme de susținere a
dezvoltării acestor domenii;
 Patronatele și asociațiile profesionale sunt privite cu interes și sunt considerate posibile
organisme care să poată asigura coagularea opiniilor și susținerea unor inițiative, spre
deosebire de sindicate care sunt privite cu reticență;
 Inovarea este percepută ca pe un deziderat foarte înalt, ale cărui costuri sunt prea mari
pentru a putea fi suportate de micii întreprinzători;
 Există interes pentru tendințele mondiale și pentru îmbunătățirea indicatorilor de
performanță proprie.
Au fost făcute unele sugestii în sensul simplificării legislației, a procedurilor și diminuare
a birocrației, crearea unui climat de colaborare între operatorii economici și administrația publică,
introducerii unei legi a prevenției și în aceste domenii pentru reglementările specifice, introducerea
unor mecanisme de supraveghere a angajaților pentru asigurarea calității produselor și serviciilor.
IMM-urile din domeniile construcții și transporturi se vor confrunta în perioada viitoare cu
provocări de un alt nivel față de cele anterioare, trebuie să fie pregătite și susținute pentru a trece
într-un alt nivel de dezvoltare. Apreciem că sunt create condițiile necesare și că pot fi stabilite
coordonatele generale care să faciliteze dezvoltarea sustenabilă a acestor sectoare, precum și
formularea unor forme și mecanisme suport.

Propuneri

Utilizând informațiile culese pe parcursul analizei, sunt prezentate sintetic concluziile la

care s-a ajuns cu privire de stadiul actual al IMM-urilor din domeniul transporturilor și
construcțiilor. Totodată au fost identificate aspecte care sunt considerate de către principalii
stakeholderi ca fiind dificultăți și probleme cu care se confruntă și căror îmbunătățire poate să le
permită o dezvoltare a propriilor afaceri. De interes este cunoașterea direcților care se manifestă
la nivel european sau global în domeniile studiate pentru a putea sprijini mediul de afaceri
românesc să se integreze în aceste direcții.
Au fost formulate mai multe propuneri, unele de ordin general conceptual, altele concrete
de organizare și susținere a firmelor pentru o dezvoltare durabilă. Acestea oferă posibilitatea
decidenților politici de a stabili cât și cum doresc să susțină dezvoltarea economică a sectoarelor
Construcțiilor și Transporturilor, coroborat cu posibilitățile bugetului de stat și a fondurilor
europene pe care România le poate atrage.
Putem sublinia cele trei direcții fundamentale: Management – Tehnologie – Sustenabilitate
de acțiune care sunt reliefate la nivel mondial pentru cele două domenii.

Pagina 148 din 759

 2.1. Identificarea realizărilor, dificultăților
și situației actuale

2.1.1. Sectorul Construcțiilor și Transporturilor: Situația actuală

2.1.1.1. Definirea IMM-urilor și formele de organizare

IMM-urile sunt definite ca fiind ”Categoria Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii
(IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o
cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro și/sau dețin active totale de până
la 43 de milioane de euro" (Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE)
[www.aippimm.ro]. Această nouă definiție este rezultatul implementării directivelor și a
recomandărilor europene, prima definiție raportându-se la realitățile economice din România din
acea perioadă.
Se statuează astfel criteriile pe baza cărora se pot identifica acele entități care fac parte din
categoria IMM-urilor. Primul criteriu obligatoriu este acele de a fi ”întreprindere”, adică să
desfășoare activitate economică. Dacă această condiție primordială este îndeplinită atunci trebuie
verificat dacă este sub pragul stabilit pentru una din cele trei condiții: 250 de angajați; cifră de
afaceri netă de 50 milioane euro; active totale de 43 milioane euro.
Formele juridice de organizare a unei activități economice sunt:
1- Persoane fizice/ Întreprinzători: (a) Persoană Fizică Autorizată – PFA; (b) Întreprindere
Individuală – II; (c) Întreprindere Familială – IF, conform OUG 44/2018 cu
modificările ulterioare [Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către
persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, MO
NR. 828 din 19 octombrie 2016; https://www.anaf.ro/]
2- Societăți comerciale: (a) Societate în Nume Colectiv – SNC; (b) Societate în Comandită
Simplă – SCS; (c) Societate în Comandită pe Acțiuni – SCA; (d) Societate pe Acțiuni
– SA; (e) Societate cu Răspundere Limitată – SRL conform Legii nr.31/1990
actualizată [LEGE Nr. 31 din 16 noiembrie 1990 *** Republicată privind societățile
comerciale, cu modificările și completările ulterioare; https://www.onrc.ro/]
Având în vedere multiplele forme de organizare pe care IMM-urile le pot utiliza este foarte
dificilă o abordare unitară a acestora, se pot însă identifica elemente comune și caracteristici
generale, pornind mai ales de la faptul că IMM-urile sunt împărțite în trei categorii:
Microîntreprinderi, Întreprinderi Mici și Întreprinderi Mijlocii.

Pagina 149 din 759

2.1.1.2. Coduri CAEN – pentru domeniile construcții și transporturi
Pentru o analiză pertinentă a mediului de afaceri al IMM-urilor din România este necesară
prezentarea și analiza codurilor CAEN pentru cele două domenii analizate: construcții și
transporturi [Ordinul președintelui INS nr. 337/20.04.2007].
Codurile CAEN asociate activităților de construcții sunt 41, 42 și 43 care sunt detaliate pe
subcategorii și grupe în Anexa nr.1 o prezentare a acestora este necesară pentru a înțelege paleta
completă de produse și/sau servicii oferite de firmele din aceste categorii, pentru ca ulterior să fie
realizate analize din care se va observa că ponderea firmelor activează în trei categorii prioritare:
412 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale, 432 Lucrări de instalații
electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții, 433 Lucrări de finisare.
Codurile CAEN asociate activităților de transporturi sunt 49, 50, 51, 52 și 53 care sunt
detaliate pe subcategorii și grupe în Anexa nr.1, predominant active fiind 494 Transporturi rutiere
de mărfuri si servicii de mutare, 493 Alte transporturi terestre de calatori.

2.1.1.3. Legislație specifică

În ceea ce privește domeniile, studiate ambele presupun respectare unor revederi legislative
speciale, adică pentru desfășurarea activității în condiții legale este nevoie să existe anumite
autorizări, certificări, aprobări specifice, cu rolul de a permite asigurarea activității acestora în
condiții de calitate și/sau securitate ridicate.
Firmele din domeniul construcțiilor sunt supuse, în funcție de activitățile pe care le
desfășoară, unor norme de protecția muncii mult mai stricte. În același timp pentru asigurarea unor
lucrări de calitate, firmele de construcții trebuie să probeze că au competența profesională și
capacitatea tehnică necesară.
Firmele trebuie să respecte, în acest sens, reglementările Directivei 2014/24/UE din
26.02.2014 privind achizițiile publice art. 42 cu privire la caracteristicile lucrărilor și serviciilor
oferite, dar și anexa XII, partea II cu privire la capacitățile tehnice. Cadrul legislativ dii România
este asigurat de Legea nr. 40/11.04.2014 cu modificările și completările din O.U.G nr.
34/19.04.2006 referitoare la achiziții publice, Legea nr. 177/30.06.2015 și Legea nr. 10/18.01.1995
privind calitatea în construcții. (Popa, 2015).
Popa menționează (în aceeași lucrare, 2015) că sistemele de evaluare a competenței și
capacității unei firme de construcții este determinată prin intermediul a trei componente:
- inspecția în exploatare a echipamentelor și utilajelor tehnologice SR EN ISO/ CEI 17020:
2012;
- certificarea sistemului de management al calității SR EN ISO 9001:2008 / AC : 2009;
- evaluarea și verificarea constanței performanțelor produselor pentru construcții, în baza
prevederilor Regulamentului UE nr. 305/09.03.2011.
Pagina 150 din 759
 Firmele pentru a-și proba capacitățile tehnice și de competență trebuie să obțină Certificat
de Atestare Tehnică de la diferite organisme naționale și/sau internaționale, Certificat de Calitate
IS0 9000, certificate de competentă profesională pentru forța de muncă etc, detalii despre legislație
în Anexa nr.2.
Din aceste motive s-a constituit Inspectoratul de Stat pentru Construcții ca organ tehnic de
control al statului cu privire la aplicarea unitară a normelor legale în:
a) calitatea în construcții,
b) amenajarea teritoriului și urbanism,
c) autorizarea executării lucrărilor de construcții,
d) supravegherea pieței produselor pentru construcții,
e) avizarea, în condițiile legii, a documentațiilor tehnico-economice pentru investițiile
finanțate din fonduri publice,
f) performanța energetică a clădirilor,
după cum este menționat in ROF-ISC anexă la OMDRAP nr.2644/27.09.2016.
Trebuie menționat că în ceea ce privește construcțiile civile aceste sunt subiect de
autorizare de către administrația locală conform legii 50/1991 documentele ce trebuie solicitate și
obținute pentru realizarea unor lucrări de construcții sunt autorizația de construcții și certificatul
de urbanism.
Detalii despre procedura de obținere a celor două documente, care reconfirmă faptul că
firmele de construcții trebuie să probeze capacitatea profesională și tehnică sunt prezentate în
Anexa nr.3 – articolul ”Autorizația de construire: Când este obligatorie si ce documente sunt
necesare pentru a o obține?”, Mirela Oprea, în Noi și Statul, 28 mai 2014.
Firmele din domeniul transporturilor la rândul lor sunt supuse unor proceduri de autorizare
și verificare a competențelor personalului și a dotărilor tehnice. Un exemplu în acest sens sunt
firmele de transport rutier care au obligația de a se supune unor reglementări speciale naționale
și/sau internaționale.
Astfel, firmele care sunt operatori de transport rutier trebuie să îndeplinească cerințele
prevăzute la art. 3 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009. Transportul rutier de mărfuri
între România și statele din afara UE se efectuează conform prevederilor OG 27/2011, ale
Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie
2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri,
ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21
octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de
transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006.
Hotărârea nr. 76 din 5 februarie 2014 și Hotărârea nr. 40 din 3 februarie 2016 pentru modificarea

Pagina 151 din 759

și completarea Hotărârii Guvernului nr. 69/2012 stabilesc sancțiunile care se aplică în cazul
nerespectării prevederilor legale de către operatorii de transport rutier de persoane sau mărfuri
Ordinul nr. 980 din 30 noiembrie 2011 actualizat pentru aprobarea Normelor metodologice
privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a
activităților conexe acestora stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile
rutiere, actualizat prin Ordinul nr. 1.640 din 8 noiembrie 2012 este prezentat în Anexa nr.4
detaliază regulile pe care transportatorii rutieri trebuie să le respecte.
Similar firmelor de construcții firmele de transporturi trebuie să obțină o serie de
certificate, atestate, licențe etc. dintre care menționăm: carnetele de conducere și licențele de șoferi
profesioniști, verificările de sănătate și psihologice periodice, licență de transport marfă, licență
de transport persoane, cărți tehnice ale autovehiculelor utilizate, documente de înregistrare,
verificările tehnice periodice, carnete TIR, conectarea la un dispecerat etc.
Principalul organism de control asupra transportatorilor este Inspectoratul General al
Poliției, Direcția Circulație, Registrul Auto Român (ca organism de atestare tehnică), Poliția
locală, dar și sistemele de controlori de trafic proprii firmelor cu flote de transport considerabile.

2.1.1.4. Patronate și sindicate

Bunul mers al firmelor depinde de două din cele trei componente ale dialogului social:
patronatele și sindicatele. Pentru o cunoaștere a domeniului este necesar să vedem care sunt
formele de organizare la nivelul patronatului și sindicatului, pentru ca mai apoi prin intermediul
popularității acestora să putem aprecia puterea cu care aceștia pot genera o anumită schimbare în
mediul de afaceri specific.
În domeniul construcțiilor putem menționa ca principale structuri de reprezentare a
patronatului și respectiv a salariaților, după cum urmează:
 Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) [http://fed-psc.ro] are ca
membrii fondatori Patronatul Societăților din Construcții – P.S.C., Patronatul Societăților
de Tâmplărie Termoizolanta – P.P.T.T. și membru aderent Uniunea Națională a
Restauratorilor Monumentelor Istorice – UNRMI;
 Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții – ARACO [http://www.araco.org]
este asociație profesională care reunește cca. 1300 de societăți comerciale din domeniu,
precum și patronate asociate sau afiliate;
 Federația Generală a Sindicatelor „FAMILIA” [http://www.fgs.ro] este o structură ce
reunește sindicate din domeniul construcțiilor, care conlucrează cu ARACO pentru
asigurarea unui climat de muncă corespunzător;
 Casa Socială a Constructorilor este organizație paritară de protecție socială a sectorului
de construcții din Romania și funcționează în sistem bipartit, cu participarea egală și liberă
Pagina 152 din 759
 a organizațiilor sindicale și asociațiilor patronale din ramura de construcții și materiale de
construcții.[ http://www.casoc.ro/despre-noi/profil ];
 Comitetul Sectorial în Construcții (CMC) [http://www.anc.edu.ro/?page_id=48] are în
componență 6 membrii și are ca obiectiv principal reprezentarea intereselor educaționale
și perfecționare a forței de muncă din domeniul construcțiilor. Acesta este organism
consultativ al Autorității Naționale pentru Calificări (ANC) menită să asigure cadrul
general de formare profesională și calificări necesare asigurării unei forțe de muncă
corespunzător calificate;
 Comitetul Sectorial în Transporturi (CMT) este reprezentat de Dl. Morogan Ion din
cadrul firmei PromoTrans [http://www.promotrans.ro/prezentare-promotrans/] centru de
pregătire și perfecționare a personalului din domeniul transporturilor rutiere, autorizat de
Ministerul Transporturilor
 Fundația Casa de Meserii a Constructorilor [https://www.cmc.org.ro] CMC
îndeplinește rolul de Secretariat Tehnic al Comitetului Sectorial de Formare
Profesională în Construcții, acesta fiind format din 3 reprezentanți ai patronatelor și 3
reprezentanți ai sindicatelor, for în cadrul căruia se dezbat și se stabilesc politicile de
dezvoltare a resurselor umane din cadrul sectorului de construcții;
 Casa de concedii a Constructorilor este o structură creată de către ARACO, FGS
Familia și FNSC ”scopul asociației este acela de reducere a efortului financiar al
angajatorilor si evitarea unor eventuale dezechilibre ale sarcinii de plata a angajatorilor ca
urmare a blocajului financiar din sectorul de construcții și a încasărilor mai reduse in
perioada de timp nefavorabil executării lucrărilor de construcții,….”
În ceea ce privește domeniul transporturilor acestea sunt:
 Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România
(UNTRR)[https://www.untrr.ro] este o asociație profesională și patronală care reunește un
număr de 13.000 de membrii conform declarațiilor și are ca misiune apărarea și
promovarea intereselor transportatorilor rutieri.
 Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) [http://www.fort-romania.ro]
este o organizație patronal care reunește mai multe asociații patronale: membrii fondatori
(Asociația Transportatorilor Rutieri în Construcții – A.T.R.C.; Asociația Patronală a
Transportatorilor Români Transilvăneni – A.T.R.T.; Asociația Transportatorilor Constanța
– A.T.R. Constanța) care reunesc un număr de circa 850 de firme de transport mărfuri și
persoane și membrii asociați (Asociația Asistenței Rutiere din România - A - CAR
ROMANIA, Asociația Camerei Taximetriștilor și a Operatorilor de Transport – ACTOT,
Asociația Județeană a Operatorilor Nemțeni de Transport Rutier – AJONTR, Asociația
Operatorilor de Transport Rutieri Suceava – AOTRS, Asociația pentru Eficientizarea
Pagina 153 din 759
 Traficului Rutier și Pietonal – AETRP, Asociația Profesională a Transportatorilor în Regim
de Taxi și Închiriere – APTTI, Asociația Româna a Operatorilor Privați din Aviație –
AROPA, Asociația Transportatorilor de Persoane din Județul Iași – ATPJI, Asociația
Transportatorilor Rutieri de Persoane din Județul Vaslui – ATRPV, Asociația
Transportatorilor Sătmăreni – ATS, Asociația Transportatorilor Rutieri Transilvania –
ATRT, FORT Buzău, Institutul de Formare Profesională în Transporturi Rutiere – IFPTR)
cu un număr de circa 150 de firme și filialele FORT care dețin un portofoliu propriu de
circa 475 de membrii. Numărul total de membrii fiind în prezent de circa 1500.
 Asociația Patronală a Transportatorilor Europa 2002 (APTE 2002) este tot o
organizație patronală fondată în 2002 care are circa 500 de membrii activi.
 Asociația Operatorilor de Transport Rutier Apulum – nu avem informații
 Asociația Română pentru Transporturi Rutiere Internaționale (ARTRI)
[http://www.artri.net/despre/despre-transport/] este organizație profesională și patronală
care vizează operatorii de transport internațional de marfă și se preocupă de condițiile de
operare a acestora pe teritoriu național și internațional, a normelor de transport
internațional, cunoașterea și implementarea acestora.
 Federația Națională a Sindicatelor din Transporturi ELCATEL [http://elcatel.ro] și
Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari (FSTF) din România
[http://www.fstf.ro] sunt organizații sindicale care reunesc sindicate din transporturile
feroviare.
 Federația Națională Drum de Fier (FNDF) [http://www.fndf.ro]
 Federația Sindicatelor ALFA Transport (FSAT) [http://www.fsat.ro] a pornit la
inițiativa firmei GRAMPET și vizează firmele private care activează în transportul rutier
din domeniul feroviar.
 Federația Sindicatelor din Transporturi și Servicii Publice „ATU-România”
[http://uslmetrou.ro/atu_romania.ro/] are în componență sindicate a căror activitate este
legată de exploatarea metroului București
 Sindicatul Lucrătorilor din Transport (SLT) [http://sindicattir.blogspot.ro] este o
organizație sindicală destinată în principal transportatorilor rutieri.
 Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor din România (FNSSR) – nu avem
informații.
Într-o primă evaluare, putem aprecia că există structuri care să coaguleze un număr
suficient de mare de firme sau de salariați pentru putea desfășura acțiuni de susținere a intereselor
acestora în discuțiile bipartite sau dialogul tripartit, sau în relațiile cu statul și organismele acestuia
de reglementare și control.

Pagina 154 din 759

2.1.1.5. Fiscalitate
Modul de impozitare a profitului pentru firmele din categoria IMM-urilor este diferită de
cea a firmelor mari cărora li se aplică un impozit de 16% pe profitul obținut, dar diferă și în funcție
de forma de organizare.
Astfel, de la începutul anului 2017, conform Ordonanței 3/2017 pentru modificarea
Codului Fiscal, se modifică limita maximă a cifrei de afaceri care definește microîntreprinderile
fiind crescută de la 100.000 Euro la 500.000 Euro. Acestea vor fi impozitate la nivelul cifrei de
afaceri și nu a profitului realizat cu un procent de 3%, totodată cota de impozitare pentru acele
microîntreprinderi care au cel puțin un salariat este redusă de la 2% la 1 %.
Multe dintre formele de organizare sunt PF sau II și în cazul acestora impozitul se aplică
la venitul net care se poate calcula forfetar sau efectiv. În calculul cheltuielilor forfetare s-a majorat
cuantumul de la 25% la 40%, nivelul absolut al impozitului fiind astfel diminuat.
Evident cele două sisteme de impozitare pe cifra de afaceri sau pe profit prezintă avantaje
și dezavantaje pentru întreprinzători dar și pentru stat în calitatea sa de colector și beneficiar.
Acesta poate constitui un element important de negociere, dar și de dispute, unde statul poate
acționa prin reglementări în favoarea sau defavoarea IMM-urilor.

2.1.2 Referințe structurale și statistice pentru Construcții și Transporturi

2.1.2.1. Ponderea IMM-urilor în activitatea economică

Cifra de afaceri este unul din indicatorii economici care arată activitatea desfășurată în
sectoarele economice. Din această perspectivă se poate constata că IMM-urile ocupă o pondere
semnificativă in total cifră de afaceri de circa 58%, acestea constituindu-se într-o componentă
economică foarte importantă.

Figura 2.1.2.1. Ponderea domeniului construcții în cifra de afaceri

Sursa: date INSSE, prelucrarea autorului

Pagina 155 din 759

 Firmele de construcții la rândul lor ocupă circa 6-7% din cifra de afaceri totală, pentru ca
la rândul lor construcțiile să dețină circa 9% din cifra de afaceri a IMM-urilor.
Putem aprecia pe baza datelor statistice că în perioada analizară ponderile nu au cunoscut
modificări substanțiale ele plasându-se în jurul acelorași valori. Totuși ponderea construcțiilor în
cifra de afaceri a IMM-urilor cunoaște o ușoară scădere de la 9,84% în 2012 la 8,18% în 2016.

Figura 2.1.2.2. Ponderea IMM-urilor în cifra de afaceri a domeniului

Sursa: date INSSE, prelucrarea autorului

În figura 2.1.2.2. este sunt prezentate ponderile pe care le înregistrează cifra de afaceri a
IMM-urilor în cifra de afaceri a celor trei domenii considerate. Sunt prezentate serviciile pentru
întreprinderi și cele pentru persoane pentru că pentru domeniul transporturi nu sunt date statistice,
serviciile de transport putând fi incluse în aceste categorii. De asemenea se poate observa o relativă
constanță pentru perioada studiată.
Din distribuția pe categorii de lucrări de antrepriză se poate observa că nu s-au produs
mutații semnificative în ponderea pe care acestea o au în domeniul construcțiilor, evidențiindu-se
anumite componente ca fiind cele mai ”active”.

Pagina 156 din 759

Figura 2.1.2.3. Lucrări de construcții în antrepriză pe tipuri de lucrări și categorii de
activități
Sursa: date INSSE, prelucrarea autorului

Figura 2.1.2.4. Evoluția numărului de întreprinderi, salariați și persoane ocupate pe

forme juridice - Construcții
Pagina 157 din 759
 Sursa: date INSSE, prelucrarea autorului
Întreprinderi active în domeniul construcțiilor înregistrează o pondere majoră în categoria
societăților comerciale, care dețin și ponderea salariaților sau a persoanelor ocupate. Se observă o
modificare în sensul scăderii ponderii numărului de SC de la 73,60% la 69,07% în favoarea PFA
care cresc de la 26,23% la 30,79%.

Figura 2.1.2.5. Evoluția numărului de întreprinderi, salariați și persoane ocupate pe

forme juridice - Transporturi
Sursa: date INSSE, prelucrarea autorului

În domeniul Transport și depozitare pe forme juridice ponderea este ceva mai redusă, dar
totuși înregistrează o cotă foarte ridicată a SC, tendința este tot de ușoară scădere de la 63,49% la
61,75% în favoarea PFA care cresc de la

36,31% la 38,13%.
Figura 2.1.2.6. Număr întreprinderi active pe clase de mărimi – a)Construcții și b)
Transport și depozitare
Sursa: date INSSE, prelucrarea autorului

Pagina 158 din 759

 DinFigura2.1.2.6. a și b se poate observa că ponderea majoritară a firmelor de construcții
și respectiv de transport este în favoarea firmelor cu ”0” și ”1-4 salariați” nivelul acestora fiind
oarecum constant în perioada studiată. Totuși se observă o anomalie la ambele domenii, fapt din
care inclinăm să apreciem că se datorează unei definiri și nu a unei mutații funcționale, o dublare
a numărului societăților cu 1-4 salariași pe seama scăderii dramatice a numărului celor cu 0
salariați.
Este cunoscut faptul că IMM-urile au o rată de volatilitate destul de mare, adică anual apar
un număr mare și dispar un număr semnificativ astfel ele neînregistrând o dinamică crescătoare.
Pentru domeniul construcții numărul de societăți nou create a fost de circa 8000 de
întreprinderi, adică o cotă de circa 13%, în timp ce dispariția s-a plasat la o cotă medie de 10-11%,
asigurându-se o creștere ușoară a numărului de întreprinderi
În ceea ce privește firmele din domeniul Transporturilor rata firmelor nou create se
plasează în jurul valorii de 10%, în timp ce cea a mortalității în jurul valorii de 6%, asigurându-se
o dinamică mai mare a acestora.

Figura 2.1.2.7. Rata creării de întreprinderi pe regiuni de dezvoltare

Sursa: date INSSE, prelucrarea autorului

Rata creării de întreprinderi active pe regiuni de dezvoltare arată că acesta a înregistrat cele
mai mari valori în anul 2013 și cele mai mici în anul 2014. Valorile cele mai mari le înregistrează
în mod constant regiunea București-Ilfov și Regiunea Nord-Vest

Pagina 159 din 759

 Rata de creare Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Regiunea NORD-EST 3.3 4.3 1.8 3.2
Regiunea SUD-EST 3 3.7 1.9 2.9
Regiunea SUD-MUNTENIA 3 3.9 1.8 2.9
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 2.9 3.3 1.4 2.1
Regiunea VEST 2.7 3.4 1.8 2.6
Regiunea NORD-VEST 4.6 5.7 2.8 4.1
Regiunea CENTRU 2.9 3.9 1.8 3
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 5.8 6.9 5.2 6.4
TOTAL 28.1 35 18.4 27.3

Considerăm necesară o analiză de detaliu care să explice evoluțiile din 2013 și 2014,
precum și care sunt factorii care determină o rată de natalitate mult mai mare în cele două regiuni
pentru a se pute crea condiții similare, în special pentru regiune Sud-Vest Oltenia care înregistrează
cota cea mai mică.
ÎnFigura2.1.2.8. se poate observa că în numărul de întreprinderi nou create cele mai multe
sunt societăți comerciale și mai puțin întreprinzători individuali (adică PFA, II).

Figura 2.1.2.8. Rata creării de întreprinderi pe regiuni de dezvoltare și forme juridice

Sursa: date INSSE, prelucrarea autorului

Se poate constata că în Regiunea București-Ilfov se înregistrează o pondere mult mai mare

decât în celelalte regiuni de apariție a societăților comerciale și mai puține întreprinderi
individuale.

Pagina 160 din 759

 Figura 2.1.2.8. Ponderea firmelor în funcție de numărul de salariați pe regiuni de
dezvoltare
Sursa: date INSSE, prelucrarea autorului

Ponderea firmelor în funcție de numărul de angajați pe regiuni de dezvoltare arată că mai

mult de jumătate se plasează în categoria 1-49 salariați. La nivelul anului 2015 peste 90% din
întreprinderi au sub 50 de salariați.

Pagina 161 din 759

2.1.2.2. Firme inovatoare

Figura 2.1.2.9. Ponderea firmelor inovatoare (toate domeniile) in total firme si

repartizarea pe regiuni
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului
Ponderea firmelor inovative înregistrează valori diverse în perioada 2002-2014, totuși
trebuie remarcat că valorile cele mai mari sunt înregistrate în 2008 și 2009, iar cea mai mică în
2014.

2.1.2.3. Număr mediu de salariați

În construcții la nivelul anului 2015 într-un număr de 48.237 de firme sunt cuprinși un
număr mediu de 309.749 salariați și au avut o cifra totală de afaceri de 64.988 Miliarde RON.
Astfel se înregistrează o medie de 6 angajați pe firmă
În transporturi la nivelul anului 2015 într-un număr de 37.599 de firme sunt cuprinși un
număr mediu de 165.620 salariați și au avut o cifra totală de afaceri de 35.974 Miliarde RON.
Astfel se înregistrează o medie de 4 angajați pe firmă.

Pagina 162 din 759

2.1.3 Identificarea unor decalaje, realizări și impactul lor în economia
României

2.1.3.1. Prevederile Programului de Guvernare 2017-2020

Programul de guvernare 2017-2010 menționează ca prioritate a acestei guvernări
activitatea IMM-urilor ca parte a programului economic și stabilește un număr de 12 măsuri
[Programul de Guvernare 2017-2020, p.46-47]. Conform aceluiași document se fundamentează
interesul pentru această categorie de întreprinzători deoarece reprezintă 99,7% din companiile
înregistrate în România, contribuie cu aproximativ 60% la PIB si angajează circa 60% din forța
de muncă.
Măsurile stabilite sunt:
1. Înființarea Ministerului Antreprenorialului și IMM-urilor
2. Înființarea de Agenții Regionale de Atragere de Investiții și Promovare a Exportului
3. Impozit pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderi de 1 % concomitent cu creșterea
plafonului de aplicare de la 100.000 euro la 500.000 euro.
4. Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: Romania Start-up Nation
5. Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru susținerea investițiilor
strategice ale antreprenorilor autohtoni
6. Crearea Programului National de Dezvoltare a Antreprenorialului – PNDA
7. Program pentru sprijinirea internaționalizării
8. Înființarea liceelor de antreprenoriat
9. Programul România Profesională
10. Crearea de site-uri instituționale: entrepreneurs.gov.ro, imm.gov.ro
11. Adoptarea Legii Lobby-ului,
12. Restartarea mediului de afaceri
Toate aceste măsuri sunt menite să creeze și dezvolte un mediu de afaceri favorabil
dezvoltării IMM-urilor. Evident o preocupare continuă va trebui să rămână climatul și mediul de
afaceri al IMM-urilor precum și susținerea și stimularea acestora ținând cont de ponderea pe care
acestea o au în ansamblul economic Românesc și internațional, pe de-o parte, dar și al dinamicii
lor.

2.1.3.2. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României

SNDDR – Orizonturi 2013-2020-2030 stabilește pe baza rezultatelor obținute până acum
și a condițiilor specifice existente coordonatele unei dezvoltări economice pe termen lung.
Desprindem din cele menționate în document câteva aspecte de interes pentru IMM-uri,
dar și pentru domeniile construcții și transporturi.
Pagina 163 din 759
 Se menționează determinarea și importanța ”susținerii în continuare a dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) din sectoarele industriei prelucrătoare pentru realizarea de
produse calitativ superioare și cu costuri reduse, conform cerințelor pieței”(p.55).
Se arată necesitate reducerii consumurilor specifice de materiale și energie în transporturi
și construcții, deziderat ce poate fi atins ca urmare a investițiilor în tehnologii noi, a infrastructurii
precum și a standardelor de calitate (p.56).
Productivitatea muncii continue să rămână o problemă în activitățile economice din
România, fapt pentru care acesteia trebuie să i se acorde o atenție deosebită pentru a se apropia cât
mai repede de media UE (p.104).
În ceea ce privește construcțiile din perspectiva terenurilor utilizate, strategia sugerează
”Asigurarea în totalitate a terenurilor pentru construcții noi prin reciclarea terenurilor intravilane
și extravilane desemnate prin planurile strategice sau restructurarea terenurilor subtilizate sau
părăsite și limitarea expansiunii zonelor urbanizate” (p.127).
În ceea ce privește transporturile sunt prevăzute următoarele aspecte: ”Aducerea la
standarde europene a infrastructurii de bază pune accentul pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii
și mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului, promovarea transportului
intermodal, îmbunătățirea siguranței traficului și protecția elementelor critice de infrastructură”
(p.17); și ”Dezvoltarea infrastructurii de transport, cu accent pe cel feroviar, fluvial și maritim în
condițiile menținerii unui parc de mijloace de transport, inclusiv auto, învechite fizic și moral
(p.25).
Se menționează faptul că sectoarele infrastructură-construcții, transport, alături de altele
sunt vulnerabile la efectele schimbărilor climatice (p.45). O formă de acțiune în cest sens este
scăderea poluării prin utilizarea bio-carburanţilor și/sau carburanților regenerabili a căror pondere
este forte scăzută în România (p.46)
Transporturile sunt evidențiate ca sector economic individual spre deosebire de construcții
care sunt parte a activității industriale, fapt pentru care este stabilit pentru 2030 un Obiectiv
național: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toți parametrii de bază ai
sustenabilității în activitatea de transporturi (p.51).
O constatare foarte importantă cu privire la domeniul transporturilor este aceea că
”România deține o poziție-cheie la frontiera estică a UE lărgite, ca zonă de tranzit atât pe direcția
est-vest (racordul cu Asia prin Marea Neagră) cât și nord-sud (de la Baltică la Mediterană). Trei
dintre axele prioritare TEN-T traversează teritoriul României” (p.28), constatare care în opinia
noastră ar trebui să stea la baza construcției strategiilor și politicilor publice sectoriale ulterioare.

Pagina 164 din 759

2.1.3.3. Alte strategii
Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și
îmbunătățirea mediului de afaceri din România ‐ orizont 2020, aprobată prin HG Nr. 859 din 7
octombrie 2014 stabilește coordonatele generale de susținere a IMM-urilor fără însă a aloca atenție
deosebită domeniilor construcții și transporturi.
Strategia națională pentru competitivitate 2015 – 2020, aprobată prin HG nr. 752 din

16 septembrie 2015, nu are trimiteri speciale la domeniile construcții și transporturi, deși

se arată zonele unde transportul fluvial sau maritim poate fi un element de avantaj competitiv.
Este menționat de asemenea faptul că o infrastructură rutieră și feroviară precară este un
element de scădere a competitivității economice. Aceasta afectează performanțele celor două
domenii, deci trebuie să constituie o prioritate.

2.1.3.4. Numărul de accidente de muncă

Numărul de accidente înregistrate în domeniile construcții și transporturi au un trend
oscilant și respectiv unul în scădere înregistrările statistice consemnând un număr foarte mic, după
cum se poate observa și dinFigura2.1.3.1.

Figura 2.1.3.1. Numărul de accidente de muncă pe domenii de activitate

Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Un motiv pentru care numărul de accidente de muncă este foarte mic este nedeclararea
acestora dacă nu determină decese și/sau incapacitate de muncă foarte mare astfel încât victima să
Pagina 165 din 759
facă toate demersurile pentru a se face înregistrarea sa. Deoarece aceasta atrage răspunderea
angajatorului și eventual plata unor despăgubiri, angajatorii nu sunt dispuși să facă demersuri
pentru a se înscrie astfel de incidente, cu atât mai mult cu cât, conform legislației în vigoare,
inclusiv accidentele în drum spre muncă sau de la muncă la domiciliu sunt cuprinse în această
categorie.

2.1.3.5. Ponderea pe categorii de mărime după numărul de salariați

ÎnFigura 2.1.3.2.șiFigura 2.1.3.3. se observă că ponderea firmelor active pe categorii de
mărime este în net în favoarea microîntreprinderilor (0-9 salariați), existând diferențe mici între
sub-categoriile de activități din domenii.
În domeniul construcțiilor nu s-au înregistrat modificări semnificative la nici o categorie.
De remarcat este faptul că ponderea întreprinderilor peste 250 de salariați înregistrează cote foarte
mici de sub 1%.

Figura 2.1.3.2. Ponderea întreprinderilor active pe categorii de mărime după

numărul de salariați - Construcții
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Pagina 166 din 759

Figura 2.1.3.3. Ponderea întreprinderilor active pe categorii de mărime după numărul de
salariați - Transporturi
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

În domeniul transporturilor se pot observa fluctuații în categoria transporturi pe apă și

transporturi aeriene, care înregistrează și cota cea mai mare a întreprinderilor peste 250 de salariați.

2.1.3.6. Situația pe regiuni de dezvoltare

Numărul de întreprinderi active, din domeniul construcțiilor, pe clase de mărime după
numărul de salariați și regiuni de dezvoltare arată că regiune București – Ilfov este cea mai bine
reprezentată, urmată de regiune Nord –Vest, atât pe total domeniu, cât și pe categoria 0-9 salariați.
Ponderea cea mai mică este înregistrată de Regiunea Sud – Vest Oltenia la ambele categorii.

Pagina 167 din 759

Figura 2.1.3.4. Distribuția întreprinderilor active pe categorii de mărime după numărul
de salariați - Construcții
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Figura 2.1.3.5. Distribuția întreprinderilor active pe regiuni de dezvoltare - Construcții

Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Pagina 168 din 759

Figura 2.1.3.6. Distribuția întreprinderilor active pe categorii de mărime după numărul
de salariați – Transporturi
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Figura 2.1.3.7. Distribuția întreprinderilor active pe regiuni de dezvoltare – Transporturi

Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului
Pagina 169 din 759
 Faptul ca regiune București – Ilfov se situează pe în afara valorilor înregistrate de celelalte
regiuni este firesc datorită aglomerării metropolitane și a ritmului economic mai rapid.
În ceea ce privește domeniul transporturilor că regiune Nord – Vest înregistrează ponderea
cea mai mare, regiunea București – Ilfov plasându-se pe locul doi la egalitate cu regiune Sud –
Muntenia, pe ultimul loc situându-se tot regiune Sud-Vest Oltenia.

2.1.3.7. Repartizarea pe județe

Repartizare IMM-urilor din domeniul construcțiilor pe județe este prezentată în ordine
descrescătoare înFigura 2.1.3.8., iar in tabel sunt prezentate categoriile de județe care se formează.

Figura 2.1.3.8. Distribuția întreprinderilor active pe județe – Construcții

Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Pagina 170 din 759

 Se poare observa cu ușurință, că în afara Municipiului București și a Județului Cluj,
celelalte se împart în categorii cu ponderi similare. Se vor putea dezvolta politici de susținere
diferențiate pe clase de județe.
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
Botosani 0.59 0.57 0.55 0.56 0.56
Covasna 0.81 0.77 0.75 0.68 0.69
Calarasi 0.80 0.77 0.74 0.72 0.70
Ialomita 0.89 0.89 0.89 0.84 0.83
Teleorman 0.94 0.94 0.89 0.92 0.88
Harghita 1.09 1.06 1.02 0.98 0.96
Vaslui 0.92 0.89 0.86 0.92 0.96
Tulcea 1.06 1.04 1.02 0.99 0.96
Giurgiu 1.02 1.01 0.99 0.98 0.97
Caras-Severin 1.10 1.02 1.02 1.04 0.99
Olt 1.00 0.99 1.04 1.01 1.03
Vrancea 1.16 1.12 1.09 1.04 1.03
Mehedinti 1.33 1.26 1.22 1.22 1.19
Braila 1.21 1.24 1.25 1.26 1.23
Gorj 1.46 1.40 1.36 1.36 1.34
Neamt 1.55 1.50 1.46 1.46 1.41
Satu Mare 1.65 1.58 1.50 1.49 1.47
Salaj 1.52 1.53 1.51 1.52 1.49
Hunedoara 1.80 1.81 1.81 1.71 1.69
Bacau 1.85 1.82 1.82 1.78 1.75
Bistrita-Nasaud 1.54 1.70 1.72 1.81 1.86
Galati 1.84 1.85 1.87 1.87 1.94
Buzau 2.18 2.11 2.08 1.98 1.95
Alba 1.99 2.01 2.06 2.08 2.05
Dambovita 2.15 2.19 2.21 2.24 2.28
Dolj 2.26 2.26 2.29 2.32 2.35
Sibiu 2.59 2.55 2.49 2.45 2.44
Valcea 2.49 2.56 2.59 2.59 2.49
Iasi 2.21 2.30 2.44 2.50 2.56
Mures 2.68 2.65 2.67 2.69 2.77
Arad 2.81 2.76 2.78 2.85 2.81
Maramures 2.77 2.71 2.80 2.88 2.82
Brasov 3.14 3.14 3.16 3.11 3.07
Timis 3.25 3.28 3.24 3.18 3.17
Suceava 2.82 2.97 3.03 3.21 3.19
Prahova 3.38 3.48 3.36 3.37 3.35
Ilfov 3.52 3.53 3.51 3.61 3.89
Arges 3.56 3.79 3.96 4.17 4.27
Constanta 6.27 6.06 5.81 5.52 5.22
Bihor 5.29 5.32 5.40 5.42 5.35
Cluj 6.51 6.79 6.96 7.10 7.10
Municipiul Bucuresti 11.29 11.06 11.06 10.78 11.20

Figura 2.1.3.9. Distribuția întreprinderilor active pe județe – Transporturi

Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

2.1.3.8. Distribuția pe sub-categorii de activități – Cod CAEN

În domeniul construcțiilor se poate observa că în rândul IMM-urilor activitățile care
înregistrează ponderea cea mai mare sunt 412 Lucrările de construcții a clădirilor rezidențiale și
nerezidențiale cu o cotă de 44,74% în 2012 și 46,72% în 2016. Aceste sunt urmate de sub-categoria
432 Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații în construcții cu o
cotă de 23,57% în 2012 și de 22,96% în 2016. O a treia sub-categorie bine reprezentată este 433
Lucrări de finisare cu o pondere de 10,17% în 2012 și respectiv de 9,53% în 2016.

Pagina 171 din 759

 Figura 2.1.3.10.Distribuția întreprinderilor active pe sub-categorii de activități –
Construcții
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Distribuție pe sub-categorii de coduri CAEN în domeniul transporturilor evidențiază

categoriile 494 Transporturi rutiere de mărfuri si servicii de mutare – 68,46% și 493 Alte
transporturi terestre de calatori -30,71%, care cumulativ aproape că acoperă întregul domeniu.
Celelalte categorii înregistrează ponderi extrem de scăzute car ele fac ilizibile în reprezentarea
dinFigura 2.1.3.11.

Pagina 172 din 759

 Figura 2.1.3.11.Distribuția întreprinderilor active pe sub-categorii de activități –
Transporturi
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului
Se poate observa pentru ele două subcategorii un trend de creștere pentru perioada studiată.

Figura 2.1.3.12.Distribuția întreprinderilor active pe sub-categorii de activități – a)

Construcții și b)Transporturi 2016
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

2.1.3.9. Distribuția pe regiuni de dezvoltare a sub-categoriilor

Categoriile care dețin ponderea cea mai mare în domeniul construcțiilor sunt 4120 Lucrări
de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale a căror distribuție pe regiuni arată o pondere
mare în regiunile București-Ilfov și Nord-Vest (18%), urmate de regiunea Sud-Muntenia (13%).
Regiunile cu ponderile cele mai scăzute fiind regiune Sud – Vest Oltenia (7-8%) ȘI REGIUNEA
Centru cu (9%). DinFigura2.1.3.13. a) și b) se poate observa că nu au existat fluctuații majore în
perioada studiată.

Figura 2.1.3.13.Distribuția întreprinderilor active pe sub-categorii de activități – CAEN

4210 a)2012 și b)2016
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Pagina 173 din 759

Figura 2.1.3.14.Distribuția întreprinderilor active pe sub-categorii de activități – a)CAEN
4321 și b)CAEN 4322
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Situația distribuției pe regiuni la sub-categoriile 4321 Lucrări de instalații electrice și 4322

Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat, se observă o menținere a
clasamentului pe regiuni cu precizarea că regiune București-Ilfov înregistrează detașat cota cea
mai mare la o distanță de 10 respectiv 15 puncte procentuale.

2.1.3.10. Trendul activității economice pe sub-categoriile fundamentale

Pentru sub-categoriile CAEN din domeniul construcțiilor cu ponderile cele mai mari 412,
432 și 433 se poate observa că în perioada 2012-2016 se înregistrează o ușoară creștere

Figura 2.1.3.15.Trendul pe sub-categorii de activități CAEN 412, 432 și 433

Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Repartizarea pe grupe de activități CAEN transporturi prioritare arată că pentru perioada

studiată se înregistrează o tendință de creștere a numărului de întreprinderi și deci a activității.

Pagina 174 din 759

 Figura 2.1.3.16.Trendul pe sub-categorii de activități CAEN 493 și 494
Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

2.1.3.11. Nivelul și evoluția investițiilor

ÎnFigura2.1.3.17. se poate observa că nivelul investițiilor în cele două domenii a cunoscut

modificări substanțiale. Astfel, în 2012 investițiile în domeniul construcțiilor avea un nivel mai
mult decât dublu față de cele al investițiilor din transporturi. După care înregistrează o scădere
severă ajungând aproape egale în 2013, pentru ca în 2014 și 2015 nivelul investițiilor în
transporturi să-l devanseze pe cel din construcții. În 2016 investițiile în construcții revin și
depășesc pe cele din transporturi.

Anul 2016 9921.4 8356.9

Anul 2015 7370.9 9212.8

Anul 2014 6374.8 7376.9

Anul 2013 8815.3 6125

Anul 2012 13049.6 5564.4

0 5000 10000 15000 20000

CONSTRUCTII TRANSPORT SI DEPOZITARE

Figura 2.1.3.17. Nivelul investițiilor în cele două domenii in milioane lei

Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

2.1.3.12. Costul cu forța de muncă

Indicele trimestrial al costului orar al forței de muncă, pe activități ale economiei naționale
din domeniul construcțiilor, față de trimestrul precedent, serie ajustata după efectul zilelor

Pagina 175 din 759

lucrătoare și sezonier, în procente demonstrează o stabilitate a costului cu forța de muncă variația
fiind +/-5%.

Figura 2.1.3.18. Variația costurilor cu forța de muncă – Construcții

Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Figura 2.1.3.19. Variația costurilor cu forța de muncă – Transporturi

Sursa: date INSSE, reprezentarea autorului

Pagina 176 din 759

 Indicele trimestrial al costului orar al forței de muncă, pe activități ale economiei naționale,
în domeniul Transporturi, față de trimestrul precedent, serie ajustată după efectul zilelor lucrătoare
și sezonier, în procente variația înregistrată a fost de +/-4%, ceea ce demonstrează o stabilitate a
costurilor cu forța de muncă
În trimestrul I 2015 se constată o scădere semnificativă a costurilor cu indirecte cu forța de
muncă ceea e evidențiază o modificare legislativă.

2.1.3.13. Fonduri alocate IMM-urilor

Bugetul de stat pentru anul 2017 prevede o alocare pentru programele destinate IMM-urilor
suma de aproximativ 676 milioane de lei, aceasta poate fi majorată prin cheltuieli pană la 1,9
miliarde de lei, prin credite de angajament, dacă nevoile acestora și proiectele depuse vor fi peste
așteptări.
Sumele alocate sunt mult peste cele din 2016, an în care circa 300 milioane lei au provenit
din credite bugetare și credite de angajament (122,9 milioane de lei - credite bugetare si 152,9
milioane de lei credite de angajament).
Fondurile alocate IMM-urilor au ca scop stimularea activității acestora și rezolvarea sau
diminuarea barierelor pe care acestea le au în accesul și poziționarea pe piața internă și/sau externă.
Programele și fondurile nerambursabile destinate IMM-urilor vizează mai multe
componente ca destinație, astfel:
 investiții și dotări pentru tehnologizare
- achiziția de mașini, utilaje și echipamente
- mijloace de transport și autoutilitare
- echipamente IT & C
- mobilier
- echipamente pentru producerea de energie regenerabilă
- echipamente pentru diminuarea poluării
 promovare
- realizarea de site-uri de prezentare
- participarea la târguri și expoziții
- realizarea de materiale și campanii promoționale
 tehnologizarea-inovare
- brevete, mărci, licențe, aplicații software
- know-how
 resurse umane
- cursuri de antreprenoriat și trening
- pregătire pe meserii

Pagina 177 din 759

2.1.3.14. Programe destinate IMM-urilor
MACA prin intermediul AIPPIMM gestionează programele destinate mediului de afaceri
și în principal IMM-urilor finanțate de la bugetul de stat.
Denumirea programului Finanțare Ponderea Bugetul Bugetul Vechimea
maximă ajutorului total al total al societății
nerambursabil programului programului
2016 2017

lei % Milioane lei Milioane lei

Programul Start-up 120.000 90% 17 500 cel mult 2
Nation ani
UNCTAD EMPRETEC 0,504
Internațioanalizare 50.000 18 71
Comerț și Servicii 200.000 90% 21 50 cel puțin 2
ani
Femeia Manager 50.000 90% 0,5 1 cel mult 3
ani
Microindustrializare 250.000 cel mult 90% 60,9 74,3 cel puțin 2
ani
Meșteșuguri și Artizanat 0,890
TIMM 5
Stimularea exporturilor 71
SRL-D pentru sprijinirea 10.000 50% 22,7 cel mult 3
întreprinzătorilor euro ani
debutanți
Sprijinirea IMM-urilor 125.000 90% 25,9 cel puțin 3
rurale ani fiscali.

Fondurile europene nerambursabile sunt preponderent destinate sectorului agricol. Dintre

măsurile și programele active în 2017 și care vor continua pe exercițiul 2016-2020 menționăm:

 PNDR 4.1 – Investiții în exploatații agricole

 PNDR 4.2 – Procesarea produselor agricole
 PNDR 6.1 – Instalarea tinerilor fermieri
 PNDR 6.2 – Înființarea activităților non-agricole
 PNDR 6.3 – Dezvoltarea fermelor mici
 PNDR 6.4 – Dezvoltarea activităților non-agricole
 POR 2.2 – Sprijinirea capacităților de producție și dezvoltarea serviciilor
Componentele arătate anterior din structura de programe din fonduri structurale nu au ca
obiectiv susținerea domeniilor construcții și/sau transporturi, după cum arătam ținta predilectă
fiind agricultura. Totuși pot fi realizate o serie de proiecte în cadrul componentelor POCU –
destinat resurselor umane, POCA – dezvoltarea capacității administrative care să concure la
crearea unui mediu de afaceri facil și prielnic IMM-urilor.
Alături de aceste programe există o serie de proiecte bilaterale și alte forme de sprijin.
Pagina 178 din 759
 2.1.4. Identificarea dificultăților din domeniul Construcțiilor și
Transporturilor

2.1.4.1. Întreprinderile mici au prioritate

În studiul „Întreprinderile mici au prioritate; Europa este bună pentru IMM-uri , iar IMM-
urile sunt bune pentru Europa„, ediția 2008, elaborată de Comisia Europeană, Departamentul
Întreprinderi și Industrie se reafirmă faptul că IMM-urile reprezintă componenta primordială
economică prin ponderile pe care le are în ocuparea forței de muncă (67,1% din forța de muncă în
sectorul privat; peste 80% în anumite sectoare printre care se numără și construcțiile), contribuția
la formarea PIB și evident ca număr de întreprinderi (99,8%).
Din totalul de 67% din locurile e muncă ocupate de către IMM-uri ponderea cea mai mare
o au Microîntreprinderile (29,6%) urmate de Întreprinderile mici (20,6%) și Întreprinderile
mijlocii (16,8%) [Sursa datelor studiului Eurostat SBS, 2003].
Sunt prezentate în studiul menționat următoarele probleme cu care se confruntă IMM-urile
în ordinea descrescătoare a importanței acordate de respondenți:
- sarcini administrative și normative
- accesul la finanțare
- fiscalitate
- lipsa de calificare
- accesul la achizițiile publice
- concurență neloială/ prea puternică
- dreptul muncii
- accesul la piața unică
- accesul la programele UE
- plățile întârziate
- accesul la piețele internaționale
- accesul la informații și consultanță
- instabilitate economiei naționale/costurilor energetice
- definirea IMM-urilor
identificate în Raport privind rezultatele consultării publice referitoare la Legea privind
întreprinderile mici pentru Europa, 2008. Se poate pune întrebarea relevanței acestor informații la
un interval de aproape 10 ani, da sunt relevante cunoscut fiind decalajul între evenimentele
economice din Europa și România, pe de-o parte și pe de altă parte constituie un element de
referință în identificarea dificultăților IMM-urilor din România.
Studiul prezintă direcțiile de acțiune ale UE pentru a veni în sprijinul acestora și pentru a
diminua efectele problemelor sus menționate, astfel:
Pagina 179 din 759
 - un sistem de reglementare mult mai simplu, flexibil și facil
- îmbunătățirea accesului la finanțare
- sprijinirea internaționalizării
- crearea unui climat de concurență loială
- dezvoltarea spiritului antreprenorial
- colaborarea în abordările provocărilor ecologice
- stimularea cercetării și inovării
- protejarea ideilor – dreptul de proprietate intelectuală
- stimularea microîntreprinderilor și a întreprinderilor meșteșugărești
- sprijinirea inițiativelor locale.

2.1.4.2. Studiu IMM din România –KeysFin (februarie, 2015)

Studiul este realizat de echipa KeysFin pentru uzul propriu, dar și general și este realizat
pe baza datelor statistice oficiale.
Distribuția IMM-urilor active în funcție de domeniul de activitate arată foarte clar că
domeniile studiate se plasează într-o primă categorie, acea a domeniilor cele mai active. Evident
cota cea mai mare este reprezentată detașat de IMM-uri le din domeniul comerțului, totuși
construcțiile cu 10% și transporturile și depozitarea cu 7% sunt domenii consistente în activitatea
IMM-urilor din România.

Figura 2.1.4.1. Distribuția IMM-urilor active în funcție de domeniul de activitate

Sursa: reproducere p.4

S-a constat că cifra de afaceri pentru intervalul 2011-2013 este relativ uniform distribuită
între categorii micro, mici și mijlocii (cca.30%).

Pagina 180 din 759

 Cifra de afaceri variază cu +/- 5% în jurul valorii de 400.000lei. Repartizarea pe regiuni a
cifrei de afaceri arată că București-Ilfov înregistrează cea mai mare medie a CA, iar Nor-Est și
Sud-Vest pe cele mai mici.
În ceea ce privește rezultatul net la nivelul IMM-urilor se constată că se înregistrează
pierderi la Microîntreprinderi și rezultate pozitive la Mici și Mijlocii
Ponderea datoriilor este deținută tot de Microîntreprinderi cu o tendință de scădere de la
72% la 59% pentru perioada analizată și în defavoarea datoriilor întreprinderilor Mici și Mijlocii
care înregistrează o creștere de la 15% și 13% la 22% și respectiv 19%.

2.1.4.3. Carte albă a IMM-urilor din România 2016

Studiul se bazează pe intervievarea unui eșantion reprezentativ de 1096 de IMM-uri
cuprinzând în structură și organizații din domeniile construcții și transporturi. S-au desprins câteva
caracteristici ale acestora:
- majoritatea întreprinzătorilor sunt între 35 și 60 de ani 78,28%; 22,35% au studii
economice; 30,29 % sunt femei, 82,94 % sunt căsătoriți, 30,53% nu au copii;
63,96% au studii universitare și 35,17% au studii medii; ponderea cea mai mare
(29,98%) au vechime între 0-5 ani de întreprinzător; cca 80% alocă 40 de
ore/săptămână și peste afacerii cea ce însemnă o normă întreagă; 62,50% nu
apelează la membrii familiei;
- 33,58% consideră mediul de afaceri nefavorabil, 48,27% fiind neutri;
- mediul de afaceri este considerat favorabil în proporție de 33,56% in Sud Est,
urmată de Vest (30,77%), Sud (20,00%), Centru (18,45%), Nord Est (16,67%),
București –Ilfov (15,06), Nord Vest (11,69%), Sud Vest (9,01%);
- cota de favorabilitate este de 18,60% pentru transporturi și 10,99% pentru
construcții (cea mai scăzută), raportat la cea mai mare de 33,33% pentru Turism,
trendul păstrându-se și în percepția pentru 2017;
- intensitatea manifestării oportunităților de afaceri pentru IMM-uri pe o scală de la
1 la 3 se situează între 1,84 și 1,32, având o distribuție regională diferită astfel:
creșterea cererii pe piața internă (Nord Est 69,70% și Vest 69,23%), sporirea
exporturilor (Sud Est 24,66%), asimilarea de noi produse (Sud Vest 63,06%),
realizarea unui parteneriat de afaceri (Nord Vest 59,74), folosirea de noi tehnologii
(Sud Vest 52,25%), obținerea unui grant (Vest 38,46%), penetrarea pe piețe noi
(Nord Vest 64,94%, Nord Est 62,12% și Vest 61,54%);
- distribuția oportunităților de afaceri ale IMM-urilor pe domenii de activitate este
prezentată în graficul următor. Se poate observa că în domeniul construcții cele mai

Pagina 181 din 759

 importante sunt penetrare pe noi piețe și folosirea de noi tehnologii, iar minimul
înregistrându-l obținerea unui grant, spre deosebire de transporturi care
înregistrează maximele domeniului pentru aceleași categorii, dar minimele pentru
asimilarea de noi produse și realizarea unui parteneriat de afaceri;
-

Figura 2.1.4.2. Distribuția oportunităților de afaceri ale IMM-urilor pe domenii de

activitate
Sursa: reprezentarea autorului pe baza datelor din Cartea albă a IMM-urilor din România 2016, p.46

DinFigura 2.1.4.2. se poate observa că în domeniul construcțiilor Penetrarea pe piețe noi și

folosirea de tehnologii noi reprezintă oportunitățile primordiale, spre deosebire de exporturi care
se plasează la polul opus. În ceea ce privește transporturile Folosirea de noi tehnologii și sporirea
exporturilor sunt componentele de interes major și mai puțin asimilarea de noi produse și
realizarea unui parteneriat de afaceri.
Dificultățile identificate de studiu sunt (p.47) sunt prezentate înFigura2.1.4.3.
înregistrându-se frecvențe între 61,41 și 4,65.

Pagina 182 din 759

 Figura 2.1.4.3. Frecvența dificultăților majore cu care se confruntă IMM-urile
Sursa: reproducere din Cartea albă a IMM-urilor din România 2016, p.47

Se poate observa că birocrația, fiscalitatea excesivă și concurența neloială se plasează pe

primele cinci locuri ca și în studiul UE (Întreprinderile mici au prioritate; Europa este bună pentru
IMM-uri , iar IMM-urile sunt bune pentru Europa„, ediția 2008, elaborată de Comisia Europeană,
Departamentul Întreprinderi și Industrie), pregătirea personalului/ existența calificărilor se
plasează foarte aproape. Prezentăm o situație comparativă pentru o mai bună reprezentare a
acestora.

Dificultățile IMM-urilor din România 2017 Dificultățile IMM-urilor din UE 2008

Birocrația Sarcini administrative și normative
Fiscalitate excesivă Accesul la finanțare
Corupția Fiscalitate
Controalele excesive Lipsa de calificare
Concurența neloială Accesul la achizițiile publice
Scăderea cererii interne Concurență neloială/ prea puternică
Angajarea, pregătirea și menținerea personalului Dreptul muncii
Creșterea nivelului cheltuielilor salariale Accesul la piața unică
Inflația Accesul la programele UE
Concurența produselor din import Plățile întârziate
Întârzieri la încasarea facturilor de la firme private Accesul la piețele internaționale
Calitatea slabă a infrastructurii Accesul la informații și consultanță
Costurile ridicate ale creditelor Instabilitate economiei naționale/costurilor energetice
Instabilitatea relativă a monedei naționale Definirea imm-urilor
Accesul dificil la credite
Neplata facturilor de către instituțiile statului
Scăderea cererii la export
Obținerea consultanței și trainingului necesar firme
Cunoașterea și adoptarea acquisului comunitar

Sursa: analiză comparată în viziunea autorului

Pagina 183 din 759

 Considerăm că anumite deficiențe care apar în cele două studii pe primele locuri sunt
endemice și vor constitui elemente de preocupare la nivelul UE, dar și a statelor pentru o perioadă
lungă de timp, până la identificare unor soluții de rezolvare inovatoare.
Sunt arătate diferențe între regiuni în ponderile de confruntare cu aceste dificultăți, trendul
general fiind similar. O analiză pe dimensiuni ale firmelor arată că există unele diferențe, fără ca
acestea să fie majore.

Microîntreprinderi Întreprinderi mici Întreprinderi mijlocii

Birocrația
Fiscalitate excesivă
Corupția
Controalele excesive
Concurența neloială
Birocrația
Corupția
Fiscalitate excesivă
Concurența neloială
Scăderea cererii interne
Sursa: analiză comparată în viziunea autorului
Birocrația
Angajarea, pregătirea și menținerea personalului
Corupția
Concurența neloială
Creșterea nivelului cheltuielilor salariale
Scăderea cererii interne
Fiscalitate excesivă

Situația percepției dificultăților pe domenii de activitate arata că în domeniul

transporturilor ierarhia se menține pentru primele cinci poziții și în mare parte pentru toate
dificultățile, în timp ce pentru construcții acestea cunosc o altă ierarhizare, deși se mențin 4 din
cinci în top 5.
Construcții Transporturi
Concurența neloială Birocrația
Birocrația Fiscalitate excesivă
Controalele excesive Corupția
Fiscalitate excesivă Controalele excesive
Scăderea cererii interne Concurența neloială
Sursa: analiză comparată în viziunea autorului
În ceea ce privește factorii contextuali se remarcă pe primele locuri Cadrul legislativ,
Corupția, Criza economică mondială, Birocrația excesivă, Accesul la finanțare/politica băncilor,
precum și importanța lor pentru cele două domenii.

IMM-uri din România Construcții Transporturi

Cadrul legislativ Cadrul legislativ Cadrul legislativ
Corupția Birocrația excesivă Birocrația excesivă
Criza economică mondială Accesul la finanțare/politica băncilor Corupția
Birocrația excesivă Corupția Accesul la finanțare/politica băncilor
Accesul la finanțare/politica băncilor Criza economică mondială Incapacitate Guvernamentală
Sursa: analiză comparată în viziunea autorului

Pagina 184 din 759

 Impactul psihologic al situației economice generale asupra întreprinzătorilor din IMM-uri
este considerat destul de mare și redus sau foarte redus în construcții și transporturi în proporție de
peste 65%.
Mai mult de jumătate din întreprinzători consideră evoluția situației economice la fel, iar
37,48% mai proastă, opinie menținută și în domeniile construcții și transporturi.
O pondere de 35,66% din întreprinzători consideră că guvernul are o capacitate ridicată
sau corespunzătoare de rezolvare a problemelor; situația pe regiuni arată o încredere crescută în
guvern în Vest (69,23%) și Sud Est (52,06%); gradul de încredere este de 35,95% în construcții și
de 34,89% în transporturi.
Performanțele IMM-urilor în anul 2016 față de 2015 sunt considerate la fel în proporție
de 65,93% pentru construcții și de 51,16% în transporturi aflându-se în trendul general.
Se constată o constanță a nivelului de credite de la bănci, a datoriilor către furnizori, a
datoriilor clienților, a gradului de neplată a datoriilor către stat (CAS, TVA) în anii 2015/2014 și
2016/2015. În ceea ce privește domeniul construcțiilor și transporturilor se evidențiază menținerea
nivelului celor cinci indicatori, cu precizarea că gradul de neplată a datoriilor către stat (CAS,
TVA) se situează cu câteva puncte procentuale mai sus.
În același timp indicatorii economici ai IMM-urilor: Volumul fizic al vânzărilor, Numărul
de salariați, Stocurile de mărfuri, Volumul comenzilor, Numărul de clienți, Volumul exporturilor,
Profitul înregistrează o constanță în perioada analizată (2015/2014).
În ceea ce privește integrarea României în UE sunt identificate următoarele aspecte
benefice:
- acces mai bun pe piețe
- legislație și reglementări îmbunătățite
- furnizori potențiali mai ieftini și/sau mai buni
- acces mai bun la tehnologii
- accesul la fonduri structurale
- cooperare mai bună spre inovare
- proceduri și achiziții publice mai corecte
- alți factori
În domeniul construcțiilor și transporturilor avantajele primordiale sunt acces mai bun pe
piețe, legislație și reglementări îmbunătățite, iar în plan secund furnizori potențiali mai ieftini
și/sau mai buni, acces mai bun la tehnologii și accesul la fonduri structurale.
De remarcat este faptul că spre deosebire de celelalte domenii în construcții și transporturi
peste 70% nu sunt interesați și restul se informează, contrar celorlalte domenii care au depus
proiecte, elaborează proiecte sau au apelat la un consultant. Principalele obstacole identificate sunt:
- birocrația excesivă și instabilitate reglementărilor

Pagina 185 din 759

 - informații insuficiente privind fondurile disponibile
- fonduri proprii insuficiente cofinanțării
- criterii de eligibilitate nepermisive
- costuri ridicate pentru credite și garanții insuficiente
- lipsa de încredere în consultanți
- capacitate managerială de implementare redusă
în construcții primordiale fiind birocrația și lipsa informațiilor, iar în transporturi birocrație
și criteriile de eligibilitate.
În ceea ce privește elaborare de planuri și strategii cca jumătate din firme au declarat că
elaborează pentru un an și circa 10-15% pentru 3-5 ani. În domeniul construcțiilor situația este
similară spre deosebire de transporturi unde peste 65% elaborează planuri anuale și aproape 10%
multianuale.
Obiectivele principale pentru următorii ani sunt menținerea afacerii la dimensiunile actuale
și dezvoltarea moderată pentru peste 85% din întreprinzători, pondere care se regăsește în mod
similar pentru construcții și transporturi, comparativ cu turismul care are o cotă de 10% de
extindere rapidă.
Avantajele competitive ale IMM-urilor se prezintă conformFigura 2.1.4.4. în ordinea
descrescătoare a frecvenței de apariție.

Figura 2.1.4.4. Avantajele competitive ale IMM-urilor

Sursa: reproducere și adaptare din Cartea albă a IMM-urilor din România 2016, p.180 și 186

Pagina 186 din 759

 Din perspectiva activităților cu frecvența cea mai mare și cu maximă importanță pentru
bunul mers al firmei sunt:
- relația cu clienții și distribuitorii
- relația cu furnizorii
- identificarea de noi produse
- reducerea costurilor
- elaborarea strategiilor
- asigurarea cu personal
Acestea se plasează pe locurile fruntașe și în ceea ce privește domeniul construcțiilor și
transporturilor.
Activitatea de marketing este detașat o prioritate a întreprinzătorilor din construcții
(39,56%) și transporturi (30,23%), urmată de achiziția de tehnică nouă (23,08%), pregătire intensă
a feței de muncă (19,78%), înlocuire utilajelor (17,58%) și construcția de clădiri (15,38%) pentru
construcții, dar și de achiziția de tehnică nouă (20,93%), înlocuire utilajelor (18,60%), pregătire
intensă a feței de muncă (13,95%) pentru transporturi.
O pondere covârșitoare nu apelează la consultanță și se poate corobora cu faptul că există
o încredere scăzută în consultanți. Totuși 9,89% din firmele de construcții și 16,67% din cele de
transporturi au apelat la consultanți.
Procente ridicate (83,52% pentru construcții și 73,33% pentru transporturi) se înregistrează
cu privire la cunoașterea noțiunilor economice și a organizației bazate pe cunoaștere.
Factorii considerați ca fiind decisivi în succesul IMM-urilor sunt oportunitățile de piață,
relațiile cu partenerii de afaceri, angajați calificați, motivați și loiali, managementul gradului de
încărcare a angajaților. Dacă pentru domeniul construcțiilor relațiile cu partenerii de afaceri și
oportunitățile de piață sunt pe primele două locuri, pentru transporturi aceste sunt oportunitățile
de piață, urmate la egalitate de relațiile cu partenerii și angajații calificați și pricepuți.
Finanțarea IMM-urilor are ca forme principale autofinanțarea 71,99% și creditele bancare
(22,63%) și furnizor (21,26%), precum și leasing (7,94%). Situația este puțin modificată în ceea
ce privește domeniul construcțiilor - autofinanțarea 73,63%, creditele bancare 25,27%, credite
furnizor 15,38%, leasing 14,29%, astfel se poate observa o dublare a ponderii leasingului în
detrimentul creditelor furnizor. La domeniul transporturilor situația stă cu totul altfel
autofinanțarea 72,09%, credite furnizor 32,56%, creditele bancare 18,60%, leasing 11,63% - în
sensul că leasingul re o cotă mai mare decât în general, dar creditele furnizor sunt mult mai mari
în detrimentul celor bancare.
Bariere în accesarea finanțării sunt costul ridicat al creditelor/ dobândă ridicată, lipsa
garanțiilor colaterale, birocrație/proceduri dificile, lipsa certitudinii privind situația financiară a
companiei. În construcții pe primul loc se situează lipsa garanțiilor și costul ridicat al creditelor,

Pagina 187 din 759

urmate de , lipsa certitudinii privind situația financiară a companiei, ordinea se modifică costul
ridicat al creditelor , urmat de celelalte două la o distanță mică una de cealaltă.
Finanțările sunt necesare pentru capital de lucru, dezvoltarea de produse noi sau accesarea
de noi piețe, investiții în clădiri, tehnologie, echipamente, pregătire salariaților, refinanțare, etc. în
domeniile construcții și transporturi investițiile și capitalul de lucru sunt nevoile acute de finanțare.
Peste 90% din IMM-uri se plasează în zona 0-5 salariați, numărul mediu de angajați noi
este de 3,70 și variația medie de angajați de 1,58 pentru domeniul construcțiilor și respectiv de
3,91 și 0,84 pentru domeniul transporturi, cele mai mari înregistrate și comparabile cu cele din
industrie, dar mult diferite fașă de comerț, turism și servicii.
70% din firme au menținut nivelul salarial la nivel general, 86,67%din domeniul
construcțiilor și 74,42% în transporturi.
O treime din firme au oferit un număr mediu între 1-10 zile de trening pentru salariați,
nivelul celor care nu oferă trening este peste medie în cazul construcțiilor și puțin sub medie pentru
transporturi.

Figura 2.1.4.5. Criterii de apreciere a salariaților din IMM-urilor

Sursa: reproducere și adaptare din Cartea albă a IMM-urilor din România 2016, p.265 și 271

O treime din firme au peste 50% salariați cu studii superioare; ponderea medie a salariaților
cu studii superioare fiind de 34,68% pentru construcții și de 30,56% pentru transporturi.
Pagina 188 din 759
 Două treimi din firme au o pondere de sub 50% salariați bărbați, spre deosebire de
construcții și transporturi unde ponderea bărbaților în numărul de salariați este de peste 65%.
75% din firme au o pondere de angajați sub 50% cu o experiență profesională de peste
15ani, această pondere fiind de cca 25 % pentru construcții și transporturi.
Două treimi din firme activează pe piața locală, cca 40% pe piața națională și numai 10%
piața UE, ponderile sunt similare pentru transporturi, piața UE fiind redusă la jumătate pentru
domeniul construcțiilor.
Portofoliul de clienți este format din persoane fizice, firme, distribuitori, administrația
centrală și/sau locală, exportatori cu predilecție primele două, ponderi care se mențin și pentru
domeniile studiate. Din acest portofoliu sunt întrerupte relațiile cu o cotă de 20% în medie, sectorul
construcțiilor se situează sub medie la cca 15% iar cel al transporturilor se plasează mult peste la
peste 30%.
Inovarea este centrată pe noi produse și pe noi tehnologii, totuși nivelul investițiilor în
inovare este foarte scăzut. Principala formă de inovare este adaptarea elementelor noi introduse de
alții.
Utilizarea tehnologiei informației este centrată pe existența computerelor, utilizarea
internetului și a e-mailului, site-ul firmei, vânzări on-line, intranetul având o pondere infimă. Dacă
primele trei au o pondere de cca 75%, site-ul de cca 20 respectiv 25%, vânzările on line 15% și
respectiv 10% pentru construcții și transporturi, intranetul capătă o pondere semnificativă pentru
transport de peste 10%.
Serviciile de internet și intranet sunt utilizate pentru:
- comunicarea cu furnizorii și clienții
- obținerea de informații din mediul de afaceri
- promovarea produselor
- tranzacții sau plați
- comunicare in organizație
ponderea și ierarhia acestora se mențin pentru domeniile construcțiilor și transporturilor.

2.1.4.4. După 20 de ani – Caiete de Studii BNR

Studiul BNR După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele
decenii Postdecembriste, realizat de Florian Neagu ▪ Florin Dragu ▪ Adrian Costeiu din colecția
Caiete de studii BNR, Nr. 42, Ianuarie 2016 este o amplă analiză a mediului economic din
România, care utilizează date pentru perioada 1994-2014.
Se demonstrează în acest fel faptul ca în România, IMM-urile au căpătat un rol din ce în
ce mai important în raport cu firmele mari/ corporațiile. Astfel, se face o inversare a ponderii

Pagina 189 din 759

acestora de la 17% în 1994 la 58% în 2014 pondere a activelor, de la 20% șa 65% din forța de
muncă salariată și de la sub 30% la 53% contribuție la valoarea adăugată generată. (p.16)
La sfârșitul perioadei se poate aprecia că s-au creat condițiile necesare ca rolul IMM-urilor
din România să se înscrie în tendințele generale și mai ales cele europene de actor majoritar în
crearea de locuri de muncă și angajarea de personal, creare de valoare adăugată, creșterea avuției
naționale etc.
În ceea ce privește inovarea și firmele bazate pe cunoaștere aceste au cunoscut un ritm
scăzut în România. Studiul delimitează sectoare de activitate low-tech, medium low-tech și high-
tech, precum și less knowledgeintensive și knowledgeintensive, altfel spus sunt delimitate trei
categorii de tehnologizare: slab, mediu-slab și înalt tehnologizate și intens bazate pe cunoaștere și
scăzut bazate pe cunoaștere. Ritmul înregistrat de România spre deosebire de alte țări europene a
fost foarte redus, plasându-ne pe un loc codaș în ierarhie, deși sectoarele less knowledge-intensive
services au cunoscut o scădere a ponderii firmelor de la 81% în 1994 la sută la 56% în 2014 (p.19).
Un indicator important în analiza economică o reprezintă structura pasivului care, după cu
arată studiul ponderea capitalului propriu s-a redus la jumătate în favoarea îndatorării și a folosirii
diferitelor instrumente de creditare. În portofoliul datoriilor IMM-urile spre deosebire de marile
corporații au o pondere de aproape 60% alte datorii, în care sunt cuprinse datorii comerciale, către
stat, către personal, acționari etc. Inclusiv structura acestor datorii este diferită între cele două
categorii de întreprinderi IMM-urile având o pondere mai mare a datoriilor către acționari, iar
corporațiile a datoriilor comerciale.
Cele trei forme de finanțare utilizate a fost utilizarea fondurilor europene, acționarii și
băncile/instituțiile financiare. Dinamica creșterii pasivului a avut un ritm mai mare pentru IMM-
uri în raport cu corporațiile și o manieră diferită de a reacționa în momentul crizei și anume:
corporațiile au decis să-și diminueze gradul de îndatorare, în timp ce IMM-urile le-au majorat, în
special microîntreprinderile (p.41).
Activele sunt un alt indicator economico-financiar care furnizează informații cu privire la
robustețea activității economice. Din această perspectivă filmele din construcții, după cele din
comerț se bazează pe active circulante și mai puțin pe cele imobilizate, raportul active
circulante/active imobilizate fiind 60/40% (p.36).
Domeniul construcții este evidențiat în cadrul studiului ca fiind domeniul cu o dinamică
foarte ridicată a numărului de firme care a crescut de 12 ori în perioada studiată (p.13), dar și ca
un domeniu cu o rată scăzută de generare de valoare adăugată.
Deși în general este o tendință de creștere a capitalului străin și de deținere a rolului
dominant de către acesta, domeniul construcțiilor se remarcă printr-o tendință de menținere în sfera
capitalului autohton (peste 90%) (p.22).

Pagina 190 din 759

 O caracteristică negativă este înregistrată tot de construcții, care s-au plasat î topul firmelor
care au înregistrat pierderi, mai ales pe perioada crizei economice (p.32).
Distribuția pe județe în funcție de valoarea adăugată și cifra de afaceri, măsurat prin
indicele Herfindahl-Hirschman, arată că în domeniul construcțiilor acesta se înscrie la
neconcentrat adică este relativ uniform distribuit pe întreg teritoriul (p.59).
Transporturile nu au fost evidențiate în studiu ca domeniu separat, deci nu avem informații
în acest sens, aceste sunt menționate doar ca fiind pe primele locuri ca sub-sector cu companii less
knowledge-intensive services în 2014 după mai mulți indicatori (p.64).

2.2. Cerințe și perspective în Construcții și Transporturi

2.2.1. Factorii de impact – tendințe globale

2.2.1.1. Elemente ale evoluției economiei globale

Conectarea activității economice la celelalte componente ale vieții socio-economice, nu

poate fi făcută în afara ecosistemelor și schimbărilor geo-climaterice cu care se confruntă
societatea în ansamblul ei.
O dimensiune care trebuie avută în vedere este aceea a populației la nivel global.

Figura 2.2.1.1. Evoluția populației globului până în 2100 – scenarii

Sursa: Preluare ONU, World Population Prospects 2017
(https://esa.un.org/unpd/wpp/Graphs/DemographicProfiles/)

Pagina 191 din 759

 Varianta de mijloc, sau cea realistă, arată o tendință de creștere a populației globului către
un nivel de 11 miliarde pentru anul 2100. O creștere semnificativă față de nivelul actual. Spre
deosebire de trendul mondial, Europa are o cu totul altă evoluție. Considerând, și de această dată,
scenariul realist/ de mijloc, populația Europei se află încă pe o pantă ușor ascendentă până în anul
2025, urmând ca mai apoi să cunoască o descreștere semnificativă. (Figura 2.2.1.2.)

Figura 2.2.1.2. Evoluția populației în Europa până în 2100 – scenarii

Sursa: Preluare ONU, World Population Prospects 2017
(https://esa.un.org/unpd/wpp/Graphs/DemographicProfiles/)

Aceste tendințe sunt determinate de creșterea natalității și stabilizarea ratei de fertilitate,

precum și pe baza creșterii speranței de viață, a diminuării mortalității infantile și a eradicării unor
boli cu impact major.

Tabelul nr.2.2.1.1. Evoluția populației în România – scenarii pentru 2060

Mii persoane Modificare 2060/2011

Variante de 2011 2030 2060 Absolută Relativă
proiectare (mii) %
Cu migrație externă
Constantă 18047,0 12946,7 -7174,9 -35,7
Optimistă 20121,6 18270,3 13966,8 -6154,8 -30,6
Pesimistă 17777,6 11926,4 -8195,2 -40,7
Fără migrație externă
Constantă 18121,9 13232,7 -6889,0 -34,2
Optimistă 20121,6 18346,1 14270,5 -5851,2 -29,1
Pesimistă 17851,6 12195,8 -7925,8 -39,4

Sursa: Preluare Constantin, 2013, Proiectarea populației României la orizontul anului 2060

Pagina 192 din 759

 Estimări făcute pentru populația României (Constantin, 2013) pornind de la cifrele din
2011 și realizarea de proiecții pentru anii 2030 și 2060, evidențiază o tendință de scădere relativă
între 30 și 40 %, în funcție de scenariu.
Un subiect de mare importanță în contextul menționat este acela al calității vieții, indicator
complex care se adaugă la PIB și care oferă o imagine integrată asupra condițiilor de viață.
Începând cu Stiglitz, Sen și Fitoussi report (2009) și rapoartele ulterioare UE și OECD, a fost
agreat un sistem de 8+1 indicatori pentru a evalua nivelul de calitate a vieții. Acești indicatori sunt:
(1) Condiții materiale de trai, (2) Productivitate și activități principale, (3) Sănătate, (4) Educație,
(5) Timp liber și socializare, (6) Securitate economică și fizică, (7) Guvernare și drepturi
fundamentale, (8) Mediul natural și de trai și (9) Experiență generale a vieții.
Cel puțin doi din acești indicatori și anume ”Condiții materiale de trai” și ”Mediul natural
de trai” sunt direct legați de domeniul construcțiilor, aceștia făcând referire nu numai la existența
unei locuințe, dar și la suprafață, dotări și facilități.
Indirect indicatorii 2,3 și 4 sunt dependenți de existența construcțiilor industriale, indicatori
de genul baza materială pentru educați/elev sau infrastructura sistemului de sănătate/ pacient, fiind
des întâlniți în evaluarea sistemelor respective. Productivitatea muncii este în egală măsură
dependentă de condițiile de muncă unde infrastructura construcțiilor industriale joacă un rol
important.
Infrastructura de transport își pune la rândul său amprenta asupra indicatorului 2,
influențând foarte puternic natura activităților principale, dar are efecte și asupra indicatorilor 1 și
5, asigurând mobilitatea individului ca forță de muncă, dar și pentru satisfacerea nevoilor personale
de recreere și socializare.
Pornind de la aceste premise și de la faptul că resursele de care planeta dispune de resurse
limitate, trebuie să proiectăm viitorul celor două sectoare de activitate pe termen lung, utilizând
soluții inovative.

2.2.1.2. Tendințe în domeniul construcțiilor

Domeniul construcțiilor, după ce a cunoscut o cădere în timpul crizei economice din 2008-
2009, cunoaște din 2011 o creștere puternică și sistematică, estimându-se un nivel de peste 10
miliarde USD pentru 2020 în comparație cu 7,4 miliarde USD înregistrate în 2010. Articole de
specialitate identifică o serie de direcții și tendințe în domeniul construcțiilor pentru 2018 (Akbar,
2017; Menard, 2017).
Cele 8 tendințe identificate de Akbar și confirmate de alți specialiști, pot fi grupate, în
opinia noastră în trei categorii:
 Management
 Tehnică și tehnologie
Pagina 193 din 759
  Concepție sustenabilă.

Figura 2.2.1.3. Direcții de acțiune în construcții

Sursa: dezvoltare și interpretarea autorului după Akbar (2017)

În categoria direcțiilor de management se încadrează Proiectarea Modelării Informațiilor

(Building Information Modelling), Soft de Managementul Proiectelor (Project Management
Software) și Managementul Resursei Umane (Human Resources Management). Domeniile de
interes în ceea ce privește personalul este pregătirea acestuia la nivelul societății cunoașterii,
creșterea securității la locul de muncă și utilizarea tehnologiilor de vârf.
Utilizarea Realității Virtuale în pregătirea personalului sau personalizarea ofertei, a
roboților și a dronelor pentru colectarea informațiilor și supravegherea lucrărilor sunt forme
inovative de integrare a tehnologiilor de vârf în scopul creșterii performanței. Alte tendințe sunt
utilizarea tipăririi 3D, sau a vehiculelor auto-conduse.

Pagina 194 din 759

 Concepția sustenabilă vine în completarea celor menționate anterior și cuprinde
construcțiile modulare, ca formă de adaptare la noi cerințe de personalizare a construcțiilor și de
remodelare a acestora cu mai mare ușurință și construcțiile verzi (LEED Certification1).
World Economic Forum (2017) evidențiază șase provocări pentru industria construcțiilor,
astfel:
 Livrare pe bază de proiect – constă în abordări pe proiecte, cu termene și bugete
stabilite, utilizând managementul proiectelor în proiectare, implementare și
monitorizare. Acest mod de abordare va permite o creștere a productivității, calității și
securității. Se au în vedere implementare unor sisteme de tipul Proiectarea Modelării
Informațiilor (BIM - Building Information Model), Sistem Suport de Infrastructură
informațională (IISS - International Infrastructure Support System). În același tip se
discută despre alianțe strategice în proiecte complexe și utilizarea de metode inovative.
Alte componente ale acestei provocări sunt proiectarea performanțelor viitoare în
condiții de certitudine, integrarea experiențelor legate de mediu și proiectele globale
protecția mediului, înțelegerea incertitudinilor pentru creșterea performanțelor.
 Performanța ciclului de viață – vizează reducerea ciclului de viață a produselor din
construcții. Aceasta presupune o nouă paradigmă în managementul investițiilor,
flexibilitate in PPP.
 Sustenabilitate – aduce în discuție regândirea afacerilor din construcții din perspectiva
reducerii carbonului și a deșeurilor. Reproiectarea materialelor și utilizarea de
materiale inovatoare, diminuarea și reciclarea deșeurilor în alte activități, abordarea
integrată din perspectivă economică – socială – de mediu a proiectelor reprezintă o
parte din componentele provocării. Se pot avea în vedere aspecte de genul bilanțului
energetic al construcțiilor, capacitatea de încălzire și răcire a construcțiilor, dar și de
reproiectare a afacerilor și managementul riscului în contextul debușeelor în piețele și
proprietățile imobiliare.
 Accesibilitate – scopul primordial al firmelor de construcții devine acela de producere
a construcțiilor rezidențiale, birouri, industriale și de infrastructură la nivele calitative
superioare, dar la costuri pe care societatea și le poate permite. Accesul crescut al
beneficiarilor la produsele din construcții se poate realiza în condițiile creării unui
ecosistem de incluziune și accesibilitate, dezvoltarea de produse de finanțare pentru
construcții și reamenajări de locuințe, rentabilizarea capitalului.

1
LEED Certfication = Leadership in Energy and Environmental Design Certification (Certificarea Leadership-ului in
Proiectarea Energiei și Mediului); Sistem de evaluare a eficienței energetice și de mediu formulat și gestionat de
United States Green Building Council (Consiliul Construcțiilor Verzi din SUA); în prezent se folosește LEED v4
având variante pentru diferite tipuri de construcții
Pagina 195 din 759
  Elasticitate la dezastre – Cunoașterea și utilizarea de soluții tehnice noi care să asigure
o elasticitate maximă a infrastructurii și clădirilor la schimbările climaterice și dezastre
naturale. Pentru atingerea acestui obiectiv se iau în considerare formularea și
implementarea de noi instrumente pentru luarea deciziilor considerând factori de
schimbări climaterice și dezastre naturale, realizarea de rețele de colaborare trans-
sectoriale pentru managementul riscurilor și a crizelor. Un instrument de proiectare pe
termen mediu al afacerilor îl constituie master planuri de dezvoltare urbană.
 Flexibilitate, confort de locuire și bunăstare – promovarea și implementarea acelor
soluții constructive care să asigure confortul și bunăstarea utilizatorilor. În această
categorie se înscriu acele inițiative care să conducă la orașe creative, colorate,
inteligente, dar și umane, în care să-ți dorești să locuiești. De asemenea, materialele
naturale, eco-inovațiile, mediul de interior, mediul construit interconectat sunt posibile
abordări ale acestei provocări.
Din prezentările specialiștilor, provocările identificate pentru următorii ani și discuțiile din
mediul de afaceri internațional în domeniul construcțiilor rezultă că, pentru performanță și succes,
schimbarea treptată nu mai este o opțiune. Soluția actuală stă în inovare, salturi spectaculoase,
schimbări de paradigme în abordare, abordări neconvenționale etc.

2.2.1.3. Tendințe în domeniul transporturilor

Domeniul transporturilor este mult mai divers în comparație cu cel al construcțiilor, care
nici el nu se caracterizează printr-o omogenitate foarte mare. Din acest motiv, în cadrul World
Economic Forum, secțiunea destinată Viitorului Mobilității, nu au fost elaborate studii și strategii
integrate pentru întregul sector, optându-se pentru exprimarea de opinii. Cu toate acestea a fost
structurat un sistem complex de abordare a activității în domeniul transporturilor2.
Au fost identificate trei direcții prioritare pentru perioada viitoare:
 Siguranță și securitate – care vizează toate măsurile menite să asigure protecția circulației
persoanelor și mărfurilor, atât din perspectiva accidentelor clasice, dar și din perspectiva
noilor amenințări cum ar fi terorismul, atacurile cibernetice, calamitățile etc.
 Sustenabilitate și curățenie – constă în măsuri de reducere a impactului asupra mediului,
reducerea emisiilor de gaze poluante și a celor cu efect de seră, utilizarea materialelor și
managementul deșeurilor, reducerea zgomotului.
 Incluziune și eficiență - oferirea de soluții care să asigure un confort psihic diferitelor
categorii de pasageri (mame cu copii, bătrâni, persoane cu dizabilități etc.), crearea

2
Datorită complexității, a faptului că este realizată într-o manieră interactivă, considerăm că este util pentru prezentul
studiu să integram în text forma inițială a acesteia, preluată de pe site-ul World Economic Forum – Shaping the future
of mobility, și să oferim alte imagini în anexă
Pagina 196 din 759
 condițiilor pentru libera exprimare a religiei, spații de recreere și utilități (wifi, relaxare,
spații de lucru, asistență medicală, locuri pentru fumat, magazine etc.). Sunt avute în vedere
aspecte legate de accesul la serviciile de transport de persoane și mărfuri, soluții de
încredere în special pentru categorii noi de beneficiari.

Figura 2.2.1.4. Viitorul Mobilităților

Sursa: https://www.weforum.org/system-initiatives/shaping-the-future-of-mobility

Diferitele opinii exprimate, aduc in prim-planul industriei transporturilor o serie de tendințe

care, utilizând modelul anterior din domeniul construcțiilor, se pot grupa în aceleași trei categorii:
Management, Tehnologii noi, Concepție sustenabilă.

Pagina 197 din 759

 Figura 2.2.1.5. Direcții de acțiune în domeniul transporturilor
Sursa: concepția autorului

De această dată în categoria Management sunt avute în vedere aspecte legate de resursa
umană, pregătirea acesteia pentru a utiliza echipamente performante de transport și comunicare.
Tot în această categorie sunt incuse bazele de date referitoare la siguranța în trafic din perspectiva
persoanelor, mărfurilor, vehiculelor. Aspecte importante reprezintă managementul riscului de
accidente și prevenirea atacurilor teroriste, care au cunoscut noi valențe în ultimii ani.
Direcția reprezentată de tehnologii de vârf se referă la creșterea numărului de vehicule
electrice, considerate mult mai eficiente din perspectiva consumului de carburanți și a gradului de
poluare. O variantă tranzitorie poate fi asigurată de vehiculele hibrid. Acestora li se alătură
avioanele supersonice, care par a fi o soluție revenită pentru utilizarea pe scară largă. Să nu uităm
că și trenurile de mare viteză cu sisteme pneumatice și magnetice
Vehiculele auto-conduse (autoturisme, microbuze, autobuze, camioane) și dronele sunt
soluții care prind contur pentru servicii de taximetrie și logistică. Acestea evident înglobează
robotică și IT împreună cu diferite aplicații de dirijare, manipulare și control al traficului.
Infrastructura poate fi considerată, la o primă vedere, o componentă clasică de dezvoltare
a rețelelor de drumuri, căi feroviare etc. Există, în opinia noastră mai multe paliere care trebuie
avute în vedere și anume:

Pagina 198 din 759

 - Nivelul ”zero” este reprezentat de infrastructura rutieră și de căi ferate existente la
nivelul fiecărei țări, potențialul geografic concretizat în riveranitatea la canale
navigabile fluviale sau maritime, posibilitatea de participare la infrastructuri de
transport prin conducte;
- Nivelul ”unu” este integrarea acestora în rețele de transport internațional și realizarea
de ”culoare” de transport (un exemplu bine cunoscut este ”Drumul mătăsii”);
- Nivelul ”trei” este infrastructura logistică care să permită transportul de bunuri și
persoane, la nivel internațional, sisteme integrate de dirijare și monitorizare a traficului;
- Nivelul ”patru” existența flotelor de vehicule, avioane, drone, stații de alimentare,
service, facilități adiacente etc.
Concepția sustenabilă este însă direcția prioritară care va permite dezvoltarea celorlalte în
funcție de modul în care sunt structurate noile modele de afaceri. Aici putem aduce în discuție
economia digitală, comerțul electronic, care au cunoscut o creștere foarte mare în ultimii ani.
Modele de afaceri integrate care pot combina elemente diferite cu ar fi: car-share (utilizarea
mașinii proprii împreună cu alte persoane - taxi), bike-advertising (reclamă pe biciclete oferite
pentru transport urban), drone-deliery (livrări cu drone), car-baby sitter (servicii de transport
pentru copii la școală cu vehicule auto-drive), sharing economy (utilizare în comun de mijloace de
transport și depozitare de către mai multe firme) etc.
O a doua componentă a concepției sustenabile este dezvoltarea de soluții de transport ECO,
utilizând terminale care folosesc combustibili neconvenționali, cu emisii reduse, folosirea
transportului albastru. Implementarea sistemelor de optimizare a rutelor, loturilor, timpilor de
livrare.

2.2.1.4. Dezvoltare durabilă și economia circulară

Dezvoltarea durabilă3 introduce la sfârșitul anilor 80 ideea reconectării sistemelor socio-
economice la natură, adică restabilirea echilibrelor cu ecosistemele gazdă, ca urmare a predicțiilor
sumbre cu privire la poluare, efectele acesteia asupra schimbărilor climaterice și degradarea
accelerată a condițiilor de mediu la nivel global.
În abordarea teoretică și practică a conceptului de dezvoltare durabilă este necesară
utilizarea unui număr mare de factori de influență aflați în interdependență. Un set de factori
implicați în crearea unei imagini complexe sunt grupați pe trei paliere sistemice și demonstrează
legături orizontale și verticale (Grigorescu, 2003):
- dezvoltare durabilă (DD) – protecția mediului (PM) – calitatea vieții (CV)

3
Dezvolatare durabilă (Sustainable development) concept apărut în 1972 în Raportul Brundtland,, raport al misiunii
World Commission on Environment and Development (WCED), în care se propune o acțiune globală în vederea
protecției mediului și diminuarea poluării, principal factor al schimbărilor climaterice. Devine in anii următori un
concept fundamental al abordărilor integrate în special pentru sistemele economice și sociale.
Pagina 199 din 759
 - mediu economic (ME) – mediu social (MS) – mediu politic (MP)
- resurse materiale (RM) – resurse financiare (RF) – resurse umane (RU).

Figura 2.2.1.6. a) Factori congruenți de sustenabilitate; b) Zona de sustenabilitate

Sursa: Concepția autorului a) refăcut (Grigorescu, 2003)

”Conceptul de dezvoltare durabilă presupune existența societății și dezvoltarea economică

a acesteia în condițiile antropizării naturii, fără a crea însă prejudicii și daune acesteia.”
(Grigorescu, 2003).

Se poate observa că zona de sustenabilitate sau de dezvoltare durabilă a unei afaceri este
aceea în care se asigură intersecția intereselor și obiectivelor celor trei medii: economic, social și
natural (Figura 2.1.6.b). Important în ceea ce ne privește este palierul mediilor care interacționează:
economic, social și cel natural, care atunci când se suprapun creează condițiile dezvoltării sustenabile.

Din perspectiva economică, în circuitul natură-produs-natură sunt identificate (Grigorescu,

2003) șapte etape pe care activitatea economică trebuie să le aibă în vedere, de preferință de la inițierea
produsului sau a afacerii. Acestea sunt:

 cercetarea – dezvoltarea produsului sau serviciului, etapă de concepție care stabilește

remisele etapelor ulterioare;

 extragerea resurselor naturale – obținerea materiilor prime și a materialelor necesare

producerii produsului sau serviciului;

 fabricarea produsului sau furnizarea serviciului ( activitatea economică propriu zisă)

 comercializarea produsului sau serviciului

 Consumul sau utilizare produsului sau serviciului

 Post utilizare (reutilizare, reciclare, dezmembrare, reintegrare etc.)

Pagina 200 din 759

 Figura 2.2.1.7. Circuitul natură – produs – natură în dezvoltarea durabilă
Sursa: concepția autorului

Economia circulară, concept lansat de David W. Pearce and R. Kerry Turner in 1989, este
preluat și dezvoltat de alți cercetători și organisme internaționale. Fundația Ellen MacArthur, înființată
în 2010, are o contribuție semnificativă în prezent în reunirea diferitelor concepte și școli de
gândire complementară și formularea de unui cadru general de largă expunere și aplicabilitate.
Economia circulară este definită ca fiind un sistem regenerativ în care consumul de materii prime,
energia și deșeurile sunt reduse prin crearea buclelor de reintegrare.
Dacă economia clasică sau economia lineară pornește de la natură prin extracția de materii
prime și se termină cu deșeurile rezultate din consum, economia circulară presupune reciclarea și
reintegrarea deșeurilor în natură.
Un aspect care trebuie reținut este acela al proiectării cadrului general al activității
economice astfel încât să răspundă cerințelor economiei circulare sau a dezvoltării durabile. Cu
alte cuvinte, trebuie proiectate acele sisteme care să permită reducerea consumului de materii
prime, recuperarea și refolosirea deșeurilor pe parcursul producerii lor și reintegrarea în natură,
dezasamblarea finală și minimizarea reziduurilor non degradabile.

Pagina 201 din 759

 Figura 2.2.1.8. a) Economie lineară; b) Economie circulară
Sursa: prelua imagine Sustainable brands

Componente foarte importante ale dezvoltării economice, cele două sectoare sunt
importante pentru mediul social având un efect esențial asupra calității vieții și dezvoltării
societății. Atât domeniul construcțiilor cât și cel al transporturilor au un impact foarte puternic
asupra mediul natural, utilizând mari cantități de resurse naturale și producând mari cantități de
deșeuri. Din aceste motive cele două domenii se confruntă cu provocări foarte importante.

Figura 2.2.1.9. Deșeuri din construcții și demolări – forme de reintegrare

Sursa: preluare WEF (2016) Shaping the Future of Constructions, A Brekthrough in Mindset and Technology
Figura 13, p 33
Pagina 202 din 759
 În figura 2.2.1.9. este prezentată o schemă propusă de Fundația Ellen MacArthur de
reciclarea deșeurilor din construcții și demolări. Se poate observa că în prezent numai 20-30% din
deșeuri sunt reutilizate sau reciclate. Se propun, în același timp, soluții pentru reciclarea celorlalte
categorii de deșeuri.
În figura 2.2.1.10. aceeași autori propun o schemă de economie circulară pentru lanțul de
activități în construcții.

Figura 2.2.1.10. Deșeuri din construcții și demolări – forme de reintegrare

Sursa: preluare WEF (2016) Shaping the Future of Constructions, A Brekthrough in Mindset and Technology,
Figura 14, p 33

Pagina 203 din 759

 Considerând că schimbările profunde, care vor avea loc în domeniul construcțiilor, nu pot
avea loc fără participarea tuturor componentelor implicate în proces, studiul propune și un cadru
general de acțiune (WEF, 2016,Figura 5, pg.17). Pentru transformarea domeniului sunt identificate
trei paliere ale actorilor: guvern, sector economic și firme, iar pentru fiecare dintre acestea se
stabilesc câte două direcții de bune practici.
Fiecare palier are un rol bine definit și trebuie pregătit pentru a acționa în sensul facilitării
procesului de schimbare.

Figura 2.2.1.11. Cadrul general de implementare a schimbării

Sursa: Prelucrare după WEF, 2016,Figura 5, pg.17

Trebuie subliniat că domeniul construcțiilor se preconizează că va suferi schimbări

profunde de paradigmă a afacerii și a modului de integrare în cerințele și tendințele actuale impuse
de o dezvoltare durabilă și sustenabilitate pe termen mediu și lung.

2.2.2. Cerințele mediului de afaceri pentru domeniul Construcțiilor și

Transporturilor

2.2.2.1. Prognoze ale economiei naționale

Condițiile conjuncturale în care vor evolua IMM-urile din domeniul construcțiilor și

transporturilor sunt determinate de ansamblul economiei naționale, de tendințele și evoluției
acesteia.
Comisia Națională de Prognoză elaborează prognoze pe termen mediu pentru principalii
indicatori macroeconomici, care surprinde dinamica acestora și tendințele pentru o perioadă de 4-
5 ani. Astfel, ultima prognoză, Prognoza de iarnă 2018, publicată pe 2 februarie 2018, evidențiază
Pagina 204 din 759
o creștere reală a PIB de 7,1% pentru 2017 cu tendință de scădere în următorii ani (2018 – 6,1%;
2019 - 5,7%; 2020 – 5,7%; 2021 – 5,0%). (CNP, http://www.cnp.ro/ro/prognoze). Această creștere
economică a PIB se realizează prin contribuția diferitelor sectoare de activitate. (CNP, Prognoza
de iarnă 2018, pg.6).

Figura 2.2.2.1. Contribuția sectoarelor de activitate la creșterea reală a PIB 2016-2021

Sursa: date suport CNP, Prognoza de iarnă 2018, prelucrarea autorului

Se observă că sectorul construcțiilor este prognozat cu o contribuție constantă de 0,5 %

pentru următoarea perioadă, ceea ce anunță o creștere a volumului de activitate proporțională cu
ritmul de creștere general de 5-6%.
În ceea ce privește serviciile, în care sunt incluse și transporturile se constată o scădere a
contribuției de 0,5% pentru 2021, în rest valorile oscilând în jurul valorii de 3,5%. Este greu de
estimat care va fi cu precizie contribuția transporturilor, creșterea pe total servicii putând proveni
din alte sub-sectoare, cum ar fi de exemplu turismul (CNP, Prognoza de iarnă 2018, pg.7).

Pagina 205 din 759

 Figura 2.2.2.2. Structura PIB pe ramuri de activitate 2016 și 2021
Sursa: date suport CNP, Prognoza de iarnă 2018, prelucrarea autorului

Se poate constata că ponderea construcțiilor va cunoaște o creștere de 0,2%, comparativ cu

total servicii care vor cunoaște o creștere de 1,5%.
Contrar datelor din 2016 și 2017, când volumul lucrărilor de construcții a cunoscut creșteri
negative, pentru perioada 2018-2021 se estimează modificări procentuale pozitive, deci o tendință
de creștere a volumului activității. (CNP, Prognoza de iarnă 2018, pg.15).

Figura 2.2.2.3. Volumul lucrărilor de construcții 2016 - 2021

Sursa: date suport CNP, Prognoza de iarnă 2018, prelucrarea autorului

2.2.2.2. Evoluții ale sectoarelor construcții și transporturi

Conform comunicatelor de presă ale INS nr.299/28 noiembrie 2017, 328/28 decembrie
2017 și 47/28 februarie 2018, sunt prezentate tendințele activității economice pentru următoarele
trei luni, pe baza unor anchete conjuncturale (INS, Precizări metodologice). Activitatea economică
este împărțită în patru componente: industria prelucrătoare, construcții, comerț cu amănuntul și

Pagina 206 din 759

servicii și sunt considerați trei indicatori: situația economică, numărul de salariați și prețurile.
(http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate-de-presa).

Tabelul nr. 2.2.2.1.

Construcții
Evoluții 299/ 28 nov 2017 328/ 28 dec 2017 47/ 28 feb 2018 Observații
Situația -33% -37% +8% Schimbare de tendință
economică
Numărul de -21% -25% -5% Menținere de tendință
salariați dar scădere
semnificativă a
intensității
Prețuri +13% +14% +21% Menținerea tendinței
Servicii
299/ 28 nov 2017 328/ 28 dec 2017 47/ 28 feb 2018 Observații
Situația +6% +4% +6% Tendință de creștere
economică staționară
Numărul de +7% +7% +9% Idem
salariați
Prețuri +8% +8% +10% idem

Din ultimele trei comunicate de presă ale INS din noiembrie, decembrie 2017 și februarie
2018, se poate observa că pentru sectorul construcțiilor se preconizează o scădere a volumului
producției pe perioada de iarnă și o revigorare a activității în perioada de vară, o diminuare a
numărului de salariați și o creștere a prețurilor.
Sectorul transporturilor nu este individualizat, dar poate fi considerată tendința serviciilor,
care, înregistrează creșteri constante pentru toți indicatorii.
Numărul autorizațiilor de construcții, conform comunicatului de presă al INS nr. 23/30
ianuarie 2018, arată o creștere cu 8,1% în decembrie 2017 față de decembrie 2016. Dacă se au în
vedere datele pentru 2014-2017, atunci se poate aprecia că există un palier de relativă constanță.

Figura 2.2.2.4. Numărul autorizațiilor de construcție pentru clădiri rezidențiale,

pe regiuni de dezvoltare
Sursa: INS date suport comunicatului de presă nr. 23/30 ianuarie 2018, prelucrarea autorului
Pagina 207 din 759
 Din același comunicat de presă, din graficul evoluției numărului de locuințe și a suprafeței
utile din clădiri rezidențiale, pentru perioada ianuarie 2017 – ianuarie 2018, se poate constata
sezonalitatea activității din construcții.

Figura 2.2.2.5. Indicii lucrărilor de construcții – evoluție 2010-2017

(serie ajustată in funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate)
Sursa: reproducerea graficului Evoluția lunară a lucrărilor de construcții, pe elemente de structură, conform
CAEN, Comunicat de Presă INS nr.42/14 februarie 2018

Din datele prezentate în Comunicat de Presă INS nr.42/14 februarie 2018 rezultă o scădere
cu 5,4% a lucrărilor de construcții în anul 2017 față de anul 2016.
Dacă urmărim evoluția volumului total se poate remarca plasarea acestuia în preajma
nivelului de 100 luat ca etalon (volumul din anul 2010), cunoscând creșteri și descreșteri uneori
spectaculoase.
Din comunicatul de presă al INS nr.28/6 februarie 2018 referitor la evoluția
înmatriculărilor de autoturisme rutiere, se constată o creștere de 67,4% pentru autovehiculele
destinate transportului de persoane și de 12,2% pentru autovehiculele destinate transportului de
mărfuri, pentru trimestrul IV 2017 față de trimestrul IV 2016.
Din graficul evoluției pe trimestre in perioada 2016-2017 se constată o relativă
staționaritate pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri, dar o tendință importantă de
creștere pentru vehiculele destinate transportului de persoane.

Pagina 208 din 759

 Figura 2.2.2.6.Evoluția înmatriculări de noi vehicule, pe categorii 2016-2017
Sursa: date suport Comunicat de Presă INS nr.28/6 februarie 2018, prelucrarea autorului

2.2.2.3. Evoluția câștigului salarial mediu net lunar pe total economie

O componentă importantă în activitatea firmelor de construcții și transporturi o reprezintă
resursa umană, deoarece salariații sunt supuși unor certificări profesionale. Nivelul de calificare
trebuie verificat și reconfirmat sistematic pentru a garanta execuția unor lucrări de calitate.
Riscurile utilizării unei forțe de muncă necalificată și instabilă pe termen mediul și lung își poate
pune amprenta asupra calității produselor și serviciilor oferite.
S-a stabilit o corelație pozitivă între experiența în muncă și nivelul de pregătire, pe de-o
parte și veniturile obținute, pe de altă parte (Roman & Voicu, 2010), fapt care a devenit după anul
2007, datorită liberalizării circulației forței de muncă în cadrul UE, cauza principală a migrării
acesteia și reducerea bazinului de forță de muncă potențială.
Extinderea masivă a UE în anii 2004 și 2007, a generat un curent de mobilitate a forței de
muncă dinspre est spre vest, producând mutații atât în țările de origine, cât și în cele de destinație.
Efectele acestui fenomen (Heinz, & Ward-Warmedinger, 2006; Barslund, Busse &
Schwarzwälder, 2015) sunt mai puternice în țările de origine în comparație cu cele de destinație,
conducând la depopulare, probleme sociale diverse, modificarea structurii pieței muncii.
Pagina 209 din 759
 Firmele din Europa de Vest sunt din ce în ce mai preocupate de atragerea forței de muncă
din alte țări (Fellini, Ferro & Fullin, 2007¸ Heinz, & Ward-Warmedinger, 2006; Zimmermann,
2005), principalele cauze ale acestui fenomen fiind nivelul de salarizare și condițiile de muncă.
Dacă firma angajatoare este atrasă de faptul că poate plăti salarii mai mici și evită sindicalizarea
salariaților, la rândul lor, angajații sunt tentați de venituri mai mari în raport cu cele obținute în
țara de origine și de condiții de muncă mai bune.

Figura 2.2.2.7. Evoluția câștigului mediu net, 2016 și 2021

Sursa: date suport CNP, Prognoza de iarnă 2018, prelucrarea autorului, pg.25

Din acest motiv evoluția câștigurilor nete este un indicator care trebuie avut în vedere în
momentul proiectării unei strategii sau politici publice.
Din prognozele realizate se observă o creștere foarte marea câștigului salarial mediu lunar
net, dar și a celui real de peste 10%, în 2016 și 2017, creșteri determinate de schimbări ale
sistemului fiscal, salariul minim pe economie, masuri de fidelizare a forței de muncă, legea unică
de salarizare în sectorul public etc.
Nivelul de creștere salarială pentru 2019-2021 se așază pe un palier rezonabil de cca.5% a
câștigului salarial real.

2.2.2.4. Harta potențialului economic

În opinia noastră, o imagine asupra potențialului economic din România poate oferi
informații despre zonele unde nivelul economic este mai ridicat și implicit puterea investițională
și de dezvoltare este mai mare. În același timp, zonele mai puțin dezvoltate sunt cele către care
atenția decidenților politici trebuie să se orienteze cu prioritate.
Pentru estimarea potențialului economic zonal, din perspectiva domeniilor studiate,
utilizăm clasele de concentrare a activității firmelor de construcții și transporturi identificate prin

Pagina 210 din 759

analiza distribuției județene a firmelor active (Modul 1,Figura 6.8. și 6.9., pg.39-40) și harta
potențialului economic din România.

Figura 2.2.2.8. Harta potențialului economic din România 2017

Sursa: concepția autorului
Harta a fost generată cu ajutorul platformei ArcGIS pornind de la harta potențialului
economic creată în 2017 de World Bank și aplicând opțiunea cauterizării. Harta potențialului
economic din România cu 4 nivele este o reprezentare grafică în care sunt evidențiate patru
categorii de localități: localități foarte sărace (verde), sărace (galben), cu potențial mediu (albastru)
și cu potențial ridicat (roșu). Clasterizarea este făcută în funcție de numărul de localități cu un
nivel specific al potențialului economic. Clasele de clasterizare sunt: 1, 50, 90, 150, peste 188.
Zonele cu potențialul cel mai scăzut (verde) cuprind județe cum ar fi: Botoșani, Vaslui,
Caraș-Severin, Covasna (categoria 5) și Galați, Neamț, Vrancea, Buzău, Mehedinți (categoria 4)
Zona cu potențial scăzut (galben) cuprind: Gorj, Olt (categoria 4), Dolj, Vâlcea (categoria
3), Suceava (categoria 2).
Zonele cu potențial mediu (albastru) și ridicat (roșu) sunt formate din: Maramureș, Brașov,
Timiș, Prahova, Ilfov, Argeș (categoria 2) și respectiv: București, Constanța, Cluj, Baia-Mare.
Putem concluziona că o analiză integrată cu privire la potențialul economic, nivelul
veniturilor populației, forța de muncă disponibilă, accesul la materii prime și materiale, poate oferi
informații asupra diferențelor regionale și specificitatea măsurilor de susținere a afacerilor.

Pagina 211 din 759

2.2.2.5. Deficiențe structurale în mediul IMM-urilor
Proiectul ”Îmbunătățirea capacității instituționale, de evaluare și formulare de politici
macroeconomice în domeniul convergenței economice cu UE”, beneficiar Comisia Națională de
Prognoză, cod SMIS 27153, 2011-2013, în raportul ”Contribuția IMM-urilor la creșterea
economica - prezent și perspective” (pg.17-18), identifică și consemnează o serie de deficiențe
structurale ale mediului de afaceri al IMM-urilor pe care le considerăm relevante pentru analiza
noastră, pe care le vom prezenta, detalia și particulariza în continuare.
Deficiențele structurale identificate au influență asupra performanței IMM-urilor,
plasându-le sub valorile optime ale parametrilor studiați.
Densitatea IMM-urilor (raportul nr de IMM-uri la 1000 de locuitori) sub media europeană,
generează în România o problemă de masa critică. Un subiect controversat este acela al
dimensionării contribuției și potențialului acestora în total economie. Acestui sector economic i se
aplică principiul ”procentului mic aplicat la bază mare”4, adică contribuția substanțială a acestora
la VAR și PIB se realizează din contribuții mici, dar prin numărul mare de entități contribuabile.
Din acest motiv un curente de opinii susține existența unui număr mare (densități mari) de IMM-
uri ca indicator al nivelului acestora de dezvoltare și potențial economic. Alte curente de opinii
sugerează creșterea calității unui număr redus de IMM-uri și implicit creșterea ponderii acestora
în ansamblul economic.
Problema ”masei critice”, în ceea ce privește domeniile construcțiilor și transporturilor, în
opinia noastră, rămâne în paradigma densității, deoarece ponderea IMM-urilor este puternică în
favoarea întreprinderilor micro și mici.
Din structura pe dimensiuni a IMM-urilor, reiese o a doua problemă structurală, aceea de
dimensiune. Preponderent firmele din România sunt plasate în categoriile micro (0-9 salariați) și
mici (10-49 salariați), fapt evidențiat și pentru domeniile construcții și transporturi. Această
inclinație este rezultatul unor factori obiectivi, adică a unor activități de subzistență sau de minim
confort de economie de familie. Ele se caracterizează printr-o politică centrată pe supraviețuire și
mai puțin pe dezvoltare, mare parte au un management simplu sau precar. Ceea ce este important
și considerăm ca este o vulnerabilitate este volatilitatea acestora, dispariția cu mare ușurință a
acestora la cele mai mici fluctuații ale mediului economic.
În opinia noastră problema structurală identificată este de ”dimensiune - demografie”, o
consolidare și promovare către firmele mici și mijlocii a ponderii, completată de o diminuare a
volatilității putând fi o soluție de creștere a sectorului.
Problema ”rezilienței” IMM, adică a elasticități și puterii de adaptare și ajustare la apariția
unor riscuri, modificări sau șocuri (criză, calamități naturale, campanii media etc.). Acestea au o

4
Calculele matematice simple arată că un procent de 1% aplicat la o bază de 1000 unități (=10) este mai mare în
valoare absolută în raport cu un procent de 2% aplicat la o bază de 100 de unități (=2).
Pagina 212 din 759
capacitate foarte redusă de a face față la riscuri, deoarece sunt, în marea majoritate, rezultatul unui
comportament oportunist sau instinctual a întreprinzătorului, bazat pe o strategie pe termen scurt
sau foarte scurt și nu pe o gândire pe termen mediu și lung.
Existența unui grad ridicat de riscuri în domeniul construcțiilor, este confirmată de estimări
cum ar fi utilizarea modelului multicriterial Altman Z-score (Guda, 2015), care pentru construcțiile
de drumuri și poduri evaluează o distribuție de 48% risc mare de insolvenți, 36% risc mediu și
16% risc scăzut, utilizând datele Ministerului de finanțe.
Aspectele legate de problema ”structurii sectorului” arată orientarea către firme de comerț
și intermediere, în defavoarea firmelor de producție. Domeniul construcțiilor iese de sub incidența
acestei probleme structurale, fiind un sector de producție chiar și atunci când vorbim de proiectare,
lucrări de finisaje sau instalații, reabilitări și reamenajări.
Domeniul transporturilor se încadrează însă în categoria serviciilor, deci nu putem vorbi
de o producție propriu zisă, chiar dacă furnizarea unui serviciu implică producerea acestuia. 5 La
stabilirea acestei deficiențe structurale diferențierea a avut în vedere orientarea multor IMM-uri
către activități de intermediere, comercializare, distribuție, limitate la preluarea unor produse și
simplul transfer către alt proprietar. Serviciile de transporturi de mărfuri și servicii, indiferent de
forma lor rutiere, feroviare, fluviale, maritime, aeronautice, au o structură complexă și reprezintă
”produse” oferite persoanelor fizice și companiilor. În altă ordine de idei, serviciile de transport
pentru a fi oferite sunt dependente de infrastructuri, mijloace de transport, sisteme de control al
traficului, monitorizare, comunicații, manipulare, depozitare. Toate acestea dezvoltă o amplă
paletă de producție a activităților economice orizontale. Un exemplu în acest sens poate fi portul
Rotterdam care are o suprafață de 105 km2, pentru activități curente, depozitare și chiar producție,
primește circa 35.000 de nave, operează circa 11 milioane de containere de 20 de picioare pe an,
deservește 40 milioane de clienți.

2.2.2.6. Raportul inspecției în construcții

Inspectoratul de stat în construcții este instituția publică care are ca rol supraveghere
activității în construcții urmărind calitatea în construcții, eficiența energetică, disciplina în
urbanism, avizarea documentațiilor, regimul autorizațiilor, autorizare personalului și
laboratoarelor etc.
În afara funcției de control este organism de reglementare a pieței produselor de construcții
și promotor de politici publice în domeniul construcțiilor.

5
Termenul de producție este definit ca procesul de obținere a bunurilor necesare traiului și dezvoltării sociale
transformarea, prelucrarea ș modificarea materiilor naturale sau activitate de obținere a unui produs. Atunci când
termenului de produs i se asociază o existență materială intrinsecă el se încadrează în categoria bunurilor tangibile,
mărfurilor. Atunci când produsul rezultat ca urmare a unei activități umane nu capătă o formă tangibilă vorbim despre
sectorul serviciilor. Lipsa formei materiale nu înlătură existența producției.
Pagina 213 din 759
 Una din componente o reprezintă activitatea de soluționare a petițiilor, unde se poate
observa un procent de circa 30% pentru București-Ilfov, 14 % Nord-Est și cca. 10% pentru restul
regiunilor. Dacă analizăm activitățile de recepționare a lucrărilor ponderea ridicată o dețin
regiunile București-Ilfov (15-17%), Sud Muntenia (17%), celelalte oscilând de la trimestru la
trimestru în jurul valorii 10%+5%-2%.
Din datele raportului pentru trimestrul 3 2017 și comparativ cu același trimestru 2015 și
2016 se observă o creștere a obiectivelor de investiții și a numărului de agenți economici aflați în
activitate. Se remarcă și o intensificare a activității de control cu 15%, precum și o creștere similară
a deficiențelor constatate și a măsurilor dispuse, dar o ușoară scădere a sancțiunilor
contravenționale.
Ponderea cea mai mare (peste 65%) din activitățile de control desfășurate are ca obiectiv
execuția, urmată de disciplina în autorizarea lucrărilor (12%) ceea ce denotă o preocupare
primordială pentru modul în care sunt realizate lucrările de construcții.
Din distribuția teritorială pe regiuni a acțiunilor, măsurilor și sancțiunilor pentru trimestrul
3 2015, 2016, 2017 se constată că regiunea Nord-Est are cel mai mare număr de acțiuni > 800,
Sud-Est, Vest, Nord-Vest, centru între 600-800, iar Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, București-
Ilfov intre 500-600. București-Ilfov și Sud Muntenia se evidențiază la numărul de sancțiuni. În
trimestrul IV 2015-2017 cele două regiuni menționate beneficiază de o creștere a acțiunilor de
control, un prim efect fiind scăderea numărului de sancțiuni în Sud Muntenia, nu și în București-
Ilfov.
Pe baza rapoartelor menționate și prezentate foarte sintetic se poate armoniza sistemul de
reglementări astfel încât să fie promovate anumite tendințe și schimbări în domeniu, dar mai ales
se poate realiza un mecanism de constrângere și penalizare pentru asigurarea siguranței și
securității lucrărilor.

2.2.3. Perspective privind dezvoltarea și consolidarea sectorului IMM

2.2.3.1. Metodologia cercetării

Pentru formularea unei opinii asupra mediului de afaceri din domeniul construcțiilor și
transporturilor am considerat că cea mai potrivită metodă este cea fenomenologică. Metoda
fenomenologică permite colectarea de informații prin prisma experiențelor personale (Later, 1999;
Moustakas 1994; Schmicking, 2010, Bloor & Wood, 2006). Prezentarea propriilor experiențe și
percepții asupra unei teme oferă o nouă dimensiune a fenomenelor așa cum sunt ele înțelese și
descifrate de către cei intervievați. O întrebare firească ar putea fi în ce măsură metoda
fenomenologică poate oferi informații cu grad ridicat de generalitate. Aspectele pozitive ale acestei

Pagina 214 din 759

metode calitative în raport cu metode cantitative sunt cele legate de cunoașterea modului în care
individul se raportează la mediul din care face parte și felul în care percepe anumite realități.
Tehnica utilizată a fost cea a interviului semi-structurat, care permite existența unui set de
întrebări, care vor fi adresate celor intervievați, dar oferă și un grad de libertate în sensul că permite
includerea unor detalieri sau particularizări. Întrebările se referă la experiențe, opinii, valori,
cunoștințe percepții, fiind întrebări deschise trebuie avut grijă să nu conducă către o varietate foarte
mare de răspunsuri (Șandor, 2011; Popa, 2016; Van Teijlingen, 2014).
Interviul semi-structurat s-a realizat în perioada ianuarie-martie 2018 telefonic sau față-în-
față și a avut la bază un ghid de interviu pentru fiecare domeniu în parte.

2.2.3.2. Obiectivele cercetării

Ghidurile de interviu au avut în vedere surprinderea și aprofundarea existenței dificultăților

identificate prin sondajele de opinii, influenței factorilor contextuali ( Modulul 1, pg.28), dar și
aspecte legate de implicarea statului și politici de susținere, abordări inovatoare, racordare la
tendințele actuale.

Ghidul de interviu semi-structurat pentru domeniul CONSTRUCȚII/TRANSPORTURI

Numele interlocutorului________________________________
Data___________________
Scopul interviului: Obținerea de informații despre mediul de afaceri al IMM din domeniul
CONSTRUCȚII/TRANSPORTURI, dificultăți, provocări, așteptări.

 Prezentarea interlocutorului și scopul interviului

 Precizare despre modul de realizare a interviului – Interviul nu va fi înregistrat, pentru
acuratețea informației și a redării opiniei dumneavoastră se vor formula concluzii pe
parcurs sau la sfârșitul discuției care vor fi consemnate. Date dumneavoastră personale
nu vor fi făcute publice, întreaga discuție este confidențială, doar concluziile vor fi
utilizate în realizarea studiului.
Pentru început aș dori să ne spuneți care este poziția dvs. și domeniul de activitate? (concret se vor
colecta informații despre activitatea firmei și poziția persoanei intervievate).

A. În opinia dumneavoastră, există dificultăți întâmpinate de către operatorii economici

(IMM-uri) în inițierea și desfășurarea activității. astfel de dificultăți și care credeți că
ar fi acestea? Dacă răspunsul este DA – Întrebări suplimentare: Care ar fi acestea în opinia
dvs.? Se face comparație cu cele rezultate din sondaje (vezi tabelul) și se aduc în discuție
Pagina 215 din 759
 cele ne menționate pentru a se identifica motivul excluderii lor din opinia interlocutorului.
Ce părere aveți despre…? Cu care dintre acestea v-ați confruntat? Care ar fi cauzele
existenței lor? Cum credeți că ar putea fi rezolvate?

Construcții Transporturi
Concurența neloială Birocrația
Birocrația Fiscalitate excesivă
Controalele excesive Corupția
Fiscalitate excesivă Controalele excesive
Scăderea cererii interne Concurența neloială
Sursa: Tabelul nr. 5.3. Modulul 1, pg.28
B. Care din următorii factori contextuali considerați că afectează sau pot afecta
activitatea dvs. (se enumeră în funcție de domeniu)? Întrebări suplimentare: În opinia
dvs. există și alți factori de influență? Care considerați că sunt cei mai importanți? Cu care
dintre aceștia v-ați confruntat? Cum ați rezolvat problema? Care sunt sistemele care trebuie
îmbunătățite (juridic, financiar-fiscal, bancar, administrativ etc.)?

IMM-uri din România Construcții Transporturi

Cadrul legislativ Cadrul legislativ Cadrul legislativ
Corupția Birocrația excesivă Birocrația excesivă
Criza economică mondială Accesul la finanțare/politica băncilor Corupția
Birocrația excesivă Corupția Accesul la finanțare/politica băncilor
Accesul la finanțare/politica băncilor Criza economică mondială Incapacitate Guvernamentală
Sursa: Tabelul nr. 5.4. Modulul 1, pg.28

C. Cunoașteți că orice afacere depinde de trei resurse primordiale: materiale, umane și

financiare. În ceea ce privește resursa umană, există problemele cu care vă
confruntați și dacă da, care sunt acestea? Întrebări suplimentare: În funcție de
problemele ridicate se vor solicita informații cu privire la motivele apariției acestor
probleme, forme de rezolvare, alte sugestii.
D. Care este opinia dumneavoastră în legătură cu integrarea în asociații profesionale,
patronale, sindicale? Întrebări suplimentare: Este firma înscrisă în organizații de genul
celor menționate? Credeți că este util? Care este ajutorul pe are îl primiți de la acestea?
Cum poate fi îmbunătățită contribuția lor la optimizarea mediului de afaceri? Ce părere
aveți despre sindicate și rolul lor? Dar despre CNIPMMR? Vă simțiți reprezentat de
aceștia? Cum poate fi îmbunătățită această legătură?
E. Ce știți despre dialogul social și Consiliul Economic și Social din România? Întrebări
suplimentare: Ați fi interesat să aflați mai multe? Credeți că un asemenea organism ar putea

Pagina 216 din 759

 aduce în discuție și pune pe agenda guvernamentală problemele cu care vă confruntați?
Cum vedeți stabilirea unei mai bune legături mei bune între IMM-uri și această instituție
de interes public?
F. Considerați că statul/guvernul/parlamentul pot contribui la îmbunătățirea mediului
de afaceri din care faceți parte? Întrebări suplimentare: Care credeți că ar trebui să fie
formele de intervenție sau susținere a statului? (propuneri legislative, modificări
legislative, politici publice sectoriale, strategii publice sectoriale, creșterea transparenței
și accesului la informații a stakeholderilor la informații, crearea de organisme consultative
etc.)? Fondurile structurale și programele de sprijin destinate IMM constituie un instrument
eficient de intervenție? Ce credeți dumneavoastră că trebuie făcut cu prioritate pentru a
veni în ajutorul dvs.?
G. Cu siguranță cunoașteți că activitatea economică este dinamică și progresează într-
un ritm foarte alert, mai ales în ultima perioadă; În domeniul dumneavoastră se poate
vorbi despre tendințe? (se poate face referire la tendințe din modă). Întrebări
suplimentare: Vă informați în legătură cu tendințele din sectorul dvs. de activitate? Care
sunt sursele de informare? Care este impactul tehnologiilor noi, materialelor noi, etc.? Cât
de repede vă puteți integra în noile tendințe? Considerați că statul ar trebui să sprijine
asemenea procese cu prioritate? Care sunt riscurile ne-alinierii?
H. Cum poate contribui inovarea la dezvoltarea afacerilor în domeniul dvs.? Întrebări
suplimentare: Sunteți un întreprinzător inovator? Pot să apară afaceri cu totul noi care să
revoluționeze sectorul? O să puteți face față concurenței? Trebuie stimulate idei de afaceri
inedite? Pot fi preluate de către IMM-uri soluții noi rezultate din invenții? Cum se face
accesul la cercetare-dezvoltare-inovare al micului întreprinzător?
I. În încheiere câteva întrebări scurte:
a. Cum apreciați inițiativa unui astfel de interviu?
(foarte bună – bună – neutră – proastă – foarte proastă)
b. Întrebările și discuția avută v-au adus în atenție unele aspecte asupra cărora să vă
orientați atenția?
Cu siguranță – Da – Nu știu – Poate – Nu
c. Credeți că informațiile furnizate de dvs. vor contribui la realizarea unei schimbări?
Cu siguranță – Da – Nu știu – Poate – Nu
d. Ați accepta să fiți subiectul unui experiment economic?
Da – Nu – Nu știu
Vă mulțumim că ați acceptat să participați la acest interviu.

Pagina 217 din 759

 Persoanele intervievate au fost selectate în așa fel încât să facă parte din mediul de afaceri
al celor două domenii studiate (construcții și transporturi), să acopere cât mai mult din plaja de
activități conform CAEN, să fie din managementul firmei dar și din lucrători, să existe o oarecare
distribuție regională.
Eșantioanele estimate pentru intervievare sunt prezentate în tabelul nr. 2.2.3.1.

Tabelul nr.2.2.3.1.
Nr. crt. Construcții Transporturi
Tipuri de subiecți intervievați
1. Proprietar de IMM construcții civile Proprietar firmă transport rutier de marfă
2. Întreprinzător construcții civile Întreprinzător transport rutier marfă
3. Întreprinzător amenajări interioare Proprietar firmă transport rutier persoane
4. Proiectant / arhitect Întreprinzător transport rutier persoane
5. Manager firmă construcții industriale Taximetrist individual
6. Dezvoltator imobiliar Transport colete – livrări comenzi
7. Întreprinzător lucrări instalații electrice Transport urban și inter-urban
și tehnico-sanitare
8. Manager construcții speciale Servicii de mutare
9. Agent imobiliar Transport fluvial /maritim
10. Reprezentant organizație sindicală Transport aerian de mărfuri/persoane
11. Reprezentant organizație patronală Reprezentant organizație sindicală
12. Inspecția în construcții Reprezentant organizație patronală
13. Camera de Comerț și Industrie Camera de Comerț și Industrie
14. Administrația publică locală Administrația publică locală
15. Administrația publică centrală Ministerul Transporturilor
Distribuția geografică6
București București / Constanța
Prahova / Constanța Prahova / Timiș
Galați / Argeș Dâmbovița / Maramureș
Dâmbovița / Vrancea Galați / Vrancea
Brăila / Botoșani Tulcea / Botoșani

Eșantionul final a fost de 54 de subiecți, care au acceptat să participe la interviu, dintr-o

listă de 89 de subiecți contactați, 11 subiecți potențiali nu au putut fi contactați. Din motive de
confidențialitate și acces la informații cu caracter personal (Lege nr. 677/2001 - cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal) nu pot fi oferite alte informații cu privire la subiecți.
Putem preciza că nu toate categoriile menționate în structura eșantioanelor estimate au avut
cel puțin un reprezentant.

6
A fost avută în vedere repartizare a pe județe a firmelor active din domeniul construcțiilor și transporturilor
prezentată în Modulul 1, pg.39-40, pentru a se colecta informații din fiecare clasă identificată
Pagina 218 din 759
 2.2.3.3. Rezultatele cercetării
Consemnarea informațiilor a fost realizată, după cum este prezentat și în ghidul de interviu
de către operatorul de interviu sub forma unor concluzii pe baza discuțiilor avute cu subiecții.
Fiecare interviu a avut o durată cuprinsă între 90-120 de minute, pentru fiecare întrebare alocându-
se în medie 10-15 minute.
Rezultatele reprezintă o sinteză a informațiilor relatate de către subiecți, opiniilor și
propunerilor acestora, într-o formă cât mai unitară care să poate permite formularea unor
probleme, soluții, idei pentru fiecare întrebare în parte.
A. Dificultăți întâmpinate de către operatorii economici (IMM-uri) în inițierea și
desfășurarea activității
Opinia unanimă a fost că există dificultăți, chiar dacă au existat nuanțări în sensul că
permanent vor exista dificultăți și probleme sau lucruri care nu merg foarte bine, până la totul
merge prost și activitatea este un lung șir de dificultăți, de natură diferită.
În general dificultățile semnalate au fost puse în seama statului, primele referiri fiind legate
de noile schimbări cu privire la transferul contribuțiilor aferente salariilor. Aceasta a creat o
bulversare pentru toți, începând cu întreprinzătorii sau managerii care au trebuit să se preocupe de
modificarea contractelor de muncă, procesul implicând discuții cu fiecare salariat, introducerea
datelor în REVISAL, modificări în contabilitate pentru calculul salariilor, iar în unele situații
recalcularea/regândirea întregii afaceri. Pentru salariați, a constituit o temere cu privire la venitul
net, generată în principal de insecuritate și neîncredere.
Un alt aspect adus în discuție a fost declarația 600, care a generat același tip de probleme,
a efectuării unor acțiuni birocratice și din cauza informațiilor incomplete și incoerente, chiar
contradictorii, temerea și neîncrederea a determinat un climat de nesiguranță și disconfort.
C1 – Șocuri, de genul celor menționate, venite din reglementări neclare sau dintr-o proastă
gestionare a mesajului către cei interesați, creează, în afara adăugării în listă a unor noi activități
birocratice (temporare sau permanente), un climat de neîncredere care-și pune amprenta pe
întreaga activitate.
Birocrația și corupția au fost abordate în general într-o relație de simbioză, determinându-
se și potențându-se reciproc, dar și corelate cu comportamentul funcționarilor publici. Din
exemplele oferite a reieșit că atunci când reglementările nu sunt foarte clare, sau sunt
contradictorii, când procedurile sunt stufoase și de lungă durată, cel mai bine este să stabilești o
relație personală cu un funcționar, care să-ți dea informații suplimentare, să te consilieze ce, cum
și când trebuie să faci. Evident pentru că percepi această atitudine ca pe o favoare, te simți obligat
să te revanșezi. Nu au fost negate și situații în care funcționarii au o atitudine ostilă, refuzând să
dea orice informație sau clarificare, precum și situații în care de la început s-a știut că pentru a
obține o autorizație/certificat/aprobare etc. trebuie să ”fii atent” cu o anumită persoană.
Pagina 219 din 759
 Situații de acest fel se întâlnesc, sau există temerea că pot exista, cu precădere atunci când
se exercită controale, indiferent de instituția și obiectul acestora. Trebuie menționat că marea
majoritate a subiecților au declarat că apriori, atunci când sunt controlați, au temerea că vor fi
sancționați, că li se caută cât mai multe probleme pentru a ridica nivelul de disconfort și implicit
”miza” negocierii. Declarațiile subiecților au cuprins formulări de genul: ”deși știu că lucrez corect
și respect toate legile, dacă vor EI tot îmi găsesc ceva” sau ”dacă nu mă descurc, închid afacerea”.
Un aspect adus în discuție a fost acela al ”planului de amenzi” și ”bonusurilor pentru
controlori”, care consideră că dezvoltă un interes major al autorităților de control pentru a da
sancțiuni multe și cât mai mari, ajungându-se la o adevărată vânătoare de greșeli.
La întrebarea ”Ce părere aveți despre legea prevenției?”, unanim au considerat că este o
inițiativă bună, dar sunt sceptici până nu văd cum va funcționa în realitate și au sugerat că, dacă
dă rezultate poate se extinde și în alte domenii.
C2 – Birocrația și corupția sunt corelate, existența unor prevederi și proceduri foarte
complicate și neclare conducând la elemente de corupție, principalii factori care potențează
aceste fenomene sunt pregătirea și atitudinea funcționarilor, dar și măsuri de genul bonusurilor
din amenzi.
S1 – Au fost sugerate reducerea și simplificarea birocratică și crearea unui climat de
colaborare cu autoritățile.
S2 – Extinderea legii prevenției la alte categorii de controale
Forța de muncă a fost menționată ca fiind o problemă pentru ambele domenii, din două
perspective: existența unui număr din ce în ce mai mic de personal calificat pentru a fi angajat și
fidelizarea personalului. Detalierile opiniilor vor fi făcute la întrebarea C.
Piața și concurența au fost invocate ca dificultăți, actorii mari de pe piață fiind percepuți
ca o amenințare, prin forța financiară, dimensiunile afacerii, cunoașterea brandului etc. Și-au
manifestat îngrijorarea că diminuarea veniturilor populației și implicit a înclinației acesteia către
investiții imobiliare poate conduce la o scădere a cererii pe piață, care ar putea să-i aducă în situații
de faliment. Accesul la lucrări publice este considerat dificil, și este invocată corupția ca motiv
pentru care nici nu își propun să participe la licitații, considerându-le aranjate. În cazul celor care
au avut lucrări pentru instituții publice au evidențiat faptul că există riscuri foarte mari datorită
întârzierii plăților și uneori poți ajunge în blocaje financiare.
Din perspectiva clienților și a consumatorilor s-au făcut aprecieri că nivelul de pretenții a
crescut, aceștia au o informare mult mai bună și rapidă și negocierile sunt din ce în ce mai dificile
pentru că aceștia urmăresc să obțină produse de foarte bună calitate, la prețuri cât mai mici. Uneori
dezvoltatorii sunt presați să reducă prețurile de vânzare până la limite foarte reduse ale profitului
numai să se poată recapitaliza.

Pagina 220 din 759

 C3 – Piața și concurența au fost apreciate ca fiind pericole pentru fiecare întreprinzător,
o constricție a pieței putând să creeze mari probleme în principal firmelor mici și foarte mici.
Lucrările publice asigură o anumită consistență afacerii, fiind de regulă contracte pe terne mediu,
dar decontările sunt greoaie și pot conduce la insolvența. Accesul la lucrările publice este
considerat foarte dificil ca procedură dar și din cauza suspiciunilor de corupție.
Majoritatea subiecților au apreciat că nivelul de fiscalitate este ridicat, dacă sunt luate în
considerație toate taxele, contribuțiile sau obligații legale pe care le au de achitat. O simplificare
și reducere a categoriilor, precum și a valorii ar fi binevenită aceasta putând capitaliza firmele,
care în prezent sunt la limită.

B. Factori contextuali considerați că afectează sau pot afecta activitatea

Părerea unanimă a fost aceea că statul nu se implică suficient să creeze un mediu de afaceri
mai bun, în care întreprinzătorii să ne se mai simtă într-o permanentă amenințare. Prin stat au fost
nominalizate atât instituțiile administrației publice, legislația, guvernul, parlamentul. Pornind de
la remarci de genul ”nimeni nu face nimic pentru noi”, ”nu există interes ca să dezvoltăm noi
afaceri”, ”fac tot ce pot să ne convingă să renunțăm” și ajungând până la ”au alte interese și noi nu
contăm”, ”o legislație neclară și birocrație excesivă permit autorităților să țină sub control anumite
categorii socio-profesionale”.
Subiecții din ambele domenii și-au exprimat opinia că legislația este foarte stufoasă, uneori
contradictorie, într-o permanentă schimbare și asta atrage după sine iminența unor scăpări sau
întârzierii.
Sistemul bancar este considerat un factor contextual foarte important, creditarea fiind
forma principală prin care beneficiarii își achiziționează reședințe, iar transportorii mijloace de
transport. Costurile de creditare, procedurile bancare sunt considerate ca fiind mari și dificile, dar
fiind pentru mulți singura formă de finanțare este acceptată cu resemnare.
O posibilă criză economică este percepută, ca și calamitățile naturale, factori independenți
de voința individuală și deci sunt tratate în multe situații ca un ”DAT” față de care vor acționa pe
baza unor decizii de moment. În cazul firmelor, care beneficiază cât de cât de un management,
sunt elemente timide de cunoaștere a riscurilor la care este expusă afacerea.
Schimbările politice foarte dese la nivelul guvernului sunt percepute ca un factor
perturbator, nu din perspectiva partidului aflat la guvernare, ci a posibilelor schimbări legislative
și de reglementare, a politicilor publice și a raportării la mediul de afaceri.

C. Resursa umană
S-a evidențiat faptul că există o discrepanță între salariul dorit și salariul oferit, angajații
având ca element de raportare salariul pe care l-ar obține dacă ar lucra în alte țări europene,

Pagina 221 din 759

preponderent din vest, în timp ce angajatorii au în vedere salariul minim pe economie și salariul
pe care îl pot oferi pe termen lung.
În construcții, sezonalitatea lucrărilor are un impact puternic asupra bugetelor firmei și
reprezintă o preocupare continuă a celor care au salariați permanenți, de unde și tendința de a
angaja pe durată determinată, în măsura existenței unor lucrări contractate. Acest aspect îi
determină și pe angajați să fie în contact cu mai mulți întreprinzători și să accepte schimbarea
frecventă a angajatorului.
În transporturi există alte preocupări fundamentale cu privire la personal, una generală fiind
legată de perioadele de inactivitate determinată de suspendarea temporară a permisului de
conducere, și costurile amenzilor rutiere. În ceea ce privește transportul de persoane dificultățile
sunt legate pe de-o parte de atitudinea acestora față de pasageri, încrederea cu privire la încasările
realizate, dar și aspectele legate de siguranța în trafic. Transportul de mărfuri ridică, la rândul său,
aspecte legate de încrederea că mărfurile încredințate, încasările făcute, de atitudine față de
beneficiari etc.
Pregătirea angajaților, nivelul de calificare și abilitățile lor constituie o dificultate pe care
au menționat-o o parte din subiecți, mai ales atunci când aceștia sunt supuși unor certificări sau
abilitări specifice domeniului.
Punctual, în ceea ce privește activitatea de taximetrie, s-a contrat opinia atât din partea
întreprinzătorilor, cât și a șoferilor că modul în care funcționează în prezent este unul impropriu,
dar nici nu cred că o restructurare va îmbunătăți situația.
C4 – Există dificultăți în găsirea de forță de muncă cu nivelul de pregătire și aptitudini
corespunzătoare și cu așteptări salariale la nivelul celor pe care angajatorii le pot oferi. Din acest
motiv, uneori sunt acceptate persoane cu calificare redusă, care însă are impact asupra calității
lucrărilor.
S3 – O măsură pe care unii angajatori au luat-o este aceea de organizare a unui mecanism
de supraveghere a angajaților pentru asigurarea calității produselor.

D. Integrarea în asociații profesionale, patronale, sindicale

Întreprinzătorii au declarat, în mare parte, că sunt afiliați unor asociații patronale prin
intermediul cărora pot afla informații despre noi reglementări, discută probleme cu care se
confruntă și încearcă să aducă în agenția oficialilor preocupările și îngrijorărilor.
O serie de întreprinzători au opinat că nu văd sensul unei astfel de afilieri, că nu conduce
la nimic, este doar o formă de a mai da niște bani pentru unii.
Angajații ar accepta să fie în sindicat dar așteaptă ca cineva să le facă o ofertă.

Pagina 222 din 759

 În general IMM-urile nu au sindicate pentru că numărul salariaților este prea mic și nimeni
nu este interesat să se ocupe de acest lucru, cu atât mai mult cu cât nu văd niște motive suficient
de puternice.
Toți subiecții cunosc existența CNIPMMR, dar nu au putut să furnizeze detalii cu privire
la o situație în care au beneficiat de sprijin sau informare. Spre deosebire au fost menționate
Camerele de Comerț, Industrie și Agricultură ca furnizoare de informații.
C5 – Nu s-au formulat opinii foarte clare, subiecții s-au plasat într-o relativă neutralitate,
arătând că există unele avantaje, dar destul de voalate și pe termen lung, în schimb există niște
costuri și obligații suplimentare. Atomizarea este încă o cauză care pentru patronat poate fi un
motiv de afiliere în scopul creșterii puterii de negociere cu reprezentanții autorităților. Angajații
nu sunt la fel de determinați în dorința de sindicalizare, deși nu o exclud.

E. Dialogul social și Consiliul Economic și Social din România

Cunoștințele sunt foarte reduse, foarte mulți nu știu despre ce este vorba și chiar unii nu s-
au arătat interesați de a primi mai multe detalii.

F. Contribuția statului/guvernului/parlamentului la îmbunătățirea mediului de afaceri

Opinia generală este că doar ”statul” poate să rezolve din probleme, cu condiția ca
politicienii și administrația publică să dorească acest lucru.
Legislația poate, în opinia unora, să fie corectată și simplificată în așa fel încât să conducă
la proceduri unitare, simple și ușor accesibile. S-a exprimat o dorință pentru a avea acces mai
simplu la procedurile pe care trebuie să le parcurgă un întreprinzător pentru a începe sau desfășura
o activitate. S-a readus în discuție relaționarea cu funcționarii publici și instituțiile care au activități
de control.
Există o dorință unanimă de comunicare cu autoritate și de stabilire a unei relații de
colaborare și respect reciproc, dar nu s-au formulat propuneri foarte clare.
Fondurile structurale sunt considerate o sursă pentru dezvoltarea afacerilor, dar accesul la
ele li se pare dificil din cauza birocrației și corupției. Au informații despre o serie de programe
destinate IMM-urilor, fără însă a fi nimic destinat sectoarelor de activitate studiate. Totuși au
menționat că ar fi util pentru afacerile lor dacă s-ar concentra atenția pe dezvoltarea
infrastructurilor (rutiere, feroviare, etc.) și dacă procedurile de atribuire a lucrărilor ar fi realizate
în așa fel încât să poată fi accesibile și firmelor mici. Eventual selectarea unor lucrări de mai mică
anvergură care să fie preponderent încredințate acestor categorii de firme.
Și-au manifestat disponibilitatea de a participa la dialoguri pentru identificarea de soluții
de tipul dezbateri publice prin care să se formuleze politici publice care să permită armonizarea
mediului de afaceri.

Pagina 223 din 759

 G. Tendințe în domeniul dumneavoastră
În domeniul construcțiilor subiecții au menționat că există o tendință către spații cât mai
generoase, care să includă și componente ambientale și că există o apetență foarte crescută pentru
funcționalitatea spațiilor și aspecte ergonomice.
Construcțiile rezidențiale au ieșit din tiparul clasic al construcției după planuri standard
replicate pentru diverși beneficiari. Fiecare beneficiar dorește un proiect arhitectural nou, care să
răspundă nevoilor sale, tendința fiind către construcții moderne, cubiste, forme spațiale, sau aspect
vintage. Verandele, serele, terasele și grădinile au început să fie prezente în ansambluri de locuințe,
dar și în locuințele individuale.
Materialele utilizate la realizarea construcțiilor sunt într-o permanentă schimbare, lemnul,
metalul, sticla, marmora dar și materiale noi apărute pe piață fiind solicitate. Tehnicile și
tehnologiile de construcție și procesele prin care sunt obținute diferite materiale sunt îmbunătățite.
Preocuparea generală este accesul la materiale rezistente, plăcute și care să aducă un plus
la bilanțul energetic și ecologic.
O altă tendință menționată este legată de finisaje unde se pot desprinde două direcții și
anume: orientarea către finisaje de bună calitate, elegante din perspectiva materialelor utilizate,
dar și de înaltă calitate din punct de vedere al modului de realizare.
Sunt cunoscute tendințe către ceea ce se numește construcții verzi, care să aibă consumuri
reduse de gaze și surse alternative de apă, căldură și energie electrică (de exemplu panouri solare,
puțuri individuale, fose septice ecologice etc.).
Deșeurile rezultate din construcții reprezintă o preocupare pentru a se identifica forme de
refolosire și de reintegrare în procesul de construcții.
Modificări există și sunt avute în vedere și în ceea ce privește utilitățile, materialele și
echipamentele utilizare, care cunosc o dinamică rapidă de înnoire. Instalațiile electrice, aparatele
de aer condiționat, sistemele de apă caldă și căldură, sunt proiectate și executate având din ce în
ce mai multe restricții și condiții legate de siguranța în exploatare, dar și sisteme de optimizare
(reglatoare de intensitate a luminii, căldurii, apei calde) și sisteme complementare de alimentare
cu energie.
C6 – În construcții sunt cunoscute tendințele și există preocupări în menținerea la zi a
informație pentru a fi oferite clienților soluții cât mai bune în consonanță cu diminuarea costurilor
de întreținere, eco-ambientale, confort fizic și psihic.
În ceea ce privește transporturile, sunt cunoscute tendințele cu privire la motorizări
nepoluante (hibrizi, mașini electrice), accesorii și consumabile (cauciucuri, filtre etc.), sisteme de
amortizare, facilități legate de confort și ambient (aer condiționat, muzică și televizoare, Wi-Fi,
alimentare, bar, toaletă etc.).

Pagina 224 din 759

 Există informații despre drone, mașini auto-conduse etc. dar nu sunt considerate viabile în
momentul actual.
Trebuie menționat că s-au adus în discuție și tendințe cu privire la infrastructura rutieră,
spații de parcare, calitatea combustibililor etc. Un alt subiect de interes a fost acela al sistemelor
de monitorizare, optimizare a traseelor, dispecerizare, comunicare, service și asistență, securitate
și intervenție.
C7 – Sunt cunoscute multe dintre tendințe și sunt considerate priorități pentru
transportatori, dar există și o serie de tendințe considerate mult prea avansate pentru a fi
implementate prea curând.
În ambele domenii s-au formulat opinii cu privire la dorința de aliniere cât mai rapidă la
tendințe, dar la lipsa fondurilor necesare, unii considerând că alinierea la tendințe este o cheie a
succesului afacerii. Alții consideră că atunci când se va impune prin reglementări vor face și ei
schimbarea.
Riscurile nealinierii pe care le-au identificat subiecții au cunoscut o paletă largă de la
imposibilitatea poziționării pe piață ca un furnizor de produse și servicii de calitate, până la
închiderea afacerii dacă nu se vor putea conforma la momentul când tendințele vor deveni
obligație.

H. Contribuiții ale inovării

Într-o oarecare măsură toți se consideră inovatori pentru că sistematic se confruntă cu

diferite probleme și caută soluții de rezolvare. Câțiva au afirmat că sunt cu adevărat întreprinzători
inovatori în sensul că au unele idei cu totul noi, pe care încearcă să le dezvolte.
Mare parte a subiecților consideră că este bine să fie sprijinite ideile noi și chiar dacă
aceasta presupune revoluționarea domeniului vor încerca să facă față schimbării. S-au exprimat și
opinii reticente cu privire la potențialul nostru de a aduce schimbări majore în aceste domenii.
Există interes pentru aplicarea unor soluții brevetate, dar un impediment îl reprezintă
costurile ridicate sau pretențiile autorilor. Accesul la cercetare-dezvoltate-inovare al micului
întreprinzător a constituit un subiect de interes pentru câțiva dintre subiecți și apreciază că unele
inițiative în acest sens ar fi bine venite.

I. În încheiere câteva întrebări scurte

Ultimele întrebări au vizat obținerea unui feedback cu privire la cercetarea realizată. La
prima întrebare pentru categoriile proastă și foarte proastă au fost adăugate în mod egal acei
subiecți care au refuzat participarea, rezultând o favorabilitate de 45%. 50% din cei intervievați

Pagina 225 din 759

consideră că discuția avută le-a adus în atenție unele aspecte ale activității lor, dar numai 35%
apreciază că va avea loc o schimbare, 7% acceptă să facă parte dintr-un experiment.

foarte bună 17% cu siguranță

bună 20% 33% 22% da

20%
19% 28% nu știu
neutră
16%
proastă poate
12% 13% nu
foarte proastă

cu siguranță 7%
da 22% 15% da
24%
20%
nu știu 26% 69% nu
17%
poate nu știu
nu

Figura 2.2.3.1.
a) Cum apreciați inițiativa unui astfel de interviu?
b) Întrebările și discuția a adus în atenție aspecte de interes?
c) Credeți că informațiile furnizate de dvs. vor contribui la realizarea unei schimbări?
d) Ați accepta să fiți subiectul unui experiment economic?
Sursa: rezultatele prelucrării informațiilor culese

2.2.3.4. Deficiențe și soluții propuse de mediul de afaceri

Pentru determinarea evoluției domeniilor studiate în perioada următoare și identificarea
ariilor unde se poate interveni pentru a crea un climat propice dezvoltării afacerilor, au fost
considerate anumite aspecte ale economiei globale. Cei doi parametrii pe care i-am considerat
relevanți sunt populația și calitatea vieții. Se poate constata că varianta realistă la nivel mondial
arată o dublare a populației până în anul 2100, comparativ cu o scădere de circa 15% în Europa.
Totuși, chiar în aceste condiții Europa probabil se va confrunta cu o creștere a migrației care va
compensa din scădere. În ceea ce privește România, ambele scenarii (cu sau fără migrație) arată o
scădere cu 30% a populației.
 O primă tendință ne conduce cu gândul că se va produce o constricție a pieței de
construcții și transporturi, dacă nu se are în vedere internaționalizarea pentru a putea
activa pe piețe emergente.
Cu toate acestea, dacă ne referim la calitatea vieții, care devine un indicator din ce în ce
mai utilizat în evaluarea nivelului de dezvoltare socială, atât construcțiile cât și transporturile au
un impact semnificativ, deci dacă nu vorbim de o piață în creștere, putem cel puțin să apreciem că

Pagina 226 din 759

va exista o constanță. Totuși estimăm că domeniul transporturilor va cunoaște o dezvoltare,
mobilitatea persoanelor și mărfurilor fiind în creștere.
 Piața din România va continua să fie o piață atractivă, pentru că spre deosebire de
multe state europene, are evoluții ușor diferite, un element important de luat în calcul
este creșterea economică de 7,1% înregistrată pentru anul 2017. Creșterea economică
din ultimii și tendința acestora de menținere, precum și o politică de reindustrializare,
ne îndreptățesc să considerăm că și domeniile studiate vor înregistra creșteri.
Este foarte important ca alături de tendințele cantitative să fie analizate și cele calitative,
fapt pentru care au fost trecute în revistă tendințele mondiale în domeniul.
 Ambele domenii vor suferi schimbări de paradigmă pe trei paliere: Management,
tehnică-tehnologie, concepție sustenabilă.
Pentru domeniul construcțiilor acestea vor fi: gestionarea cu ajutorul managementul
proiectelor, proiectarea modelării informațiilor, managementul resurselor umane, utilizarea
realității virtuale, robotica, dronele, construcțiile verzi și construcțiile modulare. Totodată
sustenabilitatea, accesibilitatea, elasticitatea la dezastre, și flexibilitatea sunt tendințe care sunt
luate în calcul și discutate de către specialiști.
În domeniul transporturilor siguranța în trafic, sustenabilitatea, incluziune și eficiență
alături de resursa umană, bazele de date pentru siguranță în trafic, sisteme logistice integrate,
vehicule electrice, vehicule auto-conduse și drone, infrastructură, modele noi de afaceri, sisteme
eco, reprezintă o serie de tendințe pe care operatorii din domeniu le iau în considerație pentru
etapele viitoare.
 Dezvoltarea durabilă și economia circulară ca mod de abordare a afacerilor în
construcții și transporturi, domenii cunoscute ca fiind mari utilizatoare de resurse
naturale și generatoare de mari cantități de deșeuri, unele greu reintegrabile.
Prezentarea succintă a conceptelor noi, etapele pe care acestea le presupun și a unor soluții
tehnice propuse de specialiști, ne vor permite formularea unor propuneri structurale pe care firmele
să le aibă în vedere în procesele de restructurare a activității lor.
Prognozele economice realizate de INS și CNP ne arată tendințe de creștere economică atât
pentru total economie, dar și pentru cele două domenii. Din datele analizate se poate observa că
unele componente chiar dacă nu înregistrează creșteri propriu zise au diminuări ale ritmului de
scădere, sau de staționaritate.
Pornind de la faptul că resursa umană este un element important pentru cele două sectoare
de activitate și că un element important în comportamentul acestora este câștigul salarial,
estimările apreciază o creștere constantă a acestuia cu 5% anual.

Pagina 227 din 759

  Recrutarea și fidelizarea personalului este o problemă care trebuie avută în vedere,
creșterea salarială preconizată ne reprezentând un element de susținere în acest sens,
deci necesitatea identificării unor alte forme de motivare sunt obligatorii.
Diferențele de dezvoltare economică între regiunile naționale (județe), oferă o imagine
despre zonele unde cele două domenii vor fi tentate să se dezvolte, dar și despre cele unde politicile
publice vor stimula dezvoltarea. În mare parte s-a constatat o condiționalitate între dezvoltarea
economică a zonei și numărul de firme active din domeniul construcțiilor și transporturilor.
 Analiza integrată a potențialului economic, nivelului veniturilor populației, forța de
muncă disponibilă, accesul la materii prime și materiale, firme de construcții și
transporturi active, școli de meserii în domeniu și alți factori care contribuie la
climatul de afaceri, poate stabili diferențele și particularitățile regionale pe baza
cărora se pot proiecta măsuri de intervenție și susținere.
Studiul ”Contribuția IMM-urilor la creșterea economica - prezent și perspective” (Pâslaru
& Modreanu, 2011-2013, CNP) evidențiază patru deficiențe structurale dintre care trei se regăsesc
și în ceea ce privește construcțiile și transporturile.
 Deficiențele structurale care trebuie avute în vedere pentru domeniile construcțiilor și
transporturilor sunt de dimensiune – demografie și reziliență.
Organismul de reglementare și control în domeniul transporturilor este ISC, care
întocmește trimestrial un raport de activitate, din constatările acestora se pot evidenția elemente
necesare pentru ajustarea reglementărilor în scopul asigurării calității și securității în domeniu.
 Existența unei autorități de reglementare și control considerăm că este bine venită și
poate asigura omogenizarea domeniului, alinierea tuturor actorilor la standarde unice
și protecția beneficiarilor.
Din cercetarea percepției, realizate pe un eșantion de 54 de subiecți prin realizarea unui
interviu structurat s-au desprins următoarele concluzii:
C1 – Șocuri, de genul celor menționate, venite din reglementări neclare sau dintr-o proastă
gestionare a mesajului către cei interesați, creează, în afara adăugării în listă a unor noi activități
birocratice (temporare sau permanente), un climat de neîncredere care-și pune amprenta pe
întreaga activitate.
C2 – Birocrația și corupția sunt corelate, existența unor prevederi și proceduri foarte complicate
și neclare conducând la elemente de corupție, principalii factori care potențează aceste fenomene
este pregătirea și atitudinea funcționarilor, dar și măsuri de genul bonusurilor din amenzi.
C3 – Piața și concurența au fost apreciate ca fiind pericole pentru fiecare întreprinzător, o
constricție a pieței putând să creeze mari probleme în principal firmelor mici și foarte mici.
Lucrările publice asigură o anumită consistență afacerii, fiind de regulă contracte pe termen

Pagina 228 din 759

mediu, dar decontările sunt greoaie și pot conduce la insolvență. Accesul la lucrările publice este
considerat foarte dificil ca procedură dar și din cauza suspiciunilor de corupție.
C4 – Există dificultăți în găsirea de forță de muncă cu nivel de pregătire și aptitudini
corespunzătoare și cu așteptări salariale la nivelul celor pe care angajatorii le pot oferi. Din acest
motiv, uneori sunt acceptate persoane cu calificare redusă, fapt care însă are impact asupra
calității lucrărilor.
C5 – Nu s-au formulat opinii foarte clare, subiecții s-au plasat într-o relativă neutralitate, arătând
că există unele avantaje, dar destul de voalate și pe termen lung, în schimb există niște costuri și
obligații suplimentare. Atomizarea este încă un factor, care pentru patronat poate fi un motiv de
afiliere în scopul creșterii puterii de negociere cu reprezentanții autorităților. Angajații nu sunt la
fel de determinați în dorința de sindicalizare, deși nu o exclud.
C6 – În construcții sunt cunoscute tendințele și există preocupări în menținerea la zi a informației
pentru a fi oferite clienților soluții cât mai bune în consonanță cu diminuarea costurilor de
întreținere, eco-ambientale, confort fizic și psihic.
C7 – Sunt cunoscute multe dintre tendințe și sunt considerate priorități pentru transportatori, dar
există și o serie de tendințe considerate mult prea avansate pentru a fi implementate prea curând.
Și unele sugestii de rezolvare a problemelor:
S1 – Au fost sugerate reducerea și simplificarea birocratică și crearea unui climat de
colaborare cu autoritățile.
S2 – Extinderea legii prevenției la alte categorii de controale
S3 – O măsură pe care unii angajatori au luat-o este aceea de organizare a unui mecanism
de supraveghere a angajaților pentru asigurarea calității produselor.
La acestea trebuie adăugate câteva considerente:
 Legat de factorii contextuali birocrația atât prin legislație dar și prin procedurile
foarte ample, însă cel care este identificat ca responsabil pentru aceste probleme și
dificultăți este ”statul”, adică reprezentanții administrației publice;
 Accesul la finanțare și sistemul bancar este considerat, de asemenea, ca un obstacol
în dezvoltarea afacerii prin termenele, birocrația și costurile ridicate ale finanțării;
 Schimbările politice nu sunt percepute ca un factor perturbator prin esența
orientărilor politice, ci prin foarte desele schimbări ale executivului și efectele induse
de modificări ale legislației și reglementărilor, adică lipsa continuității;
 Nu există un management al riscurilor indiferent dacă acestea vin dinspre crize
economice sau dezastre naturale;
 Nu sunt cunoscute detalii despre dialogul social și nici nu există interes pentru acesta,
deși și-au arătat disponibilitatea la a participa la dezbateri publice pentru identificare
problemelor și formularea soluțiilor de rezolvare.
Pagina 229 din 759
  Există interes pentru inovare dar este o temere foarte mare față de costurile pe care
introducerea în producție le presupune, ca și teama de eșec.
În ansamblu, putem aprecia că cele două domenii se află în trendurile generale și au fost
identificate o serie de aspecte cu care acestea se confruntă și care își așteaptă rezolvarea în perioada
următoare. Considerăm că punând în discuție evoluțiile și tendințele mondiale versus cele
europene și naționale am încercat să estimăm și dimensiunea internațională a IMM-urilor din
domeniile studiate.

2.3. Propuneri, acțiuni, măsuri și politici necesare

2.3.1. Coordonate principale ale evoluției și stadiului actual

În modulele anterioare pe baza informațiilor culese din date statistice oferite de INS,
Eurostar, alte baze e date naționale și internaționale, a lucrărilor și studiilor publicate anterior, a
strategiilor și politicilor naționale, dar și a legislației în vigoare, a diferite rapoarte dar și opinii și
discuții s-au desprins o serie de constatări cu privire la evoluția (Modulul 1) și stadiul actual
(Modulul 2). La acestea s-au adăugat propriile cercetări de teren realizate, discuții cu specialiști și
oameni de afaceri etc.
Formularea propunerilor și recomandărilor sunt realizate pornind de la aceste constatări pe
baza următorului mecanism (Figura 2.3.1.1.)

Stadiul actual
al IMM-urilor
în România

Direcții de
acțiune
(forme și metode
de intervenție)

Terndințe și
direcții de
evoluție la
nivel mondial

Figura 2.3.1.1. Mecanismul de fondamentare a direcțiilor de acțiune

Sursa: Concepția și reprezentarea autorului

Această metodă va permite formularea acelor propuneri și recomandări care se

fondamentează pe dovezile colectate.

Pagina 230 din 759

 2.3.1.1. Principalele coordonate ale stadiului actual

A. Aspecte economice
Ponderea IMM-urilor în cifra de afaceri în România, în perioada 2012-2016, s-a situat între
valorile 57,87% - 58,70%, reunind peste 99% din firmele active, cu un trend de creștere.
Conform ultimului studiu KeysFin din octombrie 2017, evoluția cifrei de afaceri și a
numărului de companii înregistrează un trend de ușoară creștere în perioada 2013-2016 și, foarte
important se înregistrează o revigorare a rezultatului net de la pierdere de 7,54 mld lei în 2013 la
11 mld lei profit în 2016.
Același studiu arată că transporturile și construcțiile sunt două din cele cinci sectoare de
activitate ”emergente” ca număr de companii noi înființate. Astfel, în 2016 s-au înființat 62 mii de
firme de construcții și 52 ii de firme de transporturi. Și din perspectiva cifrei de afaceri cele două
sectoare de activitate se plasează în cele cinci cu dinamică pozitivă aflându-se pe locurile trei –
construcțiile și respectiv patru – transporturile.
Este semnalată și o vulnerabilitate, construcțiile au un nivel ridicat de îndatorare situându-
se pe locul doi.
Sintetizând putem spune că mediul IMM-urilor din România au evoluat ocupând la
sfârșitul anului 2016 un loc important în economia Românească:
 Ponderea IMM-urilor în cifra de faceri a sectorului este de 81,77% pentru
construcții și 86,76% și respectiv 67,07% pentru servicii prestare pentru populație
și respectiv întreprinderi în care sunt incluse și construcțiile;
 Tendință de scădere a numărului de SC în favoarea PFA, 69,07%-30,79% pentru
construcții și 61,75%-38,13% pentru transporturi;
 Existența unui număr de peste 65.000 de întreprinderi active în ambele sectoare cu
o tendință de creștere, rata de natalitate (apariție de noi firme) este de circa 13% în
timp ce rata mortalității este de circa 10-11% pentru construcții și de 10% respectiv
6% pentru transporturi;
 Reprezintă sectoare creatoare de locuri de muncă ocupând împreună circa 500.000
de salariați.
Repartizarea pe regiuni de dezvoltare:
 Există o distribuție regională și județeană echilibrată în ansamblu cu mici disparități
care evidențiază condiții mai favorabile sau un climat mai activ în regiunea
București-Ilfov care reprezintă o ”anomalie firească” aceasta fiind zona
metropolitană și deci cea mai activă în toate sectoarele economico-sociale;
 Dinamica apariției de noi firme este cea mai buna în regiunea București-Ilfov și
Nord-Vest și cea mai slabă în Sud-Vest Oltenia și Vest;

Pagina 231 din 759

  Ponderea firmelor inovative cunoaște o distribuție regională similară adică cele mai
multe se află in regiunea București-Ilfov și Sud-Est și cele mai puțin în Sud-Vest
Oltenia și Vest.
Concluzie:
Mediul de afaceri al IMM-urilor, în general și implicit pentru cele două sectoare studiate,
a evoluat situându-se în prezent în parametrii înregistrați în Europa și în lume, cu anumite întârzieri
mai ales la indicatorii calitativi productivitatea muncii, valoarea adăugată, gradul de tehnologizare
etc.
Conform estimărilor lui Lucian Croitoru din 28 iulie 2015 România a progresat de la
Economie Represată (ER) în 1996 la Economie Moderat Liberală (EML) în 2014 din perspectiva
productivității muncii și a indicelui general de libertăți economice, dar a rămas în aceeași categorie
a ER din perspectiva productivității muncii și libertatea proprietății, precum și din perspectiva
productivității muncii și libertatea față de corupție.
Pe baza datelor EROSTAT în 2016, România se plasează pe penultimul loc în Europa în
fața Bulgariei, cu o rată de 8,7 euro oră lucrată față de 32,7 euro media pentru E-28 și cu 15,7 mii
euro pe salariat față de 53,2 euro media pentru E-28.
În ceea ce privește tehnologizarea, un raport al BNR (2015) consemnează la pg. 23 că 8,5%
din capitalul acumulat a fost destinat retehnologizării companiilor.

B. Aspecte legislative
Sistemul legislativ pentru IMM-uri este unul integrat în legislația europeană și
internațională, care asigură carul general de desfășurare a activităților economice curente și
comparabilitatea datelor statistice.
Ajustări și schimbări sistematice au loc în scopul stimulării acestora cum ar fi:
 Modificări ale calcului impozitului pe profit;
 Schimbări ale formelor de raportare fiscală pentru reducerea birocrației;
 Îmbunătățiri ale procedurilor de înființare-desființare;
 Evidența angajaților și activelor.
Sectoare construcții și transporturi beneficiază de o legislație specifică care reglementează
activitatea curentă foarte amplă și foarte conectată la reglementările internaționale pentru
asigurarea integrării acestora în structurile și rețelele internaționale, în special în transporturi.
Fără a constitui o prioritate simplificări procedurale în modul de obținere a autorizărilor,
certificărilor, avizelor fără însă să se aducă atingere calității produselor și serviciilor sunt dorite de
către stakeholderi.
Concluzie:

Pagina 232 din 759

 Legislativ putem aprecia că avem o structură bine completă și complexă care însă mai poate
fi ajustată pentru reducerea birocrației și rezolvarea anumitor aspecte sau stimularea anumitor
componente prin legislație specifică.

C. Aspecte instituționale/procedurale
Au fost create și restructurate structurile administrației centrale și locale cu rol în
gestionarea mediului de afaceri al IMM-urilor cum ar fi MMACA, AIPPIMM, rețeaua Camerelor
de Comerț cu 41 de CCIA județene, Inspecția muncii cu birouri teritoriale, ANOFM și rețeaua
AJOFM, Inspecția în construcții, ANAF, alte instituții publice cu atribuții în mediul de afaceri al
IMM-urilor.
Pe de altă parte există structuri patronale și sindicale bine structurate care să polarizeze
majoritatea actanților din cele două sectoare și să identifice nevoile specifice și deficiențele cu care
se confruntă.
O atenție deosebită a fost acordată pregătirii forței de muncă și a managementului prin
programe de calificare, recalificare, perfecționare etc în cadrul subprogramului POSDRU,
continuat de POCU.
Dezvoltarea spiritului antreprenorial a constituit o direcție de acțiune susținută de politicile
publice, cu precădere pentru tineri, femei și persoane din zona rurală, toate aceste conducând la
existența unei mase critice de antreprenori interesați și pregătiți pentru a deschide și operaționaliza
IMM-uri.
Din perspectiva percepției actanților din mediul de afaceri al IMM-urilor deficiențele
constatate, cu precădere în studiul Cartea albă a IMM-urilor 2016, sunt: concurența neloială,
birocrația, controalele excesive, fiscalitatea excesivă și scăderea cererii interne/corupția, plasate în
ordine ierarhică diferită pentru cele două sectoare de activitate sunt general valabile tuturor IMM-
urilor și sunt în mare parte similare cu cele constatate în alte țări.
În ceea ce privește factorii contextuali care afectează activitate IMM-urilor au fost
identificați în percepția actanților Cadrul legislativ, Corupția, Criza economică mondială,
Birocrația excesivă, Accesul la finanțare/politica băncilor, valabili în general dar și pentru cele
două sectoare – construcții și transporturi.
Concluzie:
Se poate aprecia că există structurile necesare pe toate palierele: administrație publică,
patronate și sindicate și sunt operaționale. Un element căruia trebuie să i se acorde atenție este
conlucrarea și dialogul dintre aceste componente pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile a
sectoarelor.
Eliminarea disfuncțiilor și diminuarea efectelor factorilor contextuali se poate realiza prin
transferul de bune practici din alte țări europene sau chiar din modele de succes din țară.

Pagina 233 din 759

 D. Alte aspecte
În afara celor trei componente fundamentale prezentate anterior s-au făcut progrese și se
fac eforturi pentru racordarea la deferite tendințe și cerințe ale politicilor publice europene. Printre
acestea au fost identificate:
 Marketingul și promovarea exporturilor produselor și serviciilor românești;
 Accesul și utilizarea serviciilor de consultanță specializată;
 Integrarea categoriilor vulnerabile: tineri, femei, zona rurală, agricultură;
 Promovarea de acorduri cu instituții bancare și financiare și aprobarea unor
reglementări care să crească accesul la surse de finanțare, sursa primordială de
îndatorare fiind creditul furnizor;
 Stimularea procesului de orientare a firmelor către inovare și utilizarea transferului de
cunoaștere.
Aceste direcții au fost susținute printr-o serie de programe cu asistență multianuală de la
budgetul de stat și din fonduri structurale.
Concluzie:
Toate direcțiile de convergență economico-socială și prioritățile europene și internaționale
cu privire la dezvoltarea sustenabilă, protecția mediului, eradicarea sărăciei etc, alături de
tendințele mondiale de restructurare a activității în sectorul construcțiilor și transporturilor sunt
direcții de acțiune care trebuie avute în vedere pentru trecerea mediului economic al IMM-urilor
din România de la dezvoltarea extensivă la dezvoltare intensivă și creșterea calității produselor și
serviciilor.

2.3.1.2. Dificultăți și deficiențe identificate

Dezvoltarea mediului de afaceri al IMM-urilor deși a condus la consolidarea acestora ca o
componentă vitală a sistemului economic, s-a făcut în contextul în care au rămas o serie de
deficiențe provenite din condițiile inițiale sau actuale.
Dintre dificultățile și deficiențele cu care se confruntă IMM-urile și în special cele din
domeniul construcțiilor și transporturilor putem menționa subfinanțarea. Aceasta provine în
primul rând din lipsa capitalului și imobilizarea acestuia în materiale, timpul mare de rotire a
capitatului propriu face dificilă finanțarea noilor lucrări. Ambele domenii sunt dependente de
investiții inițiale de volum mare în utilaje, spații de lucru etc. motiv pentru care inițierea unei
afaceri în domeniu nu se poate face cu mare ușurință, dar nici menținerea, calitatea produselor
și/sau serviciilor depinzând de baza materială utilizată.
Subfinanțarea generează pentru început o încetinire a deschideri de noi proiecte însă în
timp poate conduce la de tehnologizare, generând astfel un ciclu care poate duce către faliment.
Pagina 234 din 759
 Capitalul propriu poate fi înlocuit cu alte forme de finanțare, însă și acestea s-au dovedit
greu accesibile. Creditele presupun costuri ridicate și o procedură greoaie de obținere, garanțiile
solicitate de bănci fiind foarte mare și deci dificil de oferit.
În ceea ce privește accesul la finanțări de la bugetul statului și fonduri structurale este greoi,
proiectele de infrastructură fiind printre cele mai contestate și cu întârzieri foarte mari. Este
reclamată și o viciere a accesului liber la aceste finanțări, datorită presupusei existențe a unor
practici de favorizare a unor furnizori.
Contractele de achiziții publice pot constitui o formă de stimulare a afacerilor, deși uneori
s-au comportat ca o frână datorită plăților întârziate pentru durate mari de timp.
Lipsa de finanțare este completată de birocrația excesivă, proceduri dificile și termene
lungi de soluționare, induc în mediul de afaceri idea existenței unei corupții generalizate, pe care
o identifică ca problemă principală.
Aspectele financiare sunt afectate și de schimbări frecvente ale legislației fiscale și a
muncii, fapt ce îngreunează realizarea unor proiecții de venituri și cheltuieli pe termen mediul și
lung.
O altă dificultate majoră pentru domeniile studiate este forța de muncă calificată, care este
din ce în ce mai greu de găsit și costurile acesteia. Fidelizarea forței de muncă este foarte dificilă
în contextul unui deficit și se poate realiza cu costuri suplimentare sau cu alte forme de motivare.
Pot fi menționate și o serie de dificultăți conjuncturale cum ar fi management
neperformant, comunicare deficitară, slabă utilizare a serviciilor specializate de marketing și
consultanță în afaceri, incapacitate dea inova.

2.3.1.3. Tendințele și direcții mondiale

Pentru a se asigura o dezvoltare sustenabilă a domeniului este necesară racordarea sa la
evoluția și trendurile mondiale, interdependențele economice crescute obligând decidenții să se
raporteze la contextul global.
Elementul central al evoluțiilor viitoare este acela al creșterii accelerate a populației la nivel
global, care va avea efect și asupra contextului european și național unde trendul de scădere va fi
compensat de mobilitatea crescută. Acesta va conduce la eforturi susținute de creștere economică
și de valorificare a resurselor. Nevoile crescute, limitele resurselor și a tehnologiilor existente sunt
provocări pe care, deja antreprenorii le au în vedere.
Studiile și discuțiile din mediul de afaceri internațional s-au concentrat pe trei direcții
prioritare de acțiune pentru a realiza schimbările necesare în restructurarea domeniilor construcții
și transporturi:
- Management
- Tehnică-tehnologie

Pagina 235 din 759

 - Sustenabilitate.
În același timp, au fost identificate două deficiențe structurale cărora trebuie să li se acorde
o atenție deosebită dimensiune – demografie și reziliență;
Foarte important este faptul că se accentuează în mediile profesionale necesitatea unor
schimbări profunde de abordare a afacerilor în aceste domenii, care să poată permite integrarea
unor concepte menite să asigure o dezvoltare economică sustenabilă prin protecția mediului,
protejarea resurselor, creșterea calității vieții, diminuarea agresiunii față de mediu etc.
Schimbările conceptuale ale produselor și serviciilor din domeniul construcțiilor și
transporturilor se bazează în principal pe raportare la tehnică și tehnologie, la inovare. Accesul la
noi tehnologii presupune existența unei forțe economico-financiare necesare realizării investițiilor.
Disponibilitatea de mobilizare a capitalurilor de către IMM-uri este foarte redusă în România și
deci o provocare este ciclul: finanțare – tehnologizare – refinanțare.
Orientarea către inovare a firmelor, deși reprezintă o soluție de tehnologizare și
reorganizare a afacerii pe coordonate noi, este privită cu reticență tot din cauza costurilor și a
efectelor, mai degrabă pe termen mediu și lung, în defavoarea rezultatelor imediate.

2.3.1.4. Contextul și nevoile locale identificate

Racordarea la evoluțiile globale este necesară deoarece acestea se reflectă într-o proporție
mai mică sau mai mare asupra tuturor economiilor, eventual cu un efect de întârziere. Totuși,
contextul și aspectele specifice sunt primele care se manifestă și de care trebuie ținut cont în
stabilirea strategiilor pe termen scurt și mediu.
Contrar evoluțiilor globale de creștere accelerată a populației, la nivel european și în special
în România, prognozele estimează o scădere de circa 30% chiar în contextul considerării migrației.
Acest aspect ar putea conduce la o primă particularizare și concluzie, aceea a constricției cererii
pe piața construcțiilor și transporturilor și în consecință s-ar putea lua în considerare o descurajare
a acestui tip de afaceri.
A contrario, în opinia noastră, trebuie considerat scenariul creșterii economice și
dezvoltării piețelor, pe termen scurt avându-se în vedere posibilitatea internaționalizării afacerii,
ulterior (pe termen mediu și lung) existând substanțiale considerente că dinamica va cunoaște
modificări.
România a cunoscut, în ultimii ani, cea mai mare rată de creștere economică din Europa,
coroborat cu noile direcții de reindustrializare, ne permit să considerăm o dezvoltare a domeniilor
construcției și transporturilor.
Afacerile din domeniul construcțiilor și transporturilor sunt în acest moment într-un
moment de schimbare profundă și ar fi de dorit ca aceasta să fie făcută pe cele trei paliere

Pagina 236 din 759

identificate la nivel mondial pentru a le plasa pe o poziție de unde integrarea în contextul mondial
să fie mult mai facilă.
Una din paradigmele noi de abordare a afacerilor din domeniile studiate este dezvoltarea
durabilă și economia circulară. Ambele domenii sunt cunoscute ca mari utilizatoare de resurse
naturale și generatoare de mari cantități de deșeuri, unele greu reintegrabile și în consecință ca
activități economice cu grad ridicat de agresivitate asupra mediului înconjurător. Impunerea unor
standarde și susținerea acelor afaceri care integrează concepte de dezvoltare sustenabilă constituie
o prioritate importantă, chiar dacă iminența sa nu este foarte clar evidențiată.
Resursa umană, pregătirea acesteia, costul, motivarea sunt aspecte care trebuie
reproiectate, aceasta fiind una din componentele de sustenabilitate a afacerilor, dar și una din
resursele fundamentale alături de capital care concură la dezvoltare.
S-au evidențiat la nivel național diferențe regionale, care arată că dezvoltarea domeniilor
construcții și transporturi este condiționată de dezvoltarea economică generală a zonei. Totodată
acestea se confruntă cu deficiențele structurale generale de dimensiune – demografie și reziliență.
În afara caracteristicilor locale identificate a fost analizat și modul în care stakeholderii
percep situația actuală și deficiențele cu care se confruntă, coagulându-se câteva aspecte, care vin
să reconfirme aspecte identificate din analiza macroeconomică.
Astfel, birocrația și corupția sunt considerate principalele piedici în accesul la finanțare și
implicit la dezvoltarea afacerii. Accesul la achizițiile publice și fonduri structurale este considerat
a fii îngreunat și viciat de practici neconforme cu transparența și este grefat de o lipsă de încredere
față de autorități.
Calitatea produselor și serviciilor constituie o provocare în contextul creșterii concurenței,
însă acestea sunt dependente de procesul de investiție în tehnică și tehnologie. Rigorile și cerințele
clienților sunt din ce în ce mai mult corelate cu trendurile internaționale, ceea ce pun o presiune
semnificativă pe firmele locale de a se menține într-un palier ridicat de competență și calitate.

2.4. Concluzii, propuneri și recomandări

2.4.1. Extinderea conceptului de ”lege a prevenției”

Pentru a putea potența o serie de măsuri menite să susțină domeniul construcțiilor și

transporturilor sunt necesare o serie de inițiative legislative.
LEGE Nr. 270/2017 din 22 decembrie 2017, Legea prevenirii, aplicată în domeniul fiscal
de către ANAF, vine să aducă o îmbunătățire a relațiilor dintre mediul de afaceri și autoritatea
statului, prin introducerea etapei de avertizare-consiliere. Aceasta a fost primită cu maxim interes
de operatorii economici și constituie, în opinia noastră o formă de reglare și așezare a firmelor pe

Pagina 237 din 759

coordonate reale de raportare față de datoriile către stat. Efectele preconizate sunt o mai bună
conformare și o colectare superioară a datoriilor către stat.
În ceea ce privește domeniul construcțiilor, se poate vorbi de o inițiativă similară în ceea
ce privește conformarea la autorizarea lucrărilor. Coroborarea între rolul și obiectivele inspecție
de stat în construcții și o componentă de îndrumare similară celei din domeniul fiscal, ar putea pe
de-o parte să diminueze adversitatea față de instituția statului și practicile abuzive ale unor
funcționari, suspiciunile de corupție și protecționism și să ofere fiecărui operator șansa de a-și
îmbunătăți activitatea.
De-asemenea, în domeniul transporturilor pot fi formulate astfel de componente de
prevenție, care să vină în întâmpinarea unor probleme inerente ale adaptării la noile reglementări.

2.4.2. Crearea cadrului instituțional integrat

Transformarea instituțională pe care firmele de construcții trebuie să o facă este dependentă

de crearea unui ansamblu care să concure la implementarea noilor politici și strategii.
Pentru implementarea măsurilor de stimulare și restructurare a afacerilor în domeniul
construcțiilor și transporturilor este nevoie să fie creat un cadru în care toți actorii să concure la
implementarea soluțiilor novatoare.

Guvern

Reglementare
- politici Sector economic
- strategii
- legi
Standardizare
- norme

Achiziții
Colaborare Firmă
publice Marketing și
- asigurarea unui promovare
volum consistent
Concept de Tehnică și Resurse Resurse
Relaționare cu afacere tehnologie umane financiare
- transparență sectorul
-anti-corupție public

Figura 2.4.2.1. Cadrul instituțional integrat pentru determinarea schimbărilor structurale

Sursa: concepția și reprezentarea autorului pe baza Industry Transformation Framework, World Economic
Forum
O propunere de cadru instituțional este acela pe trei paliere:
- guvern
- sector economic
- agent economic,

Pagina 238 din 759

în cadrul căruia, guvernul este responsabil cu asigurarea cadrului de reglementare pe care îl
reformulează, ajustează, amendează și completează cu ajutorul celorlalte două componente prin
dialog instituțional și cu achizițiile publice ca formă de susținere a activității în domeniul
construcțiilor și transporturilor.
Crearea unor mecanisme performante de acces la contractele de achiziții publice pentru
toți operatorii și alocarea unor sume consistente pentru lucrări publice de construcții și transporturi,
sunt coordonate care pot stimula dezvoltarea firmelor din domeniu.
Considerăm că prin formularea unor strategii care să arate importanța dezvoltării firmelor
care implementează noi paradigme, cum ar fi economia circulară sau soluții tehnice avansate și
”favorizarea” lor în accesarea contactelor de achiziții publice pot imprima o direcție de
reconsiderare a conceptului de afacere și așezarea pe noi baze.
Prin intermediul acestui cadru se pot propune și implementa o serie de măsuri care să
conducă la atingerea obiectivelor de dezvoltare dorite.
Propunerea de înființare a unui organism de dezbatere și inițiativă format din reprezentanți
ai guvernului ( MMACA), ai patronatelor, sindicatelor, organizațiilor profesionale care, să
stabilească, pornind de la strategia de dezvoltare națională a direcților pe care România dorește să
plaseze afacerile din domeniul construcțiilor și respectiv transporturilor.

• Stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu și lung

Pasul 1 • Formularea direcțiilor de acțiune

• Alegerea formelor de intervenție

Pasul 2 • Proiectarea mecanismelor de susținere

• Crearea cadrului legislativ și procedural ecesar

• Crearea instituțiilor necesare implementării
Pasul 3 • Opearaționalizarea acestora

•Estimarea rezultatelor
•Evaluarea impactului
Pasul 4

Figura 2.4.2.2. Etapele proiectării cadrului instituțional

Sursa: concepția și reprezentarea autorului

Schema prezentată în figura 2.4.2.2. are caracter general, deoarece este la latitudinea
guvernului să stabilească câte direcții de acțiune poate gestiona în condiții de maximă eficiență și
eficacitate și care sunt acestea.
Pagina 239 din 759
 În ceea ce ne privește propunem abordarea celor trei paliere identificate la nivel mondial,
conform figurii 2.4.2.3.: management, tehnică-tehnologie și sustenabilitate. Pentru fiecare dintre
acestea sunt conturate câteva aspecte ce pot fi avute în vedere pentru a fi susținute și implementate
în mediul de afaceri românesc.

Management Tehnică-tehnologie Sustenabilitate

Management organizațional -
Paradigma afacerilor orientate spre Elasticitate afacerilor la apariția
Sisteme logistice integrate
viitor factorilor perturbatori naturali

Management performant /
managementul proiectelor
Robotică - soluții de tipuldronelor,
Colaborarea orizontală și verticală
autovehicolelor auto-conduse, etc.

Managementul resuselor umane -

profesionalism, motivare și fidelizare
Soluții ECO - de tipul economie Flexibilitatea în abordarea unor
circulară, diminuarea noxelor, etc. concepte noi de afaceri
Managementul riscurilor și a
informațiilor

Realitatea virtuală, simulare și

Management financiar - Politici de optimizarea Inovare
finanțare și creditare

Figura 2.4.2.3. Direcții de acțiune pentru domeniul construcții și transporturi

Sursa: concepția și reprezentarea autorului

2.4.3. Introducerea managementului performant

Așa cum se poate observa din figura 2.4.2.3. sunt mai multe componente unde firmele de
construcții și transporturi pot opera modificări în scopul îmbunătățirii activității. Direcțiile de
acțiune sunt:
- Introducerea managementului de proiect
- Managementul resurselor umane
- Managementul riscurilor
- Managementul informațiilor și logistică.
Pregătirea întreprinzătorilor și a personalului în aceste domenii se poate face cu suport
financiar în cadrul programelor europene. Acestea este nevoie să vizeze, pe lângă pregătirea
antreprenorilor și a personalului, procese de implementare a acestor componente manageriale.
Un aspect important îl constituie crearea de abilități și competențe care să permită IMM-
urilor să se asocieze în vederea realizării unor proiecte de mare anvergură. Introducerea pe scară
largă a managementului proiectelor va permite firmelor să răspundă mai ușor la provocările pieței.

Pagina 240 din 759

 Astfel, poziții ca designer de proiect, manager de proiect, manager implementare, ofițer de
buget, monitor de proiect, evaluator de proiect etc. vor trebui să apară în structura firmelor și să
capete consistență.
Firmele trebuie stimulate să acceseze un nivel de cunoaștere și de raportare la mediu
superior din punct de vedere al cunoașterii, dar în același timp trebuie construite acele legături care
să le permită forme de asociere în scopul evoluției și dezvoltării.
Componenta managerială trebuie combinată cu cea de sustenabilitate, adică flexibilitate și
colaborare, motiv pentru care componentele menționate trebuie subscrise managementului
organizațional, care va avea ca rol dezvoltarea de atitudini pentru abordări noi a afacerilor în
domeniul construcțiilor și transporturilor.
Susținerea poate fi concretizată în programe educaționale de scurtă durată pentru diferitele
calificări menționate, trening-uri și team building, alte programe care să stimuleze creativitatea în
principal la tinerii întreprinzători.
O a doua componentă ce poate fi susținută de către programele europene este aceea de
achiziție și implementare de softuri, proceduri, evaluări etc.
Pentru a conduce la rezultate și pentru a stimula implicarea firmelor în aceste programe
programele pot fi dublate de reglementări care să constrângă firmele să implementeze sisteme
manageriale și logistice sau se pot acorda bonificații la taxare sau competițiile publice acelora care
s-au conformat.

2.4.4. Stimularea investițiilor în tehnică și tehnologie

Inițiative legislative care permită scutiri de impozite pe profitul reinvestit în dotări cu grad
ridicat tehnic și tehnologic, implementarea de proceduri care să răspundă cerințelor de dezvoltare
sustenabilă sau de economie circulară.
Poate fi construit un pachet legislativ care să stimuleze orientarea firmelor către
implementarea de noi soluții tehnice și tehnologice, prin creșterea accesului la finanțare, creditare,
scutiri de taxe și impozite, bonificații în competiții de contractare sau accesare de finanțare etc.
Pârghiile și formele concrete trebuie discutate între reprezentanții celor trei paliere
organizatorice ce concură la crearea climatului de schimbare.
Atât în domeniul construcțiilor, cât și al transporturilor există multiple variante de a
introduce noi tehnici, tehnologii, materiale, materii prime etc.
De exemplu: o firmă de transport persoane care folosește un parc auto electric ar putea să
beneficieze de reducere de impozit pe profit în proporție de 80% și de fonduri suplimentare pentru
creșterea parcului auto cu 50%. Evident soluțiile hibride pot fi avute în vedere.
Cecurile de inovare ar putea constitui o formă de susținere a acelor firme care introduc
soluții noi, o posibilă formă fiind rambursarea a 50% din investiția realizată.

Pagina 241 din 759

 2.4.5. Stimularea firmelor din construcții să recicleze deșeurile
O astfel de direcție de acțiune poate fi susținută de către stat în diferite variante și prin
diferite mecanisme, astfel:
- promovarea unei legislații care să oblige firmele să procedeze la recuperarea și
refolosirea unei cote de minim 30% din deșeurile rezultate ca urmare a desfășurării
activității prin aplicarea unor taxe suplimentare pe depozitarea deșeurilor și a unor
amenzi în cazul în care aceasta se face cu impact negativ asupra mediului;
- acordarea de facilități la creditare firmelor care vor să utilizeze tehnologii avansate care
se bazează pe refolosirea unor componente din deșeurile rezultate în proporție de 30-
40%;
- reducerea sau scutirea de impozit pe profitul reinvestit în tehnologii și utilaje care au
ca rol reciclarea și refolosirea parțială sau totală a deșeurilor, se pot face scale
procentuale;
- deschiderea de finanțări pentru tehnologizarea firmelor de construcții în vederea
aplicării conceptului de economie circulară;
- acordarea de sprijin financiar soluțiilor inovatoare de recuperare și refolosire a
deșeurilor rezultate din activitatea curentă, preluarea și aplicarea practică a acestora;
- facilități și bonificați în competițiile de achiziții publice.
Formele propuse, figura 2.4.5.1. pot fi utilizate independent sau se poate proiecta un sistem
integrat care să determine firmele să implementeze soluții de reciclare și refolosire a deșeurilor.

Figura 2.4.5.1. Forme de intervenție în construcții pentru abordarea economiei circulare

Sursa: concepția și reprezentarea autorului

Pagina 242 din 759

 Utilizând în principal aceleași pârghii se pot proiecta pachetele de acțiuni ale statului care
să faciliteze direcționarea firmelor către noi concepte de afaceri și noi abordări ale acestora în
contextul creșterii economice.

Accesibilita
te și
ecosisteme

Figura 2.4.5.2. Posibile direcții de regândire a afacerilor în construcții

Sursa: concepția și reprezentarea autorului
Firmele sunt cele care vor decide gradul în care au capacitatea de a implementa schimbări
profunde și de a-și reproiecta produsele și serviciile utilizând componente de dezvoltare
sustenabilă pe termen lung. Ca și în cazul măsurilor de intervenție acestea pot fi abordate unilateral
și gradual sau se pot gândi planuri integrate de reproiectare a afacerii.

2.4.6. Confort, bună stare – O casă Acasă

Acele firme de construcții care vor înțelege că dezvoltarea lor și performanța economică
este dependentă de modul în care se vor restructura și vor aborda afacerea nu în sensul de a construi
sau amenaja spații, mai mici sau mai mari, mai simple sau mai complexe, modest sau de lux, ci în
sensul dezvoltării de eco-sisteme.
Pregătirea antreprenorilor în sensul schimbării de mentalitate față de obiectul de activitate
și raportarea față de produs. Viitorul construcțiilor este jalonat de următoarele cerințe:
- Integrarea construcției în mediu astfel încât aceasta să nu constituie o agresiune ci o
completare firească;
- Crearea de spații în care utilizatorul să beneficieze de confort, bună stare dar și de
elemente naturale ambientale;
- Utilizarea de soluții tehnice flexibile în consonanță cu arhitectura locului;
- Folosirea, dezvoltarea de materiale care să utilizeze resurse regenerabile, să poată fi
reintegrate în natură și să redea imaginea de natură;
Pagina 243 din 759
 - Proiectarea ambientală cu bilanț energetic echilibrat, iluminare și ventilație utilizând
mixuri de resurse, cu accent pe eco-energie.
Stimularea întreprinzătorilor pentru crearea de soluții neconvenționale, dintre care putem
menționa casa inteligentă, eco-locuința, eco-office, finisajele și decorațiunile din lemn, piatră,
lână, in, bumbac, piele, perdele de apă, încălzire cu pietre refractare etc. sunt o parte din soluțiile
tehnice noi ce pot fi utilizate în noile proiecte.
O formă de susținere a construcțiilor de ecosysteme poate fi aceea de subvenționare parțială
sau de negociere a unor dobânzi preferențiale pentru achiziționarea de locuințe cu soluții noi.
Programe educaționale pentru arhitecți, proiectanți și constructori care să se poată să se
racordeze la trendurile mondiale, organizarea de saloane de prezentare a invențiilor și promovarea
soluțiilor românești în cadrul târgurilor internaționale de construcții.
Pot fi folosite toate formele de intervenție menționate înFigura 2.4.5.1. individual sau în
combinații care să asigure sustenabilitatea măsurii.

2.4.7. Optimizarea transporturilor și diminuarea emisiilor

O direcție de acțiune pe care se acționează în multe țări este aceea a transporturilor verzi,
adică a acelor transporturi care să polueze într-o măsură redusă.
Primele soluții utilizate sunt cele legate de mașini electrice sau hibrid, de utilizarea de bio-
combustibil, de mașini auto-conduse, motorete, biciclete, drone etc.
Cu siguranță soluțiile tehnice menționate anterior sunt o condiție primordială a
transporturilor verzi, însă studiile au arătat că managementul distribuției este mult mai important
în obținerea acelor soluții care să conducă la un nivel de poluare scăzut. În studiile și modelele
sale, Prof. Gilbert Laporte, Chairholder of the Canada Research Chair in Distribution
Management, Member of the Group for Research on Decision Analysis (GERAD),
the Interuniversity Research Centre on Enterprise Networks, Logistics and Transportation
(CIRRELT) a adus în discuție necesitatea analizelor multicriteriale și a sistemelor logistice și de
transport complexe. Dintre factorii determinanți în proiectarea sistemelor de distribuție se pot
menționa:
- Rutele ajustate în funcție de distanță și de greutate de distribuit;
- Folosirea de flote cu mașini de capacități diferite;
- Optimizarea costurilor cu forța de muncă și viteza de deplasare;
- Aglomerația în trafic, folosirea rutelor circular-ocolitoare;
- Utilizarea de E-biciclete și e-vehicule în centre urbane, mai ales istorice;
- Echipamente adiționale pentru reducerea timpilor de funcționare în gol;
- Dimensionări și optimizări investiționale pentru e-mașini e-camioane.

Pagina 244 din 759

 IMM-urile nu dețin capacitatea financiară pentru a comanda astfel de studii și nici să
dezvolte flote combinate și un management al distribuției performant.
Direcția pe care se poate acționa este realizarea unui astfel de studiu, stabilirea unor
restricții de trafic de aprovizionare, integrarea diferiților furnizori într-un management al
distribuției la nivelul municipalităților.
Suportarea costurilor pentru astfel de proiecte de optimizare a parcurilor și traseelor
firmelor de transport persoane și/sau mărfuri și acordarea de facilități pentru implementarea
soluțiilor.

2.4.8. Transporturile albastre

România beneficiază geografic de o resursă de transport deosebită, Dunărea și mai ales

vărsarea acesteia în Marea Neagră.
Culoarul Marea Nordului (Rotterdam) - Fluviu Rhine – Fuviul Dunăre – Marea Neagră
(Sulina/Constanța) constituie o oportunitate deosebită pe care o avem de a deveni actori importanți
în transporturile fluviale și maritime europene. Dunărea traversează 10 state europene: Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina
și unește4 capitale – Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad.
Se pot dezvolta capacități de transport de persoane și mărfuri, dat și facilități turistice și de
agrement. Totodată capacitățile de producție în domeniul naval de a Drobeta Turnu Severin,
Galați, Brăila, Tulcea, Sulina.
Direcția de acțiune este accentuarea demersurilor de implementare a strategiei Dunării de
Jos și alocarea fondurilor de amenajări pentru navigație, realizarea unui proiect național de
infrastructură.
Din momentul în care cursul Dunării va fi navigabil și se va face integrarea acestui segment
în oferta de transport europeană, firmele de transport fluvial vor dezvolta produse și servicii.
De perspectivă, două alte proiecte de infrastructură este necesar să fie analizate și apreciem
că reprezintă soluții potențiale: Canalul Dunăre – Marea Neagră și Canalul București – Dunăre
(posibilitate de a plasa ce-a de-a cinci-a capitală pe cursul Dunării).
Constanța poate deveni un HUB de transport maritim foarte important in contextul în care
se poate face legătura fluvială cu Rotterdam.
Abordarea unei soluții integrate geo-strategice cu componente politico-economice este un
exemplu de proiect național structural, ce poate fi gândit chiar în contextul parteneriatului public
– privat, ca o prioritate a politicii de coeziune din Europa. În același timp, proiectul poate fi de
interes și pentru partenerii strategici din NATO.

Pagina 245 din 759

2.4.9. Noul drum al mătăsii
Dezvoltarea economică foarte puternică a Chinei, poticile comerciale și deschiderea față
de restul lumii a readus în discuție existența și reconsiderarea traseului comercial numit ”drumul
mătăsii”. China dorește să întărească relațiile sale comerciale cu Europa și în acest context lansat
proiectul creării unor legături comerciale și de trafic între Asia și Europa.
Noul drum al mătăsii pornește, după unele informații de pe coasta de est a Chinei străbate
Asia centrală și Europa și se închide la Rotterdam, Londra, Paris, Madrid.
Drumul mătăsii este un proiect de dezvoltare comercială și de stimulare a schimburilor
economice, dar se bazează pe facilitați de transport. În scenariile propuse există o variantă de nord
prin Moscova, Varșovia, dar și o variantă de sud prin Teheran.
România trebuie să facă demersurile de a fi parte din acest proiect cel puțin din ramura
sudică, susținut de deschiderea la Marea Neagră și de gârniță de est a Uniunii Europene. Integrarea
în acest proiect va permite o dezvoltare a firmelor de transport și logistică. Dezvoltarea de zone de
tranzit și zone libere (cum sunt Constanţa, Brăila, Galaţi, Sulina, Giurgiu și Curtici – Arad) oferă
posibilitate de condiționare și grupare/re-grupare de mărfuri mutimodale exportate din UE către
Asia și din Asia către UE.

2.4.10. Economia digitală

Dezvoltarea comerțului on-line a condus la o nevoie de transport și distribuție de colete
foarte mare. Firmele de livrări de tip door-to-door au cunoscut o dezvoltare, dar au rămas în
paradigma distribuției clasice. Puține dintre acestea și-au diversificat oferta, cum ar fi elefant.ro
care a dezvoltat o rețea de puncte de ridicare. Aceasta oferă posibilitatea de a fi distribuite coletele
în centre zonale, de unde clientul își poate ridica coletul.
Livrările cu drone, e-biciclete, e-vehicule nu au fost luate în considerare încă sau centre de
tip e-drive etc.
Totuși timpul de livrare la nivel național este de 7-10 zile, iar în același oraș de 2-3 zile,
ceea ce este foarte mult comparativ cu viteza de livrare din alte țări. Întârzierile sunt datorate
existenței curselor proprii și nefolosirea unor infrastructuri combinate.
Stimularea asocierii firmelor de distribuție, punerea în comun a parcurilor auto sau a altor
facilități de transport (tren, avion) poate constitui o direcție de acțiune. Pot fi susținute financiar
studii care să propună soliții concrete de optimizare a timpilor, capacităților și costurilor de
transport, dar și crearea unor sisteme de distribuție coletărie care să răspundă cerințelor de la 2.7.

2.4.11. Economia inovării

Orientarea către inovare și stimularea IMM-urilor de a se orienta către deveni firme
inovatoare este o cerință din ce în ce mai mult adusă în discuție.
Pagina 246 din 759
 Din nefericire, IMM-urile și în principal firmele micro și mici nu au forța financiară pentru
a susține și dezvolta un departament de cercetare – inovare și deci este mult mai dificil pentru
acestea să poată acționa în consecință.
O soluție ar putea fi reprezentată de ”promotorii de inovare și transfer tehnologic”. Se poate
avea în vedere introducerea în nomenclatorul de meserii a acestei meserii, care ulterior să fie
pregătiți pentru a identifica acele brevete, invenții, know-how, soluții inovatoare ce pot fi
implementate în firmă, precum și formele de transfer tehnologic.
Un program care să aibă ca scop introducerea în nomenclator și formularea de programe
de pregătire pentru această nouă meserie, autorizarea lor și pregătirea unui număr minim de astfel
de specialiști.
Un program subsecvent poate fi susținerea angajării acestor specialiști de către IMM-uri
pe o perioadă între 1 și 5 ani, prin subvenționarea a 50-75% din costurile salariale ale acestora.

2.4.12. Sisteme integrate de taximetrie la nivel municipal

Punctual, taximetria este o problemă atât din perspectiva micilor întreprinzători, a
municipalității ca formă de asigurare a unui transport de persoane de un anumit tip, dar și al
utilizatorilor.
Realizarea unor sisteme de taximetrie integrate la nivelul municipalității constă în existența
unui singur operator care să asigure dispeceratul comenzilor și optimizarea traseelor. Acesta poate
aparține municipalității sau unui operator privat. În cadrul acestui sistem vor fi integrate toate
autoturismele micilor întreprinzător, dar și a firmelor de taximetrie pe baza unor acorduri de tip
franciză. Astfel, se va crea un singur sistem care va permite o mai bună utilizare a parcului de
mașini, uniformizarea serviciilor și a standardelor de calitate, precum și a tarifelor și siguranței
pasagerilor în trafic.
Organizarea serviciului integrat de taximetrie municipală poate fi susținut prin oferirea de
servicii de dispecerat gratuite, emblemare etc.
Un întreprinzător independent va putea să se integreze în sistem doar deținând o licență de
transport valabilă, un autoturism cu stare tehnică corespunzătoare și un conducător auto capabil să
treacă testele auto. Se vor stabili condițiile de menținere în cadrul sistemului fără ca acestea să
presupună cedarea unei cote din venituri. Condițiile vor fi corelate cu standarde de calitate a
serviciilor, cu ar fi: mașina va fi ținută în condiții de perfectă curățenie, fumatul este interzis în
autoturism, ținuta șoferului este obligatorie, stabilirea unu program de lucru, practicarea tarifelor
stabilite.

Pagina 247 din 759

 Conectarea caselor de marcat la un sistem integrat, va permite si fiscalizarea corectă a
acestei activități. Corelarea acesteia cu un sistem de impozitare care să facă atractivă activitatea
va putea conduce la realizarea unui sistem performat.

În concluzie, direcțiile prioritare ce trebuie susținute în domeniul IMM-urilor din

construcții și transporturi sunt:
- Management performant;
- Tehnică și tehnologie;
- Sustenabilitate,
formulând sisteme integrate de proiectare, logistică și distribuție, cu programe de susținere și
stimulare integrate utilizând mixuri de pârghii și leviere economice.

Pagina 248 din 759

 Concluzii

Toate informațiile conduc către concluzia că în ansamblu mediul economic românesc a

cunoscut o dinamică favorabilă IMM-urilor, acestea devenind principalul ”motor” economic și
plasându-se în principalele trenduri.
În ceea ce privește domeniile construcții și transporturi acestea se caracterizează prin
decalaje specifice tipului de activitate, dar urmează în general trenduri pozitive.
Există structurile patronale și sindicale care să asigure un dialog constructiv cu statul și
autoritățile locale și centrale, menit să îmbunătățească calitatea produselor și serviciilor.
Slaba tehnologizare este un element ce trebuie luat în considerare pentru sprijinul ulterior
astfel încât să se poată înscrie producția din domeniile studiate în cerințele de protecție a mediul,
de utilizare materialelor regenerabile și a combustibililor biodegradabil.
Aceste aspecte sunt de mare interes, cunoscut fiind faptul ca cele două domenii au efecte
puternice asupra mediului și calității vieții.
Există o serie importantă de realizări dintre care putem evidenția:
- Existența unei legislații pentru IMM-uri care să creeze un climat de creare și
dispariție a acestora firesc și în parametrii generali acceptați;
- Crearea unor proceduri și organisme care să permită înființarea cu mai mare
ușurință a unei întreprinderi indiferent de forma juridică;
- Existența unui cadrul de reglementare specifică, aliniat cerințelor internaționale, cu
precizarea că se mai poate interveni asupra modului de relaționare dintre
întreprinzător și autorități;
- Dezvoltarea structurilor patronale și sindicale corespunzătoare;
- Existența unor structuri specializate ale statului destinate gestionării sectorului;
- Asistență multianuală de la budgetul de stat și din fonduri structurale consistentă;
- Creșterea și promovarea serviciilor de consultanță;
- Dezvoltarea sectorului ca generator de locuri de muncă;
- Susținerea pregătirii profesionale a forței de muncă și a managementului;
- Dezvoltarea spiritului antreprenorial;
- Distribuție regională și județeană echilibrată în ansamblu;
- Începerea procesului de orientare către inovare și societate cunoașterii;
- Atenție crescută categoriilor vulnerabile: tineri, femei, zona rurală, agricultură;
- Politici bancare și reglementări suficient de permisive finanțărilor.

Se pot menționa și o serie de dificultăți, printre care:

Pagina 249 din 759

 - Existența unei birocrații excesive și a unor proceduri complicate și agasante pentru
întreprinzător;
- Lipsa capitalului și imobilizarea acestuia;
- Schimbări frecvente în legislația fiscală și codul muncii, precum și a altor
proceduri;
- Slabă comunicare a schimbărilor apărute și a obligaților întreprinzătorilor;
- Încredere scăzută în serviciile de consultanță private sau oferite de stat;
- Neîncredere în dialogul tripartit și lipsa disponibilității pentru cooperare;
- Percepția autorității statului ca element de constrângere și frână și nu de stimulare
și susținere;
- Corupția, birocrația, legislația, finanțarea și lipsa de încredere în guvernanți
principale deficiențe în percepția întreprinzătorilor;
- Accesul dificil la finanțare datorită costurilor ridicate ale creditelor și neîncrederii;
- Fragilitate datorită percepție de ansamblu asupra mediului de afaceri românesc;
- Pondere ridicată a personalului cu calificare ridicată și implicit costuri ridicate cu
forța de muncă;
- Instabilitate forței de muncă și caracterul sezonier al activității;
- Dificultatea accesului la achizițiile publice;
- Blocajele financiare datorate plăților întârziate din sectorul privat dar mai ales din
cel public;
- Slaba tehnologizare și incapacitatea mobilizării capitalului în activul imobilizat
datorită ponderii ridicate a activului circulant;
- Nivel scăzut de disponibilitate la inovare;
- Management neperformant datorită unei slabe pregătiri antreprenoriale;
- Instrumente de informa, promovare insuficiente;
- Accesul dificil la finanțările de la bugetul statului și fonduri structurale.
Ca o concluzie finală, putem aprecia că s-au făcut progrese semnificative care au condus
la un mediul de afaceri pentru IMM-uri structura, consolidat în parametrii și trendurile generale
europene, dar există întârzieri și parametrii unde ne situăm pe locuri codașe și care pot fi
semnificativ îmbunătățite.
Concluzia studiului de percepție a mediului de afaceri cu privire la evoluția sa și
dificultățile cu care se confruntă, au fost detaliate la prezentarea rezultatelor, sintetic putem
menționa că cele două domenii se confruntă în esență cu aceleași probleme cu care se confruntă
toate IMM-urile: slaba finanțare, birocrația, corupția, concurența neloială.

Pagina 250 din 759

 Bibliografie

1. Akbar S. (2017) în articolul ”Top 8 Construction Trends for 2018 - Infografic”,

https://geniebelt.com/blog/top-8-trends-for-construction-in-2018
2. Anderson, R.; Dubois, H.; Leončikas, T.; Sándor, E. (2012) Third European Quality of Life
Survey Quality of life in Europe: Impacts of the crisis, Luxembourg: Publications Office
of the European Union
3. Barslund, M., Busse, M., & Schwarzwälder, J. (2015). Labour Mobility in Europe: An
untapped resource?.
4. Bloor, M., & Wood, F. (2006). Phenomenological methods. Keywords in qualitative
methods, 129-131.
5. Bloor, M., & Wood, F. (2006). Keywords in qualitative methods: A vocabulary of research
concepts. Sage.
6. Breene, K., (2016) Can the circular economy transform the world’s number one consumer of
raw materials?, May 2016, https://www.weforum.org/agenda/2016/05/can-the-circular-
economy-transform-the-world-s-number-one-consumer-of-raw-materials
7. Bulhoes, Teobaldo, Subramanian, Anand, Erdogan, Gunes, Laporte, Gilbert; « The static
bike relocation problem with multiple vehicles and visits », European Journal of
Operational Research, vol. 264, no 2, 2018, p. 508-523.
8. Burtea Ioan (2008), Certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor economici
din construcții la nivel european și național, Revista Construcțiilor, aprilie 2008, p.130-
132;
9. Corberan, Angel, Erdogan, Gunes, Laporte, Gilbert, Plana Andani, Isaac, Sanchis, José
Maria; « The Chinese Postman Problem with Load-Dependent Costs », Transportation
Science, vol. 52, no 2, 2018, p. 370-385.
10. Croitoru L. (2015) Cine nu lasă Romania sa se dezvolte, https://www.wall-
street.ro/articol/Economie/186773/cine-nu-lasa-romania-sa-se-dezvolte.html [accesat în
martie 2018]
11. Constantin, C. (2013) Proiectarea populației României la orizontul anului 2060, ISBN 978-
606-8590-01-1
12. Dufour, Emilie, Laporte, Gilbert, Paquette, Julie, Rancourt, Marie-Ève; « Logistics service
network design for humanitarian response in East Africa », Omega, vol. 74, 2018, p. 1-14.
13. David W. Pearce and R. Kerry Turner (1989). Economics of Natural Resources and the
Environment. Johns Hopkins University Press. ISBN 978-0801839870
14. Fallon, T., 2015. The new silk road: Xi Jinping's grand strategy for Eurasia. American
Foreign Policy Interests, 37(3), pp.140-147.
Pagina 251 din 759
15. Fellini, I., Ferro, A., & Fullin, G. (2007). Recruitment processes and labour mobility: the
construction industry in Europe. Work, employment and society, 21(2), 277-298.
16. Garfield, L. (2018) 13 Cities that are starting to ban cars
https://www.weforum.org/agenda/2018/03/13-cities-that-are-starting-to-ban-cars
17. Gray, A. (15 februarie 2018) Supersonic jets are making a comeback
https://www.weforum.org/agenda/2018/02/supersonic-jets-are-making-a-comeback
18. Grigorescu, A. (2003), Decizia strategică în comerţ exterior, Editura Economică,
Bucureşti, pg.33, 45.
19. Guda, I. (2015) Analiza sectorială a lucrărilor de construcții a drumurilor și autostrăzilor,
Publicație Economică Coface
20. Heinz, F. F., & Ward-Warmedinger, M. (2006). Cross-border labour mobility within an
enlarged EU.
21. Kirkland, G. (15 feb 2018) Self-driving cars might be able to repair themselves in the future,
https://www.weforum.org/agenda/2018/02/will-self-driving-cars-be-able-to-diagnose-and-
repair-themselves-yes-no-sort-of
22. Koc, Cagri, Laporte, Gilbert; « Vehicle routing with backhauls: Review and research
perspectives », Computers & Operations Research, vol. 91, 2018, p. 79-91.
23. Koc, Cagri, Jabali, Ola, Laporte, Gilbert; « Long-haul vehicle routing and scheduling with
idling options », Journal of the Operational Research Society, vol. 69, no 2, 2018, p. 235-
246.
24. Laporte, Gilbert, Gutierrez-Jarpa, Gabriel; « Corridor-based metro network design with
travel flow capture », Computers & Operations Research, vol. 89, 2018, p. 58-67.
25. LAPORTE, Gilbert, ERDOGAN, Gunes, THOMASSON, Olivier et al.; « Scheduling twin
robots in a palletising problem », International Journal of Production Research, vol. 56, no
1-2, 2018, p. 518-542.
26. Lester, S. (1999). An introduction to phenomenological research.
27. Li, P., Qian, H., Howard, K.W. and Wu, J., 2015. Building a new and sustainable “Silk
Road economic belt”. Environmental Earth Sciences, 74(10), pp.7267-7270. Saripalli, S.
(februarie 2018) Self-driving cars could have to pass a driving test
https://www.weforum.org/agenda/2018/02/before-hitting-the-road-self-driving-cars-should-
have-to-pass-a-driving-test
28. Menard S. (2017) 6 Construction Industry Trends to Expect in 2018, https://esub.com/6-
construction-industry-trends-expect-2018/
29. Moavenzadeh, J.; Corwin S. (2018) Transport's future is integrated. But how do we get there?
30. Moustakas, C. (1994). Phenomenological research methods. Sage, pg.103-120

Pagina 252 din 759

31. Florian Neagu ▪ Florin Dragu ▪ Adrian Costeiu (2016) După 20 de ani: schimbări
structurale în economia României în primele decenii Postdecembriste BNR - Caiete de
studii
32. Nr. 42, ianuarie 2016
33. Pâslaru D., Modreanu I. (2011-2013) ”Contribuția IMM-urilor la creșterea economica -
prezent și perspective”, CNP, Rapoarte proiect cod SMIS 27153, ISBN 978-973-709-598-
5
34. Polkinghorne, D. E. (1989). Phenomenological research methods. In Existential-
phenomenological perspectives in psychology (pp. 41-60). Springer, Boston, MA.
35. Popa, M. (actualizat 2016) APIO- Metodologia cercetării, Note de curs
36. Popa Sorin Adrian (2015) certificarea calificării tehnico-profesionale a operatorilor
economici cu activitate în domeniul construcțiilor - cerință esențială pentru asigurarea
calității execuției lucrărilor, Lucrările celei de-a X-a ediții a Conferinței anuale a ASTR,
2015, p.337-341, http://www.agir.ro/buletine/2632.pdf
37. Rolland, N., 2015. China’s new silk road. The national bureau of Asian research, 12.
38. Roman, M., & Voicu, C. (2010). Câteva efecte socioeconomice ale migrației forței de
muncă asupra țărilor de emigrație. Cazul României. Economie teoretică şi aplicată, 17(7),
50-65.
39. Saripalli, S. (februarie 2018) Self-driving cars could have to pass a driving test
https://www.weforum.org/agenda/2018/02/before-hitting-the-road-self-driving-cars-should-
have-to-pass-a-driving-test
40. Scalise,J.; Herger, J.; Guille, C.; Rousselet, S. (15 feb 2018), Three benefits of electric
vehicles, and how to unlock them, https://www.weforum.org/agenda/2018/02/three-benefits-
of-electric-vehicles-and-how-to-unlock-them
41. Scalise, J.; Stricker, K.; Herger, J.; Guille, C.; Rousselet, S. (10 ianuarie 2018) How robot
taxis will change mobility over the next 10 years,
https://www.weforum.org/agenda/2018/01/robot-taxis-mobility-electric-cars
42. Schiffer, Maximilian, Schneider, Michael, Laporte, Gilbert; « Designing sustainable mid-
haul logistics networks with intra-route multi-resource facilities », European Journal of
Operational Research, vol. 265, no 2, 2018, p. 517-532.
43. Schmicking, D. (2010). A toolbox of phenomenological methods. In Handbook of
phenomenology and cognitive science (pp. 35-55). Springer Netherlands.
44. Smith R. (2018) The surprising truth behind the world's electric cars, 5 Martie 2018,
https://www.weforum.org/agenda/2018/03/electric-cars-are-still-coal-powered
45. Stiglitz, J. E.; Sen, A., Fitoussi, J. P. (2009) Report by the Commission on the Measurement
of Economic Performance and Social Progress

Pagina 253 din 759

46. Stolaroff, j.; Samaras, C. (16 februarie 2018) Delivering packages with drones may benefit
the environment https://www.weforum.org/agenda/2018/02/delivering-packages-with-drones-
might-be-good-for-the-environment
47. Șandor S.D. (2011) Metode și tehnici de cercetare în științele sociale, Suport de cursMTCS,
http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Suport-MTCS-Ro.pdf
48. Umbach, C. (19 ianuarie 2018) How autonomous fleets will drive a new form of transport,
https://www.weforum.org/agenda/2018/01/autonomous-fleets-new-transport-christian-
umbach
49. Van Teijlingen, E. (2014, December). Semi-structured interviews. In PGR Workshop
December., E. (2014, December). Semi-structured interviews. In PGR Workshop
December.
50. Zimmermann, K. F. (2005). European labour mobility: challenges and potentials. De
Economist, 153(4), 425-450.
51. Weber, V. (2017) How automation and technology will change the buildings we live in,
https://www.weforum.org/agenda/2017/08/how-automation-and-connected-technology-
will-change-the-buildings-we-live-in
52. ISC – Sinteza activității de control și inspecție desfășurată de către Inspecția de Stat în
Construcții - I.C.S. trimestrul III – 2017 http://www.isc-web.ro/sinteze-de-activitate.html
53. INS, Precizări metodologice, Studii conjuncturale trimestriale,
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/tendinte_ec/a17/precizari_metodologi
ce.pdf
54. INS, comunicate de presa, http://www.insse.ro/cms/ro/comunicate-de-presa-view
55. CNP, Prognoze, http://www.cnp.ro/ro/prognoze
56. https://geniebelt.com/blog/top-8-trends-for-construction-in-2018
57. USGBC, LEED Certification, https://new.usgbc.org/leed
58. World Economic Forum (2017) Shaping the Future of Constructions, Insight to Redesign
the Industry, White Paper, March 2017, http://www3.weforum.org/docs
59. World Economic Forum (2016) Shaping the Future of Constructions, A Brekthrough in
Mindset and Technology, Industry Agenda, May 2016, http://www3.weforum.org/docs
60. World Economic Forum (2017) Shaping the Future of Constructions, Inspirig innovators
redefine the industry, Industry Agenda, February 2017, http://www3.weforum.org/docs
61. https://www.anaf.ro/ - LEGE Nr. 182/2016 din 17 octombrie 2016 pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților
economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și
întreprinderile familiale

Pagina 254 din 759

62. https://www.onrc.ro/ - LEGE Nr. 31 din 16 noiembrie 1990 *** Republicată privind
societățile comerciale, cu modificările și completările ulterioare
63. https://btclub.ro/ Ghid privind înființarea unui IMM și PFA, Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2005 – 2013, Axa prioritară 3 „Creșterea
adaptabilității lucrărilor și a întreprinderilor”, Domeniul major de intervenție 3.1
„Promovarea culturii antreprenoriale”, Titlul proiectului: „Dezvoltarea competentelor și
asistență în afaceri pentru, întreprinzătorii în dificultate” Contract nr.:
POSDRU/92/3.1/S/61095
64. https://ec.europa.eu/docsroom/documents/15582/ - Manualul utilizatorului pentru definiția
IMM-urilor, Colecția Piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Luxemburg:
Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015
65. http://portalantreprenoriat.ro/biblioteca-startup4u/ - Noua definiție a IMM-urilor, Ghidul
utilizatorului și model de declarație, Günter Verheugen, Membru al Comisiei Europene,
Responsabil pentru Întreprinderi și Industrie, Publicații în domeniul Întreprinderii și
industriei, Comisia Europeana
66. https://www.ccina.ro/servicii/asistenta-infiintare-si-functionare-firme/forme-juridice-de-
organizare-a-afacerii - Forme juridice de organizare a afacerii
67. https://www.ccina.ro/servicii/asistenta-infiintare-si-functionare-firme/etapele-initierii-
afacerii - etapele înființării unei afaceri
68. www.cdep.ro/pdfs/guv201706/Program_de_Guvernare.pdf - Programul de Guvernare
2017-2020, p.46-47
69. https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen - Nomenclator Activităților Ordinul președintelui
INS nr. 337/20.04.2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia
națională - CAEN, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 3 mai
2007.
70. Întreprinderile mici au prioritate; Europa este bună pentru IMM-uri , iar IMM-urile sunt
bune pentru Europa„, ediția 2008, elaborată de Comisia Europeană, Departamentul
Întreprinderi și Industrie
71. Cartea albă a IMM-urilor din România 2016
72. Studiu IMM din România –KeysFin (februarie, 2015)
73. OMDRAP nr.2644/27.09.2016 anexă Regulament de Organizare și Funcționare al
Inspectoratului de Stat pentru Construcții – ISC
74. https://www.blog.noiconstruim.ro/2010/03/5-pasi-pentru-obtinerea-autorizatiei-de-
construire/comment-page-2/
75. https://www.avocatnet.ro/articol_37405/Autorizatia-de-construire-Cand-este-obligatorie-
si-ce-documente-sunt-necesare-pentru-a-o-obtine.html

Pagina 255 din 759

76. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, 2008
77. HG nr. 23/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului de Afaceri,
Comerțului și Antreprenoriatului http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185771
78. HG nr. 859/2014 - Strategia guvernului pv dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea
mediului de afaceri din România - Orizont 2020
http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_859_2014_strategia_dezvoltarea_sectorului_intre
prinderilor_mici_mijlocii_imbunatatirea_mediului_afaceri_Romania_Orizont_2020.php
79. HG nr. 245/2015 - Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020
https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=2154
80. HG nr. 775/2015 - Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020
81. HG nr. 395/2014 – Strategia Națională de Export a României
82. http://www.minind.ro/strategia_export/SNE_2014_2020.pdf
83. https://ec.europa.eu/growth/single-market/strategy_en#collaborative_economy
84. http://www.inforegio.ro/ro/por-2014-2020.html
85. http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014
86. http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014
87. http://www.minind.ro/strategia_export/SNE_2014_2020.pdf
88. http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-
2013-2020-2030/
89. http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/-2979
90. http://www.minind.ro/Romania_competitiva_2016/pdf/Romania_competitiva_un_proiect
_pentru_o_dezvoltare_economica_sustenabila.pdf
91. https://ec.europa.eu/epale/ro/resource-centre/content/strategia-nationala-privind-agenda-
digitala-pentru-romania
92. http://www.imf.org/en/News/Articles/2017/03/17/ms031717-romania-staff-concluding-
statement-of-the-2017-article-iv-mission
93. CE, Raport de țară pentru România, Februarie 2017, Semestrul european: Evaluarea
progresului reformelor structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor
macroeconomice, și rezultatele unor analize mai aprofundate […] http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0088
94. SME Performance Review http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-
environment/performance-review-2016_en
95. http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tese
m160&language=en
96. INS, Ponderea principalelor companii exportatoare în totalul exporturilor, date 2015
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=EXP101N

Pagina 256 din 759

97. Conturile naționale și PIB-ul, Date extrase în iunie 2017. Cele mai recente date: Informații
suplimentare Eurostat, Tabele principale și Bază de date. Următoarea actualizare a
articolului: septembrie 2018. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=File:Real_labour_productivity,_2006,_2011_and_2016_YB17.
png [accesat în 10 aprilie 2018]
98. Raport anual al BNR (2015) www.bnro.ro/files/d/Pubs_ro/Anuale/RA2015.pdf [accesat în
27 martie 2018]

Pagina 257 din 759

 3. e-COMERȚ

Acronime

ANAF – Agenția Naționale de Administrare Fiscală

ANPC – Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorilor
B2B – Business-to-Business
B2C – Business-to-Consumer
B2G – Business-to-Government
CE – comerț electronic
C&D – cercetare și dezvoltare
CE – comerț electronic
DESI – indicele economiei și societății informaționale
IMM – întreprinderi mici și mijlocii
INS – Institutul Național de Statistică
INS – Institutul Național de Statistică
IT – tehnologia informației
MMACA – Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
UE – Uniunea Europeană
TIC – tehnologia informațiilor și a comunicațiilor
UNCTAD – Conferința Națiunilor Unite privind Comerțul și Dezvoltarea (United Nations
Conference on Trade and Development)

Pagina 258 din 759

 Rezumat

Prima parte a acestui capitol își propune, ca obiectiv principal, să identifice starea actuală
a IMM-urilor românești în privința adoptării CE și potențialul pe care îl are utilizarea acestei
tehnologii în România prin analiza evoluției CE la nivelul IMM-urilor în perioada 2012-2016. În
vederea unei dimensiuni corecte ale adoptării CE în România, una dintre principalele metode
utilizate este comparația cu evoluția statelor din Uniunea Europeană (UE) și, în special, cu a
statelor învecinate României, cu o dimensiune economică sau a populației similare sau cu o istorie
a tranziției comună. De asemenea, sunt stabilite principalele realizări acumulate de România până
în prezent în domeniul CE și sunt trasate sursele majore de dificultăți în adoptarea și evoluția CE,
ca modalități de a stabili, în continuare, recomandări și măsuri de politici publice.
A doua parte a capitolului are ca obiectiv principal identificarea principalelor caracteristici
care descriu activitatea IMM-urilor din România care desfășoară CE. În acest sens, elementul
esențial îl constituie evaluarea rezultatelor unui chestionar care investighează atitudinea IMM-
urilor față de CE.
Analiza efectuată integrează integrează, din punct de vedere metodologic, prelucrarea de
chestionare aplicate asupra IMM-urilor din acest domeniu și analiza literaturii de specialitate.
Chestionarul este întocmit pe baza analizei studiilor de specialitate în acest domeniu și adaptat la
specificul mediului de afaceri din România. Grupul-țintă îl reprezintă IMM-urile care deja
desfășoară activitate de CE și a fost aplicat în perioada februarie-martie 2018. Chestionarul
cuprinde un număr de 9 întrebări, structurate în două părți. Prima parte este dedicată întrebărilor
care vizează descrierea și identificarea dimensiunii IMM-urilor (primele 5 întrebări). A doua parte
a chestionarului este formată din patru întrebări cu variante multiple de răspuns, IMM-urile fiind
invitate să își exprime gradul de acord cu privire la o serie de situații care le solicită un
comportament specific, legat de: factorii determinanți în alegerea implementării CE, principalele
avantaje aduse de utilizarea CE, principalele obstacole cu care se confruntă în implementarea CE
în interiorul firmei și principalele obstacole din mediul de afaceri care îngreunează adoptarea și
dezvoltarea CE. Capitolul prezintă în mod exhaustiv răspunsurile furnizate de IMM-uri, insistând
asupra principalilor factori care le dtermină să își exprime acordul total, acordul, neutralitatea,
dezacordul sau dezacordul total.
În cadrul acestei părți se prezintă principalele direcții de politici sugerate în literatura de
specialitate pe baza perspectivelor de dezvoltare ale CE la nivel internațional. În acest context sunt
evidențiate și măsurile deja recomandate pentru România în vederea stimulării adoptării CE la
nivelul IMM-urilor.
Ultima parte a capitolului trasează în mod clar o serie de recomandări de politici publice,
care pot constitui elemente pentru a sprijini adoptarea CE în rândul IMM-urilor și chiar pentru a
Pagina 259 din 759
crea o stratetegie de sine-stătătoare în acest domeniu. Studiul de față completează raporatele
anterioare, care au evidențiat principalele evoluții ale CE la nivelul IMM-urilor din România și
barierele cu care acestea se confruntă, stabilite în urma analizei literaturii de specialitate și a
chestionarului aplicat unui număr de peste 100 de IMM-uri care activează în domeniu.

Pagina 260 din 759

3.1. Realizări și dificultăți întâmpinate
3.1.1. Definirea comerțului electronic

Definițiile referitoare la CE sunt multe și variate, fără a exista o variantă acceptată la nivel
universal. Principalele instituții internaționale privesc CE din diferite perspective. Organizația
Mondială a Comerțului, de exemplu, se referă la CE ca la „producerea, distribuția, comercializarea,
vânzarea sau livrarea de bunuri și servicii prin mijloace electronice”, în timp ce UE se concentrează
exclusiv asupra cumpărării și vânzării de produse sau servicii prin Internet, conform lui Kaynak et
al. (2005).
Specialiștii din domeniu aderă la definiții mai specifice, în care iau în calcul comerțul
desfășurat prin Internet sub forma oricărei tranzacții economice în care cumpărătorul și vânzătorul
intră în contact prin intermediul mijloacelor electronice furnizate de Internet, stabilesc un acord
contractual privind prețurile și livrarea anumitor bunuri și servicii și completează tranzacția prin
livrarea plății și a bunurilor sau serviciilor contractate (Globerman et al., 2001). Internetul, ca
suport al desfășurării CE, este considerat și de Chan (2004), în definiția pe care o utilizează:
„vânzarea și achiziționarea de bunuri și servicii prin mecanisme electronice, în general, și pe
Internet, în special” (p.292). Conform lui Platon (2017), acest termen nu se limitează la simpla
cumpărare de pe Internet, ci și la alte tipuri de activități de afaceri care utilizează tehnologia
Internet; prin urmare, mai multe categorii de comerț electronic pot fi definite, în funcție de tipurile
de entități care participă la tranzacții sau la procesele de afaceri (Schneider, 2015, p. 6).
Gama de definiții la care se oprește Cristache et al. (2015) evidențiază, mai degrabă,
calitățile mediului online de desfășurare al afacerilor, precum „fiabilitate, scalabilitate și
flexibilitate ridicată” ( Bucur, 2002) sau „o tehnologie modernă de desfășurare a afacerilor, care
răspunde nevoilor organizațiilor, comercianților și consumatorilor de a reduce costurile de
tranzacționare, îmbunătățind în același timp calitatea produselor și serviciilor și sporind viteza de
livrare” (apud CRCE, 2000).
Rao et al. (2003) aderă la definiția conform căreia CE reprezintă un „model de afaceri în
care tranzacțiile și interacțiunile de informații și date sunt efectuate între firme și client, utilizând
mijloace electronice pentru a completa procesele într-un mod mai eficient pe întregul spectru al
unei afaceri” (p.13). Interacțiunea dintre parteneri subliniază unul dintre avantajele CE: acela de a
conlucra încă de la designul produsului până la activități complexe precum finanțare, logistică,
activități de export/import.
Într-un studiu mai recent asupra CE, Organizația Mondială a Comerțului își rafinează
definiția, considerând CE ca „vânzarea sau cumpărarea de bunuri sau servicii efectuate pe rețele
de calculatoare prin metode concepute special pentru primirea sau plasarea comenzilor” (WTO,
2013, p. 6). Chiar dacă bunurile sau serviciile sunt comandate electronic, plata și livrarea finală a

Pagina 261 din 759

bunurilor sau serviciilor nu se efectuează online. Sunt incluse în aceste tranzacții electronice
comenzile efectuate prin intermediul rețelei web, extranet sau transferul electronic de date. În mod
normal, sunt excluse comenzile efectuate prin apeluri telefonice sau prin fax.
Un factor tot mai important în dezvoltarea CE și cu un progres tot mai rapid este telefonul
mobil. Comerțul electronic mobil este similar comerțului electronic, cu excepția faptului că
mecanismul de acces este prin intermediul unui telefon sau terminal fără fir. Această creștere
rapidă a comerțului electronic mobil se datorează avantajului de cost al infrastructurii mobile față
de instalarea rețelelor fixe.
Statele Unite ale Americii rămân cea mai mare piață de CE din lume, urmată de China, în
anul 2016, amândouă cu o cincime din cota de vânzări digitale din lume – 20,4% și, respectiv,
20,2%7. China a depășit-o în ultimii ani pe următoarea clasată, Japonia, care deține în prezent 5,4%
– doar un sfert din piețele online din China și SUA (5,4%), și se preconizează că va fi în curând
depășită de India (cu o cotă de 4,3% la momentul actual). În ceea ce privește Europa, statele vestice
(Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Spania) se mențin în clasamentul primelor 15 piețe de
comerț electronic, dar estimările indică faptul că țări din America Latină le-ar putea lua locul în
următorii ani.

Tipuri de comerț electronic în funcție de destinatar

O tranzacție de CE poate fi între întreprinderi, gospodării, persoane fizice, guverne și alte
organizații publice sau private. Cele care privesc în mod direct activitatea desfășurată de IMM-uri
(WTO, 2013) sau în care IMM-urile sunt implicate se referă la tranzacțiile comerciale desfășurate
între parteneri de afaceri sau colaboratori (Business-to-Business – B2B), cu consumatorii
(Business-to-Consumer – B2C) sau cu mediul public (Business-to-Government – B2G).
În cazul B2B, tranzacția de CE are loc între un producător și un comerciant cu ridicata sau
între un comerciant cu ridicata și un comerciant cu amănuntul, având ca scop schimbul de produse,
servicii sau informații între întreprinderi.
Comerțul electronic B2C implică întreprinderile care vând publicului larg, în general, prin
intermediul unor cataloage care folosesc software-ul pentru coș de cumpărături. Deși comerțul
electronic B2C reprezintă doar o mică parte a comerțului electronic în ansamblu, acesta continuă
să crească. Cu toate că tranzacțiile B2B depășesc cu mult tranzacțiile B2C, comerțul electronic
B2C a primit cea mai mare atenție, parțial datorită faptului că aspecte precum încrederea
consumatorilor și protecția datelor au atras atenția factorilor de decizie la nivel politic.
Comerțul B2G, desfășurat între companii și sectorul public, se referă la utilizarea
Internetului pentru achizițiile publice, procedurile de acordare a licențelor și alte operațiuni

7
https://gfluence.com/ecommerce-predictions-2017-happening-top-15-markets/, accesat în ianuarie 2018.
Pagina 262 din 759
guvernamentale. Rolul principal în acest tip de comerț revine sectorului public, în efortul de a-și
eficientiza sistemul de achiziții publice. Dimensiunea pieței B2G în comerțul electronic total este
încă nesemnificativă, deoarece sistemele guvernamentale de achiziții publice rămân în continuare
relativ nedezvoltate (World Trade Organization, 2013).

3.1.2. Avantaje ale comerțului electronic pentru IMM-uri

Într-un mediu în care desfășurarea afacerilor este supusă unei competiții tot mai stringente,
presiunea pentru menținerea competitivității la nivel național și internațional este tot mai ridicată.
Una dintre uneltele spre care companiile s-au orientat pentru a face față competiției, a se dezvolta
și a crea noi modalități de a răspunde nevoilor clienților este Internetul și utilizarea acestuia ca
mijloc de desfășurare a activităților de afaceri și noi oportunități de tranzacționare, datorită
beneficiilor sale potențiale în special pentru IMM-uri.
Apariția CE având la bază Internetul oferă oportunități considerabile IMM-urilor de a-și
extinde baza de clienți, de a intra pe piețele de produse noi și de a-și raționaliza afacerile. Firmele
mai mici pot utiliza CE pentru a personaliza produsele și serviciile, pentru a gestiona procesele de
aprovizionare și inventariere și pentru a reduce timpul dintre comandă și livrare.
În primul rând, tehnologia CE poate face mai rapidă comunicarea în cadrul firmei și
eficientizează gestionarea resurselor firmei, conform lui Ahmad et al. (2015). Informațiile sunt
transmise prin fișiere electronice partajate și computere în rețea, ceea ce contribuie la creșterea
eficienței proceselor de afaceri, cum ar fi documentația, prelucrarea datelor și alte funcții precum
organizarea comenzilor primite și pregătirea facturilor. IMM-urile pot beneficia mai mult de aceste
avantaje decât firmele mai mari; de exemplu, CE permite IMM-urilor care nu se pot dezvolta la
nivel internațional din lipsă de informații, resurse sau capacități de marketing, să aibă acces la
clienți noi și să-și extindă piețele din punct de vedere geografic.
Internetul nivelează „terenul de joc” între companiile mari și cele mici: întrucât toate site-
urile coexistă pe Internet, întreprinderile mici au acces egal la Internet ca și marile companii
multinaționale, pentru derularea comerțului electronic. În mod similar, având Internetul ca bază
de dezvoltare a CE, oportunitățile IMM-urilor din țările în curs de dezvoltare devin similare celor
din țările dezvoltate (WTO, 2013). Din acest motiv, CE este privit ca o modalitate prin care IMM-
urile și țările din care provin să beneficieze mai mult de avantajele aferente comerțului. Spre
deosebire de cerințele necesare pentru a derula o afacere în mod fizic, CE nu necesită investiții
privind spațiul de depozitare, asigurare sau investiții pentru dezvoltarea infrastructurii. Singura
exigență este lansarea unui site web bine conceput pentru a ajunge la clienți. În plus, comerțul
electronic permite marje de profit mai mari, deoarece costul de rulare a unei afaceri este
semnificativ mai mic (World Trade Organization, 2013). Un avantaj suplimentar este dat de
calitatea mai ridicată a asistenței acordate clienților. Aceștia pot avea acces direct la propriile

Pagina 263 din 759

conturi personale online, ceea ce contribuie la economisirea de timp și bani. Acestora li se adaugă
alte tipuri de servicii, precum cele de urmărire a comenzii pe parcursul livrării, ceea ce aduce, de
asemenea, beneficii comerciale. Prin urmare, se asigură un nivel ridicat de satisfacție a clienților
cu un efort scăzut din partea companiei. Reducerea costurilor pentru cumpărător prin astfel de
mecanisme și altele similare lor conduc la creșterea competitivității firmelor. În plus, ca urmare a
reducerii importanței economiilor de scară în multe activități prin dezvoltarea noilor tehnologii și
a globalizării, contribuția potențială a firmelor mai mici este sporită (OECD, 2000).
CE aduce o gamă variată de avantaje, de la cele mai evidente și simple, precum reducerea
costurilor de comunicare și administrare, până la cele care sunt capabile să transforme întreaga
afacere, precum restructurarea proceselor de afaceri sau integrarea lanțului valoric al companiei.
Studiile confirmă legătura directă, semnificativă, între resursele de CE de care dispune compania
și valoarea acesteia, sau performanța câștigată. Printre beneficiile obținute se numără
îmbunătățirea performanțelor la nivelul vânzărilor, extinderea pieței, îmbunătățirea eficienței
partajării informațiilor și a eficienței tranzacțiilor (Ghobakhloo et al., 2011). IMM-urile au cel mai
mult de câștigat la nivel de productivitate ca urmare a adoptării CE (UNCTAD, 2004). Firmele
din țările dezvoltate care desfășoară CE au o performanță mai ridicată ceea ce conduce la o valoare
mai mare a companiei (Ordanini și Rubera, 2010). Studiul lui Johnston et al. (2007) atestă faptul
că serviciile bazate pe utilizarea Internetului (precum e-marketing, asistența de specialitate
furnizate clienților, e-comerțul) au fost clasificate drept principalele motoare ale creșterii
veniturilor și costurilor reduse.
Câștigurile obținute se propagă, la rândul lor, la nivelul întregii economii; prin urmare,
IMM-urile joacă un rol important mai ales în economiile țărilor în curs de dezvoltare, deoarece în
aceste țări există cel mai mare potențial de a beneficia de comerțul electronic.
Tehnologia CE oferă o serie de avantaje potențiale pentru firme, identificate în diferite
studii de specialitate. Sabou et al. (2017) le clasifică în:
 economii în ceea ce privește costurile de tranzacție;
 reducerea costurilor de publicitate și de promovare;
 comunicare rapidă între cumpărător și vânzător;
 limitarea costurilor de livrare;
 eliminarea limitărilor fizice de timp și spațiu.
O clasificare mai complexă este oferită de Rahayu și Day (2017), care identifică 15
beneficii ale comerțului electronic, pe baza analizei studiilor din literatura de specialitate: creșterea
veniturilor, reducerea costurilor de funcționare, reducerea costurilor de achiziție, a costurilor de
marketing, creșterea loialității și a retenției clienților, reducerea reclamațiilor din partea clienților,
îmbunătățirea relației cu furnizorii, îmbunătățirea poziției competitive, extinderea acoperirii pieței,
creșterea vitezei de procesare, îmbunătățirea comunicațiilor externe, îmbunătățirea imaginii firmei,
Pagina 264 din 759
îmbunătățirea comunicării interne, creșterea satisfacției angajaților, creșterea productivității
angajaților.
În schimb, gradul de utilizare a acestei tehnologii de către IMM-uri depinde atât de sector,
cât și de mărimea afacerii. De regulă, IMM-urile care desfășoară activități de export sau de import,
precum și cele implicate în sectorul turistic, au stimulente mai puternice pentru a investi în
implementarea tehnologiei informației și comunicațiilor (World Trade Organization, 2013).

3.1.3. Modelul de dezvoltare al comerțului electronic

Pe măsura dezvoltării tehnologiei informației și comunicațiilor, companiile trebuie să

folosească și să aplice aceste tehnologii pentru a beneficia de avantajele competitive pe care le
oferă. Companiile sunt obligate de dinamica globală să înlocuiască metodele comerciale
tradiționale cu noile tehnologii, bazate pe utilizarea Internetului. Dezvoltarea tehnologiilor IT a
creat o platformă globală și eficientă din punct de vedere al costurilor pentru comunicarea între
firme și desfășurarea afacerilor (Rao et al., 2003).
În acest context, CE este considerat unul dintre cele mai bune cazuri în care tehnologiile
informației și comunicațiilor sunt aplicate în scopuri economice. Utilizarea acestei tehnologii poate
sprijini creșterea și dezvoltarea economică, spori eficiența comercială și facilitează convergența și
unitatea țărilor, în special a țărilor în curs de dezvoltare.
Rao et al. (2003) propun un model care arată modul în care IMM-urile parcurg etapele spre
adoptarea CE: de la simpla prezență pe Internet, la dezvoltarea de portaluri, integrarea tranzacțiilor,
până la integrarea întreprinderilor. Ultimele două etape presupun costuri, cerințe tehnologice și
complexitate ridicate. O companie poate începe de la orice stadiu adoptarea CE, sărind peste
etapele anterioare pentru a-și accelera procesul de dezvoltare.

Etapele dezvoltării CE și caracteristicile acestora

Sursa: adaptat după Rao et al. (2003), p. 15.

Pagina 265 din 759

 Stadiul 1. Prezența în mediul digital
Primul stadiu în adoptarea CE este afișarea broșurii companiei și a ofertei de produse pe
un site web. Este prima formă a pătrunderii în mediul digital. Comunicarea cu clienții este realizată
într-o singură direcție. Scopul firmei este de a se face cunoscută și de a atrage clienți. La acest
nivel, de obicei, nu apare nicio formă de integrare cu alte procese externe firmei. Totuși,
funcționalitatea și caracteristicile implementate pe site-ul web sunt indicatori importanți ai
pregătirii pentru adoptarea CE (Sandy și Burgess, 2003). Deținerea unui site web eficient și a unei
strategii online reprezintă pași importanți pentru ca o afacere de mici dimensiuni să opteze,
ulterior, pentru CE (Fisher et al., 2007).

Stadiul 2. Portalurile
Diferența principală față de etapa anterioară constă în introducerea comunicării
bidirecționale, atât între firmă și clienți (business-to-customer, B2C), cât și între firme (business-
to-business, B2B). Informațiile schimbate sunt de natura facilităților oferite în cazul comenzilor,
feedback asupra produsului, observații asupra produsului și a calității sale. În această etapă, pe
lângă atragerea clienților, este posibilă și captarea și retenția clienților și viitoare referințe asupra
lor ca urmare a cunoașterii preferințelor individuale în vederea personalizării produselor. În
schimb, procesarea de tranzacții financiare încă nu are loc.

Stadiul 3. Integrarea tranzacțiilor

Față de etapele anterioare, de la acest stadiu începe derularea de tranzacții financiare între
parteneri, atât ca urmare a operațiunilor de vânzare, cât și a celor de cumpărare. Etapa se referă,
totodată, la apartenența la comunități virtuale care permit schimbul de informații asupra unor
domenii de interes: licitații electronice, posibilitatea plasării catalogului de produse pe site-ul unui
părți terțe care furnizează servicii de căutare în astfel de cataloage de produse, comenzi și facilități
de plată într-un mediu sigur pentru cumpărători.

Stadiul 4. Integrarea întreprinderilor

Se referă la integrarea completă a proceselor de afaceri, astfel încât modul anterior de
realizare al afacerilor nu mai poate fi distins de modalitatea online de desfășurare a activităților
firmei. Este efectiv vorba, în acest caz, de realizarea CE. Prin urmare, CE va fi responsabil atât
pentru gestionarea relațiilor cu clienții (customer relationship management, CRM), cât și pentru
lanțul de valoare (supply chain management, SCM). Aceasta înseamnă o conlucrare intensă cu
partenerii, pe de o parte furnizori, pe de altă parte clienți și utilizarea partajării informațiilor pentru
a răspunde nevoilor strategice viitoare. Interfața web devine o platformă pentru schimbul de
bunuri, servicii și valori (exchange-to-exchange, E2E). Site-ul web, utilizat atât de cumpărători,

Pagina 266 din 759

cât și de vânzători, este conectat cu un alt site care procesează tranzacțiile, astfel că activitatea
utilizatorilor, conectată între cele două site-uri, reprezintă o interacțiune E2E.

Studiile demonstrează că, odată ce o firmă are o strategie online printr-un site web, va face
mai ușor pasul spre adoptarea CE (Fisher et al., 2007; Hart et al., 2000). În schimb, IMM-urile
ignoră într-o proporție mai ridicată strategiile de e-business decât strategiile generale de afaceri
(Meckel et al., 2004).
În plus, Fisher et al. (2007) arată că nivelul de mentenanță și monitorizare a site-ului web
indică seriozitatea implicării firmei în acest proces. Monitorizarea activității site-ului și căutarea
feedback-ului de la clienți sunt activități importante care sugerează o strategie de afaceri dezvoltată
pe web (Chesney și Darby 2005). Cu toate acestea, majoritatea proprietarilor de IMM-uri nu
înțeleg pe deplin rolul pe care îl poate avea un site web în contextul general al afacerii pe care o
desfășoară, cu excepția publicității și promovării firmei.

3.1.4. Factori care afectează adoptarea comerțului electronic

În general, dinamica adoptării tehnologiilor în cazul IMM-urilor este mai scăzută decât
pentru companiile mari, aspect valabil și în cazul adoptării Internetului și a tehnologiilor de CE
(OECD, 2000). Acest lucru se poate datora barierelor interne care includ înțelegerea limitată a
complexității operațiunilor electronice, aptitudinile inadecvate și investițiile inițiale mari necesare
pentru a dezvolta o strategie viabilă pentru comerțul electronic. Alte impedimente în calea utilizării
comerțului electronic în IMM-uri sunt externe, cum ar fi accesul la infrastructură și costurile. În
general, IMM-urile sunt foarte preocupate de costurile de dezvoltare ale soluției de CE. Există
patru componente de bază ale costului asociat cu CE, care acționează ca impediment semnificativ:
costurile conexiunii la Internet, costul achiziționării de hardware și software-ul adecvate, costurile
de instalare și de întreținere (Kaynak et al., 2005).
În aceeași notă, Ahmad et al. (2015) atrag atenția, totuși, că dincolo de beneficiile aduse de
adoptarea CE, IMM-urile care au făcut pasul în această direcție nu au trecut mai departe de
gestionarea unui nivel de bază. În general, la nivel mondial, adoptarea CE nu este ușoară, parțial
din cauza schimbării continue a tehnologiei de CE și a nevoilor diferite ale întreprinderilor locale
și globale în general. În plus, costul achiziționării infrastructurii de CE este ridicat pentru multe
IMM-uri, în special în țările în dezvoltare. Prin urmare, diferența dintre IMM-uri și firmele mari
tinde să fie mai mare în continuare, ceea ce poate afecta competitivitatea și supraviețuirea IMM-
urilor pe termen lung. În plus, multe dintre problemele tradiționale cu care se confruntă IMM-urile
– lipsa de finanțare, dificultățile în exploatarea tehnologiei, capacitățile manageriale constrânse,

Pagina 267 din 759

productivitatea redusă, sarcinile de reglementare – devin tot mai acute într-un mediu globalizat,
bazat pe tehnologie (OECD, 2000).

3.1.4.1. Modele utilizate în identificarea factorilor care afectează adoptarea

comerțului electronic, cu accent asupra IMM-urilor

Teo et al. (2004) propun un model axat pe trei aspecte principale care intervin și afectează
adoptarea tehnologiei de CE (Figura 3.1.1).

Figura 3.1.1. Factori care afectează adoptarea e-commerce

Sursa: Teo et al. (2004), p. 3

 Contextul tehnologic, mai exact soluțiile de CE. Acesta are trei caracteristici relevante:
o Avantajul relativ perceput se referă la garanția că adoptarea soluțiilor de CE vor conduce
la un avantaj relativ asupra competitorilor în ceea ce privește eficiența și realizarea de
economii prin diminuarea costurilor (îmbunătățirea eficienței operaționale). Ghobakhloo et
al. (2011) consideră că, în contextul adoptării CE, avantajul relativ perceput se referă atât
la utilitatea și beneficiile CE pentru clienții unei firme, cât și la beneficiile pentru utilizatorii
interni ai CE dintr-o companie sau pentru compania însăși.
Însă, dacă studiile indică spre o analiză strategică a acestor avantaje pentru
companiile de mari dimensiuni, la nivelul IMM-urilor acest avantaj se traduce în beneficiile
CE la nivelul managementului întreprinderii, acesta fiind factorul principal, cu rol de decizie
în implementarea soluțiilor de ecommerce. Dacă percepția managerului este că beneficiile
adoptării noilor sisteme depășesc riscurile, este mult mai probabil ca schimbarea să fie
realizată (Ghobakhloo et al. (2011), apud Thong și Yap, 1995). În sens contrar, ignoranța

Pagina 268 din 759

 cu privire la beneficiile – atât directe, cât și indirecte – ale comerțului electronic reprezintă
o cauză majoră a lipsei de implementare a acestora.
o Compatibilitatea percepută – alinierea CE cu strategia și procesele întreprinderii.
Investițiile în sistemele informatice sunt determinate de contextul strategic al întreprinderii.
Compatibilitatea CE poate fi definită, conform lui Ghobakhloo et al. (2011), ca măsura în
care CE este compatibil cu infrastructura tehnologică existentă, cultura, valorile și practicile
de lucru preferate ale firmei. Hong și Zhu (2006) și Saffu et al. (2008) atestă importanța
acestei dimensiuni în adoptarea și folosirea CE.
În acest context, mărimea firmei, în termeni de angajați sau de cifră de afaceri, poate
reprezenta un determinat al adoptării comerțului electronic (Love et al., 2005). Dimensiunea
firmei indică spre capacitățile și resursele de care dispune firma, atât în ceea ce privește
capitalul uman, cât și cel financiar. Firmele mai mari din grupurile de firme de mai mici
dimensiuni au o înclinație mai ridicată spre adoptarea tehnologiilor de comunicații decât
cele mai mici (Premkumar, 2003), în timp ce firmele de dimensiuni mai mari din grupul
IMM-urilor tind să adopte sisteme informatice mai avansate, pentru că dispun de mai multe
resurse (Thong, 1999). Totuși, studiile din literatura de specialitate nu cad de acord asupra
existenței unei relații directe între numărul de angajați și adoptarea soluțiilor informatice.
Pe de o parte, este mai puțin probabil pentru firmele mai mici să adopte CE din cauza lipsei
de resurse umane și a expertizei pentru a gestiona comerțul electronic. Pe de altă parte,
semnificativă este, mai degrabă, dimensiunea resurselor financiare de care dispune o
întreprindere. Astfel, IMM-urile cu mai multe resurse financiare ar avea șanse mai mari de
a adopta comerțul electronic, pentru că își pot acoperi mai ușor riscul investițional și
costurile de implementare. Totuși, chiar în cazul în care IMM-ul dispune de resursele
financiare necesare, compatibilitatea cu sistemul informatic este esențială în decizia privind
adoptarea CE (Sutanonpaiboon și Pearson, 2006).
o Complexitatea percepută. Complexitatea mai redusă a aplicației ecommerce influențează
în mod pozitiv decizia de adoptare (Thong, 1999; Al-Qirim, 2003) a CE.
 Caracteristicile mediului, definit pe baza contextului în care întreprinderea acționează și a
modului în care influențele externe afectează motivațiile sau barierele în calea adoptării CE:
o Presiuni din partea partenerilor comerciali, care depind de gradul de dependență al
IMM-ului față de partenerii comerciali (Teo et al., 2004; Oliveira and Martins, 2010). În
mod similar, partenerii din lanțul de valoare (de obicei, furnizorii) pot manifesa o presiune
similară, sau clienții, care solicită soluția de comerț electronic. Satisfacerea așteptărilor
furnizorilor și ale clienților prin servicii electronice și o comunicare mai bună sunt
determinanți ai adoptării sistemelor informatice precum CE. Un rol important îl deține și
sprijinul oferit de vânzătorii de tehnologie (Al-Qirim, 2007), întrucât IMM-urile dispun de

Pagina 269 din 759

 un număr redus de experți interni sau de resurse financiare limitate pentru a achiziționa
consultanță externă în vederea implementării sistemelor informatice (Morgan et al., 2006).
De asemenea, percepția conducerii poate fi îmbunătățită prin furnizarea de sprijin în
adoptarea CE, ceea ce va face mai probabilă această decizie în cazul IMM-ului respectiv
(Ghobakhloo et al., 2011).
o Agenți externi care susțin schimbarea în direcția adoptării soluțiilor de CE: guverne
sau alte autorități/organisme industriale. Autoritatea cu care sunt înzestrați acești agenți
este, frecvent, decisivă în adoptarea comerțului electronic, dar reprezintă, în același timp,
un factor care are o contribuție importantă în creșterea gradului de cunoaștere la nivelul
IMM-urilor cu privire la avantajele și utilizarea ecommerce. Familiarizarea cu comerțul
electronic prin organizarea de sesiuni de formare (training) conduce la creșterea încrederii
pentru adoptarea CE. Uneori, deciziile guvernamentale „forțează” adoptarea comerțului
electronic. În Singapore, decizia guvernului de a utiliza declarații comerciale electronice în
locul celor folosite pe suport de hârtie a impus utilizarea unei soluții de CE pentru toate
firmele (Chau și Hui, 2001). Suportul oferit de agenții externi, precum asociații de IMM-
uri, camere de comerț, agenții guvernamentale sau universități, este critic în adoptarea
comerțului electronic în firmele mici pentru că, din cauza dimensiunii reduse, accesul la
resursa umană calificată în acest scop sau la resursele financiare necesare sunt reduse.
Deseori însă, stabilirea unei relații de încredere anterioare este necesară. Studiul lui Rahayu
și Day (2017) la nivelul a 292 IMM-uri din Indonezia atrage atenția asupra nevoii de
implicare a guvernelor prin promovarea de programe și inițiative care să încurajeze
utilizarea ecommerce.
o Presiuni din partea concurenților – conformarea la standardele industriei sau la nivelul
de tehnologie al concurenților, din cauza riscului de a pierde avantajul competitiv în caz
contrar. Studiile evidențiază interesul mai ridicat de adoptare al tehnologiei în cazul în care
o masă critică de firme a făcut deja acest pas. Adoptarea comerțului electronic poate
reprezenta o decizie strategică pentru menținerea competitivității întreprinderii, ca răspuns
la o strategie similară urmată de competitori. În plus, aceste tehnologii cresc rata de
supraviețuire a IMM-urilor care activează într-un mediu concurențial cu o rată mai mare a
riscului de eșec (Levy et al., 2001). Prin urmare, IMM-urile din industriile cu o rată ridicată
de inovație și competiție intensă percep mai ușor instrumentele CE ca modalități de
schimbare strategică și beneficii decât cele din alte tipuri de industrii (Al-Qirim, 2007).
 Contextul organizațional, adică factorii interni de la nivelul întreprinderii. Cei mai
semnificativi factori identificați în literatura de specialitate sunt:
o Cunoștințe și expertiză privind comerțul electronic în cadrul firmei – necesitatea unui
anumit nivel de expertiză în acest domeniu, pentru a o percepe ca sursă de oportunitate și,

Pagina 270 din 759

 ulterior, implementarea acestor cunoștințe și competențe în întreaga firmă. La aceste
cunoștințe inițiale se adaugă și informații asupra modului în care comerțul electronic
afectează firma și mediul în care aceasta acționează.
o Atitudinea conducerii (managementului) față de CE. Influența și interesul conducerii în
adoptarea CE sunt mai ridicate în cazul IMM-urilor, ca urmare a dimensiunii mai scăzute a
structurii de management al întreprinderii. Această evidență funcționează pe principiul
conform căruia dezvoltarea abilităților și cunoștințelor utilizatorilor poate facilita și accelera
adoptarea de noi tehnologii. Un grad mai ridicat de cunoaștere în rândul conducerii IMM-
urilor va reduce gradul de incertitudine dat de adoptarea CE. În mod similar, dacă directorii
executivi sunt conștientizati asupra funcțiilor și beneficiilor aplicațiilor CE pentru afacerile
pe care le conduc, acestia sunt mai dispuși să adopte astfel de tehnologii (Ghobakhloo et
al., 2011). Un alt factor favorabil adoptării CE este gradul de inovare al directorilor
executivi (Lee, 2004; Al-Qirim, 2007), mai dispuși să aplice soluții si idei noi.
Un alt model, propu de Eikebrokk și Olsen (2007), caută să identifice factorii care descriu
competențele de e-business care susțin succesul IMM-urilor la nivel european. Prin e-business,
autorii se referă la acele afaceri a căror desfășurare este realizată cu ajutorul instrumentelor de
telecomunicații. Transformarea unei afaceri în afacere online presupune o reconsiderare a
modelului de afaceri, a rețelei și a sistemului de infrastructură; pentru aceasta, o serie de
competențe de e-business specifice sunt necesare pentru ca demersul să aibă succes. Pe baza
testelor empirice realizate, autorii evidențiază faptul că trei competențe sunt fundamentale pentru
construirea unei capacități de implementare a sistemelor informatice la nivelul IMM-urilor
europene:
 înțelegerea potențialului strategic al IT și e-business și abilitatea de a realiza planificarea
strategică;
 capacitatea de integrare a instrumentelor de IT și a unor noi cunoștințe de afaceri pentru
a elabora noi procese de afaceri;
 sistemul și infrastructura, definite prin cunoașterea arhitecturilor de date, de rețea și de
procesare care sprijină aplicațiile și serviciile întreprinderii. Acestea influențează
oportunitățile de afaceri disponibile firmelor care aplică IT în strategiile lor de afaceri.
Utilizarea reușită a tehnologiilor de e-business a implicat atât găsirea unei tehnologii cu un
potențial strategic, cât și o infrastructură tehnologică și managerială care să o pună în
aplicare și să o susțină. Ca urmare, companiile au nevoie de competențe în soluțiile
disponibile de e-business, precum și de a recunoaște importanța de a avea sau de a crea
structuri interne care să poată utiliza noile soluții.
În schimb, planificarea strategică și managementul IT (referitor la planificare, control și
standarde) nu au fost identificate ca fiind semnificative. Literatura de specialitate dovedește, însă,
Pagina 271 din 759
o lipsă de abordare strategică a managementului IT (în termeni de buget sau planificare și strategie,
analiză cost-beneficiu a unei investiții etc,) în IMM-uri, în favoarea unei abordări ad-hoc la nivelul
conducerii.

3.1.4.2. Caracteristici specifice IMM-urilor și modul în care pot reprezenta bariere

în calea adoptării CE

Deși există o literatură vastă care subliniază importanța includerii dezvoltării IT în strategia
de afaceri a organizațiilor de mari dimensiuni, studiile sunt mai puține la nivelul IMM-urilor. În
plus, concluziile și soluțiile nu pot fi pur și simplu translatate acestora, întrucât IMM-urile nu diferă
de companiile mari numai prin dimensiune. Prin natura lor, IMM-urile au caracteristici, medii de
operare, obiective și calități diferite (Beaver și Prince 2004). În general, IMM-urile au mai puține
resurse financiare și umane decât întreprinderile mari. Dimensiunea firmelor poate afecta mai
multe procese organizaționale esențiale, iar modul în care firmele mici se confruntă cu problemele
de adoptare și implementare a noilor tehnologii și a CE poate fi diferit în mod substanțial.
Resursele financiare și sistemele informatice limitate la care au acces creează riscuri mai mari în
firmele mici (Eikebrokk și Olsen, 2007). De asemenea, dificultatea de a construi o reputație și de
a clădi încrederea consumatorilor în activitățile pe care le desfășoară face ca IMM-urile să fie mai
vulnerabile decât firmele mai mari la problemele legate de autentificare și certificare, securitatea
și confidențialitatea datelor și solu ționarea litigiilor comerciale.
Dimensiunea mai mică a IMM-urilor nu este un detriment; din contră, le face să fie mai
flexibile, mai ușor adaptabile și să fie caracterizate de un grad de inovare mai ridicat pentru a
supraviețui, deci tocmai caracteristicile de care au nevoie pentru a fi potrivite pentru adoptarea CE.
Flexibilitatea este dată de absența standardizării și a relațiilor formale de lucru, cu o structură
organizațională uniformă și o capacitate limitată de dezvoltare a resurselor umane. Prin urmare,
pentru a supraviețui, adaptabilitatea la schimbările mediului de afaceri trebuie să fie urmărită și
implementată într-o proporție mai ridicată decât companiile mari (Rao et al., 2003). De exemplu,
lipsa resurselor poate determina întreprinderile mici să coopereze mai îndeaproape cu alții –
furnizori, clienți și parteneri (Eikebrokk și Olsen, 2007). Este cert, așadar, că IMM-urile au puncte
tari și puncte slabe specifice, care necesită măsuri și politici speciale, nu înainte însă de a crea un
mediu de afaceri eficace pentru comerțul electronic, prin continuarea liberalizării piețelor de
telecomunicații și asigurarea unei infrastructuri, prețuri și servicii competitive în domeniul
tehnologiei informației și comunicațiilor (OECD, 2000).
În pofida unei creșteri importante a CE la nivelul IMM-urilor, rata de adoptare a acestei
tehnologii continuă să rămână la nivele scăzute, iar companiile mari au profitat semnificativ mai

Pagina 272 din 759

mult decât IMM-urile de creșterea vânzărilor și economiile de costuri (Ghobakhloo et al., 2011).
Diferențele dintre cele două evoluții rezidă în caracteristicile specifice ale celor două tipuri de
afaceri. Privite în comparație cu firmele mari, imaginea IMM-urilor este dată de o serie de puncte
nevralgice la nivel organizațional și managerial, tehnologic, individual și în ceea ce privește
mediul în care acționează, precum:
- accesul limitat la informațiile de pe piață și constrângeri legate de globalizare;
- utilizarea limitată a tehnicilor de gestionare a afacerilor, precum analiza financiară, prognoza
și managementul proiectelor;
- tendința de a nu angaja specialiști;
- dependența de planificarea pe termen scurt;
- strategiile informale și dinamice;
- lipsa de standardizare a procedurilor de operare.
Kartiwi și MacGregor (2007) descriu IMM-urile pe baza unor caracteristici unice,
evidențiate de studiile de specialitate, care se regăsesc în Tabelul 3.1.1., având ca proveniență atât
surse interne, cât și externe. Acestea însă generează o serie de obstacole specifice în adoptarea CE,
așa cum au fost identificate în literatură. În general, fiecărei caracteristici îi corespunde una sau
mai multe bariere care împiedică implementarea CE.

Tabel 3.1.1. Caracteristicile IMM și obstacolele în adoptarea CE

Caracteristici unice ale IMM-urilor
Caracteristici referitoare la procesele de management, luarea deciziilor și planificare
Management de dimensiuni reduse,
centralizat, cu perspective pe termen scurt
Caracteristici interne
Potențiale obstacole în adoptarea CE
 Nevoia de a obține rapid randamente ale
investițiilor, însă CE este o investiție pe
termen lung.
 Lipsa timpului pentru implementarea
CE.
 CE este perceput ca o tehnologie lipsită
de direcție.
 Lipsa de conștientizare cu privire la

oportunitățile și beneficiile pe care CE le

Abilități de management slabe
Caracterizate de independență puternică și
evitare a asocierilor care le afectează
independența
Lipsă de diseminare a informațiilor către
colegi, din partea proprietarului IMM-ului
poate oferi.
 Rezistența organizațională la schimbare
din cauza fricii de noi tehnologii în rândul
angajaților.
 Lipsa timpului pentru implementarea
CE.
 Lipsa de conștientizare cu privire la
oportunitățile și beneficiile pe care CE le
poate oferi.

Pagina 273 din 759

 Procesul de luare a deciziilor este mai
degrabă intuitiv, decât bazat pe planificare
detaliată și studii
Proprietarul IMM-ului are o influență
puternică în procesul de luare a deciziilor
Intruziunea valorilor și preocupărilor
familiei în procesul de luare a deciziilor
Procese informale și inadecvate de
planificare și păstrare a documentelor
Caracteristici referitoare la achiziția de resurse
Dificultăți în obținerea de finanțare și alte Costul ridicat al implementării CE, tehnologii
resurse, deci dispun de mai puține resurse
Reticență în a investi în tehnologia informației,
deci utilizare limitată a tehnologiei
Lipsă de cunoștințe tehnice și de personal
specializat și oferă puțină pregătire IT pentru
personal
Caracteristici referitoare la produsele/serviciile furnizate și piețe
Gamă redusă de produse/servicii oferite
Cotă de piață limitată, deci depind foarte mult Lipsa unei mase critice în rândul clienților,
Caracteristici externe
pe puțini clienți
Orientate spre produs, față de marile companii
care sunt orientate spre clienți
Pagina 274 din 759
 Lipsa timpului pentru implementarea
CE.
 CE nu este considerat potrivit pentru
modul în care IMM-ul își desfășoară
activitatea.
 Lipsa de conștientizare cu privire la
oportunitățile și beneficiile pe care CE le
poate oferi.
 CE nu este considerat potrivit pentru
modul în care IMM-ul își desfășoară
activitatea.
 Lipsa de conștientizare cu privire la
oportunitățile și beneficiile pe care CE le
poate oferi.
prea scumpe pentru a fi implementate
 Nivel scăzut al tehnologiei hardware
încorporate în afacere.
 Preferința și satisfacția față de
metodele tradiționale manuale (telefon
fax).
 CE este perceput ca o tehnologie
lipsită de direcție.
 CE prea complex pentru a fi
implementat.
 Rezistența organizațională la
schimbare din cauza fricii de noi
tehnologii în rândul angajaților.
 Lipsa competențelor tehnice și a
cunoștințelor IT în rândul angajaților;
Lipsa unui personal specializat.
 Utilizarea ridicată a consultanților
externi (considerați necorespunzători de
către IMM-uri) pentru a oferi expertiza
necesară.
 Lipsa standardelor în CE.
CE nu este considerat potrivit pentru
produsele/serviciile oferite de IMM.
furnizorilor și partenerilor de afaceri pentru a
implementa CE.
 Preferința și satisfacția față de
metodele tradiționale manuale (telefon
fax).
 CE nu este considerat potrivit pentru
modul în care IMM-ul își desfășoară
activitatea.
 Lipsa de conștientizare cu privire la
oportunitățile și beneficiile pe care CE le
poate oferi.
 Nu sunt interesate în obținerea de cote mari de Lipsa de conștientizare cu privire la
piață oportunitățile și beneficiile pe care CE le poate
oferi.
Nu pot concura cu companiile de talie mare CE nu este considerat potrivit pentru
produsele/serviciile oferite de IMM.
Caracteristici referitoare la asumarea riscului și tratarea incertitudinii
Control mai scăzut asupra mediului extern decât Preocupări legate de securitatea CE.
companiile mai mari, deci se confruntă cu un
nivel mai ridicat de incertitudine
Se confruntă cu mai multe riscuri decât Preocupări legate de securitatea CE.
companiile mari și au o rată de eșec mai ridicată
Nivel mai ridicat de reticență în asumarea  CE este perceput ca o tehnologie
riscurilor lipsită de direcție.
 Lipsa informațiilor despre CE.
 Preocupări legate de securitatea CE.
Sursa: adaptat după Kartiwi și MacGregor (2007), pp. 38 și 41

Categoriile de bariere sunt generate de două tipuri de factori, care au fie o „dificultate
ridicată”, fie sunt considerați „inadecvați” pentru desfășurarea afacerilor companiei. În categoria
obstacolelor generate de factorii cu un grad sporit de dificultate intră barierele care fac dificilă
implementarea CE, precum complexitatea tehnicilor de implementare a CE, greutatea de a alege
cel mai potrivit standard de CE, ca urmare a multitudinii de opțiuni, lipsa de cunoștințe tehnice și
dificultatea de a găsi timp pentru implementarea CE. Factorul „necorespunzător", pe de altă parte,
este legat de percepția inadecvată a CE la nivelul IMM-urilor, precum lipsa de adaptabilitatea a
CE la produsele sau serviciile oferite de IMM-uri, modul de a face afaceri al firmei, respectiv al
clientului și lipsa avantajelor percepute.
În studiul asupra diferențelor în adoptarea CE în statele dezvoltate față de cele în
dezvoltare, Kartiwi și MacGregor (2007) conchid că șase din cele 10 obstacole analizate sunt
diferite. Principalele diferențe nu apar la nivel tehnic, ci la nivel organizațional. Pentru țările în
dezvoltare, acestea sunt legate de veniturile scăzute, o utilizare mai redusă a cardului ca instrument
de plată și diferențele culturale. În schimb, respondenții din țara dezvoltată (Suedia) sunt mai
îngrijorați de barierele tehnice, precum lipsa de adaptare a produsului sau serviciului la
comercializarea electronică sau la modul de desfășurare al afacerilor.
Luând exemplul unei țări mici ca dimensiune, Cipru, Hadjimonolis (1999) utilizează un
model dual pentru descrierea factorilor care inhibă adoptarea inovației în firmele de mici
dimensiuni. Astfel, barierele pot proveni fie din interiorul, fie din exteriorul întreprinderii. Cele
externe cuprind obstacole la nivelul aprovizionării (dificultăți în obținerea de finanțare), al cererii
(neadaptarea CE la tipul de produs sau serviciu sau la modul în care clienții sunt obișnuiți să facă
afaceri) și la nivelul mediului (preocupări legate de securitate). Obstacolele interne țin de dotarea
cu resurse (de exemplu, expertiza tehnică) și de sistem (neadaptarea CE la practicile de afaceri
obișnuite). Originea obstacolelor este atribuită legislației și birocrației; normelor și standardelor;
culturii firmei, alăturată rolului conducătorului firmei; informațiile privind știința, tehnologia și
Pagina 275 din 759
brevetele. Autorul identifică, ca problemă uzuală, faptul că politicile pentru favorizarea inovării se
concentrează asupra fazelor inițiale ale acesteia și iau mai puțin în considerare barierele din timpul
etapelor de comercializare.
Reticența IMM-urilor în adoptarea tehnologiei CE este cu atât mai ridicată în statele în
dezvoltare decât în cele dezvoltate. Printre factorii responsabili de această situație se numără lipsa
infrastructurii de telecomunicații, veniturile medii mai scăzute ale populației, utilizarea mai redusă
a cardurilor de credit și barierele culturale (Kartiwi și MacGregor, 2007).

3.1.5. Dimensiunea pieței de comerț electronic în România

3.1.5.1. Evoluția pieței de comerț electronic

Cele mai recente date referitoare la dimensiunea pieței de CE din România indică faptul că
valoarea cumpărăturilor de bunuri tangibile comandate online (piața e-tail) s-a ridicat la 2,8
miliarde euro în 2017 (Tabelul 3.1.2.), în creștere cu peste 40% față de anul 2016. Piața online a
înregistrat un trend ascendent în ultimii trei ani, cu rate de creștere semnificative. Valoarea zilnică
a cumpărăturilor online a crescut, astfel, de la 5 milioane euro în 2016 la 7,67 milioane euro în
2017, conform datelor furnizate de GpeC.
Valoarea pieței CE se ridică la aproape 5,6% din totalul pieței de retail în anul 2017, în
creștere de la 4% cu un an în urmă. Deși față de statele din UE procentul este scăzut, creșterea
valorii bunurilor comandate online este printre cele mai mari din UE, ceea ce demonstrează
potențialul de care dispune piața românească.
Prin urmare, numărul magazinelor online depășește 7000, urmând același ritm de creștere
față de anii anteriori. Pentru anul 2018 se așteaptă o dublare a numărului acestora. Reticența
românilor rămâne totuși ridicată în cazul comenzilor online; astfel, numărul de achiziții efectuate
pe an de un cumpărător online a urcat la 8,7, în creștere ușoară față de 8,4 în 2016 și 8,2 în 2015.
În schimb, creșterea accelerată a ratei de penetrare a Internetului, atât pe dispozitivele fixe,
cât și pe cele mobile, este un factor favorabil stimulării CE. Utilizarea telefonului mobil tinde să
aibă un rol tot mai important în achizițiile online: aproape 70% dintre vizitele în magazinele online
provin de pe telefonul mobil în 2017, procent în creștere față de anul anterior, când reprezenta
50%. De altfel, achizițiile de pe telefonul mobil au reprezentat între 35% și 40% în 2016,
comparativ cu 25% - 30% în 2015.
Principalul retailer din România în anul 2016 cu vânzări de produse electro-IT&C, Altex,
indică faptul că 20% dintre veniturile totale sunt realizate ca urmare a vânzărilor online. Utilizarea
dispozitivelor mobile are un aport din ce în ce mai ridicat: jumătate dintre vizitele pe site sunt
realizate prin intermediul acestora, iar 10% dintre vânzările online provin de pe dispozitivele

Pagina 276 din 759

mobile.8
Încrederea redusă față de cumpărăturile online este oglindită de procentul ridicat al
tranzacțiilor cu plata ramburs, de aproape 85% din numărul total de tranzacții. Tranzacțiile cu
cardul au crescut ușor atât ca volum (de la 8% în 2016 la aproape 14% în 2017), cât și ca valoare
(peste 1,1 miliarde euro în 2017 față de 745 de milioane de euro în 2016).

Tabel 3.1.2. Imaginea evoluției pieței comerțului electronic din România

Criteriu 2015 2016 2017
Valoarea cumpărăturilor online
1,4 peste 1,8 2,8
(mld. euro)
Valoarea zilnică a cumpărăturilor
N/A 5 7,67
online (mil. euro)
aprox.
Număr magazine online aprox. 5000 peste 7.000
5000
4,6 milioane de conexiuni internet
fix în bandă largă (adică 55% la 100
Rata de penetrare a Internetului 56% 58% gospodării)
16,6 milioane de conexiuni internet
mobil (adică 85% la 100 gospodării)
Frecvența cumpărăturilor online
(număr achiziții/an/cumpărător 8,2 8,4 8,7
online)
Valoarea coșului mediu pe principalele categorii de produse (lei)
Electro-IT&C 680 669 Peste 800
Produse de tip Fashion & Beauty 180 161 250–300
Produse pentru casă și decorațiuni 220 475 Aprox. 480
Produse pentru copii 210 203 195-200
Sursa: prelucrări ale autorului după datele GPec9

Achizițiile de produse din gama electronice, electrocasnice și IT au cea mai mare valoare
medie, estimată la peste 800 de lei în anul 2017, urmate de produsele pentru casă și decorațiuni,
cu o valoare de aproximativ 480 de lei a coșului mediu. Piața este dominată de trei mari companii,
Altex, eMAG şi Flanco, care au avut creșteri ale afacerilor de până la 45%10.
În general, tendințele sunt de creștere a valorii produselor cumpărate pe achiziție on line la
principalele grupe de produse tranzacționate, cu excepția produselor pentru copii. Se estimează că
produsele din gama modă și înfrumusețare vor prelua primul loc în clasament ca valoare a
achiziției în următorii ani11.

8Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/business-hi-tech/altex-circa-10-din-vanzarile-online-sunt-generate-de-achizitiile-de-pe-

mobil-15815695, accesat în ianuarie 2018
9 Disponibile la http://www.gpec.ro/blog/raportul-pietei-de-e-commerce-2017-romanii-au-cumparat-online-de-28-miliarde-de-

euro și http://www.gpec.ro/blog/bilantul-pietei-de-e-commerce-2016-romanii-au-cumparat-online-de-peste-18-miliarde-de-
euro-infografic, accesate în ianuarie 2018
10 Ziarul Financiar, http://www.zfcorporate.ro/business-hi-tech/3-giganti-si-multi-jucatori-mai-mici-16696731, accesat în

ianuarie 2018
11
http://www.gpec.ro/blog/raportul-pietei-de-e-commerce-2017-romanii-au-cumparat-online-de-28-miliarde-de-
euro, accesat în ianuarie 2018
Pagina 277 din 759
3.1.5.2. Dimensiunea pieței de comerț electronic la nivelul IMM-urilor din
România
Evoluția la nivel național
Secțiunea următoare vine să reliefeze profilul activității de comerț electronic derulată la
nivel național, cu accent asupra IMM-urilor. În acet context, analiza debutează cu studiul dinamicii
companiilor care activează în acest sector. Pentru acest scop am izolat la nivelul activităților
economiei CAEN Rev.2 Secțiunea G Comerț cu ridicata şi cu Amănuntul; repararea
autovehiculelor şi Motocicletelor. În cadrul acesteia am urmărit diviziunea 47 Comerț cu
amănuntul, cu excepția autovehiculelor şi motocicletelor, grupa 479 Comerț cu amanuntul care
nu se efectuează prin magazine, standuri, chioşcuri şi piete şi în cele din urmă aria 4791 Comerț
cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet, conform încădrării existente
în prezent la nivel de INS.
Primul reper urmărit a fost numărul de companii ce activează în acest sector. Figura 3.1.2.
prezintă dinamica agregată a numărului de întreprinderi. Remarcăm o dilatare a numărului de
companii ce cunoaşte punctul maxim în intevalul 2013 – 2015. La nivelul anului 2014 de exemplu,
au fost înregistrate cu 855 mai multe companii prin comparație cu anul 2013.

Figura 3.1.2. Evoluția numărului de companii de comerț electronic

5000

4000

3000

2000

1000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor INS

Figura 3.1.3. şi Figura 3.1.4. prezintă evoluția numărului de întreprinderi de comerț

electronic în perioada 2008 – 2015 în funcție de numărul de angajați. Această scindare vine în
urma observării inițiale a existenței unei discrepanțe seminficative între numărul de companii cu
sub 10 angajați şi restul claselor de mărime.
În cazul clasei 0-9 angajați remarcăm o traiectorie continuă de creştere pentru intervalul
2008 – 2015. La finalul perioadei de analiză se remarcă o expansiune de aproximativ 447%
comparativ cu începutul său. Cea mai mare creştere anuală se remarcă pentru anul 2012. Față de
anul anterior remarcăm mărirea numărului de companii cu aproximativ 41%.

Pagina 278 din 759

 Figura 3.1.3. Evoluția numărului de companii cu între 0 şi 9 angajați
5000

4000

3000

2000

1000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor INS

Sesizăm concluzii similar şi pentru clasele 10 - 19 angajați şi 50 – 249. În mod antinomic

însă, pentru clasa 20 – 49 de angajați remarcăm o traiectorie oscilatorie ce denotă o contracție a
numărului de companii pentru intervalul 2013 – 2015.

Figura 3.1.4. Evoluția numărului de companii pentru restul claselor de mărime

10 - 19 salariati 20 - 49 salariati 50 - 249 salariati 250 salariati si peste

120

100

80

60

40

20

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor INS

Clasa 250 de salariați şi peste nu face în mod teoretic obiectul prezentului studiu, însă a
fost inclusă pentru demonstrarea dimensiunii acesteia la nivelul setului total de companii.
Remarcăm faptul că numărul maxim de companii ce au desfăşurat activități de comerț electronic
în intervalul 2008 – 2015 este vizibil la nivelul anului 2015 şi este de patru. Pentru acelaşi an, în
cadrul domeniului comerț electronic au fost înregistrate: 4584 companii cu între 0 şi 9 angajați, 73
de companii cu între 10 şi 19 angajați, 18 de companii cu între 20 şi 49 de angajați şi 10 companii
cu un număr de angajați ce se plasează între 50 şi 249. Cu alte cuvinte, numărul total de IMM-uri
din acest sector a fost de 4685, ceeace reprezintă 99.914% din total companiilor ce au drept obiect
de activitate comerțul electronic. Avȃnd în vedere acest procent seminficativ, putem considera că
marea majoritate a elementelor statistice, economice, sociale sau legislative ce acoperă sectorul
comerț electronic vizează, în realitate, direct IMM-urile.

Pagina 279 din 759

 Dacă seria de figuri 3.1.2, 3.1.3 şi 3.1.4 a vizat o situație agregată a IMM-urilor ce
desfăşoară activități de comerț electronic, Figura 3.1.5 prezintă numărul acestor companii în
funcție de județul de origine. În acest caz, intervalul de analiză variază între 2012 şi 2016.

Figura 3.1.5. Evoluția numărului de companii pe județe

VRANCEA
VÂLCEA
VASLUI
TULCEA
TIMIŞ
TELEORMAN
SUCEAVA
SIBIU
SĂLAJ
SATU MARE
PRAHOVA
OLT
NEAMŢ
MUREŞ
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
MEHEDINŢI
MARAMUREŞ
ILFOV
IAŞI
IALOMIŢA
HUNEDOARA
HARGHITA
GORJ
GIURGIU
GALAŢI
DOLJ
DÂMBOVIŢA
COVASNA
CONSTANŢA
CLUJ
CĂLĂRAŞI
CARAŞ-SEVERIN
BUZĂU
BRĂILA
BRAŞOV
BOTOŞANI
BISTRIŢA-NĂSĂUD
BIHOR
BACĂU
ARGEŞ
ARAD
ALBA

0 2,000 4,000 6,000 8,000 10,000 12,000 14,000

2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor ANAF

Analiza datelor indică prezența unei discrepanțe substanțiale la nivelul județelor. Numărul
maxim de companii se înregistrează pentru fiecare an în Municipiul Bucureşti. La nivelul anului
2016 acesta a fost de 3174, ceea ce reprezintă aproximativ 44.145% din numărul total de companii.
Ca evoluție, remarcăm la nivelul Bucureştiului o traiectorie de creştere profundă. Numărul de
IMM-uri existent la nivelul anului 2016 a fost cu 213% superior celui raportat pentru anul 2012.

Pagina 280 din 759

 Cea mai mare creştere a numărului de companii pentru Bucureşti este observată în perioada
2012 – 2013. Pentru acest interval sesizăm apariția a 495 de companii noi.
Pe a doua poziție în ierarhia județelor în funcție de numărul de IMM-uri ce activează în
domeniul comerțului electronic este prezent județul Ilfov. Cele 589 de companii observate în anul
2016 în acest județ reprezintă aproximativ 8,19% din numărul total de companii. O observație
interesantă derivă din faptul că Municiupiul Bucureşti împreună cu județul Ilfov găzduiesc mai
mult de 50% din companiile existente la nivel național. Din punctul de vedere al tendințelor la
nivelul eşantionului, remarcăm şi în acest caz o traiectorie ascendentă, anul de maxima creştere
fiind 2016.
Următoarele două județe sunt oarecum în mod natural Cluj şi Timiş, însă remarcăm faptul
că acestea se plasează la o oarecare distanță înregistrȃnd procente de 6.2%, respectiv 3.7% din
totalul firmelor.
La polul opus, remarcăm o serie de localitati cu valori extrem de mici pentru densitatea
IMM-urilor ce activează în domeniul comerț electronic. La nivelul anului 2016, acestea sunt:
 Botoşani (15 companii);
 Mehedinți (20 companii);
 Vaslui (21 companii).
 Olt (23 companii);
 Giurgiu (26 companii);
 Teleorman (27 companii);
 Tulcea (29 companii);
Următorul reper în prezenta analiză vizează cifra de afaceri realizată de către companiile
de mai sus. Traiectoriile pentru perioada 2008 – 2015 sunt prezente în Figura 3.1.6. În mod similar
cu cazul precedent, Figura 3.1.7. urmăreşte aceleaşi realități, însă pentru fiecare județ în parte.

Figura 3.1.6. Evoluția cifrei de afaceri

5E+09
4.5E+09
4E+09
3.5E+09
3E+09
2.5E+09
2E+09
1.5E+09
1E+09
500000000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor INS

Pagina 281 din 759

 Figura 3.1.7. Evoluția cifrei de afaceri – pe județe

VRANCEA
VÂLCEA
VASLUI
TULCEA
TIMIŞ
TELEORMAN
SUCEAVA
SIBIU
SĂLAJ
SATU MARE
PRAHOVA
OLT
NEAMŢ
MUREŞ
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
MEHEDINŢI
MARAMUREŞ
ILFOV
IAŞI
IALOMIŢA
HUNEDOARA
HARGHITA
GORJ
GIURGIU
GALAŢI
DOLJ
DÂMBOVIŢA
COVASNA
CONSTANŢA
CLUJ
CĂLĂRAŞI
CARAŞ-SEVERIN
BUZĂU
BRĂILA
BRAŞOV
BOTOŞANI
BISTRIŢA-NĂSĂUD
BIHOR
BACĂU
ARGEŞ
ARAD
ALBA
0 2,000,000,000 4,000,000,000 6,000,000,000 8,000,000,000

2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor ANAF

Din Figura 3.1.7 reiese existența unei traiectorii în general de creştere. Chiar dacă la nivelul
anului 2009 sesizăm o uşoară contracție comparativ cu 2008, aceasta este corectată în perioada
următoare. Această scădere a fost aproximativ de 5.11 puncte procentuale. Cea mai mare creştere
este vizibilă în anul 2011 şi reprezintă 123% comparativ cu 2010. Alți ani cu creşteri fulminante
au fost 2014 (44% față de 2013) şi 2015 (25.4% fată de 2014).
La nivelul județelor observăm în continuare poziția de lider detaşat pentru municipiul
Bucureşti. Dacă în secțiunea anterioară remarcam faptul ca în Bucureşti sunt plasate 44.145% din

Pagina 282 din 759

numărul total de companii, în acest moment sesizăm că aceste companii generează 57.4% din cifra
totală de afaceri la nivelul anului 2016. Aceasta este aproximativ de 24 de ori mai mare decȃt
media națională. Tabelul 3.6.2 prezintă în mod sintetic primele şi ultimele 10 județe în funcție de
cifra de afaceri.
Județul Ilfov își menține poziția secundă din clasamentul anterior. Cele 8.19% din totalul
companiilor din acestă regiune sunt răspunzătoare pentru 11.7% din totalul cifrei de afaceri.
Raporat la media națională, observăm că valoarea pentru județul Ilfov se plasează la aproximativ
de 5 ori această valoare.
În continuare, rezultatele indică o inversare a pozițiilor în clasament pentru județele Timiș
și Cluj. Dacă pentru numărul de companii județul Timiș ocupa locul 4 cu 3.7%, remarcăm plasarea
pe locul 3 în ceea ce privește cifra de afaceri cu un procent de 4.6%. Cifra de afaceri totală pentru
județul Timiș reprezintă aproximativ de 1.95 mai mult față de media națională.
Caraș-Severin este județul cu cea mai slaba valoare pentru cifra de afaceri. Un aspect
interesant este faptul că acesta nu se plasa pe lista județelor cu cele mai puține companii. Cifra
totală de afaceri pentru acest județ este neglijabilă, comparativ cu totalul național. Județul Caraș-
Severin contribuie la acest total cu procentul de 0.022%. Nici raportarea la media națională nu este
mai onorantă, aceasta fiind de 106 ori mai mare comparativ cu valoarea observată pentru acest
județ.
Remarcăm poziții similare și pentru județele Tulcea, Mehedinți, Teleorman și Olt, județe
marcate anterior ca deținând un număr limitat de IMM-uri cu activități de comerț electronic.
Cea mai bună poziție în acest clasament al cifrelor de afaceri inferioare este cea a județului
Covasna. Valorile înregistrate pentru acest județ completează imaginea decalajului existent între
județe. Covasna contribuie la totalul national cu un procent de 1.6%. În pofida acestui fapt, media
națională este superioară acestei cifre cu aproximativ 14.8 ordine de mărime.

Tabel 3.1.3. Clasament pe județe, în funcție de cifra de afaceri pe CE - 2016

MUNICIPIUL
2,188,825,233 CARAŞ-
BUCUREŞTI 855,068
SEVERIN
448,466,378
ILFOV TULCEA 956,139
177,005,603
TIMIŞ MEHEDINŢI 1,747,878
CLUJ 134,085,991
TELEORMAN 2,820,567

BIHOR 86,640,216 OLT 3,226,049

IAŞI 66,087,972
VASLUI 3,406,803
PRAHOVA 65,928,529
VRANCEA 4,724,814

Pagina 283 din 759

 NEAMŢ 64,504,183
IALOMIŢA 5,163,393
DOLJ 55,297,247 BISTRIŢA-
6,008,028
NĂSĂUD
51,820,399
BRAŞOV COVASNA 6,105,766
Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor ANAF

Figura 3.1.8 detaliază dinamica numărului mediu de salariați, angajați de IMM-urile cu

activități de comerț electronic pentru intervalul de analiză 2008 – 2015. Și în acest caz sesizăm o
tendință continuă de creștere, diferența procentuală dintre 2015 și 2008 fiind de 589%.
Începând cu anul 2011, numărul mediu de angajați cunoaște o creștere superioară, aceasta
depășind 1000 de persoane de la an la an. Cel mai mare progres este observat pentru anul 2015,
pentru care notăm existența în medie a 1814 angajați suplimentari, comparative cu anul precedent.
Tot pentru acest an sesizăm și valoarea maximă pentru numărul de angajați întâlnită la nivelul
seriei de date.
Figura 3.1.8. Evoluția numărului mediu de salariați
10000

8000

6000

4000

2000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor INS

Cea mai redusă creștere este vizibilă pentru anul 2010. În acest caz, valoarea se plasează
foarte aproape de cea înregistrată în 2009.
Figura 3.1.9. are ca scop surprinderea dinamicii investițiilor nete realizate de IMM-urile
cu activități de comerț electronic în perioada 2008 – 2015. Aceasta este însoțită de Figura 3.1.10
care urmărește aceeași problematică, însă se concentrează pe evoluția în funcție de numărul de
angajați.
Variația investițiilor nete totale realizate în intervalul 2008 – 2015 este inferioară celor
înregistrate în văzul studiului variabilelor precedente. Aceasta indică o creștere între capetele
intervalului de aproximativ 264%.
Spre deosebire de cazurile anterioare, nu putem vorbi de o traiectorie crescătoare și pentru
investițiile nete. Prin analiza modificărilor înregistrate de la an la an remarcăm valori negative
pentru anii 2009, 2010, 2012 și 2015 prin comparație cu anul precedent. Mai frapant este faptul

Pagina 284 din 759

că, în general, aceste scăderi au fost substanțiale ca magnitudine. Astfel, investițiile realizate în
anul 2009 au fost cu aproximativ 60% inferioare celor din 2008. Și la nivelul anului 2015 sesizăm
o scădere de aproximativ 48.5% față de anul precedent.

Figura 3.1.9. Evoluția investițiilor nete - total

90000000

80000000

70000000

60000000

50000000

40000000

30000000

20000000

10000000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor INS

Valorile maxime pentru investițiile nete sunt observate la nivelul anului 2014. Acestea
reprezintă o valoare cu 102.21% mai mare față de anul 2013.

Figura 3.1.10 Evoluția investițiilor nete - grupe

0 - 9 salariati 10 - 19 salariati

70000000

60000000

50000000

40000000

30000000

20000000

10000000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor INS

Pagina 285 din 759

 Situația este similară și în cazul analizei efectuate pe nivele de dimensiune în funcție de
numărul de salariați. Remarcăm faptul că primele două clase de mărime, și anume 0 – 9 angajați
și 10 -19 angajați, urmează ca evoluție dinamica națională.

Figura 3.1.11. Evoluția exporturilor nete

140000000

120000000

100000000

80000000

60000000

40000000

20000000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor INS

Figura 3.1.11 urmărește evoluția exporturilor nete. Împreună cu analiza asupra cifrei de
afaceri și cea a investițiilor nete aceaste date pot conduce la o serie de concluzii importante asupra
activității IMM-urilor implicate în procesul de comerț electronic.
Analizând capetele intervalelor sesizăm faptul că exporturile au crescut în intervalul 2008
– 2015 de aproape 6.3 ori. În pofida acestui fapt această creștere nu a fost liniară. Remarcăm o
reducere substanțială pentru intervalul 2009 – 2010 comparativ cu nivelul din 2008, scăderea fiind
de mari dimensiuni în 2009.
O altă perioadă de puternică contracție este remarcată la nivelul anului 2014. Aceasta
atinge un nivel inferior ultimilor 3 ani precedenți. Ulterior acestui punct, sesizăm o sensibilă
revenire, care însă nu reusește să plaseze valoarea anului 2015 la un punct care să depăsească
maximul local vizibil pentru anul 2013. Totuși, valoarea din 2015 reprezintă o creștere de 138.8%
prin comparație cu anul 2014.
În finalul acestei secțiuni, ne propunem orientarea analizei către zona de profitabilitate. În
acest context, Figura 3.1.12 prezintă în mod grafic dinamica rezultatului brut al exercițiului pentru
IMM-urile din domeniul comerț electronic pentru perioada de investigație 2008 – 2015.

Pagina 286 din 759

 Figura 3.1.12 Rezultatul brut al exercițiului
60000000
40000000
20000000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
-20000000
-40000000
-60000000
-80000000
-1E+08
-1.2E+08
-1.4E+08

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor INS

Remarcăm faptul că cea mai mare valoare găsită la nivelul seriei de date este asociată
anului 2008. Procentual, această reducere a însemnat o contracție de aproximativ 59%. În
intervalul 2009 – 2010 remarcăm o ușoară creștere. Chiar dacă aceasta este relevantă prin
comparație cu 2009, se plasează la un prag inferior lui 2008.
În pofida acestei traiectorii oscilante, perioada 2008 – 2010 a fost caracterizată de un
rezultat pozitiv al exercițiului. Începând cu anul 2011 sunt vizibile pierderi consistente care au ca
punct maxim anul 2012. Revenirea din acest punct este lentă, valorile pentru 2013 marcând un
rezultat pozitiv ce reprezintă 21.3% din valoarea din 2008.
După 2013, datele indică o perioadă de creștere subtilă. În ciuda acestei tendințe rezultatul
exercițiului pentru anul 2015 se plasează doar la aproximativ 38% din valoarea anului 2008.
În final, Figura 3.1.13 analizează evoluția profitului brut pe județe. Cea mai mare valoare
a profitului este vizibilă în continuare pentru Municipiul București. La nivelul anului 2016, aceasta
se plasează la 48.6% din totalul national si la un nivel ce este superior mediei naționale de
aproximativ 20.44 ori.
Pe poziția a două, la o distanță considerabilă observăm județul Ilfov. Acesta contribuie la
totalul national cu aproximativ 8%, iar profitul realizat depășește media națională de 3.38 ori.
Filtrarea celor mai eficiente și celor mai slabe județe din perspectiva profitului brut este
realizată schematic la nivelul Tabelului 3.1.4.

Pagina 287 din 759

 Figura 3.1.13 Profit brut pe județe

VRANCEA
VÂLCEA
VASLUI
TULCEA
TIMIŞ
TELEORMAN
SUCEAVA
SIBIU
SĂLAJ
SATU MARE
PRAHOVA
OLT
NEAMŢ
MUREŞ
MUNICIPIUL BUCUREŞTI
MEHEDINŢI
MARAMUREŞ
ILFOV
IAŞI
IALOMIŢA
HUNEDOARA
HARGHITA
GORJ
GIURGIU
GALAŢI
DOLJ
DÂMBOVIŢA
COVASNA
CONSTANŢA
CLUJ
CĂLĂRAŞI
CARAŞ-SEVERIN
BUZĂU
BRĂILA
BRAŞOV
BOTOŞANI
BISTRIŢA-NĂSĂUD
BIHOR
BACĂU
ARGEŞ
ARAD
ALBA

0 100,000,000 200,000,000 300,000,000 400,000,000

2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor ANAF

Pagina 288 din 759

 Tabel 3.1.4. Clasificarea județelor în funcție de profitul brut
MUNICIPIUL
BUCUREŞTI 150,115,074 MEHEDINŢI 82,543

CARAŞ-
ILFOV 24,888,187 SEVERIN 169,435

CLUJ 21,551,814 TULCEA 304,271

IAŞI 13,343,864 TELEORMAN 381,731

BIHOR 8,989,751 OLT 520,298

TIMIŞ 8,130,613 VASLUI 645,816

PRAHOVA 8,030,724 BOTOŞANI 653,196

MUREŞ 6,143,652 IALOMIŢA 817,140

BRAŞOV 5,591,307 COVASNA 839,255

DOLJ 5,222,530 VRANCEA 873,460

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor ANAF

În mod antinomic cu situațiile precedente, în cadrul analizei profitului remarcăm plasarea

județului Cluj la distanță mica de județul Ilfov. Județul Timiș se plasează pe poziția a șasea, fiind
devansat de județe ca Iași și Bihor. Județele care completează ierarhia primelor 10 sunt: Prahova,
Mureș, Brașov și Dolj.
La polul opus, cea mai alarmantă situație este observabilă pentru județul Mehedinți. Acesta
s-a plasat în cadrul județelor plasate departe de media națională și în cadrul analizelor precedente.
Fracția reprezentată de acest județ din totalul național este de 0.026%, iar prin raportare la media
națională notăm faptul că această valoare este de 88.93% mai mică decât media eșantionului pentru
anul 2016. Realități similare sunt observate și pentru județele: Caraș-Severin, Tulcea, Teleorman,
Olt, Vaslui, Botoșani, Ialomița, Covasna și Vrancea.
Județul Vrancea este cel mai bine plasat din acest grup în termeni de magnitudine a
profitului. În ciuda acestui aspect, valorile se plasează la 0.28% din total. Aceasta face ca profitul
obținut în Vrancea să fie de aproximativ 8.4 ori inferior mediei naționale.
Cristache et al. (2015) prezintă situația din România, arătând că, pe lângă diferențele
semnificative față de alte state europene, discrepanțe semnificative tind să se perenizeze între
zonele rurale și urbane, între sectoare și activități economice și între întreprinderi, în funcție de
dimensiunea acestora.

Pagina 289 din 759

Evoluția comparativă cu a altor state membre ale UE
Această analiză este necesară pentru a identifică locul României in tabloul european. Figura
3.1.14 indică, în primul rând, un procent mult mai ridicat al întreprinderilor mari care au vânzări
online comparativ cu IMM-urile, conform celor deja indicate în literatura de specialitate. La nivel
european, 38% dintre companiile mari, cu 250 de angajați și peste, realizează vânzări pe Internet12,
față de jumătate (17%) din IMM13-uri, în anul 2016. Vânzările pe Internet în cazul ambelor tipuri
de companii au crescut în perioada 2012-2016, dar nu într-un ritm la fel de alert cu creșterea, de
exemplu, a persoanelor care au cumpărat de pe Internet (vezi Anexele III și IV).

Figura 3.1.14. Procentul întreprinderilor mari și al IMM-urilor cu vânzări online (2016)

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor Eurostat

În România, numai 7% dintre IMM-uri vând online, comparativ cu media europeană de

17% dintre IMM-uri. Numai Bulgaria are o situație mai puțin favorabilă, cu 5% din IMM-uri care
vând online. Creșterea față de anul 2012 a fost slabă, de numai două puncte procentuale; evoluția
IMM-urilor românești cu vânzări online a fost mai puțin satisfăcătoare și decât media europeană,
care a avut un avans dublu, de 4 puncte procentuale, în perioada 2012-2016. IMM-urile românești

12
Conform datelor europene, statisticile se referă la întreprinderile care realizează peste 1% din cifra de afaceri
prin vânzările online, cu excepția sectorului financiar.
13
Datele Eurostat referitoare la IMM-uri cuprind numai întreprinderile care au între 10-249 de angajați; pentru
întreprinderile cu 1-9 angajați, datele nu sunt disponibile.
Pagina 290 din 759
au reușit să recupereze după criza economică din 2008-2012, astfel încât în 2013 s-a înregistrat cel
mai mare procent de IMM-uri care au vândut online (9%), dar procentul a scăzut ulterior la 7% și
s-a păstrat neschimbat până în 2016. Ultimele date disponbile ale Eurostat indică faptul că, abia în
2017, ponderea IMM-urilor începe din nou să crească, urcând la 8%. În schimb, media UE a avut
o evoluția constantă, crescând cu câte un punct procentual în fiecare an. Datele arată că IMM-urile
mici (care au între 10-49 de angajați) sunt responsabile pentru această situație – cu un procent în
scădere în 2013, care ulterior a stagnat –, în timp ce întreprinderile medii au avut o evoluție bună
(Figura 3.1.15).

Figura 3.1.15 Evoluția numărului de IMM care vând online în România

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor Eurostat

De altfel, în privința companiilor mari cu vânzări online, România are o situație similară la
nivel european: 15% dintre companiile cu 250 de angajați și peste au vânzări pe Internet, al doilea
cel mai mic procent după Bulgaria (13%) în anul 2016, și la distanță considerabilă față de media
europeană de 38%. În cinci țări europene, peste jumătate din companiile mari au vânzări online
(Belgia – 55%, Danemarca – 53%, Irlanda – 52%, Suedia – 51% și Finlanda – 50%). În schimb,
comparativ cu IMM-urile, grupul companiilor mari care vând pe Internet a cunoscut o creștere mai
mare, de 5 puncte procentuale, peste media europeană de 3 puncte procentuale în 2016 comparativ
cu 2012 (vezi Anexa 3.II).
România și Bulgaria se diferențiază semnificativ nu numai de peisajul european, dar și de
statele învecinate, comparabile din punct de vedere al dimensiunii, populației și istoriei comune a
tranziției (Figura 3.1.16). De exemplu, Cehia reușește să depășească performanțele medii ale
Uniunii Europene încă din anul 2012. România progresează în ritmul înregistrat de celelalte țări,
dar nu va reuși, astfel, să depășească ultimele locuri din clasament; recuperarea decalajelor se poate
realiza printr-un ritm accelerat de sprijinire a companiilor pentru a se extinde în mediul online.

Pagina 291 din 759

Figura 3.1.16. Comparație a evoluției procentului întreprinderilor cu vânzări online între
UE, România și statele învecinate în 2012 și 2016

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor Eurostat

Reticența românilor de a cumpăra de pe Internet face ca România să nu fie o piață de

desfacere semnificativă nici pentru IMM-uri, nici pentru companiile mari. La acest capitol, chiar
și întreprinderile din Bulgaria sunt mai avantajate; figura 3.1.16 arată că numai 7% din
întreprinderile autohtone medii au efectuate vânzări electronice în România în 2017, față de un
procent dublu în Bulgaria, respectiv 6% din întreprinderile naționale mici și 7% din cele din
Bulgaria; nici întreprinderile mari din România nu au o situație mai favorabilă. În statele învecinate
(Cehia, Polonia) cetățenii asigură peste 18% din vânzările întreprinderilor medii și peste 9% pentru
cele mici în 2017. Figura 3.1.16 indică o situație îngrijorătoare pentru România: creșterea ponderii
întreprinderilor care au efectuat vânzări electronice în propria țară în 2017 față de 2011 este mult
mai mică decât în restul statelor învecinate și la nivel european. Situația este în concordanță cu
creșterea lentă a numărului de persoane care cumpără de pe Internet, prezentată mai sus.

Pagina 292 din 759

 Figura 3.1.17. Comparație 2012 versus 2016 între procentul întreprinderilor care au
primit comenzi prin intermediul unui site web sau al unor aplicații (vânzări pe web)

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor Eurostat

În 2017, 75% dintre întreprinderile mici, respectiv 66% din întreprinderile medii care au
efectuat vânzări electronice în România au primit comenzi prin intermediul CE în ultimele 12 luni,
conform datelor Eurostat. În schimb, procentul este mai mic decât în statele învecinate (unde se
ridică la peste 95%) și în scădere față de 2011 (când se înregistrau procente de 97%, respectiv
93%). Situația poate indica preferința cumpărătorilor români pentru bunurile și serviciile
cumpărate online din alte state (dar acest aspect nu poate fi confirmat, ca urmare a lipsei de
disponibilitate a datelor Eurostat pentru a identifica proveniența bunurilor și serviciilor cumpărate
online de indivizi) .

Pagina 293 din 759

 Figura 3.1.18. Comparație 2011 versus 2017 la nivelul întreprinderilor care au efectuat
vânzări electronice în propria țară

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor Eurostat

Procentul întreprinderilor care realizează vânzări electronice în alte state din UE este și mai
redus, dar relevă o situație similară pentru România. Companiile din Bulgaria, atât cele mari, cât
și IMM-urile, sunt mai prezente pe piața europeană externă țării și au înregistrat, în general, o
creștere mai mare în perioada 2011-2017. Față de România și Bulgaria, statele învecinate au o
expunere mai bună, iar media europeană indică o creștere cu 3 puncte procentuale a procentului
de companii care vând în afară pentru toate cele trei grupe de întreprinderi analizate, peste creșterea
de numai un procent în IMM-urile din România.

Pagina 294 din 759

 Figura 3.1.19 Comparație 2011 versus 2017 la nivelul întreprinderilor care au efectuat
vânzări electronice în alte state din UE

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor Eurostat

3.1.6. Caracteristicile mediului de afaceri din România cu impact asupra

comerțului electronic

Acest paragraf analizează caracteristicile mediului din România în care IMM-urile își
desfășoară activitatea, cu scopul de a identifica elementele care pot accelera adoptarea CE sau, din
contră, se pot transforma în obstacole.

3.1.6.1.Atitudinea potențialilor clienți

România se situează pe locul al treilea la nivel european cu cea mai redusă acoperire de
Internet, numai 72% dintre gospodării fiind conectate la Internet în 2016 (Figura 3.1.20). Mai slab
decât România se poziționează Bulgaria (numai 64% dintre gospodării au acces la Internet) și
Grecia (69%). La nivel european, 85% dintre gospodării au acces la Internet, în timp ce în Olanda
și Luxemburg, acoperirea la nivelul gospodăriilor este aproape totală (97). Perspectiva este însă
îmbucurătoare, întrucât România a avut cea mai mare creștere a procentului de gospodării cu acces
la Internet în ultimii cinci ani, de la numai 54% în 2012 la 72% în 2016. Creșterea cu 18 puncte

Pagina 295 din 759

procentuale a fost, așadar, cea mai mare în rândul statelor europene și dublă față de media creșterii
la nivelul UE-28 (9 puncte procentuale), România fiind urmată de Cehia (17 puncte procentuale)
și Italia (16 puncte procentuale, conform datelor din Anexa III).
În schimb, românii sunt cei mai reticenți dintre europeni la achiziționarea produselor de pe
Internet, în condițiile în care numai 12% dintre persoane au cumpărat cel puțin o dată în ultimele
12 luni. Media europenilor care achiziționează produse on-line este de 4,85 ori mai mare (peste
jumătate – 55% – dintre europeni au cumpărat de pe Internet cel puțin o dată). În Lituania, deși
gradul de acoperire al Internetului la nivelul gospodăriilor este similar celui din România (72%),
o treime dintre indivizi au și achiziționat de pe Internet în ultimul an. Preferința românilor pentru
cumpărăturile online nu a cunoscut o intensificare puternică în ultimii ani; procentul indivizilor
care au realizat astfel de cumpărături s-a majorat de la 5% în 2012 la 12% în 2016, deci cu 7 puncte
procentuale, în condițiile în care creșterea medie europeană a fost de 11 puncte procentuale.
România a înregistrat, astfel, a cincea cea mai mică creștere, în condițiile în care în statele situate
mai slab decât țara noastră comerțul online este deja dezvoltat (precum Suedia și Finlanda) sau
cuprinde deja peste 40% dintre persoane (Malta și Slovenia, vezi Anexa IV pentru detalii).

Figura 3.1.20 Procentul gospodăriilor cu conexiune la internet și procentul persoanelor

care au cumpărat de pe Internet în ultimele 12 luni (2016)

Sursa: Prelucrarea autorului pe baza datelor Eurostat

Pagina 296 din 759

 Categoria de vârstă care utilizează cel mai frecvent Internetul pentru achiziția de bunuri și
servicii este cea între 25-34 de ani. 22% dintre cei cu vârste cuprinse în acest interval au făcut cel
puțin o achiziție de pe Internet în ultimele 12 luni, urmați de persoanele cu vârate între 16-24 ani
și de cei între 35-44 de ani, conform datelor Eurostat pentru anul 2016.
Printre motivele de reticență invocate de cei care nu cumpără de pe Internet 14 sunt
neîncrederea cu privire la calitatea produselor (nu corespund realității), lipsa posibilității de a le
vedea și a le proba anterior achiziției și existența costurilor suplimentare implicate de livrare.
UNCTAD (2017) a dezvoltat un indice care măsoară nivelul de pregătire al țărilor pentru
a se angaja în comerțul online. Indicele compozit este alcătuit din patru sub-indici, care iau în
considerare etapele și elementele necesare desfășurării tranzacției online: prezența web a
vânzătorului, accesul la Internet din partea consumatorilor, o modalitate de plată accesibilă pentru
realizarea plății și disponibilitatea de livrare. Cei patru indici considerați sunt:
 numărul de utilizatori de Internet dintr-o țară;
 disponibilitatea serverelor de Internet securizate ca măsură a disponibilității unei țări de
a permite tranzacții sigure online;
 ponderea populației pentru care livrarea poștală se efectuează la domiciliu;
 gradul de penetrare a cardului de credit în rândul populației cu vârsta de 15 ani și peste.
Pentru al treilea an consecutiv, Luxemburg înregistrează cel mai ridicat nivel al indicelui
UNCTAD, urmat de Elveția și Norvegia.
România și-a îmbunătățit poziția în clasament față de anii anteriori și se poziționează pe
locul 45 conform raportului UNCTAD din anul 2017, recuperând opt poziții față de anul 2016
(când s-a clasat pe locul 53), dar și față de anul 2015 (situată pe poziția 46). Cu toate acestea, țări
precum Belarus, Serbia sau Mauritius au o poziție mai favorabilă decât a României. Dintre statele
UE clasate mai slab decât România, în 2017, se numără Portugalia (locul 48) și Bulgaria (locul
50). Principalul factor care influențează în mod negativ scorul calculat pentru România este
utilizarea redusă a cardurilor bancare la plățile online. Semnalul pe care îl trage însă un astfel de
indice în rândul investitorilor în ceea ce privește atractivitatea României nu este unul favorabil.

3.1.6.2. Nivelul de dezvoltare al economiei digitale

Una dintre elementele de dezvoltare strategică la nivelul UE la momentul actual este

accelerarea digitalizării economiilor europene. Creșterea digitalizării este în măsură să sporească
accesul populației la Internet, ceea ce îi poate stimula în direcția accesării soluțiilor de CE, dar și
să intensifice legăturile dintre firme și instituțiile publice în această direcție. România a aderat la

14
http://www.startupcafe.ro/marketing/bilant-comert-online-romania-2017.htm, accesat în Ianuarie 2018
Pagina 297 din 759
această strategie prin adoptarea Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020
încă din anul 2015. Scopul este acela de a deveni comparabili, în ceea ce privește dezvoltarea
tehnologiei informației și comunicațiilor, cu statele din regiune.
La momentul actual, România nu are o poziție favorabilă în ceea ce privește gradul de
digitalizare, fiind clasată pe ultimul loc în UE conform indicelui economiei și societății
informaționale (DESI), care evaluează conectivitatea, capitalul uman, utilizarea Internetului și a
integrării tehnologiei digitale și a serviciilor publice digitale15. Potențialul de dezvoltare este însă
ridicat. Figura 3.1.21 prezintă evoluția principalilor indicatori care descriu nivelul de digitalizare.
Conform acestora, în ultimii zece ani, evoluția României a fost superioară evoluției comunitare în
majoritatea cazurilor.

Figura 3.1.21 Evoluția indicatorilor specifici digitalizării

Sursa: Albu et al. (2017), p. 113

Ponderea celor care utilizează Internetul săptămânal a crescut la 56%, de peste două ori mai
mult decât în urmă cu zece ani, accesul gospodăriilor la Internet s-a extins de peste 3 ori, și o
pondere de 80% din întreprinderile cu peste 10 angajați au acces la Internet, cu peste 50% mai
mult decât în 2006. O problemă importantă, care continuă să se mențină, este nivelul redus al
cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea (C&D), cu impact asupra infrastructurii digitale și a
dezvoltării ulterioare a economiei digitale.

15
Digital Economy and Society Index 2017, https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania,
accesat în ianuarie 2018.
Pagina 298 din 759
 3.1.6.3. Evoluția surselor de competitivitate privind comerțul electronic

Având în vedere elementele necesare IMM-urilor la nivelul mediului de afaceri pentru

dezvoltarea CE, am selectat o serie de indicatori specifici în acest sens din Rapoartele Globale ale
Competitivității edițiile 2012-2013 și 2016-2017, cu scopul de a caracteriza mediul în care IMM-
urile își desfășoară activitatea și elementele care pot accelera adoptarea CE sau, din contră, se pot
transforma în obstacole. Cei 17 indicatori sunt prezentați în Tabelul 3.1.5., cu valorile aferente
anilor 2012, respectiv 2016.
Din cei 17 indicatori, numai în cazul a cinci România și-a îmbunătățit atât scorul, cât și
poziția în clasament (cei marcați cu negru în tabelul menționat). În cazul altor șase indicatori, deși
scorul aferent s-a îmbunătățit, poziția în clasament s-a deteriorat, ceea ce înseamnă că alte state au
înregistrat performanțe mai bune decât România (indicatorii marcați cu verde). În fine, în cazul
altor șase indicatori, atât scorul, cât și poziția în clasament au cunoscut o înrăutățire.
Primul aspect evidențiat de tabelul de mai jos este acela că mediul de afaceri caracterizat
prin acești indicatori nu este printre cele mai favorabile, având în vedere că numai la trei criterii
ne poziționăm în prima jumătate a clasamentului în anul 2016. Pentru restul, situația este
nefavorabilă, în pofida unor ușoare progrese.

Tabel 3.1.5. Evaluarea mediului în care IMM-urile își desfășoară activitatea

2012 2016
Nr. Crt. Criteriu
Loc/144 țări Scor Loc/138 țări Scor
1 Gradul de sofisticare al cumpărătorilor 102 3 122 2.7
2 Calitatea infrastructurii generale 132 2.8 99 3.4
Acces la finanțare
Servicii financiare care satisfac nevoile
3 109 3.8 125 3.4
afacerii
4 Accesibilitatea serviciilor financiare 103 3.7 121 2.9
5 Ușurința de acces la împrumuturi 75 2.7 110 3.1
Dezvoltare tehnologică
6 Disponibilitatea celor mai noi tehnologii 117 4.2 71 4.8
Gradul de absorbție al tehnologiei la
7 116 4.1 88 4.3
nivelul firmei
8 Utilizatori de internet ca % din populație 64 44 70 55.8
Abonament la Internet în rețele fixe /100
9 40 15.4 44 19.8
pers.
Lățimea de bandă a Internetului
10 14 114.5 22 146
(kb/s/utilizator)
Abonament la Internet mobil în banda
11 60 14.1 50 63.5
larga /100 pers.
Gradul de sofisticare al afacerilor
12 Natura avantajului competitiv 104 3 118 2.7
Gradul de sofisticare al procesului de
13 103 3.2 97 3.4
producție
14 Dimensiunea marketingului 90 3.8 100 4.1

Pagina 299 din 759

 Inovare
15 Capacitatea de inovare 77 3.1 80 4
16 Cheltuielile firmei pentru C&D 87 2.9 111 2.8
Achiziții publice de produse tehnologice
17 114 3.1 134 2.3
avansate
Sursa: prelucrările autorului după Global Competitiveness Reports 2012-2013 și 2016-2017

Nivelul de dezvoltare tehnologică este domeniul la care România a cunoscut cele mai multe
îmbunătățiri, vizibile în creșterea disponibilității celor mai noi tehnologii și al gradului de absorbție
al tehnologiei la nivelul firmei. Aceste evoluții trebuie privite, totuși, cu atenție, întrucât continuăm
să ne plasăm dincolo de jumătatea clasamentului la nivel mondial, pe locurile 71, respectiv 88 în
2016. România continuă să își mențină avantajele în ceea ce privește dimensiunea lățimii de bandă
a Internetului și accesul ridicat ca număr de abonamente la Internet în rețele fixe sau mobile
(conform indicelui DESI, unde deținem cel mai bun scor la criteriul conectivitate). Din nou,
această situație trebuie privită cu atenție în contextul în care, deși România a progresat, a făcut-o
într-un ritm mai lent decât celelalte economii, ceea ce a determinat scăderea în clasament.
În cazul în care un IMM ar dori să acceseze un împrumut pentru dezvoltarea sistemelor
informatice și adoptarea CE, accesul la finanțare este printre cele mai dificile din lume. Sectorul
financiar furnizează într-o proporție redusă produsele și serviciile care satisfac nevoile firmelor,
iar costul serviciilor financiare este destul de ridicat pentru a poziționa România pe locul 121 în
lume. Ambii indicatori au cunoscut o înrăutățire a situației față de anul 2012. Ușurința de acces la
împrumuturi ne plasează pe locul 110 la nivel mondial.
În ceea ce privește sofisticarea afacerilor, numai gradul de sofisticare al procesului de
producție s-a îmbunătățit ușor (semnalând trecerea de la utilizarea proceselor intensive în muncă
și cele care folosesc ultimele tehnologii disponibile), alături de capacitatea marketingului de a
diferenția între produse și servicii, însă pentru acesta din urmă, evoluția altor țări a fost mai rapidă.
Prin urmare, firmele își dau seama de necesitatea de a integra tehnologiile în procesele de producție
și a individualiza bunurile și serviciile oferite, însă una dintre cauzele identificate care le oprește
să facă acest lucru este lipsa de acces la finanțare, despre care am discutat mai sus. În plus, nici
gradul de sofisticare al cumpărătorilor nu este unul ridicat, pentru ca ei să fie cei care pun presiuni
asupra companiilor să furnizeze astfel de produse sau să adopte tehnologii noi, precum CE,
conform aspectelor din literatura de specialitate descrise anterior. Capacitatea de inovare a firmelor
este redusă, atât ca urmare a disponibilității scăzute a firmelor de a investi în cercetare-dezvoltare
(C&D), cât și ca urmare a faptului că achizițiile publice de produse tehnologice avansate nu
stimulează inovarea, nu sunt orientate spre aceasta.
O altă piedică importantă este calitatea redusă a infrastructurii. Indicatorul din tabel surprinde
întreaga infrastructură (telecomunicații, de transport, energetică). Primele două tipuri sunt de o
importanță vitală pentru desfășurarea CE. Dacă infrastructura de telecomunicații este suportul pe
Pagina 300 din 759
care CE are loc în mod efectiv, infrastructura de transport este strâns legată de desfășurarea CE,
ca urmare a necesității livrării produselor într-un timp cât mai scurt. Dincolo de eforturile
companiei pentru a atrage și fideliza clienții, implicarea în utilizarea CE riscă să nu aducă niciun
rezultat în lipsa unei infrastructuri de transport care să asigure o livrare rapidă și eficientă.

3.1.7. Concluzii și recomandări

Obiectivul principal al acestei analize a fost acela de a investiga starea actuală a IMM-
urilor din România în ceea ce privește adoptarea CE, potențialul utilizării acestei tehnologii și
principalele realizări și dificultăți întâmpinate. În acest scop, lucrarea a fost structurată în două
părți principale. Prima parte abordează subiectul la nivelul literaturii de specialitate, scoțând în
evidență obstacolele majore care pot fi întâmpinate ca urmare a caracteristicilor specifice IMM și
a mediului în care aceastea acționează. A doua parte a lucrării analizează evoluția adoptării CE în
România pe baza datelor statistice, în perioada 2012-2016, la nivel de domenii de activitate, pe
clase de mărime a întreprinderilor, luând în calcul dimensionarea la nivel județean și fiind centrate
pe o serie de indicatori, precum numărul de întreprinderi, de locuri de muncă, profitul, cifra de
afaceri, activitatea de export, investițiile și rezultatul brut al exercițiului.
În România, CE a avut o evoluție pozitivă în ultimii ani, iar perspectivele sunt
încurajatoare, pentru că sectorul are un potențial de dezvoltare foarte ridicat. Piața de CE a crescut
cu peste 40% în anul 2017 fată de anul anterior, după o creștere de peste 30% în perioada 2015-
2016. Anul 2017 a fost unul favorabil dezvoltării pieței de retail din România, evoluții în creștere
fiind înregistrate la valoarea zilnică a cumpărăturilor online, creșterea numărului de magazine
online, creșterea ratei de penetrare a Internetului, frecvența numărului de cumpărături online.
Întrucât categoria de vârstă principală a cumpărătorilor este între 25-24 ani, perspectiva de creștere
a pieței este sustenabilă. Un aspect principal asupra căruia IMM-urile care desfășoară activități de
CE ar trebui să se concentreze este gradul tot mai mare de acces al magazinelor online de pe
dispozitive mobile.
Creșteri importante ale companiilor ce activează în acest sector în perioada 2008-2015 sunt
valabile atât la nivelul numărului de IMM-uri, cât și al persoanelor angajate în acest domeniu,
conform datelor INS. În schimb, dezvoltarea CE la nivel teritorial reliefează discrepanțe
substanțiale. Municipiul București concentrează peste 44% din întreprinderile care activează în
acest sector în anul 2016, cu peste 200% mai mare decât numărul de IMM-uri din anul 2012. Acest
semnal atrage atenția asupra mediului favorabil pe care capitala îl oferă pentru dezvoltarea IMM-
urilor care adoptă CE și în general centrele și orașele mari, întrucât următoarele clasate sunt
județele Ilfov, Cluj și Timiș. Gradul de clusterizare joacă, așadar, un rol important. Cifra de afaceri
a urmat o traiectorie de creștere în perioada analizată, similar numărului de salariați. În schimb,
investițiile nete au perioade de scădere importantă, similar exporturilor. Deși în perioada 2008-

Pagina 301 din 759

2015, exporturile IMM-urilor care desfășoară CE au crescut de 6,3 ori, creșterea nu a fost liniară,
principalul regres fiind înregistrat la momentul debutului crizei economice, în intervalul 2009 –
2010 comparativ cu nivelul din 2008.
Situația IMM-urilor din România care desfășoară activități de CE este însă redusă
comparativ cu media europeană. În România, numai 7% dintre IMM-uri vând online, față de o
medie de 17% a IMM-uri la nivelul UE. Numai Bulgaria are o situație mai puțin favorabilă, cu 5%
din IMM-uri care vând online. În acest context, creșterea față de anul 2012 a fost redusă, de numai
două puncte procentuale, în contextul în care avansul mediei europene a fost dublu.
Dificultățile cu care se confruntă IMM-urile din România în adoptarea CE sunt date, pe de
o parte, de dificultățile pe care le întâmpină de obicei întreprinderile de mici dimensiuni în
accesarea noilor tehnologii și, pe de altă parte, de mediul în care întreprinderea activează, care
stimulează într-o proporție destul de scăzută acest proces.
Studiile de specialitate arată faptul că, în pofida unei creșteri importante a CE la nivelul
IMM-urilor, rata de adoptare a acestei tehnologii continuă să rămână la nivele scăzute. Principalele
motive invocate pentru a explica această evoluție țin, în principal, de caracteristicile specifice
IMM-urilor. Costul achiziționării infrastructurii de CE este ridicat (Ahmad et al., 2015), iar IMM-
urile, în general, au mai puține resurse financiare și umane decât întreprinderile mari. Ghobakhloo
et al. (2011) consideră că principalele cauze ale acestei probleme au rădăcini la nivelul IMM-
urilor, care dispun de un acces limitat la informațiile de pe piață și întâmpină constrângeri legate
de globalizare, utilizează în mod limitat tehnicile de gestionare a afacerilor, depind mai degrabă
de planificarea pe termen scurt, au strategii informale și dinamice, și nu prezintă o standardizare
clară a procedurilor de operare.
Pe de altă parte, se analizează și caracteristicile mediului din România în care IMM-urile
își desfășoară activitatea, cu scopul de a identifica elementele care pot accelera adoptarea CE sau,
din contră, se pot transforma în obstacole. În ceea ce privește atitudinea potențialilor clienți,
românii sunt cei mai reticenți dintre europeni la achiziționarea produselor de pe Internet, în
condițiile în care numai 12% dintre persoane au cumpărat cel puțin o dată în ultimele 12 luni,
comparativ cu o medie de 55% în cazul UE. România a înregistrat, astfel, a cincea cea mai mică
creștere, în condițiile în care în statele situate mai slab decât țara noastră comerțul online este deja
dezvoltat. Printre motivele de reticență invocate de cei care nu cumpără de pe Internet sunt
neîncrederea cu privire la calitatea produselor, lipsa posibilității de a le vedea și a le proba anterior
achiziției și existența costurilor suplimentare implicate de livrare.
Gradul de dezvoltare al economiei digitale este, de asemenea, scăzut, România fiind clasată
pe ultimul loc în UE la nivelul digitalizării, conform indicelui economiei și societății
informaționale. Creșterea digitalizării este în măsură să sporească accesul populației la Internet,

Pagina 302 din 759

ceea ce poate stimula si poate avea efecte în direcția accesării soluțiilor de CE, dar și să intensifice
legăturile dintre firme și instituțiile publice în această direcție
În cele din urmă, o serie de caracteristici menite să susțină dezvoltarea CE în rândul IMM-
urilor tind să nu ofere cel mai favorabil cadru în acest sens. Rezultatele, evidențiate pe baza
utilizării Raporatelor Globale de Competitivitate din anii 2012 și 2016, indică progrese lente ale
României la dezvoltarea tehnologică și creșterea gradului de sofisticare al afacerilor, inferioare
altor țări, ceea ce a determinat scăderea în clasament la nivel global. Spre deosebire de literatura
de specialitate, unde presiunea din partea cumpărătorilor ar putea constitui o modalitate de
accelerare a adoptării CE, în România aceștia sunt reticenți la astfel de metode șu au un nivel de
sofisticare scăzut. De asemenea, un obstacol extrem de important, dar exterior IMM-urilor, este
dat de calitatea redusă a infrastructurii de transport. Infrastructura de transport este strâns legată
de desfășurarea CE, ca urmare a necesității livrării produselor într-un timp cât mai scurt. Dincolo
de eforturile companiei pentru a atrage și fideliza clienții, implicarea în utilizarea CE riscă să nu
aducă niciun rezultat în lipsa unei infrastructuri de transport care să asigure o livrare rapidă și
eficientă.
Pe baza celor stabilite mai sus pot fi trasate o serie de recomandări în vederea îmbunătățirii
situației. O primă categorie de măsuri ar trebui să se concentreze asupra îmbunătățirii cadrului în
care acționează IMM-urile. România trebuie să continue eforturile în vederea digitalizării
economiei și a dezvoltării infrastructurii de transport, elemente fără de care dezvoltarea CE nu
poate fi realizată. În același timp, este necesar să aibă în vedere ritmul de realizare al acestor
transformări, pentru că dacă nu va reuși să impună o dinamică mai accelerată decât a statelor din
vecinătate și din UE, în primul rând decalajul față de acestea nu va fi recuperat, iar în al doilea
rând, este anulată orice șansă a IMM-urilor de a fi competitive la nivel internațional. De asemenea,
este necesară îmbunătățirea accesului la finanțare, vitală pentru dezvoltarea activității
întreprinderilor, ca un potențial stimulent pentru a se orienta spre accesarea noilor tehnologii.
Concentrarea în marile orașe, cu centre universitare, indică creșterea IMM-urilor în zone în care
calitatea resurselor umane este abundentă, unde există resurse tehnologice, ceea ce recomandă
dezvoltarea de măsuri de politici publice în vederea clusterizării, a realizării de centre de afaceri
și tehnologice. Aceste măsuri trebuie dublate de o orientare mai puternică spre susținerea C&D,
spre inovare și sprijinirea mai puternică a firmelor interesate de acest domeniu.
O altă categorie de măsuri ar trebui să privească în mod direct susținerea IMM-urilor care
dorescă să adopte implementeze noile tehnologii și să accelereze adoptarea CE. În acest sens,
măsurile de politici publice pot veni în sprijinul eliminării cel puțin a unei părți din obstacolele cu
care acestea se confruntă. Printre măsurile cele mai la îndemână și mai puțin costisitoare sunt
lansarea de campanii de informare asupra avantajelor CE și a modului de implementare a acestora.
Ulterior, pot fi dezvoltate programe specifice pentru susținerea IMM-urilor care doresc să

Pagina 303 din 759

investească în CE; date fiind beneficiile aduse și impactul pozitiv asupra veniturilor, investiția va
fi recuperată, iar efectele se vor resimți la nivelul întregii economii.
Dezvoltarea viitoare a CE este puternic susținută de creșterea puterii și a influenței
consumatorilor. Odată ce problema creării încrederii va fi rezolvată, consumatorii din România
vor avea un impact ridicat asupra dezvoltării CE. De asmenea, la rândul lor, vor beneficia de o
gama mult mai largă de opțiuni decât cea oferită în cazul comerțului tradițional. Întreprinderile
care vor oferi cele mai calitative servicii vor avea oportunitatea de a vinde mai mult și a se dezvolta,
inclusiv la nivel internațional.

3.2. Cerințe și perspective. Identificarea și propunerea unor măsuri

și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate

3.2.1. Bariere interne și externe în adoptarea comerțului electronic la nivelul

imm-urilor
Pe baza analizei efectuate anterior referitor la evoluția și situația sectorului IMM și a
realizărilor și dificultăților întâmpinate în ceea ce privește CE, putem conchide că există două surse
majore de impedimente în calea adoptării CE la nivelul IMM-urilor:
 Bariere aferente caracteristicilor specifice ale IMM-urilor (bariere interne);
 Bariere aferente caracteristicilor mediului de afaceri (bariere externe).

3.2.1.1.Bariere interne

La nivelul barierelor interne, literatura de specialitate ajunge la concluzia că ceea ce

reprezintă un avantaj al IMM-urilor ca mod de existență și de funcționare se poate transforma în
detriment în adoptarea CE. De exemplu, dimensiunea redusă, care oferă flexibilitate, adaptabilitate
și predispoziție spre inovare, înseamnă, în același timp (Ghobakhloo et al., 2011), resurse umane
și financiare limitate, deci lipsa de capacitate pentru adoptarea de noi tehnologii și angajarea de
specialiști. Procesele organizaționale, deși înlesnesc luarea mai rapidă a deciziilor, sunt
caracterizate de strategii informale și dinamice, iar procedurile de operare sunt nestandardizate. În
același timp, sunt utilizate în mod limitat diferite tehnici de gestionare a afacerilor, precum analiza
financiară, prognoza și managementul proiectelor, fiind preferată planificarea pe termen scurt. În
acest context, înțelegerea asupra utilizării noilor tehnologii este redusă, iar investițiile pe termen
lung – caracteristice adoptării CE – sunt privite cu scepticism. O strategie extinsă, pe termen lung,
care să cuprindă, pe lângă CE, și integrarea altor instrumente pentru creșterea afacerii oferite de
Pagina 304 din 759
Internet (big data, sisteme cloud), corelată cu nevoia de a construi o reputație și de a clădi
încrederea consumatorilor, se poate dovedi, așadar, dificilă în cazul unui IMM.
Pe baza literaturii de specialitate, au fost identificate trei domenii principale cu potențial
ridicat de emergență a obstacolelor în calea adoptării CE.

1. Costurile asociate adoptării CE

Unul dintre impedimentele majore pentru adoptarea și dezvoltarea ulterioară a CE în cadrul
IMM-urilor îl reprezintă investițiile inițiale mari necesare pentru a dezvolta o strategie viabilă
pentru comerțul electronic și, mai ales în cadrul acesteia, costurile de dezvoltare ale soluției de CE.
Kaynak et al. (2005) evidențiază patru componente ale costului asociat cu CE: costurile conexiunii
la Internet, costul achiziționării de hardware și software-ul adecvate, costurile de instalare și de
întreținere.
O dată trecut pragul privind adoptarea CE, costurile continuă să rămână ridicate pentru
IMM-uri care, dacă doresc să se ridice la nivelul competiției de pe piețele naționale și globale,
trebuie să își păstreze deschisă opțiunea flexibilității în ceea ce privește continua dezvoltare a CE.
Aceasta depinde de trei factori: schimbarea continuă a tehnologiei de CE, necesitatea adaptării la
cerințele clienților și confruntarea permanentă cu nevoile diferite în funcție de etapele de evoluție
ale IMM-ului, mai ales dacă face trecerea de la sfera națională la cea globală.
Pe de altă parte, lipsa resurselor poate determina IMM-urile să coopereze mai îndeaproape
cu alții – furnizori, clienți și parteneri (Eikebrokk și Olsen, 2007). Aceasta presupune crearea unui
cadru de măsuri la nivelul politicilor publice care să înlesnească astfel de cooperări.

2. Nevoia de personal specializat pentru implementarea CE

Trecerea spre un model de afaceri online, de la cel tradițional, presupune o reconsiderare a
modelului de afaceri, a rețelei și a sistemului de infrastructură. În acest sens, o serie de competențe
de e-business specifice sunt necesare pentru succesul demersului (Eikebrokk și Olsen, 2007). Un
rol principal în implementarea și funcționarea CE revine personalului. IMM-urile se confruntă însă
cu resurse umane limitate și cu un nivel de specializare mai redus la nivelul competențelor IT,
drept pentru care, comparativ cu firmele mari, problemele de adoptare și implementare a noilor
tehnologii și a CE poate fi diferit în mod substanțial.
Literatura de specialitate evidențiază câteva probleme majore în această direcție:
 Lipsa competențelor tehnice și a cunoștințelor de IT în rândul angajaților, adică lipsa unui
personal specializat. Remedierea acestei probleme presupune fie investiții suplimentare în
formarea personalului, fie angajarea de personal specializat, fie utilizarea ridicată a
consultanților externi, ceea ce aduce din nou în atenție problema resurselor financiare restrânse
de care dispun IMM-urile. Mai mult, cultura proprie IMM-urilor poate considera

Pagina 305 din 759

 necorespunzătoare practica recurgerii la consultanții externi (Kartiwi și MacGregor, 2007),
fapt care contribuie la o percepție negativă privind compatibilitatea dintre CE și cultura
întreprinderii.
 Rezistența organizațională la schimbare din cauza reticenței accesării noilor tehnologii în
rândul angajaților și a dificultăților în exploatarea tehnologiei.

3. Lipsa de adaptare a CE la cultura și valorile IMM

O serie de elemente specifice naturii IMM-urilor intervin în crearea unor astfel de
dificultăți, care fac ca CE să nu fie considerat potrivit pentru modul în care IMM-ul își desfășoară
activitatea sau pentru produsele/serviciile oferite de IMM.
În primul rând, modul de operare în interiorul IMM-urilor, precum lipsa de planificare pe
termen lung, tendința spre strategiile informale și dinamice, procesul de luare a deciziilor mai
degrabă intuitiv decât bazat pe planificare detaliată și studii, care dau trăsătura de flexibilitate
IMM-urilor, pot reprezenta un impediment în calea CE, în măsura în care adoptarea CE presupune
timp și investiții pe termen lung.
În al doilea rând, IMM-urile se confruntă cu un nivel mai ridicat de incertitudine, ca urmare
a unui control mai scăzut asupra mediului extern decât companiile mai mari. Reticența la risc, și
prin urmare la adoptarea de noi forme de desfășurare a afacerilor, este mai ridicată.
În al treilea rând, lipsa de conștientizare asupra oportunităților și beneficiilor CE intervin
în adoptarea noilor tehnologii. Studiile de specialitate arată că managementul întreprinderii este
factorul principal, cu rol de decizie în incrementarea soluțiilor de CE. O percepție pozitivă a
managerului asupra funcțiilor și beneficiilor aplicațiilor CE pentru desfășurarea afacerilor,
deschiderea spre inovare încurajează adoptarea (Ghobakhloo et al., 2011; Lee, 2004; Al-Qirim,
2007), în timp ce ignoranța reprezintă o cauză majoră a lipsei de implementare a noilor soluții IT.

3.2.1.2. Bariere externe

Literatura de specialitate reunește, sub umbrela „caracteristicilor mediului”, o serie de

elemente aferente contextului în care întreprinderea acționează și a modului în care se răsfrâng
asupra motivațiilor de adoptare a CE. Conform lui Teo et al. (2004), acestea se reflectă în:
 Presiuni din partea partenerilor comerciali (inclusiv clienți), a căror amploarea depinde de
măsura în care aceștia utilizează soluția de CE, dar și de gradul de dependență al IMM-ului
față de partenerii comerciali.
 Agenți externi care susțin schimbarea în direcția adoptării soluțiilor de CE. Rolul guvernelor
și al altor autorități este decisiv, pentru că aceștia sunt cei care creează „regulile jocului” pe

Pagina 306 din 759

 piață. Lor li se adaugă suportul oferit de asociațiile de IMM-uri, camerele de comerț, agențiile
guvernamentale sau universități, mai ales în cazul firmelor de mici dimensiuni, care pot suplini
astfel, cel puțin parțial, resursa umană calificată necesară în implementarea și formarea pentru
utilizarea CE.
 Presiuni din partea concurenților, care contribuie la accelerarea deciziei strategice de menținere
a competitivității întreprinderii prin accesarea unui sistem tehnologic sau adoptarea
standardelor tehnologice existente la nivelul industriei. Studiile evidențiază interesul mai
ridicat de adoptare al tehnologiei în cazul în care o masă critică de firme a făcut deja acest pas.
Analiza efectuată la nivelul mediului de afaceri din România evidențiază o presiune scăzută
pentru adoptarea CE, la nivelul fiecăruia dintre cele trei criterii menționate mai sus. În plus, o serie
de factori adiționali activității de comerț online împiedică desfășurarea în condiții optime a acestei
activități.
Presiunea în adoptarea CE din partea clienților este foarte redusă. România este a treia țară
din UE cu cea mai redusă acoperire de Internet, numai 72% dintre gospodării fiind conectate la
Internet în 2016, după Bulgaria și Grecia. Gradul de reticență al achiziționării produselor de pe
Internet este însă cel mai ridicat din UE, în condițiile în care numai 12% dintre persoane au
cumpărat online cel puțin o dată în ultimele 12 luni, față de media de 55% la nivel european în
anul 2016. Responsabilă pentru aceasta este, în general, lipsa de încredere față de această metodă.
Românii se tem de o calitate a produselor inferioară celei vizualizate online, lipsa posibilității de
a proba produsele anterior achiziției și existența costurilor suplimentare implicate de livrare. De
altfel, Raportul Global al Competitivității 2016-2017 evidențiază faptul că românii sunt printre
cumpărătorii cu cel mai scăzut nivel de sofisticare din lume (locul 122 din 138). Procesul de
producție are, în mod similar, un grad de sofisticare redus (locul 97).
Abilitățile digitale plasează românii pe locurile din urmă la nivelul UE, având în vedere că
ponderea celor cu competențe digitale de bază este de numai 16% din totalul populației (față de o
medie de 26% a noilor state membre ale UE), în timp ce 43% nu raportează deloc abilități digitale.
Ponderea celor cu aptitudini avansate de software, de 13%, este mai mică de jumătate din media
noilor state membre (31%), conform raportului Delab (2016).
Prin urmare, ponderea IMM-urile din România care vând online este a doua cea mai
scăzută din UE (numai 7% din IMM-uri, față de 17% la nivel european), deci lipsește și presiunea
din partea altor parteneri comerciali, eventual aflați în amonte sau în avalul lanțului de vânzare,
cât și din partea concurenților, pentru a adopta un astfel de model de derulare a afacerilor.
Raportul Delab (2016) consideră că un obstacol important în dezvoltarea digitală o
reprezintă însăși atitudinea IMM-urilor față de dezvoltarea abilităților angajaților în acest sens, ca
urmare a predispoziției reduse în recrutarea și angajarea de specialiști în TIC. Numai 12% dintre
IMM-urile din România au angajat specialiști în IT, față de media de 18% a noilor state membre.

Pagina 307 din 759

În plus, ponderea IMM-urilor (3%) care oferă formare pentru creșterea abilităților digitale ale
specialiștilor în domeniul TIC și ale altor angajați este de jumătate din media noilor state membre
(7%), în timp ce numai 3% din IMM-uri au oferit formare în acest domeniu altor angajați, față de
13% în statele învecinate.
Structurile conexe aferente unei bune desfășurări a CE la nivel de firmă sunt, de asemenea,
deficitare. În primul rând, gradul de digitalizare al societății este cel mai scăzut din UE, conform
indicelui economiei și societății informaționale (DESI). România face parte din clusterul de state
cu performanțe scăzute, iar în ultimii ani, progresul său a fost redus comparativ cu restul statelor
UE.
Pe partea de comunicare online, raportul UE sugerează faptul că, deși românii folosesc
Internetul pentru utilizarea rețelelor sociale și a apelurilor video, sunt reticenți în a se angaja în
tranzacții online, cumpărături online sau înregistrare online în cazul întrebuințării produselor
bancare. Provocarea cheie pentru România este extinderea tocmai în acest domeniu ca utilizare a
Internetului, deoarece o economie digitală este alimentată într-o anumită măsură de încrederea
cetățenilor în canalul online.
În ceea ce privește, în mod specific, digitalizarea afacerilor și utilizarea CE, companiile din
România se află pe ultima poziție la nivel european în valorificarea oportunităților oferite de
tehnologia digitală (Comisia Europeană, 2017). Cea mai mare creștere a utilizării instrumentelor
online a fost înregistrată în cazul întrebuințării site-urilor media sociale; ponderea întreprinderilor
utilizatoare s-a majorat la 8% în 2016 față de anul precedent când se situa la 6%, dar continuă să
se afle mult în urma mediei UE (20%, în același an) și chiar a ponderii ridicate a utilizatorilor
individuali de social media din țară. Ponderea IMM-urilor care vând online a rămas constantă, la
7% din total, în timp ce procentul celor care folosesc serviciile de cloud s-au diminuat.
Pentru că accesul la serviciile financiare și contractarea unui împrumut sunt dificile,
conform Rapoartelor Globale ale Competitivității (World Economic Forum, 2013 și 2017),
capacitatea de inovare a companiilor românești rămâne scăzută, prin urmare decizia la nivel de
firmă pentru obținerea și implementarea noilor tehnologii se dovedește a fi anevoioasă. De altfel,
cheltuielile firmei pentru cercetare și dezvoltare ne plasează pe locul 111 la nivel mondial (din 138
de țări). Nici statul nu sprijină astfel de investiții în mod extensiv, în condițiile în care achizițiile
publice de produse tehnologice avansate plasează România pe locul 134 din 138 de țări analizate
în Raportul Global al Competitivității 2016-2017.
Acestor aspecte li se adaugă cele privind calitatea infrastructurii, care reprezintă suportul
de desfășurare efectivă al tranzacțiilor, fie că este vorba despre infrastructura de telecomunicații
sau de cea de transport. Comparând între cele două, pozițiile atribuite de Rapoartele
Competitivității Globale evidențiază o calitate mai ridicată a infrastructurii de telecomunicații
(caracterizată de numărul de abonamente la telefonia mobilă, fixă sau la Internet, cât și

Pagina 308 din 759

abonamentele la Internet în rețelele mobile sau fixe și lățimea de bandă a Internetului). De altfel,
conform indicelui DESI, sub-domeniul în care România înregistrează cele mai bune performanțe
este cel al conectivității. În schimb, calitatea infrastructurii de transport rutier ne poziționează pe
locul 128 în lume, a celei de transport aerian pe poziția 101, iar cea a infrastructurii feroviare pe
locul 79. În aceste condiții, este de așteptat ca infrastructura de transport să nu ofere sprijinul
necesar pentru asigurarea unei livrări rapide și eficiente, ceea ce constituie un nou obstacol în
adoptarea CE de către companii.
Banca Mondială (2017) a dezvoltat un indice de performanță logistică, cu scopul de
identifica provocările și oportunitățile cu care se confruntă statele în ceea ce privește logistica în
derularea comerțului (vămuire, infrastructură, expediții internaționale, competențe în domeniul
logisticii, posibilitatea de urmărire și localizare a coletelor, promptitudinea). În acest context, sub-
indicele aferent infrastructurii se referă la calitatea infrastructurii aferente comerțului și
transportului (porturi, căi ferate, transport rutier, tehnologia informației), iar promptitudinea
privește livrarea la timp sau în perioada menționată. România se clasează pe poziția 60 la nivel
global (din 160 state), între Cipru și Tanzania. Cele mai mici scoruri sunt înregistrate pentru
competențe logistice și infrastructură. În schimb, cel mai bun scor este obținut în cazul
promptitudinii, adică al respectării intervalului de livrare.

3.2.2. Evaluarea comerțului electronic la nivelul imm-urilor din românia pe

bază de chestionar

Pentru realizarea obiectivului de analiză a sectorului IMM și a mediului de afaceri specific

din România, prezenta investigație are la bază o metodologie construită pe prelucrarea unui
chestionar. Acesta din urmă a fost distribuit către un eșantion format din 150 de companii
identificate la nivelul mediului național de afaceri în perioada februarie-martie 2018. Ȋntreaga serie
de răspunsuri provine din partea unor entități ce pot fi încadrate ca IMM-uri implicate în acțiuni
de comerț electronic.

3.2.2.1. Structura chestionarului adresat IMM-urilor

Chestionarul a fost întocmai pe baza analizei studiilor de specialitate în aceste domeniu și

adaptat la specificul mediului de afacerii din România, identificat și caracterizat în prima parte a
acestui studiu și în primul raport care privește situația IMM-urilor implicate în desfășurarea de
activități de CE din România. Chestionarul a avut ca grup-țintă IMM-urile care deja desfășoară
activitate de CE, cu scopul de a identifica atât motivele pentru demararea unei astfel de activități,
cât și evoluția firmei ca urmare a implementării CE.

Pagina 309 din 759

 În prima parte a chestionarului, întrebările adresate au vizat o serie de elemente pentru
identificarea dimensiunii IMM-urilor, precum: numărul de angajați, cifra de afaceri realizată,
domeniul de activitate al firmei, vechimea firmei și vechimea în derularea activităților de CE.
În a doua parte, întrebările sunt structurate pe obținerea de răspunsuri care vizează un
comportament specific al companiei care derulează activitate de CE, după cum urmează:
 Factorii determinanți în alegerea implementării CE;
 Principalele avantaje aduse IMM-urilor de utilizarea CE;
 Principalele obstacole cu care se confruntă în implementarea CE în interiorul firmei;
 Principalele obstacole din mediul de afaceri care îngreunează adoptarea și dezvoltarea CE.
În cazul acestor întrebări, IMM-urile sunt invitate să își exprime gradul de acord cu privire
la o serie de situații care le solicită un comportament specific (vezi Anexa 1 pentru structura
chestionarului aplicat).
Rezultatele obținute permit caracterizarea specifică a IMM-urilor cu activitate în România
și oferă o bază sustenabilă pentru comparația cu concluziile obținute în urma analizei datelor
statistice și a analizei literaturii de specialitate, pentru a permite ulterior stabilirea de măsuri de
politici publice menite să stimuleze activitatea de CE.

3.2.2.2. Rezultate obținute

Primele cinci întrebări ale chestionarului au rolul de a poziționa companiile la nivelul

economiei naționale. În acest context, primul reper vizează numărul de angajați ce își desfășoară
activitatea în companiile selectate.

Figura 3.2.1. Număr aproximativ de angajați pentru companiile intervievate

42 angajati54 angajati 3 angajati

38 angajati 4% 2% 13%
11%
23 angajati
6%

5 angajati
12 angajati 39%
25%

Sursa: Concepția autorului

Pagina 310 din 759
 Figura 3.2.1. și Tabelul 3.2.1. vin să prezinte în mod sintetic numărul de angajați al
companiilor respondente. Remarcăm faptul că din totalul companiilor care au ales să răspundă la
această întrebare, majoritatea se plasează în categoria sub 30 de angajați. Jumătate dintre acestea
raportează deținerea unei cifre de 5 angajați. Aproximativ 30% dintre companii dețin un număr de
angajați ce variază între 10-20, în timp ce pentru următoarele două intervale obținem procente de
16.4, respectiv 6.5%.

Tabelul 3.2.1. Număr de angajați

Număr
Interval angajați
0 - 29 70
10 - 20 28
20 - 40 15
>40 6
Sursa: Concepția autorului

La nivelul eşantionului de lucru, se poate distinge o pondere redusă a companiilor cu un

număr de angajați superior pragului de 40.
Următoarea întrebare a vizat cifra de afaceri experimată în euro pentru companiile din
eşantion. Conform graficului expus în Figura 3.3.2, observăm faptul că 38.5% dintre întreprinderi
raportează o cifra de afaceri inferioară nivelului de 10.000 de euro. Un procent de 49.5% dintre
acestea se plasează între 10.000 şi 20.000 de euro, în timp ce doar 11.9% au obținut o cifră de
afaceri între 20.000 şi 50.000 de euro.

Figura 3.2.2 Structura companiilor în funcție de cifra de afaceri (euro)

40000 euro43000 euro 1000 euro
4% 4% 2000 euro
8%
11%
12000 euro
16%

3500 euro
23%

10000 euro
34%

Sursa: Concepția autorului

Ȋn continuare, pentru o justă caracterizare a companiilor, a fost interogat principalul
domeniu de activitate. Ȋn acest caz am obținut 106 răspunsuri, rezultatele fiind prezentate în
manieră schematică în Figura 3.2.3.
Pagina 311 din 759
 Figura 3.2.3 Numărul de companii în funcție de domeniul de activitate

Retail Productie Marketing Logistica HeadHunting

0 5
FARMA 10
Cosmetic 15
Consultanta Comert20 Bancar 25 30
Automotive Audit IT

Sursa: Concepția autorului

Rezultatele izolează 13 clase distincte de domenii de activitate, după cum se poate observa
în Tabelul 3.2.2. Dintre acestea, cel mai mare procent (22.64%) este notat pentru domeniul Comerț.
Acesta corespunde unui număr total de 24 de companii. Al doilea sector în ordinea contribuției
este sectorul IT, ce marchează 16% din totalul companiilor investigate. Podiumul este completat
de companiile ce au ca obiect de activitate marketing-ul, acestea reprezentȃnd aproximativ 15%
din total. Ponderi reprezentative sunt vizibile şi pentru domenii ca: banking, audit şi logistică.

Tabelul 3.2.2 Domenii de activitate identificate la nivelul chestionarului

Domeniu de activitate Număr de companii Fracție din total
IT 17 16.04
Audit 9 8.49
Automotive 2 1.89
Bancar 11 10.38
Comerț 24 22.64
Consultanță 2 1.89
Cosmetic 3 2.83
Farma 4 3.77
HeadHunting 2 1.89
Logistică 10 9.43
Marketing 16 15.09
Producție 5 4.72
Retail 1 0.94
Sursa: Concepția autorului

La polul opus, remarcăm procente scăzute pentru sectoarele:

Pagina 312 din 759

  Automotive (1.88%);
 Consultanță (1.88%);
 Retail (0.94%).
După determinarea dimensiunii, atȃt ca număr de angajați, cȃt şi ca cifră de afaceri şi
prezentarea domeniului de activitate, atenția prezentei cercetări a fost orientată către stabilirea
vechimii companiilor pe piața. Acest subiect a fost guvernat de întrebarea 4, iar răspunsurile
primite sunt prezentate în Figura 3.2.4 de mai jos.

Figura 3.2.4 Durata de existență a companiilor

mai mult de 20
de ani
1-4 ani

15-19 ani

10-14 ani 5-9 ani

Sursa: Concepția autorului

Se remarcă faptul că, în general, la nivelul eşantionului sunt prezente companii tinere. Cel
mai mare procent este obținut pentru intervalul 5-9 ani, acesta fiind de 31.6%. Mai mult, intervalele
de 1-4 ani şi 5-9 ani dețin împreună peste 53% din total companiilor implicate în prezenta analiză.
Această valoare este substanțial superioară celei de 35.71% înregistrată pentru intervalul 10-19
ani. La nivelul acestui interval se observă o împărțire aproape simetrică pentru sub-intervalele 10
– 14 ani, respectiv 15 – 19 ani, acestea fiind caracterizate de procentele: 18.3% şi 17.3%.
Procentul de companii cu o activitate consacrată din punctul de vedere al duratei este
inferior celor anterioare. Sesizăm existența unei fracții de 11.22% din total pentru companiile cu
o vechime pe piață ce depăşeşte nivelul de 20 de ani.
Investigația de mai sus a fost completată la nivelul următoarei întrebării cu detalii asupra
duratei derulării de activități de comerț electronic. Ȋn acest caz, am înregistrat răspunsuri pentru
121 de companii. Păstrȃnd corespondența cu întrebarea anterioară, remarcăm faptul că 57.8%
dintre companiile respondente derulează activități de CE de cel mult 4 ani. Aproximativ 10% din
companiile intervievate afirmă că deruleaza activități de comerț electronic ce nu depăşesc ca durată
1 an. Pentru intervalul de mai sus, cea mai mare pondere este observată în cazul companiilor cu o
vechime de doi ani în activitațile de comerț electronic.
Pagina 313 din 759
 Figura 3.2.5 Durata activității de comerț electronic
11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 20 ani 0 ani
1% 2% 1% 2% 2% 10%
10 ani
7% 1 an
8 ani
6%
5%

7 ani
2%

6 ani
6% 2 ani
20%

5 ani
15%

3 ani
4 ani 9%
12%

0 ani 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani

8 ani 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani 20 ani

Sursa: Concepția autorului

Rezultatele indică existență unui procent de 28.9% companii cu o activitate înscrisă între 5
şi 9 ani. La nivelul acestui interval este observat şi procentul maxim identificat pentru companiile
cu o vechime de 5 ani (14.8%).
Aceste valori sunt fundamental superioare celor înregistrate pentru intervalul următor.
Doar 11.5% din companiile contactate pot face dovada unei activități de CE ce se întinde în mod
sistematic pe plaja 10 – 14 ani. Acestea sunt însoțite de un procent suplimentar de 1.65% ce
corespunde companiilor cu o vechime în e-commerce ce depăşește douăzeci de ani. Rezultatele
pentru această întrebare sunt sintetizate în Figura 3.2.5.
După cum am afirmat anterior, rolul primelor cinci întrebări a fost de a realiza o
caracterizare a companiilor incluse în eşantionul de analiză. După satisfacerea acestui obiectiv,
întrebarea cu numărul 6 îşi propune să identifice factorii determinanți ce au contribuit la
angajarea companiilor în activități de CE. Pentru acest scop, repondenților le-a fost înmȃnată o
listă de factori identificați la nivelul literaturii de specialitate ca principalele forțe motrice în
dezvoltarea comerțului electronic la nivel de IMM. Lista acestora este prezentă în Tabelul 3.2.3,
iar sinteza rezultatelor este dată la nivelul Figurii 3.2.6.

Pagina 314 din 759

 Figura 3.2.6 Acțiuni determinante în demararea activității de comerț electronic

Presiunea concurenţei
Presiuni din partea clienților
Presiuni din partea partenerilor de afaceri
EC permite fidelizarea clienților
EC oferă acces mai ușor la piețele din afara…
EC crește rentabilitatea afacerii
EC îmbunătățește imaginea companiei
EC furnizează informații în timp util pentru…
EC permite o mai bună publicitate și…
EC ne permite să aflăm mai multe despre…
EC ne permite achiziția de bunuri și servicii…
EC crește performanța la locul de muncă
EC permite economisirea de timp în…
EC contribuie la creșterea productivității
EC permite realizarea mai rapidă a unor…
EC furnizează noi oportunități
Natura activităților firmei

0 10 20 30 40 50 60 70

Acord Total Acord Indiferent Dezacord Dezacord Total

Notă: EC reprezintă abrevierea utilizată în chestionar pentru comerțul electronic (e-

commerce).
Sursa: Concepția autorului

Tabelul 3.2.3. Posibili factori declanşatori pentru practicile de comerț electronic, criterii
aferente întrebării 6
Nr.
Criteriu
crt.
1 Natura activităților firmei
2 CE furnizează noi oportunități
3 CE permite realizarea mai rapidă a unor activități specifice
4 CE contribuie la creșterea productivității
5 CE permite economisirea de timp în căutarea de noi resurse
6 CE crește performanța la locul de muncă
7 CE ne permite achiziția de bunuri și servicii pentru derularea afacerii
8 CE ne permite să aflăm mai multe despre concurenții noștri
9 CE permite o mai bună publicitate și marketing
10 CE furnizează informații în timp util pentru luarea deciziilor
11 CE îmbunătățește imaginea companiei
12 CE crește rentabilitatea afacerii
13 CE oferă acces mai ușor la piețele din afara României
14 CE permite fidelizarea clienților
15 Presiuni din partea partenerilor de afaceri
16 Presiuni din partea clienților
17 Presiunea concurenței
Sursa: Concepția autorului
Pagina 315 din 759
 Din totalul răspunsurilor primite, 41 dintre reprezentanții companiilor sunt în acord total
cu faptul că natura activităților firmei a condus la demararea practicilor de comerț electronic.
Această cifra corespunde unui procent de 37.6% şi este completată de un procent suplimentar de
30% de răspunsuri ce manifestă o stare de acord. Se remarcă un procent însemnat de companii
(25.6%) care percep cu indiferență acest factor, în timp ce 2.75%, respectiv 3.69% manifestă fie o
stare de dezacord fie una de dezacord total.
Faptul că practicile de comerț electronic furnizează noi oportunități este confirmat de
86.2% dintre companiile implicate în chestionar. Dintre aceste răspunsuri, 57.7% au marcat un
acord total. Ȋn acest caz, fracția de indiferență este plasată la 10%, nu există evidențe de dezacord
şi în acelaşi timp se înregistrează un dezacord total în 3.6% din cazuri.
Considerațiile asupra ideii că acțiunile de comerț electronic permit realizarea mai rapidă a
unor activități specifice generează o opinie similară cu cazul naturii activității firmei. Un procent
de 42% din companii sunt în acord total, 26% în acord, iar 25% consideră factorul indiferent.
Procentele de dezacord sunt şi în acest caz reduse, acestea fiind de 1.83% respectiv 3.66%.
Contribuția CE la creșterea productivității este văzută ca un factor cu o mai mică relevanță
pentru cazul companiilor prezente. Procentele de acord sunt în acest caz plasate la 38.5 şi 31.19%.
Marja de indiferență se plasează la 24%, iar gradul de dezacord este similar cu situațiile anterioare.
Al cincilea reper prezent la nivelul chestionarului în cadrul întrebării cu numărul 6 afirmă
faptul că activitățile de comerț electronic permit economisirea de timp în căutarea de noi resurse.
Un procent de aproximativ 45% din răspunsuri marchează un acord total cu acestă afirmație. Ȋn
continuare, observăm o valoare de 31% pentru acord. Spre deosebire de cazurile precedente, la
acest nivel detectăm un procent superior al dezacordului total, ce se plasează la 5.5%.
Creşterea productivității la locul de muncă prin practici de comerț electronic întregistrează
un procent de acord total ce se plasează doar la 22.93%. Procentul de acord este totuşi superior şi
atinge valoarea de 39.44%, ceea ce conduce la o valoare totală de 62.3%. Remarcăm de asemenea
procentul substanțial de indiferență ce se plasează la nivelul de 32.11%.
Cel mai mare procent de acord total observat la nivelul întrebării numărului 6 este obținut
pentru aserțiunea că inițiativele de comerț electronic conduc la o mai bună publicitate și marketing.
Rezultatele indică o apreciere total pozitivă ce atinge procentul de 59%. Aceasta este însoțită de o
percepție de acord ce atinge procentul de 20%. De asemenea, pentru acest caz remarcăm absența
unui dezacord total.
Procente substanțiale de acord total sunt înregistrate și pentru următoarele aserțiuni:
 CE ne permite să aflăm mai multe despre concurenții noștri;
 CE îmbunătățește imaginea companiei;
 CE oferă acces mai ușor la piețele din afara României.
Pagina 316 din 759
 Cele mai slabe procente vizibile în cadrul prezentei analize au fost remarcate pentru:
 CE crește performanța la locul de muncă;
 CE permite fidelizarea clienților;
 Presiuni din partea partenerilor de afaceri.
Figurile 3.2.7, 3.2.8, 3.2.9, 3.2.10, și 3.2.11 prezintă dinamica răspunsurilor pentru toate
aserțiunile din Tabelul 3.3.3.3 și pentru fiecare dintre cele cinci niveluri de apreciere ce au fost
puse la dispoziția persoanelor intervievate. Figurile sunt organizate având pe abscisa aserțiunile
sus menționate (în Tabelul 3.2.3) în ordinea prezentării lor.

Figura 3.2.7 Dinamica răspunsurilor – acord total

70

60

50

40

30

20

10

0
EC1 EC2 EC3 EC4 EC5 EC6 EC7 EC8 EC9 EC10 EC11 EC12 EC13 EC14 EC15 EC16 EC17

Sursa: Concepția autorului

Pentru ideea de acord total, concluziile au fost prezentate la nivelul paragrafelor anterioare.
Punctăm însă existența punctelor de maxim și minim local determinate de: accesul la un nivel
superior de publicitate și marketing, precum și creșterea performanței la locul de muncă.
Figura 3.2.9 descrie dinamica pentru răspunsurile încadrate în zona de indiferență. În acest
sens, nivelurile maxime au fost atinse pentru: presiuni din partea partenerilor de afaceri, tendința
comerțului electronic de a fideliza clienții și creșterea performanței la locul de muncă.

Pagina 317 din 759

 Figura 3.2.8 Dinamica răspunsurilor – acord
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
EC1 EC2 EC3 EC4 EC5 EC6 EC7 EC8 EC9 EC10 EC11 EC12 EC13 EC14 EC15 EC16 EC17

Sursa: Concepția autorului

Concomitent, niveluri minime de atitudine indiferență apar pentru furnizarea de noi

oportunități și accesul la o mai bună publicitate.

Figura 3.2.9 Dinamica răspunsurilor – indiferent

45

40

35

30

25

20

15

10

0
EC1 EC2 EC3 EC4 EC5 EC6 EC7 EC8 EC9 EC10 EC11 EC12 EC13 EC14 EC15 EC16 EC17

Sursa: Concepția autorului

Cea mai mare doză de dezacord observată la nivelul analizei vizează capacitatea comerțului
electronic de a oferi detalii despre acțiunile concurenței. Aceasta este însoțită de neîncrederea
asupra relevanței presiunilor ce au ca sursă clienții.

Pagina 318 din 759

 Figura 3.2.10 Dinamica răspunsurilor – dezacord
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
EC1 EC2 EC3 EC4 EC5 EC6 EC7 EC8 EC9 EC10 EC11 EC12 EC13 EC14 EC15 EC16 EC17

Sursa: Concepția autorului

Notăm, de asemenea, existență a trei instanțe în care procentul de dezacord este zero.
Acestea sunt:
 CE furnizează noi oportunități;
 CE ne permite achiziția de bunuri și servicii pentru derularea afacerii;
 CE îmbunătățește imaginea companiei.

Figura 3.2.11 Dinamica răspunsurilor – dezacord total

16

14

12

10

0
EC1 EC2 EC3 EC4 EC5 EC6 EC7 EC8 EC9 EC10 EC11 EC12 EC13 EC14 EC15 EC16 EC17

Sursa: Concepția autorului

După investigarea principalilor factori care influențează CE, prezenta investigație se

concentrează asupra principalelor beneficii ce derivă din practicile de CE pentru companii la
momentul actual. Acestea sunt studiate la nivelul întrebării cu numărul 7, ce propune companiilor
Pagina 319 din 759
intervievate o serie de externalități pozitive după cum se poate observa în Tabelul 3.2.4.
Rezultatele obținute sunt prezentate în mod sintetic în Figura 3.2.12, menținând variantele
decizionale utilizate în cadrul analizei efectuate la întrebarea 6: acord total, acord, indiferent,
dezacord, respectiv dezacord total.
Mai mult, seria de figuri 3.2.13, 3.2.14, 3.2.15, 3.2.16 și 3.2.17 vine să prezinte dinamica
răspunsurilor pentru palierele decizionale de mai sus și criteriile considerate în ordinea specificată
în cadrul Tabelului 3.2.4 de mai jos.

Tabelul 3.2.4 Potențiale beneficii aferente activității de comerț electronic, criterii aferente
întrebării 7
Nr. crt. Criteriu
1 Creșterea productivității companiei
2 Creșterea vânzărilor
3 Extinderea pieței
4 Reducerea costurilor de publicitate și de promovare
5 Creșterea loialității și a retenției clienților
6 Costuri reduse prin preluarea electronică a comenzilor
7 Capacitate de livrare mai rapidă
8 Reducerea costurilor în comunicarea cu furnizorii și clienții
9 Compania este mai puternic integrată în lanțul de valoare al partenerilor
10 Bunurile și serviciile noastre sunt mai adaptate cerințelor clienților
Avem posibilitatea de a coopera cu clienții și furnizorii prin modalități noi,
11 inovatoare
12 Stimulează implicarea în activități de export/import
Sursa: Concepția autorului

Comparativ cu cazul precedent, remarcăm o reducere a nivelului procentual de acord total,

în acest caz obținându-se valori ce variază în intervalul 14.6% și 56.8%. Remarcăm, de asemenea,
un grad superior de volatiliate atât la nivelul acordului total, cât și al zonelor de dezacord.

Pagina 320 din 759

Figura 3.2.12 Principalele beneficii ale comerțului electronic la nivelul firmei la momentul
actual

Stimulează implicarea în activități de export/import

Avem posibilitatea de a coopera cu clienții și furnizorii…

Bunurile și serviciile noastre sunt mai adaptate cerințelor…

Compania este mai puternic integrată în lanțul de valoare…

Reducerea costurilor în comunicarea cu furnizorii și clienții

Capacitate de livrare mai rapidă

Costuri reduse prin preluarea electronică a comenzilor

Creșterea loialității și a retenției clienților

Reducerea costurilor de publicitate și de promovare

Extinderea pieței

Creșterea vânzărilor

Creșterea productivității companiei

0 10 20 30 40 50 60 70

Dezacord total Dezacord Indiferent Acord Acord total

Sursa: Concepția autorului

Figura 3.2.13 Dinamica răspunsurilor – acord total

60

50

40

30

20

10

0
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12

Sursa: Concepția autorului

În termeni de acord total, rezultatele indică obținerea unor procente superioare valorii de
35% pentru următoarele potențiale beneficii:
 Extinderea pieței;
Pagina 321 din 759
 Creșterea vânzărilor;
 Costuri reduse prin preluarea electronică a comenzilor;
 Stimularea implicării în activități de export/import;
 Compania este mai puternic integrată în lanțul de valoare al partenerilor;
 Bunurile și serviciile noastre sunt mai adaptate cerințelor clienților;
 Cooperarea cu clienții și furnizorii prin modalități noi, inovatoare.

Valorile maxime au fost observate la considerarea beneficiului de extindere a pieței și au

atins procentul de 56.8%. La spectrul opus, remarcăm lipsa de încredere a participanților la studiu
în direcția obținerii de avantaje pentru creșterea loialității și retenției clienților prin operațiuni de
comerț electronic.

Figura 3.2.14 Dinamica răspunsurilor – acord

60

50

40

30

20

10

0
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12

Sursa: Concepția autorului

Peste 50 dintre persoanele intervievate și-au manifestat acordul cu faptul că implicarea în

inițiative de CE poate genera beneficii de tipul:
 Creșterea productivității companiei;
 Capacitate de livrare mai rapidă.
Aceste valori se traduc în procente de 45.8%, respectiv 49.54%. În ciuda acestui fapt, doar
21% din companiile implicate în studiu sunt de acord cu faptul că pot obține efecte de extindere a
pieței.

Pagina 322 din 759

 Figura 3.2.15 Dinamica răspunsurilor – indiferent
40

35

30

25

20

15

10

0
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12

Sursa: Concepția autorului

Figura 3.2.16 Dinamica răspunsurilor – dezacord

12

10

0
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12

Sursa: Concepția autorului

Cele mai mici procente pentru indiferență sunt obținute pentru :

 Creșterea vânzărilor (7.33%);
 Creșterea productivității companiei (16.51%);
 Capacitate de livrare mai rapidă (16.51%).
Aceste rezultate sunt în corespondență cu cele identificate mai sus pentru nivelele de acord
și acord total.

Pagina 323 din 759

 Figura 3.2.17 Dinamica răspunsurilor – dezacord total
14

12

10

0
C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12

Sursa: Concepția autorului

Rezultatele indică obținerea de zero dezacord pentru următoarea serie de beneficii:

 Extinderea pieței;
 Capacitatea de livrare mai rapidă;
 Posibilitatea de a coopera cu clienții și furnizorii prin modalități noi, inovatoare;
 Reducerea costurilor în comunicarea cu furnizorii și clienții;
 Stimularea implicării în activități de export/import.
Cea mai mare doză de dezacord este îndreptată către efectele pozitive de adaptare a
produselor și serviciilor conform cerințelor clienților. Aproximativ 10% din eșantionul de studiu
și-a manifestat dezacordul cu acest potențial beneficiu.
În mod surprinzător, situația nu este simetrică și pentru dezacordul total. Remarcăm faptul
că 14 companii din total își manifestă rezerve fundamentale asupra conexiunii dintre practicile de
CE și implicarea mai puternică în comerțul internațional. Acest fapt se plasează ușor în contradicție
cu punctele de vedere declarate în zonele precedente.
Următorul reper al analizei a vizat barierele întâmpinate de companii la momentul
deciziei de a demara operațiuni de CE. În mod similar cu situațiile precendente, respondenții au
fost solicitați să-și manifeste opinia asupra unei serii de 12 elemente identificate la nivelul
literaturii de specialitate drept principalele dificultăți întâmpinate de companii în momentul
angajării în operațiuni de comerț electronic. Acestea sunt prezentate în Tabelul 3.2.5, iar rezultate
sunt reunite în cadrul Figurii 3.2.18. În continuare, sunt prezentate o serie de grafice ce au rolul de
a explica dinamica răspunsurilor la nivelul fiecărului palier de alegere existent.

Pagina 324 din 759

 Tabelul 3.2.5 Potențiale bariere în derularea activității de comerț electronic, criterii
aferente întrebării 8

Nr. crt. Criteriu

1 Costul ridicat al infrastructurii de tehnologie CE

2 Lipsa de personal specializat în IT la nivelul firmei
3 Costurile ridicate de întreținere și dezvoltare a aplicației de CE
4 Costurile și timpul necesare pentru formarea angajaților în vederea aplicației CE
5 Lipsa de compatibilitate a CE cu valorile și cultura firmei
6 Lipsa de compatibilitate a CE cu produsele/serviciile pe care le oferim
7 Lipsa de compatibilitate a CE cu clienții noștri
8 Aspecte legislative
9 Gradul ridicat de complexitate al aplicației IT
10 Lipsa de relevanță a CE pentru afacerea desfășurată
11 Teama de fraudă și neplată
12 Probleme în utilizarea unei alte limbi
Sursa: Concepția autorului

Figura 3.2.18 Prezentarea principalelor bariere cu care companiile s-au confruntat în

momentul adoptării comerțului electronic

Probleme în utlizarea unei alte limbi

Teama de fraudă și neplată

Lipsa de relevanță a EC pentru afacerea desfășurată

Gradul ridicat de complexitate al aplicației IT

Aspecte legislative

Lipsa de compatibilitate a EC cu clienții noștri

Lipsa de compatibilitate a EC cu produsele/serviciile pe care
le oferim
Lipsa de compatibilitate a EC cu valorile și cultura firmei
Costurile și timpul necesare pentru formarea angajaților în
vederea aplicației EC
Costurile ridicate de întreținere și dezvoltare a aplicației de
EC
Lipsa de personal specializat în IT la nivelul firmei

Costul ridicat al infrastructurii de tehnologie EC

0 10 20 30 40 50 60 70

Acord Total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Notă: EC reprezintă abrevierea utilizată în chestionar pentru comerțul electronic (e-

commerce).
Sursa: Concepția autorului

Pagina 325 din 759

 Figura 3.2.19 prezintă dinamica răspunsurilor pentru instanță de acord total vis-à-vis de
cele 12 bariere conținute la nivelul întrebării 8. Dupa cum am afirmat și anterior, acestea derivă
din literatura de specialitate și momentul de adoptare a practicilor de CE. Remarcăm procente
reduse comparativ cu instanțele anterioare pentru pragul de acord total. În general, cele mai multe
companii au identificat ca factori inhibatori:
 Costul ridicat al infrastructurii de tehnologie de CE;
 Lipsa de personal specializat în IT la nivelul firmei;
 Costurile ridicate de întreținere și dezvoltare a aplicației de CE.

Figura 3.2.1 Dinamica răspunsurilor – acord total

20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F1 0 F1 1 F1 2

Sursa: Concepția autorului

Figura 3.2.20 Dinamica răspunsurilor – acord
60

50

40

30

20

10

0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F1 0 F1 1 F1 2

Sursa: Concepția autorului

Un fapt interesant derivă din obținerea de un procent de acord total de doar 1.83% pentru
impedimentele ce derivă din lipsa de compatibilitate a CE cu produsele și serviciile oferite de
companie. Mai mult, rezultatele indică existență de zero acord total cu afirmațiile:
 Lipsa de compatibilitate a comerțului electronic cu clienții;

Pagina 326 din 759

 Probleme în utilizarea unei limbi străine.
Pentru ideea de acord, procentele obținute sunt net superioare. Procentul maxim obținut în
analiză este conectat cu îngrijorările legate de timpul și costul necesar pentru formarea de angajați.

Figura 3.2.21 Dinamica răspunsurilor – indiferent

70

60

50

40

30

20

10

0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F1 0 F1 1 F1 2

Sursa: Concepția autorului

Figura 3.2.22 Dinamica răspunsurilor – dezacord
25

20

15

10

0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F1 0 F1 1 F1 2

Sursa: Concepția autorului

Procente importante sunt obținute și pentru:

 Costurile ridicate de întreținere și dezvoltare a aplicației de CE;
 Lipsa de compatibilitate a CE cu produsele/serviciile oferite;
 Lipsa de compatibilitate a CE cu clienții.
Valorile pentru percepția de indiferență prezintă un grad net inferior de volatilitate în jurul
mediei. În ciuda acestui fapt, aproape 50% din companiile intervievate nu consideră că aspectele
legislative au constituit o problemă majoră în momentul demarării activităților de CE. 57% din
eșantion nu consideră, de asemenea, că elementele de complexitate tehnică ale aplicațiilor IT
dedicate au reprezentat o barieră.

Pagina 327 din 759

 Remarcăm faptul că în termeni de dezacord și dezacord total, rezultatele indică concluzii
similare. Respondenții au identificat ca false bariere următoarele elemente:
 Probleme în utilizarea unei alte limbi;
 Teama de fraudă și neplată;
 Lipsa de relevanță a CE pentru afacerea desfășurată;
 Lipsa de compatibilitate a CE cu valorile și cultura firmei;
 Lipsa de compatibilitate a CE cu produsele/serviciile pe care le oferim.

Figura 3.2.23 Dinamica răspunsurilor – dezacord total

25

20

15

10

0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F1 0 F1 1 F1 2

Sursa: Concepția autorului

Figura 3.2.24 Prezentarea principalelor impedimente în desfășurarea activității de comerț

electronic în România
60
50
40
30
20
10
0

Dezacord Total Dezacord Indiferent Acord Acord Total

Sursa: Concepția autorului

Ultima secțiune a prezentei analize își propune să investigheze percepția companiilor din
eșantionul de studiu asupra principalelor impedimente ce stau în calea desfășurării optime a

Pagina 328 din 759

activităților de CE în România. Analiza urmează tiparul celor precedente și propune o serie de
13 factori ce trebuie considerați. Aceștia sunt prezentați în Tabelul 3.2.6, iar rezultatele sunt
sumarizate la nivelul Figurii 3.2.24. Seria de figuri 3.2.25 – 3.2.29 are rolul de a detalia rezultatele
înregistrate pentru fiecare variantă de răspuns ce a fost pusă la dispoziția companiilor. Remarcăm
încă de la început procentele slabe obținute pentru opțiunea acord total. În ciuda acestui fapt,
aproximativ 30% dintre repondenți își manifestă adeziunea cu faptul că principalul impediment în
dezvoltarea CE rezidă în lipsa de sprijin din partea statului.
Alte elemente identificate într-o măsură substanțială sunt:
 Accesul dificil la finanțare;
 Utilizarea redusă a cardului ca mijloc de plată;
 Competențe digitale ale clienților.

Tabelul 3.2.6 Principalele impedimente în calea comerțului electronic, criterii aferente

întrebării 9
Nr. crt. Criteriu
1 Reticența consumatorilor față de utilizarea CE
2 Competențe digitale reduse ale clienților
3 Competențe digitale reduse ale angajaților
4 Acoperire redusă de Internet la nivelul gospodăriilor
5 Infrastructură de telecomunicații de calitate scăzută
6 Infrastructură de transport de calitate scăzută
7 Lipsa de sprijin din partea statului
8 Acces dificil la finanțare
9 Utilizarea redusă a cardului ca instrument de plată
10 Frecvență redusă a utilizării Internetului
11 Cheltuieli scăzute pentru cercetare-dezvoltare
12 Grad scăzut de absorbție a tehnologiei la nivelul firmei
13 Disponibilitate redusă a noilor tehnologii
Sursa: Concepția autorului
Figura 3.2.25 Dinamica răspunsurilor – acord total
35
30
25
20
15
10
5
0
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13

Sursa: Concepția autorului

Cea mai slabă reacție de acord total este de 1.83% și indică faptul că firmele studiate nu
văd nivelul și calitatea infrastructurii de comunicații ca pe un posibil impediment.

Pagina 329 din 759

 Figura 3.2.26 Dinamica răspunsurilor – acord
60

50

40

30

20

10

0
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13

Sursa: Concepția autorului

Figura 3.2.27 Dinamica răspunsurilor – indiferent

50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13

Sursa: Concepția autorului

Rezultatele analizei dezvăluie obținerea de procente clar superioare pentru opțiunea acord.
În acest caz remarcăm șase factori care reușesc să adune peste 40% din răspunsurile primite, după
cum urmează:
 Cheltuieli scăzute pentru cercetare-dezvoltare;
 Grad scăzut de absorbție a tehnologiei la nivelul firmei;
 Lipsa de sprijin din partea statului;
 Acoperire redusă de Internet la nivelul gospodăriilor;
 Utilizarea redusă a cardului ca instrument de plată;
 Infrastructură de transport de calitate scăzută.
Primul dintre aceștia acaparează procentul maxim înregistrat ce atinge valoarea de 47.7%.

Pagina 330 din 759

 Figura 3.2.28 Dinamica răspunsurilor – dezacord
25

20

15

10

0
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13

Sursa: Concepția autorului

În termeni de indiferență remarcăm cele mai mici îngrijorări pentru accesul dificil la
finanțare și reticența consumatorilor pentru utilizarea CE.
Alte aspecte izolate sunt:
 Acoperire redusă de Internet la nivelul gospodăriilor;
 Lipsa de sprijin din partea statului.
Sesizăm procente substanțiale pentru ideea de dezacord, fie că este vorba de forma simpla
sau de un dezacord total. Remarcăm existența a 6 tipuri de factori care înregistrează procente între
18 și 23%.

Figura 3.2.29 Dinamica răspunsurilor – dezacord total

25

20

15

10

0
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13

Sursa: Concepția autorului

Aproximativ 29.3% din companiile intervievate nu consideră ca factori inhibitori valizi
reticența consumatorilor față de CE. Un procent identic consideră că nu putem discuta de vicii
sistemice ale infrastructurii de telecomunicații. Mai mult, aproximativ 22% dintre repondenți nu
clasifică frecvența utilizării Internetului la nivel național ca una redusă.

Pagina 331 din 759

 Alte elemente identificate în această secțiune care nu sunt considerate probleme reale în
derularea corespunzătoare a inițiativelor de CE sunt:
 Accesul dificil la finanțare;
 Utilizarea redusă a cardului ca instrument de plată;
 Grad scăzut de absorbție a tehnologiei la nivelul firmei.

3.2.3. Perspective și propuneri în vederea creșterii adoptării comerțului

electronic la nivelul IMM-urilor

Capitolul își propune să prezinte principalele direcții de politici sugerate în literatura de

specialitate pe baza perspectivelor de dezvoltare ale CE și să evidențieze măsurile deja
recomandate pentru România în vederea stimulării adoptării CE la nivelul IMM-urilor. Prima parte
a acestuia tratează măsurile generale de politici, iar a doua parte se centrează pe elementele
necesare unei bune desfășurări a CE transfrontalier.

3.2.3.1. Măsuri de politici cu caracter general

Transformările în peisajul comerțului și al tehnologiei au modificat fundamental felul în

care are loc achiziția de bunuri și servicii. Pe măsură ce costurile de comunicare și transport la
nivel internațional se reduc, furnizorii se îndreaptă tot mai mult către CE și platforme online ca
metode preferate de interacțiune cu clienții. La rândul lor, cumpărătorii își modifică obiceiurile de
achiziție și, prin intermediul posibilităților online, caută noi opțiuni în alte țări și regiuni. Aceste
schimbări pot oferi oportunități semnificative pentru întreprinderile care se află atât în țările
dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare, pentru a deveni vizibile pe piețele globale. Un studiu
publicat în raportul Nielsen Global Connected Commerce din 2016, derulat în 24 de țări, arată că
mai mult de jumătate dintre respondenți (57%) declară că au cumpărat de la un comerciant online
în afara graniței țării în ultimele șase luni.
În domeniul comerțului cu servicii, comerțul electronic transfrontalier aduce, de asemenea,
noi oportunități pentru IMM-uri. Piețele software și de aplicații online oferă posibilitatea de a
furniza serviciile digitale ale IMM-urilor pentru miliarde de dispozitive inteligente. În plus,
accesarea surselor de finanțare se desfășoară din ce în ce mai mult în mediul online.
În acest context, pe măsura dezvoltării TIC, companiile trebuie să folosească și să aplice
aceste tehnologii pentru a beneficia de avantajele competitive pe care le oferă. Dinamica globală

Pagina 332 din 759

actuală obligă companiile să înlocuiască metodele comerciale tradiționale cu noile tehnologii,
bazate pe utilizarea Internetului.
Un raport al UPS (2015) cu privire la situația IMM-urilor angajate în activități de export la
nivel european indică faptul că utilizarea canalelor de vânzări online a crescut semnificativ de la
an la an. Analiza unui eșantion de IMM-uri din Belgia, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia
și Marea Britanie evidențiază faptul că mai mult de jumătate din companiile investigate exportau
prin canale online (între 48% și 74% din totalul IMM-urilor analizate), deși în urmă cu un an
performanța era foarte slabă (între 6% și 54% dintre companiile analizate aveau vânzări online, în
funcție de țară). În Belgia, Franța, Italia și Marea Britanie, vânzările online s-au dublat, cel puțin.
O medie de 38% dintre IMM-urilor exportatoare consideră că mediul de vânzare online, prin
intermediul site-ului firmei, reprezintă cel mai important canal de vânzare. Un raport similar din
anul 2016 indică, însă, o evoluție diferită în funcție de țări (ponderea IMM-urilor care vând online
a crescut față de anul 2015 în Germania (la 57% din IMM-uri), Italia (50%) și Olanda (60%), dar
se diminuează în restul țărilor față de anul anterior).
Canalul de vânzări online este în curs de dezvoltare la nivel european ca factor cheie pentru
exportul IMM-urilor. Vânzările prin site-ul web al unei companii sunt în creștere ca urmare a
avantajelor în termeni de costuri ale CE: costurile exportului pe piețele de destinație din afara țării
sunt reduse la minimum prin tranzacționarea online, în timp ce costurile de transport și vamale pot
fi standardizate și făcute vizibile clienților (UPS, 2015).
Atingerea potențialului în utilizarea CE nu presupune numai adoptarea, implementarea și
gestiunea CE, ci și integrarea în modul de desfășurare al activităților întreprinderii a unor elemente
emergente activităților desfășurate prin CE, favorizate de utilizarea Internetului. Raportul elaborat
de Dean et al. (2012) identifică cinci pârghii care explică avantajele aduse IMM-urilor clasificate
în categoria celor care utilizează Internet-ul într-un grad ridicat („high-web”):
 Expansiune geografică, prin faptul că IMM-urile nu mai acționează într-un spațiu limitat,
închis de granițe, ci pot concura cu companiile mari prin deschiderea unor piețe noi, care erau
anterior inaccesibile.
 Consolidarea operațiunilor de marketing. Marketingul online oferă acoperire extinsă și
rezultate măsurabile. În plus, produce date valoroase despre clienți și preferințele acestora,
permițând ulterior publicitate și oferte specifice pentru publicul vizat.
 Creștere a interacțiunii cu clienții, ca urmare a posibilităților de interacțiune prin site-urile
social media, care permit dialogul în timp real cu clienții nu numai pentru a crește vânzările,
ci și pentru a stabili o relație de loialitate și a permite îmbunătățirea calității produselor și
serviciilor.

Pagina 333 din 759

 Accesarea serviciilor de cloud pentru realizarea de noi funcții, precum managementul relațiilor
cu clienții, managementul informațiilor, al plăților, etc., ceea ce permite o creștere mai rapidă
a întreprinderilor, fără să solicite investiții ridicate în infrastructură.
 Recrutarea mai rapidă și mai ușoară de personal, prin accesarea pieței globale de resurse
umane.
Autorii clasifică IMM-urile în cele cu utilizare ridicată a Internetului (care folosesc o gamă
variată de unelte pentru a vinde, interacționa cu furnizorii, sprijini clienții, încuraja angajații), cu
utilizare medie – cele care comercializează produse online, cu utilizare scăzută – cele care au
numai un site web sau un site de interacțiune socială, și cele care nu sunt prezente pe Internet.
În ceea ce privește CE în România, este necesară o delimitare mai clară a legilor aplicabile
și a modului în care acestea sunt aplicate. Un plan de acțiune privind comerțul electronic planificat
de Guvernul României ar trebui să contribuie în acest sens. Comisia Europeană (2017), în Raportul
asupra profilului României din punct de vedere al digitalizării, constată că deși aspecte precum
cloud computing, open data și comerțul electronic sunt incluse în Strategia Națională privind
Agenda Digitală pentru România 2020, acestea sunt mai mult orientate spre măsuri care sprijină
mai mult cetățenii, decât afacerile. O atenție specială trebuie acordată adoptării acelor măsuri care
susțin absorbția tehnologiilor digitale în activitatea cotidiană a companiilor. Un prim pas este
creșterea conștientizării, la nivelul companiilor, a capacității tehnologiei digitale de a contribui la
creșterea productivității. La momentul actual, companiile continuă să privească tehnologia TIC și
serviciile cloud ca investiții suplimentare semnificative decât sub forma unor condiții prealabile
dezvoltării unei afaceri de succes. Conceptul hub-urilor digitale, precum cele existente la București
și la Cluj-Napoca, sunt benefice în facilitarea adoptării noilor tehnologii și, prin urmare, ar putea
fi extinse la nivelul altor orașe din țară. România ar trebui să aibă în vedere crearea unei strategii
naționale speciale aferente digitalizării la nivel industrial.
O măsură utilă pentru facilitarea adoptării CE este disponibilitatea unui sistem de livrare
fizică: stabilirea de legături cu firmele de intermediere, precum cele de logistică – expediționarii
sau transportatorii. IMM-urile pot opta pentru o firmă de logistică adaptată provocărilor specifice
în derularea activităților lor. În plus, unele dintre acestea sunt chiar centrate pe servicii și tehnologii
oferite IMM-urilor (UPS, 2015).
La nivel național, politicile care promovează investițiile – în special în infrastructură – și
se centrează pe educație, training, crearea de noi abilități în orice domeniu sunt necesare. Mai mult
decât în era industrială și a informației, economia pe bază de Internet solicită o forță de muncă
bine educată și cu competențe bine dezvoltate. Țările care rămân în urmă la oferirea de oportunități
educaționale vor pierde comparativ cu altele în ceea ce priveștere creșterea economică bazată pe
dezvoltarea Internetului (Dean et al., 2012).

Pagina 334 din 759

3.2.3.2. Asigurarea elementelor necesare unei bune desfășurări a comerțului
electronic transfrontalier

O dată realizat pasul spre adoptarea CE, granițele pieței pentru IMM-uri se pot extinde la
nivel global. Totuși, este posibil ca criteriile fundamentale necesare pentru competitivitatea IMM-
urilor la nivelul CE să nu fie suficiente pentru a determina succesul și pe plan internațional. CE
transfrontalier se desfășoară pe baza unor procese relativ standardizate, care presupun existența
unor anumite elemente pentru a asigura succesul IMM-urilor.
Deși progresul tehnologic și utilizarea pe scară largă a Internetului, împreună cu reducerea
și dereglementarea tarifelor, au ajutat la crearea de noi oportunități pentru IMM-uri, comerțul
transfrontalier prin mijloace electronice nu este neapărat o opțiune viabilă pentru toate IMM-urile.
Capacitățile la nivel de firmă, factori locali și industriali și mediul național joacă un rol important
în determinarea competitivității unei companii în furnizarea de bunuri sau servicii online în
întreaga lume.
Raportul International Trade Centre (2016) stabilește lanțul de procese pentru desfășurarea
CE transfrontalier la nivel de IMM și identifică în mod detaliat cerințele care trebuie satisfăcute
de IMM-uri pentru desfășurarea cu succes a acestei activități.

Figura 3.2.30 Lanțul de procese necesar desfășurării activității de comerț electronic

transfrontalier

Stabilirea Plăți electronice Livrare Servicii post-

afacerii online internaționale transfrontalieră vânzare

Sursa: adaptat după International Trade Centre (2016), p. 4

În primul rând, stabilirea unei prezențe online devine absolut necesară în epoca digitală
pentru promovarea bunurilor și a serviciilor la nivel internațional. Prezența online se poate realiza
prin diferite metode, inclusiv opțiuni care implică costuri scăzute și expertiză tehnică redusă, cum
ar fi participarea în cadrul unei platforme de CE. Pe lângă necesitatea de a asigura abilitățile și
cunoștințele tehnice și de afaceri pentru derularea unui astfel de proces, o altă cerință este aceea
de a asigura accesul site-ului web sau al platformei pe toate dispozitivele cu conectare la Internet
(de exemplu, pentru telefoanele inteligente). Acest moment, al stabilirii prezenței online, este și
cel al asigurării securității CE. Principalele canale pentru stabilirea unei afaceri de CE sunt
reprezentate de platformele de CE (eBay, Amazon, Alibaba, etc.), mediile de comunicare socială

Pagina 335 din 759

(Pinterest, Facebook, Instagram etc.) sau website-ul firmei. Decizia asupra celui mai potrivit canal
de promovare ține de interesele și capacitățile de care dispune IMM-ul.
În această etapă, guvernele sunt responsabile de asigurarea unui proces cât mai simplu de
înregistrare a afacerilor la autoritățile locale, facilitarea înregistrării proprietății intelectuale și
dezvoltarea și implementarea de politici care vizează încălcarea drepturilor de autor. De asemenea,
pentru a sprijini eforturile de creare a unui mediu favorabil pentru CE și exploatarea deplină a
oportunităților oferite de industria de CE, guvernele pot juca un rol activ prin adoptarea unei
strategii naționale de CE pe baza consultărilor cu toate părțile interesate relevante. Măsurile
strategice se centrează pe stimularea IMM-urilor și facilitarea inovării, a exporturilor și a
capacității comerciale transfrontaliere, promovarea de noi soluții de plată, creșterea productivității
locale și oportunitățile de angajare în domeniul TIC și al sectoarelor implicate în externalizarea
proceselor de afaceri. Un aspect juridic important pentru facilitarea derulării CE este
implementarea legilor privind semnătura electronică și contractul electronic.
A doua etapă ține de domeniul plăților electronice internaționale. Disponibilitatea
opțiunilor de plată electronică sigură este unul din ingredientele vitale pentru participarea la
comerțul electronic.
Deși CE oferă avantaje potențiale legate de participarea sporită la lanțurile de valoare
globale, creșterea accesului la piață, îmbunătățirea eficienței interne, combinate cu costuri de
tranzacționare mai scăzute, adoptarea CE a fost în mare parte apanajul companiilor mari. Acest
lucru este valabil și pentru adoptarea plăților electronice. De altfel, raportul International Trade
Centre (2016) evidențiază faptul că barierele în calea CE prezintă similarități ridicate cu factorii
care pot fi atribuiți, în general, adoptării reduse a soluțiilor de plată electronică: factori cu caracter
economic (infrastructura și utilizarea inadecvată a TIC, utilizarea limitată a cardurilor de credit,
lipsa puterii de cumpărare și sistemele financiare subdezvoltate); socio-politic (cadre juridice și
normative slabe, preferințe culturale pentru interacțiunea față în față și dependența de numerar în
societate) și cunoștințe cognitive (slaba cunoaștere a TIC și a CE). În ciuda avantajelor asociate cu
plățile electronice, majoritatea IMM-urilor au înregistrat, în general, un progres lent în utilizarea
acestor sisteme.
Măsurile de politică pentru a crește adoptarea de către IMM-uri a soluțiilor de plată
electronică ar trebui să țintească, pe de o parte, domeniul educației și al formării pentru a dezvolta
capacitățile antreprenoriale în acest sens. Pe de altă parte, ar trebui să încurajeze inovarea, inclusiv
utilizarea de instrumente de plată electronică mai ieftine și mai ușor de utilizat, cât și stimularea
sub forma taxelor și a tarifelor reduse pentru a diminua costurile de instalare și operare a soluțiilor
de plată electronică.
A treia etapă, de livrare transfrontalieră, presupune, din partea IMM-urilor, o organizare
eficientă în privința depozitării produselor comercializate și asigurarea ambalării corespunzătoare

Pagina 336 din 759

a bunurilor. Un rol important în acest context le revine expediționarilor și altor intermediari, care
pot prelua aceste activități din sarcina IMM-urilor și le pot trata cu un nivel mai ridicat de eficiență
decât în cazul companiilor de dimensiuni mai mici. La nivel național, o vizibilitate mai ridicată a
transparenței în ceea ce privește procedurile vamale legate de CE transfrontalier și normele privind
aplicarea taxelor și impozitelor sunt necesare. În vederea expansiunii activității de CE, este
recomandată atât creșterea eficienței infrastructurii privind conectivitatea (pentru livrarea de
bunuri: infrastructura rutieră și de transport aerian, pentru furnizarea de servicii: tehnologia de
criptare, lățimea de bandă a Internetului), cât și modernizarea serviciilor poștale naționale pentru
creșterea eficienței livrării.
Etapa post-vânzare a proceului de CE include toate activitățile are au loc după plata online
și livrarea produselor. Această etapă are o importanță deosebită, întrucât poate să crească gradul
de încredere al consumatorilor în CE și are cele mai ridicate șanse ca, în condițiile unei bune
desfășurări, să contribuie la fidelizarea clienților. Etapa este aferentă creării unei bune reputații
pentru firmă. De altfel, unul dintre principalele impedimente semnalate de români în cazul
achizițiilor online este tocmai teama de a nu beneficia de produsul corespunzător, la calitatea
așteptată. Din acest motiv, un rol important trebuie acordat evaluării produselor sau serviciilor din
partea consumatorilor și facilitatea accesului la mijloacele de redresare a situației în cazul în care
produsul sau serviciul achiziționat nu corespunde așteptărilor.
Raportul International Trade Centre (2016) propune o serie de strategii și recomandări
pentru asigurarea bunei desfășurări a proceselor în cadrul acestei etape. Prima dintre acestea
vizează IMM-urile, care pot îmbunătăți comunicarea cu clienții prin furnizarea tuturor
informațiilor necesare cu privire la produs pe site-ul firmei. La nivel național, adoptarea de legi și
reglementări în vederea protejării intereselor economice ale consumatorilor (de exemplu, dreptul
la returnare și politicile de anulare, politicile care protejează transferul de date și confidențialitatea)
pot contribui la creșterea CE, dublate de monitorizarea politicilor de protecție a consumatorilor. În
același timp, creșterea transparenței asupra măsurilor adoptate în acest sens îi face pe consumatori,
dar și pe firme, mai conștiente de drepturile și obligațiile care le revin. Existența tarifelor între țări
în cazul produselor returnate generează costuri suplimentare pentru IMM-uri și are repercursiuni
negative asupra raportului preț-calitate al produsului. Eliminarea acestora ar permite IMM-urilor
garantarea protecției consumatorilor concomitent cu menținerea competitivității companiei.

3.2.4. Concluzii

Obiectivul principal al acestei analize a fost acela de investiga principalele elemente care
caracterizează și cu care se confruntă IMM-urilor din România care desfășoară activitate de CE,
din patru perspective: factorii care au avut cea mai mare importanță în alegerea implementării CE,
principalele avantaje aduse de utilizarea CE, principalele obstacole cu care se confruntă IMM-urile

Pagina 337 din 759

în implementarea CE în interiorul firmei și principalele obstacole la nivelul mediului de afaceri
din România care îngreunează adoptarea și dezvoltarea CE.
Pentru a evidenția acest demers central, analiza a pornit de la schimbările pe care le solicită
dezvoltarea economiei digitale la nivelul companiilor și necesitatea remodelării strategiei de
afaceri prin dezvoltarea acestei componente, ca urmare a oportunităților ridicate în termeni de piață
de desfacere, creșteri de venituri și de productivitate pe care îl presupune accesul la piețele globale.
Dacă IMM-urile sunt cele care decid în ceea ce le privește cum vor răspunde provocărilor ridicate
de economia digitală, guvernelor le revine rolul de a clădi mediul în care activitatea de CE se
desfășoară și de a răspunde complexității solicitate de reglementarea acestui sector într-un mod
care să permită participarea neîngrădită a firmelor și indivizilor.
Analiza literaturii de specialitate indică faptul că există două surse majore de impedimente
în calea adoptării CE la nivelul IMM-urilor: caracteristicile specifice ale IMM-urilor și
caracteristicile mediului de afaceri, adică bariere interne, respectiv externe desfășurării afaceri. În
primul caz, barierele interne pot fi constituite chiar din trăsăturile care caracterizează, de fapt,
IMM-urile. Dimensiunea redusă a firmelor, un atu al acestora din perspectiva flexibilității și
inovării, poate reprezenta un dezavantaj ca urmare a resurselor financiare limitate, care împiedică
adpotarea tehnologiilor noi, necesare pentru implementarea și dezvoltarea ulterioară a soluțiilor de
CE. În mod similar, nevoia de personal specializat este slab suplinită în cadrul IMM-urilor, ca
urmare a accesului dificil atât la experți în domeniul IT, cât și a investițiilor slabe în resursele
umane pentru dezvoltarea de capacități n aceste direcții. Pe lângă lipsa de resurse financiare pentru
a acoperi aceste nevoi, o altă cauză identificată în acest context este și lipsa de orientare în general
pe termen lung a IMM-urilor. O altă barieră internă poate fi reprezentată de lipsa de adaptare a CE
la cultura și valorile IMM-urilor, parțial ca urmare a unei conștientizări limitate asupra
oportunităților și beneficiilor oferite de CE, parțial ca urmare a modului de operare în interiorul
IMM-urilor și a reticenței mai ridicate la risc.
Barierele externe sunt analizate la nivelul mediului de afaceri din România și se opresc
asupra câtorva elemente specifice. Este evidențiată, în primul rând, presiunea scăzută pentru
adoptarea CE din partea partenerilor comerciali, a clienților și a concurenților IMM-urilor din
România. În al doilea rând, mediul de afaceri este caracterizat de un grad scăzut de digitalizare -
abilitățile digitale plasează românii pe locurile din urmă la nivelul UE, în timp ce IMM-urile
manifestă o predispoziție redusă în recrutarea și angajarea de specialiști în TIC. Structurile conexe
aferente unei bune desfășurări a CE la nivel de firmă sunt, de asemenea, deficitare: gradul de
digitalizare al societății este cel mai scăzut din UE, accesul la serviciile financiare și contractarea
unui împrumut sunt dificile ceea ce conduce la o capacitate de inovare scăzută, iar infrastructura
de transport de calitate slabă nu oferă sprijinul necesar pentru asigurarea unei livrări rapide și
eficiente.

Pagina 338 din 759

 Ținând cont de aceste elemente identificate la nivelul literaturii de specialitate și valabile
pentru mediul de afaceri din România cu impact asupra IMM-urilor care realizează activități de
CE, a fost dezvoltat un chestionar care privește situația IMM-urilor implicate în desfășurarea de
activități de CE din România. Chestionarul a fost aplicat în perioada februarie-martie 2018 unui
număr de 150 de IMM-uri. În prima parte a acestuia sunt investigate o serie de elemente care
descriu dimensiunea IMM-urilor, precum numărul de angajați, cifra de afaceri realizată, domeniul
de activitate al firmei, vechimea firmei și vechimea în derularea activităților de CE, iar în a doua
parte IMM-urile sunt invitate să își exprime gradul de acord cu privire la o serie de situații care le
solicită un comportament specific, centrate pe evidențiarea factorilor determinanți în
implementarea CE, a avantajelor aduse de CE și a obstacolelor cu care se confruntă la nivel intern
și extern. Principalele rezultate evidențiază o serie de elemente care se pliază, în bună măsură, cu
rezultatele identificate prin analiza literaturii de specialitate și evidențiate în raportul anterior prin
evaluarea datelor statistice.
Astfel, în ceea ce privește factorii potențiali pentru declanşarea practicilor de CE, cel mai
mare procent de acord total este obținut pentru aserțiunea că inițiativele de CE conduc la o mai
bună publicitate și marketing, respectiv furnizează noi oportunități. În primul caz, rezultatele
indică o apreciere total pozitivă ce atinge procentul de 59% și o percepție de acord ce atinge
procentul de 20%. Faptul că practicile de comerț electronic furnizează noi oportunități este
confirmat de 86.2% dintre companiile implicate în chestionar. Dintre aceste răspunsuri, 57.7% au
marcat un acord total.
Cele mai slabe percepții (date de un nivel mai redus al procentelor de acord total) au fost
remarcate pentru creșterea performanței la locul de muncă, fidelizarea clienților și presiuni din
partea partenerilor de afaceri pentru adoptarea CE. De altfel, atât presiunea din partea clienților,
cât și din partea partenerilor de afaceri sau acțiunile concurenței au un grad mai degrabă scăzut de
stimulare a adoptării CE.
IMM-urile consideră că principalele beneficii ce derivă din practicile de CE se reverberează
asupra extinderii pieței, creșterii vânzărilor și costurilor reduse date de preluarea electronică a
comenzilor. La spectrul opus, remarcăm lipsa de încredere a participanților la studiu în direcția
obținerii de avantaje pentru creșterea loialității și retenției clienților prin operațiuni de CE, cât și
manifestarea de rezerve fundamentale asupra conexiunii dintre practicile de CE și implicarea mai
puternică în comerțul internațional (analizând cele mai mari procente de dezacord și dezacord
total).
Primele două secțiuni ale întrebărilor analizate până aici sugerează faptul că, deși interesul
IMM-urilor este de a-și lărgi piața și a crește vânzările, extinderea pe piețe străine nu le este la
îndemână – până în prezent, nu au experimentat beneficii în această direcție. Următoarele două
secțiuni ne permit să identificăm cauzele care inhibă derularea activităților de CE.

Pagina 339 din 759

 În cazul principalelor bariere cu care companiile s-au confruntat în momentul adoptării CE,
rezultatele chestionarului evidențiază ca obstacole lipsa de personal specializat în IT la nivelul
firmei și costurile ridicate atât ale infrastructurii de tehnologie aferente CE, cât și cele de întreținere
și dezvoltare a aplicației de CE, conform celor stabilite în literatura de specialitate. În schimb,
problemele nu sunt atât de ridicate în ceea ce privește compatibilitatea CE cu produsele și serviciile
oferite de companie, cu clienții sau în utilizarea unei limbi străine, semn că IMM-urile românești
conștientizează beneficiile date de CE și își pot adapta oferta pentru a o comercializa prin
intermediul canalelor de vânzare moderne. La momentul adoptării CE, aproape 50% din
companiile intervievate nu au considerat că aspectele legislative au constituit o problemă majoră
în momentul demarării activităților de CE.
Rolul ultimei întrebări adresate eșantionului de IMM-uri este de a identifica principalele
impedimente ce stau în calea desfășurării optime a activităților de CE în România la momentul
actual. De această dată, se înregistrează o gamă de răspunsuri cu procente volatile de distribuție
între variantele de acord și dezacord. În general, cele mai importante impedimente în dezvoltarea
CE rezidă în lipsa de sprijin din partea statului, cheltuieli scăzute pentru cercetare-dezvoltare,
utilizarea redusă a cardului ca mijloc de plată și accesul dificil la finanțare. În schimb, dacă
infrastructura de transport și calitatea sa apar printre obstacole, firmele studiate nu văd nivelul și
calitatea infrastructurii de comunicații ca pe un posibil impediment.
Principala categorie de impedimente la nivel intern semnalată în cazul eșantionului de
IMM-uri se referă la costurile ridicate cu implementarea și asigurarea funcționallității tehnologiei
de CE. Aceasta se reverberează și asupra barierelor externe, obstacolele care țin de investițiile în
cercetare-dezvoltare și accesul dificil la finanțare fiind printre cele mai frecvent invocate. Se
remarcă acordul IMM-urilor asupra nevoii unui sprijin mai ridicat din partea statului și a creșterii
calității infrastructurii de transport.
Ultimul capitol este centrat pe prezentarea principalelor direcții de politici sugerate în
literatura de specialitate pe baza perspectivelor de dezvoltare ale CE. O serie de măsuri generale
de politici necesare sunt semnalate, după cum urmează:
 creșterea importanței canalului de vânzări online la nivel european ca factor cheie pentru
exportul IMM-urilor, prin urmare sprijinirea integrării noilor tehnologii în cadrul IMM-urilor
pentru înlocuirea metodelor comerciale tradiționale, pentru valorificarea tuturor oportunităților
economiei digitale;
 integrarea în activitatea IMM-urilor a unor elemente emergente activităților desfășurate prin
CE: accesarea serviciilor de cloud pentru realizarea de noi funcții, precum managementul
relațiilor cu clienții, managementul informațiilor, al plăților, etc., accesarea pieței globale de
resurse umane, consolidarea operațiunilor de marketing și valorificarea datelor și informațiilor
stocate ca urmare a activităților online etc.
Pagina 340 din 759
 promovarea investițiilor în infrastructură și în educație, training, crearea de noi abilități;
 asigurarea disponibilității unui sistem de livrare fizică, prin susținerea colaborării și stabilirea
de legături cu firmele de intermediere.
În ceea ce privește recomandările deja lansate pentru România la nivel european, acestea
privesc, în primul rând, crearea unei strategii naționale speciale aferente digitalizării la nivel
industrial și orientarea – față de strategia deja existentă care afectează și sectorul digital – cu
precădere asupra companiilor care desfășoară activități de CE.
Ultima parte a acestui capitol furnizează o serie de recomandări în vederea unei bune
desfășurări a CE transfrontalier. Măsurile privesc în mod specific cele patru etape ale lanțului de
procese care descriu această activitate: stabilirea unei prezențe online, plățile electronice
internaționale, livrarea transfrontalieră și serviciile post-vânzare.
Concluzia generală a analizei efectuate indică atât interdependența ridicată dintre nevoile
la nivelul IMM-urilor și cerințele mediului de afaceri, cât și ariile vaste de intervenție în care sunt
necesare investiții – financiare, strategice, cu caracter legislativ – pentru a plasa companiile pe
traseul de competitivitate necesar desfășurării activităților de CE. Alternativa în lipsa unor astfel
de măsuri sunt pierderile uriașe generate de neparticiparea la o piață globală, în continuă
dezvoltare.

3.3. Propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune la

nivelul MMACA

3.3.1. Cadrul specific de adoptare al comerțului electronic

Derularea afacerilor în mediul online are potențialul de a transforma întreaga organizație,

prin modificarea semnificativă a structurii organizatorice și a proceselor de afaceri, cu impact
asupra relațiilor cu clienții, furnizorii și alți parteneri de afaceri (Zhu et al., 2006).
Desfățurarea online a afacerilor presupune integrareatehnologiilor de comunicare
(internet), a proceselor de afaceri și a practicilor de management. Tehnologiile web ajută
organizațiile să înțeleagă nevoile clienților (capacitatea de marketing), să-și personalizeze
produsele și serviciile (îmbunătățirea satisfacției clienților), să adopte soluții pentru piața
produselor (să reacționeze rapid la schimbările din mediul extern), să ia ordine de la clienți
(îmbunătățirea vitezei de livrare, reducerea costurilor, abordarea globală, creșterea satisfacției
clienților), conform lui Bordonaba-Juste et al. (2012).
Adoptarea CE în rândul IMM-urile este văzută ca deschidere spre inovare și adoptarea
acesteia, ceea ce înseamnă înscrierea în registrele unei „noi economii”. Chiar dacă existența unei
„noi economii” va fi permenent valabilă (Clayton, 2002), de această dată inovarea, caracterizată
prin adoptarea CE, are patru caracteristici distincte (Simpson și Docherty, 2004): accesul imediat
Pagina 341 din 759
la piețele de informații la nivel mondial; o viteză mai mare de comercializare; transformarea
proceselor de afaceri și schimbarea balanței de putere între furnizori și clienți, pe măsură ce
informațiile devin disponibile pe scară largă. În acest context, vorbim despre o e-economie,
caracterizată de un sistem dinamic de interacțiuni între cetățenii unui stat, companii și guverne
care valorifică tehnologia online pentru a obține un bun social sau economic (Hamilton, 2002).
Este importantă definirea contextului adoptării CE pentru a clarifica factorii care trebuie
luați în considerare înainte ca întreprinderile (și în special IMM-urile) să facă acest pas. Afacerile
online nu mai sunt o alternativă, ci un imperativ (Durbhakula și Kim, 2011). În general, literatura
de specialitate converge asupra existenței unui model bazat pe trei factori contextuali care
influențează decizia firmei de a adopta inovarea, conducând la creșterea performanței firmei.
Modelul este cunoscut sub numele celor trei factori, și anume cadrul tehnologic-organizațional-de
mediu (TOE – Technological, Organisational, Environmental criteria) (Durbhakula și Kim,
2011). Contextul tehnologic se referă la tehnologiile interne și externe disponibile pentru firmă.
Contextul organizațional se referă la caracteristicile și resursele organizaționale, cum ar fi calitatea
resurselor umane, cantitatea de resurse corespunzătoare etc. Mediul se referă la caracteristicile
cadrului în care firma își desfășoară activitatea.

Tabel 3.3.1. Principalii factori ai adoptării CE în cadrul TOE

Contextul specific adoptării CE
Context tehnologic
Context organizațional
Mediu
Factori la nivel de management Atitudinile managerilor față de inovare
(interni)
Sursa: adaptat după Chen (2013)
Factori de influență
Avantajele relative percepute
Compatibilitatea inovării
Complexitatea inovării
Riscul perceput
Cunoștințele angajaților referitoare la CE
Resursele companiei
Orientarea strategică a firmei
Orientarea globalizării firmei
Intensitatea concurenței
Suportul industriilor
Sprijin din partea guvernului
Infrastructura națională de IT
Comportamentul furnizorilor și al cumpărătorilor
Cunoștințe asupra instrumentelor IT și C

Chatzoudes (2016) aderă cadrului conceptual descris de TOE, integrând criteriilor

tehnologice infrastructura de IT și abilitățile de utilizare ale Internetului, celui organizațional
dimensiunea și scopul companiei, cunoștințele celui aflat la conducerea companiei și costurile de
adaptare, în timp ce mediul este alcătuit din factori care țin de disponibilitatea și capacitățile
partenerilor din lanțul de aprovizionare, presiunea concurenței, sprijin din partea guvernelor și
Pagina 342 din 759
nivelul de pregătire al consumatorilor. Alte studii (de exemplu, Chen et al., 2013) au arătat că un
rol semnificativ în deciziile de adoptare a tehnologiei de către o firmă este jucat de către
caracteristicile managerilor (Tabelul 3.3.1). În plus, Cragg et al. (2001) au concluzionat că sunt
trei aspecte care pot avea un efect asupra accesului IMM-urilor la Internet: beneficiile percepute,
pregătirea organizațională și presiunile externe.
Acestui cadru conceptual, Srivastava și Teo (2006) îi integrează dezvoltarea activităților
de afaceri din mediul privat și din cel public, pentru a evidenția creșterea competitivității unei
națiuni. Gregorio et al. (2005) includ, în cadrul factorilor care influențează dezvoltarea globală a
afacerilor electronice, logistica, activitatea antreprenorială și diferențele regionale.
În acest context, dimensiunea în care guvernele statelor pot influența activitatea de CE
devine evidentă. Influența guvernului este identificată ca un factor cheie în numeroase studii pentru
decizia de a adopta modalitatea de derulare electronică a afacerilor la nivel de companie. Rolul
guvernelor este nu numai de a folosi Internetul în activitățile pe care le desfășoară, ci și de a
încuraja în mod activ companiile și consumatorii să îl folosească (Durbhakula și Kim, 2011).
Modalitățile prin care inițierea acestor activități pot fi sprijinite de către guverne rezidă în
acordarea de subvenții, prin achiziții publice sau parteneriate în care guvernul însuși să reprezinte
o terță parte. Alte studii evidențiază realizarea de Acorduri comerciale internaționale între guverne
pentru a promova afacerile internaționale, precum planul adoptat de guvernul Coreei de Sud pentru
a stimula dezvoltarea afacerilor electronice în țara sa (Damanpour și Damanpour, 2001). Simpson
și Docherty (2004) consideră că rolul guvernelor este de a-i convinge pe managerii IMM-urilor de
necesitatea adoptării CE, în ciuda unui comportament mai degrabă reluctant, și de a-i determina
să subscrie compensării acestei necesități, ca urmare a importanței economice a IMM-urilor.
Durbhakula și Kim (2011) evidențiază trei indicatori prin care implicarea guvernelor poate
fi evaluată: dezvoltarea e-guvernării, participarea online și politica și viziunea guvernului. Studiile
evidențiază faptul că activitățile guvernului în mediul public încurajează companiile să adopte
activități sau moduri de lucru similare. Prin urmare, o utilizare mai ridicată a instrumentelor TIC
la nivelul guvernelor contribuie la o influență în creștere asupra unui comportament similar din
partea firmelor și a consumatorilor, ceea ce va conduce, în final, la adoptarea CE. Prin urmarea,
dezvoltarea activităților online într-o țară depinde de gradul în care guvernele sunt ele însele
implicate în activități bazate pe TIC.
Participarea online este văzută din perspectiva nivelului disponibilității unei țări de a-și
angaja cetățenii în procesul de e-guvernare. Dezvoltarea administrării online depinde de utilizarea
de către cetățeni a serviciilor puse la dispoziție și de implicarea acestora în e-guvernare.
Politica și viziunea guvernului reprezintă un alt indicator al dimensiunii guvernamentale,
care înglobează regulile și strategiile guvernamentale care sunt utilizate pentru dezvoltarea
activităților online dintr-o țară. Politicile favorabile la nivelul guvernelor pentru dezvoltarea TIC

Pagina 343 din 759

vor încuraja întreprinderile să adopte soluțiile de afaceri online într-un grad mai ridicat, sporind
astfel dezvoltarea CE. Chatzoudes (2016) sugerează că factorii de decizie ar trebui să sprijine și să
promoveze adoptarea e-business de către IMM-uri într-un mod mai eficient. În această direcție,
guvernul ar trebui să voteze pentru mai multe legi care să sprijine comerțul electronic, să elimine
barierele existente, să furnizeze întreprinderilor infrastructură și subvenții și să sporească
penetrarea internetului.

3.3.2. Beneficii și obstacole ale derulării comerțului electronic în românia în

rândul imm-urilor

Analiza efectuată în paragrafele anterioare a prezentat în mod exhausitv rezultatele unui

chestionar adresat IMM-urilor cu activitate de CE. În cele ce urmează, vom clarifica prin
sumarizare concluziile acestuia.
Fiecare dintre întrebările chestionarului care privesc motivațiile și barierele cu care se
confruntă IMM-urile în accesarea CE au conținut multipli itemi de răspuns pentru care cei
chestionați puteau selecta, de fiecare dată, gradul în care sunt de acord cu asumpția propusă, pe
baza scalei construită în jurul următoarelor posibilități de răspuns: „acord total”, „acord parțial”,
„neutru”, „dezacord parțial” și „dezacord total”. Pentru a evidenția într-o formă accesibilă
rezultatele obținute, fiecare dintre răspunsuri a fost ponderat într-o manieră care să permită
cuantificarea corectă a opiniei respondentului și ulterior au fost agregate rezultatele la nivelul
fiecărui item de răspuns16.
Pe baza răspunsurilor la chestionarul aplicat anterior, principalele motive care stau la baza
demarării activității de CE țin, în principal, de testarea și evaluarea noilor oportunități pe care
acestea le oferă. Rezultatele coincid cu cele identificate în literatura de specialitate. Scopul acestei
întrebări a fost acela de a determina măsura în care companiile pot fi stimulate în direcția accesării
soluțiilor de CE. Concluziile care se desprind, pe baza rezultatelor sintetizate în Tabelul 3.3.1, sunt
următoarele:
- IMM-urile sunt interesate de gama de noi oportunități care poate fi adusă de implicarea în
activități de CE;
- Printre principalele motive care determină IMM-urile românești să adopte soluții de CE se
numără cele care țin de promovarea companiei, recunoașterea acesteia și consolidarea, astfel,
a strategiei de marketing („o mai bună publicitate și marketing” și „îmbunătățirea imaginii
companiei” sunt următoarele două motive care stimulează întreprinderile).

16
În acest sens, opțiunii de „Acord total” i-a fost acordat un punctaj de 2, în timp ce pentru cea de „Dezacord total”
de -2, pentru „Acord parțial” a fost acordat punctajul 1, iar pentru „Dezacord parțial” punctajul -1; „Indiferent” a fost
punctat cu 0. Ulterior, s-a făcut agregarea rezultatelor la nivelul fiecărui item de răspuns pentru a obține o medie a
răspunsurilor și a permite clasificarea acestora în funcție de gradul de importanță oferit de respondent.
Pagina 344 din 759
- Motive care țin de creșterea eficienței companiei sunt, de asemenea, luate în considerare la
inițierea unor astfel de activități și obțin scoruri ridicate în clasamentul obținut pe baza
răspunsurilor reprezentanților IMM-urilor, precum „creșterea rentabilității afacerii”,
„economisirea de timp în căutarea de noi resurse”, „realizarea mai rapidă a unor activități
specifice”.
- Integrarea CE în activitățile firmei în vederea exporturilor, ceea ce se subînțelege din accesul
mai ușor la piețele din afara României, ocupă locul al șaselea în topul motivațiilor care
stimulează adoptarea CE. Acest aspect atrage atenția asupra faptului că IMM-urile pot fi
încurajate în direcția creșterii exporturilor inclusiv prin sprijin acordat pentru implicarea în
activități de CE.
- Decizia în accesarea soluțiilor de CE a fost mai puțin influențată de presiunea celor aflați pe
lanțul de valoare. Motivații precum cele „presiunea concurenților”, „presiuni din partea
clienților sau a partenerilor de afaceri” sunt printre ultimele în clasamentul prezentat în Tabelul
3.3.1. Acest rezultat poate fi interpretat și prin prisma faptului că atât clienții, cât și mediul de
afaceri din România, sunt mai degrabă caracterizați de un grad redus de utilizare a Internetului,
respectiv a CE, pentru a solicita același comportament din partea celor cu care intră în relații
de afaceri.

Tabel 3.3.2. Motive care au determinat demararea activității de CE

Criteriu Scor
1 CE furnizează noi oportunități 149
2 CE permite o mai bună publicitate și marketing 146
3 CE îmbunătățește imaginea companiei 127
4 CE crește rentabilitatea afacerii 120
5 CE permite economisirea de timp în căutarea de noi resurse 118
6 CE oferă acces mai ușor la piețele din afara României 114
7 CE permite realizarea mai rapidă a unor activități specifice 111
8 CE contribuie la creșterea productivității 110
9 CE permite achiziția de bunuri și servicii pentru derularea afacerii 108
10 Natura activităților firmei 104
11 CE ne permite să aflăm mai multe despre concurenții noștri 99
12 CE furnizează informații în timp util pentru luarea deciziilor 95
13 CE crește performanța la locul de muncă 85
14 Presiunea concurenţei 79
15 Presiuni din partea clienților 75
16 CE permite fidelizarea clienților 69
17 Presiuni din partea partenerilor de afaceri 38
Sursa: prelucrările autorului

Pagina 345 din 759

 Cea de-a doua întrebare adresată IMM-urilor chestionate privește momentul actual, cel în
care își desfășoară activitatea, deci presupune scurgerea unui anumit interval de timp de la
accesarea soluțiilor de CE. Scopul întrebării este de a determina principalele beneficii aduse de
utilizarea CE în activitatea companiei, pentru a testa corespondeța acestora cu literatura de
specialitate și a extrage, din cadrul acesteia, relevanța pentru mediul de afaceri din România.
Dintre principalele concluzii care se desprind din rezultatele sistematizate în Tabelul 3.3.2,
remarcăm:
- IMM-urile românești au reușit să valorifice oportunitățile la care se așteptau, principalele două
beneficii aduse de CE fiind extinderea pieței și creșterea vânzărilor.
- Creșterea în eficiență a companiei este semnalată de un număr ridicat de reprezentanți ai IMM-
urilor care au participat la chestionar. Astfel, în top 7 al principalelor beneficii, se numără o
serie de beneficii aduse de posibilitatea de reducere a costurilor, precum cele ca urmare a
preluării electronice a comenzilor și a comunicării cu furnizorii și clienții. Tot în această
categorie, IMM-urile remarcă apariția de modalități noi, inovatoare, de a coopera cu furnizorii
și clienții și, nu în ultimul rând, creșterea generală a productivității companiei.
- Scoruri ridicate, indicând tendința companiilor chestionate mai degrabă de a agrea beneficiile
menționate, se înregistrează și în privința stimulării firmei de a se implica în activități de
comerț exterior, dar și în posibilitatea de a adapta mai bine produsul sau serviciul oferit la
cerințele clienților.
- În schimb, cei chestionați au fost cel mai puțin de acord cu faptul că CE contribuie la creșterea
loialității și retenției clienților, deși asumpția se dovedește în acord cu un număr ridicat dintre
cei companii.
Este esențial ca rezultatele obținute să fie corelate cu alte caracteristici ale companiilor
chestionate. De precizat în acest context că firmele care au fost suspuse chestionarului sunt mai
degrabă de dimensiuni mici, atât ca număr de angajați (52% au cinci sau mai puțini angajați, iar
77% au 12 sau mai puțini angajați), cât și ca cifră de afaceri (72% au o cifră de afaceri de cel mult
12.000 de euro pe an). În plus, majoritatea firmelor chestionate au declarat că vechimea în
activitatea de CE nu este foarte ridicată; conform rezultatelor prezentate în raportul anterior, 57,8%
dintre companiile respondente derulează activități de CE de cel mult 4 ani. Prin urmare, pentru
acest tip de companii, principalele beneficii emergente adoptării CE țin de extinderea pieței, umate
de eficientizarea activităților pe care le desfășoară.

Pagina 346 din 759

 Tabel 3.3.3. Principalele beneficii aduse de CE în companie, la momentul actual
Criteriu Scor
1 Extinderea pieței 139
2 Creșterea vânzărilor 130
3 Costuri reduse prin preluarea electronică a comenzilor 116
4 Compania este mai puternic integrată în lanțul de valoare al partenerilor 102
5 Reducerea costurilor în comunicarea cu furnizorii și clienții 101
Avem posibilitatea de a coopera cu clienții și furnizorii prin modalități noi,
6 101
inovatoare
7 Creșterea productivității companiei 98
8 Stimulează implicarea în activități de export/import 92
9 Bunurile și serviciile noastre sunt mai adaptate cerințelor clienților 91
10 Reducerea costurilor de publicitate și de promovare 85
11 Capacitate de livrare mai rapidă 80
12 Creșterea loialității și a retenției clienților 57
Sursa: prelucrările autorului

În ceea ce privește întrebarea referitoare la principalele bariere cu care s-au confruntat în

momentul adoptării CE (Tabelul 3.3.3), răspunsurile IMM-urilor sunt concentrate în jurul a patru
aspecte esențiale față de care gradul de acord este cel ridicat. Astfel, pe primele două poziții, cu
aceeași greutate sau grad de acord al IMM-urilor chestionate, se află „Costurile ridicate de
întreținere și dezvoltare a aplicației de CE” și „Costurile și timpul necesare pentru formarea
angajaților în vederea aplicației de CE”, urmate de „Costul ridicat al infrastructurii de tehnologie
CE”. Prin urmare, concluzia esențială care se desprinde atrage atenția asupra dificultății importante
cu care se confruntă IMM-urile românești în accesarea soluțiilor de CE, și anume lipsa resurselor
financiare. De altfel, rezultatul era într-o bună măsură previzibil, având în vedere literatura de
specialitate care indică spre dificultăți în obținerea de finanțare și alte resurse, ceea ce implică
costuri ridicate pentru implementarea CE, tehnologii prea scumpe pentru a fi accesibile (Kartiwi
și MacGregor, 2007), dar și situația mediului de afaceri din România, caracterizată printr-un acces
la finanțare dificil. O altă barieră asupra cărora IMM-urile chestionate agreează este dată de lipsa
de personal specializat în IT la nivelul firmei, corelată cu costurile ridicate pentru formarea sau
angajarea unor specialiști, aspect deja menționat în topul constrângerilor majore.
Se remarcă faptul că, la inițierea activității de CE, aspectele legislative au, în medie, un
aspect neutru pentru cei care se angajează în astfel de operațiuni. Informația este relevantă pentru
a evidenția traseul pe care trebuie să îl ia măsurile de politică publică în direcția ajustării legislației
pentru a intensifica utilizarea CE: astfel de măsuri ar trebui mai degrabă concentrate pe sprijinirea
Pagina 347 din 759
utilizării CE după ce această activitate a fost inițiată, întrucât procesul de adoptare al CE nu pare
să ridice probleme majore companiilor.
O serie de alte aspecte cu privire la care IMM-urile au fost chestionate pentru a identifica
dacă reprezintă obstacole în desfășurarea activității lor au atras mai degrabă dezacordul decât
acordul. Putem interpreta astfel că aceste aspecte nu reprezintă, pentru majoritatea IMM-urilor,
bariere în calea desfășurării CE. Acest lucru se poate întâmpla, însă, fie pentru că sunt la început
de drum (nu au vechime ridicată în derularea unei astfel de activități), fie pentru că activitatea de
CE nu este extinsă, tocmai pentru că activitatea lor, este, în general, de mici dimensiuni.
Prin urmare, IMM-urile românești nu consideră – sub niciunul dintre aspectele intervievate
(valorile și cultura firmei, produsele/serviciile oferite, cerințele clienților) – că activitatea de CE
ar fi incompatibilă cu activitatea lor de bază. În plus, CE nu este lipsit de relevanță pentru afacerea
desfășurată. Însumate, aceste aspecte atrag atenția că – cel puțin în rândul firmelor care au adoptate
CE – această soluție este cea potrivită pentru extinderea activității lor, în conformitate cu natura și
valorile firmei și justificată pentru acoperirea nevoilor clienților.
Alte două aspecte care ar fi putut să ridice probleme, conform literaturii de specialitate, și
anume „gradul ridicat de complexitate al aplicației IT” și „teama de fraudă și neplată” nu se
încadrează printre obstacolele în adoptarea CE sau IMM-urile chestionate consideră că le-ar putea
face mai ușor față. În plus, problemele în utilizarea unei alte limbi par a fi cel mai departe de a fi
încadrate în categoria barierelor.
Concluziile acestei întrebări au oferit posibilitatea de a soluționa tranșant problemele cu
care se confruntă IMM-urilor în adoptarea CE. Rezultatul major, spre care indică în mod covârșitor
răspunsurile celor integrați în chestionar, se concentrează asupra lipsei de disponibilități financiare
în adoptarea CE. Restul impedimentelor sunt minore.

Tabel 3.3.3. Principalele bariere cu care s-au confruntat companiile în momentul adoptării
CE
Criteriu Scor
1 Costurile ridicate de întreținere și dezvoltare a aplicației de CE 51
Costurile și timpul necesare pentru formarea angajaților în vederea aplicației de
2 51
CE
3 Costul ridicat al infrastructurii de tehnologie CE 39
4 Lipsa de personal specializat în IT la nivelul firmei 37
5 Aspecte legislative 0
6 Lipsa de compatibilitate a CE cu valorile și cultura firmei -1
7 Gradul ridicat de complexitate al aplicației IT -2
8 Teama de fraudă și neplată -8
9 Lipsa de compatibilitate a CE cu produsele/serviciile pe care le oferim -12
10 Lipsa de compatibilitate a CE cu clienții noștri -15
11 Lipsa de relevanță a CE pentru afacerea desfășurată -27
12 Probleme în utilizarea unei alte limbi -43
Sursa: prelucrările autorului

Pagina 348 din 759

 Ultima întrebare adresată eșantionului chestionat permite continuarea concluziilor
înregistrate anterior, pentru a extinde viziunea asupra obstacolelor cu care se confruntă IMM-urile
care au deja implementată soluția de CE. Se remarcă, la diferență semnificativă de celalalte, ca
major impediment, lipsa de sprijin din partea statului, semnalată de cei care deja desfășoară
activități de CE de o bună perioadă de timp. Deși nu este extensiv abordată în cadrul chestionarului
pentru a clarifica la ce nivele este percepută această lipsă de sprijin, discuțiile cu mediul de afaceri
desfășurate de la începutul anului au permis evidențierea principalelor probleme cu care atât
companiile care activează în acest domeniu, cât și actorii-cheie implicați în activitatea de CE se
confruntă, și care vor fi prezentate în cele ce urmează.
O problemă specifică mai ales mediului de afaceri din România este utilizarea redusă a
cardului ca instrument de plată, semnalată de IMM-urile chestionate ca al doilea impediment major
în activitatea de CE pe care o desfășoară. În al treilea rând, dar cu un scor foarte apropiat, se numără
infrastructura de transport de calitate scăzută. Nici acest rezultat nu este unul neașteptat, întrucât
semnalam în rapoartele anterioare faptul că o piedică importantă în activitatea de CE este calitatea
redusă a infrastructurii. Totuși, rezultatele obținute în urma chestionarului se pliază foarte bine pe
realitatea la nivelul României, distingând între infrastructura de transport și cea de telecomunicații,
cele două tipuri de infrastructură de o importanță vitală pentru desfășurarea CE. Astfel,
infrastructura de transport este percepută ca o barieră ca urmare a calității scăzute, care are efecte
negative asupra nevoii de livra produsele într-un timp cât mai scurt. Dincolo de eforturile
companiei pentru a atrage și fideliza clienții, implicarea în utilizarea CE riscă să nu aducă niciun
rezultat în lipsa unei infrastructuri de transport care să asigure o livrare rapidă și eficientă. Pe de
altă parte, infrastructura de telecomunicații este văzută ca reprezentând cel mai puțin un obstacol
în calea realizării CE, drept pentru care media opiniilor eșantionului chestionat indică mai degrabă
spre dezacord. De altfel, România deține avantaje comparative în ceea ce privește dimensiunea
lățimii de bandă a Internetului și accesul ridicat ca număr de abonamente la Internet în rețele fixe
sau mobile, iar conform criteriilor pe baza căruia este alcătuit indicele DESI pentru România, cea
mai ridicată valoare este înregistrată în ceea ce privește conectivitatea. România poate valorifica
acest avantaj, care o poate face vizibilă și pe piețele externe.
Pe de altă parte, competențele digitale reduse, atât ale consumatorilor, cât și ale angajaților,
afectează – într-un grad perceput ca fiind ridicat de cei chestionați – desfășurarea activității lor.
Rezultatul este din nou conform așteptărilor, statisticile oficiale la nivel european indicând slaba
utilizare a Internetului în gospodăriile românești (care se numără în rândul obstacolelor pentru care
gradul de acord al participanților la chestionar este mai ridicat decât cel al dezacordului) și gradul
redus de dezvoltare al economiei digitale.

Pagina 349 din 759

 Disponibilitatea limitată a resurselor financiare pentru desfășurarea unei astfel de activități
este evidențiată prin două aspecte care sunt semnalate ca impedimente: accesul dificil la finanțare
și alocarea unui nivel redus de cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare. De astfel, Rapoartele Globale
ale Competitivității semnalează că, în România, atât accesul la finanțare, cât și realizarea de
cheltuieli de cercetare-dezvoltare, sunt printre cele mai dificile din lume. Astfel, chiar dacă
tehnologiile noi le sunt suficient de disponibile companiilor (conform rezultatelor din Tabelul
3.3.4), alocarea insuficientă a cheltuielior către cercetare și dezvoltare este în măsură să accentueze
un alt obstacol, și anume absorbția scăzută a tehnologiei la nivel de firmă.
Nu în ultimul rând, reticența consumatorilor față de utilizarea CE face parte din categoria
largă a impedimentelor experimentate de IMM-urile cu activitate de CE; în fapt, nu frecvența
redusă a utilizării Internetului se află printre obstacolele majore, ci modul de percepție al celor
care deja utilizează această modalitate de interacțiune.
Rezultatele generale obținute în urma acestei întrebări atrag atenția, așa cum deja am
precizat, că frecvență redusă a utilizării Internetului și infrastructură de telecomunicații sunt
departe de a reprezenta bariere pentru desfășurarea CE. În plus, se dovedesc a fi foarte utile pentru
a creiona măsurile de politică publică necesare pentru stimularea acestui domeniu.

Tabel 3.3.4 Principalele impedimente în desfășurarea activității de CE

Criteriu Scor
1 Lipsa de sprijin din partea statului 98
2 Utilizarea redusă a cardului ca instrument de plată 59
3 Infrastructură de transport de calitate scăzută 54
4 Competențe digitale reduse ale clienților 49
5 Acces dificil la finanțare 42
6 Reticența consumatorilor față de utilizarea CE 38
7 Cheltuieli scăzute pentru cercetare-dezvoltare 38
8 Competențe digitale reduse ale angajaților 11
9 Acoperire redusă de Internet la nivelul gospodăriilor 11
10 Grad scăzut de absorbție a tehnologiei la nivelul firmei 2
11 Disponibilitate redusă a noilor tehnologii -1
12 Frecvență redusă a utilizării Internetului -20
13 Infrastructură de telecomunicații de calitate scăzută -31
Sursa: prelucrările autorului

Pagina 350 din 759

3.3.3. Recomandări de politici publice în vederea creșterii adoptării comerțului
electronic la nivelul IMM-urilor

Având în vedere provocările și diversitatea penetrării CE, este esențial ca țările să dezvolte
strategii naționale care să includă măsuri de sensibilizare a comerțului electronic și a beneficiilor
sale în rândul diferiților actori, pentru a deschide ușura participării mai ridicate din partea
persoanelor fizice și a întreprinderilor (Rillo și dela Cruz, 2016). Este necesară o strategie națională
care să permită valorificarea efectelor CE, care să sporească abilitățile producătorilor de a vinde
online și ale cumpărătorilor de a achiziționa online. Pentru guvern, sunt necesare eforturi mai
concertate pentru a asigura o revizuire cuprinzătoare a priorităților cu privire la CE, precum și
pentru a institui reforme politice și structurale profunde, cu o participare mai largă a părților
interesate.
Măsurile de politică publică în domeniul CE ating mai multe arii, conform UNCTAD
(2015): dezvoltarea infrastructurii TIC, facilitarea comerțului și dezvoltarea logisticii, mediul legal
și de reglementare din domeniu, achiziții electronice (e-procurement) și plăți electronice (e-
payments), platforme online, creșterea conștientizării și dezvoltarea abilităților (Figura 3.3.1).

Figura 3.3.1. Domenii de politici public pentru facilitarea creșterii CE

Infrastructura
TIC

Achiziții Logistică și
online comerț

Politici
aferente
Dezvoltarea CE
Cadrul legal
abilităților

Creșterea Platforme
conștientizării CE

Sursa: UNCTAD (2015), p. 84

Guvernul are un rol crucial în crearea unui mediu economic care să faciliteze dezvoltarea
CE și pentru a introduce măsurile aferente CE în categoria politicilor menite să conducă la o

Pagina 351 din 759

societate informațională inclusivă. O atenție specială trebuie acordată IMM-urilor, întrucât acestea
tind să rămână în urmă în adoptarea practicilor CE, deși sunt printre cele care pot beneficia cel mai
mult de pe urma lor. O serie de aspecte trebuie avute în vedere: modul în care evoluează utilizarea
TIC (inclusiv la nivel de dispozitive mobile, social media și soluții alternative de plată),
promovarea soluțiilor de platforme pentru CE, iar livrarea și modalitățile de plată trebuie adaptate
la nevoile și cultura locală.
Studiul lui Scupola (2009) se concentrează asupra măsurilor luate de guvernele Australiei
și Danemarcei pentru sprijinirea adoptării CE în cadrul firmelor mici și concluzionează că IMM-
urile australiene percep guvernul ca o sursă indirectă de influență prin inițiative precum e-
guvernarea, licitațiile electronice și proiectele-pilot, fiind interesate în special de măsuri care le
oferă beneficii imediate, cum ar fi scutirile de taxe. O serie de măsuri au fost întreprinse de aceste
guverne pentru a reduce barierele și a spori gradul de conștientizare a beneficiilor CE, care pot
servi drept exemple pentru alte țări care doresc să îmbunătățească nivelul de adoptare și punere în
aplicare a comerțului electronic în cadrul IMM-urilor
De exemplu, în Australia, obiectivul politic cheie a fost acela de a crea condițiile pentru
îmbunătățirea mediului economic și a perspectivelor de creștere a IMM-urilor, printre care se
numără utilizarea pe scară largă a comerțului electronic (OCDE, 2002). Au fost întreprinse o serie
de inițiative și intervenții specifice în materie de TIC, printre care Programul Incubator pentru
tehnologia IT, Programul Național pentru Tehnologia Online, Punctul de intrare în afaceri, resurse
pentru afaceri care colectează informații privind începerea și derularea unei afaceri, inclusiv
formarea profesională (OCDE, 2002).
În Danemarca, guvernul a elaborat un set de măsuri pentru îmbunătățirea competitivității
IMM-urilor, inclusiv a reformelor de reglementare pentru a simplifica legislația, inclusiv prin
introducerea e-guvernării. În ceea ce privește politica în domeniul TIC, guvernul danez urmărește
să colaboreze cu asociațiile din industrie și comerț pentru a spori difuzarea informațiilor și a CE.
În aprilie 2002, guvernul danez a introdus planul de politică IT și de telecomunicații intitulat "IT
pentru toți: viitorul Danemarcei" (OCDE, 2002). Raportul evidențiază șapte domenii majore de
politici care ar trebui să consolideze utilizarea tehnologiei informației și a CE în cadrul IMM-
urilor, inclusiv utilizarea sporită a IT, crearea unui sector competitiv de telecomunicații, a
competențelor puternice în IT, a unui sector public bazat pe IT și securitatea IT. Inițiative specifice
includ o rețea națională de centre tehnologice de informare pentru a oferi informații, consultanță
și asistență gratuite IMM-urilor și un portal online pentru autoevaluarea de către IMM-uri a
pregătirii pentru export (OCDE, 2002).
Guvernul britanic și-a stabilit ca scop transformarea IMM-urilor engleze în lideri în ceea
ce privește CE și crearea celui mai favorabil mediu pentru tranzacțiile online din rândul țărilor
parte a G7 (Simpson și Docherty, 2004). Prin urmare, la începutul anilor 2000, guvernul a investit

Pagina 352 din 759

masiv în programe destinate dezvoltării afacerilor online. Sprijinul guvernului britanic s-a
concretizat în furnizarea de informații, consultanță sau formare profesională, stimulente financiare
în vederea achiziționării de echipamente TIC (Hamilton, 2002).
În România, anul 2017 a fost unul spectaculos pentru CE, înregistrându-se creșteri
semnificative de aproximativ 40 % comparativ cu anul precedent. Acest salt semnificativ arată
potențialul de creștere accelerată al CE și a plăților electronice în mediul online. În acest context,
considerăm necesara o strategie națională coerenta și eficientă pentru dezvoltarea CE, care să
înglobeze toate componentele acestui ecosistem. CE devine un parcurs inevitabil pentru toate
întreprinderile moderne care trebuie să-își găsească drumul și identitatea în mediul online. În
special pentru firmele mici, accesul la o piață uriașă deschisă prin internet și posibilitatea de a
încasa rapid pot fi motorul dezvoltării segmentului antreprenorial în țara noastră.
Un proces comprehensiv de evaluare a situației până la momentul actual și de decizie
asupra priorităților de măsuri de politică publică viitoare trebuie realizat prin consultarea tuturor
celor implicați în acest proces, cu asigurarea cooperării multisectoriale și interministeriale
(ministerele care pot fi implicate sunt cele cu atribuții în domeniile justiției, finanțelor, științei și
inovării, TIC, comerț internațional, dezvoltare rurală, muncă, transporturi). În plus, trebuie
implicate și agenții de promovare și reglementare ale guvernului, asociațiile naționale de IT,
camerele de comerț, mediul academic și organizațile consumatorilor.
Pe baza analizei literaturii de specialitate, a elementelor identificate în rapoartele anterioare
și a rezultatelor chestionarului aplicat IMM-urilor care desfășoară activitate de CE, acest capitol
prezintă o serie de recomandări de politici publice care pot fi aplicate pentru a încuraja dezvoltarea
CE. Măsurile sunt sugerate pe baza nevoilor existente, a preluării exemplelor de bună practică din
alte țări sau sunt promovate de instituțiile internaționale. De asemenea, pot avea ca sursă discuțiile
cu mediul de afaceri și actorii implicați în activitatea de CE. O serie de domenii necesită cu
prioritate intervenția guvernului, ca entitate care asigură „regulile jocului” în desfășurarea
activităților economice. Prezentul capitol se va orienta asupra acestui tip de măsuri.

3.3.3.1. Măsuri specifice dezvoltării CE la nivelul IMM-urilor

Consolidarea mediului legal și de reglementare

Context:
Implementarea reglementărilor și a legislației relevante pentru CE este esențială pentru a
încuraja transparența și a reduce riscurile tranzacționării online. La momentul actual, mediul de
afaceri reclamă capacitatea limitată atât a cetățenilor, cât și a comercianților de cunoaștere și
respectare a legislației. Similar altor domenii, legislația tinde să fie covârșitoare, dar

Pagina 353 din 759

nesistematizată și neclară, transpusă deficitar sau contradictorie. Este necesară reevaluarea
legislației prezente pentru a evita cazuri precum:
 La momentul actual, România se află încă în situația de a avea o serie de directive care nu sunt
transpuse încă în legislația națională. Este vorba despre a doua parte a Directivei de plăți, cea
privind securitatea cibernetică (Cyber Security) și E-commerce.
 Legislație învechită, printre care se numără OG 99/2000 sau Legea nr. 365/2002.
 Transpunere deficitară a legislației, un exemplu semnalat fiind faptul că problema pieței
interne nu este tratată corespunzător în legislație.
 Legislație contradictorie, unul dintre exemple fiind faptul că, deși repunerea în vânzare a
dronelor este ilegală, vânzătorul este obligat să accepte retururi.
 Confuzii în legislație, cum ar fi existența unei aplicații de intermediere pentru serviciile de
taximetrie, care este însă interzisă la nivel local.
Recomandări:
Este necesară, în primul rând, revizuirea legislației în domeniu, cu implicarea tuturor celor
direct afectați, care pot veni cu exemple concrete de situații cu care se confruntă pentru a elimina
blocajele și neînțelegerile legislative. Perioada de timp necesară revizuirii trebuie scurtată la
maximum, iar aspectele stabilite trebuie menținute astfel, ambele cerințe permițând menținerea
predictibilității legislative atât de necesare pentru mediul de afaceri. În același timp, menținerea
unei legislații la un nivel de complexitate cât mai scăzut este de dorit pentru a încuraja dezvoltarea
afacerilor în domeniu.
Propunem o serie de revizuiri punctuale asupra aspectelor legislative care privesc domeniul
CE, după cum urmează:
 Eliminarea paralelismelor legislative în ceea ce privește:
o Vânzarea la distanță, prin armonizarea următoarelor: Legea nr. 148/2000 privind
publicitatea, Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare şi publicitatea
comparativă, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între
comercianți şi consumatori, Legea nr. 296/2004 privind Codul Consumului, Legea nr.
363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu
consumatorii.
o Obligaţiile operatorilor economici faţă de consumatori, prin armonizarea următoarelor: OG
nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, OG nr. 99/2000 privind comercializarea
produselor şi serviciilor de piaţă, OUG nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în
cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, Legea nr.365/2002 privind comerțul
electronic, Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora.
o Clauzele abuzive, prevăzute în OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi
serviciilor de piaţă, OG nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, care conţine criterii
Pagina 354 din 759
 referitoare la evaluarea naturii abuzive a unei clauze, Legea nr. 193/2000 privind clauzele
abuzive din contractele încheiate între comercianți şi consumatori, care reia interdicția
clauzelor abuzive şi vine cu o enumerare non-exhaustivă a acestora.
o Practici comerciale incorecte, prevăzute pe larg în Legea nr. 363/2007 și disparat în OG nr.
99/2000.
o Publicitatea înșelătoare, cu aspecte cuprinse în Legea nr. 296/2004, Legea nr. 158/2008,
Legea nr. 148/2000 și Legea nr. 158/2008.
o Drepturile consumatorilor, cu aspecte cuprinse în Legea nr. 296/2004, OUG nr. 34/2014,
OG nr. 21/1992.
 Actualizarea legislației, întrucât o serie de aspecte sunt învechite, precum:
o OG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.
o Normele metodologice din 2002 pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comerțul
electronic.
o Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activităţi de producţie,
comerț sau prestări de servicii ilicite.
o Legea nr. 296/2004 privind Codul Consumului.
 Anumite reglementări din legislaţia comerțului electronic sunt lacunare, precum Legea nr.
365/2002 privind comerțul electronic.
De asemenea, o serie de probleme semnalate solicită o reglementare rapidă. Este cazul, de
exemplu, al unui numărul ridicat de autorităţi abilitate să sancționeze contravenţiile stabilite de
legislaţia comerțului, care nu colaborează reciproc şi nu sunt suficient de implicate; nu există o
procedură eficientă cu privire la verificarea valorii declarate pentru importul de bunuri din afara
CE; legislația comercializării produselor alimentare conține reglementări neclare și imprevizibile,
iar modalitatea de legiferare nu respectă principiile legalității și accesibilității
În același timp, este necesară creșterea conștientizării și a înțelegerii legilor CE prin
campanii naționale publice pentru a informa asupra modalităților de protecție pentru consumatorii
online.
În această direcție, este recomandabilă introducerea de structuri de tipul „one-stop shop”
pentru a simplifica furnizarea de servicii de suport local pentru afaceri, create pe modelul call-
center-urilor de la nivelul băncilor sau al altor companii în care interacțiunea cu clientul este
ridicată. Astfel, se poate furniza asistență specifică adaptată atât sectorului din care IMM-urile
provin, cât și specificului local.
O altă măsură în acest domeniu vizează introducerea garanției de respectare a legii în
mediul online. În acest sens, este utilă crearea unor structuri specializate în cadrul autorităților de
profil cu atribuții privind verificarea comercianților și identificarea celor care comercializează
produse interzise sau considerate cu risc. Totodată, considerăm utilă existența la nivel național a
Pagina 355 din 759
unei „liste negre” cu istoricul comercianților (asemanător Biroului de Credit), care să certifice o
anumită conduită, contibuind la sporirea încrederii utilizatorilor și furnizorilor de servicii de plăți
online.

Dezvoltarea abilităților

Context:
Deși dimensiunea mai mică a IMM-urilor este cea care le conferă avantajul specific al
flexibilității și adaptabilității, aceasta înseamnă totodată o limitare a resurselor la nivelul tuturor
categoriilor, de la cele financiare la cele umane. De altfel, una dintre principalele probleme
reclamate de IMM-urile din România este cea a capacității limitate de a accesa personal specializat
în IT, în condițiile în care nivelul de cunoștințe al angajaților în acest domeniu este redus. Prin
urmare, accesul la tehnologii și la utilizarea acestora este îngreunat. Pe de altă parte, IMM-urile
care desfășoară activități de CE se confruntă cu o slabă utilizare a Internetului din partea
consumatorilor, ceea ce nu stimulează această activitate.
Recomandări:
Pentru a contracara un astfel de obstacol, măsurile trebuie să aibă în vedere atât IMM-urilor
care vor să își dezvolte afaceri online, cât și celelalte părți implicate.
În rândul IMM-urilor, creșterea abilităților tehnice în domeniul TIC presupune furnizarea
de formare pentru a modela strategiile de afaceri în domeniul CE, a evalua diferitele instrumente
și platforme aferente CE, concomitent cu crearea de strategii de marketing convingătoare, păstrând
în același timp atenția asupra calității și livrării rapide. În acest sens, Guvernul poate implica la
nivel național și regional o serie de intermediari, precum camerele de comerț și asociațiile de
afaceri, care să furnizeze formare în aceste domenii.
Într-o primă fază, resursele pot fi concentrate asupra acelor IMM-uri care doresc să
pătrundă în mediul online. Odată ce nivelul de participare al acestora a crescut, schimbările
produse vor încuraja și celelalte IMM-uri să acționeze în această direcție. IMM-urile au nevoie de
un ajutor personalizat, orientat prin inițiative locale. Sprijinul trebuie acordat de părțile interesate
(stakeholderi), inclusiv asociațiile de firme locale, instituțiile de învățământ, administrația locală
și organismele sau agențiile guvernamentale. Ulterior, IMM-urile trebuie să fie încurajate să
difuzeze informații și instruire către alte companii, atât în zona lor locală de acțiune, cât și în
rețelele de afaceri în care sunt implicate (Stockdale și Standing, 2006). O astfel de măsură ar putea
conduce la crearea de „campioni” locali.
După asistență inițială pe bază individuală, recomandăm ca IMM-urile să fie sprijinite fie
prin site-uri Web existente sau nou create, care să ofere programe de învățare on-line, știri și ajutor
pentru rezolvarea a diferite probleme, prezentarea nevoilor locale. Influențele pozitive asupra
dezvoltării CE tind să apară din implicarea comunității și aceasta poate fi valorizată prin
Pagina 356 din 759
participarea școlilor, asociațiilor de firme și administrația locală. Această abordare ar putea fi
deosebit de eficientă în zonele regionale și rurale, deoarece permite o mai mare recunoaștere a
partenerilor comerciali locali, sporește sentimentul comunității și încurajează creșterea
comunicării electronice regionale și familiarizarea cu tehnologia.
Crearea unor mijloace de informare online cu pași specifici necesari adoptării soluțiilor de
CE este o altă recomandare utilă. Pe lângă acesta, ministerele de resort pot fi responsabile de
publicarea și actualizarea unei „liste de verificare” pentru antreprenori: această listă de verificare
trebuie să conțină toate aspectele care trebuie verificate înainte de lansarea unui magazin online
(aspecte juridice, bune practici operaționale etc.). De asemenea, ar putea conține o rubrică în care
sunt prezentate o serie de „bune practici” ale antreprenorilor din alte state membre ale UE.
O serie de măsuri destinate dezvoltării abilităților necesare accesării CE în rândul IMM-
urilor pot fi preluate sau inspirate din modelele de politici aplicate de Marea Britanie. În septembrie
2000, guvernul a lansat inițiativa „UK Online for Business” cu scopul de a transforma Marea
Britanie în lider mondial în servicii de afaceri online. Acest serviciu online s-a dezvoltat pe mai
multe nivele, oferind atât acces direct IMM-urilor prin cele peste 100 de centre în toată țara, cât și
o linie de asistență telefonică și un site web cu acces la consiliere virtuală. Inițiativa a fost
considerată un succes, campaniile extinse din media făcând ca aproape jumătate din toate
întreprinderile din Marea Britanie să fie conștiente asupra acestui serviciu de asistență pentru
dezvoltarea de afaceri online.
O altă inițiativă a vizat crearea de consilieri personali de afaceri, având menirea de a
dezvolta relații pe termen lung cu clienții. Punctul slab al unei astfel de inițiative este consumul
ridicat de timp. În Marea Britanie, natura cunoștințelor și a consultațiilor acordate a avut mai
degrabă o abordare generalistă, nu specifică sectorului. Consultanții au avut posibilitatea de a lucra
fie pe cont propriu, fie ca angajați ai agențiilor guvernamentale care beneficiază de salariu pe baza
indicatorilor de performanță obținuți.
Întreprinderile din zonele rurale au mai puține șanse de acces la astfel de servicii și, mai
important, la sprijinul specializat necesar pentru adoptarea și punerea în aplicare a instrumentelor
necesare pentru dezvoltarea CE. Darch și Lucas (2002) au constatat că sursele guvernamentale de
informare în domeniul CE consultate de IMM-uri au avut un efect limitat, ca urmare a lipsei de
cunoștințe al personalului în acest areal. Prin urmare, pentru proprietarii de afaceri mici, cu un
nivel lor de calificare tehnică scăzut, Darch și Lucas (2002) sugerează că intermediarii locali, cum
ar fi camerele de comerț, sunt cel mai bine plasați pentru a influența accesul IMM-urilor la CE,
concluzie care se suprapune recomandării prezentate mai sus. În acest sens, pot fi create
parteneriate între administrațiile locale și instituțiile de învățământ pentru a oferi cursuri de
instruire și ateliere de lucru pentru CE specifice IMM-urilor (Walker et al., 2016).

Pagina 357 din 759

 Din categoria aceluiași tip de măsuri fac parte și serviciile de mentorat și integrarea într-o
rețea de colaboratori. O alternativă testată de guvernul Marii Britanii și considerată a avea succes
în rândul managerior IMM-urilor este constituirea unei rețele de colaboratori sau colaborarea cu
un mentor, care să poată fi consultați în caz de nevoie. În felul acesta este înlăturată senzația de
singurătate și izolare cu care se confruntă IMM-urile. Crearea unui grup de mentori care furnizează
consultanță poate fi util pentru a aduce experiență externă în firmă și pentru a oferi consultanță
imparțială și o înțelegere a pieței, ceea ce permite evitarea greșelilor obișnuite în afaceri.
Dezvoltarea unui program de mentorat este o măsură susținută și de Comisia Europeană
(2012). Antreprenorii experimentați ar putea ajuta noii întreprinzători să-și lanseze afacerea. Acest
lucru ar putea fi facilitat de ateliere și de recunoașterea oficială a mentorilor. Este oportună, în
acest context, valorificarea statutului de membru al UE și integrarea în programe de mentorat
dezvoltate de alte țări din UE. România deja are experiența programului de mentorat pentru
Antreprenoriatul feminin, deci ar putea replica acest program pentru a se adresa IMM-urilor care
doresc să își dezvolte afaceri online.
Literatura de specialitate evidențiază, de asemenea, că IMM-urile au dificultăți în
identificarea de consultanți de afaceri fiabili și eficienți. În acest sens, ar putea fi dezvoltat un
sistem de recunoaștere a calității în rândul IMM-urilor sau stabilirea unor standarde de referință,
care ar putea atenua neîncrederea evidentă în acest domeniu. Pe termen scurt, acest rol poate fi
atribuit asociațiilor din industria/domeniul respectiv, care pot fi împuternicite cu astfel de atribuții.
În rândul consumatorilor, atingerea acestui deziderat presupune conlucrarea între mediul
public și cel privat pentru revizuirea curriculei la diverse etape ale sistemului de educație până la
furinzarea de sesiuni de formare pentru dezvoltarea de competențe profesionale specializate la
locul de muncă. Programe speciale pliate acestei nevoi pot oferi consumatorilor atât informațiile
necesare achiziției online, cât și creșterea conștientizării asupra drepturilor și obligațiilor legale.

Acces la finanțare și măsuri de facilitare fiscală

Context:
Lipsa resurselor rămâne o barieră în calea participării la IMM-urilor la CE. Deși costul
conexiunii la Internet este în scădere și utilizarea e-mail-ul este o facilitate pentru majoritatea
întreprinderilor, o participare mai extinsă în CE presupune costuri substanțiale de investiție.
Cheltuielile generate de achiziția de hardware și software reprezintă o investiție semnificativă
pentru companiile mai mici, iar costurile de telecomunicații rămân ridicate. Aspectul este evident
pentru IMM-urile din România în special în momentul adoptării CE, după cum reliefează
rezultatele chestionarului, sumarizate în al doilea capitol.

Pagina 358 din 759

 În plus, adoptarea CE ridică și solicitări de investiții substanțiale de timp și pregătire
specifică pentru angajați, cu scopul de a menține o forță de muncă multi-calificată online
(Stockdale și Standing, 2006). Acest lucru poate impune o presiune severă asupra resurselor
financiare limitate ale IMM-urilor. Mai mult, motivația de a găsi resursele necesare poate fi
descurajată de faptul că IMM-urile înregistrează mai puține tranzacții financiare, iar integrarea CE
la nivelul sistemelor interne este resimțită mai slab. Prin urmare, cerința de a obține economii de
timp și eficiență din integrarea și tranzacțiile financiare online poate fi scăzută.
Recomandări:
Încurajarea IMM-urilor poate avea loc prin măsuri specifice. Prima dintre acestea
presupune facilitarea accesului la finanțare pentru companiile mici prin accesul la fonduri de
capital de risc, alte modalități noi de finanțare (business angels, etc.) și împrumuturile bancare
accesibile pentru start-up-uri din domeniul CE și pentru IMM-uri. De asemenea, este
recomandabilă crearea unui fond special destinat IMM-urilor care doresc să activeze în acest
domeniu, care să presupună o serie de proceduri simplificate pentru accesarea fondurilor. Având
în vedere faptul că activitățile de CE permit ulterior implicarea în activități de comerț exterior,
EximBank poate dezvolta un produs bancar special destinat dezvoltării soluțiilor de CE la nivelul
IMM-urilor, care se angajează ulterior să se implice și în activități de comerț exterior. Produsul
poate fi însoțit de condiții mai avantajoase, precum subvenționarea dobânzii, și poate solicita
rezultate măsurabile, palpabile, din partea IMM-urilor care îl contractează.
O altă măsură se referă la solicitarea de garanții financiare reduse pentru accesul micilor
comercianți la încasarea online. Astfel, ar fi oportună crearea unui fond de garantare la nivelul
autorităților competente, care să despăgubească furnizorii de servicii de plăți în cazul în care
persoana juridică nu își respectă obligațiile privind calitatea produselor și serviicilor, termenul de
livrare, clauzele de returnare și rambursare. Pentru plățile online efectuate cu ajutorul cardului
bancar, apare așa numitul risk de „charge-back” (plătitorul are dreptul de a solicita băncii sale
returnarea unei plăți efectuate în mediul online). Acest risc este unul semnificativ, iar garanțiile
solicitate în acest moment de către furnizorii de servicii de plăți sunt substanțiale, ceea ce
blochează accestul firmelor mai mici și slab capitalizate la o încasare rapidă. În plus, firmele mici
au acces limitat și la surse de finanțare.
În ceea ce privește nivelul taxelor, acestea pot fi reduse pentru a încuraja dezvoltarea unui
anumit domeniu unde se utilizează CE sau a unui anumit tip de antreprenoriat (spre exemplu,
scutirea de taxe a antreprenorilor tineri cu activități în acest domeniu, ca modalitate complementară
pentru a sprijini dezvoltarea de afaceri în țară și descurajarea emigrării).

Pagina 359 din 759

Creșterea conștientizării asupra CE

Context:
Lipsa de cunoștinte de natură tehnică, combinată cu o apreciere scăzută față de beneficiile
CE reprezintă o dificultate majoră pentru IMM-uri. Ea este cauzată de lipsa de pregătire
organizațională și complicată de dificultăți în accesarea serviciilor de calitate din surse externe.
Consultanții IT sunt considerați prea scumpi și nefolositori, iar astfel, insuficiența competențelor
de această natură în cadrul unei firme rămâne o barieră în calea adoptării CE, cu excepția cazului
în care există un impuls puternic spre adoptare.
Literatura de specialitate evidențiază lipsa de conștientizare în rândul multor IMM-uri a
avantajelor care pot obținute din CE. Deși există o înțelegere a beneficiilor participării, IMM-urile
au nevoie să le fie prezentate dovezi și avantaje reale înainte de a se angaja în efectuarea costurilor
de adoptare a CE. Studiile confirmă faptul că entuziasmul managerului are o influență puternică
asupra adoptării și a nivelurilor de utilizare. Lipsa de cunoștințe despre felul în care CE
influențează repoziționarea afacerilor în mediul online este dată frecvent de lipsa de pregătire
organizațională.
Lipsa de conștientizare apare și la nivelul stakeholder-ilor, precum companiile mai mari,
intermediarii de CE și organismele guvernamentale. Chiar și în cazul în care inițiativele de CE par
să vizeze IMM-urile, există un grad scăzut de înțelegere cu privire la nevoile întreprinderilor mai
mici în ceea ce privește formarea, costurile și capacitățile tehnice (Stockdale și Standing, 2006).
Recomandări:
Presupune măsuri din partea Guvernului pentru a educa și informa consumatorii și
companiile asupra implicațiilor CE. Exemplele altor țări arată că măsurile în acest sens au fost
derulate prin anunțuri și publicitate prin radio, televizor și Internet pentru creșterea vizibilității CE.
De asemenea, astfel de campanii trebuie să sublinieze faptul că investițiile în CE nu reprezintă o
strategie pe termen scurt pentru a obține câștiguri pe termen scurt; din contră, acesta reprezintă un
proces continuu de adaptare și reacție, în special ca urmare a schimbării așteptărilor și
comportamentelor clienților. Acceptarea faptului că este o investiție pe termen lung înseamnă că
rezultatele sunt mai favorabile.
În mod similar, pentru creșterea încrederii, recomandarea Comisiei Europene (2012) este
lansarea unei campanii majore de comunicare despre CE. Prin aceasta, consumatorii sunt încurajați
să cumpere online, fiind menționate avantajele acestei metode și insistat asupra siguranței pe care
o au în achizițiile online.
Creșterea conștientizării trebuie realizată și la nivelul părților interesate de această
activitate (stakeholderii), care au dificultăți în a înțelege utilitatea utilizării CE. Există, de
asemenea, concepții greșite cu privire la rolul pe care IMM-urile îl pot juca în lanțul de

Pagina 360 din 759

aprovizionare al companiilor mai mari. Resursele destinate educării și informării spectrului de
părți interesate ar spori capacitatea lor de a trata mai eficient IMM-urile și ar acorda o mai mare
recunoaștere potențialului rol al IMM-urilor în mediul de afaceri online (Stockdale și Standing,
2006).
Educația are un rol important în creșterea conștientizării asupra modului de lucru și
beneficiilor CE. Clădirea încrederii în comerțul online poat fi realizată prin efortul conjugat al
mass-mediei, educației și al comunicării companiilor și administrației publice. De exemplu, plata
cu cardul este cea mai sigură metodă de plată, însă reticența principală a consumatorului este dată
tocmai de riscul de a fi fraudat, deși astfel de cazuri nu au fost întâmpinate în practica românească.
Oricum, consumatorul are posibilitatea de a-și recupera banii, prin serviciul de charge back. Astfel
de informații trebuie transmise pentru a fi asimilate de publicul larg.
Educația financiară și cea digitală devin esențiale în acest context, iar implicarea
Ministerului Educației poate reprezenta o soluție pentru a promova acest tip de dezvoltare de
competențe, adaptarea ofertei educaționale la nivelul facultăților și înlesnirea parteneriatelor între
companii (în special cele implicate în activități de CE) și universități, pentru a pregăti forța de
muncă necesară.

Facilitarea accesului la tehnologie

Context:
O serie de preocupări legate de accesul la tehnologie afectează participarea IMM-urilor la
comerțul electronic (Stockdale și Standing, 2006). O preocupare este neîncrederea asupra
industriei IT, care este percepută ca fiind prea dinamică și în schimbare rapidă. O altă preocupare
pentru companii este cea a securității și a grijilor față de fraudă. IMM-urile adoptă cu dificultate
programe software care oferă un anumit nivel de protecție. Deși nu este clar ce combinație de
factori duce la această lipsă de protecție, printre cauze pot fi identificate costurile ridicate, lipsa de
expertiză sau lipsa de înțelegere a naturii fraudelor și a celor pe care îi vizează.
O preocupare suplimentară este cea a conectivității. Aceasta este adesea o problemă
regională legată de industria telecomunicațiilor și voința politică. Disponibilitatea Internetului în
zonele rurale în care se află multe IMM-uri rămâne o problemă semnificativă, iar diviziunea
digitală între zonele metropolitane și cele rurale este în creștere.
Recomandări:
Pentru a facilita accesul la tehnologie, pot fi utilizate o serie de programe specifice în acest
sens, pe exemplul vocherelor de inovare oferite IMM-urilor. De asemenea, dezvoltarea
parteneriatelor – inclusiv a celor public-private – reprezintă o dimensiune esențială a pregătirii
electronice. Guvernul poate juca un rol mobilizator în facilitarea parteneriatelor între
Pagina 361 din 759
întreprinderile din sectorul privat, departamentele și agențiile din sectorul public, partenerii de
cercetare industrială, actorii din domeniul cercetării publice, universitățile și instituțiile de
învățământ și industrie.
Promovarea clusterelor de IMM-uri poate îmbunătăți, de asemenea, performanța și
competitivitatea acestora. Firmele mici care lucrează în clustere pot obține avantajele firmelor
mari, păstrând în același timp beneficiile specializării și flexibilității. Administrațiile locale,
regionale și guvernul pot stimula legăturile între întreprinderile mici prin furnizarea cadrelor de
reglementare pentru parteneriate publice/private și inter-firme. Rolul guvernului în construirea
clusterelor este, în general, indirect și preocupat de susținerea dezvoltării competențelor și de
distribuirea resurselor, în timp ce facilitează depășirea constrângerilor care stau în calea
interacțiunii dintre întreprinderi (OCDE, 2000).
Guvernul poate da un exempu pentru folosirea CE prin creșterea utilizării serviciilor și
plăților online. În plus, prin introducerea obligativității ca achizițiile publice să fie derulate online,
încurajează IMM-urile să crească utilizarea internetului ca instrument de afaceri.
Reducerea la minim a barierelor tehnice este o altă soluție. Pentru a permite accesul tuturor
categoriilor de furnizori de bunuri și servicii la CE, propunem dezvoltarea sub coordonarea
autorităților competente a unei platforme de tip marketplace (un exemplu de astfel de proiect este
„ghiseul.ro”), în care persoanele juridice să poata fi înrolate ușor și fără să necesite deținerea de
cunoștințe mai avansate de IT. O astfel de platformă ar oferi posibilitatea de a expune bunurile și
serviciile în mediul online cu eforturi și costuri minime pentru antreprenori.

3.3.3.2. Măsuri aferente domeniilor conexe care afectează CE la nivelul IMM-

urilor

Colectarea de date statistice în domeniul CE

O acțiune esențială pentru a analiza concret și corect situația CE în România, dar și pentru
a evalua ulterior măsurile de politici publice aplicate este realizarea unei baze de date statistice cu
indicatori relevanți, de bază, pentru acest domeniu. În plus, chestionare regulate asupra aspectelor
cantitative și calitative legate de CE pot furniza informații esențiale pentru decidenții de politici
publice. Nu este necesară dezvoltarea unei metodologii noi, ci este suficientă utilizareaa celei
existente la nivel internațional, tocmai pentru a permite comparații juste între țări. Acest efort poate
fi realizat prin implicarea Institutului Național de Statistică (INS), inclusiv prin anchetele în
gospodării pe care le desfășoară.
La momentul actual, sunt deja propuși o serie de indicatori comparabili la nivel
internațional (UNCTAD, 2015), spre a fi colectați în toate țările, pe baza unei definiții agreate.

Pagina 362 din 759

Sunt menținuți la minimum, tocmai pentru a limita presiunea asupra birourilor naționale de
statistică, și se referă la:
 Ponderea persoanelor care utilizează internetul, pe tip de activitate, atât în ceea ce privește
achiziția, cât și vânzarea de bunuri și servicii;
 Ponderea firmelor care primesc ordine de cumpărare prin intermediul internetului;
 Ponderea firmelor care plasează ordine prin internet.
Informații mai amănunțite sunt necesare pentru trașarea măsurilor de politică publică, iar
informațiile pot fi detaliate la tipul de bunuri sau servicii achiziționate, metoda de plată, problemele
întâmpinate la achiziția online, motivele pentru care nu sunt preferate cumpărăturile online,
preferința pentru firmele naționale sau cele străine în achiziția online. La nivel de firmă, informații
utile de obținut privesc ponderea vânzărilor prin internet în funcție de tipul de client (B2B, B2C
sau B2G), ponderea vânzărilor prin internet în cifra de afaceri totală, efectele percepute ale vânzării
online etc. În acest fel, poate fi creată o imagine mai amplă asupra sectorului de CE la nivel
național.

Logistică și aparat administrativ

Context:
Asigurarea calității infrastructurii de transport este imperativă atât pentru CE la nivel
național, cât și internațional. O livrarea eficientă a produselor cumpărate prin intermediul CE este
dată de buna funcționare a infrastructurii de transport rutier, serviciile de livrare poștală sau a altor
servicii de livrare a coletelor și a celor de vămuire. Sistemul poștal este frecvent cel mai eficient
din punct de vedere al costurilor pentru livrarea coletelor, inclusiv peste graniță, însă poate fi
îmbunătățit prin posibilitățile de parteneriat între sectorul privat și oficiile poștale locale.
Pe lângă aspectele legate de calitatea scăzută a infrastructurii rutiere, comercianții cu
activitate de CE și consumatorii care folosesc acest serviciu reclamă întârzieri la livrare, care le
pun în pericol buna desfășurare a activității.
De asemenea, lipsa informatizării administrației publice nu oferă un stimulent pentru ca și
mediul de afaceri să adopte un comportament similar. De exemplu, comercianții online au depus
plângeri la protecția consumatorilor la nivel local pentru faptul că trebuie să se deplaseze fizic în
alte localități pentru ridicarea actelor necesare. Acestei realități i se adaugă și faptul că numărul
mic de specialiști cu cunoștințe juridice în administrația publică ridică o serie de dificultăți și
imperfecțiuni în transpunerea legislației și în crearea de noi reglementări.
Recomandări:
Îmbunătățirea calității infrastructurii de transport este un aspect care trebuie realizat
indiferent de domeniul avut în vedere, pentru că aceasta reprezintă suportul pe care se desfășoară

Pagina 363 din 759

activitățile de afaceri și nu numai.
Marea majoritate a blocajelor și a problemelor cu care se confruntă comercianții electronici
în faza de livrare transfrontalieră se referă la viteza și ușurința cu care mărfurile achiziționate
online sunt expediate și livrate transfrontalier. Depășirea acestor obstacole implică găsirea de
soluții care să permită deplasarea mai rapidă a produselor și asigurarea unui proces logistic mai
ușor, mai puțin dificil. Pentru a face acest lucru, intervenția guvernului ar trebui să se concentreze
asupra celor două aspecte esențiale ale livrării transfrontaliere: deficiențe de infrastructură și un
mediu de reglementare complicat și împovărător. Pentru a îmbunătăți aspectele logistice implicate
în mod specific în activitățile de CE, o măsură utilă este crearea unui portal care să permită tuturor
furnizorilor de servicii logistice să își prezinte tarifele și serviciile. De asemenea, poate fi stabilită
și dezvoltarea unui site care să permită realizarea de licitații electronice pentru livrarea
transfrontalieră (Comisia Europeană, 2012).
Pentru a reduce tarifele de transport internațional, a diminua la minimum întârzierile și a
îmbunătăți livrarea transfrontalieră, atât ompaniile, cât și instituțiile publice implicate ar trebui să
adopte măsuri care să asigure fiabilitatea și calitatea infrastructurii de transport, dar și o
conectivitate eficientă și utilizarea unei tehnologii de înaltă performanță pentru a accesa servicii
logistice de către comercianții electronici.
La nivelul sistemulu de administrație publică, pe lângă creșterea eficienței, literatura de
specialitate recomandă și atestă faptul că intensificarea digitalizării la nivelul administrației
publice prin furnizarea de servicii online și e-guvernare atrage după sine o utilizare sporită a
acestor instrumente și în rândul mediului privat. Pe lângă această măsură cu caracter general, în
mod specific este recomandată delimitarea clară a responsabilităților între instituții în ceea ce
privește domeniul CE și creșterea și eficientizarea colaborării interinstituționale. De asemenea,
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) se poate substitui în
rolul de intermediar al relațiilor cu alte autorități, precum Autoritatea Națională de Protecție a
Consumatorilor (ANPC), Autoritatea Națională de administrare Fiscală (ANAF), Consiliul
Concurenței, etc.

Promovarea unui mediu pentru dezvoltarea soluțiilor de plăți online

Context:
La momentul actual, plățile online au un procentaj redus, situat în jurul pragului de 12-
14%, în timp ce, la magazinele cu tradiție, procentajul plăților online este dublu sau triplu.
Intensificarea utilizării sistemului electronic de plăți este important pentru facilitarea
dezvoltării CE. Rolul guvernului este de a promova un mediu de reglementare care să conducă la
plăți online și la dezvoltarea de soluții de plăți adecvate în acest sens. Este important pentru
Pagina 364 din 759
consumatori să aibă încredere și să se simtă în siguranță în realizarea cumpărăturilor online, iar
vânzătorii să fie asigurați de plata produselor și a serviciilor pe care le livrează.
Recomandări:
La momentul actual, se resimte lipsa de capabilități și soluții pentru plata online, care să
permită reducerea plăților la livrare. Este, deci, recomandabilă ușurarea experienței de cumpărare,
care să fie cât mai apropiată de „one click payment” (exemplu „card on fire”). În același timp, este
utilă diversificarea opțiunilor de plată la transportatori.
În acest context, este de reținut și valorificat amploarea pe care a luat-o CE prin intermediul
telefoanelor mobile, aspect valabil pentru piața românească. De altfel, comerțul pe telefonul mobil
este deja o realitate, iar comercianții trebuie să își planifice optimizarea activităților lor și pentru
mobil, inclusiv în ceea ce privește modalitatea de plată. Plățile prin intermediul telefonului mobil
pot fi astfel facilitate. Este necesară stimularea unei colaborări mai ample la nivelul pieței pentru
dezvoltarea mWallet si eWallet.
La nivelul părților care intervin în aceste procese, precum băncile, acestea nu reușesc să
cuantifice riscurile legate de comercianții mici (precum charge-back, riscuri pentru banca
acceptatară, costuri mari pentru magazin). Soluția propusă este aceea a garantării publice, oferirea
unui confort unui jucător care nu poate controla afacerea clientului.
Reducerea numerarului fizic ca mijloc de plata ar trebui să se numere printre politicile
prioritare ale autorităților publice. Numerarul fizic genereză costuri mari pentru autorități și actorii
implicați, expune participanții unor riscuri mai mari de fraudă și, din perspectivă publică, induce
riscul nefiscalizării, de transfer al unor activități economice în zona gri. Agenții economici trebuie
stimulați să ofere clienților lor acces la mijloace moderne de plată.
Este recomandată, în acest sens, și dezvoltarea de parteneriate public-private pentru a
promova tranziția către serviciile de plată electronică din diferite regiuni ale țării, ceea ce poate
contribui la reducerea costurilor tranzacțiilor și la creșterea eficienței plăților financiare.
Mastercard colaborează cu diverse instituții în acest sens (Singer și Fernandes, 2018).
Atragerea de investiții străine directe în domeniul CE – de exemplu, prin investiții în
platforme de CE online adaptate nevoilor locale, poate reprezenta o soluție. În acest fel, investițiile
străine vor furniza fondurile necesare dezvoltării acoperirii acestei nevoi, expertiza și cunoștințele
care pot ajuta la dezvoltarea sectorului CE. Pe de altă parte, trebuie ținută sub supraveghere
posibilitatea ca deschiderea spre investitorii globali să disperseze afacerile sau întreprinderile
locale.

Pagina 365 din 759

 3.3.4. Concluzii
Obiectivul principal al analizei a fost acela de a propune o serie de măsuri de politici
publice pentru a sprijini adoptarea și dezvoltarea CE în rândul IMM-urilor. Recomandările au fost
formulate pe baza analizei literaturii de specialitate, a dinamicii CE în România și la nivelul IMM-
urilor, a rezultatelor chestionarului aplicat unui eșantion de aproximativ 150 IMM-uri care
desfășoară activitate de CE, a exemplelor de bună practică de la nivel european, internațional și
promovate de instituțiile internaționale și, nu în ultimul rând, pe baza celor identificate în urma
discuțiilor cu mediul de afaceri și actorii implicați în activitatea de CE.
Prima parte a analizei stabilește rolul intervenției guvernelor în cadrul care caracterizează
IMM-urile, așa cum a fost descris în rapoartele anterioare. Pe baza literaturii de specialitate, care
atestă că sunt trei aspecte cu impact ridicat asupra adoptării soluțiilor de comerț online în rândul
IMM-urilor la Internet: beneficiile percepute, pregătirea organizațională și presiunile externe,
concluzionăm că rolul guvernului este acela de „creator al regulilor jocului” și poate interveni în
îmbunătățirea mediului de afaceri și a dezvoltării infrastructurii, elemente-suport pentru
desfășurarea, în general, a activităților economice.
A doua parte a analizei efectuate sumarizează, pe baza chestionarului aplicat în perioada
februarie-martie 2018 unui eșantion format din 150 de IMM-uri care desfășoară CE, principalele
motive care le-au determinat să adopte CE, beneficiile resimțite și obstacolele cu care se confruntă.
IMM-urile recunosc că, în faza de adoptare a CE, principalele motivații care le-au impulsionat în
această direcție au fost date de gama de noi oportunități care poate fi adusă de implicarea în
activități de CE în principal și de motive care țin de creșterea eficienței companiei, în al doilea
rând. În schimb, decizia în accesarea soluțiilor de CE a fost mai puțin influențată de presiunea
celor aflați pe lanțul de valoare. În ceea ce privește beneficiile pe care le-au înregistrat după
adoptarea acestei măsuri, pe primul loc se află valorificarea oportunităților care țin de extinderea
pieței și creșterea vânzărilor. Pe de altă parte, au constatat mai puțin o contribuție a CE la creșterea
loialității și retenției clienților.
Cele mai mari obstacole în momentul adoptării CE sunt dificultății impuse de lipsa
resurselor financiare în rândul IMM-urile, ceea ce face ca cheltuielile de întreținere și dezvoltare
a aplicației de CE, pentru formarea angajaților și achiziția de infrastructură tehnologică în vederea
aplicației de CE să fie de departe principalele probleme. În fine, IMM-urile din eșantion au fost
chestionate asupra obstacolelor majore cu care se confruntă la momentul actual în activitatea de
CE desfășurată, după ce au avut experiența comerțului online. Se remarcă, la diferență
semnificativă de celalalte, ca major impediment, lipsa de sprijin din partea statului, urmată de
utilizarea redusă a cardului ca instrument de plată. Competențele digitale reduse, atât ale
consumatorilor, cât și ale angajaților, afectează într-un grad ridicat desfășurarea activității lor, la
care se adaugă reticența consumatorilor față de utilizarea CE.
Pagina 366 din 759
 Pe baza rezultatelor înregistrate și a concluziilor desprinse din paragrafele anterioare,
finalul se concentrează asupra recomandărilor de politici publice necesare în România pentru
stimularea acestui sector. Analiza este centrată pe modul în care măsurile de politică publică
afectează în mod direct adoptarea și dezvoltarea CE la nivelul IMM-urilor și măsuri care pot
îmbunătăți domeniile conexe dezvoltării CE, dar care au rolul de a stimula, ulterior, activitatea în
acest domeniu. Din prima categorie fac parte măsuri pentru consolidarea mediului legal și de
reglementare, cu scopul de a evita situații actuale, precum legislație contradictorie, confuză,
transpusă deficitar sau învechită. Pe lângă revizuirea legislației, sunt recomandate și înființarea de
structuri care să faciliteze accesul IMM-urilor la legislația specifică, precum site-uri specializate
sau structuri de tipul „one-stop shop”, care să simplifice furnizarea de servicii de suport local
pentru afaceri. Tot în acest context, este necesară dezvoltarea abilităților pentru utilizarea CE în
rândul IMM-urilor și a competențelor digitale ale consumatorilor și administrației publice. Este
sugerată, ca măsură principală, implicarea la nivel național și regional a unor intermediari, precum
camerele de comerț și asociațiile de afaceri, care să furnizeze formare în aceste domenii. O serie
de alte măsuri sunt propuse prin adaptarea la specificul național al bunelor practici europene. O
altă categorie de măsuri ar trebui să vizeze accesul la finanțare și măsuri de facilitare fiscală, făcând
accesibile împrumuturile bancare și capitalul de risc pentru IMM-uri care doresc să se dezvolte în
domeniul CE. Creșterea conștientizării asupra CE este o măsură care este necesară atât în rândul
proprietarilor de IMM-uri, cât și al populației. Sugerăm, în această direcție, educarea și informarea
consumatorilor și a companiilor prin campanii susținute în mass-media și clarificarea concepțiilor
asupra rolului IMM-urilor în acest context. Ultima măsură din această primă categorie se referă la
facilitarea accesului la tehnologie. Pe lângă măsurile clasice, precum crearea de programe
guvernamentale de sprijin special dedicate, sunt propuse și dezvoltarea de parteneriate între
întreprinderile din sectorul privat, agențiile din sectorul public, domeniul cercetării publice și
mediul academic, încurajarea dezvoltării clusterelor și reducerea la minim a barierelor tehnice.
A doua categorie de măsuri privește domeniile conexe dezvoltării CE. În acest context,
considerăm – pe baza analizelor din rapoartele anterioare – că este nevoie de un efort susținut
pentru creșterea calității infrastructurii de transport, reducerea la minimum a întârzierilor în livrare,
facilitarea exportului, creșterea eficienței administrației publice și dezvoltarea competențelor
digitale în rândul funcționarilor publici, pentru a permite transpunerea mai facilă a legislației în
practică și a evita confuziile. Nu în ultimul rând, considerăm necesară o mai bună colectare a
datelor ststistice referitoare la domeniul CE, cu scopul de a avea o imagine cât mai clară a
activităților de CE din România, care să permită fundamentarea măsurilor de politică publică și
calculul impactului acestora.
O concluzie generală care poate fi desprinsă în urma analizei acestui sector este aceea că
adoptarea CE în rândul IMM-urilor ar trebui să ocupe un loc important în strategia de dezvoltare

Pagina 367 din 759

a României pe termen lung sau în cea de digitalizare, cu măsuri clare, valabile pe termen lung,
care să genereze predictibilitate și să fie atractive pentru cei care activează în domeniu, ca urmare
a importanței lor pentru economia țării noaste. Totuși, în acest sens, este necesar un proces
comprehensiv de evaluare a situației din domeniul CE până la momentul actual. Decizia asupra
priorităților de măsuri de politică publică viitoare trebuie realizată prin consultarea tuturor celor
implicați în acest proces, asigurarea cooperării multisectoriale și interministeriale și prin
implicarea agențiilor guvernamentale, a asociațiilor naționale de IT, camerelor de comerț, mediului
academic și organizaților consumatorilor.

Pagina 368 din 759

 Bibliografie

1. Ahmad, S. Z., Abu Bakar, A., R., Faziharudean, T. M., Zaki, K. A. M., (2015), „An Empirical
Study of Factors Affecting e-Commerce Adoption among Small- and Medium-Sized
Enterprises in a Developing Country: Evidence from Malaysia”, Information Technology for
Development, 21(4): 555-572.
2. Albu, L. L., Lupu, R., Calin, A. C., Popovici, O. C. (2017), „Impactul aderării României la
Uniunea Europeană asupra economiei românești. Analiză sectorială (industrie, agricultură,
servicii etc.)”, Institutul european din România, în curs de publicare.
3. Al-Qirim, N. (2007), „The adoption of eCommerce communications and applications
technologies in small businesses in New Zealand”, Electronic Commerce Research and
Applications, 6(4): 462-73.
4. Al-Qirim, N.A.Y. (2003), „E-commerce in the aerial mapping industry: a New Zealand case
study”, Journal of Systems and Information Technology, 7(1/2): 67-92.
5. Banca Mondială (2017), Logistics performance index,
https://lpi.worldbank.org/international/global
6. Beaver, G., Prince, C. (2004), „Management, Strategy, and Policy in the UK Small Business
Sector: A Critical Review”, Journal of Small Business and Enterprise Development 11(1):34–
49.
7. Bennett, R., Robson, P., Bratton, W. (2001), „Government advice networks for SMEs”,
Applied Economics, 33: 871-85.
8. Bordonaba-Juste, V., Lucia-Palacios, L., Polo-Redondo, Y. (2012), „Antecedents and
consequences of e-business adoption for European retailers”, Internet Research, 22(5): 532-
550.
9. Chan, H. (2004), „Consumer-Oriented Electronic Commerce.”, în The Internet Encyclopedia,
Vol. 1, editată de Hossein Bidgoli, New Jersey: John Wiley & Sons, Inc., 284-293.
10. Chau, P. Y. K., Hui, K. L. (2001), „Determinants of Small Business EDI Adoption: An
Empirical Investigation”, Journal of Organizational Computing and Electronic Commerce
11(4), 229–252.
11. Chesney, T., Darby, P. (2005), „Strategies for Small Businesses Selling Online’, European
Conference on Information Systems, Regensburg, Germany.
12. Cristache, S. E., Ciobotar, G. N., Kailani, C. (2015), „New Trends in Commercial
Technologies in Romania: Evolution of Electronic Commerce as Multichannel Retailing
Instrument”, Procedia Economics and Finance 27: 351 – 360.
13. Chatzoudes, P. C. D. (2016), „Factors affecting e-business adoption in SMEs: an empirical
Research”, Journal of Enterprise Information Management, 29(3).
14. Chen, J. K. C., Windasari, N. A., Pai, R. (2013), „Exploring E-Readiness on E-Commerce
Adoption of SMEs: Case Study South-East Asia”, Proceedings of the 2013 IEEE IEEM: 1382-
1386.
15. Clayton, T. (2002), „New economy measurement and the impact of e-commerce”, lucrare
prezentată la Royal Economics Society Conference, 26 martie.
16. Comisia Europeană (2012) „Digital Agenda for Europe Engagement for growth and jobs”,
Final Report.
17. Comisia Europeană (2017), „Europe's Digital Progress Report (EDPR) 2017”, Country Profile
Romania, https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/scoreboard/romania
18. Cragg, P., Mehrtens, J., Mills, A. (2001), „A model of Internet adoption by SMEs”,
Information and Management, 39: 165-76.
Pagina 369 din 759
19. Damanpour, F., Damanpour, J. (2001) „E-business e-commerce evolution: Perspective and
strategy”, Managerial Finance, 27(7): 16-33.
20. Darch, H., Lucas, T. (2002), „Training as an e-commerce enabler”, Journal of Workplace
Learning, 14(4): 148-55.
21. Dean, D., Digrande, S., Field, D., Lundmark, A., O’Day, J., Pineda, J., Zwillenberg, P. (2012),
„Report The Connected World. The Internet Economy in the G-20”, Boston Consulting Group.
22. DELab UW Country Report (2016) „Digital Transformation of Small and Medium Enterprises
in Romania”, Delab Uniwersytet Warszawski.
23. Durbhakula, V.V.K., Kim, D.J. (2011), „E-business for Nations: A Study of National Level
Ebusiness Adoption Factors Using Country Characteristics- Business-Technology-
Government Framework”, Journal of Theoretical and Applied Electronic Commerce Research,
6(3): 1-12.
24. Eikebrokk, T. R., Olsen, D. H. (2007), „An empirical investigation of competency factors
affecting e-business success in European SMEs”, Information & Management, 44: 364–383.
25. Fisher, J., Craig, A., Bentley, J. (2007), „Moving from a Web Presence to e-Commerce: The
Importance of a Business—Web Strategy for Small-Business Owners”, Electronic Markets,
17(4): 253-262.
26. Ghobakhloo, M., Arias-Aranda, D., Benitez-Amado, J. (2011), „Adoption of e-commerce
applications in SMEs”, Industrial Management & Data Systems, 111(8): 1238-1269.
27. Globerman, S., Roehl, T.W., Standifird, S. (2001), „Globalization and electronic commerce”,
Journal of International Business Studies, 32(4): 749-68.
28. Gregorio, D. D., Kassicieh, S. K. De Gouvea Neto, R. (2005), „Drivers of e-business activity
in developed and emerging markets”, IEEE Transactions on Engineering Management, 52(2):
155-166.
29. Hadjimonolis, A. (1999), „Barriers to innovation for SMEs in a small less developed country
(Cyprus)”, Technovation 19: 561–570.
30. Hamilton, B. A. (2002), „The World’s Most Effective Policies for the E-Economy 2002”,
Booz Allen Hamilton, London.
31. Hart, C., Doherty, N., Ellis-Chadwick, F. (2000), „Retailer Adoption of the Internet –
Implications for Retail Marketing”, European Journal of Marketing 34(8): 954–74.
32. Hong, W., Zhu, K. (2006), „Migrating to internet-based e-commerce: factors affecting e-
commerce adoption and migration at the firm level”, Information & Management, 43(2): 204-
21.
33. International Trade Centre (2016), „Bringing SMEs onto the e-Commerce Highway”, ITC,
Geneva.
34. Internet World Stats, Usage and population statistics, accesat martie 2018,
https://www.internetworldstats.com/stats.htm
35. Johnston, D., Wade, M., McClean, R. (2007), „Does e-Business Matter to SMEs? A
Comparison of the Financial Impacts of Internet Business Solutions on European and North
American SMEs”, Journal of Small Business Management, 45(3), 354–361.
36. Kartiwi, M., MacGregor, R.C. (2007), „Electronic commerce Adoption barriers in small to
Medium-sized Enterprises (SMEs) in Developed and Developing countries: A cross-country
comparison”, Journal of Electronic Commerce in Organizations, 5(3):35-51.
37. Kaynak, E., Tatoglu, E., Kula, V. (2005), „An analysis of the factors affecting the adoption of
electronic commerce by SMEs. Evidence from an emerging market”, International Marketing
Review, 22(6): 623-640.
38. Lee, J. (2004), „Discriminant analysis of technology adoption behavior: a case of internet
technologies in small businesses”, Journal of Computer Information Systems, 44(4):5766.

Pagina 370 din 759

39. Levy, M., Powell, P., Yetton, P. (2001), „SMEs: aligning IS and the strategic context”, Journal
of Information Technology, 16(3): 133-44.
40. Love, P.E.D., Irani, Z. (2004), „An exploratory study of information technology evaluation
and benefits management practices of SMEs in the construction industry”, Information &
Management, 42(1): 227-42.
41. Meckel, M., Walters, D., Greenwood, A. and Baugh, P. (2004) ‘A Taxonomy of E-Business
Adoption and Strategies in Small and Medium-Sized Enterprises’, Strategic Change 13: 259–
69.
42. McKinsey & Company (2016), „Digital globalization: the new era of global flows”, McKinsey
Global Institute.
43. Morgan, A., Colebourne, D. and Thomas, B. (2006), “The development of ICT advisors for
SME businesses: an innovative approach”, Technovation, 26(8): 980-7.
44. Nielsen Global Connected Commerce (2016), „Global connected commerce. Is e-tail therapy
the new retail therapy?”, The Nielsen Company.
45. OCDE (2000), „Small and Medium-sized Enterprises: Local Strength, Global Reach”, Policy
Brief, disponibil la http://www.oecd.org/cfe/leed/1918307.pdf
46. Oliveira, T. and Martins, M.F. (2010), „Understanding e-business adoption across industries
in European countries”, Industrial Management & Data Systems, 110(9): 1337-54.
47. Ordanini, A., Rubera, G. (2010), „How does the application of an IT service innovation affect
firm performance? A theoretical framework and empirical analysis on e-commerce”,
Information & Management 47(1):60-67.
48. Platon, O. E. (2017), „The Evolution of E-Commerce in Romania”, Universitatea Nicolae
Titulescu, Challenges of the Knowledge Society. Business Administration and Marketing,
005:775-779.
49. Premkumar, G. (2003), „A meta-analysis of research on information technology
implementation in small business”, Journal of Organizational Computing and Electronic
Commerce, 13(2): 91-121.
50. Rahayu, R., Day, J. (2017), „E-commerce adoption by SMEs in developing countries: evidence
from Indonesia”, Eurasian Business Review, 7:25–41.
51. Rao, S.S, Metts, G., Monge, C. A. M. (2003) „Electronic commerce development in small and
medium sized enterprises. A stage model and its implications”, Business Process Management
Journal, 9(1):11-32.
52. Rillo, A. D., dela Cruz, V. (2016), „The Development Dimension of E-Commerce in Asia:
Opportunities and Challenges”, Policy Brief, ABDInstitute.
53. Sabou, S., Avram-Pop, B., Zima, L. A. (2017), „The impact of the problems faced by online
customers on ecommerce”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai Oeconomica, 62(2): 77-88.
54. Saffu, K., Walker, J.H., Hinson, R. (2008), „Strategic value and electronic commerce adoption
among small and medium-sized enterprises in a transitional economy”, Journal of Business &
Industrial Marketing, 23(6): 395-404.
55. Sandy, G., Burgess, S. (2003), „A Decision Chart for Small Business Web Site Content”,
Logistics Information Management 16(1): 36–47.
56. Schneider, G.P. (2015), Electronic Commerce, Eleventh Edition. Stamford: Cengace Learning.
57. Scupola, A. (2009), „SMEs’ e-commerce adoption: perspectives from Denmark and
Australia”, Journal of Enterprise Information Management, 22(1/2): 152-166.
58. Simpson, M., Docherty, A. J. (2004), „E-commerce adoption support and advice for UK
SMEs”, Journal of Small Business and Enterprise Development, 11(3): 315-328.

Pagina 371 din 759

59. Singer, J., Fernandes, P. (2018), „Crossing the Digital Border. Four Ways to Transform the
SME Global Market”, Mastercard.
60. Srivastava, S., Teo, T. (2006), „Determinants and impact of e-government and e-business
development: A global perspective”, Proceedings presented at the International Conference on
Information Systems, Wisconsin, 365-378.
61. Stockdale, R., Standing, C. (2006), „A classification model to support SME e-commerce
adoption initiatives ”, Journal of Small Business and Enterprise Development, 13(3): 381-394.
62. Sutanonpaiboon, J., Pearson, A.M. (2006), „E-commerce adoption: perceptions of
managers/owners of small-and medium-sized enterprises (SMEs) in Thailand”, Journal of
Internet Commerce, 5(3): 53-82.
63. Teo, T. L., Chan, C., Parker, C. (2004) „Factors Affecting e-Commerce Adoption by SMEs:
A Meta-Analysis”, ACIS 2004 Proceedings, 54.
64. Thong, J.Y.L. (1999), „An integrated model of information systems adoption in small
businesses”, Journal of Management Information Systems, 15(4): 187-214.
65. UNCTAD (2004), „World Investment Report. The Shift Towards Services”, United Nations
New York and Geneva.
66. UNCTAD (2017), „UNCTAD B2C E-Commerce Index 2017”, United Nations.
67. UNCTAD (2015), „Information Economy Report 2015. Unlocking the Potential of E-
commerce for Developing Economies”, United Nations, Switzerland.
68. UPS - United Parcel Service of America (2015), „2015 European SME Exporting Insights
Study”.
69. UPS - United Parcel Service of America (2016), „2016 European SME Exporting Insights
Study”.
70. Zhu, K., Kraemer, K., Xu, S. (2006), „The Process of Innovation Assimilation by Firms in
Different Countries: A Technology Diffusion Perspective on EBusiness”, Management
Science, 52(10): 1557-1576.
71. Walker, J. H., Saffu, K., Mazurek, M. (2016), „An Empirical Study of Factors Influencing E-
Commerce Adoption/Non-Adoption in Slovakian SMEs”, Journal of Internet Commerce,
15(3): 189-213.
72. World Economic Forum (2013), Global Competitiveness Reports 2012-2013,
http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2012-13.pdf
73. World Economic Forum (2017), Global Competitiveness Reports 2016-2017,
http://www3.weforum.org/docs/GCR2016-
2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2016-2017_FINAL.pdf
74. World Trade Organization (2013), „Electronic commerce, development and small, medium-
sized enterprises”, WT/COMTD/W/193

Pagina 372 din 759

 4. INDUSTRIE

Acronime

ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală

BRIC Brazilia, Rusia, India, China
CAEN Clasificarea Activităților din Economia Națională
CNIPMMR Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România
CDI Cercetare Dezvoltare Inovare
FNGCIMM Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și
Mijlocii
ICR Indicele Competitivității Regionale
IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii
MMACA Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
OTIMMC Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
PCER Programul de Cooperare Elveţiano-Român
PIB Produs intern brut
POR Programul Operațional Regional
SEAP Sistemul Electronic de Achiziții Publice
SBA Small Business Act
SNC Strategia Națională pentru Competitivitate
SNCDI Strategia Națională pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare
TIC Tehnologia Informației și Comunicațiilor
UE Uniunea Europeană
UNCTAD Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare

Pagina 373 din 759

 Rezumat

În prima parte a capitolului ne propunem efectuarea unei analize a situației actuale a

întreprinderilor mici și mijlocii din România, în vederea reflectării punctelor forte ale acestora, a
avantajelor competitive, a punctelor vulnerabile, a oportunităților și a dificultăților cu care se
confruntă. Scopul analizei îl constituie identificarea unor direcții generale către care ar trebui să
fie fundamentate politicile la nivel guvernamental, astfel încât să se asigure dezvoltarea
întreprinderilor mici și mijlocii.
Statisticile Eurostat arată că România are cel mai scăzut număr de IMM-uri raportat la
numărul populației din întreaga Uniune Europeană. Mediul de afaceri în care acestea trebuie să
evolueze este destul de ostil, multe dintre ele fiind la limita supraviețuirii. Percepția generală,
bazată și pe unele studii efectuate, este că puține astfel de afaceri sunt cu adevărat viabile la nivel
macroeconomic, multe dintre ele fiind constituite mai degrabă ca afaceri de familie și fără un
impact deosebit din punct de vedere economic asupra lanțului creării de valoare din economie.
Ca atare, în prima parte, ne propunem prezentarea unui tablou general al IMM-urilor care
activează în industrie, prin analizarea unor date cantitative publicate de către Institutul Național de
Statistică și Eurostat. Aceste date vor permite analizarea obiectivă a situației generale a IMM-
urilor industriale din România, dar și confirmarea sau infirmarea unora dintre ipotezele vehiculate
în media referitoare la rolul IMM-urilor în economie.
Analiza cantitativă efectuată este completată cu o analiză calitativă, pentru realizarea căreia
a fost consultat un studiu publicat anual de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici
şi Mijlocii din România – Carta Albă a IMM-urilor din România, care cuprinde rezultatele unui
sondaj statistic efectuat în rândul IMM-urilor românești. În urma chestionării unor antreprenori ale
căror afaceri acoperă toate ramurile economiei naționale, este reliefată percepția acestora asupra
situației actuale a IMM-urilor, asupra principalelor oportunități și dificultăți întâmpinate, asupra
evoluțiilor viitoare ale firmelor administrate.
Rezultatele obținute au reprezentat un punct de plecare în conducerea propriei investigații,
prin care ne-am concentrat atenția pe ramurile industriale în care activează IMM-urile. Astfel, ne-
am propus identificarea particularitățile acestor ramuri de activitate, punctele nevralgice,
dificultățile întâmpinate, avantajele competitive și oportunitățile oferite de mediul de afaceri.
Plecând de la constatările efectuate, am realizat o analiză SWOT a mediului de afaceri al IMM-
urilor industriale românești.
În vederea identificării oportunităților de evoluție a sectorului IMM-urilor industriale, am
plecat de la premisa că situația financiară a firmelor depinde de nivelul de dezvoltare economică
a regiunii de dezvoltare în care sunt localizate. Drept urmare, în partea a doua a capitolului, ne-am

Pagina 374 din 759

propus evidențierea decalajelor economice dintre cele opt regiuni, utilizând un set de trei
indicatori:
- PIB pe regiuni;
- rata șomajului;
- venitul total mediu lunar pe o gospodărie.
Indicatorii de analiză au capacitatea de evidenția dimensiunea economică a regiunii,
puterea de cumpărare a populației și gradul de ocupare a acesteia, dar și, prin comparație,
disparitățile regionale în profil economic și social.
IMM-urile industriale au o serie de oportunități oferite de către mediul în care evoluează.
Perspectivele de evoluție ale acestora sunt influențate de factori interni (resurse disponibile,
viziunea antreprenorului, abilitățile sale manageriale etc.), dar și de orientările strategice ale
guvernului, care poate decide, prin politicile economice, favorizarea anumitor ramuri de activitate
în care agenții economici locali dețin avantaje competitive pe plan european.
Oportunitățile de dezvoltare pentru micile afaceri din domeniul industrial pot fi desprinse
din două documente strategice elaborate de către Guvernul României: Strategia Națională de
Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020 și Strategia Națională pentru Competitivitate 2015-
2020. Cele două documente reliefează prioritățile strategice ale României până în anul 2020 și
domeniile de activitate care au cel mai mare potențial de dezvoltare economică. Programele de
finanțare concepute de către stat (cu finanțare națională sau europeană) favorizează companiile
care activează în domeniile strategice prevăzute în cele două strategii.
Valorificarea de către antreprenori a oportunităților de dezvoltare și accesarea programelor
de finanțare oferite de către stat presupun efectuarea unor schimbări în modelul de afacere al firmei
respective. Transformările pot fi destul de radicale uneori și necesită o deschidere a antreprenorilor
către inovare pentru a fi implementate cu succes. Gradul de implicare a IMM-urilor industriale
românești în activități de inovare este extrem de redus. Această stare de fapt este cauzată de
resursele financiare limitate, de numărul redus de angajați sau de factori psihologici, ceea ce face
ca inovarea să nu reprezintă o preocupare pentru foarte mulți antreprenori, deși aceasta poate
genera avantaje competitive pe piață.
Pentru a surprinde potențialul de inovare a IMM-urilor industriale românești, am analizat
ramura de activitate în care acestea activează. Sunt ramuri care, prin natura lor, presupun utilizarea
de tehnologie mai avansată în raport cu altele. În efectuarea analizei, am plecat de la statisticile
Eurostat, în care ramurile industriale sunt împărțite în patru categorii, în funcție de tipul de
tehnologie la care se pretează operațiunile desfășurate: tehnologie avansată, tehnologie mediu
avansată, tehnologie mediu scăzută și tehnologie scăzută. În funcție de apartenența IMM-urilor la
o ramură de activitate și, implicit, de accesul la un anumit tip de tehnologie, au fost efectuate

Pagina 375 din 759

analize cu privire la numărul firmelor, numărul personalului și valoarea adăugată ale IMM-urilor
din fiecare grupă.
Remedierea problemelor IMM-urilor industriale necesită implementarea de măsuri
diverse, în funcție de situația concretă a firmei și de resursele disponibile. Pentru rezolvarea
problemelor legate de gestiunea internă a resurselor, măsurile sunt mai simple și depind exclusiv
de abilitățile manageriale ale antreprenorilor. Pentru dezvoltarea firmei, însă, este nevoie de măsuri
mult mai complexe, care produc modificări de amploare în modul de derulare a afacerii și în
strategia întreprinderii. Plecând de la contextul actual al globalizării piețelor, cele mai importante
măsuri pe care le pot adopta antreprenorii pentru creșterea sustenabilă a afacerilor sunt
internaționalizarea, inovarea, digitalizarea și accesarea fondurilor nerambursabile.
În realizarea cercetării, am utilizat atât metode cantitative, cât și calitative. Datele necesare
au fost preluate din surse publice și au fost apoi prelucrate, analizate și interpretate. În formularea
concluziilor, am urmărit redarea fidelă a rezultatelor obținute, dar și surprinderea corelațiilor dintre
fenomene și explicarea legității cauză-efect.
Următoarele metode au fost utilizate cu preponderență:
1) analiza, pentru reliefarea relațiilor dintre variabile, surprinderea factorilor declanșatori
și a modalității de transmitere a influențelor, evidențierea factorilor pozitivi și negativi;
2) sinteza, pentru formularea unor concluzii la finalul cercetării;
3) analiza descriptivă, în prezentarea trăsăturilor caracteristice ale fenomenelor și
proceselor cercetate;
4) analiza dinamică, pentru evidențierea evoluțiilor indicatorilor din seriile de timp
constituite.
Setul de metode utilizate a corespuns obiectivelor cercetării și a permis testarea ipotezelor
fixate și validarea acestora. Rezultatele obținute au confirmat, în bună măsură, premisele inițiale
și au evidențiat elementele cheie cu privire la cerințele de dezvoltare a IMM-urilor industriale și
la măsurile de remediere a dificultăților acestora.
În utlima parte a capitolului, scopul analizei efectuate îl reprezintă reflectarea cadrului
actual de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii și efectuarea de propuneri de
revizuire a politicilor publice, pentru asigurarea dezvoltării durabile a micilor afaceri care
activează în sectorul industrial.
Cadrul de reglementare a activității IMM-urilor este marcat de existența unor instituții cu
atribuții în acest domeniu și de actele normative și programele destinate IMM-urilor. Analiza
cadrului instituțional reprezintă punctul de plecare în activitatea de cercetare, aceasta trebuind
realizată atât la nivel european, cât și la nivel național.
Obligativitatea transpunerii în legislația națională a directivelor europene impune analiza
principalelor prevederi europene care vizează IMM-urile și a modalității de reflectare a acestora

Pagina 376 din 759

în legislația românească. În această privință, cel mai important document elaborat la nivel
european este Small Business Act, adoptat în anul 2008, care a pus, în prim planul politicii
economice a Uniunii Europene, întreprinderile mici și mijlocii. Astfel, unul dintre obiectivele
specifice ale studiului îl reprezintă analiza Small Business Act, a principiilor acestuia și a gradului
de transpunere în legislația națională a prevederilor sale.
Contextul instituțional național este mult mai divers și mai complex. El este marcat de
existența unor acte normative care privesc toți agenții economici, indiferent de mărime, de
existența codului fiscal, dar și de unele acte normative și programe care privesc strict
întreprinderile mici și mijlocii. Instituțiile responsabile de activitatea IMM-urilor sunt, de
asemenea, foarte diverse. În acest studiu, ne-am propus analiza actelor normative care privesc doar
IMM-urile și, în special, pe cele care activează în ramurile industriale. Analiza exhaustivă a
întregului cadru legislativ nu este oportună, având în vedere că cele mai importante prevederi ale
acestora, cu impact asupra IMM-urilor, au fost deja evidențiate în analiza calitativă efectuată în
cadrul primului modul.
Programele de finanțare nerambursabilă, naționale și europene, reprezintă unul dintre cele
mai importante instrumente de sprijin financiar acordat acestei categorii de firme. Pentru a
surprinde incidența lor asupra IMM-urilor, și, în special, neajunsurile date de ghidurile de aplicare,
unul dintre obiectivele studiului este reliefarea tipurilor de programe aplicabile IMM-urilor
industriale și a caracteristicilor acestora. Experiența anterioară în implementarea programelor și
reacțiile mediului de afaceri reprezintă o modalitate sigură de apreciere a eficienței programelor
de finanțare nerambursabilă. Analiza efectuată va permite valorificarea rezultatelor și a
concluziilor trase în propunerile de politici publice.
Opiniile mediului de afaceri cu privire la cadrul legislativ aplicabil IMM-urilor constituie
o sursă de informații pentru revizuirea politicilor publice. Acestea, corelate cu concluziile anchetei
efectuate și cu prevederile Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 –2020 și
ale Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2015 – 2020, care prefigurează domeniile de
dezvoltare în care economia României dispune de avantaje strategice, vor fi utilizate pentru a
fundamenta politicile publice propuse în cadrul prezentului capitol.

Pagina 377 din 759

 4.1. Situația actuală a sectorului IMM-urilor din Industrie.
Realizări și dificultăți întâmpinate

4.1.1. Situația actuală a sectorului IMM-urilor din Industrie

4.1.1.1. Situația generală a IMM-urilor din România

În vederea reliefării situației prezente a IMM-urilor din România, ne propunem efectuarea

unei analize cantitative care vizează numărul acestor unități. Astfel, în tabelele 4.1.1., 4.1.2. și
4.1.3. este redat numărul total de întreprinderi active din perioada 2008-2015, grupate pe clase de
mărime:
- 0-9 angajați;
- 10-49 angajați;
- 50-249 angajați.
Anul 2008 a fost ales ca punct de pornire al seriei dinamice, deoarece în acest an s-a realizat
o revizuire a clasificării activităților din economia națională (CAEN).
Deși numărul personalului reprezintă doar una dintre condițiile pentru ca o firmă să fie
încadrată în categoria IMM-urilor, o astfel de situație este utilă pentru surprinderea potențialului
cantitativ al acestui sector, deoarece majoritatea covârșitoare a firmelor românești cu mai puțin de
250 angajați sunt IMM-uri.
Firmele au fost grupate în trei categorii, în funcție de natura activității:
- întreprinderi agricole;
- întreprinderi din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii;
- întreprinderi financiare şi de asigurări.
Tabelul 4.1.1. redă numărul de unități cu 9 angajați sau mai puțin, pentru perioada 2008-
2015.

Tabelul 4.1.1. Numărul întreprinderilor active din economie (0-9 angajați)

Nr. întreprinderi cu
0-9 angajați 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Întreprinderi agricole 11.782 13.213 13.290 12.853 13.658 14.247 14.928 15.768
Întreprinderi din
industrie, construcţii,
comerţ şi alte servicii 476.884 465.885 419.082 375.479 394.024 406.192 428.191 433.075
Întreprinderi financiare
şi de asigurări 6.372 6.678 6.049 5.759 6.121 6.447 6.393 6.718
Total 495.038 485.776 438.421 394.091 413.803 426.886 449.512 455.561
* Sursa: www.insse.ro, Anuarul Statistic, 2017

Pagina 378 din 759

 Așa cum era de așteptat, cele mai multe unități se regăsesc în sfera industriei, construcțiilor,
comerțului și serviciilor, urmată de sectorul agricol și apoi de cel financiar. Fixarea, ca an de
început al seriei statistice, a anului 2008, an premergător instalării crizei economice în România,
a permis evidențierea impactului turbulențelor economico-financiare asupra numărului de firme
active românești.
Astfel, în domeniul agricol, se observă o creștere considerabilă a numărului de firme în
anul 2009 (de la 11.782 firme la nivelul anului 2008 la 13.213 firme în anul 2009), după care
urmează o creștere moderată în 2010 (13.290) și o ușoară scădere în 2011 (12.853). Anul 2012,
deși an în care efectele crizei încă persistau în România, a marcat relansarea acestui sector, cu un
trend de creștere care s-a menținut până în anul 2015. Dezvoltarea acestui sector se poate explica
prin înființarea a numeroase PFA-uri de către micii fermieri, în vederea accesării de fonduri
nerambursabile. La finalul anului 2015, în acest sector activau 15.768 firme, cu 34% mai multe
față de 2008.
În celelalte două domenii analizate, efectele crizei și-au lăsat o amprentă puternică. În sfera
industriei, construcțiilor și comerțului, de la 476.884 firme înregistrate în 2008, s-a ajuns la un
minim de 375.479 în 2011 (-21%), după care trendul a devenit crescător, înregistrându-se, în anul
2015, 433.075 firme (-9% față de 2008). Acesta este singurul sector dintre cele trei analizate unde
numărul de întreprinderi la sfârșitul perioadei de analiză nu l-a atins pe cel de la începutul seriei.
În domeniul financiar, în anul 2008, erau active un număr de 6.372. Surprinzător, în anul
2009, numărul de firme a crescut la 6.678, deși sectorul financiar a fost primul și cel mai puternic
afectat de criza economică. Scăderea în acest domeniu a survenit însă începând cu anul 2010,
minimul de unități active înregistrându-se la nivelul anului 2011 (5.759 firme, - 10% față de 2008).
În fine, în anul 2015, s-au înregistrat 6.718 firme, în creștere cu 5% față de anul 2008.
Pentru categoria firmelor cu 10-49 angajați, situația numărului de firme active este
prezentată în tabelul 4.1.2.
Situația acestor firme este semnificativ mai bună decât a categoriei precedente. Pe total, se
înregistrează un număr doar cu 0,3% mai mic de firme active la sfârșitul anului 2015 față de anul
2008, cu un minim în anul 2010 (-9%).
Pe activități, domeniul agricol nu a înregistrat scăderi semnificative în niciunul dintre anii
din intervalul analizat. Astfel, în anul 2015, numărul de întreprinderi active este cu 51% mai mare
față de anul 2008, aspect deosebit de favorabil dacă ținem cont de faptul că, spre deosebire de
firmele cu mai puțin de 9 angajați, acestea au o capacitate mult mai ridicată de a crea valoare
adăugată și, implicit, un impact pozitiv mai mare asupra economiei naționale.

Pagina 379 din 759

 Tabelul 4.1.2. Numărul întreprinderilor active din economie (10-49 angajați)
Nr. întreprinderi cu
10-49 angajați 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Întreprinderi agricole 1.572 1.677 1.722 2.066 2.170 2.267 2.301 2.375
Întreprinderi din
industrie, construcţii,
comerţ şi alte servicii 46.160 43.673 41.697 45.221 45.601 45.590 45.142 45.177
Întreprinderi financiare
şi de asigurări 458 450 435 503 504 495 500 501
Total 48.190 45.800 43.854 47.790 48.275 48.352 47.943 48.053
* Sursa: www.insse.ro, Anuarul Statistic, 2017

În domeniul industriei, construcțiilor și comerțului, cea mai mare reducere procentuală a

numărului de unități, față de anul 2008, s-a înregistrat în anul 2010 (-10%), în timp ce, la finalul
perioadei, numărul a fost cu 2% mai mic. Deși pierderile nu au fost recuperate, diferența în privința
numărului de firme active nu este semnificativă (-983 de unități în mărime absolută).
Analiza sectorului financiar scoate în evidență o evoluție mai bună a acestuia. Astfel, de la
458 firme în anul 2008, s-a ajuns la 435 în anul 2010 (-5%), după care s-a atins un maxim la nivelul
anului 2012 (504 unități); după acest an, s-a înregistrat o ușoară scădere, urmată iar de o creștere,
la nivelul anului 2015 numărul de firme fiind cu 9% mai mare față de anul 2008. Și în acest sector
se remarcă o evoluție favorabilă, chiar dacă alternează perioadele de scădere cu cele de creștere.
Pentru firmele cu 50-249 angajați, situația este redată în tabelul 4.1.3.

Tabelul 4.1.3. Numărul întreprinderilor active din economie (50-249 angajați)

Nr. întreprinderi cu 50-249
angajați 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Întreprinderi agricole 214 190 201 205 228 218 217 229
Întreprinderi din industrie,
construcţii, comerţ şi alte
servicii 9.644 8.312 7.782 8.335 8.251 8.130 8.092 8.277
Întreprinderi financiare şi de
asigurări 120 107 102 100 105 106 107 118
Total 9.978 8.609 8.085 8.640 8.584 8.454 8.416 8.624
* Sursa: www.insse.ro, Anuarul Statistic, 2017

Situația acestor firme este cea mai dramatică. Pe total, numărul de firme a scăzut de la
9.978 în anul 2008 la 8.624 în anul 2015 (-14%). Având în vedere că aceste firme sunt relativ mari
ca dimensiune, este lesne de înțeles că și impactul asupra economiei naționale este unul
semnificativ, chiar dacă numărul lor este mult mai mic decât al celorlalte două categorii.
În domeniul agricol, numărul de firme a crescut cu 7% în anul 2015 față de anul 2008, cel
mai mic număr înregistrându-se la nivelul anului 2009 (-11%).
În sfera industriei, construcțiilor și comerțului s-a înregistrat cea mai mare scădere, de 19%,
în anul 2015 față de 2008 (de la 9.644 firme la 8.277). Evoluția acestei categorii de firme a fost

Pagina 380 din 759

sinuoasă, cu creșteri care alternează cu scăderi pe toată perioada analizată. Minimul de firme a fost
înregistrat în anul 2010 (7.782 firme, -14% față de 2008).
Sectorul financiar este reprezentat de un număr mic de firme care atinge un maxim în anul
2008 (120 unități) și un minim în 2011 (100 unități). La sfârșitul perioadei analizate, numărul este
cu 2% mai mic față de începutul perioadei. Deși numărul mai redus de firme poate favoriza o
dinamică relativă mai accentuată, totuși modificările observate se înscriu în tendințele normale
pentru această perioadă.
În figurile de mai jos este reprezentată grafic evoluția numărului de firme active pentru
perioada 2008-2015, pe categorii de mărime, în funcție de numărul personalului angajat.

20,000

15,000

10,000

5,000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.1. Numărul de întreprinderi agricole cu 0-9 angajați

Sursa: realizat pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro

2,500

2,000

1,500

1,000

500

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.2. Numărul de întreprinderi agricole cu 10-49 angajați

Sursa: realizat pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro

250

200

150

100

50

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.3. Numărul de întreprinderi agricole cu 50-249 angajați

Sursa: realizat pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro
Pagina 381 din 759
 600,000

500,000

400,000

300,000

200,000

100,000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.4. Numărul de întreprinderi din industrie, construcţii, comerţ şi alte

servicii cu 0-9 angajați
Sursa: realizat pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro

47,000

46,000

45,000

44,000

43,000

42,000

41,000

40,000

39,000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.5. Numărul de întreprinderi din industrie, construcţii, comerţ şi alte

servicii cu 10-49 angajați
Sursa: realizat pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro
12,000

10,000

8,000

6,000

4,000

2,000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.6. Numărul de întreprinderi din industrie, construcţii, comerţ şi alte

servicii cu 50-249 angajați
Sursa: realizat pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro

Pagina 382 din 759

 6,800
6,600
6,400
6,200
6,000
5,800
5,600
5,400
5,200
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.7. Numărul de întreprinderi financiare şi de asigurări cu 0-9 angajați

Sursa: realizat pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro

520

500

480

460

440

420

400
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.8. Numărul de întreprinderi financiare şi de asigurări cu 10-49 angajați

Sursa: realizat pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro

125
120
115
110
105
100
95
90
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.9. Numărul de întreprinderi financiare şi de asigurări cu 50-249 angajați

Sursa: realizat pe baza datelor preluate de pe www.insse.ro

În ce privește structura întreprinderilor pe activități și pe mărime, după numărul

personalului, aceasta este prezentată în tabelele 4.1.4, 4.1.5. și 4.1.6.

Pagina 383 din 759

 Tabelul 4.1.4. Structura întreprinderilor cu 0-9 angajați
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Întreprinderi agricole 2,38% 2,72% 3,03% 3,26% 3,30% 3,34% 3,32% 3,46%
Întreprinderi din
industrie, construcţii,
comerţ şi alte servicii 96,33% 95,91% 95,59% 95,28% 95,22% 95,15% 95,26% 95,06%
Întreprinderi financiare
şi de asigurări 1,29% 1,37% 1,38% 1,46% 1,48% 1,51% 1,42% 1,47%
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
* Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

Cea mai mare pondere se obține, așa cum era de așteptat, pentru firmele din domeniul
industriei, construcţiilor, comerţului şi altor servicii (95-96%), urmat de domeniul agricol (2-3%)
și de cel financiar (sub 2%). Dinamica celor trei domenii sub aspectul ponderilor în total
întreprinderi active este mult mai puțin pronunțată, deoarece criza economică a afectat (chiar dacă
în proporții diferite) toate sectoarele de activitate.

Tabelul 4.1.5. Structura întreprinderilor cu 10-49 angajați

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Întreprinderi agricole 3,26% 3,66% 3,93% 4,32% 4,50% 4,69% 4,80% 4,94%
Întreprinderi din
industrie, construcţii,
comerţ şi alte servicii 95,79% 95,36% 95,08% 94,62% 94,46% 94,29% 94,16% 94,01%
Întreprinderi financiare
şi de asigurări 0,95% 0,98% 0,99% 1,05% 1,04% 1,02% 1,04% 1,04%
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
* Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

Față de categoria anterioară de firme, se remarcă ponderea ușor mai ridicată a domeniului
agricol (cu un maxim de 4,94% atins în anul 2015), în timp ce sectorul financiar abia depășește
1% în partea a doua a perioadei analizate.

Tabelul 4.1.6. Structura întreprinderilor cu 50-249 angajați

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Întreprinderi
agricole 2,14% 2,21% 2,49% 2,37% 2,66% 2,58% 2,58% 2,66%
Întreprinderi din
industrie,
construcţii, comerţ
şi alte servicii 96,65% 96,55% 96,25% 96,47% 96,12% 96,17% 96,15% 95,98%
Întreprinderi
financiare şi de
asigurări 1,20% 1,24% 1,26% 1,16% 1,22% 1,25% 1,27% 1,37%
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
* Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

Situația acestor firme este oarecum similară cu cea a primei categorii (0-9 angajați),
dinamica fiecărei categorii de întreprinderi fiind chiar mai redusă.
Pagina 384 din 759
 4.1.1.2. Situația generală a IMM-urilor din industrie

Evoluția numărului de IMM-uri din economia națională, pe total industrie (și defalcat în
continuare pe categorii de activități) și pe restul ramurilor non-industriale din economie este redată,
în mod sintetic, în tabelul 4.1.7.

Tabelul 4.1.7. Numărul de IMM-uri active din economie

Nr. unități pe activități 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total industrie, din care: 60.214 57.970 52.591 48.846 50.188 51.359 52.961 53.125
- Industrie extractivă 1.061 1.215 1.150 1.091 1.080 1.052 1.092 1.085
- Industrie prelucrătoare 56.407 53.909 48.214 44.321 45.251 46.016 47.309 47.633
- Producţia şi furnizarea
de energie electrică şi
451 556 835 874 1.003 1.306 1.468 1.426
termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat
- Distribuţia apei;
salubritate, gestionarea
2.295 2.290 2.392 2.560 2.854 2.985 3.092 2.981
deşeurilor, activităţi de
decontaminare
Alte activități non-
472.474 459.900 415.970 380.189 397.688 408.553 428.464 433.404
industriale
TOTAL 532.688 517.870 468.561 429.035 447.876 459.912 481.425 486.529
* Sursa: www.insse.ro, Anuarul Statistic, 2017

Așa cum se observă din datele prezentate, pe total industrie, numărul de IMM-uri active a
înregistrat valoarea maximă la nivelul anului 2008, după care s-a înregistrat o scădere continuă
până la nivelul anului 2011 (48.846 unități, în scădere cu 19% comparativ cu anul 2008). Începând
cu anul 2012, numărul de IMM-uri active din industrie urmează un trend ascendent, ajungând la
nivelul anului 2015 la 53.125 întreprinderi, nivel cu 12% mai redus față de anul 2008. Prin urmare,
criza economico-financiară și-a pus amprenta asupra acestui sector, prin diminuarea masivă a
numărului de firme active.
Din datele prezentate se observă că industria extractivă a avut o evoluție oscilantă, cu un
maxim al numărului de firme atins în anul 2009 (1.215 firme) și un minim în anul 2013 (1.052).
Pe ansamblu, în intervalul 2008-2015, s-a înregistrat o creștere de 2%.
Analiza cantitativă a datelor ne relevă că în ce privește industria prelucrătoare, aceasta
deține cel mai mare număr de firme din cadrul industriei, dar prezintă totodată și cea mai
nefavorabilă situație, cu o diminuare de 16% în perioada analizată. Numărul maxim de firme a fost
atins în 2008 (56.407 firme), iar numărul minim în anul 2011 (44.321 firme).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a
cunoscut și ea o creștere continuă și accelerată, privită prin prisma numărului de IMM-uri. Dacă,
în anul 2008, avea cel mai mic număr de întreprinderi active dintre toate cele patru categorii, la

Pagina 385 din 759

nivelul anului 2015 a ajuns pe locul trei, depășind industria extractivă. Creșterea în perioada
analizată este de 216%, aspect absolut surprinzător.
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare prezintă, de
asemenea, o situație favorabilă, cu spor relativ de 30% în intervalul 2008-2015. De remarcat că
această categorie nu este influențată semnificativ de criza economică, înregistrându-se o scădere
foarte mică a numărului de unități active în anul 2009 (-0,2%), în timp ce maximul este atins în
anul 2014 (3.092 firme).
În continuarea analizei, tabelul 4.1.8. redă ponderea numărului de IMM-uri din ramurile
industriei versus celelalte ramuri ale economiei naționale.

Tabelul 4.1.8. Ponderea numărului de IMM-uri active din industrie și din ramurile
non-industriale
Nr. unități pe
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
activități
Industrie 11,30% 11,19% 11,22% 11,39% 11,21% 11,17% 11,00% 10,92%
Alte activități non-
88,70% 88,81% 88,78% 88,61% 88,79% 88,83% 89,00% 89,08%
industriale
TOTAL 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
* Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

Ponderea IMM-urilor din industrie nu a fluctuat semnificativ în perioada analizată, aceasta

scăzând ușor de la 11,30% în 2008 la 10,92% în 2015. Cea mai mare pondere a fost înregistrată în
2011 (11,39%), iar cea mai mică în anul 2015. Constituie, totuși, un motiv de preocupare tendința
de scădere ușoară conturată după anul 2012.
În cadrul industriei, pe principalele categorii de ramuri, structura IMM-urilor se prezintă
astfel (tabelul 4.1.9):

Tabelul 4.1.9. Structura numărului de IMM-uri active din industrie

Ponderea IMM-urilor
din industrie pe 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
activități
Industrie extractivă 1,76% 2,10% 2,19% 2,23% 2,15% 2,05% 2,06% 2,04%
Industrie prelucrătoare 93,68% 92,99% 91,68% 90,74% 90,16% 89,60% 89,33% 89,66%
Producţia şi furnizarea
de energie electrică şi
0,75% 0,96% 1,59% 1,79% 2,00% 2,54% 2,77% 2,68%
termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţionat
Distribuţia apei;
salubritate, gestionarea
3,81% 3,95% 4,55% 5,24% 5,69% 5,81% 5,84% 5,61%
deşeurilor, activităţi de
decontaminare
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
* Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

Pagina 386 din 759

 Deși industria prelucrătoare are o pondere covârșitoare (în jur de 90% - aspect datorat
multitudinii de ramuri componente), se observă unele modificări în structură în perioada supusă
analizei. Astfel, industria extractivă cunoaște o creștere a ponderii de la 1,76% în 2008 la 2,04%
în 2015. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
crește spectaculos, de la 0,75% la 2,68%. O creștere similară o înregistrează și distribuţia apei,
salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, de la 3,81% și 5,61%. Toate aceste
categorii de ramuri au crescut în detrimentul industriei prelucrătoare, aspect apreciat însă ca
justificat, având în vedere ponderea încă mare a industriei prelucrătoare în total industrie și,
implicit, și dependența ridicată de aceasta.
În figurile 4.1.10-4.1.14 este reprezentată grafic evoluția numărului de IMM-uri active pe
total industrie și pe principalele categorii de ramuri, în perioada 2008-2015.

70,000
60,000
50,000
40,000
30,000
20,000
10,000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.10. Numărul de IMM-uri active pe total industrie

Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

1,250

1,200

1,150

1,100

1,050

1,000

950
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.11. Numărul de IMM-uri active din industria extractivă

Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

Pagina 387 din 759

 60,000

50,000

40,000

30,000

20,000

10,000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.12. Numărul de IMM-uri active din industria prelucrătoare

Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

1,600
1,400
1,200
1,000
800
600
400
200
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.13. Numărul de IMM-uri active din industria producţiei şi furnizării de

energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

3,500
3,000
2,500
2,000
1,500
1,000
500
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Figura 4.1.14. Numărul de IMM-uri active din industria distribuţiei apei;

salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro

În tabelul 4.1.9. este prezentat numărul de IMM-uri industriale pe activități și pe clase de

mărime, pe perioada 2008-2015.

Pagina 388 din 759

 Tabelul 4.1.9. Numărul de IMM-uri industriale pe activități și clase de mărime
Nr.
Activitatea
angajați 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
0-9 753 914 879 800 775 760 806 795
Industrie 10 - 49 251 252 219 240 252 241 240 247
extractivă 50 - 249 57 49 52 51 53 51 46 46
Total 1.061 1.215 1.150 1.091 1.080 1.052 1.092 1.088
0 - 9 41.220 40.092 35.348 30.914 32.102 33.025 34.577 35.108
Industrie 10 - 49 11.337 10.606 9.845 10.184 9.995 9.862 9.612 9.486
prelucrătoare 50 - 249 3.845 3.210 3.018 3.223 3.151 3.127 3.118 3.058
Total 56.402 53.908 48.211 44.321 45.248 46.014 47.307 47.652
Producţia şi 0 - 9 325 433 689 714 849 1.137 1.298 1.272
furnizarea de 10 - 49 75 72 95 110 103 122 119 112
energie electrică 50 - 249 51 51 51 50 51 47 49 44
şi termică, gaze,
apă caldă şi aer Total 451 556 835 874 1.003 1.306 1.466 1.428
condiţionat
Distribuţia apei; 0 - 9 1.795 1.803 1.817 1.865 2.131 2.255 2.394 2.331
salubritate, 10 - 49 319 336 418 507 538 545 521 497
gestionarea 50 - 249 181 150 157 188 185 185 177 161
deşeurilor,
activităţi de Total 2.295 2.289 2.392 2.560 2.854 2.985 3.092 2.989
decontaminare
* Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

Așa cum se observă din datele prezentate, industria prelucrătoare este cel mai bine
reprezentată, cu majoritatea covârșitoare a IMM-urilor din industrie. În cadrul acestei grupe, cele
mai multe firme au mai puțin de 9 angajați, după care urmează subgrupa 10-49 angajați și apoi cea
cu peste 50 angajați. Apreciem că această distribuție este absolut firească, ținând cont de specificul
economiei românești. La finalul perioadei, față de începutul perioadei, s-au înregistrat reduceri la
toate subgrupele (-15%, -16%, respectiv -20%). Se remarcă totodată și scăderea bruscă pe care
numărul de firme o înregistrează în anul 2009, dar și o ușoară creștere în anul 2011 în cazul
ultimelor două subgrupe.
Industria extractivă este slab reprezentată și, pe total, nu are o dinamică accentuată pe
parcursul perioadei analizate (+3%). Pe clase de mărime, o creștere a numărului de firme se obține
doar în cazul subgrupei 0-9 angajați care are și cea mai mare pondere în cadrul acestei industrii.
Firmele din categoria 10-49 angajați au înregistrat o scădere cu 2%, iar cele cu 50-249 angajați au
înregistrat o scădere cu 19%. Constatăm astfel că, pe parcursul perioadei supuse analizei,
alternează anii de creștere cu cei de scădere.
Grupa producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat a înregistrat o majorare semnificativă pentru subgrupa 0-9 angajați (de aproape 3 ori);
subgrupa 10-49 angajați prezintă o creștere de 49%, iar numărul firmelor cu 50-249 angajați scade
cu 14%, pe parcursul perioadei supuse analizei (2008-2015).

Pagina 389 din 759

 Grupa distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare are o
creștere, în structură, la primele două subgrupe (+30% și +56%) și o scădere la subgrupa 50-249
angajați (-11%).
Sintetizând datele prezentate în tabelul 4.1.9., se observă câteva puncte slabe, respectiv o
diminuare semnificativă a numărului de firme din categoria 50-249 angajați, categorie cu o putere
economică semnificativ mai mare comparativ cu celelalte categorii. De asemenea, industria
prelucrătoare, cea mai mare și mai importantă dintre cele patru grupe, a prezentat scăderi majore
la toate categoriile de firme.

Tabelul 4.1.10. Personalul din IMM-urile industriale pe activități și clase de mărime

Nr.
Activitatea
angajați 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
0-9 2.103 2.574 2.395 2.373 2.263 2.274 2.198 2.143
10 - 49 5.231 4.931 4.129 4.656 5.082 4.739 4.700 4.781
Industrie extractivă
50 - 249 6.643 5.802 6.009 5.656 5.687 4.983 4.744 4.637
Total 13.977 13.307 12.533 12.685 13.032 11.996 11.642 11.561
0-9 114.326 107.727 96.969 91.083 90.136 93.739 93.041 98.772
Industrie 10 - 49 251.418 227.727 214.456 221.929 219.657 214.150 209.252 215.906
prelucrătoare 50 - 249 404.589 342.055 319.818 342.377 334.417 333.176 328.710 337.012
Total 770.333 677.509 631.243 655.389 644.210 641.065 631.003 651.690
Producţia şi 0-9 740 921 1.327 1.460 1.693 2.126 2.336 2.423
furnizarea de 10 - 49 1.746 1.592 1.897 2.367 2.185 2.552 2.531 2.519
energie electrică şi
50 - 249 6.613 6.152 6.226 6.089 5.775 5.629 5.557 5.321
termică, gaze, apă
caldă şi aer Total 9.099 8.665 9.450 9.916 9.653 10.307 10.424 10.263
condiţionat
Distribuţia apei; 0-9 4.172 4.160 4.505 5.184 5.572 5.958 5.944 6.285
salubritate, 10 - 49 7.287 7.446 9.532 11.042 11.620 11.544 11.186 11.581
gestionarea
50 - 249 19.277 16.360 17.332 20.007 20.420 20.298 19.078 18.897
deşeurilor, activităţi
de decontaminare Total 30.736 27.966 31.369 36.233 37.612 37.800 36.208 36.763
* Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

Analizând datele din tabelul 4.1.10, se observă o dinamică și o ierarhie asemănătoare cu

situația numărului de firme. Cei mai mulți angajați activează în industria prelucrătoare, urmată, la
mare distanță, de distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare,
apoi de industria extractivă și de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat. Ramurile utilităților și industria extractivă prezintă creșteri în perioada
analizată, în timp ce industria prelucrătoare prezintă o scădere dramatică, de 15%. Totuși, pe
ansamblu, se reține pierderea a peste 110.000 locuri de muncă din cadrul IMM-urilor în perioada
analizată (-14%). Minimul înregistrat a fost în anul 2010 (-17% față de 2008), după care au alternat
creșterile și scăderile.
În tabelul 4.1.11. este prezentată ponderea personalului angajat în IMM-urile active în total
personal din industrie, pe categorii de ramuri industriale.

Pagina 390 din 759

 Tabelul 4.1.11. Ponderea personalului din IMM-urile active în personalul total al
întreprinderilor din industrie
Activitatea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Industrie extractivă 16,03% 17,00% 18,20% 19,30% 22,10% 22,90% 24,40% 25,90%
Industrie prelucrătoare 54,72% 56,30% 55,70% 55,90% 54,90% 54,70% 53,20% 52,50%
Producţia şi furnizarea
de energie electrică şi
10,07% 9,90% 11,40% 12,20% 11,80% 12,80% 13,10% 13,80%
termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţionat
Distribuţia apei;
salubritate, gestionarea
38,93% 36,70% 39,00% 42,20% 42,40% 42,60% 41,90% 41,00%
deşeurilor, activităţi de
decontaminare
* Sursa: www.insse.ro, Anuarul Statistic, 2017

Rezultatele obținute sunt destul de surprinzătoare. Astfel, industria prelucrătoare are cele
mai mari ponderi, de peste 50%, ceea ce înseamnă că atrage cei mai mulți angajați, în detrimentul
marilor companii. Acest lucru este unul favorabil, mai ales că industria prelucrătoare este cea mai
importantă dintre toate categoriile de ramuri industriale. Se confirmă, în acest caz, rolul IMM-
urilor de principal furnizor de oferte de locuri de muncă în economie, capabile să atragă rapid și
flexibil angajați de pe piața muncii. În cazul acestei categorii, se remarcă, după o creștere a
ponderii personalului în anul 2009 (aspect justificat, probabil, prin impactul mai mare al crizei
economice asupra marilor companii industriale), o tendință ușoară de reducere către finalul
perioadei analizate.
Industria extractivă prezintă cea mai mare dinamică, cu o creștere de la 16,03% în anul
2008 la 25,90% în anul 2015. Tendința de creștere a fost continuă, explicată însă și prin
restrângerea activităților marilor operatori de stat.
În domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat, s-au înregistrat evoluții oscilante, creșterile de ponderi au alternat cu scăderile pe tot
parcursul perioadei studiate. Totuși, în anul 2015, ponderea a fost de 13,80%, mai mare cu peste
3% față de anul 2008.
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a avut, de
asemenea, oscilații, dar ponderea la finalul perioadei a fost superioară anului 2008. Și în acest caz
se remarcă ponderea destul de ridicată a personalului angajat în cadrul IMM-urilor, ceea ce arată
forța și potențialul acestora.

Pagina 391 din 759

 4.1.1.3. Situația economică a IMM-urilor din industrie. Impactul asupra
economiei naționale

În vederea evidențierii rolului economic al IMM-urilor și al forței de piață a acestora, în

tabelul 4.1.12. este prezentată, în mod sintetic, situația ponderii deținute de cifra de afaceri a IMM-
urilor active în total firme, pe categorii de ramuri industriale.

Tabelul 4.1.12. Ponderea cifrei de afaceri realizată de IMM-urile active în cifra de

afaceri a întreprinderilor din industrie
Activitatea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Industrie extractivă 9,82% 11,60% 10,20% 10,40% 9,50% 10,50% 11,60% 15,10%
Industrie prelucrătoare 39,67% 41,40% 38,20% 37,40% 36,30% 35,80% 34,60% 35,30%
Producţia şi furnizarea de
energie electrică şi termică,
20,99% 21,10% 23,70% 28,50% 32,60% 31,50% 43,00% 45,00%
gaze, apă caldă şi aer
condiţionat
Distribuţia apei; salubritate,
gestionarea deşeurilor, 63,85% 65,10% 71,00% 68,90% 69,60% 66,40% 64,70% 59,20%
activităţi de decontaminare
* Sursa: www.insse.ro, Anuarul Statistic, 2017

În industria extractivă, IMM-urile au un rol marginal, vânzările totale fiind mai degrabă
nesemnificative în raport cu cele ale marilor companii. Maximul atins este în anul 2015 (15,10%),
în creștere totuși destul de puternică față de anul 2008 (9,82%). Situația se apreciază ca fiind
favorabilă, având în vedere că, prin natura ei, această industrie este rezervată marilor operatori. Un
alt aspect sesizat în acest caz este discrepanța față de ponderile deținute în total personal, acestea
din urmă fiind mult mai mari.
IMM-urile din industria prelucrătoare contribuie cu 35-41% la vânzările totale, procente
semnificativ mai mici față de ponderile deținute în personal. Diferența dintre cele două categorii
de ponderi este pusă pe seama diferențelor de productivitate, aceasta fiind mai ridicată în firmele
mari, aspect normal de altfel în orice economie de piață. Reținem însă contribuția importantă a
sectorului IMM-urilor în vânzările înregistrate de industria prelucrătoare.
Cele mai surprinzătoare rezultate se înregistrează în categoria distribuţiei apei, salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare. IMM-urile dețin o pondere majoritară față de
firmele mari, chiar s-a conturat o tendință de scădere în partea a doua a intervalului analizat. Astfel,
de la o pondere de 63,85% în 2008, s-a ajuns la un maxim de 71% în anul 2010, după care ponderea
a scăzut continuu până la 59,20% în 2015. Situația este totuși favorabilă, cu atât mai mult cu cât
IMM-urile dețin o pondere cumulată în personal mult mai mică față de firmele mari.
Coroborând datele din tabelele 4.1.11. și 4.1.12., a fost calculată rata productivității IMM-
urilor față de productivitatea tuturor firmelor din industrie. Rezultatele sunt redate în tabelul

Pagina 392 din 759

 4.1.13. și permit efectuare de comparații directe între productivitatea medie obținută de IMM-uri
și productivitatea firmelor mari (cu peste 249 angajați).

Tabelul 4.1.13. Rata productivității IMM-urilor față de productivitatea tuturor

firmelor din industrie
Activitatea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Industrie extractivă 61,26% 68,24% 56,04% 53,89% 42,99% 45,85% 47,54% 58,30%
Industrie prelucrătoare 72,50% 73,53% 68,58% 66,91% 66,12% 65,45% 65,04% 67,24%
Producţia şi furnizarea
de energie electrică şi
208,44% 213,13% 207,89% 233,61% 276,27% 246,09% 328,24% 326,09%
termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei;
salubritate, gestionarea
164,01% 177,38% 182,05% 163,27% 164,15% 155,87% 154,42% 144,39%
deşeurilor, activităţi de
decontaminare
* Sursa: prelucrări după Anuarul Statistic, 2017, www.insse.ro
** Productivitatea = Cifra de afaceri / salariat

Așa cum reiese din datele prezentate, industria extractivă prezintă cele mai reduse și
oscilante valori. Cea mai mică rată s-a obținut la nivelul anului 2012 (42,99%), iar cea mai mare
la nivelul anului 2009 (68,24%). Așa cum se observă, trendul a fost de scădere până în anul 2012,
după care s-a înregistrat un trend crescător.
Industria prelucrătoare are ponderi ușor mai ridicate față de cea extractivă, dar trendurile
pe sub perioade sunt similare. În acest caz, cea mai mare rată este 73,53% (obținută în 2009), iar,
cea mai mică, 66,12% (înregistrată în 2012).
Diferențele de productivitate dintre IMM-uri și marile companii sunt absolut normale,
firmele de dimensiune mai redusă neavând la dispoziție resursele financiare necesare pentru
efectuarea de investiții în echipamente la fel ca firmele mari. Din acest motiv, și contribuția lor la
crearea de valoare adăugată este net inferioară.
În cazul celorlalte două categorii de ramuri, rezultatele sunt surprinzătoare. În ambele
cazuri, IMM-urile au o productivitate pe salariat mai mare față de firmele mari. În domeniul
producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, rata
productivității atinge o valoare extrem de ridicată în 2015 (326,09%), după ce, în anul 2008, fusese
de 208,44%. Așadar, de la o productivitate dublă în primul an al intervalului s-a ajuns la o
productivitate triplă în ultimul an analizat.
În privința categoriei distribuţiei apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare, rata productivității este, de asemenea, supraunitară, pe toată perioada analizată,
ceea ce arată o productivitate superioară înregistrată de IMM-uri față de marile companii. În acest
caz, cea mai mare rată se obține în anul 2010 (182,05%), iar, cea mai redusă, în anul 2015
(144,39%). Se remarcă și formarea unui trend descrescător al acestei rate, începând cu anul 2011.

Pagina 393 din 759

 În tabelele 4.1.14. și 4.1.15. sunt prezentate situația valorii adăugate generate de către
IMM-urile din industrie (în mărime absolută și relativă).

Tabelul 4.1.14. Valoarea adăugată la costul factorilor (milioane euro)

Activitatea Nr. angajați 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
0-9 98 23 31 21 31 82 53 61
10 - 49 104 65 55 128 64 119 -70 30
Industrie extractivă 50 - 249 139 115 99 115 140 135 133 133
Total VA IMM 342 203 184 263 235 336 116 224
Total VA sector 3.984 2.480 2.938 3.478 3.603 3.604 3.376 3.377
0-9 673 526 639 559 543 726 661 658
10 - 49 1.965 1.599 1.463 1.567 1.595 1.560 1.836 1.811
Industrie
50 - 249 3.729 3.027 3.195 3.385 3.286 3.544 3.848 3.775
prelucrătoare
Total VA IMM 6.367 5.153 5.296 5.510 5.424 5.830 6.345 6.244
Total VA sector 15.493 11.455 12.778 13.327 13.436 13.963 15.863 15.867
Producţia şi 0-9 21 19 85 149 229 670 430 756
furnizarea de 10 - 49 106 95 87 98 171 360 192 174
energie electrică şi
50 - 249 161 135 166 114 199 253 341 310
termică, gaze, apă
caldă şi aer Total VA IMM 288 249 338 361 599 1.284 963 1.240
condiţionat Total VA sector 2.881 3.001 3.284 3.062 3.386 4.603 3.942 3.943
0-9 41 29 32 41 23 27 42 42
Distribuţia apei;
salubritate, 10 - 49 99 88 104 114 103 92 106 104
gestionarea 50 - 249 253 148 216 233 232 236 226 222
deşeurilor, activităţi Total VA IMM 393 265 352 388 358 355 374 368
de decontaminare
Total VA sector 942 766 920 949 967 976 998 998
* Sursa: prelucrare pe baza datelor http://ec.europa.eu/eurostat

Tabelul 4.1.15. Ponderea valorii adăugate a IMM-urilor industriale în total valoare

adăugată a firmelor din sector
50.00%
45.00%
40.00%
35.00%
30.00%
25.00%
20.00%
15.00%
10.00%
5.00%
0.00%
Producţia şi furnizarea Distribuţia apei;
de energie electrică şi salubritate, gestionarea
Industrie extractivă Industrie prelucrătoare
termică, gaze, apă caldă deşeurilor, activităţi de
şi aer condiţionat decontaminare
2008 8.58% 41.10% 10.00% 41.72%
2009 8.19% 44.98% 8.30% 34.60%
2010 6.26% 41.45% 10.29% 38.26%
2011 7.56% 41.34% 11.79% 40.89%
2012 6.52% 40.37% 17.69% 37.02%
2013 9.32% 41.75% 27.89% 36.37%
2014 3.44% 40.00% 24.43% 37.47%
2015 6.63% 39.35% 31.45% 36.87%

2008 2009 2010 2011 2012

2013 2014 2015 Liniar (2015)

* Sursa: prelucrare pe baza datelor http://ec.europa.eu/eurostat

Pagina 394 din 759

 Situația valorii adăugate create de către IMM-uri este cea mai importantă, deoarece arată
rolul lor în economia națională și contribuția la generarea produsului intern brut. Așa cum se
observă din datele prezentate în tabelul 4.1.14., rezultatele obținute sunt foarte diferite față de cele
obținute din analiza evoluției numărului de firme și a personalului. Singura categorie unde se
înregistrează o creștere este în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă
caldă şi aer condiţionat (creștere de 331%). Celelalte trei grupe înregistrează scăderi, mai reduse
în cazul industriei prelucrătoare (-2%) și al distribuţiei apei, salubrității, gestionării deşeurilor,
activităţilor de decontaminare (-6%). Industria extractivă prezintă o diminuare foarte mare, de
35%.
Evoluția ponderii valorii adăugate create de către IMM-uri în total valoare adăugată create
de către toate firmele industriale, pe categorii după natura activității (tabelul 4.15), este mult mai
utilă pentru surprinderea importanței relative a IMM-urilor în economie.
Astfel, industria prelucrătoare, unde activau cele mai multe firme și unde erau angajate cele
mai multe persoane, are o pondere de 41,10% în valoare adăugată în 2008, pondere care scade la
39,35% în 2015. Totuși, în anul 2008, distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi
de decontaminare are o pondere ușor mai ridicată, de 41,72%, dar care ajunge la 36,87% la sfârșitul
intervalului. Dinamica cea mai accentuată este întâlnită în cazul producţiei şi furnizării de energie
electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; aceasta crește de la 10% în 2008 la 31,45%
în 2015. Industria extractivă are cele mai reduse ponderi pe tot parcursul perioadei analizate, cu
fluctuații de la un an la altul; cea mai mică pondere este înregistrată în 2014 (3,44%), iar, cea mai
mare, în 2013 (9,32%).

4.1.2. Realizări și dificultăți ale IMM-urilor din Industrie

4.1.2.1. Considerații generale privind stadiul actual al IMM-urilor din

industrie
Întreprinderile mici și mijlocii au un rol bine determinat în economia românească. Pe lângă
faptul că absorb o bună parte a angajaților din economie (așa cum s-a arătat anterior), IMM-urile
au o serie de atuuri, printre care contribuția importantă la crearea de produs intern brut.
Studiul statistic realizat în cadrul acestei lucrări a infirmat una dintre percepțiile larg
întâlnite în rândul unei părți a analiștilor economici, și anume că IMM-urile nu contribuie într-o
proporție foarte mare la generarea de valoare adăugată în economie, datorită forței economice mult
mai reduse față de întreprinderile mari. Alte opinii au mers mai departe, considerând că unele
IMM-urile chiar distrug o parte a plusului de valoare creat în economie.

Pagina 395 din 759

 Rezultatele obținute anterior infirmă, în mare parte, aceste opinii. Astfel, IMM-urile au o
serie de avantaje și puncte forte, în special în industria prelucrătoare și în ramurile utilităților, și
mai puțin în industria extractivă. Prezentul studiu nu și-a propus și realizarea unei comparații cu
marile întreprinderi, astfel că atuurile relative ar putea fi mult mai mari, având în vedere că în
economie funcționează o serie de firme mari cu pierderi și care distrug, la rândul lor, plusul de
valoare creat. Mai mult, IMM-urile au o flexibilitate mult mai ridicată, astfel că ele ajung să dispară
mult mai repede în raport cu firmele mari atunci când încep să înregistreze pierderi; în acest fel,
efectul negativ al activității lor asupra altor agenți economici și asupra economiei în ansamblul ei
este atenuat.
Flexibilitatea ridicată și forța economică redusă constituie o vulnerabilitate a IMM-urilor.
Ele nu au puterea de a trece peste șocuri temporare și de a se reface la fel ca firmele mari, astfel că
orice dificultate temporară poate conduce la închiderea unei afaceri care ar putea fi viabilă pe
termen mediu și lung. Din acest motiv, sectorul IMM-urilor necesită o atenție ridicată și un cadru
de reglementare diferit de al celorlalte firme din economie.
Pentru reflectarea principalelor realizări și dificultăți ale IMM-urilor, au fost consultate
surse publice, dar a fost întreprinsă și o anchetă statistică proprie, prin aplicarea unui chestionar
unui număr de 83 de firme ce activează în toate cele 4 macro regiuni ale țării.
Sursa publică principală consultată a fost reprezentată de Carta Albă a IMM-urilor din
România 2016, publicată de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii
din România (CNIPMMR).
Ancheta statistică proprie a fost realizată în rândul a 83 de IMM-uri. Nu a fost realizat un
sondaj statistic, datorită dificultăților în conceperea acestuia, al contactării firmelor și al obținerii
unei rate rezonabile de răspuns. Prin selecția firmelor chestionate, s-a urmărit însă obținerea unui
grad ridicat de relevanță pentru întreg sectorul IMM-urilor din economia națională.
Mediul antreprenorial din perioada recentă este caracterizat prin schimbări radicale, rapide,
de amploare, cu impact major asupra IMM-urilor. Modificările legislative ale sistemului de
impozitare a micro-întreprinderilor, reducerea TVA (până la nivelul de 19%), introducerea
mecanismului split TVA, transferarea contribuțiilor aferente fondului de salarii din sarcina
angajatorilor în sarcina angajaților, introducerea contribuției asiguratorii pentru muncă pentru
angajatori, extinderea bazei impozabile pentru CAS și CASS, modificarea modalității de taxare a
dividendelor, a chiriilor etc. constituie acțiuni de natură să influențeze considerabil activitatea
IMM-urilor. La toate acestea se adaugă criza politică prelungită, modificările de anvergură
efectuate în sistemul legislativ, creșterea rapidă a inflației, a indicelui ROBOR, care au afectat
întreg mediul antreprenorial.
Dacă acești factori, de origine politică, au avut un impact mai degrabă negativ, au existat
și factori interni cu un impact pozitiv asupra IMM-urilor, precum creșterea susținută a PIB din anii

Pagina 396 din 759

2016 și 2017, în special pe seama creșterii consumului populației, urmare a creșterii veniturilor
populației. Avansul accelerat al consumului are un efect direct și rapid asupra micilor afaceri,
multe dintre ele având drept consumatori finali populația.
În ce privește climatul extern, acesta a furnizat însă o serie de factori cu influență negativă.
Brexit-ul, criza migranților, atentatele teroriste, amenințările teroriste și nucleare au introdus efecte
nocive asupra piețelor, cu impact asupra costului finanțării pentru firme și asupra cursului valutar.
În aceste condiții, antreprenorii trebuie să se adapteze rapid la schimbări. Evaluarea
riscurilor (operaționale și financiare), asumarea lor, evaluarea și gestionarea adecvată constituie
elemente de care depinde succesul în afaceri, supraviețuirea firmelor, dezvoltarea sau dispariția
acestora de pe piață. Flexibilitatea tradițională a întreprinderilor mici și mijlocii este cu atât mai
mult testată în prezent, când contextul european induce numeroși factori de risc, dar și numeroase
oportunități, deopotrivă.
În cazul IMM-urilor românești, factorii externi sau cei macroeconomici de natură
financiară au un impact mult mai redus decât asupra marilor companii. Acest lucru, deși pare să
inducă un mecanism de protecție a lor, arată forța de piață redusă și vulnerabilitatea lor. IMM-urile
din România au acces dificil la credite bancare, iar exporturile acestora sunt reduse ca amploare.
Din acest motiv, factorii de risc externi sau cei asociați costului finanțării de pe piața de capital și
riscului valutar au un impact mai redus asupra micilor afaceri.

4.1.2.2. Carta Albă a IMM-urilor din România

Carta Albă a IMM-urilor din România reprezintă o analiză complexă, realizată anual, pe
bază de sondaj statistic, de către CNIPMMR, prin încearcă să surprindă modul în care modificările
intervenite în mediul de afaceri se reflectă în percepțiile antreprenorilor privind impactul asupra
afacerilor pe care aceștia le desfășoară.
În ancheta efectuată în anul 201517, principalele concluzii referitoare la situația generală a
mediului de afaceri al IMM-urilor românești sunt:
- cei mai mulți dintre respondenți s-au declarat neutri vizavi de situația mediului
economic (48%), 34% au susținut că este stânjenitor afacerilor și 18% că este favorabil;
- dintre răspunsurile favorabile afacerilor, cele mai multe s-au întâlnit în categoria de
vârstă 5-10 ani (vechime a firmelor), cele neutre în grupa sub 5 ani, iar cele
stânjenitoare în grupa peste 15 ani;
- pe regiuni de dezvoltare, cele mai optimiste răspunsuri au fost obținute de la firmele
din regiunile sud-est și vest, cele neutre în regiunile Nord-Vest și Centru, iar cele mai

Carta Albă a IMM-urilor din România 2016, http://www.aippimm.ro/files/articles_files/57/6521/carta-alba-a-imm-

urilor-din-romania-2016.pdf
Pagina 397 din 759
 pesimiste în Sud-Vest și Nord-Est;
- după dimensiune, răspunsurile favorabile au fost obținute, cu predilecție, de la
întreprinderile mici, cele neutre de la micro-întreprinderi, iar cele defavorabile tot de la
micro-întreprinderi;
- în funcție de forma juridică, cele mai multe răspunsuri favorabile le-au acordat SRL-
urile, în timp ce răspunsurile neutre au fost acordate cu predilecție de către SRL-uri,
urmate la mică distanță de SA, iar cele stânjenitoare de alte forme de organizare
juridică;
- pe ramuri de activitate, cele mai multe răspunsuri favorabile au fost acordate în turism,
cele neutre în servicii, iar cele stânjenitoare în transporturi;
- de remarcat că, în industrie, răspunsurile favorabile au fost acordate în 23% din cazuri,
răspunsurile neutre în 50%, iar cele defavorabile în 27%.
Apreciem că diversitatea opiniilor manifestate este absolut normală, având în vedere
criteriile de delimitare a respondenților avute în vedere de către CNIPMMR. De asemenea, ancheta
a fost făcută la începutul anului 2016 și a vizat, cu precădere, anul 2015, chiar dacă au fost adresate
întrebări referitoare și la previziunile anilor 2016 și 2017; deoarece, în prezent, aceștia din urmă
reprezintă ani financiari încheiați, opiniile respondenților nu au mai fost reflectate în studiul curent.
Am remarcat că opiniile diferă în funcție de majoritatea criteriilor, ceea ce era oarecum de așteptat.
Ramurile de activitate, regiunile de dezvoltare, agenții economici în diversitatea lor se dezvoltă
diferit, sunt afectați în mod neuniform de către factorii externi, iar cei interni nu fac decât să inducă
particularități suplimentare și să imprime o evoluție specifică pe piață.
Reținem, pe ansamblu, că majoritatea opiniilor exprimate nu reflectă o apreciere pozitivă
asupra afacerilor, chiar dacă au survenit într-o perioadă în care economia României a crescut cu
3,9% (în 2015 față de 2014), iar evoluțiile ulterioare au arătat ritmuri chiar și mai robuste de
creștere. Acest lucru arată o creștere a maturității economiei românești, în care factorii cantitativi
nu mai sunt atât de importanți precum cei calitativi (birocrația, nevoia unor reglementări specifice
pentru IMM-uri, adaptate stadiului actual de dezvoltare, crearea de mecanisme de sprijin pentru
facilitatea ieșirii pe piețele externe, de sprijin financiar etc.). De altfel, una dintre probleme
stringente ale sectorului IMM-urilor este interesul scăzut acordat de către stat (atât la nivel central,
cât și local), la care se adaugă birocrația excesivă și schimbările legislative dese, la care IMM-urile
au o anumită inerție în a se adapta, datorită lipsei resurselor financiare necesare. De asemenea,
concurența produselor de import, a întreprinderilor mari, existența barierelor de intrare, accesul
dificil la finanțare, caracteristicile socio-demografice și economice diferite ale fiecărei regiuni și
piețe conturează un tablou eterogen al sectorului IMM-urilor.
În privința oportunităților de afaceri, ancheta efectuată de către CNIPMMR relevă că cele
mai multe răspunsuri vizează asimilarea unor produse noi, urmată de creșterea cererii pe piața

Pagina 398 din 759

internă, penetrarea pe noi piețe și realizarea unui parteneriat de afaceri. Cele mai puține răspunsuri
date au fost utilizarea noilor tehnologii, obținerea unui grant și creșterea exporturilor. Primele trei
oportunități indicate sunt strâns legate între ele și vizează o dezvoltare organică, extensivă, naturală
a firmelor. Asimilarea de produse/servicii noi este în strânsă legătură cu aprecierile corecte ale
antreprenorilor privind creșterea economiei românești în perioada 2016-2017, ceea ce este un
aspect îmbucurător, rezultat al maturității și profesionalismului managementului. Răspunsurile
oferite la această întrebare relevă, totodată, și slăbiciunea firmelor mici și mijlocii din România.
Resursele financiare pentru achiziția și implementarea noilor tehnologii sunt reduse, accesul la
fondurile nerambursabile europene și guvernamentale este dificil (doar 14% dintre respondenți au
indicat această oportunitate), la fel de dificilă fiind și extinderea pe piețele externe. Numărul redus
al IMM-urilor românești implicate în exporturi constituie, probabil, principala slăbiciune a acestui
sector și arată, de fapt, forța economică redusă a acestora. Antreprenorii români nu țintesc în mod
deosebit piețele externe, iar, pe de altă parte, statul nu acordă un sprijin adecvat pentru sprijinirea
internaționalizării acestor firme. Acesta este și motivul pentru dezvoltarea dificilă a
antreprenoriatului în România, unde numărul de IMM-uri la 1000 de locuitori este cel mai
scăzut din UE.
Analizând intensitatea manifestării acestor oportunități, clasamentul se modifică, oarecum
surprinzător: pe primul loc se situează creșterea cererii interne, urmată de creșterea exporturilor,
introducerea de noi produse, dezvoltarea de parteneriate de afaceri, folosirea noilor tehnologii,
câștigarea unui grant și extinderea pe noi piețe. De notat însă că nu se înregistrează diferențe
semnificative între punctajele acordate acestui criteriu.
În funcție de numărul de ani de la înființare, diferențe notabile între categoriile de firme se
obțin la oportunitățile indicate cu un număr de răspunsuri mai scăzut: obținerea unui grant (11%
la firmele sub 5 ani și 17% la firmele peste 15 ani) și sporirea exporturilor (11% la firmele sub 5
ani și 16% la firmele peste 15 ani). Pe ansamblu, răspunsurile obținute sunt conforme așteptărilor.
Firmele cu vechime mică sunt mai predispuse să înregistreze o creștere mai rapidă, iar firmele care
au rezistat pe piață de mai mult de 15 de ani au o forță economică superioară (dată de fructificarea
oportunităților de creștere pe piața internă și la export, dar și de implementarea de noi tehnologii).
Defalcarea respondenților pe regiuni de dezvoltare a permis reliefarea unei diversități mult
mai mari și mai utile pentru înțelegerea disparităților economice dintre regiuni:
- asimilarea produselor noi a fost indicată în 63% dintre IMM-urile chestionate din Sod
Vest și în numai 34% în Vest;
- creșterea cererii pe piața internă a cumulat răspunsuri între 35% (în Nord Vest) și 69-
70% (în Nord Est și Vest);
- penetrarea pe piețe noi a înregistrat răspunsuri între 39% (Centru) și 61-62% (Vest și
Nord Est);

Pagina 399 din 759

 - realizarea de parteneriate a avut răspunsuri mai puține în Nord Est și Sud Est și mai
multe în Nord Vest;
- utilizarea noilor tehnologii are o frecvență mai mare în Sud Vest (52%) și mai mică în
Vest și București-Ilfov (31-33%);
- câștigarea unui grant are răspunsuri mai multe în Vest și Centru și mai puține în
București-Ilfov;
- sporirea exporturilor prezintă șanse mai mari în Nord Est și Sud Est și mai scăzute în
București-Ilfov și Sud.
Opiniile foarte diverse înregistrate arată situația foarte diferită a IMM-urilor și a piețelor
pe care activează. Astfel, regiunea NE are ca puncte forte dezvoltarea afacerilor, regiunea Sud Est
- creșterea internă, introducerea de tehnologii, creșterea exporturilor, regiunea Sud - asimilarea de
produse noi, Sud Vest - introducerea de noi produse și folosirea de noi tehnologii, Vest - creșterea
internă, penetrarea pe noi piețe și obținerea unui grant (e singura regiune care se distanțează la
acest capitol), Nord Vest - asimilarea de produse, penetrarea pe noi piețe și realizarea de
parteneriate, Centru - asimilarea de produse, folosirea de noi tehnologii, în timp ce București-Ilfov
nu se remarcă decisiv la nici un capitol. Observăm că răspunsurile oferite reflectă oportunitățile
geografice în care operează firmele, dar ele trebuie privite și în mod relativ, unele firme operând
pe piețe mature (cazul București-Ilfov), unde oportunitățile de dezvoltare sunt mai slabe și fără ca
aceasta să însemne o situație nefavorabilă pe ansamblu.
Pe clase de mărime, surprindem o creștere mai mare așteptată de către firmele mici, în timp
ce penetrarea pe noi piețe este rezervată, în special, firmelor de dimensiune medie și cu forță
economică superioară. Aceleași firme sunt mai puțin susceptibile să se angajeze în crearea de
parteneriate și în obținerea unui grant, dar au șanse mult mai mari să își crească exporturile.
Analiza răspunsurilor oferite după ramura de activitate a respondenților permite tragerea
unor concluzii utile pentru identificarea potențialului și direcțiilor de dezvoltare ale domeniilor de
activitate:
- asimilarea produselor: comerțul a prezentat cele mai multe răspunsuri, aspect normal,
având în vedere că, prin natura sa, se pretează în mod facil la un astfel de trend, fără
nici un efort financiar suplimentar;
- creșterea cererii interne: răspunsurile au fost destul de echilibrate; cele mai slabe șanse
se întâlnesc în servicii, iar cele mai ridicate în industrie;
- extinderea pe noi piețe: construcțiile domină în mod surprinzător, iar industria are cele
mai puține răspunsuri;
- parteneriatele de afaceri: serviciile prezintă cele mai multe răspunsuri;
- introducerea de noi tehnologii: în construcții și în transporturi sunt cele mai mari șanse
(unde achiziția de noi utilaje/mijloace de transport constituie o practică curentă,
Pagina 400 din 759
 normală, de extindere/reînnoire);
- obținerea de granturi are cele mai mari șanse în transporturi, ceea ce constituie o
surpriză, deoarece finanțările nerambursabile acordate acestui sector sunt mai
restrictive;
- creșterea exporturilor este mai probabil să fie întâlnită în industrie și transporturi.
Carta Albă a urmărit și identificarea principalelor obstacole întâmpinate de către sectorul
IMM-urilor în activitatea derulată. Cele mai mari probleme ridicate au fost legate de birocrație,
fiscalitate, corupție, controale excesive și concurența neloială. Cele mai mici probleme sunt legate
de cunoașterea acquis-ului comunitar, obținerea de consultanță, scăderea cererii la export, neplata
datoriilor de către stat. Răspunsurile obținute sunt conforme așteptărilor; IMM-urile se confruntă
cu probleme curente în relația cu organele statului (birocrație, fiscalitate, controale), în mare parte
și pentru că antreprenorii trebuie să gestioneze singuri aceste probleme birocratice. În același timp,
dificultățile cele mai puțin importante sunt mai degrabă întâlnite în cazul firmelor mari.
În funcție de vârstă, răspunsurile oferite reflectă, de asemenea, experiența și forța de piață
a IMM-urilor. Firmele tinere, cu mai puțin de 5 ani vechime pe piață, sunt mai afectate de birocrație
și de fiscalitate și mai puțin de inflație și de costul creditelor (întrucât nu acces la finanțare de pe
piață), dar și de neplata la timp a facturilor de către instituțiile de stat (deoarece nu au relații cu
statul) sau de scăderea cererii la export. În schimb, firmele cu peste 15 ani vechime sunt preocupate
de calitatea infrastructurii, accesul la credite, plata la timp a facturilor de către stat, de scăderea
cererii interne și mai puțin de fiscalitate și de controalele excesive. Aceste firme dovedesc
maturitate, prin mutarea accentului către zonele de interes ale firmelor de dimensiune mai mare,
ele reușind să depășească dificultățile care însoțesc o afacere nou înființată.
Regiunile de proveniență a IMM-urilor prezintă atât rezultate așteptate, cât și unele
surprinzătoare:
- unii factori obiectivi, precum birocrația, fiscalitatea, controalele sunt percepute diferit
în diversele regiuni ale țării: cele mai puțin tolerante IMM-uri sunt din Nord Vest,
Centru și București-Ilfov, iar cele mai indiferente sunt din Vest;
- corupția constituie o problemă în Sud Est și Sud Vest și mai puțin în Vest și Nord Vest,
regiuni mai dezvoltate din punct de vedere economic;
- scăderea cererii interne constituie o problemă stringentă pentru Nord Est, o regiune
săracă și cu o putere de cumpărare scăzută a populației;
- angajarea și menținerea personalului reprezintă o problemă pentru regiunile dezvoltate
cu șomaj scăzut (Vest, Nord Vest) și mai puțin pentru regiunile din Sud Vest și Sud;
regiunea București-Ilfov, deși are o rată redusă a șomajului, reprezintă un pol de
atragere a forței de muncă, astfel că înregistrează o rată medie de răspuns la această
sursă de dificultăți;

Pagina 401 din 759

 - întârzierile la încasarea facturilor de la entitățile private reprezintă o problemă pentru
regiunea Vest și mai puțin pentru Sud Vest;
- calitatea slabă a infrastructurii este indicată în mod deosebit de către respondenții din
Vest și Nord Est și mai puțin de cei din Nord Vest; motivațiile sunt evident diferite,
regiunea Nord Est, mai săracă, nu dispune de conexiuni cu restul țării, în timp ce
regiunea Vest, mai bogată, dar și cu rețele mai bune, este ”sufocată” de traficul actual.
Pe clase de mărime, firmele mici sunt mai afectate de birocrație, fiscalitate și controale,
aspecte mai puțin importante pentru firmele mijlocii, care dispun de experiența și resursele umane
necesare pentru rezolvarea acestor probleme. În schimb, firmele mijlocii sunt mai preocupate de
personal, concurența produselor din import, accesul la credite, scăderea cererii la export, aspecte
care arată un grad superior de dezvoltare economică.
În funcție de ramura de activitate, birocrația, fiscalitatea și controalele afectează, în mod
deosebit, comerțul și serviciile, aspect absolut normal. Corupția este percepută ca o problemă
majoră în comerț și servicii și mai puțin în construcții și turism. Concurența neloială constituie o
problemă în construcții, iar personalul și calitatea slabă a infrastructurii sunt indicate ca dificultăți,
în special, în turism.
Studiul efectuat de către CNIPMMR este deosebit de util, arătând problemele percepute de
diferiți antreprenori, în funcție de situația lor particulară: experiența în afaceri, dimensiunea firmei,
localizarea geografică, ramura de activitate. Deși percepțiile respondenților sunt influențate de
cazurile lor particulare, includerea în anchetă a unui număr mare de firme elimină, din interpretarea
generală a rezultatelor, subiectivismul și arată un tablou al situației generale a IMM-urilor
românești. Mai mult, studiul trebuie privit în comparație și cu studiile anilor anteriori, pentru a
evidenția corect dinamica mediului de afaceri și situația actuală a anumitor categorii de IMM-uri.
Apreciem însă că sectorul IMM-urilor este unul matur, deși insuficient dezvoltat, orientat mai
degrabă către piața internă, dar puternic concurențial și cu o varietate de factori de influență interni,
dar și locali, regionali și naționali.

4.1.2.3. Anchetă statistică în rândul IMM-urilor industriale

Studiul CNIPMMR ne-a permis surprinderea situației actuale a întreprinderilor mici și

mijlocii din România. Pentru a răspunde însă obiectivelor prezentei lucrări, am considerat necesară
efectuarea unei alte anchete statistice, în rândul antreprenorilor care activează doar în industrie,
pentru a surprinde problemele specifice ale acestui sector de activitate.
În vederea realizării anchetei statistice, selecția firmelor chestionate s-a făcut prin
consultarea bazei de date disponibile pe site-ul www.topfirme.ro. Pentru fiecare regiune de
dezvoltare, au fost selectate toate județele componente, apoi, în mod aleatoriu, din fiecare județ au
Pagina 402 din 759
fost reținute anumite coduri CAEN în funcție de care este realizat topul firmelor pe site. Prin
selecția codurilor CAEN, s-a urmărit cuprinderea în anchetă a tuturor celor patru grupe industriale
majore (industrie extractivă, industrie prelucrătoare, producţia şi furnizarea de energie electrică şi
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare).
S-a avut în vedere cuprinderea în anchetă a unui număr total de 151 de IMM-uri, împărțite
după două criterii: regiunea de dezvoltare și grupa majoră industrială.
După regiunea de dezvoltare, alocarea s-a făcut astfel:
 9 firme din regiunea Sud Vest Oltenia;
 11 firme din regiunea Sud Muntenia;
 13 firme din regiunea București-Ilfov;
 10 firme din regiunea Sud Est;
 13 firme din regiunea Nord Est;
 10 firme din regiunea Centru;
 8 firme din regiunea Vest;
 9 firme din regiunea Nord Vest.
Cele 151 de firme au fost stratificate pe cele patru grupe industriale, în conformitate cu
ponderile la nivel național din anul 2015, respectiv:
 2,04% din industria extractivă (au fost alocate 3 firme);
 89,66% din industria prelucrătoare (135 firme);
 2,68% din producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat (4 firme);
 5,61% din distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare (9 firme).
Firmele reținute în anchetă au fost contactate fie personal, fie prin e-mail sau telefonic, în
baza datelor de contact. Dintre cele 151 de firme cuprinse inițial în anchetă, s-au colectat date
valide de la 83 de firme.
Chestionarul elaborat (Anexa 4.1) cuprinde un număr de 19 întrebări atât închise, cât și
deschise, acestea din urmă fiind considerate utile pentru a obține reacții și răspunsuri la anumite
obiective mai sensibile ale anchetei.
Aprecierea situației generale a mediului de afaceri este mai degrabă nefavorabilă
afacerilor (46%), în timp ce numai 29% dintre respondenți consideră că acesta este favorabil. Un
procent de 25% dintre persoanele intervievate consideră că acesta nu este nici favorabil, nici
nefavorabil.

Pagina 403 din 759

 Tabelul 4.1.16. Percepția asupra mediului de afaceri românesc
Favorabil afacerilor 29%
Nefavorabil afacerilor 46%
Nici favorabil, nici nefavorabil 25%

25% 29% Favorabil afacerilor

Nefavorabil afacerilor

46%
Nici favorabil, nici
nefavorabil

Figura 4.1.15. Percepția asupra mediului de afaceri românesc

Șansele de dezvoltare a firmei în cursul anului 2018 sunt apreciate ca favorabile de către
44% dintre respondenți; 29% consideră că afacerea lor va rămâne la același nivel, iar 27% că își
va restrânge activitatea. Aceste rezultate sunt în concordanță cu estimările de creștere a economiei
naționale, unde încă se vor manifesta efectele creșterilor de salarii ale populației din anii anteriori
și care vor favoriza consumul în continuare. IMM-urile depind în mod direct de consumul
populației, aceasta reprezentând majoritatea clienților lor. Aceste percepții trebuie interpretate și
în contextul traversat de către mediul de afaceri românesc în prezent. După doi ani de creștere
susținută a economiei, ritmul de creștere se va atenua în anii următori, dar acesta încă va fi suficient
de puternic, peste media înregistrată de UE și chiar de țările din Europa Centrală și de Est. În acest
condiții, menținerea micilor afaceri la același nivel sau chiar o ușoară restrângere a activității nu
reprezintă neapărat un pericol pentru supraviețuirea firmelor, astfel de evoluții fluctuante fiind
normale într-o economie, dar și pentru o afacere.

Tabelul 4.1.17. Estimările de dezvoltare a firmei în anul 2018

Se va dezvolta 44%
Își va restrânge activitatea 27%
Va rămâne la același nivel 29%

Pagina 404 din 759

 29% Se va dezvolta
44%
Își va restrânge
activitatea
27%
Va rămâne la același
nivel

Figura 4.1.16. Estimările de dezvoltare a firmei în anul 2018

Principalele oportunități de afaceri identificate de către antreprenori pentru anul 2018

sunt creșterea cererii pe piață (41% dintre răspunsuri au indicat această variantă), urmată de
extinderea portofoliului de produse (28%), extinderea pe noi piețe (17%), implementarea de noi
tehnologii (13%) și atragerea de finanțare nerambursabilă (7%). Aceste răspunsuri, deși aparent
pozitive în bună măsură, trebuie analizate în funcție de situația curentă a IMM-urilor. Existența
unui potențial nu înseamnă neapărat și posibilitatea fructificării lui, știut fiind faptul că micile
afaceri au o forță economică scăzută și resurse financiare limitate. Identificarea corectă a unor
oportunități arată mai degrabă o îmbunătățire a maturității antreprenoriale a
managerilor/administratorilor firmelor, aceasta fiind una dintre problemele cronice ale sectorului
IMM-urilor în trecut, care a și dus la închiderea multor firme după criza economico-financiară
apărută în anul 2009.

Tabelul 4.1.18. Oportunități de afaceri în anul 2018

(întrebare cu răspuns multiplu)
Extinderea portofoliului de produse 28%
Creșterea cererii pe piață 41%
Extinderea pe noi piețe 17%
Implementarea de noi tehnologii 13%
Atragerea de finanțare nerambursabilă 7%

Pagina 405 din 759

 7%
13% 28%

17%

41%

Extinderea portofoliului de produse Creșterea cererii pe piață

Extinderea pe noi piețe Implementarea de noi tehnologii
Atragerea de finanțare nerambursabilă

Figura 4.1.17. Oportunități de afaceri în anul 2018

Extinderea portofoliului de produse nu înseamnă, pentru micile afaceri, lansarea de produse

absolut noi, rezultat al unei activități de cercetare-dezvoltare foarte intense. De obicei, în acest
sector, chiar dacă este vorba de ramuri cu profil industrial, extinderea portofoliului se rezumă la
mici modificări ale produselor sau introducerea unor noi, prin extinderea gamei sortimentale.
Diversificarea portofoliului depinde, astfel, mai mult de cererea pieței, antreprenorii dispunând
deja de know-how-ul necesar pentru realizarea acestor produse, motiv pentru care această
oportunitate trebuie judecată în strânsă legătură cu o altă variantă de răspuns, și anume creșterea
cererii pe piață (unde, de asemenea, s-a obținut o rată ridicată de răspunsuri favorabile).
Extinderea pe noi pieței este, de obicei, limitată la piața locală, cel mult regională.
Extinderea la nivel național sau chiar extern este încă o provocare prea mare pentru majoritatea
IMM-urilor românești. Implementarea noilor tehnologii este de asemenea limitată; numărul de
răspunsuri obținute a fost destul de scăzut, iar noile tehnologii nu înseamnă, pentru micile afaceri,
un impact decisiv asupra activității. Este, mai degrabă, restrânsă la achiziția unui număr mic de
utilaje, care nu au o valoare foarte mare și care nu sporesc considerabil asupra creșterii
productivității muncii.
Atragerea de finanțare nerambursabilă a fost indicată și în studiul CNIPMMR ca
reprezentând o problemă pentru IMM-uri. Antreprenorii nu au educația și cunoștințele necesare
pentru a aplica pentru astfel de finanțări, deși în ultimii ani au fost numeroase apeluri dedicate lor,
inclusiv pentru industrie. Birocrația excesivă aferentă implementării proiectelor, lipsa
cunoștințelor necesare pentru scrierea unui proiect de finanțare, costurile ridicate solicitate de
firmele de consultanță constituie bariere în calea accesării de către micii antreprenori a unor astfel
de surse.
Răspunsurile respondenților în ce privește avantajele competitive ale firmei sunt foarte
diverse și destul de surprinzătoare.
Pagina 406 din 759
 Tabelul 4.1.19. Avantajele competitive ale firmei
Avantaj Avantaj ușor Avantaj Avantaj Avantaj
insignifiant semnificativ moderat semnificativ crucial
semnificativ
Prețul 6% 14% 23% 28% 29%
Activități de marketing
16% 18% 24% 20% 22%
și promoționale
Rapiditatea prestării
10% 24% 22% 17% 27%
serviciului
Reputația 8% 10% 28% 37% 17%
Avantaje de cost 7% 5% 17% 28% 43%
Designul produsului 10% 25% 19% 24% 22%
Calitatea produsului 6% 4% 19% 29% 42%
Atenția acordată
13% 17% 27% 30% 13%
nevoilor clienților
Experiența personalului 10% 23% 28% 31% 8%

Așa cum se observă, prețul este destul de important, majoritatea răspunsurilor indicându-l
în zonele superioare ale intervalului de valori; numai 6% l-au declarat insignifiant sau ușor
semnificativ. Pe de altă parte, activitățile de marketing nu au cumulat răspunsuri destul de
echilibrate. Aceasta înseamnă că o parte a IMM-urilor nu are nevoie sau nu are resurse financiare
pentru a investi în astfel de activități, astfel că modelul de business nu este construit pe investirea
unui efort semnificativ în această direcție.
Rapiditatea prestării serviciului de livrare către consumatori are cele mai multe răspunsuri
în categoria avantaj crucial, urmat de avantaj ușor semnificativ. Și aici se constată o distribuție a
răspunsurilor pe o plajă mai mare. În schimb, reputația este destul de importantă, 37% dintre
respondenți indicând-o avantaj semnificativ, iar 28% ca avantaj moderat semnificativ. Avantajul
de cost este concentrat în zona superioară a plajei de valori, în timp ce IMM-urile pentru care
importanța acestui avantaj competitiv este redusă este de numai 7%. Designul produsului are cele
mai multe răspunsuri la avantaj ușor competitiv, dar se înregistrează suficiente răspunsuri și pe
zonele superioare. Calitatea produsului este foarte importantă, cu 71% dintre răspunsuri obținute
în plaja superioară. Atenția acordată nevoilor clienților are o distribuție aproximativ normală, cu
concentrarea unui număr mare de răspunsuri în zona centrală. Experiența personalului este destul
de importantă, dar nu crucială. Și aici, cele mai multe răspunsuri par concentrate în zona centrală.
Probabil, acest lucru se explică prin faptul că unele IMM-uri sunt afaceri de familie și nu se
bazează pe angajați externi; de asemenea, IMM-urile nu pot concura cu marile firme pentru
angajații cei mai bine pregătiți, astfel că trebuie să se mulțumească cu ceea ce găsesc.
Răspunsurile oferite permit tragerea unor concluzii foarte interesante. IMM-urile duc mai
degrabă o politică de supraviețuire, fără a se concentra pe o anumită strategie de afaceri și fără a
investi resurse importante în aceasta. Prețul este important, dar firmele par să se ralieze trendului

Pagina 407 din 759

pieței, deoarece activitățile de marketing, reputația, designul produsului nu sunt cruciale, ca în
cazul firmelor mari. Calitatea produsului este în schimb importantă, ca și reputația, dar, în acest
din urmă caz, ea pare mai degrabă legată de reputația personală a antreprenorului și nu de cea a
firmei. De altfel, mulți întreprinzători se bazează pe sfera de cunoștințe proprii pentru a atrage
clientela, din acest motiv reputația și calitatea produselor sunt definitorii. Aceste constatări arată o
imagine nu prea favorabilă sectorului IMM-urilor, semnificând vulnerabilități ale lor în fața unor
competitori mai puternici. Ele ocupă însă o nișă de piață pentru care încă au consumatori, atât timp
cât veniturile nu le permit să migreze în segmente de piață superioare.
Concurența pe piață este apreciată ca puternică de 44% dintre respondenți, în timp ce 27%
dintre ei o consideră moderat puternică, 19% moderată, 8% moderat scăzută, iar 2% scăzută.
Răspunsurile obținute arată o stare de normalitate și o percepție obiectivă a antreprenorilor asupra
pieței. Concurență există în prezent în toate ramurile industriei. Ocuparea unor nișe de piață de
către anumiți antreprenori determină și o concurență mai scăzută, dar astfel de situații sunt destul
de rare, după cum se observă din analiza răspunsurilor oferite.

Tabelul 4.1.20. Concurența de pe piață

Puternică 44%
Moderat puternică 27%
Moderată 19%
Moderat scăzută 8%
Scăzută 2%

2%
8% Puternică
19% 44% Moderat puternică
Moderată
27% Moderat scăzută
Scăzută

Figura 4.1.18. Concurența de pe piață

Produsele de import determină concurență pentru majoritatea covârșitoare a IMM-urilor;

81% dintre acestea se confruntă cu această situație. Deși nu este un lucru îmbucurător, concurența
externă există în România, pe toate piețele, iar acest factor trebuie integrat ca atare în strategia de
afaceri a firmelor. Negarea sau ignorarea produselor de import, dintre care unele pot fi mai ieftine,
altele mai slabe sau mai bune calitativ, poate conduce la decizii de afaceri greșite luate de către
antreprenori. Faptul că cei mai mulți respondenți recunosc existența concurenței produselor de
import este un lucru îmbucurător; ei trebuie însă să identifice avantajele concurențiale ale firmei
și ale produselor lor pentru a face față importurilor.

Pagina 408 din 759

 Tabelul 4.1.21. Existența concurenței produselor de import
Da 81%
Nu 19%

Intervievarea cu privire la percepția asupra concurenței produselor de import a condus la

obținerea a 43% dintre răspunsuri în favoarea unei concurențe neloiale exercitate de către aceste
produse, în timp ce 57% consideră concurența ca fiind loială. Apreciem că aceste răspunsuri sunt
marcate în mod crucial de subiectivism. Ramurile industriale (cu excepția celor alimentare) sunt
puțin subvenționate în majoritatea statelor, astfel că importurile de produse pot fi apreciate, în
general, ca făcând o concurență loială celor autohtone. Rata destul de ridicată de răspunsuri
înregistrată în favoarea unei concurențe neloiale nu indică existența unui număr ridicat de firme
din industria alimentară, ci mai degrabă așteptările, apreciem noi, eronate ale antreprenorilor cu
privire la sprijinul pe care ar trebui să îl acorde statul sectorului IMM-urilor. De multe ori,
antreprenorii înțeleg acest sprijin printr-unul financiar și mai puțin printr-un sprijin din sfera
reglementării sau al politicilor publice.

Tabelul 4.1.22. Percepția asupra concurenței produselor de import

O concurență neloială 57%
O concurență loială 43%

43%
O concurență neloială
57%
O concurență loială

Figura 4.1.19. Percepția asupra concurenței produselor de import

Așa cum rezultă din răspunsurile oferite de către antreprenori, IMM-urile din România
sunt puțin interesate de activitatea de inovare. Un procent de 59% dintre acestea nu a introdus
nicio inovație în ultimii 3 ani. De asemenea, numai 19% au introdus produse noi/îmbunătățite din
punct de vedere tehnologic, operațiuni care presupun și un efort investițional mai mare. 23% au
îmbunătățit metodele de producție, iar 31% au introdus îmbunătățiri tehnologice în activitatea de
aprovizionare, depozitare sau distribuție. Așadar, IMM-urile nu dispun de resursele financiare
pentru a-și îmbunătăți substanțial activitatea prin inovarea, iar, atunci când o fac, se axează pe
acele investiții care presupun un cost mai redus, dar care au și un impact mai mic asupra eficienței
operaționale.

Pagina 409 din 759

 Tabelul 4.1.23. Inovații introduse în activitatea operațională în ultimii 3 ani
(întrebare cu răspuns multiplu)
Produse noi/îmbunătățite din punct de vedere
tehnologic 19%
Metode de producție noi/îmbunătățite din punct de
vedere tehnologic 23%
Îmbunătățiri tehnologice în activitatea de
aprovizionare, depozitare sau distribuție 31%
Nu a introdus inovații 59%

Produse noi/îmbunătățite din

punct de vedere tehnologic
19%
59%
23%
Metode de producție
noi/îmbunătățite din punct de
31% vedere tehnologic
Îmbunătățiri tehnologice în
activitatea de aprovizionare,
Nu a introdus inovații
depozitare sau distribuție

Figura 4.1.20. Inovații introduse în activitatea operațională în ultimii 3 ani

În schimb, în următorii trei ani, 55% dintre IMM-uri intenționează să introducă inovații în
produse sau în activitatea de producție, aspect care arată o îmbunătățire față de ultimii trei ani.
45% dintre firme nu intenționează să facă astfel de investiții, fie pentru că nu au nevoie, fie pentru
că nu au resursele financiare necesare.

Tabelul 4.1.24. Intenția de a introduce inovații în produse sau în activitatea de

producție în următorii 3 ani
Da 55%
Nu 45%

Implicarea întreprinderilor mici și mijlocii în activitatea de cercetare-dezvoltare este

marginală. 75% dintre ele nu au fost niciodată implicate în astfel de activități, 17% ocazional, iar
8% continuu. Activitatea de dezvoltare de noi produse este foarte costisitoare și incertă ca rezultat,
motiv pentru care obținerea acestor răspunsuri nu este surprinzătoare. Pentru IMM-uri, progresul
tehnic înseamnă mai degrabă achiziția de tehnologie decât dezvoltarea ei.

Tabelul 4.1.25. Implicarea în activități de cercetare-dezvoltare

Continuu 8%
Ocazional 17%
Niciodată 75%

Pagina 410 din 759

 8%

17% Continuu
Ocazional
75%
Niciodată

Figura 4.1.21. Implicarea în activități de cercetare-dezvoltare

Intervievarea cu privire la obiectivele prioritare ale firmei a indicat următoarele

răspunsuri:
- înlocuirea produselor aflate la finalul duratei de viață: nu reprezintă o prioritate pentru
aceste firme. Numai 16% au indicat acest obiectiv ca fiind semnificativ, iar 20% ca fiind
crucial. Răspunsurile oferite sunt în acord cu celelalte constatări: IMM-urile preferă să se
alinieze unei tendințe, iar orizontul lor strategic este destul de limitat.
- extinderea gamei de produse: distribuția este aproximativ normală, majoritatea
răspunsurilor fiind concentrate în zona de mijloc;
- reducerea timpilor de producție: o varietate de răspunsuri a fost obținută, fără a se distinge
o concentrare într-o anumită zonă, chiar dacă cele mai multe răspunsuri (25%) au indicat-
o ca fiind obiectiv crucial. Aceasta denotă importanța redusă acordată unui obiectiv care ar
trebui să se transforme într-un avantaj semnificativ pentru IMM-uri, dar care, din cauza
lipsei fondurilor, nu poate fi transformat într-un obiectiv realist de atins;
- extinderea pe noi piețe sau creșterea cotei de piață: și la această întrebare răspunsurile au
fost dispersate; deși creșterea este un deziderat al tuturor antreprenorilor, posibilitățile de
realizare sunt limitate pentru majoritatea dintre ei;
- reducerea costului de producție: este importantă, cu majoritatea răspunsurilor aflate în
plaja superioară;
- îmbunătățirea calității producției: este un obiectiv crucial pentru 25% dintre respondenți
și semnificativ pentru 17%. Pentru alți 25%, este un obiectiv moderat semnificativ. Nu se
poate trage o concluzie clară în privința acestui obiectiv;
- obținerea de finanțare: este un obiectiv semnificativ sau crucial pentru 45% dintre
respondenți și insignifiant sau ușor semnificativ pentru 41%. Dificultatea atragerii de
finanțare de către micii antreprenori determină obținerea unor astfel de rezultate, întrucât
sectorul IMM-urilor industriale are nevoie de resurse financiare;
- reducerea impactului asupra mediului: are o importanță scăzută pentru IMM-uri,
majoritatea răspunsurilor plasându-se în zona inferioară.

Pagina 411 din 759

 Tabelul 4.1.26. Obiectivele prioritare ale firmei
Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv
insignifiant ușor moderat semnificativ crucial
semnificativ semnificativ
Înlocuirea produselor aflate la
22% 25% 17% 16% 20%
finalul duratei de viață
Extinderea gamei de produse 13% 16% 30% 29% 12%
Reducerea timpilor de
22% 14% 20% 18% 25%
producție
Extinderea pe noi piețe sau
10% 18% 22% 29% 22%
creșterea cotei de piață
Reducerea costului de
8% 14% 17% 27% 34%
producție
Îmbunătățirea calității
13% 19% 25% 17% 25%
producției
Obținerea de finanțare 16% 25% 14% 22% 23%
Reducerea impactului asupra
25% 29% 16% 19% 11%
mediului

Indicarea dificultăților cu care se confruntă firmele a condus la următoarea ierarhizare:

- birocrația aparatului de stat: a cumulat 69% dintre răspunsuri, aceasta, sub toate formele
sale, fiind principalul factor distructiv al activității IMM-urilor și necesitând alocarea unei
părți considerabile din fondul de timp și din resursele financiare ale firmelor;
- puterea de cumpărare scăzută a populației: 67% dintre răspunsuri au indicat această
dificultate. Deși este pe locul doi, este un rezultat oarecum surprinzător de scăzut, întrucât
majoritatea IMM-urilor se adresează clientelei persoane fizice. Probabil creșterea
veniturilor populației începând cu anul 2016 a dus și la o îmbunătățire a vânzărilor acestor
firme;
- neseriozitatea partenerilor de afaceri (furnizori, clienți): a cumulat 52% dintre răspunsuri
și vizează, în special, persoanele juridice. Furnizorii reprezintă principalii parteneri de
afaceri ai IMM-urilor, în timp ce clienții persoane juridice sunt mai puțini decât persoanele
fizice;
- costul ridicat al forței de muncă: reprezintă o problemă pentru IMM-uri, având 52% dintre
răspunsuri;
- importurile de produse mai ieftine: au fost identificate în cazul a 49% dintre răspunsuri.
Importurile generează o problemă serioasă IMM-urilor, chiar dacă multe dintre ele au o
clientelă tradițională și destul de fidelă. Totuși, această clientelă poate asigura doar
supraviețuirea, nu și dezvoltarea, iar, pentru atingerea acesteia, este nevoie de creșterea
capacității concurențiale a IMM-urilor, efectuarea de investiții, extinderea pe noi piețe, în
special externe;

Pagina 412 din 759

- concurența companiilor mari: marile firme reprezintă o concurență serioasă (47% dintre
răspunsuri), dar IMM-urile ocupă și nișe de piață specifice, unde concurența este asigurată
doar de alte IMM-uri;
- lipsa forței de muncă: ocupă un loc median, cu 45% dintre răspunsuri. Aparent, nu
constituie o problemă atât de stringentă ca celelalte dificultăți sau ca în cazul marilor
companii industriale;
- infrastructura deficitară: 43% dintre antreprenori sunt afectați de această problemă;
- încasarea cu întârziere a creanțelor: are o importanță relativ ridicată prin prisma ratei
ridicate de răspunsuri (42%);
- implementarea de tehnologii de ultimă generație: afectează aproximativ o treime dintre
IMM-uri și este în strânsă legătură cu lipsa resurselor financiare și cu accesul la finanțare.
Pentru unele IMM-uri, care ocupă nișe de piață destinate populației cu venituri reduse,
efectuarea de investiții în tehnologii superioare nu reprezintă un deziderat, deoarece
eficiența acestora ar fi scăzută, iar intrarea pe segmente de piață superioare ar însemna
schimbarea radicală a modelului de afacere;
- dificultăți de management: doar 30% dintre respondenți au furnizat această variantă, deși
micii antreprenori nu au, de multe ori, nici un fel de studii de management, în sistemul de
educație formal sau informal;
- dificultatea obținerii de finanțare: este indicată de 29% dintre respondenți și este apreciată
ca fiind normală pentru această categorie de firme, unde obiectivele strategice nu sunt
foarte îndrăznețe și dorința de asumare de riscuri mai mari este de asemenea limitată;
- dificultăți în extinderea pe piețele externe: are o rată de răspuns de 27% și arată ambițiile
scăzute de export ale micilor antreprenori;
- costul ridicat al creditului: este pe ultimul loc și este indicat de 25% dintre respondenți.
În general, micile afaceri sunt greu bancabile, fiind de multe ori nevoie de oferirea de
ipoteci pe bunurile personale ale antreprenorului, astfel că și creditele contractate sunt
reduse și, riscul asociat acestora, scăzut.

Tabelul 4.1.27. Dificultățile cu care se confruntă firma

Birocrația aparatului de stat 69%
Neseriozitatea partenerilor de afaceri (furnizori,
clienți) 52%
Costul ridicat al creditului 25%
Dificultatea obținerii de finanțare 29%
Concurența companiilor mari 47%
Importurile de produse mai ieftine 49%

Pagina 413 din 759

 Lipsa forței de muncă 45%
Costul ridicat al forței de muncă 52%
Dificultăți de management 30%
Implementarea de tehnologii de ultimă generație 34%
Puterea de cumpărare scăzută a populației 67%
Încasarea cu întârziere a creanțelor 42%
Infrastructura deficitară 43%
Dificultăți în extinderea pe piețele externe 27%

Dificultăți în extinderea pe piețele externe 27%

Infrastructura deficitară 43%
Încasarea cu întârziere a creanțelor 42%
Puterea de cumpărare scăzută a populației 67%
Implementarea de tehnologii de ultimă… 34%
Dificultăți de management 30%
Costul ridicat al forței de muncă 52%
Lipsa forței de muncă 45%
Importurile de produse mai ieftine 49%
Concurența companiilor mari 47%
Dificultatea obținerii de finanțare 29%
Costul ridicat al creditului 25%
Neseriozitatea partenerilor de afaceri… 52%
Birocrația aparatului de stat 69%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

Figura 4.1.22. Dificultățile cu care se confruntă firma

Factorii macroeconomici care împiedică dezvoltarea afacerilor IMM-urilor oferă o

indicație cu privire la măsurile ce pot fi întreprinse de către stat pentru acordarea de sprijin acestui
sector. Politicile publice ale guvernului sunt indicate în 46% dintre cazuri, urmate de instabilitatea
cadrului legislativ (31%), legislație (27%), birocrație (18%), criza politică (14%) și corupția
funcționarilor de stat (13%). Remarcăm rata mică de răspuns înregistrată de către birocrație, deși
a reprezentat principala dificultate cu care se confruntă IMM-urile; totuși, se pare că nu aceasta
reprezintă factorul principal care împiedică dezvoltarea micilor afaceri, chiar dacă constituie o
problemă curentă.

Pagina 414 din 759

 Tabelul 4.1.28. Factorii macroeconomici care împiedică dezvoltarea afacerii
Birocrația 18%
Corupția funcționarilor de stat 13%
Legislația 27%
Instabilitatea cadrului legislativ 31%
Politicile publice ale guvernului 46%
Criza politică 14%

Birocrația

Corupția funcționarilor
14% 18% de stat
13% Legislația
46%
27% Instabilitatea cadrului
legislativ
31% Politicile publice ale
guvernului
Criza politică

Figura 4.1.23. Factorii macroeconomici care împiedică dezvoltarea afacerii

În ce privește intenția efectuării de angajări de personal, conform răspunsurilor

antreprenorilor chestionați, doar 30% dintre IMM-uri vor face angajări de personal în anul 2018,
în timp ce 43% vor păstra același nivel al personalului. Răspunsurile divergente oferite nu permit
însă conturarea unei direcții clare privind absorbția de forță de muncă de piață, câtă vreme nu se
cunoaște și numărul de personal care se dorește a fi angajat/disponibilizat.

Tabelul 4.1.29. Intenția efectuării de angajări de personal în anul 2018

Veți face angajări de personal 30%
Veți reduce numărul personalului 27%
Veți păstra același nivel al personalului 43%

Pagina 415 din 759

 Veți face angajări de
30%
43% personal
Veți reduce numărul
personalului
27%
Veți păstra același
nivel al personalului

Figura 4.1.24. Intenția efectuării de angajări de personal în anul 2018

În general, antreprenorii chestionați consideră că angajații lor nu dispun de o pregătire

adecvată complexității sarcinilor de serviciu. Numai 29% au o percepție favorabilă despre
calificarea personalului propriu.

Tabelul 4.1.30. Percepția asupra pregătirii angajaților

Adecvată complexității sarcinilor de serviciu 29%
Superioară complexității sarcinilor de serviciu 19%
Inferioară complexității sarcinilor de serviciu 52%

29% Adecvată
complexității
52% sarcinilor de serviciu
19% Superioară
complexității
sarcinilor de serviciu

Figura 4.1.25. Percepția asupra pregătirii angajaților

Opiniile respondenților cu privire la evoluția firmei în viitor se înscriu pe o distribuție

normală. 29% consideră că afacerea lor va rămâne la același nivel, 20% că va crește moderat,
respectiv va regresa, 17% că va crește semnificativ, iar 14% că va înceta să existe.

Tabelul 4.1.31. Estimarea evoluției firmei peste 3 ani

Va crește semnificativ 17%
Va crește moderat 20%
Va rămâne la același nivel 29%
Va regresa 20%
Va înceta să existe 14%

Pagina 416 din 759

 Va crește
semnificativ
14% 17% Va crește moderat
20%
20%
Va rămâne la același
29% nivel
Va regresa

Va înceta să existe

Figura 4.1.26. Estimarea evoluției firmei

Cei mai mulți dintre respondenți (84%) consideră statul, prin instituțiile sale, nu sprijină
activitatea IMM-urilor, în timp ce numai 16% au acordat un răspuns favorabil la această întrebare.

Tabelul 4.1.32. Percepția asupra sprijinului acordat de către stat IMM-urilor

Da 16%
Nu 84%

Dintre respondenții care au o percepție favorabilă sprijinului acordat de către stat IMM-
urilor, 69% consideră că acesta este concretizat prin programe de finanțare dedicate, 62% prin
facilitarea accesului la finanțare, 46% prin intermediul fiscalității, iar 31% prin sprijin pentru
expansiunea pe piețele externe.

Tabelul 4.1.33. Direcțiile în care se manifestă sprijinul acordat de către stat IMM-
urilor
Expansiunea pe piețele externe 31%
Programe de finanțare dedicate 69%
Facilitarea accesului la finanțare 62%
Fiscalitate 46%
Expansiunea pe
31% piețele externe
46%
Programe de
69% finanțare dedicate
62%
Facilitarea accesului la
finanțare
Fiscalitate

Figura 4.1.27. Direcțiile în care se manifestă sprijinul acordat de către stat IMM-urilor

Analiza răspunsurilor referitoare la măsurile care trebuie adoptate la nivel central de către
autoritățile statului pentru sprijinirea sectorului IMM-urilor au condus la următoarea ierarhie:
- Subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu salariile (86%);

Pagina 417 din 759

- Reducerea birocrației (78%);
- Acordarea de finanțare la costuri reduse (73%);
- Acordarea de facilități fiscale (70%);
- Acces privilegiat la achizițiile efectuate de către stat (46%);
- Acordarea de garanții pentru creditele bancare contractate (40%);
- Înființarea/dezvoltarea de incubatoare de afaceri pentru IMM-uri (35%);
- Acordarea de subvenții pentru exporturi (20%);
- Acordarea de consultanță în afaceri gratuită (14%).

Tabelul 4.1.34. Măsurile care trebuie adoptate la nivel central de către autoritățile
statului pentru sprijinirea sectorului IMM-urilor
Reducerea birocrației 78%
Acordarea de facilități fiscale 70%
Acordarea de finanțare la costuri reduse 73%
Acordarea de garanții pentru creditele bancare
contractate 40%
Acces privilegiat la achizițiile efectuate de către stat 46%
Acordarea de subvenții pentru exporturi 20%
Subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu salariile 86%
Înființarea/dezvoltarea de incubatoare de afaceri
pentru IMM-uri 35%
Acordarea de consultanță în afaceri gratuită 14%

Acordarea de consultanță în afaceri gratuită 14%

Înființarea/dezvoltarea de incubatoare de afaceri

35%
pentru IMM-uri
Subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu
86%
salariile

Acordarea de subvenții pentru exporturi 20%

Acces privilegiat la achizițiile efectuate de către

46%
stat
Acordarea de garanții pentru creditele bancare
40%
contractate

Acordarea de finanțare la costuri reduse 73%

Acordarea de facilități fiscale 70%

Reducerea birocrației 78%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%100%

Figura 4.1.28. Măsurile care trebuie adoptate la nivel central de către autoritățile
statului pentru sprijinirea sectorului IMM-urilor
Pagina 418 din 759
 Cele mai multe răspunsuri vizează derularea activităților curente ale firmelor, respectiv
sprijin financiar pentru acoperirea cheltuielilor salariale, reducerea birocrației (din nou indicată cu
o rată mare de răspuns), dar regăsim și acordarea de finanțare la costuri reduse, care este destinată
dezvoltării afacerilor. Acordarea de facilități fiscale a cumulat, de asemenea, un număr ridicat de
răspunsuri (70%). Celelalte măsuri au înregistrat răspunsuri mai puține, deși cele mai multe dintre
ele pot avea un impact deosebit asupra unei afaceri, în special pe termen lung: înființarea de
incubatoare de afaceri, acordarea de subvenții pentru exporturi, acordarea de consultanță pentru
afaceri. Aceste măsuri pot contribui în mod hotărâtor la dezvoltarea micilor afaceri, chiar mai mult
decât un sprijin financiar acordat pe termen scurt. Accesul privilegiat la achizițiile statului ocupă
un loc median, semn al unei preocupări mai reduse a antreprenorilor pentru angajarea în astfel de
contracte, considerate mai degrabă apanajul marilor firme și cu care micile întreprinderi nu pot
concura.

4.1.3. Concluzii

Întreprinderile mici și mijlocii reflectă, în bună măsură, mersul economiei românești. Cu o

forță de piață mai mare sau mai mică, cu avantaje competitive și slăbiciuni inerente, acest sector
își aduce contribuția la crearea de plus valoare în societate și ocupă nișe de piață pe care marile
companii nu le pot ocupa. Evoluția lor în ultimii ani a fost marcată, pozitiv sau negativ, de evoluția
de ansamblu a economiei. Criza economică izbucnită în anul 2009 a dus la închiderea multor firme
mici. Unele dintre acestea erau deja neviabile, iar criza nu a făcut decât să grăbească eliminarea
lor de pe piață. Altele, în schimb, au avut de suferit de pe urma restrângerii piețelor, reducerii
puterii de cumpărare a populației, diminuării activității clienților persoane juridice. IMM-urile sunt
cele mai vulnerabile la șocurile economice, dar au și o mai mare flexibilitate în organizare și în
derularea activităților.
Analiza cantitativă efectuată în acest paragraf a condus la rezultate surprinzătoare. Numărul
de IMM-uri din industrie a urmat o evoluția aproximativ asemănătoare cu celelalte IMM-uri,
ponderea lor în anul 2015 fiind doar ușor mai scăzută față de anul 2008 (în jur de 11%). În
structură, industria prelucrătoare domină ramurile industriale, cu o pondere de aproximativ 90%.
Rezultate spectaculoase s-au obținut la analiza situației numărului angajaților, a cifrei de afaceri și
a valorii adăugate. În industria prelucrătoare, IMM-urile au un număr total de angajați mai mare
decât marile companii. Distribuția apei și activitățile adiacente are de asemenea o pondere ridicată
și în creștere (aproximativ 40%). Industria extractivă a înregistrat o dinamică accelerată a
numărului personalului în perioada analizată, ajungând la 26% în anul 2015. Ramura energiei are

Pagina 419 din 759

o pondere scăzută, de sub 14%, dar, de asemenea, în creștere. Cifra de afaceri obținută de către
IMM-urile din distribuția apei este de 60-70%, fiind majoritară în raport cu firmele mari, ceea ce
este absolut surprinzător. Industria prelucrătoare are o pondere ridicată, de 35-40%, iar ramura
energiei prezintă o dinamică accentuată, ajungând la 45% în 2015.
Productivitatea muncii IMM-urilor este mult mai mare decât a companiilor mari în
domeniile energiei și apei și inferioară în industria extractivă și prelucrătoare. Rezultate
surprinzătoare se obțin și în privința valorii adăugate generate. Industria extractivă este singura cu
o pondere în total valoare adăugată în ramură. În schimb, IMM-urile din celelalte ramuri au o
contribuție însemnată la generarea de plus de valoare (cu ponderi de 30-40%), cea mai
spectaculoasă creștere înregistrând-o ramura energetică (de la 10% în 2008 la 31% în 2015).
Observăm astfel că IMM-urile industriale nu au o contribuție marginală în economie, iar în privința
industriei prelucrătoare, care este cea mai importantă pentru economie, rolul lor este destul de
însemnat.
Analiza calitativă a permis reliefarea și altor aspecte din viața întreprinderilor mici și
mijlocii. Sintetizând rezultatele obținute, au putut fi identificate oportunitățile oferite de mediul de
afaceri, amenințările, punctele forte și vulnerabilitățile.

Oportunități:
- extinderea portofoliului de produse;
- creșterea cererii interne;
- extinderea pe noi piețe, în special externe;
- realizarea de parteneriate de afaceri;
- introducerea de noi tehnologii în activitatea de producție.
Amenințări:
- birocraţia aparatului de stat;
- puterea de cumpărare scăzută a populației;
- neseriozitatea partenerilor de afaceri;
- costul ridicat al forței de muncă;
- importurile de produse mai ieftine;
- concurența companiilor mari;
- lipsa forței de muncă;
- infrastructura deficitară;
- încasarea cu întârziere a creanțelor.
Puncte forte:
- avantaje de cost;
- prețul;
Pagina 420 din 759
 - reputația;
- calitatea produsului;
- impact scăzut al riscurilor financiare și externe.
Vulnerabilități:
- capacitate redusă de inovare;
- resurse financiare reduse;
- forță economică individuală redusă;
- implicarea scăzută în activități de cercetare-dezvoltare.

4.2. Cerințe și perspective, identificarea și propunerea unor

măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate
în domeniul Industrie

4.2.1. Coordonate ale dezvoltării imm-urilor industriale în România

Importanța acordată sectorului IMM-urilor se bazează adesea pe premisele că IMM-urile

sunt motorul creșterii economice, dar datorită imperfecțiunilor pieței și carențelor legislative,
creșterea acestora este de multe ori îngreunată. În literatura de specialitate, există autori care
evaluează importanța IMM-urilor în procesul de dezvoltare economică și industrializare
(Snodgrass și Biggs, 1996) și care pun la îndoială eficacitatea contribuției IMM-urilor la creșterea
economică, oferind o serie de dovezi empirice în favoarea marilor firme (a se vedea Biggs, 2002).
Alti autori (Beck și colab, 2005a), prin studiile efectuate, oferă însă o serie de argumente privind
legăturile dintre IMM-uri, creșterea economică și reducerea sărăciei.
Astfel, chiar dacă în literatura de specialitate nu există, din punctul nostru de vedere, dovezi
solide privind o relație de cauzalitate directă între mediul de afaceri și creșterea economică,
dezvoltarea firmelor arată însă, în mod constant, o asociere pozitivă a unui mediu de afaceri
competitiv cu antreprenoriatul și investițiile.
Klapper și colab. (2006) arată că un canal prin care mediul de afaceri poate să influențeze
dezvoltarea economică îl reprezintă înființarea de noi firme. Utilizând o serie de date statistice
pentru Europa de Vest și de Est, autorii constată că reglementările naționale privind înființarea de
noi firme, măsurate în funcție de costul înregistrării unei firme, împiedică crearea acestora, în timp
ce reglementările naționale care promovează protecția drepturilor de proprietate și accesul la
finanțare determină o creștere a numărului de firme nou înființate. Autorii sugerează, de asemenea
că, în unele cazuri, un mediu de afaceri slab dezvoltat poate afecta performanța sectorului IMM-
urilor, deoarece restricțiile și imperfecțiunile pieței atenuează concurența și încetinește creșterea.

Pagina 421 din 759

 Indiferent însă de opiniile exprimate, este clar că IMM-urile au, pe lângă avantajele
flexibilității, date de mărimea mai redusă, o serie de vulnerabilități, care le pot periclita dezvoltarea
sau chiar supraviețuirea pe piață. Atât punctele forte, cât și punctele slabe trebuie evaluate și
integrate în strategia managerială a micilor afaceri. Principalele coordonate ale unei strategii de
dezvoltare sustenabilă a IMM-urilor vizează identificarea necesităților acestora, a cerințelor de
dezvoltare sub impactul mediului în care activează.
În acest context, obiectivul urmărit în cadrul sub-paragrafului următor îl reprezintă, pe de
o parte, analiza cerințelor de dezvoltare a IMM-urilor industriale, iar pe de altă parte, analiza
impactului dezvoltării regionale asupra performanțelor IMM-urilor.

4.2.1.1. Cerințele de dezvoltare a IMM-urilor industriale

Cerințele IMM-urilor industriale românești pot fi urmărite pe două paliere:

- atingerea obiectivelor de dezvoltare fixate;
- remedierea dificultăților cu care se confruntă.
Dacă primul palier se referă la aspectele pozitive, care permit asigurarea dezvoltării
companiilor pe piață, al doilea palier vizează identificarea vulnerabilităților din viața firmelor și
rezolvarea acestora. La scară sectorială, cele mai importante dintre ele au fost identificate în
modulul 1 al studiului.
Obiectivele de dezvoltare urmărite de către IMM-urile industriale românești și problemele
cu care se confruntă acestea sunt foarte diverse, iar, la nivel individual, acoperă o paletă foarte
diversă. Ancheta efectuată în primul paragraf al acestui capitol a relevat următoarele obiective de
dezvoltare:
- reducerea costului de producție – este un obiectiv al gestiunii interne, pentru atingerea
căruia este nevoie de implementarea de măsuri interne, la nivel de firmă. Acest obiectiv
depinde de abilitățile manageriale ale antreprenorului și trebuie analizat, de fapt, în
corelație cu un alt obiectiv, creșterea profitului operațional. Reducerea costului de
producție presupune, de multe ori, adoptarea de măsuri de retehnologizare, ceea ce
impune un anumit efort investițional din partea antreprenorului. Aceasta aduce în
discuție problema obținerii de finanțare, care constituie o altă problemă pentru micile
afaceri.
- extinderea pe noi piețe sau creșterea cotei de piață – este unul dintre obiectivele care
ar asigura dezvoltarea sustenabilă a întreprinderilor mici și mijlocii. Totuși, deși este
un obiectiv ușor de propus, este inaccesibil celor mai multe companii antreprenoriale
românești. Câștigarea de cotă de piață presupune efectuarea de investiții în noi
capacități de producție, în promovare, deschiderea de noi filiale sau puncte de lucru,
Pagina 422 din 759
 extinderea rețelelor de distribuție etc., care pot fi foarte costisitoare.
- obținerea de finanțare – este un obiectiv urmărit întotdeauna când o firmă urmărește
să se dezvolte. Atingerea tuturor celorlalte obiective necesită atragerea de finanțare în
firmă. În lipsa fondurilor personale ale antreprenorului, mediul de afaceri românesc nu
asigură produse adecvate IMM-urilor, ceea ce impune acțiuni de sprijinire din partea
statului, prin scheme de finanțare/garantare adaptate nevoilor micilor afaceri.
- reducerea timpilor de producție – este, de asemenea, un obiect al gestiunii curente, care
are ca efect creșterea profitului. Fixarea unui astfel de obiectiv semnifică existența, în
prealabil, a unor probleme de eficiență pentru IMM-uri, care le afectează capacitatea
concurențială.
- îmbunătățirea calității producției – realizarea unei producții de calitate superioară
relevă fie existența unor deficiențe în activitatea de producție, fie survine ca urmare a
deciziei managementului, de țintire a segmentelor de piață ale consumatorilor cu
venituri mai ridicate. Reorientarea către segmentele de consumatori cu venituri mai
mari presupune un anumit risc, deoarece concurența poate fi mai puternică pe aceste
segmente de piață. Creșterea calității producției poate asigura premisele unei dezvoltări
a micilor afaceri, dar nu este o garanție certă.
- extinderea gamei de produse – este strâns legată de creșterea vânzărilor și înseamnă o
dezvoltare a firmelor, prin diversificarea ofertei de produse. Presupune, însă, existența
resurselor necesare pentru crearea altor tipuri de produse și pentru impunerea lor pe
piață. Odată atins acest obiectiv, crește capacitatea concurențială a firmei și valoarea
adăugată creată.
Dificultățile și problemele principale semnalate de către respondenți în cadrul anchetei
efectuate au fost următoarele:
- birocraţia – este una dintre problemele majore semnalate de către întregul mediu de
afaceri, nu doar de către antreprenori. Această problemă este dublată de controalele
excesive efectuate de inspectorii ANAF, cu unicul scop de a amenda firmele. Micile
afaceri sunt printre cele mai expuse la aceste dificultăți, datorită personalului mai redus
și mai slab informat care poate fi implicat în efectuarea procedurilor birocratice
(întocmirea de dosare, luarea de avize sau aprobări de la diverse instituții de stat etc.).
În același timp, amenzile mari primite, în urma controalelor, pentru încălcări, uneori
minore, ale legii pot pune probleme serioase de cash flow și de supraviețuire pe piață,
în condițiile în care multe afaceri antreprenoriale funcționează la limita subzistenței.
- puterea de cumpărare scăzută a populației – este un factor extern care afectează
comportamentul consumatorilor și obligă firmele la adaptarea modelului lor de afaceri,
prin furnizarea de produse mai ieftine și mai slabe calitativ, dar conforme cu nevoile

Pagina 423 din 759

 clienților lor. Totuși, această problemă nu este una generalizată, ea afectând în special
antreprenorii din regiunile și zonele mai sărace ale țării. În ultimii doi ani, puterea de
cumpărare a populației a crescut semnificativ, având efecte benefice asupra unora
dintre firme. Însă, orientarea consumului cu preponderență către bunuri din import a
determinat un impact limitat al creșterii veniturilor populației asupra afacerilor locale
ale micilor antreprenori.
- lipsa de seriozitate a partenerilor de afaceri – este legată de educația antreprenorială
și financiară slabă a populației, cu consecințe și asupra comportamentului
antreprenorial al acesteia. Neachitarea la timp sau refuzul achitării datoriilor
comerciale, nerespectarea termenelor de livrare, livrări de produse la standarde
neconforme calitativ afectează o bună parte dintre antreprenori.
- costul ridicat al forței de muncă – dezechilibrul din prezent de pe piața muncii și
majorarea salariilor din sectorul bugetar au determinat o creștere a cheltuielilor
salariale, ceea ce afectează, în primul rând, micii antreprenori, care nu au resursele
financiare necesare pentru a concura cu marile companii sau instituții de stat pentru
menținerea celor mai buni angajați. Acordarea unor salarii nete rezonabile propriului
personal ridică problema nivelului ridicat al taxelor aferente; plata unui angajat la
nivelul salariului mediu pe economie presupune un efort major pentru antreprenor,
nejustificat de productivitatea muncii acelui angajat. Astfel, IMM-urile sunt nevoite să
atragă angajați mai slab pregătiți și care le afectează capacitatea concurențială.
- importurile de produse mai ieftine – au un impact favorabil asupra afacerilor firmelor
de comerț, dar afectează grav industria prelucrătoare locală. Barierele de intrare pe piața
internă sunt aproape inexistente, iar importurile de produse mai ieftine, care provin din
țări cu un cost al forței de muncă mai redus sau din țări care subvenționează astfel de
bunuri determină o concurență puternică pentru micii antreprenori. Flexibilitatea
tradițională a IMM-urilor nu este suficientă pentru contracararea acestor riscuri externe,
ceea ce obligă micile firme să găsească nișe de piață sau diverse avantaje competitive
pentru supraviețuirea pe piață.
- concurența companiilor mari – efectul de scală a reprezentat întotdeauna un avantaj al
marilor companii față de IMM-uri, alături de resursele financiare mult mai bogate
pentru finanțarea dezvoltării și care le-au permis eliminarea competitori mai mici de pe
piață. Marile corporații au avantajul creării și dezvoltării unui brand pe piață, al
bugetelor de promovare generoase, instrumente aproape inaccesibile micilor
antreprenori.
- lipsa forței de muncă – IMM-urile se confruntă cu fluctuație ridicată a personalului, dar
și cu dificultatea găsirii acestuia, în condițiile în care înregistrează plecări de personal

Pagina 424 din 759

 în favoarea marilor companii sau către sectorul bugetar. Astfel, antreprenorii își pierd
cei mai buni angajați, în care au investit timp și bani pentru instruire. Atașamentul
scăzut al tinerelor generații față de angajatori accentuează acest fenomen, ca și rata
scăzută a șomajului de pe piață, care limitează posibilitățile de recrutare de forță de
muncă.
- infrastructura deficitară – firmele mici nu au fluxuri reale de bunuri foarte ridicate,
astfel că acest factor le influențează mai degrabă indirect, prin menținerea unui nivel
scăzut de dezvoltare economică a zonei în care activează. Creșterea economică a unei
regiuni geografice determină un efect de amplificare asupra tuturor afacerilor din acea
zonă, iar infrastructura este elementul cheie în atragerea de noi investitori.
- încasarea cu întârziere a creanțelor – determină o presiune mare pe cash flow-ul
firmelor mici, care nu pot compensa acest lucru prin atragerea de credite de trezorerie
pentru finanțarea operațiunilor curente. Blocajele financiare pot avea repercusiuni
grave asupra IMM-urilor, mai ales atunci când depind de un client mare sau de un
număr redus de clienți, care nu își onorează obligațiile comerciale la timp.
În concluzie, așa cum s-a arătat, o parte a problemelor este localizată în interiorul firmelor,
iar o altă parte este localizată în mediul ambiant. Problemele cauzate de factorii interni pot fi
abordate mai facil de către antreprenori, deoarece necesită cunoștințe/abilități pentru rezolvare și
resurse (umane, financiare sau informaționale). În schimb, dificultățile care își au originea în
exterior sunt imposibil de rezolvat de către antreprenori. Acestea necesită o intervenție a aparatului
legislativ și executiv, la scară macro, pentru remedierea unor deficiențe structurale în politica
administrației centrale față de sectorul IMM-urilor.

4.2.1.2. Impactul dezvoltării regionale asupra performanțelor IMM-urilor

Succesul unei firme depinde de nivelul de dezvoltare economică a zonei geografice în care
activează. Astfel, calitatea infrastructurii, veniturile populației, PIB-ul teritorial, performanțele
globale ale celorlalte firme din zonă, investițiile efectuate, reprezintă o serie de factori care
influențează performanțele firmelor. Disparitățile teritoriale reprezintă, astfel, un factor extern,
care determină succesul sau insuccesul unei companii.
În România, există decalaje de dezvoltare între toate cele opt regiuni de dezvoltare18.
Aceste decalaje pot fi urmărite din mai multe puncte de vedere și folosind diverși indicatori, un
indicator extrem de relevant fiind indicele competitivității regionale (ICR).

18 Regiunile de dezvoltare sunt opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor
județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană.
Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2niei).
Pagina 425 din 759
 Indicele competitivității regionale este un indice compozit care poate fi cuantificat prin
intermediul unui set de indicatori agregați, grupați în 3 categorii principale (P Annoni, L.Dijkstra
and N. Gargano, 2017)- a se vedea figura 4.2.1.:
1. Prima categorie este considerată ”grupul de bază” și cuprinde 5 categorii de indicatori de
măsurare: funcționalitatea instituțiilor, stabilitatea macroeconomică, calitatea
infrastructurii, starea de sănătate și serviciile oferite către consumatorii de servicii medicale
și educația de bază;
2. A doua categorie este cea a ”grupului de eficiență” și include 3 categorii de indicatori de
măsurare: eficiența învățământului superior și deschiderea către învățarea pe tot
parcursul vieții, eficiența pieței muncii și dimensiunea pieței;
3. Ultima categorie este cea a ”grupului de inovare” care contribuie practice la creșterea
economică sustenabilă și durabilă și include 3 categorii de indicatori de măsurare: nivelul
progresului tehnic sau maturitatea tehnologică, sofisticarea mediului de afaceri și
inovarea.

Grupul de bază:
Grupul de eficiență: Grupul de inovare:
1.Instituții;
2.Stabilitate macroeconomică; 6.Educație superioară; 8.Progresul tehnic;
3. Infrastructură; 7. Eficiența pieței muncii; 9. Sofisticarea mediului de afaceri;
4.Sănătate; 8.Dimensiunea pieței muncii. 11. Inovarea
5.Educație de bază.

Figura 4.2.1. Cadrul general privind competitivitatea regională

Sursa: P Annoni, L.Dijkstra and N. Gargano, The EU Regional Competitiveness Index 2016, WP02/2017, pp.14,
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/201701_regional_competitiveness2016.pdf

Analiza privind competitivitatea la nivel regional în România ne relevă, pe de o parte,

poziția deloc favorabilă a celor opt regiuni în clasamentul regiunilor la nivel european, cât și
existența unei serii de disparități între acestea (a se vedea tabelele 4.2.1.-4.2.8).

Tabel 4.2.1. Poziția regiunii Sud Est în clasamentul regiunilor la nivel european
ROMÂNIA REGIUNEA SUD EST
Scor Rang
ICR 2016
(0-100) 0,1 262/263
PIB/loc (PPC),
UE28=100 48 247/263
Nivel de dezvoltare,
1-5 1
Scor Rang Scor Rang Scor Rang
0-100 0-100 0-100

Dimenisunea de 0.0 263/263 Eficacitate 29.2 250/263 Inovare 1.8 261/263

bază

Pagina 426 din 759

Instituţii 11.0 258/263 Învățământul superior 36.5 257/263 Pregătirea 16.5 256/263
și învățarea pe tot tehnologică
parcursul vieții
Stabilitatea 65.9 15/28 Eficiența pieței muncii 33.0 234/263 ”Sofisticarea” 4.8 261/263
macroeconomică* afacerii
Infrastructură 5.18 244/263 Dimensiunea pieței 7.3 244/263 Inovație 0.0 262/263
Sănătate 25.9 260/263
Educația de bază* 1.7 26/28
Notă: Conform ICR, se atribuie o clasificarea egală dacă diferența de scor nu este mai mare de 0,1;
*la nivel de țară
Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/rci2016_scorecards.pdf

Tabel 4.2.2. Poziția regiunii Nord Vest în clasamentul regiunilor la nivel european
ROMÂNIA REGIUNEA NORD VEST
Scor Rang
ICR 2016
(0-100) 11.9 241/263
PIB/loc (PPC),
UE28=100 47 249/263
Nivel de dezvoltare,
1-5 1
Scor Rang Scor Rang Scor Rang
0-100 0-100 0-100

Dimenisunea de 4.4 256/263 Eficacitate 41.7 220/263 Inovare 8.7 254/263

bază
Instituţii 14.2 254/263 Învățământul superior 43.0 245/263 Pregătirea 25.3 247/263
și învățarea pe tot tehnologică
parcursul vieții
Stabilitatea 65.9 15/28 Eficiența pieței muncii 60.8 144/263 ”Sofisticarea” 5.4 259/263
macroeconomică* afacerii
Infrastructură 5.79 241/263 Dimensiunea pieței 7.8 241/263 Inovație 9.4 251/263
Sănătate 35.1 248/263
Educația de bază* 1.7 26/28
*la nivel de țară
Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/rci2016_scorecards.pdf

Tabel 4.2.3. Poziția regiunii Centru în clasamentul regiunilor la nivel european

ROMÂNIA CENTRU
Scor Rang
ICR 2016
(0-100) 8.2 246/263
PIB/loc (PPC), 51
UE28=100 244/263
Nivel de dezvoltare,
1-5 2
Scor Rang Scor Rang Scor Rang
0-100 0-100 0-100

Dimenisunea de bază 6.9 250/263 Eficacitate 36.1 250/263 Inovare 6.8 256/263
Instituţii 20.1 237/263 Învățământul 41.4 257/263 Pregătirea 18.8 254/263
superior și tehnologică
învățarea pe tot
parcursul vieții
Stabilitatea 65.9 15/28 Eficiența pieței 44.4 234/263 ”Sofisticarea” 5.6 257/263
macroeconomică* muncii afacerii
Infrastructură 7.25 232/263 Dimensiunea 9.3 244/263 Inovație 10.0 248/263
pieței
Sănătate 35.3 247/263
Educația de bază* 1.7 26/28
*la nivel de țară
Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/rci2016_scorecards.pdf

Pagina 427 din 759

 Tabel 4.2.4. Poziția regiunii Nord Est în clasamentul regiunilor la nivel european
ROMÂNIA REGIUNEA NORD EST
Scor Rang
ICR 2016
(0-100) 6.4 251/263
PIB/loc (PPC),
UE28=100 34 260/263
Nivel de dezvoltare,
1-5 1
Scor Rang Scor Rang Scor Rang
0-100 0-100 0-100

Dimenisunea de 3.2 261/263 Eficacitate 36.6 250/263 Inovare 1.5 261/263

bază
Instituţii 13.8 255/263 Învățământul superior 38.6 257/263 Pregătirea 14.7 256/263
și învățarea pe tot tehnologică
parcursul vieții
Stabilitatea 65.9 15/28 Eficiența pieței muncii 54.8 234/263 ”Sofisticarea” 5.4 261/263
macroeconomică* afacerii
Infrastructură 5.63 242/263 Dimensiunea pieței 5.0 244/263 Inovație 0.1 262/263
Sănătate 32.1 255/263
Educația de bază* 1.7 26/28
*la nivel de țară
Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/rci2016_scorecards.pdf

Tabel 4.2.5. Poziția regiunii Sud Muntenia în clasamentul regiunilor la nivel european
ROMÂNIA REGIUNEA SUD MUNTENIA
Scor Rang
ICR 2016
(0-100) 5.7 254/263
PIB/loc (PPC),
UE28=100 42 254/263
Nivel de dezvoltare,
1-5 1
Scor Rang Scor Rang Scor Rang
0-100 0-100 0-100

Dimenisunea de 6.3 252/263 Eficacitate 33.9 250/263 Inovare 2.4 260/263

bază
Instituţii 15.8 249/263 Învățământul superior 36.3 257/263 Pregătirea 15.4 257/263
și învățarea pe tot tehnologică
parcursul vieții
Stabilitatea 65.9 15/28 Eficiența pieței muncii 39.4 234/263 ”Sofisticarea” 3.8 262/263
macroeconomică* afacerii
Infrastructură 13.30 203/263 Dimensiunea pieței 15.2 244/263 Inovație 3.7 259/263
Sănătate 33.3 252/263
Educația de bază* 1.7 26/28
*la nivel de țară
Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/rci2016_scorecards.pdf

Tabel 4.2.6. Poziția regiunii București Ilfov în clasamentul regiunilor la nivel european
ROMÂNIA REGIUNEA BUCUREȘTI ILFOV
Scor Rang
ICR 2016 45.4
(0-100) 161/263
PIB/loc (PPC), 128
UE28=100 38/263
Nivel de dezvoltare, 5
1-5
Scor Rang Scor Rang Scor Rang
0-100 0-100 0-100

Pagina 428 din 759

Dimenisunea de 13.7 238/263 Eficacitate 67.3 112/263 Inovare 42.3 159/263
bază
Instituţii 8.0 261/263 Învățământul superior 63.1 131/263 Pregătirea 42.0 201/263
și învățarea pe tot tehnologică
parcursul vieții
Stabilitatea 65.9 15/28 Eficiența pieței muncii 68.9 107/263 ”Sofisticarea” 35.4 135/263
macroeconomică* afacerii
Infrastructură 20.20 175/263 Dimensiunea pieței 44.1 73/263 Inovație 46.6 89/263
Sănătate 56.5 216/263
Educația de bază* 1.7 26/28
*la nivel de țară
Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/rci2016_scorecards.pdf

Tabel 4.2.7. Poziția regiunii Sud Vest Oltenia în clasamentul regiunilor la nivel european
ROMÂNIA REGIUNEA SUD VEST OLTENIA
Scor Rang
ICR 2016 5.6
(0-100) 255/263
PIB/loc (PPC), 40
UE28=100 257/263
Nivel de dezvoltare, 1
1-5
Scor Rang Scor Rang Scor Rang
0-100 0-100 0-100

Dimenisunea de 4.0 258/263 Eficacitate 35.5 233/263 Inovare 0.0 263/263

bază
Instituţii 13.8 255/263 Învățământul superior 42.6 248/263 Pregătirea 16.8 255/263
și învățarea pe tot tehnologică
parcursul vieții
Stabilitatea 65.9 15/28 Eficiența pieței muncii 43.7 213/263 ”Sofisticarea” 0.0 263/263
macroeconomică* afacerii
Infrastructură 4.80 247/263 Dimensiunea pieței 6.3 247/263 Inovație 0.8 261/263
Sănătate 34.8 250/263
Educația de bază* 1.7 26/28
*la nivel de țară
Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/rci2016_scorecards.pdf

Tabel 4.2.8. Poziția regiunii Vest în clasamentul regiunilor la nivel european

ROMÂNIA REGIUNEA VEST
Scor Rang
ICR 2016 13.2
(0-100) 240/263
PIB/loc (PPC), 57
UE28=100 231/263
Nivel de dezvoltare, 2
1-5
Scor Rang Scor Rang Scor Rang
0-100 0-100 0-100

Dimenisunea de 4.3 257/263 Eficacitate 41.5 221/263 Inovare 14.5 247/263

bază
Instituţii 14.6 253/263 Învățământul superior 46.2 235/263 Pregătirea 29.0 236/263
și învățarea pe tot tehnologică
parcursul vieții
Stabilitatea 65.9 15/28 Eficiența pieței muncii 51.9 181/263 ”Sofisticarea” 6.2 256/263
macroeconomică* afacerii
Infrastructură 7.30 232/263 Dimensiunea pieței 10.6 225/263 Inovație 20.4 207/263
Sănătate 33.3 252/263
Educația de bază* 1.7 26/28
*la nivel de țară
Sursa: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/work/rci2016_scorecards.pdf

Pagina 429 din 759

 Așa cum se observă din tabelele 4.2.1-4.2.8, cinci din cele opt regiuni de dezvoltare ale
României (Sud Vest Oltenia, Sud Muntenia, Sud Est, Nord Est și Nord Vest) au un nivel extrem
de redus de dezvoltare (1 din 5, conform ICR), doar regiunea București Ilfov înregistrând un nivel
de dezvoltare comparabil cu statele membre ale Uniunii Europene (5 din 5, conform ICR).
În ce privește analiza ”grupului de inovare” care contribuie practic la creșterea economică
sustenabilă și durabilă și care include 3 categorii de indicatori de măsurare (nivelul progresului
tehnic sau maturitatea tehnologică, sofisticarea mediului de afaceri și inovarea), se observă, de
asemenea, decalajale enorme atât față de regiunile existente la nivelul Uniunii Europene, cât și
între cele opt regiuni ale României.
Localizarea unei firme într-o zonă mai dezvoltată atrage o serie de efecte pozitive, dar poate
însemna și confruntarea cu factori adverși (concurență mai ridicată, rată mai mică a șomajului și
bază mai mică de selecție a angajaților, chirii mai mari pentru spațiile administrative și industriale
etc.). Amplasarea într-o regiune mai săracă reduce impactul acestor factori, dar mediul de afaceri
este, în ansamblul său, mai puțin favorabil, astfel că firmele trebuie să compenseze acest lucru cu
avantaje competitive interne pentru a deveni performante.
Cert este că localizarea unei firme într-o zonă mai dezvoltată sau mai săracă influențează
performanța acesteia. Drept urmare, ne-am propus evidențierea decalajelor de dezvoltare
economică dintre cele opt regiuni, utilizând un set de trei indicatori, care evidențiază dimensiunea
economică a regiunii, puterea de cumpărare a populației și gradul de ocupare a acesteia. Paleta de
indicatori care ar putea fi utilizată în acest scop este mult mai largă, dar rezultatele obținute ar
deveni redundante, întrucât ar reflecta aceleași disparități regionale în profil economic și social.
Indicatorii reținuți ca fiind relevanți pentru rezultatele urmărite în prezentul studiu sunt:
- PIB pe regiuni;
- Rata șomajului;
- Venitul total mediu lunar pe o gospodărie.
În selecția acestor indicatori, am plecat de la premisa că un IMM țintește, în primul rând,
piața locală, apoi pe cea județeană și regională. Prin urmare, puterea economică a regiunii și,
implicit, a subunităților teritoriale componente are impact asupra performanței firmelor. De
asemenea, o parte a IMM-urilor se adresează clienților persoane fizice, astfel că puterea de
cumpărare a acestora este definitorie pentru vânzările obținute de către companii. Rata șomajului
reflectă potențialul uman al zonei, un nivel ridicat semnificând posibilitatea recrutării mai facile
de personal; indirect, o rată mare a șomajului reflectă și o dezvoltare economică mai redusă a
regiunii.
Pentru IMM-urile care se adresează clienților persoane juridice, setul de indicatori selectat
nu este relevant, mai ales dacă piața de desfacere o depășește pe cea a regiunii.

Pagina 430 din 759

 Produsul intern brut al celor opt regiuni exprimat în prețuri curente, pentru perioada 2008-
2016, este prezentat în tabelul 4.2.9.

Tabel 4.2.9. PIB în prețuri curente, pe regiuni de dezvoltare (mil. euro), 2008-2016
Regiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nord-Vest 16.595 14.305 14.418 14.527 15.157 16.232 17.250 18.375 19.519
Centru 16.427 14.151 14.332 14.720 15.148 15.941 16.454 17.701 18.761
Nord-Est 15.508 13.336 13.492 13.408 13.751 14.792 15.107 16.074 17.081
Sud-Est 15.178 13.156 13.403 14.601 14.516 16.321 16.925 17.133 18.159
Sud 18.410 16.399 15.732 17.351 15.907 17.612 19.532 19.487 20.583
București
38.135 30.498 31.273 34.619 35.486 38.652 40.277 44.512 46.994
- Ilfov
Sud-Vest 11.340 9.919 10.138 10.074 10.383 10.875 10.891 11.727 12.451
Vest 14.392 12.274 12.794 13.171 13.056 13.712 13.815 15.178 16.081
Sursa: Eurostat, http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

45,000

42,000

39,000

36,000
Nord-Vest
33,000 Centru
30,000 Nord-Est
27,000 Sud-Est
Sud
24,000
B - Ilfov
21,000
Sud-Vest
18,000 Vest
15,000

12,000

9,000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: realizată pe baza datelor preluate de pe http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do

Figura 4.2.1. PIB în prețuri curente, pe regiuni de dezvoltare, 2008-2016

Aceste date reflectă puterea economică a unei regiuni și dimensiunea piețelor sale.
Analizând cele opt regiuni, se distinge regiunea București-Ilfov, care generează 28% din PIB-ul
României în 2016 (și care, conform ICR, are un scor de 45.4 din 100, ocupând locul 161/263 în
cadrul clasamentului regiunilor conform NUTS 2). Cea mai slabă regiune este Sud-Vest, cu un
PIB de numai 12,45 mld. euro în anul 2016 (7% pondere în total) și care, conform ICR, ocupă
locul 258/263 în clasamentul regiunilor NUTS 2.
Pagina 431 din 759
 În dinamică, cea mai pronunțată creștere în perioada analizată o prezintă tot regiunea
București-Ilfov, dar care înregistrează și cea mai mare diminuare în anul 2009, anul declanșării
crizei economice. O dinamică mai pronunțată o afișează și regiunea Sud, care alternează anii de
creștere cu cei de scădere. Toate celelalte regiuni au evoluții mai line ale PIB în cei nouă ani
analizați.
Al doilea indicator analizat, rata șomajului în perioada 2008-2016, a înregistrat o serie de
fluctuații pe regiuni de dezvoltare (tabelul 4.2.10).

Tabel 4.2.10. Rata șomajului pe regiuni de dezvoltare, 2008-2016

Regiunea 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nord-Vest 3,8% 5,6% 6,5% 5,1% 4,6% 4,1% 3,8% 4,6% 4,3%
Centru 8,5% 10,7% 10,3% 10,8% 9,5% 9,5% 9,2% 7,4% 5,2%
Nord-Est 4,5% 6,0% 5,5% 4,7% 4,2% 4,4% 4,2% 3,6% 3,0%
Sud-Est 7,2% 7,5% 8,2% 9,6% 9,4% 9,5% 10,4% 9,0% 7,7%
Sud 6,8% 8,0% 7,8% 10,0% 9,5% 9,5% 9,0% 10,3% 8,9%
București
3,4% 4,0% 4,7% 5,6% 6,5% 8,0% 7,2% 5,3% 4,7%
- Ilfov
Sud-Vest 6,5% 6,8% 7,3% 6,6% 6,1% 7,0% 6,5% 10,1% 9,9%
Vest 5,7% 6,0% 6,0% 5,7% 5,1% 5,2% 4,8% 5,4% 4,9%
Sursa: Eurostat,
http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tgs00010

Analizând datele, se constată disparități majore între regiuni, atât în privința nivelurilor, cât
și a trendului. Regiunea Nord-Vest are printre cele mai stabile valori în perioada studiată, cu un
minim (3,8%) înregistrat în 2008 și 2014 și un maxim (6,5%) în 2010. Regiunea Centru are printre
cele mari valori (maximul de 10,7% înregistrat în 2009), dar are o tendință de scădere accelerată
începând cu 2015. Regiunea Nord-Est are valori scăzute și un trend de scădere, ajungând la 3% în
anul 2016. Regiunile Sud-Est și Sud prezintă o dinamică similară, cu o tendință de creștere până
în anii 2014-2015, aspect surprinzător, având în vedere creșterea economică din această perioadă.
București-Ilfov are o rată a șomajului în creștere până în 2013, după care începe să scadă accelerat.
Nivelul maxim este obținut în 2013 (8%), iar cel minim în 2008 (3,4%). Regiunea Sud-Vest
prezintă o dinamică moderată în perioada 2008-2014, după care, în 2015, are o creștere abruptă de
3,6 puncte procentuale. Regiunea Vest are una dintre cele mai reduse variații în întreaga perioada
analizată, cu o amplitudine de 1,2% (minimul de 4,8% și maximul de 6%).

Pagina 432 din 759

 12.0%

11.0%

10.0%

9.0%
Nord-Vest
8.0% Centru
Nord-Est
7.0%
Sud-Est
6.0% Sud
B - Ilfov
5.0%
Sud-Vest
4.0% Vest

3.0%

2.0%

1.0%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: realizată pe baza datelor preluate de pe site-ul:

http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tgs00010
Figura 4.2.2. Rata șomajului pe regiuni de dezvoltare, 2008-2016

Datele referitoare la rata șomajului pe regiuni sunt surprinzătoare, arătând impactul major
al factorilor demografici. Astfel, unele regiuni, deși mai dezvoltate din punct de vedere economic
(București-Ilfov, Centru), prezintă, în anumiți ani, rate destul de ridicate sau în creștere,
contrastând cu creșterea economică solidă înregistrată în aceeași perioadă. Totodată, sunt și regiuni
de dezvoltare (ca Nord-Est, cea mai săracă regiune din România) care are printre cele mai scăzute
rate ale șomajului. Această situație poate fi explicată prin fenomenele migraționiste care au loc în
aceste regiuni. Regiunile mai sărace sunt furnizoare tradiționale de migranți, atât în interiorul țării,
cât și în exterior, ceea ce poate justifica numărul redus al persoanelor înregistrate ca șomeri.
Totodată, regiunile mai dezvoltate reprezintă destinația unor persoane aflate în căutarea unui loc
de muncă, ceea ce explică nivelurile mai ridicate ale șomajului.
Datele statistice privind venitul total mediu pe gospodărie, pentru cele opt regiuni de
dezvoltare ale României, relevă, de asemenea, o serie de disparități la nivel regional (tabel 4.2.11).

Tabel 4.2.11. Venitul total mediu pe gospodărie, pe regiuni de dezvoltare (lei), 2014-2016
Regiunea 2014 2015 2016
Nord-Vest 2.641,90 2.896,30 3.150,06
Centru 2.522,63 2.912,49 3.055,52
Nord-Est 2.122,56 2.176,76 2.382,47

Pagina 433 din 759

 Regiunea 2014 2015 2016
Sud-Est 2.138,82 2.373,20 2.650,92
Sud 2.442,60 2.466,29 2.696,43
București - Ilfov 3.420,17 3.671,59 4.136,32
Sud-Vest 2.285,38 2.448,02 2.631,88
Vest 2.587,56 2.795,02 3.126,89
Sursa: INS, http://www.insse.ro/cms/files/IDDT2012/index_IDDT.htm

4,200.00
4,000.00
3,800.00 Nord-Vest
3,600.00 Centru
3,400.00 Nord-Est
3,200.00
Sud-Est
3,000.00
Sud
2,800.00
B - Ilfov
2,600.00
Sud-Vest
2,400.00
Vest
2,200.00
2,000.00
2014 2015 2016
Sursa: realizată pe baza datelor INS, http://www.insse.ro/cms/files/IDDT2012/index_IDDT.htm
Figura 4.2.3. Venitul total mediu pe gospodărie, pe regiuni de dezvoltare (lei), 2014-2016

Începând cu anul 2014, Institutul Național de Statistică a modificat metodologia de calcul

al acestui indicator, astfel că nu au fost prezentate și datele anterioare acestui an.
Venitul total mediu pe gospodărie este unul dintre ce mai importanți indicatori care
reflectă disparitățile regionale. Spre deosebire de salariul mediu care include în baza de calcul
doar salariații, venitul mediu pe gospodărie evidențiază mai bine puterea de cumpărare a
populației, luând în calcul toată populația și toate veniturile obținute.
Analizând acest indicator, se constată delimitarea a patru zone:
- Zona A: include regiunea București – Ilfov, care este cea mai dezvoltată din punct de
vedere economic și la mare distanță de celelalte zone. Ritmul de creștere a venitului
mediu în 2016 față de 2014 este printre cele mai ridicate (21%);
- Zona B: cuprinde regiunile Nord-Vest, Centru și Vest și este o zonă cu venituri destul
de mari ale populației, dar și cu o dinamică ridicată (19-21%);
- Zona C: include regiunile Sud-Est, Sud și Sud-Vest – discrepanțele acestei zone față
de zona B sunt evidente, veniturile fiind cu aproximativ 15% mai reduse. Se constată
creșterea accelerată înregistrată de regiunea Sud-Est în cei trei ani (+24%), cea mai
ridicată dintre toate regiunile;
Pagina 434 din 759
 - Zona D: cuprinde regiunea Nord-Est, care prezintă o creștere de numai 12% în 2016
față de 2014. Doar regiunea Sud afișează un ritm mai scăzut de creștere (10%). Deși,
în 2014, decalajul regiunii Nord-Est era mai mic față de regiunile Sud-Est și Sud-Vest,
acesta se accentuează destul de mult în numai doi ani.
Analizând setul de indicatori propus, observăm că este relevant pentru a reflecta
disparitățile economice dintre cele opt regiuni de dezvoltare. Rezultatele obținute confirmă
percepția față de ierarhia regiunilor de dezvoltare în plan economic și evidențiază transformările
și evoluțiile din profil teritorial din perioada crizei economice și post-criză.
Totodată, analizând poziția ocupată de cele opt regiuni de dezvoltare ale României în
clasamentul european al regiunilor (cea mai buna poziție fiind ocupată de regiunea București Ilfov-
238/263, iar cea mai slabă poziție fiind ocupată de regiunea Sud Est- 263/263) precum și scorul
obținut de acestea la capitolele ”Sofisticarea afacerii” (între 0/100 obținut de regiunea SV Oltenia
și 35,4/100 obținut de regiunea București Ilfov) și ”Inovație” (între 0.0/100 obținut de regiunea
Sud Est și 46.6/100- regiunea București Ilfov), este clar că România are nevoie de o strategie
coerentă și de măsuri sustenabile de creștere a competitivității la nivel regional, axate pe inovare,
investiții, dar și de competențe și calificări ale angajaților care să sprijine procesul de dezvoltare
locală.

4.2.2. Perspective și oportunități de dezvoltare pentru imm-urile

industriale

Oportunitățile și perspectivele unei firme nu pot fi disociate de mediul în care ele activează.
Chiar dacă particularitățile fiecărei afaceri în parte, abilitățile antreprenorului, resursele disponibile
cresc șansele de dezvoltare ale micilor de afaceri, succesul lor este indisolubil legat de mediul
ambiant, de factori externi, necontrolabili. Acești factori se referă la cadrul legislativ, forța
asociațiilor profesionale, produsele/serviciile de finanțare disponibile, concurență, infrastructură,
factori geografici, gradul de dezvoltare economică al regiunii în care activează etc. Influența unor
factori favorabili crește șansele de supraviețuire și dezvoltare ale unei întreprinderi mici. În același
timp, existența unor oportunități determină un potențial de dezvoltare pentru o afacere, pe care
antreprenorii îl pot fructifica mai mult sau mai puțin.
În acest context, obiectivul urmărit în cadrul acestui paragraf îl reprezintă analiza
oportunităților de dezvoltare pentru micile afaceri din domeniul industrial care rezultă din două
documente strategice elaborate de către Guvernul României: Strategia Națională de Cercetare,
Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020 și Strategia Națională pentru Competitivitate 2015-2020.
Obiectivul urmărit se circumscrie obiectivului specific OS2 ” evidențierea perspectivelor de
evoluție pornind de la potențialul lor actual, dar și de la strategiile și politicile statului în

Pagina 435 din 759

domeniu”, prin reliefarea priorităților strategice ale României până în anul 2020 și domeniile de
activitate care au cel mai mare potențial de dezvoltare economică.

4.2.2.1. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020

(SNCDI)
SNCDI definește cadrul strategic pentru sprijinirea activității de cercetare, dezvoltare și
inovare pentru perioada 2014-2020. Elaborarea strategiei s-a bazat pe experiența câștigată pe
parcursul exercițiului bugetar precedent al Uniunii Europene, pe realizările obținute și pe
previziunile efectuate privind dezvoltarea economiei românești, în funcție de potențialul acesteia.
Strategia recunoaște importanța sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) pentru
accelerarea creșterii economice și atingerea convergenței cu celelalte economii mai avansate din
Uniunea Europeană. Strategia definește și instrumentele utilizate pentru implementare, cele mai
multe fiind de natură financiară. Alături de alte entități, întreprinderile mici și mijlocii au un rol
bine determinat în implementarea strategiei și atingerea obiectivelor acesteia.
Premisa de la care a plecat conceperea strategiei a fost numărul redus de cercetători și
subfinanțarea cronică și perpetuată în timp a acestui sector în România. Produsele dezvoltate de
sectorul CDI românesc sunt slab valorificate pe piață, lipsind legătura esențială între organismele
de cercetare și mediul de afaceri, dar și între instituțiile de stat și cele private din domeniul
cercetării. Numeroase companii străine sunt prezente pe piața românească, dar acestea nu sunt
interesate să achiziționeze brevete de inveție dezvoltate pe plan local, preferând să le dezvolte
singure sau să le achiziționeze din țările de origine. Capitalul românesc din industrie nu are forța
economică necesară pentru a se impune pe piață, astfel că produsele firmelor industriale românești
urmează doar trendurile pieței, fără a-l influența prea mult.
Din acest motiv, deși a înregistrat unele progrese în perioada 2007-2013, sectorul CDI este
prea puțin dezvoltat pentru a avea un impact macroeconomic major. Firmele private românești nu
au resursele financiare necesare pentru a investi în cercetare, iar accesul lor la infrastructura de stat
este dificil19. Din aceste cauze, sectorul are o incidență scăzută asupra agenților economici,
determinând și un efect invers, respectiv o cerere scăzută din partea acestora pentru realizarea
produse de proprietate intelectuală pe plan local. Potențialul sectorului este însă ridicat, iar efectele
sale se pot transmite în lanț asupra unui număr mare de companii.
Propunându-și ca, până în anul 2020, sectorul CDI să atingă 1% din PIB, strategia definește
două priorități, dintre care cea de specializare inteligentă identifică domeniile în care economia
românească dispune de avantaje concurențiale și care au capacitatea de a spori valoarea adăugată

19
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020,
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf
Pagina 436 din 759
creată. De asemenea, primul obiectiv general vizează chiar creşterea competitivităţii economice
prin inovare, renunțându-se astfel la obiectivul clasic de creștere a performanțelor prin reducerea
costurilor. Aceasta înseamnă că agenții economici trebuie să fie deschiși la implementarea de noi
tehnologii, dar și de a crea noi tehnologii. Unul dintre cele trei obiective specifice vizează sectorul
privat, care este sprijinit prin stimularea creării de “instrumente de antrenare a antreprenoriatului
şi a comercializării rezultatelor CD, precum şi prin credibilizarea parteneriatelor dintre operatorii
publici şi cei privaţi”20.
Pentru atingerea obiectivelor specifice, au fost prevăzute opt direcții de acțiune: fiscale,
achiziţii publice de cercetare şi inovare, finanţarea pe bază de competiție a cercetării-dezvoltării
pentru sectorul public şi privat, normele de proprietate intelectuală, colaborarea şi concentrarea,
finanţarea instituţională, capitalul uman, guvernanţa sistemului CDI.
Plecând de la constatările Comisiei Europene referitoare la competitivitatea redusă a
României, strategia își propune stimularea inițiativei mediului privat prin:
- acordarea de credite fiscale – deși România a acordat facilități fiscale pentru
activitățile de CDI încă din anul 2010, acest instrument nu s-a dovedit suficient de
atractiv pentru atragerea inițiativei private în cercetare. Se urmărește remedierea
acestui fapt printr-o mai bună popularizare a avantajelor fiscale, prin acordarea de
deduceri de 50% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, dar prin simplificarea
procedurilor contabile;
- sprijinirea înființării de fonduri de capital de risc și de garantare – este un
instrument cu impact direct asupra start-up-urilor inovative, care acoperă atât
finanțarea activităților, cât și acoperirea riscului tehnologic. Măsura este susținută
din fonduri europene, prin POC – AP Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi
Inovare, prin care se inițiază înființarea de fonduri de investiții de tip seed capital,
venture capital și growth capital;
- gestiunea proprietății intelectuale – urmărește atât adoptarea de măsuri legislative,
pentru o mai bună protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, cât și
informarea cercetărilor cu privire la aspectele juridice din domeniu și sprijinirea
transferului de tehnologie dinspre mediul public către mediul privat.
Susținerea specializării inteligente a presupus identificarea, pe baza unei consultări ample,
a acelor domenii ale economiei românești care au potențial ridicat de dezvoltare. Au fost stabilite
patru astfel de domenii:
 bioeconomia;
 tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu și securitate;

20
Idem
Pagina 437 din 759
  energie, mediu și schimbări climatice;
 eco-nano-tehnologii și materiale avansate.
IMM-urile industriale sunt vizate de trei dintre cele patru domenii de specializare
inteligentă.
Bioeconomia are un potențial uriaș datorită industriei alimentare locale, în care IMM-urile
au un rol foarte important. La rândul ei, aceasta este susținută de potențialul agricol al țării, care
poate furniza materia primă necesară industriei alimentare. Creșterea veniturilor populației a
influențat tiparul de consum al acesteia, prin orientarea către produsele alimentare de calitate
superioară și care sunt mai scumpe. Totodată, a crescut și interesul populației pentru produsele
agricole și alimentare locale, percepute ca fiind mai sănătoase decât cele de import. Unele lanțuri
de hypermarket-uri favorizează producătorii locali și se promovează ca atare în rândul
consumatorilor. Toate acestea constituie premise favorabile pentru economia locală, care dispune
de un potențial uriaș de dezvoltare. Efectele favorabile se pot transmite în lanț în circuitul
economic, de la producătorii de materie primă agricolă până la procesatorii alimentari.
Industria farmaceutică este, de asemenea, bine reprezentată, existând numeroase companii
farmaceutice cu vechime pe piață. Unele dintre aceste companii au fost vizate de investiții străine,
cu impact favorabil asupra portofoliului de produse, piețelor de desfacere și profitabilității. Mai
mult, numeroase mici afaceri funcționează pe piață, care produc medicamente sau suplimente
alimentare sub brand propriu. Acestea acoperă, de obicei, nișe de piață, unde și concurența din
partea marilor producători este redusă. Cercetarea în acest domeniu nu este costisitoare, motiv
pentru care această industrie s-a dezvoltat rapid în ultimii ani.
Domeniul energiei este puternic reprezentat în România, cu numeroase companii cu
vechime, dar și cu renume care operează pe piață. România dispune de resurse energetice
importante și variate, iar investițiile marilor companii efectuate în ultimii ani (în energie eoliană,
solară, hidroenergie, hidrocarburi) au creat premisele pentru dezvoltarea acestui sector.
Numeroase alte investiții sunt anunțate de către mari corporații, în extracția de gaze, transportul
gazelor, producția de energie. Investițiile giganților energetici determină un efect favorabil și
pentru micile afaceri, prestatoare de servicii pentru marile firme. Acest lucru este susținut de date
statistice. În perioada 2008-2015, numărul de IMM-uri din acest sector, cifra de afaceri și valoarea
adăugată generată de către ele au cunoscut o creștere susținută.
Domeniul eco-nano-tehnologii și materiale avansate s-a dezvoltat datorită investițiilor în
industria auto și exporturilor de produse ale acestei industrii. Numărul mare de firme care activează
în această ramură determină un potențial ridicat de investiții și de înființare de noi firme. Firmele,
localizate, cu precădere, în zona de vest a țării, s-au confruntat în ultimii ani cu o criză a forței de
muncă, pe fondul emigrației populației și a unei rate scăzute a șomajului. Dezvoltarea

Pagina 438 din 759

infrastructurii va permite “migrația” firmelor din domeniul auto și către restul teritoriului, cu efecte
benefice asupra economiei locale.
Și industria de echipamente agricole prezintă oportunități de investiții, dat fiind parcul
tehnic deficitar din cadrul exploatațiilor agricole și cererea ridicată pentru astfel de bunuri. Pe
piață, sunt prezenți, prin importatori, marii producători mondiali de utilaje agricole, care țintesc
fermele de dimensiuni mari. Totuși, cele mai multe exploatații agricole din România au suprafețe
reduse, cu mult sub media europeană, ceea ce a dus la crearea de nevoi specifice de mașini agricole
destinate fermelor de dimensiuni mici și medii. Acest lucru avantajează producătorii locali, care
pot suplini cu succes aceste nișe de piață.
Pentru sprijinirea cercetării în firmele private, Strategia Națională de Cercetare,
Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020 definește măsuri concrete pentru finanțarea acestor activități,
astfel încât să contribuie la reducerea riscului asumat de către firmele inovative, intensificarea
transferului de cunoștințe și de cercetători între organizațiile publice și private implicate în
cercetare, creșterea capitalului intelectual.
În cadrul strategiei, sunt definite și țintele care trebuie atinse la jumătatea și la finalul
perioadei de programare (a se vedea tabelul 4.2.12.).

Tabel 4.2.12. Țintele Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020
Itemi 2017 2020
Antrenarea sectorului privat
1. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare ale sectorului de
0,6% 1%
afaceri (% din PIB)
2. Număr cercetători în sectorul privat 7.000 14.500
3. IMM-uri inovative care colaborează cu alții (%) 3,5% 6%
4. Aplicaţii brevete Oficiul European de Brevete (EPO)
80 120
(nr./an)
5. Aplicaţii brevete Oficiul de Brevete şi Mărci al SUA
30 60
(USTPO ) (nr./an)
6. Aplicaţii mărci comerciale comunitare (nr./1 mld. euro
3 4
PIB ajustat la paritatea puterii de cumpărare)
Impact economic
1. Firme inovative cu creştere rapidă (nr.) 50 150
2. IMM-uri care introduc produse sau servicii inovative (%) 16 20
3. Venituri din licenţe şi brevete din străinătate (% din PIB) 0,15% 0,17%
Sursa: Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020,
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf

Aceste ținte sunt destinate a atinge convergența cu Uniunea Europeană, bazându-se pe o

creștere graduală a ponderii cheltuielilor publice destinate cercetării, până la 1% din PIB în anul
2020.

Pagina 439 din 759

 4.2.2.2. Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020 (SNC)

Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020 identifică soluțiile pentru

asigurarea dezvoltării economice pe termen scurt și mediu, prin valorificarea potențialului
competitiv al economiei românești. Strategia urmărește punerea în valoare a atuurilor economice,
în vederea stimulării creării de valoare adăugată și reducerii decalajelor față de țările dezvoltate.
Elaborarea strategiei a plecat de la punctele cheie care definesc mediul de afaceri românesc
în prezent21:
 necesitatea unei mai bune reglementări a mediului de afaceri;
 slaba colaborare dintre actorii pieței, atât din domeniul public, cât și privat;
 stimularea antreprenoriatului;
 creșterea calificării resurselor umane;
 stimularea inovării și a creativității agenților economici;
 creșterea eficienţei utilizării resurselor;
 identificarea și sprijinirea sectoarelor economice prioritare prin competitivitatea pe
plan extern.
Plecând de la prioritățile Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-
2020, au fost identificate zece sectoare economice cu potenţial competitiv corelate cu domeniile
de specializare inteligentă (tabelul 4.2.13)

Tabel 4.2.13. Sectoarele economice cu potenţial competitiv, corelate cu domeniile de

specializare inteligentă
Sectoare economice Tehnologia
cu potențial informațiilor și Energie, Eco-nano-
competitiv a mediu și tehnologii și
Bioeconomia Sănătate
Domenii de comunicațiilor, schimbări materiale
specializare inteligentă spațiu și climatice avansate
din SNCDI 2014-2020 securitate
Rol economic Turism şi
√ √ √
important şi ecoturism
cu influenţă Textile şi pielărie √
asupra Lemn şi mobilă √
ocupării Industrii creative √ √ √
Industria auto şi
√ √
componente
Tehnologia
Dinamica informaţiei şi √
competitivă comunicaţiilor
Procesarea
alimentelor şi a √ √ √
băuturilor

21
Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020,
http://www.minind.ro/strategie_competitivitate/SNC%20aprobata%20prin%20HG-1.pdf
Pagina 440 din 759
 Sectoare economice Tehnologia
cu potențial informațiilor și Energie, Eco-nano-
competitiv a mediu și tehnologii și
Bioeconomia Sănătate
Domenii de comunicațiilor, schimbări materiale
specializare inteligentă spațiu și climatice avansate
din SNCDI 2014-2020 securitate
Sănătate şi
produse √ √ √
farmaceutice
Energie şi
Inovare, management de √ √ √
dezvoltare mediu
tehnologică şi Bioeconomie
valoare (agricultură,
adăugată silvicultură,
pescuit și √ √ √ √
acvacultură),
biofarmaceutică
şi biotehnologii
Sursa: Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020,
http://www.minind.ro/strategie_competitivitate/SNC%20aprobata%20prin%20HG-1.pdf

În definirea acestor sectoare, s-au avut în vedere mutațiile produse în economia românească
în perioada premergătoare integrării în Uniunea Europeană, dar și după integrare, respectiv
pierderea avantajelor competitive în anumite ramuri de activitate considerate tradiționale și
apariția altor ramuri de activitate.
Strategia Națională de Competitivitate 2015-2020 a identificat și ramurile de activitate în
care regiunile de dezvoltare, respectiv județele componente ale acestora prezintă avantaje
competitive. În același timp, au fost evidențiate și vulnerabilitățile economice ale unor județe, prin
dependența ridicată de un număr redus de ramuri de activitate, dar și sinergiile apărute la nivel
local, prin dezvoltarea unor ramuri în județe limitrofe. Aceste constatări completează tabloul
național al avantajelor competitive, prin evidențierea nevoilor economico-sociale diferite ale
județelor, a căror rezolvare necesită politici distincte la nivel regional.
Disparitățile economice existente în profil teritorial sunt recunoscute și în cuprinsul
strategiei. Plecând de la Indicele Competitivităţii Regionale (ICR) propus de către Comisia
Europeană (a se vedea informațiile prezentate în tabelele 4.2.1-4.2.8 din paragraful anterior), sunt
identificați factorii care determină dezvoltarea și competitivitatea economică diferite la nivel
regional:
- potențialul economic regional și modul în care acesta este valorificat în mod creativ
și inovativ;
- dezvoltarea lanțului valorii la nivel regional prin realizarea de legături și operațiuni
economice în cadrul industriilor reprezentate local;
- existența unor resurse naturale și culturale și modul de valorificare a acestora;
- potențialul de cercetare și inovare al zonei;
- dezvoltarea legăturilor economice dintre zonele învecinate.
Pagina 441 din 759
 Strategia subliniază poziția unică a regiunii București-Ilfov, singura cu un grad ridicat de
dezvoltare economică dintre cele opt regiuni ale țării, dar și conectivitatea scăzută și, implicit,
impactul redus asupra zonelor limitrofe. De asemenea, regiunile care au o competitivitate mai bună
sunt cele care au acces la infrastructură (dar, în interiorul lor, situația este eterogenă), în timp ce
regiunile care nu sunt străbătute de drumuri europene/autostrăzi au un nivel scăzut al
competitivității, dar destul de omogen.
Analiza SWOT a mediului de afaceri efectuată în cuprinsul strategiei a relevat starea de
fapt a economiei românești:
Puncte forte:
- performanță economică în creștere în raport cu țările Uniunii Europene;
- creșterea vizibilității în exterior a produselor românești;
- creșterea exporturilor;
- existența unor avantaje competitive în anumite sectoare de activitate;
Puncte slabe:
- capacitate scăzută de inovare;
- pondere redusă a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în PIB;
- sector privat slab implicat în cercetare-dezvoltare;
- grad scăzut de informatizare a IMM-urilor;
- decalaj încă ridicat din punct de vedere economic față de țările dezvoltate;
- productivitate scăzută a muncii;
- internaționalizare redusă a firmelor cu capital românesc;
- avantaje competitive reduse în sectorul serviciilor;
- dezechilibre teritoriale mari în materie de avantaje competitive;
Oportunități:
- fondurile europene;
- politici economice mai bune, printr-o viziune unitară a strategiilor elaborate;
- schimbări structurale favorabile produse în ultimii ani în economia românească și, în
special, în privința exporturilor, în direcția produselor cu valoare adăugată ridicată;
- diversitatea surselor energetice, România având un potențial ridicat în raport cu țările
din jur;
- independență energetică ridicată;
- resurse regenerabile de energie ridicate;
- potențial agricol;
Vulnerabilități:
- grad scăzut de colectare a taxelor și impozitelor de către stat;
- evaziunea fiscală;

Pagina 442 din 759

 - datorii restante mari ale companiilor de stat;
- cultură antreprenorială scăzută;
- slaba susținere a sectorului IMM-urilor de către stat;
- instrumentele financiare existente pe piață sunt neadecvate sectorului IMM-urilor;
- infrastructură deficitară și neuniformă;
- eficiență energetică scăzută în anumite sectoare de activitate/companii;
- birocrație ridicată;
- grad scăzut de concordanță între calificările forței de muncă și necesitățile pieței
muncii;
- pondere ridicată a forței de muncă ocupate în agricultură, unde productivitatea muncii
este foarte scăzută;
- probleme socio-demografice ce riscă să perturbe piața muncii în viitor (îmbătrânirea
populației, emigrația, scăderea populației, grad scăzut de educație, pondere ridicată o
populației aflate în sărăcie).
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, Strategia Națională pentru Competitivitate propune
și direcțiile de urmat, respectiv restructurarea sectoarelor economice, prin sprijinirea celor care
prezintă avantaje competitive, creșterea numărului de firme competitive, atragerea marilor
companii și a societății într-un proiect integrat de dezvoltare economică. Cinci priorități strategice
sunt definite în acord cu viziunea strategiei22:
o îmbunătăţirea cadrului de reglementare, în scopul creșterii atractivității mediului de
afaceri;
o susținerea parteneriatelor public-privat, în vederea creșterii încrederii între actorii
pieței, susținerii transferului de tehnologie către mediul privat, colaborărilor mai
strânse între unitățile de învățământ și companii, reducerii birocrației;
o sprijinirea factorilor și serviciilor suport, prin creșterea competențelor digitale ale
populației, sprijinirea inovării în companii, a activităților de cercetare-dezvoltare
derulate de către firme;
o promovarea celor 10 sectoare de viitor identificate în cadrul strategiei;
o pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale, prin crearea premiselor și
fundamentelor pentru asigurarea unui nivel de trai decent generațiilor viitoare.

22
Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020,
http://www.minind.ro/strategie_competitivitate/SNC%20aprobata%20prin%20HG-1.pdf

Pagina 443 din 759

 4.2.2.3. Potențialul de inovare al IMM-urilor industriale românești

Implicarea IMM-urilor industriale românești în activități de inovare este destul de redusă.

Resursele financiare limitate, numărul redus de angajați (sau chiar zero) pentru multe dintre ele
fac ca obiectivele fixate să fie, de multe ori, supraviețuirea pe piață și mai puțin dezvoltarea. În
aceste condiții, activitățile de inovare nu reprezintă o preocupare pentru foarte mulți antreprenori,
deși pot reprezenta un avantaj competitiv însemnat pe piață.
Capacitatea de inovare a IMM-urilor industriale românești poate fi analizată pe baza
ramurii de activitate în care activează. Unele ramuri, prin natura lor, presupun utilizarea de
tehnologie mai avansată în raport cu altele. Numărul de firme din fiecare ramură de activitate
influențează, astfel, potențialul global de inovare al IMM-urilor românești. O asemenea analiză
poate fi efectuată pe baza statisticilor Eurostat, care realizează o grupare a ramurilor de activitate
din industrie în funcție de tipul de tehnologie la care se pretează operațiunile desfășurate. În funcție
de apartenența IMM-urilor la ramurile de activitate și, implicit, de accesul acestora la un anumit
tip de tehnologie, sunt apoi extrase date statistice cu privire la numărul firmelor, numărul
personalului și valoarea adăugată ale IMM-urilor din fiecare grupă de firme.

Tabel 4.2.14. Ramurile de activitate, după tipul de tehnologie

Tip tehnologie Ramura de activitate
Tehnologie 1. Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice
avansată 2. Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice
1. Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice
2. Fabricarea echipamentelor electrice
Tehnologie 3. Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.
mediu avansată 4. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi
semiremorcilor
5. Fabricarea altor mijloace de transport
1. Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea
ţiţeiului
2. Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice
Tehnologie 3. Fabricarea altor produse din minerale nemetalice
mediu scăzută 4. Industria metalurgică
5. Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv
maşini, utilaje şi instalaţii
6. Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor
1. Industria alimentară
2. Fabricarea băuturilor
3. Fabricarea produselor din tutun
Tehnologie 4. Fabricarea produselor textile
scăzută
5. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
6. Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi
marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea
blănurilor

Pagina 444 din 759

 Tip tehnologie Ramura de activitate
7. Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia
mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite
8. Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie
9. Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor
10. Fabricarea de mobilă
11. Alte activităţi industriale n.c.a.
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

Încadrarea ramurilor industriale după tipul de tehnologie este prezentată în tabelul 4.2.14.
O astfel de situație este utilă pentru aprecierea potențialului IMM-urilor de a crea valoare adăugată,
având în vedere că ramurile în care se folosește o tehnologie superioară au o contribuție mai mare
la crearea PIB. Conform clasificației Eurostat, două ramuri de activitate se încadrează în această
categorie. Alte cinci ramuri se regăsesc în grupa ramurilor care folosesc o tehnologie mediu
avansată. Cele mai multe ramuri (17) se regăsesc în grupele inferioare din punctul de vedere al
tehnologiei utilizate.
În tabelul 4.2.15. este redată evoluția numărului de IMM-uri industriale, în funcție de tipul
de tehnologie care caracterizează ramura de activitate din care fac parte firmele.

Tabel 4.2.15. Numărul de IMM-uri industriale, în funcție de tipul de tehnologie al

ramurii de activitate
Tip tehnologie 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015* 2016* 2017*
Tehnologie avansată 1.280 1.157 1.060 915 949 948 955 963 982 984
Tehnologie mediu
3.912 3.835 3.581 3.335 3.339 3.401 3.467 3.421 3.545 3.541
avansată
Tehnologie mediu
14.972 15.467 13.649 12.597 12.893 13.083 13.498 13.502 13.893 13.933
scăzută
Tehnologie scăzută 36.238 33.449 29.921 27.474 28.067 28.582 29.387 29.777 30.198 30.250
Total 56.402 53.908 48.211 44.321 45.248 46.014 47.307 47.663 48.618 48.708
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat
* date estimate

40,000
35,000
30,000 Tehnologie
avansată
25,000 Tehnologie
mediu avansată
20,000
Tehnologie
15,000 mediu scăzută
Tehnologie
10,000 scăzută
5,000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: realizată pe baza datelor preluate de pe http://ec.europa.eu/eurostat
Figura 4.2.4. Numărul de IMM-uri industriale, în funcție de tipul de tehnologie
al ramurii de activitate, în perioada 2008-2017
Pagina 445 din 759
 Prima grupă a înregistrat o scădere a numărului de firme de 23% (de la 1.280 de companii
la 984) între 2008 și 2017. Scăderea este foarte mare, nicio altă grupă de firme nemaiînregistrând
o astfel de diminuare abruptă. Totuși, se observă conturarea unui trend de creștere ușoară începând
cu anul 2014. Categoria IMM-urilor din ramurile de activitate de tehnologie mediu avansată are o
scădere de 9% în aceeași perioadă de timp (de la 3912 la 3541), dar aici se observă o oscilație a
numărului de firme în partea a doua a intervalului. Grupa de tehnologie mediu scăzută are cea mai
bună evoluție, cu o scădere de numai 7% (de la 14.972 la 13.933); această grupă prezintă o tendință
de creștere începând cu anul 2012. Categoria de firme din ramurile cu tehnologie scăzută are o
diminuare de 17% în 2017 față de 2008 (de la 36.238 firme la 30.250), dar cu un trend crescător
începând cu anul 2012.
Trei dintre cele patru grupe de firme analizate prezintă maximul de companii în anul 2008,
premergător crizei economice, ceea ce arată dificultatea recuperării sectorului IMM-urilor
industriale. Toate grupele de întreprinderi prezintă numărul minim de companii în anul 2011.
Structura IMM-urilor industriale după tipul de tehnologie al ramurii de activitate este redată
în tabelul 4.2.16.

Tabel 4.2.16. Structura IMM-urilor industriale după tipul de tehnologie al ramurii

de activitate
Tip tehnologie 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015* 2016* 2017*
Tehnologie
2,27% 2,15% 2,20% 2,06% 2,10% 2,06% 2,02% 2,02% 2,02% 2,02%
avansată
Tehnologie
6,94% 7,11% 7,43% 7,52% 7,38% 7,39% 7,33% 7,18% 7,29% 7,27%
mediu avansată
Tehnologie
26,55% 28,69% 28,31% 28,42% 28,49% 28,43% 8,53% 28,33% 28,58% 28,61%
mediu scăzută
Tehnologie
64,25% 62,05% 62,06% 61,99% 62,03% 62,12% 62,12% 62,47% 62,11% 62,10%
scăzută
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Sursa: prelucrare după date Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat
* date estimate

Evoluția structurii IMM-urilor industriale este mult mai utilă, deoarece permite
evidențierea importanței relative a fiecărei grupe de firme în total firme și dinamica acestei grupe
în perioada 2008-2017. Astfel, grupa de tehnologie avansată are cea mai mare pondere în 2008, de
2,27%, după care scade la 2,02% în ultimii trei ani analizați. Grupa de tehnologie mediu avansată
are o creștere a ponderii de la 6,94% în 2008 la 7,27% la în 2017. Pe ansamblu, primele două grupe
prezintă o creștere ușoară a ponderii cumulate, de 0,08%.
Faptul că mediul de afaceri românesc nu a reușit să determine o creștere semnificativă a
numărului de firme din ramurile cu potențial ridicat de crea plus valoare nu este un lucru favorabil;

Pagina 446 din 759

creșterea economică din ultimii ani ar fi trebuit să conducă la o sporire a numărului acestor firme,
pentru a înregistra o reducere mai rapidă a decalajului față de economiile dezvoltate.
Categoria de tehnologie mediu scăzută a prezentat cea mai mare creștere a ponderii, de
2,06 puncte procentuale, de la 26,55% la 28,61%. Ultima grupă de firme prezintă o scădere de
2,14 puncte procentuale în perioada analizată.
În ce privește n umărul de angajați din IMM-urile industriale pe ramuri de activitate,
grupate după tipul de tehnologie, acesta este prezentat în tabelul 4.2.17.

Tabel 4.2.17. Numărul de angajați din IMM-urile industriale, în funcție de tipul de

tehnologie al ramurii de activitate
Tip
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015* 2016* 2017*
tehnologie
Tehnologie
17.097 14.954 14.222 13.470 13.458 14.139 13.780 14.859 14.672 14.925
avansată
Tehnologie
mediu 75.674 69.533 64.826 66.711 66.600 67.083 65.515 67.946 69.580 70.636
avansată
Tehnologie
191.871 169.972 153.502 159.998 158.213 157.188 156.464 161.353 167.218 170.764
mediu scăzută
Tehnologie
485.691 423.050 398.693 415.210 405.939 402.655 395.244 396.624 421.628 429.897
scăzută
Total 770.333 677.509 631.243 655.389 644.210 641.065 631.003 640.782 673.098 686.222
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat
* date estimate

500,000
450,000
400,000
Tehnologie
350,000 avansată
300,000 Tehnologie
mediu avansată
250,000
Tehnologie
200,000 mediu scăzută
150,000 Tehnologie
scăzută
100,000
50,000
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: realizată pe baza datelor preluate de pe http://ec.europa.eu/eurostat

Figura 4.2.5. Numărul de angajați din IMM-urile industriale, în funcție de tipul de
tehnologie al ramurii de activitate, în perioada 2008-2017

Așa cum se observă, numărul de angajați a scăzut la toate grupele de firme. Cea mai mare
scădere a înregistrat-o prima grupă, de tehnologie avansată (-13%, de la 17.097 angajați la 14.925),

Pagina 447 din 759

urmată de grupele de tehnologie mediu scăzută și scăzută (cu câte 11%) și grupa de tehnologie
mediu avansată (-7%).
Grupele de firme cu tehnologie inferioară dețin cel mai mare număr de salariați, aspect
justificat totuși, date fiind caracteristicile economiei românești și ale IMM-urilor industriale.
Așa cum se observă și din grafic, dinamica personalului, pe ani, este diferită față de cea a
numărului de firme. Comparând anul 2017 cu 2008, modificările sunt însă mai puțin ample.
Ponderea personalului pe categorii de firme, redată în tabelul 4.2.18, este însă mult mai
elocventă pentru a evidenția distribuția angajaților din IMM-urile industriale, pe categorii de firme
după tipul de tehnologie.

Tabelul 4.2.18. Ponderea personalului din IMM-urile industriale, în funcție de tipul

de tehnologie al ramurii de activitate
Tip
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015** 2016** 2017**
tehnologie
Tehnologie
2,22% 2,21% 2,25% 2,06% 2,09% 2,21% 2,18% 2,32% 2,18% 2,17%
avansată
Tehnologie
mediu 9,82% 10,26% 10,27% 10,18% 10,34% 10,46% 10,38% 10,60% 10,34% 10,29%
avansată
Tehnologie
24,91% 25,09% 24,32% 24,41% 24,56% 24,52% 24,80% 25,18% 24,84% 24,88%
mediu scăzută
Tehnologie
63,05% 62,44% 63,16% 63,35% 63,01% 62,81% 62,64% 61,90% 62,64% 62,65%
scăzută
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
* Sursa: prelucrare după date Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat
** date estimate

Așa cum se observă, în ramurile de tehnologie avansată, ponderea personalului a scăzut de

la 2,22% în anul 2008 la 2,17% în anul 2017, maximul fiind atins în anul 2015 (2,32%). Oscilațiile
acestei grupe de firme sunt destul de scăzute, aspect normal, având în vedere că nici valorile nu
sunt foarte ridicate.
Industria de tehnologie mediu avansată a crescut 0,47 puncte procentuale, de la 9,82% la
10,29%; este cea mai mare modificare dintre toate cele patru categorii. Maximul valoric este atins
în anul 2015 (10,6%).
Industria de tehnologie mediu scăzută are o reducere minoră, de 0,02 puncte procentuale,
dar, pe parcursul perioadei analizate, alternează perioadele de creștere cu cele de diminuare.
Industria de tehnologie scăzută înregistrează o scădere minoră, de numai 0,4 puncte
procentuale, de la 63,05% la 63,65%.
Pe ansamblu, pentru toate cele patru categorii de firme, se observă că modificările de
ponderi sunt destul de reduse ca amploare.
Situația valorii adăugate pe cele patru categorii este prezentată în tabelul 4.2.19.

Pagina 448 din 759

 Tabel 4.2.19. Valoarea adăugată din IMM-urile industriale, în funcție de tipul de
tehnologie al ramurii de activitate - mil. euro -
Tip
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015* 2016* 2017*
tehnologie
Tehnologie
255 187 215 218 268 248 250 246 246 270
avansată
Tehnologie
mediu 938 756 822 855 894 911 952 937 939 1.031
avansată
Tehnologie
1.914 1.578 1.613 1.721 1.655 1.843 2.156 2.123 2.129 2.341
mediu scăzută
Tehnologie
3.260 2.631 2.652 2.744 2.647 2.803 2.982 2.938 2.948 3.246
scăzută
Total
6.367 5.152 5.302 5.537 5.463 5.804 6.340 6.244 6.262 6.888
industrie
Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat
* date estimate

3,500

3,000
Tehnologie
2,500 avansată

Tehnologie
2,000 mediu avansată

1,500 Tehnologie
mediu scăzută

1,000 Tehnologie
scăzută
500

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sursa: realizată pe baza datelor preluate de pe http://ec.europa.eu/eurostat

Figura 4.2.6. Valoarea adăugată din IMM-urile industriale, în funcție de tipul de
tehnologie al ramurii de activitate, în perioada 2008-2017 (mil. euro)

Criza economică din 2009 a determinat o reducere a valorii adăugate produse în toate
categoriile de ramuri industriale. Cea mai mare reducere a fost consemnată în grupa de tehnologie
avansată, de 26%, de la 255 mil. euro la 187 mil. euro. Celelalte trei categorii au suferit diminuări
de 18-19%. În anul 2017, față de 2008, prima grupă a înregistrat o creștere de 6%, grupa a doua
de 10%, a treia de 22% și a patra a scăzut cu mai puțin de 1%. Din punctul de vedere al valorii
adăugate, se constată o dinamică diferită a acestor categorii de întreprinderi față de evoluția
numărului de firme și a personalului.
Structura valorii adăugate a IMM-urilor industriale, în funcție de tipul de tehnologie al
ramurii de activitate, se prezintă astfel:

Pagina 449 din 759

 Tabelul 4.2.20. Structura valorii adăugate a IMM-urilor industriale, în funcție de
tipul de tehnologie al ramurii de activitate
Tip
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015* 2016* 2017*
tehnologie
Tehnologie
4,00% 3,63% 4,05% 3,93% 4,91% 4,27% 3,94% 3,94% 3,93% 3,93%
avansată
Tehnologie
mediu 14,73% 14,67% 15,51% 15,44% 16,36% 15,70% 15,02% 15,01% 14,99% 14,97%
avansată
Tehnologie
30,06% 30,62% 30,43% 31,08% 30,29% 31,75% 34,01% 34,00% 34,00% 33,99%
mediu scăzută
Tehnologie
51,21% 51,07% 50,02% 49,55% 48,44% 48,29% 47,04% 47,05% 47,08% 47,12%
scăzută
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Sursa: prelucrare după date Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat
* date estimate

Modificări mai ample se întâlnesc doar la ultimele două categorii de întreprinderi. Grupa
de tehnologie mediu scăzută crește cu 3,93% (de la 30,06% la 33,99%), iar cea de tehnologie
scăzută se reduce cu 4,09% (de la 51,21% la 47,12%). Grupa de tehnologie avansată scade ușor,
cu 0,07% (de la 4% la 3,93%), în timp ce grupa de tehnologie mediu avansată crește cu 0,23% (de
la 14,73% la 14,97%).
Remarcăm anul 2012, în care ponderile primelor două grupe înregistrează cele mai mari
valori, atât individual, cât și în ansamblu (21,27% pondere totală); în toți ceilalți ani, cele două
grupe prezintă ponderi mai scăzute, ceea ce este nefavorabil.
Coroborând situația valorii adăugate produse cu cea a personalului, am obținut situația
nivelului mediu al productivității muncii pentru cele patru grupe, prezentată în tabelul 4.2.21.

Tabelul 4.2.21. Nivelul mediu al productivității muncii în IMM-urile industriale, în

funcție de tipul de tehnologie al ramurii de activitate (euro valoare adăugată/angajat)
Tip
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015* 2016* 2017*
tehnologie
Tehnologie
14.892 12.518 15.082 16.162 19.944 17.526 18.142 16.557 16.793 18.118
avansată
Tehnologie
mediu 12.395 10.871 12.685 12.812 13.416 13.580 14.531 13.791 13.493 14.596
avansată
Tehnologie
9.975 9.283 10.509 10.756 10.459 11.722 13.780 13.158 12.732 13.712
mediu scăzută
Tehnologie
6.712 6.220 6.651 6.608 6.519 6.961 7.545 7.408 6.992 7.550
scăzută
Sursa: prelucrare după date Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat
* date estimate

Pagina 450 din 759

 20,000

Tehnologie
16,000 avansată
Tehnologie
12,000 mediu avansată
Tehnologie
8,000 mediu scăzută
Tehnologie
scăzută
4,000

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Figura 4.2.7. Nivelul mediu al productivității muncii în IMM-urile industriale, în
funcție de tipul de tehnologie al ramurii de activitate, în perioada 2008-2017
(euro valoare adăugată/angajat)
*Sursa: realizată pe baza datelor preluate de pe http://ec.europa.eu/eurostat

Se observă că ramurile cu tehnologie superioară au și o productivitate a muncii mai mare.

În ramurile de tehnologie avansată, se obține o creștere de 22% în perioada analizată, de la 14.892
euro la 18.118 euro. Totuși, maximul atins este în anul 2012 (19.994 euro). Grupa de tehnologie
mediu avansată are un spor de 18% în 2017 față de 2008, grupa de tehnologie mediu scăzută un
spor de 37%, iar cea de tehnologie scăzută de 12%.
Evoluția productivității muncii relevă unele aspecte favorabile, dar și unele nefavorabile.
Faptul că cea mai mare creștere o înregistrează categoria de IMM-uri din ramuri cu tehnologie
mediu scăzută nu este neapărat un lucru pozitiv. Mai mult, această grupă se apropie destul de mult
de cea cu tehnologie mediu avansată; ecartul dintre ele devine destul de mic în ultimii patru ani
analizați (sub 5%). Toate grupele prezintă oscilații pronunțate de la un an la altul ale productivității
muncii (cele mai ample sunt în grupele 1 și 3), ceea ce nu este o situație favorabilă.
Capacitatea de inovare a firmelor este în strânsă corelație cu ritmul lor de creștere. O
creștere rapidă a vânzărilor poate asigura resursele financiare pentru inovare și, în același timp,
inovarea poate reprezenta o cale spre succes, prin crearea de avantaje competitive în raport cu
concurența.
Eurostat definește ca fiind întreprinderi mici și mijlocii cu creștere rapidă pe cele care
îndeplinesc simultan condițiile:
- își majorează numărul de angajați cu cel puțin 10% timp de trei ani consecutivi;
- au minim 10 angajați la momentul începerii creșterii.
Pentru perioada 2012-2015, numărul de IMM-uri industriale românești cu creștere rapidă,
conform criteriilor Eurostat, este redat în tabelul 4.2.22.

Pagina 451 din 759

Tabel 4.2.22. Numărul IMM-urilor industriale cu creștere rapidă, pe tipuri de activitate
Ramura industrială 2012 2013 2014 2015
Industria extractivă 5 11 10 8
Industria prelucrătoare 373 383 376 363
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
4 7 4 3
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
16 18 10 14
deşeurilor, activităţi de decontaminare
Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat

Numărul firmelor este extrem de redus (sub 1% din total IMM-uri industriale), ceea ce
arată capacitatea redusă de creștere pentru majoritatea afacerilor de dimensiuni mici. Repartizarea
pe tipuri de activități respectă structura IMM-urilor industriale totale, cea mai mare pondere fiind
înregistrată în industria prelucrătoare.
În industria extractivă, numai 5 firme îndeplinesc criteriile de creștere rapidă în anul 2012;
acest număr crește la 11 în 2013 și scade până la 8 în 2015.
Industria prelucrătoare are cel mai mare număr de companii în toți anii analizați, maximul
fiind atins în 2013 (383 de firme) și minimul în 2015 (363).
În producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
activează un număr redus de firme cu creștere rapidă, de numai 4 în 2012 și 3 în anul 2015.
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare se situează
pe locul doi ca număr de firme, dar acesta fluctuează în perioada analizată.
Remarcăm tendința de scădere a IMM-urilor cu creștere rapidă din industria prelucrătoare,
începând cu anul 2014, deși numărul total de firme din această industrie a crescut constant în
perioada analizată. Pentru celelalte ramuri de activitate, dinamica nu este foarte relevantă, având
în vedere numărul redus de firme.
Situația personalului angajat în întreprinderile mici și mijlocii cu creștere rapidă este
prezentată în tabelul 4.2.23.

Tabelul 4.2.23. Numărul total al angajaților din IMM-urile industriale cu creștere

rapidă, pe tipuri de activitate
Ramura industrială 2012 2013 2014 2015
Industria extractivă 475 1563 1561 400
Industria prelucrătoare 65.709 66.909 85.214 78.247
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
716 354 332 158
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
3.822 1.234 1.591 1.109
deşeurilor, activităţi de decontaminare
Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat

Pagina 452 din 759

 Situația personalului este mult mai elocventă pentru a reflecta forța de piață a firmelor cu
creștere rapidă. Spre deosebire de multe dintre IMM-urile românești, care nu au niciun angajat,
firmele din studiu au deja 10 angajați în momentul analizei. Aceste firme angajează mai mult de
10% din totalul personalului care lucrează în IMM-urile industriale.
Industria extractivă are o creștere puternică a numărului personalului în 2013 față de 2012
(de la 475 angajați la 1563), dar, în 2915, scade puternic, ajungând la un nivel inferior față de anul
2012,
Industria prelucrătoare domină, prin numărul total de angajați, cele patru ramuri industriale
studiate. În anul 2012, în acest sector lucrează 65.709 salariați. Creșterea este destul de puternică,
ajungând la 85.214 angajați în 2014, după care scade, în 2015, la 78.247 salariați.
Domeniul energetic prezintă cea mai drastică scădere, de la 716 angajați în 2012 la 158 în
2015 (-78%). Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
înregistrează, de asemenea, o scădere puternică (-71%), ajungând, de la 3.822 salariați la numai
1.109.
Situația numărului mediu al angajaților din IMM-urile industriale cu creștere rapidă, pe
tipuri de activitate, este prezentată în tabelul 4.2.24.:

Tabel 4.2.24. Numărul mediu al angajaților din IMM-urile industriale cu creștere

rapidă, pe tipuri de activitate
Ramura industrială 2012 2013 2014 2015
Industria extractivă 95 142 156 50
Industria prelucrătoare 176 175 227 216
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
179 51 83 53
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
239 69 159 79
deşeurilor, activităţi de decontaminare
Sursa: Prelucrări după date Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat

Observăm că firmele cu creștere rapidă au un număr mediu considerabil de angajați, chiar

dacă acesta fluctuează puternic. Oscilațiile sunt justificate, având în vedere că firmele pot intra și
ieși cu ușurință din studiu, în funcție de modul în care îndeplinesc criteriile Eurostat.
Evoluțiile pe ani sunt, în general, similare cu cele înregistrate de numărul total al
personalului din aceste firme. Totuși, tabelul anterior reflectă și forța economică diferită a firmelor
din cele patru categorii. În anul 2012, distribuția apei cumula cel mai mare număr mediu de
salariați (239), urmată de domeniul energetic și industria prelucrătoare (179, respectiv 176
salariați) și apoi de industria extractivă (95 angajați). Ierarhia se modifică în 2013, industria
prelucrătoare trecând pe primul loc (175 salariați), urmată de industria extractivă (142), în timp ce
celelalte două ramuri au valori mult mai mici. În anul 2014, consemnăm creșterea numărului mediu
al personalului în industria prelucrătoare, la 227, dar și creșterea însemnată din domeniul
Pagina 453 din 759
distribuției apei (până la 159 angajați). În 2015, toate ramurile prezintă scăderi, cele mai mari fiind
înregistrate în industria extractivă și în distribuția apei.
În ce privește ponderea IMM-urilor industriale cu creștere rapidă, aceasta se prezintă astfel:

Tabel 4.2.25. Ponderea IMM-urilor industriale cu creștere rapidă, pe tipuri de

activitate*
Ramura industrială 2012 2013 2014 2015
Industria extractivă 1,6% 3,6% 3,4% n/a
Industria prelucrătoare 2,7% 2,8% 2,8% n/a
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
2,0% 3,4% 2,0% n/a
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
2,0% 2,3% 1,3% n/a
deşeurilor, activităţi de decontaminare
Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat
* calculată față de total IMM-uri cu cel puțin 10 angajați, pe tipuri de activități

Dintre IMM-urile care activează în industria extractivă și au cel puțin 10 angajați, firmele
cu creștere rapidă reprezintă numai 1,6%. Procentul crește însă în anul 2013 la 3,6%, după care
scade, în 2014, la 3,4%.
În industria prelucrătoare, ponderile pe ani sunt mult mai echilibrate, oscilând între 2,7%
și 2,8%.
IMM-urile cu creștere rapidă din ramura producţiei şi furnizării de energie electrică şi
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat reprezintă 2% din total IMM-uri cu peste 10 angajați în
2012 și 2014 și 3,4% în anul 2013.
În domeniul distribuției apei, ponderea firmelor cu creștere rapidă crește de la 2% în 2012
la 2,3% în anul 2013 și scade la 1,3% în 2014.
Sintetizând, se observă ponderea redusă a întreprinderilor mici și mijlocii cu creștere rapidă
în toate ramurile industriale, dar și oscilația redusă înregistrată în industria prelucrătoare.
Ponderea angajaților din IMM-urile industriale cu creștere rapidă, pe tipuri de activitate,
este redată în tabelul 4.2.26.

Tabelul 4.2.26. Ponderea angajaților din IMM-urile industriale cu creștere rapidă,

pe tipuri de activitate*
Ramura industrială 2012 2013 2014 2015
Industria extractivă 0,9% 3,2% 3,5% n/a
Industria prelucrătoare 6,1% 6,3% 7,9% n/a
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
0,9% 0,5% 0,5% n/a
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
4,7% 1,5% 2,0% n/a
deşeurilor, activităţi de decontaminare
Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat
* calculată față de numărul total de angajați din IMM-urile cu cel puțin 10 angajați, pe tipuri de
activități
Pagina 454 din 759
 În anul 2012, în industria extractivă, numai 0,9% din personalul angajat în IMM-urile cu
cel puțin 10 angajați lucra în firme cu creștere rapidă. Procentul este foarte scăzut și arată
fragilitatea sectorului IMM-urilor și posibilitățile reduse de dezvoltare pe piață. Procentajul se
îmbunătățește în anii următori, ajungând la 3,2% în 2013 și 3,5% în 2014.
În industria prelucrătoare, situația este mult mai bună. Astfel, în anul 2012, IMM-urile cu
creștere rapidă angajau 6,1% din total IMM-uri cu peste 10 angajați. Procentele cresc la 6,3% în
2013 și la 7,9% în 2014. Având în vedere că IMM-urile din industria prelucrătoare sunt cele mai
numeroase dintre toate cele patru categorii, situația se apreciază ca fiind favorabilă.
IMM-urile cu creștere rapidă din ramura energetică nu au o contribuție însemnată în
privința personalului angajat. În 2012, numai 0,9% din personal lucra în aceste firme, procent care
scade la 0,5% în anii următori.
Domeniul distribuției apei prezintă o situație mai bună doar în anul 2012, când 4,7% din
personal este angajat în IMM-urile cu creștere rapidă. Procentul scade la 1,5% în 2013 și crește la
2% în 2014.
Situațiile statistice prezentate anterior, deși evidențiază și câteva aspecte pozitive, relevă,
mai degrabă, o fragilitate a sectorului IMM-urilor din toate punctele de vedere. Capacitatea de
inovare a IMM-urilor este extrem de redusă, iar cele mai multe dintre firme activează în ramuri cu
tehnologie inferioară. Deși sunt și firme care angajează un număr considerabil de personal, acestea
sunt foarte puține raportat la numărul mare de IMM-uri. De asemenea, valoarea adăugată creată
de cele mai multe dintre ele este neglijabilă în comparație cu industria totală. Analiza dinamică
efectuată a scos în evidență și reculul puternic al activității acestor firme cauzat de criza economică
declanșată în anul 2009. Cei mai mulți dintre indicatorii analizați au scăzut dramatic în anul
declanșării crizei, iar unii dintre ei nu au revenit încă la valorile anterioare crizei.

4.2.3. Măsuri propuse pentru remedierea problemelor IMM-urilor

industriale

Întreprinderile mici și mijlocii din ramurile industriale se confruntă cu o varietate de

probleme. Rezolvarea unora dintre ele depinde de gestiunea internă și de abilitățile manageriale
ale antreprenorilor, altele sunt mai complexe și necesită o anumită viziune, intuiție și asumare a
riscului. Nu există însă o soluție general valabilă pentru rezolvarea problemelor tuturor IMM-urilor
și, de cele mai multe ori, se impune implementarea unei varietăți de măsuri, deoarece unele dintre
măsurile adoptate generează efecte amplificate în urma sinergiilor cu alte măsuri.
În acest context, în cadrul acestui sub-paragraf, obiectivul urmărit îl reprezintă identificarea
unui set de măsuri care să sprijine antreprenorii în vederea unei creșteri sustenabile. Obiectivul

Pagina 455 din 759

vizează analiza următorului set potențial de măsuri pe care le pot adopta antreprenorii în contextul
actual al globalizării piețelor:
- internaționalizarea;
- inovarea;
- digitalizarea;
- accesarea fondurilor nerambursabile.

4.2.3.1. Internaționalizarea

Internaționalizarea micilor afaceri a reprezentat întotdeauna o cale sigură către succes.

Numeroase studii au arătat că antreprenorii înregistrează efecte benefice în urma ieșirii pe piețele
externe, concretizate în creșterea volumului vânzărilor, creșterea profiturilor, diversificarea
produselor și a surselor de aprovizionare.
Totuși, decizia de internaționalizare nu este ușor de adoptat. Ea se lovește, în primul rând,
de bariere psihologice ale antreprenorilor, referitoare la diferențele culturale dintre țări, lipsa de
informații cu privire la piețele externe, dificultatea adaptării la un nou mediu de afaceri. Sistemul
fiscal și legislativ diferit, birocrația și costurile necesare extinderii pe piețele externe reprezintă alți
factori care determină o reținere din partea managerilor micilor companii, întrucât toate acestea
formează riscul de țară, care se adaugă la riscurile operaționale și financiare cu care un IMM se
confruntă oricum în țara de origine. Iar vulnerabilitățile interne ale firmelor nu fac decât să
amplifice teama managerilor de a se extinde pe piețele externe.
Internaționalizarea presupune, pentru o companie, angrenarea în operațiuni de import
și/sau de export. Totuși, pentru a deveni sursă de dezvoltare, internaționalizarea trebuie să fie
concretizată prin operațiuni de export, eventual prin deschiderea de filiale în străinătate, care
necesită anumite investiții. Importurile nu presupun investiții costisitoare, dar nici nu aduc o
contribuție însemnată la sporirea valorii adăugate, deoarece vânzările rămân la același nivel;
singurele beneficii sunt reducerea costurilor, care, mai departe, determină creșterea profitului. În
schimb, efectuarea de exporturi determină o creștere extensivă a firmei, prin majorarea vânzărilor
fizice și, evident, a celor valorice.
Puține firme mici dispun de resursele financiare necesare pentru deschiderea de filiale în
străinătate. Mai mult, noile filiale trebuie susținute financiar până când devin profitabile.
Problemele de ordin financiar se adaugă, astfel, la cele psihologice ale antreprenorilor.
Cu toate aceste dificultăți, mediul de afaceri din prezent asigură mai multe oportunități
decât riscuri pentru micii întreprinzători. Cele mai multe exporturi de produse industriale ale
României sunt făcute către țările Uniunii Europene. Acquis-ul comunitar a determinat existența a
numeroase elemente comune în sistemele legislative ale țărilor membre. O varietate de informații
Pagina 456 din 759
este disponibilă despre piața comună și despre caracteristicile piețelor țărilor membre ale Uniunii
Europene. Din acest motiv, decizia de internaționalizare nu se ia într-un mediu total incert pentru
antreprenori, iar riscurile identificate pot fi gestionate cu costuri rezonabile. Mai mult, atât
România, cât și Uniunea Europeană sprijină internaționalizarea micilor afaceri prin diverse
programe de finanțare sau de garantare a creditelor contractate.
Totuși, anumite probleme există. Studii efectuate la nivel mondial23 au arătat că firmele din
țările dezvoltate preferă să investească în special în țări dezvoltate și mai puțin în cele emergente.
În același timp, firmele din țările în curs de dezvoltare preferă să exporte în țări similare.
Motivațiile sunt de natură economică; firme din economii similare au o putere financiară și
concurențială apropiate. O companie dintr-o țară emergentă se impune greu pe o piață dezvoltată,
în timp ce companiile din țările dezvoltate dispun de atuuri care le permit să concureze pe piețele
mature, unde câștigurile sunt mai mari.
Aceste constatări justifică precauțiile antreprenorilor români în accesarea piețelor mai
dezvoltate ale Europei de Vest. Totuși, riscurile pot fi gestionate corespunzător, deoarece
diferențele de cultură nu sunt foarte ridicate. Mai mult, Uniunea Europeană, prin Small Business
Act, care reprezintă cadrul general al politicii sale în domeniul IMM-urilor, oferă sprijinul necesar
pentru micii antreprenori pentru internaționalizare. Deviza acestui document, “Think Small
First”24, sugerează chiar politica pașilor mărunți care trebuie urmată în acest proces.
Decizia de internaționalizare este mult mai ușor de făcut în prezent. Digitalizarea
operațiunilor de vânzare prin înființarea de magazine online atrage costuri mult mai reduse, în
paralel cu reducerea semnificativă a riscurilor. Informatizarea poate viza și operațiunile interne de
vânzare, astfel că magazinul online poate fi considerat oricum o investiție obligatorie. Acesta
elimină obligativitatea deschiderii de filiale fizice în diverse țări, în vederea stimulării exporturilor.
Rețelele de socializare permit și efectuarea de acțiuni de promovare la costuri foarte reduse în
raport cu acțiunile în media tradiționale. Acordarea de facilități fiscale IMM-urilor pentru
vânzările externe efectuate poate, de asemenea, favoriza astfel de operațiuni.
Internaționalizarea este sprijinită prin Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și
Inovare 2014 – 2020. Documentul susține deschiderea către exterior a sectorului de cercetare-
dezvoltare românesc și afilierea la organismele europene și internaționale. „Strategia asigură
fondurile necesare pentru participarea României la Iniţiativele Comune de Programare (JPI),
Iniţiativele Tehnologice Comune (JTI), Parteneriatele Europene pentru Inovare (EIP), precum şi

23
https://www.wall-street.ro/articol/Companii/174645/imm-urile-vor-sa-profite-masiv-de-pietele-externe-pana-in-
2019.html
24
Gândiți mai întâi la scară mică
Pagina 457 din 759
la programele bilaterale şi la o serie de organisme internaţionale”25. Strategia sprijină financiar
accesarea programului Orizont 2020, dar și alte inițiative de colaborare în domeniul CDI.

4.2.3.2. Inovarea

Activitatea de inovare reprezintă o sursă de dezvoltare pentru întreprinderile mici și

mijlocii. Fie că se referă la investiții în activitatea de cercetare-dezvoltare, în achiziția de noi
tehnologii sau doar la ușoare modificări în politicile manageriale, inovarea este o sursă principală
pentru creșterea valorii adăugate și asigurarea unei dezvoltări sustenabile pentru micile companii.
Practica a demonstrat că întreprinderile mici și mijlocii care au rezistat cel mai mult pe piață sunt
cele care au fost preocupate de activitatea de inovare.
Capacitatea de inovare a micilor afaceri este în mod tradițional destul de redusă. Lipsa
resurselor financiare și a resurselor umane superior calificate poate fi compensată parțial prin
abilitățile, dedicația și viziunea antreprenorului. În lipsa acestora, inovarea se rezumă la copierea
unor produse ale marilor companii, dar care nu fac decât să asigure urmarea trendului pieței și
menținerea firmei pe piață.
Preocupările managerilor pentru inovare trebuie să vizeze și resursele umane. Pregătirea
profesională a angajaților, instruirea acestora pentru dobândirea de noi abilități sunt obligatorii
atunci când sunt achiziționate noi tehnologii de fabricație. Dar investițiile în resursa umană trebuie
să reprezinte un efort constant al companiilor, indiferent dacă firma face sau nu investiții în active
fizice. Programele dedicate resurselor umane pot reprezenta o garanție a creșterii valorii adăugate,
dar și a fidelizării salariaților. Micile companii nu pot rivaliza cu marile corporații în privința
politicii salariale. Totuși, pot compensa acest lucru prin atenția acordată nevoile personalului și
prin programe periodice de formare profesională dedicate.

4.2.3.3. Digitalizarea

Digitalizarea a modificat profund societatea în prezent. O mare parte dintre operațiunile

efectuate manual sau care necesitau intervenția umană este acum efectuată de către aplicații
informatice sau roboți. Acestea au determinat transformări în viața cotidiană a consumatorilor, dar
și în modelele de afaceri ale agenților economici. Adaptarea la tendințele actuale devine, astfel,
obligatorie pentru companii, dacă vor să supraviețuiască și apoi să se dezvolte.

25
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020,
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf
Pagina 458 din 759
 Digitalizarea este una dintre cele mai importante măsuri care pot asigura dezvoltarea
durabilă a unei afaceri. “Transformarea digitală se caracterizează printr-o fuziune a tehnologiilor
avansate și integrarea sistemelor fizice și digitale, predominanța modelelor de afaceri inovatoare
și a noilor procese și crearea de produse și servicii inteligente”26.
Internetul lucrurilor, tehnologiile avansate de producție, utilizarea pe scară largă a rețelelor
sociale și a serviciilor de cloud, robotica, imprimarea 3D, inteligența artificială, platformele online
de vânzare, îmbunătățirea abilităților IT ale angajaților reprezintă câteva dintre multiplele
posibilități de transformare digitală a firmelor industriale. Aceste soluții presupun angrenarea
IMM-urilor în activități de cercetare-dezvoltare sau achiziția de tehnologie avansată.
În ciuda costurilor ridicate și a riscurilor asumate, digitalizarea prezintă un potențial uriaș
pentru întreprinderile mici și mijlocii de a se dezvolta și o modalitate de a câștiga avantaje
concurențiale în fața marilor competitori ai pieței, care deja folosesc pe scară largă instrumente de
tehnologia informației și comunicațiilor.
Uniunea Europeană admite că digitalizarea nu este pe deplin fructificată de către
companiile europene, dar și că există discrepanțe mari între regiunile de dezvoltare ale UE, între
sectoarele economice, dar și între firmele mari și IMM-uri.
Deși necesită investiții pentru implementare, digitalizarea determină ulterior reducerea
costurilor IMM-urilor și generează o creștere a productivității angajaților și a competitivității pe
piață. Ea le permite firmelor intrarea cu ușurință pe noi piețe și valorificarea oportunităților de
afaceri, fără eforturi financiare ridicate pentru extindere, așa cum o presupun investițiile în unități
de producție și/sau vânzare.
În procesul digitalizării, IMM-urile au avantajul flexibilității. Micile companii își pot alege
mixul de produse/servicii digitalizate pe care doresc să le implementeze, în funcție de obiectivele
lor și de resursele financiare.
Digitalizarea necesită, însă, și o modificare în cultura organizațională a firmei, pentru a fi
implementată cu succes. Este, astfel, nevoie de opțiunea managementului pentru informatizare și
de îmbunătățirea abilităților IT ale angajaților.
Digitalizarea aduce numeroase beneficii pentru IMM-uri:
- accesarea de noi piețe – extinderea pe noi piețe era până acum atributul marilor
companii. Acum, micii întreprinzători își pot vinde produsele pe noi piețe, atât din
țară, cât și din străinătate, prin intermediul platformelor online, care facilitează
contactul cu noi categorii de consumatori;
- operativitate – majoritatea proceselor informatizate se derulează mult mai rapid
decât dacă sunt realizate manual, iar comenzile plasate de către clienți pot fi

26
http://ec.europa.eu/growth/industry/policy/digital-transformation_en
Pagina 459 din 759
 procesate și livrate cu promptitudine. De asemenea, operațiunile digitalizate pot fi
gestionate mult mai ușor decât cele manuale și cu un număr mai mic de angajați;
- eficiență – digitalizarea crește eficiența utilizării resurselor interne ale firmei
(materiale, financiare) și reduce timpul consumat de către administrator cu sarcinile
birocratice;
- feed-back – urmărirea operațiunilor digitalizate se face cu ușurință de către
manageri, prin posibilitatea obținerii de rapoarte cu rapiditate despre sistemele
informatizate.
Platformele online reprezintă o cale importantă și facilă pentru implementarea digitalizării,
cu efect direct și imediat asupra vânzărilor. Ele au modificat radical modelele clasice de afaceri și
au permis, în același timp, colectarea facilă de informații utile despre clienți, care pot fi fructificate
în activitatea de marketing și în cea de dezvoltare de noi produse. Comenzile plasate online au
devenit o obișnuință a consumatorilor în prezent, iar spațiile comerciale clasice de prezentare au
început să fie înlocuite cu magazine virtuale. Devine astfel mult mai facil pentru un producător să
acceseze noi piețe și noi categorii de consumatori, care, la rândul lor, sunt din ce în ce mai interesați
de firmele prezente în mediul virtual. Platformele online permit eliminarea barierelor de intrare pe
anumite piețe, extinderea portofoliului de clienți, reducerea cheltuielilor, prin diminuarea
personalului necesar, efectuarea mai rapidă a operațiunilor.
Utilizarea rețelelor sociale a devenit obligatorie pentru majoritatea companiilor. Conturile
create pe aceste platforme sunt, în prezent, chiar mai importante decât site-urile web, dat fiind
numărul mare de utilizatori ai acestor rețele. Postarea de informații pe conturile social media de
către firme permite vizualizarea lor rapidă de către potențialii clienți, dar și contactul direct cu
aceștia. Promovarea efectuată în mediul online este mult mai ieftină și mai ușor de efectuat,
devenind accesibilă chiar și micilor afaceri, care au resurse limitate disponibile pentru marketing.
Mai mult, acțiunile de promovare efectuate în mediul virtual devin țintite pe categoriile de
consumatori care au profilul social apropiat de clientela vizată de către companie.
Factorii care împiedică digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii, în special a celor cu
un număr mic de angajați, sunt de natură socio-psihologică (spiritul conservator al
administratorilor, reticența la schimbare a angajaților), economică (costurile cu investițiile în
informatizare) și cibernetică (riscurile informatice ale sistemelor IT). Digitalizarea nu poate fi
efectuată fără investiții în infrastructura hard și soft IT a companiei și fără a crește competențele
digitale ale personalului. Continuarea efectuării manuale a operațiunilor pare, din acest punct de
vedere, mai simplă pentru mulți manageri de firme mici; de asemenea, implementarea unei soluții
informatice adecvate necesită alocarea de timp pentru prospectarea pieței, înțelegerea
tehnologiilor, formarea personalului etc. Micii antreprenori trebuie oricum să execute numeroase
activități birocratice în cadrul firmei, deoarece nu își permit să angajeze personal administrativ

Pagina 460 din 759

numeros, astfel că timpul alocat pentru prospectare este limitat. Apare, astfel, un cerc vicios,
deoarece întârzierea digitalizării condamnă mai departe micile afaceri la derularea unei activități
cu valoare adăugată scăzută, care, la rândul ei, nu generează suficiente resurse financiare pentru
digitalizare.
Transformarea digitală poate schimba modul în care firmele fac afaceri, ducând la crearea
de noi fluxuri de venituri, la eliminarea proceselor ineficiente și redundante și la trecerea de la
sarcinile curente la cele strategice. Pentru ca întreprinderile să rămână competitive în această eră
digitală, tehnologia informației trebuie îmbinată cu transformarea digitală și infrastructura
necesară pentru asigurarea succesului27.
Digitalizarea a devenit în prezent o strategie de afaceri, permițând fructificarea cu succes a
potențialului de creștere al IMM-urilor, prin crearea de noi modalități de operare a afacerilor.
Tehnologiile moderne determină scurtarea lanțurilor de aprovizionare/distribuție și o apropiere
mai mare a firmelor de furnizori și de clienți.
Oportunitățile oferite de digitalizare IMM-urilor justifică însă costurile cu investițiile și
riscurile asociate. Provocările apărute în acest proces vizează:
- gradul de complexitate a tehnologiilor implementate – cele mai multe IMM-uri care
decid să treacă la digitalizare preferă soluțiile mai puțin inovative și mai puțin
costisitoare, dar care au și un impact mai redus asupra afacerilor decât soluțiile
avansate;
- modificarea modelelor de afaceri – transformarea digitală necesită o modificare
radicală a tuturor operațiunilor desfășurate în cadrul firmei și o nouă strategie de
afaceri;
- deschiderea managerilor către inovație - introducerea digitalizării poate fi decisă de
către management, caz în care este mai simplu de realizat, sau poate fi impusă din
exterior, fie de către consumatori, prin schimbarea comportamentului, fie de către
concurență, caz în care firmele sunt nevoite să răspundă printr-o politică reactivă;
- formarea personalului – digitalizarea necesită dobândirea de noi competențe de către
angajați, prin programe specifice de instruire, sau chiar angajarea de noi experți în
domeniul IT.
Indiferent de formele sub care este implementată, digitalizarea este mai ușor de asimilat în
cazul start-up-urilor, când întreaga strategie de afaceri este fundamentată plecând de la procesele
derulate informatizat, dar și în cazul tinerilor antreprenori, pentru care utilizarea tehnologiei
reprezintă o caracteristică a vieții curente.

27
https://www.cisco.com/c/dam/en/us/solutions/collateral/enterprise-networks/digital-network-
architecture/network-ready-digital-transformation.pdf

Pagina 461 din 759

 4.2.3.4. Accesarea fondurilor nerambursabile
Fondurile nerambursabile reprezintă una dintre soluțiile de finanțare la care pot apela
întreprinderile mici mijlocii. Programele de finanțare disponibile în prezent sunt create special
pentru micile afaceri și sunt concepute astfel încât să suplinească lipsa unor instrumente adecvate
de finanțare din partea mediului financiar-bancar, care solicită garanții solide pentru creditarea
micilor firme, fără a lua în calcul viabilitatea planurilor de afaceri. Fondurile nerambursabile, fie
că sunt naționale sau europene, au avantajul că pot fi accesate și de către start-up-uri sau
antreprenori fără experiență.
O multitudine de programe de finanțare sunt disponibile pentru micii întreprinzători.
Câștigarea unui proiect impune, însă, multă birocrație pentru un antreprenor și cunoștințe solide
de elaborare a unui proiect, motiv pentru care, de multe ori, este nevoie de apelarea la o firmă de
consultanță specializată. Acest lucru, alături de consultanța necesară în implementarea proiectului,
generează costuri suplimentare pentru întreprinzători. Aceste neajunsuri sunt dublate de rigiditatea
implementării planurilor de afaceri și de obligativitatea atingerii obiectivelor asumate prin proiect,
ghidurile programelor de finanțare nepermițând abateri de la rezultatele programate. Antreprenorii
se văd, astfel, constrânși să implementeze un plan de afaceri adaptat cerințelor ghidurilor
programelor de finanțare, dar care nu reflectă în totalitate viziunea lor despre afacere. Din acest
motiv, unii antreprenori preferă să nu acceseze fondurile nerambursabile, nefiind dispuși să piardă
parțial controlul asupra managementului afacerii derulate.

4.2.4. Concluzii

Oportunitățile IMM-urilor sunt legate de potențialul economic al zonei geografice în care

activează. La nivel regional, se pot dezvolta anumite ramuri de activitate, care determină un efect
în lanț, determinând și alți agenți economici să investească în zonă, în aceeași ramură de activitate.
Prezența în zonă a unor furnizori, clienți, apropierea de căile de transport contribuie la amplificarea
acestor efecte. Fiecare regiune de dezvoltare are anumite caracteristici economice, care
influențează performanțele firmelor locale. Pentru reflectarea factorilor regionali cu incidență
asupra situației IMM-urilor industriale, am extras și analizat trei indicatori economici: produsul
intern brut pe regiuni, rata șomajului și venitul total mediu lunar pe o gospodărie. Acest set de
indicatori a fost apreciat ca fiind suficient de relevant pentru a reflecta disparitățile economice
regionale, dar și impactul asupra firmelor.
Analiza PIB regional a evidențiat o regiune, București-Ilfov, care este cea mai dezvoltată
din punct de vedere economic, generând 28% din PIB-ul României în 2016. Aceeași regiune a
înregistrat cele mai mari rate de creștere în perioada 2008-2016. La polul opus, se situează regiunea
Sud-Vest Oltenia, cu un PIB de numai 12,45 mld. euro în anul 2016 (7% pondere în total). PIB
regional, ca indicator de apreciere a disparităților, este afectat de numărul județelor componente
Pagina 462 din 759
ale regiunilor și de numărul populației, dar are capacitatea de a evidenția mărimea pieței pe care
operează firmele.
Rata șomajului a relevat, de asemenea, disparitățile majore dintre regiuni, dar rezultatele
au fost puțin surprinzătoare, deoarece sunt slab corelate cu dezvoltarea economică a regiunilor.
Regiunea Nord-Vest are printre cele mai stabile și reduse valori în perioada studiată, cu valori
cuprinse între 3,8% și 6,5%. În schimb, regiunea Centru, una dintre regiunile dezvoltate, a
prezentat printre cele mari valori (maxim de 10,7% în 2009). Regiunea Nord-Est, cea mai săracă
a României, are, surprinzător, printre cele mai scăzute valori ale ratei șomajului, dar și un trend
de scădere, ajungând până la 3% în anul 2016. Regiunea București-Ilfov are o rată a șomajului
cuprinsă între 3,4% și 8%. Rezultatele obținute arată o corelare slabă a ratei șomajului cu nivelul
de dezvoltare economică, aspecte explicate prin fenomenele migraționiste care au loc între regiuni,
dar și către exterior.
Venitul total mediu pe gospodărie a fost printre cei mai buni indicatori de reflectare a
disparităților. Analiza lui a dus la zonarea regiunilor, cea mai dezvoltată dovedindu-se București-
Ilfov, cu un venit mediu situat la mare distanță de celelalte zone. La polul opus s-a situat regiunea
Nord-Est, care a afișat și o creștere a decalajului față de celelalte regiuni.
Pentru evidențierea oportunităților de dezvoltare a IMM-urilor, au fost analizate politicile
guvernului în domeniu, reflectate în două documente strategice: Strategia Națională de Cercetare,
Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020 și Strategia Națională pentru Competitivitate 2015-2020. Cele
două documente reliefează prioritățile strategice ale României până în anul 2020 și domeniile de
activitate care au cel mai mare potențial de dezvoltare economică.
Printre măsurile de sprijinire a inițiativei mediului privat stipulate în Strategia Națională de
Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, se numără acordarea de credite fiscale agenților economici,
sprijinirea înființării de fonduri de capital de risc și de garantare și gestiunea proprietății
intelectuale. Strategia identifică, de asemenea, domeniile de specializare inteligentă ale economiei
românești, ce au potențial ridicat de dezvoltare: bioeconomia; tehnologia informaţiei şi a
comunicaţiilor, spaţiu și securitate; energie, mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și
materiale avansate. IMM-urile industriale sunt vizate de trei dintre cele patru domenii de
specializare inteligentă.
Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020 a identificat zece sectoare
economice cu potenţial competitiv corelate cu domeniile de specializare inteligentă. În același
timp, în cadrul strategiei a fost efectuată o analiză a profilului de dezvoltare a regiunilor și
județelor, prin reliefarea ramurilor de activitate predominante în fiecare județ. Constatările au fost
că județele au nevoi economico-sociale diferite, care impun politici distincte la nivel regional.
În cadrul strategiei, a fost efectuată și o analiză SWOT a economiei românești. Referitor la
IMM-urile industriale, printre punctele forte ale economiei românești au fost evidențiate creșterea

Pagina 463 din 759

exporturilor și existența unor avantaje competitive în anumite sectoare de activitate. Punctele slabe
scoase în evidență au fost capacitate scăzută de inovare, sector privat slab implicat în cercetare-
dezvoltare, gradul scăzut de informatizare a IMM-urilor, productivitate scăzută a muncii,
internaționalizare redusă a firmelor cu capital românesc. Oportunitățile IMM-urilor industriale se
referă la accesarea fondurilor europene, necesitatea elaborării unor politici economice mai bune,
unitare, potențialul energetic și agricol, iar vulnerabilitățile la cultură antreprenorială scăzută, slaba
susținere a sectorului IMM-urilor de către stat, instrumente financiare neadecvate sectorului IMM-
urilor, infrastructură deficitară.
IMM-urile industriale românești au o implicare redusă în activități de inovare, resursele
financiare limitate fiind cea mai comună cauză. Pentru a reflecta complexitatea tehnologiei
utilizate, a fost efectuată o grupare a ramurilor de activitate în patru categorii: tehnologie avansată,
tehnologie mediu avansată, tehnologie mediu scăzută și tehnologie scăzută. Ca număr de ramuri
și de firme, cele mai multe se regăsesc în categoriile inferioare de complexitate. În privința
numărului de angajați, grupa de tehnologie mediu avansată are un nivel mediu mai ridicat, în
detrimentul grupei de tehnologie mediu scăzută.
Valoarea adăugată creată este cel mai reprezentativ indicator pentru diferențierea celor
patru grupe. Criza economică din 2009 a determinat o reducere a valorii adăugate produse în toate
categoriile de ramuri industriale. Cea mai mare reducere a fost consemnată în grupa de tehnologie
avansată, de 26% (între 2008 și 2017), în timp ce celelalte trei categorii au suferit diminuări de 18-
19%. În structură, primele două grupe ca grad de complexitate tehnologică au o situație mai bună
decât în privința numărului de firme, aspect normal, deoarece și productivitatea muncii este mai
ridicată. Productivitatea muncii în ramurile de tehnologie avansată a crescut cu 22% în perioada
analizată, în grupa de tehnologie mediu avansată cu 18%, în cea de tehnologie mediu scăzută cu
37%, iar cea de tehnologie scăzută a crescut 12%. Remarcăm sporul ridicat din categoria de
tehnologie mediu scăzută, productivitatea muncii aproape egalând-o pe cea din grupa superioară
în anul 2017.
Analizând IMM-urile industriale cu creștere rapidă, definite conform metodologiei
Eurostat, am constatat ponderea redusă în toate ramurile de activitate a firmelor care îndeplinesc
criteriile de creștere rapidă. În privința numărului de angajați, cei mai mulți se regăsesc în industria
prelucrătoare, care este și cea mai mare ca număr de firme. Cu o singură excepție, această industrie
are și cel mai mare număr mediu de angajați în perioada 2012-2015.
Analiza efectuată a relevat fragilitatea sectorului IMM-urilor: capacitatea de inovare este
extrem de redusă, iar cele mai multe firme activează în ramuri cu tehnologie inferioară. Acest
sector a fost puternic afectat de criza economică din 2009, unii dintre indicatorii economico-
financiari nerevenind, până în anul 2017, la valorile anterioare crizei.

Pagina 464 din 759

 Pornind de la aceste constatări, în cadrul analizei efectuate au fost propuse măsuri care pot
fi adoptate pentru remedierea problemelor IMM-urilor industriale. Implementarea măsurilor
depinde de opțiunea, viziunea și abilitățile manageriale ale antreprenorilor, dar și de resursele
financiare disponibile, deoarece unele dintre măsuri sunt foarte costisitoare. Rezolvarea
problemelor IMM-urilor impune, de obicei, o combinație de măsuri, deoarece pot genera efecte
amplificate în urma sinergiilor. Principalele măsuri care pot fi adoptate de către antreprenori sunt
internaționalizarea, inovarea, digitalizarea și accesarea fondurilor nerambursabile. Fiecare dintre
aceste opțiuni are anumite efecte în cadrul unei firme, iar alegerea uneia sau alteia trebuie să ia în
considerare oportunitățile mediului de afaceri, dar și situația concretă a companiei. Cele patru
măsuri pot produce efecte mai ample sau mai reduse asupra performanțelor IMM-urilor, în funcție
de diverși factori.

4.3. Propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune

la nivelul MMACA

4.3.1. Cadrul de reglementare a activității IMM-urilor

Evoluția IMM-urilor industriale depinde în mod crucial de politicile statului în domeniu,

de programele de sprijin financiar și fiscal și de măsurile de stimulare a înființării de noi firme.
Pentru dezvoltarea sectorului, însă, este nevoie de o implicare majoră a autorităților publice, prin
elaborarea de politici publice coerente, care să ia în considerare problemele micilor companii,
necesitățile de dezvoltare ale acestora, ancorarea micilor afaceri în peisajul economic general al
mediului de afaceri, puternic concurențial și dominat de către marile companii.
Intrarea de noi firme industriale pe piață nu este posibilă fără un sprijin concret din partea
statului. Intervenția autorităților guvernamentale se poate face pe multiple planuri, prin inițiative
diverse, în care sunt implicate mai multe organisme publice. Optimizarea efectelor măsurilor
publice necesită o viziune de ansamblu a lor, plecând de la țintele de evoluție pe termen lung a
sectorului industrial până la stabilirea cadrului instituțional (organisme implicate și acte
normative), care să permită atenuarea vulnerabilităților IMM-urilor și fructificarea avantajelor
competitive și a oportunităților sectorului industrial românesc.

4.3.1.1. Evaluarea tendințelor de dezvoltare a sectorului industrial

Perspectivele de evoluție și dezvoltare a IMM-urilor din sectorul industrial sunt marcate de

tendințele trasate de către autoritățile publice prin strategiile elaborate. Principalele documente

Pagina 465 din 759

strategice cu impact asupra dezvoltării pe termen lung a IMM-urilor sunt Strategia Națională de
Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020 și Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 –
2020.
Întreprinderile mici și mijlocii nu au resursele financiare necesare pentru a putea concura
cu marile companii, mai ales în domeniul industrial, unde investițiile ridicate și accesul la
tehnologia avansată constituie o barieră de intrare semnificativă pe piață. Din acest motiv, inovația
reprezintă calea principală de apariție a unor noi antreprenori pe piață și chiar de a obține o
dezvoltare durabilă în viitor, prin fructificarea unor nișe de piață.
Principalele ramuri industriale vizate de către Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare
şi Inovare 2014 –2020 sunt bioeconomia, energia, eco-nano-tehnologiile și materialele avansate28.
Industria alimentară, farmaceutică, producția de energie și ramurile conexe, industria producătoare
de autovehicule și mașini agricole reprezintă oportunități de investiții, către care se vor îndrepta,
cel mai probabil, și viitorii antreprenori.
Odată definite ramurile industriale cheie pentru economia românească, antreprenorii își vor
alege mai ușor specificul activității companiilor pe care vor dori să le înființeze, iar statul își poate
fundamenta mai bine programele de dezvoltare și țintele strategice ale economiei naționale.
Toate ramurile industriale precizate în SNCDI 2014-2020 sunt accesibile și micilor afaceri,
în măsura în care statul decide să sprijine concret IMM-urile și investițiile în acestea. Spiritul
antreprenorial în România este, de asemenea, ridicat. În firmele industriale, lucrează numeroși
angajați cu viziune, care își pot fructifica experiența și abilitățile tehnice, prin demararea de noi
afaceri. Inovația și cercetarea-dezvoltarea le pot permite acestor antreprenori potențiali să creeze
un produs viabil pe piață și să încerce apoi să-l valorifice prin exploatare directă sau prin vânzarea
către o companie mai mare.
SNCDI recunoaște că sectorul cercetării-dezvoltării în România este slab dezvoltat și că
mediul de afaceri nu este conectat la cercetarea desfășurată în instituțiile de cercetare. Din acest
motiv, sprijinirea inovării și brevetării produselor de către micii antreprenori reprezintă o cale mai
sigură și mai rapidă de implementare și impunere a unui brevet pe piață, la costuri mult mai reduse.
În plus, se valorifică un potențial inovator aflat în stare latentă, capabil să producă produse mult
mai aplicate în raport cu nevoile industriei.
SNCDI definește și măsurile de sprijinire a inițiativei private, cele mai importante fiind
stimulentele fiscale și sprijinul financiar. Identificarea și includerea acestor măsuri în strategie
arată angajamentul statului pentru implementarea strategiei și atingerea țintelor ambițioase fixate,
respectiv atingerea, de către sectorul cercetare-dezvoltare-inovare, a unei ponderi de 1% din PIB,
până în anul 2020.

28
Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 –2020,
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf
Pagina 466 din 759
 Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020 descrie mai bine tendințele de
evoluție a sectorului industrial românesc. Plecând de la avantajele și oportunitățile economiei
românești, strategia identifică ramurile industriale aferente sectoarelor economice cu potențial
competitiv, în corelație cu domeniile de specializare inteligentă din SNCDI 2014-2020: textile și
pielărie, lemn și mobilă, industria auto și componente, procesarea alimentelor și a băuturilor,
sănătate și produse farmaceutice, energie29. Aceste ramuri au cel mai mare potențial de a crea
valoare adăugată în economie.
SNC 2015-2020 cuprinde și o analiză SWOT a mediului de afaceri românesc. Atuurile
industriei ponderea mare a exporturilor industriei în total exporturi, volumul ridicat al exporturilor
către țările UE, existența unor avantaje competitive ale unor ramuri industriale. Punctele slabe se
referă la inovare și la cercetare-dezvoltare, la gradul scăzut de informatizare a IMM-urilor,
productivitatea redusă a muncii, internaționalizare scăzută. Aceste puncte slabe pot fi avute în
vedere în cadrul revizuirii politicilor publice, pentru a fi transformate în oportunități și apoi în
puncte forte. Oportunitățile sunt date de fondurile europene disponibile pentru IMM-urile
industriale, de tendința de îmbunătățire a structurii exporturilor, în favoarea produselor industriale
cu valoarea adăugată superioară, de investițiile efectuate în domeniul energetic și de diversitatea
resurselor de energie, potențialul agricol încă insuficient exploatat. Amenințările au un caracter
general și vizează întreg mediul de afaceri, respectiv creanțele comerciale ale firmelor, cultura
antreprenorială deficitară, susținerea slabă a sectorului IMM-urilor de către stat, accesul slab la
finanțare al IMM-urilor, birocrația, dezechilibrele de pe piața muncii.
Strategia Națională de Competitivitate definește și cinci priorități strategice, referitoare la
îmbunătățirea cadrului de reglementare a mediului de afaceri, sprijinirea parteneriatelor public –
privat, ameliorarea competențelor TIC ale populației, promovarea sectoarelor economice cu
potențial competitiv și creșterea nivelului de trai al generațiilor viitoare, cu anul 2050 fixat ca
orizont de timp.

4.3.1.2. Politici publice în vigoare

I. Reglementări la nivelul Uniunii Europene

Uniunea Europeană consideră că IMM-urile reprezintă un factor crucial pentru asigurarea
creșterii economice, iar politica sa economică este axată pe încurajarea antreprenoriatului,
susținerea înființării de noi firme și valorificarea oportunităților atât de pe piața internă, cât și
externă. Inițiativele UE de sprijinire a IMM-urilor sunt numeroase, printre ele numărându-se

29
Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020,
http://www.minind.ro/strategie_competitivitate/SNC%20aprobata%20prin%20HG-1.pdf
Pagina 467 din 759
Programul comunitar de acţiune în domeniul IMM, Strategia de la Lisabona, Small Business Act
și Strategia Europa 2020.
În perioada recentă, cel mai important document al UE este Small Business Act (SBA).
Acesta a fost adoptat în anul 2008 și reprezintă un cadru general pentru politica UE privind
întreprinderile mici și mijlocii, având scopul de a îmbunătăți abordarea antreprenoriatului în
Europa, de a simplifica mediul de reglementare și de politici pentru IMM-uri și de a elimina
barierele rămase în calea dezvoltării acestora30. Prioritățile definite de către strategie au fost
promovarea antreprenoriatului, reducerea sarcinilor administrative, accesul la finanțare, accesul la
piețe și internaționalizarea.
Ulterior, în anul 2011, documentul a fost revizuit, fiind integrat în Strategia Europa 2020.
Șase din cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020 vor ajuta IMM-urile să
înregistreze o creștere durabilă.
SBA a statuat un număr de 10 principii care trebuie să stea la baza fundamentării politicilor
destinate IMM-urilor, atât la nivel european, cât și național31:

Principiul 1. Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată

prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat
Actul a constatat existența unui decalaj între spiritul antreprenorial existent în SUA și cel
existent în Europa, decalaj menținut în timp, ceea ce a justificat adoptarea acestui principiu. În
același timp, educația formală nu pune accentul pe formarea unui spirit antreprenorial pentru
absolvenții diverselor cicluri de studii și nici pe dobândirea de competențe antreprenoriale.
Facilitarea transmiterii de firme către alți proprietari, odată cu retragerea sau pensionarea
fondatorilor, permite prezervarea locurilor de muncă create, acestea fiind mai numeroase decât în
cazul în care s-ar înființa o firmă nouă. Există un risc al eșecului transmiterii cu succes a unei firme
către un alt antreprenor, în special în cazul celor familiale, astfel că este nevoie de acordarea de
sprijin în mod egal pentru astfel de operațiuni, ca și în cazul înființării unor firme noi.
În Europa, există încă un potențial antreprenorial nefructificat suficient. Este vorba de
ponderea scăzută a femeilor-antreprenor (decalajul față de bărbați a crescut în timp) și de forța
imigranților, care, de asemenea, pot aduce competențe noi și inovare în domeniu.

Principiul 2. Asigurarea posibilității pentru antreprenorii cinstiți care au dat faliment de

a beneficia în mod rapid de o a doua șansă
Societatea și, în general, mediul de afaceri penalizează antreprenorii care s-au confruntat
în trecut cu un caz de falimentare a unei afaceri. Chiar și companiile care au trecut printr-un proces

30
Small Business Act, https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/small-business-act_ro
31
Small Business Act, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52008DC0394
Pagina 468 din 759
de faliment, dar au reușit să se redreseze au de suferit, deoarece primesc mai puține comenzi de la
alte firme. Nu întotdeauna însă falimentele sunt frauduloase, iar antreprenorii care au trecut prin
astfel de experiența dispun de competențele adecvate pentru a putea administra cu succes alte
afaceri, dacă li se oferă ocazia. Se impun astfel măsuri precum promovarea politicii celei de-a doua
șanse, facilitând schimbul de bune practici între statele membre, limitarea la 1 an a procedurilor
judiciare de lichidarea unei firme, eliminarea discriminării antreprenorilor care au trecut prin
cazuri de faliment, promovarea unei atitudini pozitive în societate față de aceștia.

Principiul 3. Definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”
În conceperea reglementărilor, autoritățile trebuie să ia în considerare mai întâi interesele
și capabilitățile IMM-urilor și, pe cât posibil, să simplifice legislația aplicabilă lor. Birocrația poate
duce la închiderea unor IMM-uri, pentru care suportarea sarcinilor administrative se face cu costuri
mai mari decât în cazul marilor companii. Testul IMM este unul dintre instrumentele create și
promovate de către Comisia Europeană pentru verificarea impactului aplicării unei inițiative
legislative sau administrative.
Este sprijinită consultarea organizațiilor IMM-urilor înainte de inițierea de acte normative
sau administrative aplicabile acestora și adoptarea de măsuri de sprijin precum derogări, scutiri,
adoptarea de perioade de tranziție etc.

Principiul 4. Asigurarea reactivității administrațiilor la nevoile IMM-urilor

Comisia sprijină implementarea de servicii și platforme online pentru IMM-uri în relația
cu administrația și înființarea “ghișeului unic”, ca soluții de îmbunătățire a serviciilor și reducere
a costurilor. Astfel de măsuri reduc birocrația, dar și timpul consumat de către antreprenor cu
rezolvarea sarcinilor administrative, având efecte benefice asupra dezvoltării economice a micilor
afaceri.
Măsurile propuse pentru respectarea acestui principiu sunt diminuarea taxelor percepute
pentru înființarea unei noi firme, reducerea timpului necesar pentru înființarea unei firme la mai
puțin de o săptămână, diminuarea perioadei de timp de acordarea a licențelor și autorizațiilor
necesare la mai puțin de o lună, interzicerea solicitării de informații de care autoritățile dispun
deja.

Principiul 5. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor: facilitarea

participării IMM-urilor la achizițiile publice și exploatarea mai judicioasă a posibilităților
oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat
În toate țările UE, IMM-urile au un acces mai dificil la procedurile de achiziție, datorită
capacității financiare reduse și informării mai deficitare. Autoritățile contractante discriminează

Pagina 469 din 759

de multe ori IMM-urile, preferând să atribuie contractele firmelor mari, percepute ca fiind mai
sigure; uneori, chiar exigențele din documentațiile de atribuire duc la eliminarea IMM-urilor dintre
potențialii ofertanți. Este nevoie de o modificare a culturii în domeniu, prin promovarea unui cod
de bune practici, reducerea birocrației, îmbunătățirea transparenței și a informării IMM-urilor
despre procedurile de achiziții lansate, crearea de portaluri electronice, divizarea pe loturi a
ofertelor.
În privința ajutoarelor de stat, sunt sprijinite măsurile de acordare de stimulente financiare
micilor afaceri, printr-o implementare mai bună a programelor, informarea beneficiarilor despre
programele la care pot apela, reducerea birocrației, regândirea întregii politici de acordare a
ajutoarelor de stat, prin luarea în considerare a intereselor IMM-urilor.

Principiul 6. Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și punerea în aplicare a unui

cadru juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor
comerciale
Micile afaceri au un acces dificil la finanțare, în special la cea bancară. Instituțiile de credit
nu acordă împrumuturi IMM-urilor aflate la începutul activității, datorită riscurilor ridicate. Cu
toate că UE a implementat de-a lungul timpului numeroase programe de finanțare destinate IMM-
urilor, problemele de finanțare a acestora nu s-au diminuat. Întârzierile la plată a facturilor sunt o
practică larg răspândită în țările UE, care afectează grav activitatea firmelor. Un sfert dintre
cazurile de faliment al IMM-urilor se datorează neîncasării la timp a creanțelor.

Principiul 7. Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite

de piața unică
IMM-urile au dificultăți intrinseci în fructificarea oportunităților pieței unice, datorită
barierelor lingvistice, culturale și juridice. Ele nu dispun de o informare adecvată în acest domeniu
și nu au puterea economică necesară pentru extinderea activității în străinătate.
Sprijinirea micilor antreprenori se poate realiza prin acordarea de consultanță de
specialitate și prin înființarea de organizații, care să le ofere asistență și să le protejeze împotriva
practicilor neloiale.
Măsurile de implementare a acestui principiu au vizat monitorizarea pieței, identificarea
disfuncționalităților pieței și remedierea acestora, extinderea utilizării semnăturii electronice,
înființarea de helpdesk-uri, popularizarea standardelor europene în diverse limbi.

Principiul 8. Promovarea ameliorării competențelor în interiorul IMM-urilor și a tuturor

formelor de inovație

Pagina 470 din 759

 Antreprenorii europeni consideră că sistemul de învățământ nu oferă competențe
antreprenoriale și tehnice de care au nevoie micile afaceri. IMM-urile au nevoie de personal cu
competențe lingvistice, dar și cu competențe în domeniul TIC, tehnic și al științelor naturale. În
mod tradițional, UE a alocat fonduri consistente pentru formare profesională și creșterea
adaptabilității angajaților.
Lipsa unor competențe adecvate duce la un potențial insuficient fructificat în domeniul
inovării. Este necesară, astfel, și încurajarea investițiilor efectuate de micile afaceri în cercetare,
concomitent cu sprijinirea participării la programe de cercetare-dezvoltare, chiar transnaționale, și
la administrarea adecvată a proprietății intelectuale.

Principiul 9. Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în

oportunități
IMM-urile nu au fost foarte preocupate de dezvoltarea durabilă, de implementarea unor
soluții verzi, de economisirea energiei și a materiei prime. Acest lucru a dus la creșterea
vulnerabilității lor în fața scumpirii resurselor energetice și a materiilor prime. Modelele
tradiționale de afaceri trebuie schimbate, iar produsele ecologice pot reprezenta o oportunitate de
afaceri.
Comisia s-a angajat să sprijine start-up-urile inovatoare, în special din domeniul eco-
inovației, prin facilitarea accesului pe piață, la finanțare, prin transferul de tehnologie etc.
Stimulente pot fi acordate și de către statele membre, pentru produsele ecologice și firmele
durabile.

Principiul 10. Încurajarea și sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creșterea piețelor

IMM-urile au un grad scăzut de internaționalizare, atât în privința exporturilor, cât și a
importurilor. Ele depășesc mai greu barierele comerciale și culturale și au probleme în obținerea
de informații despre posibili parteneri de afaceri din străinătate. Capacitatea lor de a absorbi
riscurile este de asemenea redusă, astfel că au nevoie de sprijin pentru a putea profita pe deplin de
piețele cu potențial de creștere.

Dintre cele 10 principii, cel mai important este al treilea, "Gândiți mai întâi la scară mică".
Acest principiu are menirea de a conduce la crearea unei legislații europene favorabile micilor
afaceri. Instrumentele concepute pentru aplicarea eficientă a principiului sunt testul pentru IMM-
uri, prevederea unor dispoziții specifice în legislație pentru evitarea sarcinilor disproporționate
pentru IMM-uri, consultarea IMM-urilor, implicarea reprezentanților IMM-urilor32.

32
https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/small-business-act_ro
Pagina 471 din 759
 În completarea principiilor, actul a prevăzut și câteva propuneri legislative, respectiv
definirea unui regulament de exceptare de la notificarea acordării unor ajutoare de stat IMM-urilor,
crearea statutului de societate privată europeană, emiterea unei directive privind posibilitatea
statelor membre de a aplica cote reduse de TVA pentru serviciile oferite în special de IMM-uri,
facilitarea încasării facturilor.
Pentru punerea în aplicare a principiilor, s-au definit măsuri strategice, adoptate atât la nivel
european, cât și la nivel național.
Pentru succesul actului, este important ca rolul antreprenorilor să fie recunoscut în
societate. Acest lucru favorizează spiritul antreprenorial și va determina tot mai multe persoane să
dorească să înceapă o nouă afacere; în același timp, societatea trebuie să fie conștientă că IMM-
urile au un rol determinant în crearea de locuri de muncă și în asigurarea dezvoltării economice.
O astfel de stare de spirit nu poate fi obținută fără implicarea autorităților, care trebuie să sprijine
antreprenorii, atât declarativ, cât și prin politici publice adecvate.
Revizuirea SBA din anul 2011 a urmărit adaptarea acesteia după experiența primilor doi
ani de aplicare. Au fost definite acțiuni și modalități noi de implementare a actului, au fost atribuite
sarcini clare actorilor implicați, cu accentul pus pe IMM-uri33.
Toate prevederile din SBA au fost adoptate în anul 2011, cu excepția reglementării
societății private europene. Au fost adoptate astfel măsuri precum facturarea electronică, achitarea
TVA după încasarea contravalorii facturilor, stabilirea unui termen de 30 de zile pentru autoritățile
publice și de 60 de zile pentru operatorii privați să-și achite facturile, implementarea testului IMM
în analizele de impact ale inițiativelor legislative și administrative. Accesul la finanțare și la
achiziții publice a fost de asemenea îmbunătățit, prin modificarea standardelor.
UE a înregistrat progrese notabile și într-un termen scurt. În schimb, la nivelul statelor
membre, progresele au fost mult mai lente și disparate. Sarcinile administrative au fost reduse în
numai câteva țări, iar programe de finanțare avantajoase au fost implementate tot de un număr mic
de state. Internaționalizarea IMM-urilor a fost sprijinită în majoritatea statelor, iar codul de bune
practici pentru facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achiziție publică de aproape
jumătate dintre ele.
Armonizarea SBA cu Strategia 2020 a dus la adoptarea unui nou set de măsuri34:
- reglementarea inteligentă a IMM-urilor
Reglementarea inteligentă a fost urmărită prin continuarea aplicării testului IMM,
reducerea sarcinilor administrative, guvernarea electronică, ghișeul unic, determinarea
administrațiilor publice să aibă o politică reactivă față de nevoile IMM-urilor. Mare parte dintre

33
http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2011/RO/1-2011-78-RO-F1-1.Pdf
34
Idem
Pagina 472 din 759
aceste obiective au fost prevăzute în SBA 2008, dar au fost reluate și definite măsuri concrete de
aplicare.
- sprijinirea finanțării
Au fost prevăzute mai multe măsuri, printre care efectuarea la timp a plăților în tranzacțiile
comerciale, facilitarea accesului la finanțare prin bursele de valori și prin capitalul de risc,
acordarea de facilități fiscale pentru investiții, înființarea de scheme de garantare a împrumuturilor.
- îmbunătățirea accesului pe piață
Măsurile de îmbunătățire a accesului pe piață sunt armonizate cu cele prevăzute în Strategia
Europa 2020, care urmărește creșterea competitivității UE în raport cu partenerii săi comerciali.
IMM-urile au încă reticențe în a se angaja în activități transfrontaliere, motivele sunt dificultatea
efectuării plăților, apariția unor conflicte cu clienții în comerțul electronic etc. Se urmărește și
îmbunătățirea accesului la achizițiile publice, simplificarea și reducerea costurilor pentru plățile
transfrontaliere, crearea de instrumente alternative de soluționare a litigiilor online pentru
tranzacțiile realizate în format electronic, creșterea gradului de informare și consiliere a IMM-
urilor utilizând serviciile specializate ale UE. Au fost prevăzute și măsuri pentru a face față piețelor
globalizate, sprijinind accesul IMM-urilor pe piețele din afara UE, în special din țările BRIC.
- îmbunătățirea utilizării resurselor de către IMM-uri
Comisia a adoptat măsuri de sprijin pentru aplicarea legislației din domeniul mediului și al
energiei, evaluarea eficienței energetice, a performanței ecologice. Problemele de adaptare a IMM-
urilor la trendul pieței în acest domeniu sunt legate de accesul la informație, de timpul și resursele
necesare.
- promovarea antreprenoriatului și susținerea creării de locuri de muncă
Măsurile propuse sunt reducerea sarcinilor administrative, simplificarea procedurilor de
lichidare a firmelor aflate în insolvabilitate și de transfer al companiilor către alți proprietari.
Sprijinirea inovării, susținerea competențelor digitale și crearea unui cadru specific pentru
întreprinderile de economie socială reprezintă un alt set de acțiuni propus pentru atingerea
obiectivelor SBA.
Actul emis în anul 2011 conține și o analiză a măsurilor pe care statele membre le-au
adoptat, ca răspuns la implementarea fiecărui principiu conținut în SBA 2008. În privința
României, la principiul nr. 1 - Promovarea spiritului antreprenorial, este dat ca exemplu
programul „Start” destinat formării de competențe antreprenoriale pentru tineri și sprijinirii
firmelor nou înființate. Totuși, față de țările care au implementat o strategie națională coerentă de
educație în domeniul antrenoriatului, programul românesc a fost aplicat pentru o perioadă limitată
ca întindere, ceea ce a dus și la efecte de o amploare redusă. România mai figurează cu exemple
de bune practici abia la principiul nr. 6 – Accesul la finanțare, cu măsuri de sprijin financiar prin
intermediul schemelor publice de garantare. La principiul nr. 3 – Gândiți mai întâi la scară mică,

Pagina 473 din 759

România nu este dată ca exemplu, în timp ce unele state au înregistrat progrese notabile. Ulterior,
România a implementat și alte măsuri de politică destinate IMM-urilor, care au răspuns celorlalte
principii statuate de SBA.

I.I. Reglementări naționale

Cadrul legislativ românesc referitor la activitatea IMM-urilor industriale este divers și în
continuă schimbare. O serie de acte normative vizează, în mod special, anumite ramuri de
activitate, astfel că o prezentare exhaustivă a acestora nu este oportună.
În cele ce urmează, vom prezenta câteva dintre actele normative care vizează, în mod
specific, înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și în implementarea cărora
MMACA are un rol definitoriu:
- legea nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels;
- legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri;
- legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și
mijlocii, actualizată.

a) Legea nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels

Legea 120 din anul 2015 reglementează condițiile pe care o persoană fizică trebuie să le
îndeplinească pentru a deveni business angel, facilitățile fiscale de care beneficiază și activitățile
economice eligibile ale firmelor țintă35.
Pot fi dobândite părți sociale numai în microîntreprinderi sau întreprinderi mici, care nu se
află în incapacitate de plată sau în faliment. Investitorii individuali trebuie să achiziționeze, singuri
sau împreună cu alți investitori, maxim 49% din capitalul social, iar suma investită trebuie să fie
cuprinsă între 3000 și 200000 de euro.
Facilitățile fiscale oferite prin actul normativ se referă la scutirea de impozitul pe dividende
pe o perioadă de 3 ani după momentul efectuării investiției și la scutirea de impozitul pe câștigul
aferent transferului părților sociale, dacă vânzarea nu intervine mai devreme de 3 ani de la data
achiziției. Aceste facilități nu sunt foarte atractive pentru investitori, întrucât impozitul pe
dividende, aflat în prezent la 5%, nu reprezintă un stimulent foarte atractiv, iar facilitatea operează
doar în primii trei ani, când, de obicei, afacerea nu generează câștiguri și, deci, nici nu se distribuie
dividende. Facilitatea de scutire de impozit pe câștigul obținut din vânzarea părților sociale se
poate aplica la o bază impozabilă care nu poate fi mai mare decât suma investită.

35
Legea 120/2015 privind privind investitorii individuali Business Angels,
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_120_2015_stimularea_investitorilor_individuali_business_angels.php
Pagina 474 din 759
 Legea, în ansamblul său, nu s-a dovedit deloc atractivă pentru mediul de afaceri, pentru
care motivațiile efectuării investițiilor de tip business angel sunt, mai degrabă, de ordin economic
decât fiscal.

b) Legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri

Reglementează înfiinţarea şi funcţionarea incubatoarelor de afaceri și regimul de facilităţi
din partea statului. Legea36 definește tipurile de incubatoare de afaceri care pot fi înființate și
serviciile oferite IMM-urilor rezidente, divizate în servicii de preincubare (pentru o perioadă de
maxim 6 luni), servicii de incubare (pentru maxim 3 ani) și servicii de accelerator de afaceri (pentru
maxim 2 ani).
Serviciile de preincubare constau în informări, organizarea de seminare, cursuri de formare,
consultanță juridică pentru înființarea de noi firme.
Serviciile de incubare cuprind consultanța managerială, formare profesională, servicii
financiare, contabile și juridice, accesul de surse de finanțare, intermedierea contactului cu
investitorii individuali și fondurile cu capital de risc, sprijin pentru internaționalizare etc.
Serviciile de accelerator de afaceri constau în acordarea de granturi rambursabile pentru
reducerea timpului necesar lansării pe piaţă de noi produse sau servicii.
Rezidenţi ai incubatoarelor de afaceri pot fi IMM-urile cu cel mult 3 ani vechime. Legea
stabilește condițiile în care un rezident poate părăsi incubatorul de afaceri, dar și facilitățile fiscale
de care beneficiază administratorul incubatorului (scutire de la plata impozitelor pe teren și clădiri,
dar și de la plata altor taxe și impozite locale).

c) Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor

mici și mijlocii, actualizată
Actul normativ37 reglementează măsurile pentru crearea cadrului necesar înfiinţării şi
dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în România. Este una dintre cele mai importante legi,
întrucât, prin actualizările aferente, a prevăzut implementarea unor măsuri din Small Business Act.
Una dintre prevederi este înființarea Grupului pentru evaluarea impactului economic al
actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii. Grupul este un organ consultativ care
analizează raportul privind aplicarea testului IMM prevăzut de SBA și cuprinde reprezentanți ai
mediului de afaceri, cadre didactice universitare, cercetători, economiști. Testul IMM este realizat
de iniţiatorul actului normativ şi constă în efectuarea unui sondaj pentru a surprinde impactul
noilor reglementări asupra IMM-urilor și, eventual, a corecțiilor care se impun înainte de

36
Legea 102/2016 privind incubatoarele de afaceri,
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_102_2016_incubatoarele_de_afaceri.php
37
Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii,
https://www.rubinian.com/legea-346-2004_16_0_0.php
Pagina 475 din 759
definitivarea actului normativ. Grupul emite apoi un aviz către inițiatorul actului normativ cu
privire la oportunitatea implementării actului analizat. Legea face trimitere la principiul SBA,
“gândiți mai întâi la scară mică”, dar și a principiului numărului constant, care prevede că
introducerea unor noi taxe sau impozite pentru IMM-uri trebuie realizată concomitent cu
eliminarea unora deja existente.
Legea stabilește și că organele administrației publice centrale și locale sunt obligate să
faciliteze accesul IMM-urilor la rețelele de utilități, prin simplificarea procedurilor birocratice de
acordare a accesului la rețele și prin stabilirea unui nivel maxim al taxelor.
Actul normativ sprijină accesul IMM-urilor la achizițiile publice de produse, lucrări şi
servicii, stabilind și un nivel țintă, respectiv ponderea valorii contractelor atribuite IMM-urilor să
fie comparabilă cu ponderea contribuției lor la crearea PIB.
Pentru dezvoltarea activității, IMM-urile beneficiază de o serie servicii, precum informare,
consultanţă, asistenţă, instruire, dezvoltare tehnologică și inovare, în mai multe domenii (financiar-
bancar, management, marketing).
Sunt prevăzute măsuri de sprijinire a activității de cercetare-dezvoltare desfășurate în
IMM-uri, prin elaborarea de politici și reglementări, facilitarea valorificării produselor activității
de inovare, îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la informaţii ştiinţifice de specialitate și la
infrastructură de afaceri (incubatoare, parcuri științifice sau tehnologice), acordarea unei atenții
speciale IMM-urilor în Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare și Inovare, prin crearea de
programe dedicate micilor antreprenori.
Formarea profesională și antreprenorială este susținută prin implicarea Agenţiei Naţionale
pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a instituțiilor de învățământ, dar și a furnizorilor de formare
profesională. Este sprijinită corelarea ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii, dar și
implicarea organizaţiilor mediului de afaceri în acest proces. Dezvoltarea spiritului antreprenorial
al tinerilor este susținută prin includerea de cursuri de antreprenoriat în programa școlară.
Un alt obiectiv care răspunde cerințelor Small Business Act este transferul întreprinderilor
mici şi mijlocii, prin care se urmărește conservarea locurilor de muncă, continuarea și dezvoltarea
activităților economice. Legea prevede transferul gratuit al întreprinderilor în cadrul aceleiași
familii și, prin excepție, către terți, cu condiția continuării activității curente și a menținerii
locurilor de muncă pentru o perioadă de minim 3 ani de la data transferului. Astfel, toate
cheltuielile ocazionate de transferul IMM-urilor sunt suportate de către stat.
Programele de dezvoltare a IMM-urilor prevăzute de către actul normativ sunt cele mai
importante, deoarece susțin, printre altele, accesul la finanțare al micilor afaceri, acesta fiind
printre cele mai importante probleme reclamate de către antreprenori. Accesul la surse de finanțare
este asigurat prin acordarea de alocații financiare nerambursabile pentru înființarea și dezvoltarea
afacerilor și prin acordarea de garanții. Unul dintre instrumentele de facilitare a accesului la

Pagina 476 din 759

finanțare este Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii,
care funcționează ca instituţie cu capital de risc.
Alături de aceste măsuri, sunt prevăzute și servicii de informare, promovarea investițiilor
străine, asigurarea cofinanțării pentru proiecte europene, servicii de instruire, consultanță pentru
înființarea de noi firme, furnizarea de studii și materiale informative, promovarea produselor,
stimularea creării de parteneriate, stimularea activității de cercetare-dezvoltare, sprijinirea
accesului la comerțul electronic, sprijinirea IMM-urilor pentru creșterea calității produselor și
obținerea certificărilor recunoscute la nivelul UE, acordarea de sprijin organismelor reprezentative
al IMM-urilor.

III. Programe de sprijin financiar pentru IMM-urile industriale

Pentru finanțarea IMM-urilor industriale, sunt disponibile mai multe surse, asigurate atât
din fonduri naționale, cât și europene. Aceste surse au diverse obiective, destinații, mecanisme de
acordare, presupun acordarea de fonduri nerambursabile, de credite, oferirea de garanții sau
combinații între acestea, pot presupune acoperirea totală sau parțială a cheltuielilor finanțate.
În continuare, vom prezenta principalele caracteristici ale surselor de finanțare pentru care
pot aplica IMM-urile din ramurile industriale.

A. Fonduri naționale
În ultimii ani, au fost disponibile mai multe categorii de surse de finanțare asigurate de la
bugetul de stat. De la un an la altul, unele programe au suferit modificări substanțiale în privința
bugetului aprobat sau cheltuielilor eligibile.
Programele naționale disponibile pentru IMM-urile industriale sunt implementate de către
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și cuprind: Femeia Manager;
Stimularea exporturilor; Meșteșuguri și Artizanat; UNCTAD/EMPRETEC; Târgul
Întreprinderilor Mici și Mijlocii; Microindustrializare; Internaționalizare; Start-up Nation. Față de
acestea, programele START pentru start-up-uri și SRL-D pentru antreprenori debutanți,
disponibile în cursul anului 2016, nu au mai fost active.

A.1. Femeia Manager

Programul din 2017 a presupus organizarea de sesiuni de training pentru grupul țintă,
finanțându-se participări la cursuri, seminarii și workshop-uri dedicate antreprenoriatului.
Premisele demarării acestui program au fost prejudecățile și discriminările existente în societate
referitoare la capacitatea femeilor de a administra o afacere. Scopul programului, înscris în cadrul
schemei de minimis, este “stimularea şi sprijinirea demarării şi dezvoltării structurilor economice
private înfiinţate de către femei, promovarea unui sistem de informare şi instruire, care să faciliteze

Pagina 477 din 759

mobilitatea femeilor pe piaţa forţei de muncă şi dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale
acestora în scopul implicării lor în structuri economice private, în contextul problemelor legate de
menţinerea echilibrului dintre obligaţiile familiale şi cele profesionale şi al prejudecăţilor existente
la nivel local”38.

A.2. Stimularea exporturilor

Obiectivul programului este sprijinirea exporturilor și a investițiilor firmelor românești în
exterior, în scopul creșterii competitivității externe a firmelor românești și a exporturilor.
Activitățile finanțate prin proiect sunt acordarea de consultanță exportatorilor pentru elaborarea de
strategii de export, prezentarea de bune practici în domeniu, dezvoltarea unui portal de comerț
exterior, acordarea de consultanță pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare de clustere în
domeniile cu potențial de export, realizarea de campanii de promovare a brandurilor/mărcilor
românești destinate exportului.

A.3. Meșteșuguri și Artizanat

Programul urmărește sprijinirea micilor meșteșugari și artizani, prin stimularea dezvoltării
și prezervarea meșteșugurilor din România, care presupun operații executate în mare parte manual,
și promovarea produselor realizate de către aceștia, atât pe piețele naționale, cât și internaționale.
În mod concret, este finanțată organizarea unui târg național pentru artizanat și meșteșuguri, pe
durata a trei zile. În cadrul târgului, sunt expuse produsele meșterilor populari și se realizează
demonstrații practice privind modalitatea de confecționare a produselor.

A.4. Programul UNCTAD/EMPRETEC

Programul UNCTAD/EMPRETEC este un program internaţional desfăşurat sub egida
Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD - Geneva) și urmărește
încurajarea şi stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, prin oferirea către întreprinzători de
servicii de instruire şi asistenţă tehnică, în vederea dezvoltării capacităţilor antreprenoriale şi
creşterea competitivităţii pe piaţa locală şi internaţională. Se adresează antreprenorilor existenţi și
potenţiali, top managerilor, specialiştilor din organizaţii publice sau private cu preocupări în
domeniul antreprenorial sau managerial.

A.5. Târgul Întreprinderilor Mici și Mijlocii

Programul își propune să promoveze spiritul antreprenorial și să sprijine dezvoltarea
afacerilor şi ocuparea forţei de muncă în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii. În cadrul

38
http://www.aippimm.ro/articol/programe/proiecte-proceduri-de-implementare-2017/proiect-procedura-femeia-
manager-2017
Pagina 478 din 759
târgurilor, sunt organizate expoziții de promovare a produselor și serviciilor realizate de către
IMM-uri, promovării antreprenorilor debutanți, promovării tehnologiei informației, educației
antreprenoriale. Sunt organizate conferinţe, seminarii, mese rotunde, workshop-uri şi prezentări,
se difuzează materiale informative referitoare la iniţierea şi dezvoltarea afacerilor.

A.6. Microindustrializare
Este implementat de către MMACA și este unul dintre cele mai importante programe,
având în vedere dimensiunea finanțării și impactul direct asupra IMM-urilor, prin finanțarea
achizițiilor de echipamente. Obiectivul programului de microindustrializare este finanțarea
investiţiilor IMM-urilor care operează în sectoarele economice considerate prioritare, din toate
cele opt regiuni de dezvoltare, creşterea volumului de activitate şi a capacității concurențiale a
acestor firme.

A.7. Internaționalizare
Scopul programului este acordarea de ajutoare pentru acoperirea unor categorii de
cheltuieli ale întreprinderilor mici și mijlocii, în vederea internaţionalizării. Programul urmăreşte
promovarea produselor şi serviciilor IMM-urilor românești pe noi pieţe externe, stimularea
comunicării şi a parteneriatelor, instruirea antreprenorilor în domeniul tehnicilor de promovare a
produselor şi serviciilor.
A.8. Start-up Nation România
Își propune sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, prin acordarea de granturi
firmelor beneficiare. Ca dimensiune a alocărilor financiare, este cel mai important program de
stimulare a dezvoltării micilor afaceri. Este implementat de către MMACA, prin intermediul
Oficiilor Teritoriale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, și vizează toate cele opt
regiuni de dezvoltare.

B. Fonduri europene
Fondurile europene destinate IMM-urilor sunt gestionate printr-o serie de programe
operaționale. Ca volum, acestea sunt cele mai importante surse de finanțare la care au acces IMM-
urile în perioada 2014-2020. Finanțările europene pun însă foarte multe restricții aplicanților, atât
în privința eligibilității, cât și în privința implementării/cheltuirii sumelor de bani, ceea ce îi
descurajează pe unii antreprenori în accesarea lor. La aceste inconveniente, se adaugă birocrația
inerentă implementării proiectelor din fonduri europene, ca și dificultatea scrierii unui astfel de
proiect.
Principalele surse de finanțare europeană disponibile pentru întreprinderile mici și mijlocii
din industrie sunt:

Pagina 479 din 759

 - Programul Operațional Regional (POR);
- Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR);
- Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri (POIIMM).

B.1. Programul Operațional Regional (POR)

Este gestionat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în
calitate de Autoritate de Management, și cuprinde 12 axe prioritare. În cadrul acestui program,
IMM-urile sunt vizate de către AP 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi
mijlocii39, cu un buget total de 877 milioane euro. AP 2 își propune consolidarea poziției pe piață
a IMM-urilor care activează în domeniile competitive din Strategia Națională de Competitivitate
şi din Planurile Regionale de Dezvoltare.
Prioritățile de investiții și obiectivele specifice ale AP 2 destinate IMM-urilor sunt:
- Prioritatea de investiţii 2.1 “Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin
facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi
întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri”, cu două obiective specifice:
o Obiectivul specific OS 2.1 A Microîntreprinderi;
o Obiectivul specific OS 2.1 A Microîntreprinderi ITI Delta Dunării;
- Prioritatea de investiții 2.2 “Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de
producție și dezvoltarea serviciilor”, cu două obiective specifice:
o Obiectivul specific OS 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților
avansate de producție și dezvoltarea serviciilor;
o Obiectivul specific OS 2.2 Sprijinirea creării și extinderea capacităților
avansate de producție și dezvoltarea serviciilor ITI Delta Dunării.
Prioritatea de investiții 2.1. ”Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea
exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin
incubatoare de afaceri” are ca obiectiv consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domenii
competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate şi Planurile de Dezvoltare
Regională. Ea este dedicată sprijinirii dezvoltării microîntreprinderilor, pe de o parte și a
structurilor suport de incubare a afacerilor, pe de altă parte.

a) Programele Microîntreprinderi
Sunt implementate prin două obiective specifice, OS 2.1. A Microîntreprinderi și OS 2.1.
A Microîntreprinderi ITI Delta Dunării. Cele două obiective au ghiduri similare, diferă doar
zonele eligibile pentru implementare.

39
http://www.fonduri-ue.ro/por-2014
Pagina 480 din 759
 Regiunile eligibile pentru finanțare sunt:
- pentru OS 2.1. A Microîntreprinderi: Nord Est, Sud Est (cu excepția ITI Delta Dunării),
Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru;
- pentru OS 2.1. A Microîntreprinderi Delta Dunării: municipiul Tulcea, orașele
Babadag, Isaccea, Măcin și Sulina.

b) Programele de sprijinire a creării și extinderea capacităților avansate de producție și

dezvoltarea serviciilor
Și aceste programe sunt implementate prin două obiective specifice, unul dintre ele fiind
dedicat Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării. Scopul programelor este dezvoltarea
întreprinderilor mici și mijlocii, prin sprijinirea creării de capacități avansate de dezvoltare a
produselor și serviciilor. Sunt vizate firmele care operează sau intenționează să-și adapteze
activitatea la domeniile de activitate cu potențial competitiv, prevăzute în Strategia Națională
pentru Competitivitate 2014-2020.
Regiunile eligibile sunt:
- pentru OS 2.2: Nord Est, Sud Est (cu excepția ITI Delta Dunării), Sud Muntenia, Sud
Vest Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru;
- pentru OS 2.2 ITI Delta Dunării: arealul format din 38 UAT din Rezervația Biosfera
Delta Dunării, județul Tulcea și județul Constanța, precizate în Strategia Integrată de
Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării.

B.2. Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)

Este gestionat de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) și urmărește
asigurarea dezvoltării economico – sociale a zonelor rurale40. Dintre obiectivele specifice ale
programului, IMM-urile sunt vizate de către OS 3 Diversificarea activităţilor economice, crearea
de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătățirea calităţii vieţii
în zonele rurale. Sprijinul financiar se acordă microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici non-
agricole, în vederea realizării de investiții în zonele rurale, prin două submăsuri41:
- Submăsura 6.2 - Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale;
- Submăsura 6.4 - Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole.

B.3. Programul Operațional Inițiativa pentru IMM-uri (POIIMM)

Este un program de garantare a creditelor bancare contractate de către IMM-uri și este
implementat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de

40
http://www.fonduri-ue.ro/pndr-2014
41
http://www.afir.info/
Pagina 481 din 759
autoritate de management. Programul este destinat să sprijine IMM-urile care aplică pentru alte
proiecte cu finanțare europeană și care au nevoie de finanțare suplimentară, dar nu îndeplinesc
criteriile de eligibilitate impuse de către băncile comerciale. Fondurile europene alocate
programului sunt în sumă de 100 milioane euro și sunt puse la dispoziție prin intermediul Fondului
European de Investiții (FEI)42. Parteneri în cadrul programului sunt și băncile comerciale, care
acordă credite IMM-urilor. Rata de garantare a creditelor de către program este de maximum 80%,
iar beneficiarii sunt întreprinderile mici și mijlocii non-agricole, indiferent de mediul unde sunt
localizate (rural sau urban) 43.

C. Alte programe de sprijinire a IMM-urilor

Cele mai importante sunt:
- Programul Româno - Elveţian pentru IMM-uri;
- Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii.

C.1. Programul Româno - Elveţian pentru IMM-uri (PREIMM)

Acest program este parte a „Programului de Cooperare Elveţiano-Român (PCER) pentru
reducerea disparităţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse”44, fiind aprobat
în România prin Hotărârea de Guvern nr. 1065/2010. Fiind destinat finanțării IMM-urilor, entitatea
responsabilă este MMACA care îl implementează în parteneriat cu CEC Bank. Scopul
programului este reducerea disparităţilor economice şi sociale prin sprijinirea dezvoltării şi
creşterii competitivităţii IMM-urilor. Prin program, IMM-urile pot primi credite pentru investiţii
în condiţii financiare avantajoase (dobândă preferențială și perioadă lungă de creditare). Acest
instrument răspunde unei nevoi stringente a mediului antreprenorial românesc, considerat
nebancabil de către sectorul financiar-bancar.

C.2. Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii

(FNGCIMM)
Este o instituție financiară nebancară ce are drept misiune acordarea de garanții IMM-urilor
pentru creditele contractate, în special de la băncile comerciale. Este un organism indispensabil
mediului antreprenorial românesc, având în vedere dificultatea accesării de credite bancare de
către antreprenori45. Fondul are o rețea națională formată din trei sucursale, patru reprezentanțe și
trei filiale. Garanțiile acordate acoperă un procent de maxim 80% din împrumut, dar nu mai mult
de 2.500.000 euro pentru un beneficiar. În implementarea programelor sale, Fondul are drept

42
http://www.mdrap.ro/poiimm
43
http://www.fonduri-ue.ro
44
http://www.aippimm.ro/articol/preimm/programul-rom-no---elve-ian-pentru-imm-uri-preimm--2
45
www.fngcimm.ro
Pagina 482 din 759
parteneri o serie de bănci comerciale. De asemenea, Fondul activează ca partener al statului în
derularea unor programe de finanțare destinate IMM-urilor, prin oferirea de garanții pentru
creditele contractate de către firme pentru implementarea proiectelor câștigate.

4.3.2. Revizuirea politicilor publice cu privire la sectorul industrial al

IMM-urilor

4.3.2.1. Contextul actual

În țările dezvoltate, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă coloana vertebrală a

economiei. Datorită procesului de globalizare, modelele de afaceri și strategiile IMM-urilor trebuie
să se adapteze, astfel încât să se asigure nu doar supraviețuirea, ci și dezvoltarea lor. Micile afaceri
au o serie de dezavantaje în raport cu marile companii: forță de piață scăzută, capacitatea redusă
de a face față birocrației, acces limitat la resurse financiare, cost mai mare al creditelor, lipsa
economiilor de scală. Pentru a elimina sau a reduce aceste neajunsuri, ele trebuie să se implice în
activități de cercetare-dezvoltare, să-și dezvolte un brand, să investească în activitatea de
marketing, să se internaționalizeze. Chiar dacă sunt costisitoare și sunt considerate, în mod
tradițional, ca fiind apanajul marilor întreprinderi, aceste activități pot asigura dezvoltarea
sustenabilă a IMM-urilor românești pe termen lung și le pot crește performanțele pe piață.
Sectorul IMM-urilor din România are deficiențe atât de ordin cantitativ, cât și calitativ. Din
punct de vedere cantitativ, numărul de firme la 1000 de locuitori este cel mai redus din întreaga
UE. Pentru creșterea importanței lor în economie, este nevoie de creșterea numărului lor. Din punct
de vedere calitativ, performanțele IMM-urilor sunt reduse în raport cu cele ale marilor companii,
ele având un rol marginal în economie. Din acest motiv, statul trebuie să se le susțină, prin
adoptarea de măsuri adecvate.
Perioada actuală traversată de către economia românească impune o regândire a politicii
autorităților publice cu privire la IMM-uri. În general, politicile trebuie să aibă caracter dinamic și
proactiv, astfel încât să răspundă cerințelor de dezvoltare viitoare a firmelor și să respecte liniile
directoare trasate de către strategiile elaborate.
În România, practica a arătat o realitate diferită. Cadrul legislativ aplicabil IMM-urilor și
practica economică prezintă următoarele trăsături caracteristice:
- politicile economice vizează, în general, rezultate pe orizonturi scurte de timp,
suprapuse cu ciclurile bugetare;
- premisele elaborării politicilor nu țin cont de transformările rapide ale economiei și
ale nevoilor agenților economici;

Pagina 483 din 759

 - structura economiei, privită prin prisma contribuției ramurilor la crearea PIB, se
modifică rapid;
- existența unei discrepanțe între strategiile de dezvoltare elaborate și transpunerea
acestora în practică prin instrumente adecvate, care să urmărească și atingerea
indicatorilor țintă fixați;
- opiniile reprezentanților mediului de afaceri sunt prea puțin luate în considerare în
fundamentarea politicilor economice;
- nu sunt pe deplin sprijinite, prin inițiative legislative, ramurile de activitate în care
România deține avantaje competitive;
- România are un potențial ridicat de dezvoltare a start-up-urilor inovative
industriale;
- industria are cea mai mare pondere în PIB;
- exporturile industriei dețin cea mai mare pondere în totalul exporturilor economiei.
Sectorul industrial al IMM-urilor este extrem de important în România, atât prin
comparație cu celelalte sectoare în care activează IMM-urile, cât și prin comparație cu firmele
mari. Datele statistice colectate referitoare la numărul de angajați, cifra de afaceri, valoarea
adăugată creată demonstrează rolul important al IMM-urilor în cadrul economiei naționale. Mai
mult, IMM-urile se pot dovedi, uneori, mai inovative decât firmele mari, chiar dacă resursele lor
financiare sunt limitate.
Toate acestea justifică acordarea unei atenții ridicate sectorului industrial al IMM-urilor
românești și revizuirea politicii economice în acest domeniu, pentru a permite o dezvoltare
sustenabilă a economiei românești, prin fructificarea unui potențial insuficient valorificat. O astfel
de optică este în concordanță atât cu preocupările UE, care pune IMM-urile în centrul politicii sale
economice, dar și cu realitățile naționale, care evidențiază avantajele economice și sociale ale
companiilor antreprenoriale.
În mediul de afaceri, există numeroase opinii cu privire la impactul cadrului instituțional
asupra activității IMM-urilor. În general, aceste opinii sunt destul de critice și vizează atât
competențele și implicarea organismelor cu atribuții în domeniul IMM-urilor, cât și actele
normative.
Consiliul Naţional pentru Întreprinderi Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)
a inventariat modificările aduse de către guvern în cursul anului 2017 cadrului legislativ și a ajuns
la concluzia că au fost adoptate 1.388 de acte normative, respectiv “278 legi, 117 ordonanţe de
urgenţă, 30 de ordonanţe simple şi 963 hotărâri de Guvern. La acestea se adaugă cele 3.344 de
ordine emise doar de ministrul Finanţelor şi 1.907 de ordine emise de ministrul Muncii”46. Dintre

46
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/consiliul-imm-urilor-in-2017-290-de-modificari-la-codul-fiscal-
861338
Pagina 484 din 759
aceste acte normative, aproximativ 45% au impact asupra mediului de afaceri. Și Codul fiscal a
suferit modificări radicale; astfel, “prin 11 acte normative, au fost modificate 290 de articole din
Codul fiscal”47.
Aceste practici măresc birocrația și determină o presiune suplimentară pe micii
antreprenori, care au capacități limitate de a gestiona procedurile birocratice și de a se adapta
frecventelor schimbări legislative.

4.3.2.2. Politici publice propuse

În fundamentarea politicilor publice propuse, am plecat de la contextul actual al mediului

de afaceri general din România și de la situația concretă a sectorului industrial al IMM-urilor. De
asemenea, am luat în considerare cerințele de dezvoltare a sustenabilă a IMM-urilor industriale,
evidențiate în urma analizei cantitative și calitative efectuate (anchetă statistică, consultare de
documente strategice), dar și a centralizării opiniilor exprimate de către exponenți ai mediului de
afaceri, dar și de către organismele de reprezentare a IMM-urilor.
Politicile publice propuse au fost elaborate pe trei niveluri:
- politici publice referitoare la mediul de afaceri;
- politici publice referitoare la organismele cu atribuții în sprijinirea IMM-urilor;
- politici publice referitoare la IMM-urile industriale.

I. Politici publice referitoare la mediul de afaceri

Cele mai multe probleme reclamate de către respondenții anchetei efectuate vizează o mai
bună reglementare a cadrului instituțional privit în general.
Politicile publice propuse în acest sens sunt sintetizate în tabelul 4.3.1.

Tabel 4.3.1. Propuneri de politici publice referitoare la mediul de afaceri

Probleme Măsuri Acțiuni
constatate
1. Mediu de Crearea unui mediu - reconsiderarea atitudinii funcționarilor
afaceri legislativ propice publici și angajaților autorităților centrale și
neatractiv dezvoltării locale față de firme;
antreprenoriatului în - efectuarea de cursuri de soft skills de către
România toți angajații autorităților publice;
- eliminarea amenzilor acordate de către
inspectorii fiscali pentru încălcări minore ale
legislației;
- eliminarea prezumției de vinovăție a
firmelor, în momentul efectuării controalelor;

47
idem
Pagina 485 din 759
Probleme Măsuri Acțiuni
constatate
- acordarea mai ușoară a autorizaţiilor;
2. Birocraţie Reducerea birocrației - digitalizarea tuturor operațiunilor derulate
excesivă de către firme în relația cu autoritățile publice;
- eliminarea documentelor redundante
solicitate de către autoritățile publice;
- reducerea numărului de declarații care
trebuie depuse la ANAF de către IMM-uri și a
periodicității acestora;
3. Fiscalitate Reducerea fiscalității - reducerea la jumătate a contribuţiilor pentru
ridicată angajații microîntreprinderilor și
întreprinderilor mici, în primii trei ani de
existență a afacerii;
- eliminarea obligativității achitării
obligațiilor fiscale la nivelul salariului minim,
pentru angajații cu fracțiuni de normă;
Acordarea de facilități - scutirea de impozit pe profit pentru profitul
fiscale reinvestit de către microîntreprinderi și
întreprinderile mici;
- scutirea de impozit pe profit în primii 3 ani
de existență a afacerii, cu condiția ca firma să
își continue existența ca firmă activă cel puțin
încă trei ani;
4. Modificări Legislaţie mai clară şi - impunerea unei perioade de minim 6 luni
frecvente și de mai predictibilă înainte de implementarea oricărui act normativ
amploare ale cu impact asupra activității firmelor;
legislației - acțiuni periodice de informare a IMM-
urilor privind modificările codului fiscal;
5. Acces dificil Acordarea de tratament - simplificarea procedurilor de achiziţii
la achizițiile preferențial IMM- publice și a sistemului SEAP;
publice urilor la achizițiile - atribuirea de contracte de achiziții publice
publice către IMM-uri, la nivel național, într-o
pondere valorică cel puțin egală cu ponderea
IMM-urilor în PIB;
6. Sistem Simplificarea - simplificarea sistemului contabil aplicabil
complicat de sistemului contabil microîntreprinderilor;
evidență aplicabil
contabilă microîntreprinderilor
7. Acces dificil Acordarea de facilități - subvenționarea de către stat în proporție de
la finanţare pentru finanțarea 50% a dobânzii plătite pentru creditele bancare
IMM-urilor contractate pentru investiții;
- eliminarea comisioanelor de garantare a
creditelor solicitate de către FNGCIMM
pentru IMM-urile care iau credite pentru
investiții;
- sprijinirea formelor moderne de investiții în
IMM-uri (venture capital, crowdfunding,
business angels);
Îmbunătățirea cadrului - îmbunătățirea legislației referitoare la
legislativ pentru investitorii în IMM-uri (fonduri de venture
sprijinirea accesului de capital, investitori business angels).
finanțare
Sursa; realizat de autor

Pagina 486 din 759

 1. Mediu de afaceri neatractiv
Este o problemă generalizată, care afectează toți agenții economici. Totuși, IMM-urile au
posibilități mai reduse față de marile companii de a face față mediului de afaceri puțin atractiv
pentru inițierea și derularea unei afaceri. Într-un clasament efectuat de către Banca Mondială,
România se situa, în anul 2017, pe locul 47 din 192 de țări analizate în privința ușurinței derulării
unei afaceri48. Cele mai slabe punctaje au fost obținute la capitolele demararea unei noi afaceri,
obținerea autorizațiilor de construcție, racordarea la rețeaua de electricitate, înregistrarea
proprietăților, protecția acționarilor minoritari, plata taxelor și rezolvarea insolvențelor. Practic, la
7 dintre cele 10 obiective urmărite în cadrul raportului România înregistrează un punctaj mediocru
sau foarte slab. Unele dintre aceste probleme pot fi rezolvate pe cale legală, altele pe cale
administrativă.
Creșterea atractivității mediului de afaceri poate surveni și prin reconsiderarea atitudinii
funcționarilor publici și a angajaților autorităților centrale și locale față de firme. Pentru aceasta,
este nevoie de efectuarea de cursuri de soft skills pentru angajații din sectorul public, pentru a
dobândi abilități de comunicare, de etică, abilități interpersonale, atitudine pozitivă,
profesionalism, responsabilitate, flexibilitate, lucru în echipă etc.
Modalitatea de efectuare a controalelor este o altă problemă pentru IMM-uri. De obicei,
controalele se soldează cu aplicarea de amenzi, chiar și pentru abateri mici de la legislație. Țintele
de încasări bugetare determină o presiune mare pe inspectori, care, la rândul lor, manifestă o
atitudine ostilă față de antreprenori.

2. Birocraţie excesivă
Este strâns legată de mediul de afaceri puțin atractiv. Birocrația sufocă micii antreprenori,
deoarece nu dispun de timpul, resursele umane și financiare pentru parcurgerea procedurilor de
licențiere, autorizare, depunere de declarații etc. Această problemă a fost reclamată de către 69%
dintre respondenții anchetei efectuate, întrunind cele mai multe răspunsuri.
Propunem ca măsuri de reducere a birocrației digitalizarea tuturor operațiunilor derulate de
către firme în relația cu autoritățile publice, eliminarea documentelor redundante solicitate de către
autoritățile publice, reducerea numărului de declarații care trebuie depuse la ANAF de către IMM-
uri și a periodicității acestora.

3. Fiscalitate ridicată
Presiunea fiscală resimțită de către IMM-uri este superioară celei suportate de către marile
companii. Uniunea Europeană a conștientizat necesitatea acordării unui tratament preferențial

48
http://www.doingbusiness.org/rankings
Pagina 487 din 759
micilor afaceri, iar unul dintre pilonii pe care se poate fundamenta acest sprijin este domeniul
fiscal.
Majoritatea IMM-urilor românești suportă cu greu presiunea fiscală. Cel mai des invocată
este taxarea forței de muncă. Mai mult, modificările recente ale codului fiscal au dus la
obligativitatea achitării contribuției la nivelul salariului minim pe economie, calculat pentru o
normă întreagă, chiar dacă contractul de muncă este întocmit pe o fracțiune de normă. Această
prevedere a dus la stoparea sau amânarea efectuării de noi angajări de către IMM-uri, care oricum
se confruntă cu concurența marilor companii pentru atragerea angajaților bine pregătiți.
Măsurile propuse pentru reducerea presiunii fiscale sunt:
- reducerea la jumătate a contribuţiilor pe muncă, pentru angajații cu normă întreagă ai
microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, în primii trei ani de existență a afacerii,
cu condiția păstrării numărului de angajați cel puțin încă trei ani după acordarea
facilității;
- eliminarea obligativității achitării obligațiilor fiscale la nivelul salariului minim,
pentru angajații cu fracțiuni de normă;
- scutirea de impozit pe profit în primii 3 ani de existență a afacerii, cu condiția ca firma
să își continue existența ca firmă activă cel puțin încă trei ani;
- scutirea de impozit pe profit pentru profitul reinvestit de către microîntreprinderi și
întreprinderile mici.

4. Modificări frecvente și de amploare ale legislației

Asigurarea unei stabilități legislative și îmbunătățirea predictibilității modificărilor
constituie o cale pentru o planificare mai corectă a afacerilor și a investițiilor. Instabilitatea
legislativă a fost în mod constant reclamată de către mediul de afaceri ca o piedică în derularea
activității curente sau în efectuarea de noi investiții.
Pentru atenuarea impactului negativ al modificărilor legislative, propunem impunerea unei
perioade de minim 6 luni înainte de implementarea oricărui act normativ cu impact asupra
activității firmelor, realizarea de acțiuni periodice de informare a IMM-urilor privind modificările
codului fiscal de către OTIMMC, în colaborare cu organizațiile profesionale din domeniul contabil
și fiscal.

5. Acces dificil la achizițiile publice

Este o problemă cu care se confruntă IMM-urile la nivel european. Însăși UE admite că
autoritățile contractante din țările membre preferă să lucreze cu companiile mari, care prezintă o
siguranță mai mare în derularea cu succes a contractelor. Totuși, UE, prin setul de principii din
Small Business Act, a decis să sprijine accesul micilor afaceri la contractele de achiziție publică,

Pagina 488 din 759

recomandând eliminarea criteriilor discriminatorii din caietele de sarcini și împărțirea achizițiilor
pe loturi.
Propunerile de acțiuni pentru implementarea acestei măsuri sunt:
- asumarea, la nivel național, a unei limite a ponderii valorii contractelor de achiziții
publice atribuite IMM-urilor, cel puțin egală cu ponderea contribuției IMM-urilor la
crearea PIB, și defalcarea acesteia pe ordonatori de credite/autorități contractante;
- crearea unui modul simplificat în SEAP dedicat IMM-urilor, care să fie ușor de utilizat;
- instituirea obligativității autorităților contractante de a împărți achizițiile pe loturi;
- instituirea unui cod de bune practici în domeniu și urmărirea respectării acestuia de
către actorii implicați.

6. Sistem complicat de evidență contabilă

Într-un clasament realizat de către TMF Group privind ușurința conformării mediului de
afaceri la complexitatea sistemului financiar-contabil, România ocupă, în anul 2017, locul 54 din
94 de țări monitorizate49. Dificultățile concrete de implementare a sistemului contabil sunt foarte
diverse în practica românească, acestea fiind diferite de la o industrie la alta. Propunem acțiuni de
simplificare a sistemului contabil aplicabil microîntreprinderilor, prin impunerea utilizării
contabilității în partidă simplă. Pentru restul categoriilor de IMM-uri, se pot stabili acțiuni
concrete de simplificare a evidenței contabile prin angajarea de discuții cu organizațiile patronale,
pe ramuri de activitate.

7. Acces dificil la finanţare

Și această problemă este întâlnită la IMM-urile din întreaga Uniune Europeană. Riscul
ridicat, fondurile proprii insuficiente, produse și servicii financiare neadecvate constituie o barieră
în calea dezvoltării micilor firme.
Acțiunile propuse vizează:
- subvenționarea de către stat în proporție de 50% a dobânzii plătite pentru creditele
bancare contractate pentru investiții;
- subvenționarea de către stat a comisioanelor de garantare a creditelor solicitate de către
FNGCIMM pentru IMM-urile care iau credite pentru investiții;
- sprijinirea formelor moderne de investiții în IMM-uri (venture capital, crowdfunding,
business angels), prin crearea unui cadru legislativ stimulativ pentru investitori. Legea
nr. 120 / 2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels aflată în
prezent în vigoare este nefuncțională, nefiind deloc atractivă pentru investitori.

49
http://www.zf.ro/eveniment/romania-pe-locul-54-din-94-de-tari-in-topul-global-al-complexitatii-fiscale-turcia-pe-
primul-loc-iar-insulele-cayman-locul-cel-mai-putin-fiscal-din-lum-16408526
Pagina 489 din 759
 II. Politici publice referitoare la organismele cu atribuții în sprijinirea IMM-urilor

Organismele cu atribuții în domeniul IMM-urilor gestionează o parte din programele de

sprijin financiar pentru micile afaceri. Rolul lor în această privință poate fi îmbunătățit în mod
semnificativ.
Politicile publice propuse au în vedere măsurile și acțiunile sintetizate în tabelul 4.3.2.

Tabel 4.3.2. Propuneri de politici publice referitoare la organismele cu atribuții în

sprijinirea IMM-urilor
Probleme constatate Măsuri Acțiuni
1. Relație Creșterea atribuțiilor - extinderea rețelei teritoriale a OTIMMC;
deficitară a IMM- și întărirea capacității - creșterea vizibilității rețelelor OTIMMC;
urilor cu instituționale a - înființarea de birouri de consultanță
organismele de OTIMMC managerială, contabilă, accesare fonduri
stat europene în cadrul OTIMMC;
- acordarea de consultanță IMM-urilor
inovative pentru dezvoltarea produselor;
- acordarea de servicii de mentorat tinerilor
antreprenori;
2. Colaborare Sprijinirea - intermedierea contactului dintre
slabă între IMM- colaborărilor dintre antreprenori/investitori;
uri firme de către - crearea de baze de date online, în care să se
OTIMMC înscrie firmele;
- diseminarea exemplelor de bune practici;
Sprijinirea asocierii - intermedierea contactului dintre
producătorilor de către producătorii cu același profil dintr-o anumită
OTIMMC regiune, în vederea asocierii formale sau
informale a acestora;
3. Impact redus Capitalizarea - creșterea fondurilor alocate FNGCIMM;
al FNGCIMM în FNGCIMM
economie Creșterea atribuțiilor - acordarea de consultanță în accesarea de
FNGCIMM finanțare;
- preluarea în totalitate sau parțială a
cofinanțării din cadrul proiectelor cu finanțare
europeană sau națională, pentru anumite
categorii de IMM-uri;
Creșterea numărului și - extinderea acordurilor de colaborare cu
valorii acordurilor de băncile comerciale pentru credite
finanțare semnate cu subvenționate acordate IMM-urilor;
IMM-urile - crearea de produse specializate pe anumite
ramuri de activitate;
- reducerea tarifelor;
4. Programe de Adaptarea ghidurilor - simplificarea ghidurilor pentru fondurile
finanțare de finanțare europene și naționale
neadecvate

5. Infrastructură Creșterea accesului - acordarea de facilități fiscale pentru

de afaceri IMM-urilor la înființarea de incubatoare de afaceri.
deficitară în infrastructură de
anumite zone afaceri de calitate
Sursa: realizat de autor

Pagina 490 din 759

 1. Relație deficitară a IMM-urilor cu organismele de stat
IMM-urile apelează foarte puțin la organismele de stat responsabile de activitatea micilor
afaceri. Este, astfel, nevoie de dezvoltarea OTIMMC și de creșterea atribuțiilor acestora, pentru a
asigura o creștere sustenabilă a IMM-urilor. Propunem înființarea, în cadrul OTIMMC, de birouri
de consultanță managerială, contabilă, accesare fonduri europene, care să ofere consiliere de
specialitate start-up-urilor și tinerilor antreprenori, inclusiv servicii de mentorat.
O componentă aparte a activității de consultanță o reprezintă acordarea de consultanță
IMM-urilor inovative, pentru dezvoltarea produselor și lansarea acestora pe piață. Multe produse
ale antreprenorilor inovativi nu ajung pe piață, deși au potențial comercial, datorită spiritului
antreprenor deficitar sau lipsei resurselor financiare.
Pentru îndeplinirea acestor acțiuni, este nevoie de extinderea rețelei de OTIMMC și de
creșterea vizibilității acestora în mediul de afaceri.

2. Colaborare slabă între IMM-uri

IMM-urile apelează foarte puțin la organizațiile lor profesionale, iar OTIMMC pot suplini
acest neajuns, prin intermedierea contactelor dintre parteneri. OTIMMC se pot implica în
intermedierea contactelor dintre firme, dintre antreprenori și investitori, poate iniția propuneri de
asocieri între producători, în scopul internaționalizării firmelor sau fructificării diverselor
oportunități de piață. Se pot obține, în acest fel, sinergii în utilizarea resurselor, efectuarea
achizițiilor, vânzarea produselor.
OTIMMC pot sprijini atragerea de noi investitori în start-up-uri, sub forma capitalului de
risc sau al investitorilor business angels, substituindu-se rețelelor profesionale ale investitorilor,
până la dezvoltarea sectorului în România.
OTIMMC trebuie să identifice căi concrete de acțiune în funcție de particularitățile
economice ale fiecărei regiuni, urmărind fructificarea tradițiilor și oportunităților locale în
realizarea unor produse. Realizarea de site-uri web de promovare, crearea de baze de date online,
diseminarea exemplelor de bune practici reprezintă căi pentru dezvoltarea ramurilor industriale
locale.

3. Impact redus al FNGCIMM în economie

IMM-urile au un acces dificil la credite bancare. Atunci când îl obțin, dobânda plătită este
mai ridicată decât în cazul marilor companii. Apelarea la serviciile FNGCIMM mărește costul
împrumuturilor, prin plata comisioanelor de garantare. Un astfel de instrument nu poate asigura
dezvoltarea sectorului IMM-urilor. FNGCIMM trebuie să își asume un rol mai mare în finanțarea
IMM-urilor, prin oferirea de facilități și extinderea ofertei de servicii financiare.
Acțiunile propuse cuprind:

Pagina 491 din 759

 - creșterea fondurilor alocate FNGCIMM;
- încheierea de protocoale de colaborare cu cât mai multe bănci comerciale, în care să fie
prevăzute dobânzi preferențiale pentru IMM-uri;
- acordarea de consultanță în accesarea de finanțare;
- reducerea tarifelor standard;
- acordarea de garanții cu comision zero pentru creditele contractate de tinerii
antreprenori, de start-up-uri, pentru dezvoltarea unui brand, pentru crearea de
prototipuri, pentru activități de cercetare-dezvoltare, pentru investiții în tehnologizare;
- acordarea de garanții cu comision zero pentru IMM-urile din domeniile de specializare
inteligentă;
- preluarea în totalitate sau parțială a cofinanțării din cadrul proiectelor cu finanțare
europeană sau națională, pentru IMM-urile care activează în domeniile de specializare
inteligentă;
- crearea de produse specializate pe anumite ramuri de activitate, cu potențial de
dezvoltare.

4. Programe de finanțare neadecvate

Programele de finanțare destinate IMM-urilor industriale și-au demonstrat eficiența,
oferind posibilitatea suplimentării capitalului disponibil pentru investiții. Totuși, ele nu răspund în
totalitate nevoilor și realităților curente foarte diverse de la firmă la alta, de la o regiune la alta, de
la o ramură de activitate la alta. Apelarea la programele cu finanțare europeană înseamnă asumarea
unor reguli stricte, referitoare la destinația sumelor. Uneori, antreprenorii preferă un credit bancar,
atunci când nevoile lor nu se suprapun cu activitățile eligibile din ghidurile de finanțare. În același
timp, unele achiziții efectuate de către beneficiarii de fonduri europene se dovedesc inutile, ele
realizându-se doar pentru cheltuirea bugetului.
Pentru a răspunde mai bine nevoilor beneficiarilor, propunem următoarele modificări ale
ghidurilor de finanțare:
- flexibilizarea ghidurilor pentru fondurile europene și naționale:
Susținem ca o cotă de 10% din bugetul total al proiectului să rămână la dispoziția
beneficiarului, pentru cheltuieli neprevăzute, cu condiția justificării oportunității și a modului de
cheltuire a sumelor de bani;
- programul Femeia Manager:
Propunem revenirea la acordarea de granturi, întrucât sesiunile actuale de training nu își
ating scopul pe deplin: femeile dobândesc cunoștințe și abilități, dar acest lucru nu le garantează
și nu le crește șansele de implicare în structuri economice private.
- programul Stimularea exporturilor:

Pagina 492 din 759

 Bugetul anual al proiectului este destul de redus pentru a avea un impact considerabil
asupra IMM-urilor. Activitățile finanțate trebuie direcționate către participarea la evenimente de
promovare în exterior, facilitarea întâlnirilor cu reprezentanți ai mediului de afaceri din străinătate,
suportarea unei părți din costurile necesare deschiderii de reprezentanțe în străinătate, alături de
acordarea de consultanță de specialitate, prevăzută în actualul ghid.
- programul Târgul Întreprinderilor Mici și Mijlocii:
Este deosebit de util, beneficiază de un buget anual consistent și reușește să reunească un
număr semnificativ de IMM-uri, fiind organizat în toate regiunile de dezvoltare. Prin obiectivele
curente, programul favorizează extinderea la nivel regional/național a IMM-urilor; totuși, pentru
a răspunde obiectivelor de internaționalizare, propunem invitarea și a IMM-urilor străine, prin
organizarea la nivel transfrontalier a acestor târguri.
- programul Microindustrializare:
Are un impact direct asupra activității IMM-urilor, fiind destinat finanțării investițiilor.
Programul este bine structurat, cu obiective clare, este corelat cu domeniile prioritare ale
economiei românești și ține seama de disparitățile economice regionale. Pentru creșterea eficienței
programului și amplificarea efectelor sale în economie, propunem creșterea bugetului anual,
acordarea de consultanță potențialilor beneficiari pentru scrierea și implementarea proiectelor,
acordarea de prefinanțări în locul mecanismului de rambursare postfactum. De asemenea,
acordarea unei cote părți din bugetul proiectului pentru cheltuieli discreționare la dispoziția
managementului (până la 10%) poate ajuta la acoperirea cheltuielilor neprevăzute apărute în
momentul implementării investiției.
- programul Internaționalizare:
Prin obiectivele fixate și activitățile eligibile, răspunde nevoilor de internaționalizare a
IMM-urilor românești. Bugetul total este însă foarte mic, putând acoperi cheltuielile doar pentru
câteva sute de firme anual. Creșterea bugetului programului și facilitarea contactului cu parteneri
de afaceri din străinătate reprezintă o cale de amplificare a efectelor programului și de antrenare a
mai multor beneficiari.
- programul Start-up Nation România:
Este un program intens mediatizat, care a suscitat un interes crescând din partea
potențialilor beneficiari. Vizează start-up-urile și antreprenorii debutanți. Riscul înregistrării de
eșecuri individuale este destul de mare, având în vedere că sunt preferați investitorii debutanți.
Pentru diminuarea riscurilor, propunem includerea în grupul țintă a antreprenorilor cu experiență,
care au șanse mult mai mari pentru a deschide o firmă viabilă (dar cu condiția înființării unei firme
cu cod CAEN diferit de al firmelor deținute), creșterea punctajelor pentru antreprenorii care
apelează la incubatoare de afaceri, extinderea perioadei de mentorat și în perioada de
postimplementare a proiectului.

Pagina 493 din 759

 - programele POR Microîntreprinderi:
Avansarea de prefinanțări beneficiarilor poate antrena noi firme în program, în condițiile
în care o parte a antreprenorilor are probleme de cash flow și evită, astfel, să depună proiecte.

5. Infrastructură de afaceri deficitară în anumite zone

Harta economică a țării arată un peisaj eterogen, cu zone urbane care concentrează o mare
parte a investițiilor, dar și cu zone deficitare, în care statul se poate implica pentru susținerea
investițiilor. În prezent, legea nr. 102/2016 privind incubatoarele de afaceri definește tipologia
serviciilor și regimul de scutiri de taxe pentru incubatoarele și acceleratoarele de afaceri. Acestea
se rezumă la scutiri de impozite locale (în mare parte, pe terenuri și clădiri).
Statul trebuie să sprijine înființarea de incubatoare de afaceri în zonele economice
defavorizate, prin acordarea de facilități fiscale:
- scutiri de la plata impozitului pe profit în primii 5 ani de la înființarea incubatorului;
- scutirea de plata impozitului pe profitul reinvestit;
- finanțarea construcției/extinderii rețelelor de utilități în incinta incubatorului de afaceri.

III. Politici publice referitoare la IMM-urile industriale

Problemele specifice IMM-urilor industriale reclamă soluții dedicate nevoilor actuale ale
acestor afaceri, dar, în același timp, trebuie să răspundă și perspectivelor de evoluție a acestui
sector. Mai mult, prin raportare la strategiile de dezvoltare elaborate de către autoritățile publice,
politicile trebuie să imprime sectorului industrial al IMM-urilor o direcție de evoluție în
conformitate cu obiectivele strategice stabilite.
Propunerea de politici publice cu privire la IMM-urile industriale cuprinde informațiile
sintetizate în tabelul 4.3.3.

Tabel 2.3. Propuneri de politici publice referitoare la IMM-urile industriale

Probleme Măsuri Acțiuni
constatate
1. Dificultatea Sprijinirea înființării de - acordarea de sprijin logistic, consiliere,
demarării unei start-up-uri în sectoarele sprijin financiar antreprenorilor în
noi afaceri în industriale cheie, cu demararea de noi afaceri;
domeniul potențial competitiv
industrial
2. Spirit Îmbunătățirea abilităților - efectuarea de cursuri de antreprenoriat;
antreprenorial manageriale ale
scăzut potențialilor antreprenori
3. Dimensiunea Sprijinirea extinderii - sprijinirea înființării de asociații ale
locală a pieței de IMM-urilor la nivel producătorilor, pentru promovarea
desfacere pentru național/internațional exporturilor;
multe IMM-uri

Pagina 494 din 759

 Probleme Măsuri Acțiuni
constatate
- acordarea de sprijin financiar pentru
participarea la târguri și expoziţii
naționale/internaţionale;
- înființarea, în mediul online, de târguri
și expoziții virtuale;
- acordarea de sprijin financiar pentru
promovarea produselor pe pieţele externe;
- crearea unei platforme on-line destinate
micilor exportatori;
4. Inovare Facilitarea activităților - sprijinirea activităților de cercetare din
scăzută inovative IMM-uri;
- sprijinirea lansării pe piață de produse
inovative;
Sprijinirea transferului de - acordare de sprijin financiar pentru
tehnologie îmbunătățirea accesului IMM-urilor la
tehnologie de vârf;
- sprijinirea cooperărilor dintre IMM-uri
și universități/institute de cercetare, pentru
a sprijini transferul de tehnologie către
IMM-uri;
- facilitarea colaborărilor dintre IMM-
urile inovative și marile companii, pentru
valorificarea produselor inovative
dezvoltate de către IMM-uri;
5. Certificare Stimularea implementării - acordarea de servicii gratuite de
scăzută în sistemelor de consultanță pentru obținerea de certificări
domeniul management al calităţii ale calității activității
calității
6. Protecție Sprijinirea IMM-urilor - acordarea de consultanță pentru
slabă a pentru înregistrarea întocmirea documentației de înregistrare;
drepturilor de brevetelor - subvenționarea cheltuielilor de
proprietate înregistrare;
intelectuală - acordarea de consultanță pentru
fructificarea drepturilor de proprietate
intelectuală.
Sursa: realizat de autor

1. Dificultatea demarării unei noi afaceri în domeniul industrial

În ramurile industriale, apariția de noi afaceri, mai ales bazate pe produse inovative, este
mult mai costisitoare față de alte ramuri, datorită necesarului ridicat de finanțare. Acțiunile de
sprijin se referă la furnizarea de sprijin logistic și de consiliere profesională, care pot fi acordate
prin intermediul OTIMMC. Pot fi astfel intermediate parteneriate cu alți investitori sau cu
companiile interesate de produsul propus.

2. Spirit antreprenorial scăzut

Educația antreprenorială a populației este foarte scăzută. Pentru îmbunătățirea acestei
situații, este nevoie de colaborarea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat cu Ministerul Educației Naționale, în vederea includerii în programele școlare a
Pagina 495 din 759
cursurilor de antreprenoriat și în stabilirea listei competențelor absolvenților acestor cursuri.
Propunem organizarea de cursuri de antreprenoriat și prin rețeaua OTIMMC, în colaborare cu
facultățile cu profil economic. Ulterior, absolvenții acestor cursuri pot beneficia de avantaje,
precum acces preferențial la serviciile oferite de către OTIMMC și FNGCIMM.

3. Dimensiunea locală a pieței de desfacere pentru multe IMM-uri

Internaționalizarea reprezintă o cale sigură către succes pentru IMM-uri. Sectorul micilor
afaceri din România are o serie de avantaje competitive și oportunități. Exporturile României se
realizează, cu precădere, în Uniunea Europeană. În privința ușurinței cu care se realizează comerțul
transfrontalier, România a obținut punctajul maxim în raportul Băncii Mondiale referitor la
ușurința derulării unei afaceri50.
Propunem următoarele acțiuni:
- sprijinirea înființării de asociații ale producătorilor, pentru promovarea exporturilor.
OTIMMC se pot implica în înființarea acestor asociații, urmărind particularitățile
economice ale fiecărei regiuni;
- acordarea de sprijin financiar pentru participarea la târguri și expoziţii
naționale/internaţionale. MMACA trebuie să organizeze periodic târguri, în toate
zonele țării, în funcție de specificul economic local. Acordarea de sprijin expozanților
se acordă pe bază de granturi, în sumă forfetară;
- înființarea, în mediul online, de târguri și expoziții virtuale. Este o modalitate mai puțin
costisitoare și care are avantajul reunirii unui număr mai mare de expozanți, dar și al
participării virtuale a unui număr mai mare de vizitatori;
- acordarea de sprijin financiar, prin intermediul OTIMMC, pentru promovarea
produselor pe pieţele externe;
- crearea unei platforme on-line destinate micilor exportatori.

4. Inovare scăzută
IMM-urile au o capacitate scăzută de inovare, în cea mai mare parte datorită lipsei
resurselor financiare. MMACA poate oferi sprijin financiar pe bază de granturi, prin competiție,
pentru sprijinirea activităților de cercetare din IMM-uri și pentru lansarea pe piață de produse
inovative.
Pentru sprijinirea transferului de tehnologie, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț
și Antreprenoriat poate acorda sprijin financiar (granturi) pentru investiții în tehnologie de vârf și
se poate implica, pin OTIMMC, în sprijinirea cooperărilor dintre IMM-uri și universități/institute
de cercetare, pentru a facilita transferul de tehnologie către IMM-uri, a susține colaborările dintre

50
http://www.doingbusiness.org/rankings
Pagina 496 din 759
IMM-urile inovative și marile companii, dar și pentru valorificarea produselor inovative dezvoltate
de către IMM-uri. Susținerea acordurilor de cooperare se poate realiza prin organizarea de mese
rotunde, la care sunt invitate să participe companii și organizații din regiune.

5. Certificare scăzută în domeniul calității

Sprijinul pentru obținerea certificării în domeniul calității poate fi furnizat de către birourile
de consultanță înființate în cadrul OTIMMC, care vor oferi consultanță în întocmirea
documentației.
6. Protecție slabă a drepturilor de proprietate intelectuală
Serviciile de sprijin se pot acorda în aceeași manieră ca în cazul certificării în domeniul
calității. Aceste servicii trebuie acordate și inventatorilor care au dezvoltat un produs și doresc să
îl breveteze înaintea înființării unui start-up. Acțiunile constau în acordarea de consultanță pentru
fructificarea drepturilor de proprietate intelectuală, prin vânzare, exploatare, acordarea de francize,
în acordarea de consultanță pentru întocmirea documentației de înregistrare, în subvenționarea
cheltuielilor de înregistrare la OSIM, acordarea de consultanță pentru fructificarea drepturilor de
proprietate intelectuală.

4.3.3. Concluzii
IMM-urile industriale românești au nevoi specifice, impuse de caracteristicile lor
intrinseci, dar și de ale mediului extern în care acționează. Rezolvarea acestor probleme impune,
de multe ori, intervenția autorităților publice, deoarece nu au o forță economică suficient de
puternică pentru a se dezvolta într-o piață concurențială. Aceste intervenții se pot manifesta la
nivelul politicilor publice, al cadrului legislativ, al programelor de sprijin financiar.
Scopul prezentului capitol a fost revizuirea politicilor publice referitoare la IMM-uri, astfel
încât să fie ameliorată situația acestora și să obțină o dezvoltare sustenabilă și să le permită
creșterea locurilor de muncă. Punctul de plecare în fundamentarea propunerilor au fost rezultatele
cercetării efectuate în primele două paragrafe ale capitolului, care au permis identificarea
problemelor stringente ale IMM-urilor, a cerințelor de dezvoltare, a modalităților de atingere a
obiectivelor.
Stabilirea setului de măsuri a necesitat reflectarea cadrului instituțional referitor la IMM-
uri, prezentat pe trei niveluri: la nivel european, la nivel național și programele de finanțare
disponibile pentru IMM-uri. Politica Uniunii Europene referitoare la IMM-uri este axată pe
susținerea financiară a acestora, propunându-se o serie de măsuri țărilor membre pentru sprijinirea
micilor afaceri. Au fost evidențiate măsurile stabilite la nivel european cu impact major asupra
IMM-urilor, dar și cele care au fost transpuse în legislația națională.

Pagina 497 din 759

 De asemenea, au fost prezentate câteva acte normative care vizează IMM-urile și în
implementarea cărora Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat poate avea
o influență hotărâtoare în implementare. Nu a fost prezentată exhaustiv legislația referitoare la
IMM-urile industriale, acest lucru fiind imposibil de realizat.
Totodată, s-au prezentat și programele de sprijin financiar disponibile pentru IMM-urile
industriale, care au reprezentat una dintre direcțiile de acțiune pentru revizuirea politicilor publice.
Propunerea de politici publice a fost fundamentată pe trei niveluri: politici publice
referitoare la mediul de afaceri, politici publice referitoare la organismele cu atribuții în sprijinirea
IMM-urilor și politici publice referitoare la IMM-urile industriale. Pentru fiecare nivel, au fost
definite problemele cu care se confruntă IMM-urile, măsurile de remediere a problemelor și
acțiunile concrete care pot fi întreprinse.
Politicile publice referitoare la mediul de afaceri au fost elaborate plecând de la problemele
generale ale agenților economici și au vizat mediul de afaceri neatractiv, birocrația excesivă,
fiscalitatea ridicată, modificările frecvente și de amploare ale legislației, accesul dificil la
achizițiile publice, sistemul complicat de evidență contabilă, accesul dificil la finanțare.
Rezolvarea acestor probleme necesită o abordare mai largă, prin luarea în considerare a
problemelor semnalate de către toate IMM-urile, nu doar de cele din sectorul industrial.
Revizuirea politicilor publice referitoare la organismele cu atribuții în sprijinirea IMM-
urilor a plecat de la următoarele probleme: relația deficitară a IMM-urilor cu organismele de stat,
colaborarea slabă între IMM-uri, impactul redus al FNGCIMM în economie, programele de
finanțare neadecvate, infrastructura de afaceri deficitară în anumite zone. Propunerea de rezolvare
a acestor probleme s-a bazat pe extinderea atribuțiilor OTIMMC ca organism de sprijin al IMM-
urilor. Alte măsuri au vizat capitalizarea FNGCIMM și creșterea atribuțiilor acestuia în finanțarea
micilor afaceri. O măsură cu impact ridicat asupra IMM-urilor este revizuirea ghidurilor de
finanțare pentru programele cu finanțare națională și europeană. Acțiunile propuse au fost
evidențiate pe tipuri de programe, plecând de la dezavantajele constatate ale fiecărui program.
Politicile publice referitoare la IMM-urile industriale au fost fundamentate plecând de la
următoarele probleme constatate:
 dificultatea demarării unei noi afaceri în domeniul industrial;
 spiritul antreprenorial scăzut;
 dimensiunea locală a pieței de desfacere pentru multe IMM-uri;
 inovarea scăzută;
 certificarea scăzută în domeniul calității;
 protecția slabă a drepturilor de proprietate intelectuală.

Pentru fiecare măsură, au fost propuse acțiuni concrete de remediere a deficiențelor.

Pagina 498 din 759
 Implementarea politicilor propuse poate necesita o implicare a mai multor decidenți,
respectiv guvernul, diverse ministere, parlamentul. De asemenea, în spiritul Small Business Act,
este nevoie de o testare a tuturor măsurilor propuse pe un eșantion de IMM-uri, ca și de o consultare
cu organizațiile reprezentative ale acestora.

Pagina 499 din 759

 Bibliografie

 Annoni, P., Lewis Dijkstra and Nadia Gargano. 2017, “The EU Regional Competitiveness
Index 2016”, Working Papers 02/2017, Luxembourg, Publications Office of the European
Union.
 Biggs, T., 2002. Is small beautiful and worthy of subsidy? Literature review. IFC Mimeo.
 Biggs, T., Shah, M. 2006. African SMEs, networks, and manufacturing performance.
Journal of Banking and Finance, this issue, doi:10.1016/j.jbankfin.2006.05.004.
 Beck, T., Demirguc-Kunt, A., Levine, R., 2005a. SMEs, growth, and poverty: Cross-
country evidence. Journal of Economic Growth 10, 197–227.
 Beck, T., Demirguc-Kunt, A., Levine, R., 2005b. Law and firms’ access to finance.
American Law and Economics Review 7, 211–252.
 Beck, T. and Demirguc-Kunt, A., 2006. Small and medium-size enterprises: Access to
finance as a growth constraint. Journal of Banking & finance, 30(11), pp.2931-2943.
 Klapper, L., Laeven, L., Rajan, R., in press, 2006. Barriers to entrepreneurship. Journal of
Financial Economics.
 Nicolescu Ovidiu, Truică Alina, Studiu privind finantarea IMM-urilor din
Romania, CNIPMMR, 2015;
 Niţu Renata Antonie, Feder Emőke-Szidónia, Studiu privind factorii determinanţi ai
procesului de internaţionalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, Economie
teoretică şi aplicată Volumul XVII (2010), No. 1(542), pp. 17-26;
 Pîslaru Dragoș (coordonator) Modreanu Ileana, Contribuţia IMM-urilor la creşterea
economică – prezent şi perspective, studiu realizat în cadrul proiectului ”Îmbunătăţirea
capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul
convergenţei economice cu Uniunea Europeană a Comisiei Naţionale de Prognoză”, cod
SMIS 27153.
 Snodgrass, D., Biggs, T., 1996. Industrialization and the small firm. International Center
for Economic Growth, San Francisco.
 Voordecker, W., 2006. Business collateral and personal commitments in SME lending.
Journal of Banking and Finance, this issue, doi:10.1016/j.jbankfin.2006.05.003.
xxx
 Carta Albă a IMM-urilor din România 2016, disponibilă la
http://www.aippimm.ro/files/articles_files/57/6521/carta-alba-a-imm-urilor-din-romania-
2016.pdf;
 Patronatul Investitorilor Autohtoni, PIAROM, 2016, Studiu privind analiza forței de

Pagina 500 din 759

 muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României,
http://www.piarom.ro/category/publicatii/;
 Raport Studiu privind identificarea de oportunităţi economice pentru Imm-uri în Regiunea
Nord-Est. Start-up: o şansă pentru şomeri, dar şi pentru regiunea de NE, proiect cofinanţat
din FSE prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-
2013 Contract POSDRU/99/5.1/G/76304;
xxx
 Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 – 2020, disponibilă la
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/strategia-
cdi-2020_-proiect-hg.pdf
 Strategia Națională pentru Competitivitate 2015 – 2020, disponibilă la
http://www.minind.ro/strategie_competitivitate/SNC%20aprobata%20prin%20HG-1.pdf
 Strategia Guvernamentală pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii
și Îmbunătăţirea Mediului de Afaceri din România – Orizont 2020,
www.aippimm.ro/files/articles_files/83/6143/sgimmma-26-mai-2014.doc
 Small Business Act, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52008DC0394
xxx
 HG 859/2014 privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului
intreprinderilor mici si mijlocii si imbunatatirea mediului de afaceri din Romania, Orizont
2020;
 Hotărârea nr. 583/2015 pentru aprobarea Planului național de cercetare-dezvoltare și
inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCDI III);
 Hotărârea nr. 1071/2013 privind aprobarea Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de
Muncă 2014-2020 și a Planului de acțiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea
Strategiei naționale;
 HG nr. 775/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru competitivitate 2015-2020;
 H.G. nr. 859 din 7 octombrie 2014 privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru
dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri
din România - Orizont 2020
 Legea nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali-business angels,
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_120_2015_stimularea_investitorilor_individua
li_business_angels.php
 Legea 102/2016 privind incubatoarele de afaceri,
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_102_2016_incubatoarele_de_afaceri.php

Pagina 501 din 759

  Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și
mijlocii, https://www.rubinian.com/legea-346-2004_16_0_0.php
 Ordinul 698/2014 al Ministerului Economiei pentru elaborarea Metodologiei de elaborare
și aplicare a Testului IMM
xxx
 www.insse.ro
 http://ec.europa.eu/eurostat
 www.bnr.ro
 https://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-environment/small-business-act_ro
 http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2011/RO/1-2011-78-RO-F1-1.Pdf
 www.imm.gov.ro
 http://www.aippimm.ro
 http://www.aippimm.ro/articol/programe/proiecte-proceduri-de-implementare-
2017/proiect-procedura-femeia-manager-2017
 http://www.aippimm.ro/articol/preimm/programul-rom-no---elve-ian-pentru-imm-uri-
preimm--2
 http://www.fonduri-ue.ro
 http://www.fonduri-ue.ro/por-2014
 http://www.fonduri-ue.ro/pndr-2014
 http://www.afir.info/
 http://www.mdrap.ro/poiimm
 www.fngcimm.ro
 cnipmmr.ro/
 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/consiliul-imm-urilor-in-2017-290-de-
modificari-la-codul-fiscal-861338
 http://www.doingbusiness.org/rankings
 http://www.zf.ro/eveniment/romania-pe-locul-54-din-94-de-tari-in-topul-global-al-
complexitatii-fiscale-turcia-pe-primul-loc-iar-insulele-cayman-locul-cel-mai-putin-fiscal-
din-lum-16408526
 https://www.wall-street.ro/articol/Companii/174645/imm-urile-vor-sa-profite-masiv-de-
pietele-externe-pana-in-2019.html
 http://ec.europa.eu/growth/industry/policy/digital-transformation_en
 https://www.cisco.com/c/dam/en/us/solutions/collateral/enterprise-networks/digital-
network-architecture/network-ready-digital-transformation.pdf

Pagina 502 din 759

 5. SERVICII CULTURALE ȘI CREATIVE ȘI
DIGITALIZAREA IMM-URILOR

Acronime

AA Autoritatea de Audit
ACP Autoritatea de Certificare şi Plată
ADR Asociația de Dezvoltare Regională
AM Autoritate de Management
AM POS Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial „Creşterea
CCE Competitivităţii Economice”
AADR Agenţia pentru Agenda Digitală a României
ANAF Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
ANSEC Agenția Națională de Servicii Electronice și Cloud
APERO Asociația de Plăţi Electronice din România
ARMO Asociația Română a Magazinelor Online
ANCSI Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare
ANRMAP Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
CDI Cercetare-Dezvoltare-Inovare
CE Comisia Europeanã
CNIPMMR Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România
CSNR Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
DESI / DSM Digital Economy and Society Index / Digital Single Market (Indicatori TI&C)
DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
ENISA European Network Information Security Agency
FNGCIMM Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii
GDPR General Data Protection Regulation (Regulament UE, aplicare 25 mai 2018)
I-DESI Extended Digital Economy and Society Index
IMCO Internal Market Committee, Comisia Europeană
IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INCFC Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală
IoT Internet of Things
KET Key Eneble Technology
MCSI Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale

Pagina 503 din 759

MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
MFP Ministerul Finanţelor Publice
MMACA Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
MT Ministerul Transporturilor
MSMEs Micro, Small and Medium-sized Enterprises
NIS Network Internet Security (Directivă UE, aplicare 9 mai 2018)
ONG Organizaţie Non Guvernamentalã
ONRC Oficiul Național Registrul Comerțului
OTIMMC Oficiile Teritoriale pentru IMM și Cooperație
PUD Piaţa Unică Digitală
TIC Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
SEPA Single Euro Payment Area
UE Uniunea Europeanã
SCC Servicii Culturale și Creative
UNDP United Nations Development Program
UNCTAD United Nations Conference on Trade and Development
WIPO World Intellectual Property Organization
WTO World Trade Organization

Pagina 504 din 759

 Rezumat

Dobândirea de către România în anul 2007 a statutului de țară membră a UE a fost un

moment de referință, care a marcat trecerea la o fază nouă a evoluției economiei, caracterizată prin
deschiderea largă a acesteia spre exterior, restructurarea și modernizarea progresivă a activităților
de producție, A fost a doua mare etapă în transformarea economiei după trecerea la economia de
piață după 1989.
Transformările impresionante în Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) din
ultimii 25 de ani și trecerea la era digitală contribuie la schimbări conceptuale în abordarea fără
bariere fizice a activităților socio-economice. Investigarea nivelului socio-economic al sectorului
IMM și al serviciilor culturale și creative pe cerințele trendului actual, privind economia digitală
și mai ales digitalizarea economiei și a IMM-urilor, fac ca România să poată continua dezvoltarea
socio-economică și să poată valorifica creșterea economică înregistrată în ultima perioadă.
Analiza conține, fără a se limita, câteva arii de interes care pot semnala:
- Realizări și dificultăți întâmpinate, cerințe și perspective;
- Identificarea, propunerea și recomandarea unor măsuri, acțiuni și politici publice
necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate.
S-au analizat rapoarte, statistici, analize și studii realizate în cadrul diverselor instituții/
autorități ale administrației publice centrale și ONG-uri cu privire la tematica vizată, întâlniri cu
analiza de documente emise de organizații reprezentative ale sectorului IMM și mediului de afaceri
din toate regiunile de dezvoltare economică a țării. Trendul și perspectivele globale pe subiect s-
au preluat prin participarea la conferințe internaționale, aici menționând în special la ONU,
Geneva, 2017 și 2018.
Studierea acestui domeniu cuprinde o analiză detaliată care abordează esența
problemelor, pe regiuni de dezvoltare și județe (deci la nivel național, regional, județean), pe
domenii de activitate (clase de coduri CAEN cu focalizare pe domeniul: Servicii culturale și
creative, digitalizarea IMM-urilor), pe categorii de mărime a firmelor (microintreprinderi,
intreprinderi mici și mijlocii). S-au avut în vedere problemele generate la acest nivel, de vechimea
în piață a firmelor (peste 3 ani, 2 ani, 1 an), capacitatea de a obține profit, apoi venituri din export,
de a genera locuri de muncă și o cifră de afaceri care să dea sustenabilitate. Problemele identificate
fac obiectul recomandărilor.
Sunt necesare câteva precizări care au menirea de a explica un context general al acestui
capitol.
Digitalizarea IMM-urilor este strâns legată de economia digitală, de serviciile
informatizate publice și private care să determine mediul privat, IMM-urile să se alinieze la
acestea.
Pagina 505 din 759
 Domeniul Servicii culturale și creative, este puternic dependent de digitalizarea activității
IMM-urilor din sfera respectivă de activitate și a întreg lanțului producție- desfacere- plăți-
distribuție, majoritatea activităților fiind desfășurate în regim de comerț electronic. În acest context
problemele sunt tratate împreună, dependențele fiind majore, impactul digitalizării fiind la nivelul
întreagii economii.

Cadrul de lucru
Analiza s-a efectuat în spiritul Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătățirea mediului de afaceri din România ‐ Orizont 2020,
(SGIMMMA), realizată de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț şi Antreprenoriat
(MMACA). Strategia SGIMMMA, atinge problemele de fond, prin cerințele de digitalizare,
comunicare și utilizarea serviciilor de înaltă tehnologie și informatice, prin măsurile prevăzute în
perspectiva sa pe 5 Direcții de acțiune.
Digitalizarea economiei, concept relansat de Strategia Națională privind Agenda Digitală
202051 a României. Strategia Agenda Digitală, fixează prin digitalizare o prioritate transcedentă
tuturor domeniilor strategiei și economiei, ca ținte în primele două domenii de acțiune,
eGuvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică și TIC în educație, cultură și sănătate și ca
mijloace în domeniul e-Commerce, Cercetare, Dezvoltare și Inovare în TIC.
Strategia SGIMMMA rmărește evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a mediului
de afaceri din România pe următoarele aspecte, care au constituit și structura de bază de abordare
a lucrării:
a) Identificarea problemelor semnalate în evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a
mediului de afaceri;
b) Cerințe și perspective în context cu ‘identificarea și propunerile’ de ‘măsuri și politici’ pentru
digitalizarea IMM-urilor și serviciilor ‘culturale și creative’;
c) Propunerea de politici, măsuri și acțiuni necesare rezolvării problemelor sectorului IMM.

Obiectivele și metodologia
Analiza cu privire la evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a mediului de afaceri
din România, a fost structurată pe trei direcții, urmărindu-se obiectivele specifice fixate, într-o
înlățuire sinergică de idei:
1: Realizări și dificultăți întâmpinate în evoluția și situația actuală a sectorului IMM.
2: Cerințe și perspective, identificarea și propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru
rezolvarea problemelor semnalate.

51
http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/strategia-nationala-privind-agenda-digitala-pentru-romania-2020
Pagina 506 din 759
3: Propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune la nivelul MMACA.
Ipotezele lucrării sunt construite pe cerințele de fond enunțate anterior:
a) nevoia de parteneriat între sectorul public, privat, piețe și servicii digitale, culturale și creative;
b) nevoia de convergență tehnologică și interoperabilitate prin digitalizare de la nivel de celulă
/IMM;
c) nevoia de bună guvernanță și integrare aprofundată cu mediul socio-economic-educațional.
Strategia pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătățirea
mediului de afaceri din România (SGIMMMA), identifică obiectivele ce urmează să fie sprijinite
cu măsuri guvernamentale, pentru crearea unui lanț valoric, începând cu promovarea
antreprenoriatului, finanțarea adecvată, dezvoltarea IMM-urilor, promovarea inovării și
digitalizării IMM-urilor, accesul acestora pe piețele internaționale, până la răspunsul administrației
la nevoile IMM-urilor. Cerințele și perspectivele, identificarea, propunerea și recomandarea unor
măsuri și acțiuni, sunt prezente în sinteză în cadrul acestui modul.
Complexitatea relațiilor și intercondiționările între cerințele vieții economice, a
participării la economie a IMM-urilor și digitalizării economiei pe ansamblu, a vizat parcurgerea
mai multor faze în metodologia de lucru adoptată, cu atenție pe cerințele, perspectivele domeniului
vizat și în baza unor semnalări primite în întâlnirile cu furnizori de servicii și beneficiari. Tematica
menționată a fost tratată în cele trei module ale studiului (Figura 5.1), urmate de concluzii și
recomandări. Se poate observa înlănțuirea și dependența conceptuală a parcursului.

•realizări și dificultăți întâmpinate

1
•cerințe și perspective
2
•propuneri și recomandări
3

Figura 5.1. Structura prezentului studiu

Analiza factorilor de context ”local și global”, evoluție și realizări, versus dificultăți și

tendințe a urmărit identificarea, propunerea și elaborarea unor politici publice care să acopere cu
impactul acestora prin IMM-uri, cerințele și perspectivele pentru digitalizarea IMM-urilor și a
sectoarelor creative și culturale. Acestea sunt condiții pentru participarea activă în Uniunea
Europeană și în Piaţa Unică Digitală, de pe o poziție de parteneriat și competitivitate cu statele
membre ale UE.
Trebuie menționat că lipsa unei metodologii statistice instituționale comune face ca datele
citate din diverse surse să apară cu diferențe, care se pot explica doar în detalieri subiective ale
sursei de date, ce nu fac obiectul aici. Cadrul de finanțare național și programele guvernamentale
derulate de MMACA nu sunt abordate în analiză detaliată în structura acestui studiu fiindcă
subiectul este abordat detaliat în componente independente ale proiectului SIPOCA 5.
Pagina 507 din 759
 Abordarea metodologică

Elaborarea studiului sintetizează principalele elemente identificate în evoluția și situația

actuală a mediului de afaceri IMM, pentru elaborarea de propuneri și recomandări, analiza fiind
argumentată cu validarea rezultatelor din: acțiunile precedente întreprinse, definirea cerințelor și
persepectivei, de preluarea rezultatelor anterioare și adăugarea unor noi argumente, date, dovezi,
propuneri și recomandări.
Domeniile cadru de acțiune pentru îmbunătățirea mediului de promovare și dezvoltare al
sectorului IMM și serviciilor corespunzătoare, necesare prezenței active în economie, sunt
reprezentate în Figura 5.2, într-o corespondență biunivocă (pe verticală) cu serviciile digitale și
relațională (pe orizontală) între ele, acoperind astfel întreg spectrul de activități de la nivel
guvernamental, de afaceri, al piețelor și serviciilor digitale respective.

cadrul IMM în cadrul sisteme de piețe și

guvernamental economic plăți

e-government e-business e-commerce

Figura 5.2. Prezența și relațiile IMM în economia şi serviciile digitale

Pentru atingerea obiectivului specific 3, ultima parte a analizei a sintetizat pachetul de

propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune la nivelul MMACA. Analiza aduce în
atenție un set suplimentar de sinteze din studii de piață, rapoarte, statistici oficiale și contacte
directe sau printr-un chestionar sintetic, realizate cu responsabilii din cadrul diverselor structuri
asociative private, cu autorități ale administrației publice centrale și ministere, cu privire la
tematica vizată.
Focalizarea lucrării este pe digitalizarea IMM-urilor și Serviciile culturale și creative, dar
abordarea ține cont de puternica dependență de digitalizare a întregii economii.
Abordările metodologice au urmărit structura logică de relații cu reprezentarea sintetică:
Evoluție  Realizări / măsuri\ Creșterea
Identificare  Propuneri  - acțiuni -  Capacității
Cerințe  Perspective \ politici/ Administrative
Concluzii  Recomandări  a MMACA

Structura de analiză utilizată, a permis identificarea corectă a situației reale și a

interdependențelor, efectuarea propunerilor adecvate pentru creșterea capacității administrative a
ministerului MMACA. Am aliniat metodologic structura pe capitole ale modulului curent, unul de
Pagina 508 din 759
sinteză, conform structurii de analiză a rezultatelor evaluării și avizării lucrărilor, cu pașii parcurși
pentru evaluarea și avizarea proiectului cod SIPOCA 5.
Fiind o analiză realizată în trei etape, prezentarea în Anexele 5.3, 5.4 și 5.5 a Tematicii de
Cuprins pentru atingerea obiectivelor specifice 1-3, a permis efectuarea sintezei finale și urmărirea
scopului propus, ”Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul de Afaceri,
Comerț şi Antreprenoriat de dezvoltare şi implementare a sistemului de politici publice bazate pe
dovezi”.
Aportul consistent și original de viziune asupra subiectelor tratate, Servicii culturale și
creative și digitalizarea IMM-urilor, provine din experiența autorului și din participarea sa cu
responsabilități la elaborarea:
- strategiilor comunicațiilor și societății informaționale (e-guvernare, e-sănătate, e-
administrație, Aagenda digitală 2020, comunicații broadband, schimbări climatice, la două teme
în Strategia Academiei Române pentru 20 ani),
- a unui studiu efectuat pentru IER- Institutul European Român în calitate de coordinator,
(http://www.ier.ro/publicatii.html?categorie_publicatii_id=641869),
- a viziunii globale preluate în urma participării, ca singurul reprezentant al României la sediul
ONU Geneva, la eCommerce Week 16-20 Apr. 2018 și 5-6 Oct. 2017 și la Intergovernmental
Group of Experts on E-commerce and the Digital Economy, 1st and 2nd session, 2017 și 2018.

Enumerarea conceptelor principale de lucru

Industria creativă, serviciile culturale și creative, digitalizarea IMM-urilor, converg

conceptual și tehnologic către economia digitală. Convergența digitală, este definită prin
tendința ca diversele tehnologii să devină digitale, iar tehnologiile de comunicaţii să funcționeze
pe o infrastructură comună de rețea și servicii digitale.

Sprijinirea start-up-urilor și Crearea de mijloace de suport prin înființarea unui fond

de investiții cu capital de risc, o Instituție a Mediatorului de Credite, va dezvolta și folosi expertiza
fondurilor de garantare; Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și
Mijlocii (FNGCIMM S.A. https://www.fngcimm.ro) și Fondul Român de Contragarantare (FRC
S.A. www.frcg.ro.).

Necesitatea de abordare a unor politici publice

Scenariile, ca instrumente de previziune a evenimentelor şi necesităţilor viitoare, permit
anticiparea evoluţiilor posibile, selectarea politicilor și strategiilor necesare de acţiune, a deciziilor
preferabil a fi adoptate, pentru avertizarea timpurie şi pentru evaluarea unor alternative, a
posibilelor implicaţii. Punerea în practică a scenariilor are loc prin strategii și, mai ales, susținerea
prin politici publice specifice.

Pagina 509 din 759

 Abordarea metodologică pentru analiza macroeconomică
Analiza se bazează pe diverse rapoarte, statistici oficiale, analize macroeconomice, studii
și contacte directe realizate în cadrul diverselor instituții, autorități ale administrației publice
centrale și ONG-uri cu privire la tematica vizată.
Focalizarea prezentului studiu pe Servicii culturale și creative și digitalizarea IMM-
urilor se bazează metodologic pe încadrarea activităţilor menționate din economia naţională în
cadrul diviziunilor CAEN Rev. 2 și analiza datelor și indicatorilor statistici. Anexa I prezintă
clasificarea lărgită a activităţilor din economia naţională (CAEN Rev. 2), aprobată prin Ordin nr.
337/2007 conform prevederilor H.G. nr. 656 din 1997. Din lista celor 88 de activități sunt selectate
explicit ramurile economiei, cele în care digitalizarea are un impact deosebit și cele reprezentând
Serviciile culturale și creative.
Structura agregată a ramurilor economiei utilizată pentru modelare este definită pe 14
sectoare:
1 Agricultura, silvicultura, vânătoarea şi pescuitul;
2 Industria extractivă;
3 Producţia şi distribuţia energiei electrice şi termice;
4 Industria alimentară, de băuturi şi tutun;
5 Textilele, pielăria, producţia de celuloză şi hârtie, industria mobilei;
6 Industriile de echipamente, maşini, utilaj transport, alte produse din metal ;
7 Alte industrii prelucrătoare;
8 Construcţiile;
9 Transporturile, poşta, telecommunicaţiile;
urmate de cinci categorii de agregare a serviciilor:

Cod nr. Secţiunea CAEN Rev. 2

Servicii comerciale 4 G, H şi I
10 R, S, T şi U
Servicii financiare şi tranzacţii imobiliare 6 K
7 L
Servicii sociale 9 O, P şi Q
Servicii creative 5 J
Servicii profesionale (în principal pentru întreprinderi) 8 M şi N

Agreagarea pe fiecare grupă de servicii este detaliată în continuare pentru a evidenția

simultan și rolul important al digitalizării IMM-urilor, ca principal suport al acestor servicii.

Pagina 510 din 759

 Servicii creative
Servicii creative –structură CAEN Rev. 2
Diviziune Denumire
58 ramura 5 Activităţi de editare
59 ramura 5 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de
televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală
60 ramura 5 Activităţi de difuzare şi transmitere programe
61 ramura 5 Telecomunicaţii
62 ramura 5 Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei
63 ramura 5 Activităţi de servicii informatice
Sursa: Analiză autor

Servicii comerciale
Servicii comerciale – structură CAEN Rev. 2
Diviziune Denumire
45 ramura 4 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întretinerea și repararea
autovehiculelor și a motocicletelor
46 ramura 4 Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete
47 ramura 4 Comerț cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor și motocicletelor
49 ramura 4 Transporturi terestre și transporturi prin conducte
50 ramura 4 Transporturi pe apa
51 ramura 4 Transporturi aeriene
52 ramura 4 Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi
53 ramura 4 Activități de posta și de curier
55 ramura 4 Hoteluri și alte facilitati de cazare
56 ramura 4 Restaurante și alte activități de servicii de alimentatie
90 ramura 10 Activități de creatie și interpretare artistica
91 ramura 10 Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale
92 ramura 10 Activități de jocuri de noroc și pariuri
93 ramura 10 Activități spotive, recreative și distractive
94 ramura 10 Activități asociative diverse
95 ramura 10 Reparatii de calculatoare, de articole personale și de uz gospodaresc
96 ramura 10 Alte activități de servicii
97 ramura 10 Activități ale gospodariilor private în calitate de angajator de personal
casnic
98 ramura 10 Activități ale gospodăriilor private de producere de bunuri și servicii
destinate consumului propriu
99 ramura 10 Activități ale organizatiilor și organismelor extrateritoriale
Sursa: Analiză autor

Servicii profesionale (în principal pentru întreprinderi)

Diviziune Denumire CAEN Rev. 2
69 ramura 8 Activităţi juridice şi de contabilitate
Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative
70 ramura 8
centralizat, activităţi de management şi de consultanţă în management
Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză
71 ramura 8
tehnică
72 ramura 8 Cercetare - dezvoltare
73 ramura 8 Publicitate
74 ramura 8 Alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
75 ramura 8 Activităţi veterinare
77 ramura 8 Activităţi de închiriere şi leasing
78 ramura 8 Activităţi de servicii privind forţa de muncă
Activităţi ale agenţiilor turistice şi ale tur-operatorilor; alte servicii de
79 ramura 8
rezervare şi asistenţă turistică
Pagina 511 din 759
 Diviziune Denumire CAEN Rev. 2
80 ramura 8 Activităţi de investigaţii şi protecţie
81 ramura 8 Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri
Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii
82 ramura 8
prestate în principal întreprinderilor
Sursa: Analiză autor

Conform strategiei guvernamentale pentru IMM-uri, aflată în vigoare, Strategia

guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătățirea
mediului de afaceri din România ‐ Orizont 2020, aprobată prin HG nr. 859/201452, serviciile
culturale și creative, sunt specificate ca având în componență ”domeniile creative de mare interes
pentru stimularea creerii şi dezvoltării de IMM‐uri”:

Nr. Cod Denumire ramura CAEN Rev. 2 - domenii creative

1 58 Activităţi de editare
2 59 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de
televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală
3 62 Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei
4 63 Activităţi de servicii informatice
5 71 Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică
6 72 Cercetare-dezvoltare
7 73 Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei
8 74 Alte activităţi profesionale, știinţifice şi tehnice
9 85 Învăţământ
10 86 Activităţi referitoare la sănătatea umană
11 87 Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare
12 90 Activităţi de creaţie şi interpretare artistică
13 91 Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale
14 93 Activităţi sportive, recreative şi distractive
Sursa: Stategia IMM

Modelele de analiză au folosit explicit această structură de ramuri, în formă explicită

(doar cele 14 domenii creative) și agregată (cu celelate sectoare ale economiei), pentru a obține
valorile principalilor macroindicatori și multiplicatori de impact la nivelul întreagii economii.
Impactul diferențiat al digitalizării este dificil de evaluat, economia având răspuns pozitiv
la înțelegerea cerințelor, dar probleme în implementarea publică și privată a tehnologiilor și
serviciilor digitalizate.

52
https://legeaz.net/monitorul-oficial-743-2014/hg-859-2014-aprobarea/anexa-strategia-guvernamentala
Pagina 512 din 759
 5.1. Identificarea situației actuale, a realizărilor și dificultăților

Subcapitolul este dedicat cercetării, pentru identificarea problemelor majore privind

domeniile Serviciilor culturale și creative și digitalizarea IMM-urilor în contextul general
desemnat de digitalizarea activităților, economiei și serviciilor, accesarea fondurilor de investiții
și dezvoltare, accesul și dependența de piețele digitale de comerț.
Sectorul IMM și mediul de afaceri sunt identificate ca având un rol major ca importanță
și impact și câștigarea unei poziției dominante în economie, a sectorului privat, implicit a IMM-
urilor. Totuși, reprezentat de indicatorul economiei și societății digitale (Digital Economy and
Society Index -DESI)53 și, în condițiile situării pe ultimul loc între cele 28 state ale UE, trebuie să
aducă o contribuţie mai semnificativă la dezvoltarea socio-economică, la economia digitală.
Prin datele prezentate identificăm faptul că IMM-urile reprezintă în România ca număr un
procent similar cu cel european, dar aduc sub 50% din valoarea adăugată brută în economie față
de peste 57,4% media în UE. Cadrul general similar cu cel european, în limitele specificului
național, prezintă o volatilitate mare datorită numărului mare de companii care dispar după primul
an de la înființare sau circa 50% din ele care dispar în primii 10 ani.

Tabel 5.4: Sinteză comparativă a sectorului privat din România și UE

Total companii Total angajați Valoarea adăugată
România UE28 România UE2 România UE28
8
Nr. % % Nr. % % Mild.eur % %
Micro 392191 87.7 92.6 903100 23.5 29.5 9.4 15.8 21.2
Mici 45413 10.2 6.0 883851 23.0 20.2 9.4 15.7 18.0
Medii 7933 1.8 1.0 812205 21.1 17.0 11 18.4 18.2
total 445537 99.7 99.8 259915 67.5 29.8 29.8 49.9 57.4
IMM 6
Mari 1469 0.3 0.2 125157 32.6 30.0 30.0 50.1 42.6
5
TOTAL 447006 100.0 100.0 3850731 100.0 100.0 59.6 100.0 100.0
Sursa: "Grupul de Presă BURSA, "Small Busines Act- România 2016”, "Strategia de dezvoltare
a României”, 24 mai 2017, și prelucrări autor

România deține un potențial de resurse sustenabile și avantaje competitive precum:

infrastructura modernă de comunicații, capital uman specializat, reglementări și strategii, astfel
încât se poate opta foarte ușor pentru transformarea digitală a economiei, promovarea soluțiilor
inovative în procesele interne, adaptate la cerințele moderne curente.
Conceptele principale de dezvoltare, pentru digitalizarea IMM-urilor, industria creativă,
serviciile culturale și creative, converg în economia digitală. Important este ca la nivel de IMM

53
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi
Pagina 513 din 759
să fie înţeles conceptul de convergență digitală, aceasta fiind ținta urmărită și la nivel european.
În cele 25 de state membre UE există circa 23 de milioane de IMM-uri, reprezentând 99% din
numărul societăţilor comerciale din UE, acestea având în jur de 75 de milioane de persoane
angajate.
Categoriile de încadrare ale unui IMM la recomandarea UE 2003/361, sunt date de o
structură dependentă de numărul de angajați și cifra de afaceri:

”numărul angajaţilor, cifra de afaceri, totalul bilanțului”

Micro < 10 ≤ 2 milioane € ≤ 2 milioane €
Mici < 50 ≤ 10 milioane € ≤ 10 milioane €
Medii < 250 ≤ 50 milioane € ≤ 43 milioane €

Actualmente în România s-a schimbat definiția categoriilor de încadrare ale unui IMM,
folosind alte criteriile de bază. Este folosit rezultatul ponderat al agregării a trei indicatori relevanţi
ai activităţii: cifra de afaceri - 50%, volumul obligaţiilor fiscale declarate - 30% şi volumul
cheltuielilor cu personalul - 20%, putând astfel înregistra în categoria ”marilor contribuabili” şi
societăţile afiliate în mod direct la un mare contribuabil.
Abordarea politicilor publice, pachetele de politici, măsuri și acțiuni guvernamentale
identifică următoarele probleme prioritare în evoluția și situația actuală a sectorului IMM:
 Sprijinirea start-up-urilor;
 Promovarea antreprenoriatului;
 Crearea de mijloace de suport;
 Folosirea expertizei și a ofertei de servicii a fondurilor de garantare, camerelor de
comerț;
Identificarea și transformarea bunelor practici în noi soluții de inițiativă și start-up,
finanțarea soluțiilor inovative și viabile, aplicarea acestora, sunt căile de succes, argumentate pe
bază de dovezi.

5.1.1. Sectorul IMM; situația – realizări - dificultăți

Trebuie semnalate elementele semnificative care desemnează cadrul de referință

realizări- dificultăți prin date furnizate de sursa principală Oficiul Național al Registrului
Comerțului și sinteze efectuate de http://startup.gov.ro/topuri-la-nivel-national/. Numărul de
persoane juridice înmatriculate în România la finalul lui decembrie 2015 a fost 993.804 dar au
raportat datele financiare pe anul precedent 660.440 de societăți. Diferențele între datele pe anii
2016 și 2017 nu schimbă major evoluțiile.
Pagina 514 din 759
 O situație sintetică a numărului de companii din România pe categoriile mari și IMM-uri,
(cifra de afaceri, profitul net, pierderile nete și numărul mediu de angajați), pune în evidență câteva
discrepanțe valorice la prima vedere dar și cu efecte pe fond dacă se analizează ca pondere de
factorii decidenți:

Tabel 5.5: Sinteză a sectorului privat IMM din România

Număr
de Nr. mediu Cifra de afaceri Profit net Pierderi nete
Tip de societate companii de angajati (lei) (lei) (lei)
Microîntreprinderi
(0-9 angajați) 601.520 826.173 143.911.874.608 18.012.829.025 15.532.758.730
Întreprinderi mici
(10-49 angajați) 47.942 915.579 215.149.302.600 15.908.373.364 9.046.764.803
Întreprinderi
mijlocii (50-249
de angajați) 9.101 862.691 254.272.295.841 14.112.079.911 8.103.805.543
Întreprinderi mari
(angajați >=250) 1.877 1.463.172 621.528.450.097 32.663.726.601 13.655.413.457

Total 660.441 4.067.615 1.234.861.923.146 80.697.008.901 46.338.742.533

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului, și http://startup.gov.ro/topuri-la-nivel-national/

Datele statistice prezentate sunt pentru persoanele juridice care au depus situațiile
financiare la 1 ian. 2016, pentru anul fiscal 2015, 660.440 din 993.804 înmatriculate.
Detalierea pe județe departajează București cu 140.261 firme/ persoane juridice față de
Bihor, Cluj, Brașov, Constanța, Ilfov, Prahova și Timiș care au peste 20.000 firme pe județ, iar
cele mai puține, sub 5500 pe județ în Botoșani, Caraş-Severin, Călăraşi, Giurgiu, Ialomița,
Teleorman, Covasna și circa 6000 în Tulcea și Sălaj.
Evoluția numărului de companii radiate în perioada 2014 – 2016, la nivel național și pentru
fiecare județ pune în evidență un număr mare al acestora și completează tabloul național anterior:

Tabel 5.6: Sinteză a continuității sectorului privat IMM din România

Total persoane juridice radiate din care : IMM
2014 2015 2016 2014 2015 2016
Nr. pers. Nr. persoane Nr. persoane Nr. persoane Nr. persoane Nr. persoane
Judet juridice juridice juridice juridice juridice juridice
Total 52,387 53,603 66,687 52,378 53,594 66,667

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului

Județele Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi, Ilfov, Constanţa, Prahova, Dolj, Braşov au în ordine
cele mai multe firme radiate iar cele mai puține le găsim în județele Sălaj, Tulcea, Caraş-Severin,
Giurgiu, Călăraşi, Vaslui, Teleorman, Ialomiţa. Se poate observa că 10% din firme se desființează.

Pagina 515 din 759

 Avem de semnalat în 2015 că cele mai profitabile IMM-uri cu acționariat majoritar feminin
se găsesc în București, Brașov, Ilfov, Prahova și IMM-urile care au cel mai mare număr mediu de
angajați se găsesc în județele Constanța, București, Bihor, Argeș, Bistrița-Năsăud.
Distorsiunile de salarizare sunt cele care aduc dezangajarea a 2 mil. angajați care sunt la
salariul minim; diferențele uriașe între sectorul public și cel privat fac să existe dezinteres pentru
mediul privat. 4 județe au peste 50% din numărul de angajați a țării, 9% din masa salarială este în
sectorul de stat și dezechilibrele sunt majore la nivel de buget, investiții și forță de muncă.
Digitalizarea, devine principalul mecanism motor al economiei, creează mediul socio-
economic propice pentru dezvoltare şi implementării unui sistem de politici publice modern.
Digitalizarea economiei reprezintă și calea recuperării decalajelor economice. România se
confruntă însă cu lipsa de competitivitate, neavând o economie digitală consolidată.
Sinteze din studii piață (Banca Națională a României (BNR), Institutul Național de
Statistică (INS), Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), Comisia
Europeană și EUROSTAT), din septembrie 2017, arată că în România activau 19.068 firme de
software, în creștere cu peste 1.000 față de 2016 (17.421) respectiv cu mai mult de 8.000 peste
nivelul din 2012 (11.090 firme active). Afacerile sectorului, în 2016, erau de 4,8 miliarde de euro,
față de 3 miliarde în 2012, cu un profit de 571 milioane euro, dublu față de acum cinci ani. Din
punct de vedere al reprezentării regionale, peste 42% dintre firme activează în București (7.771
companii), urmate de cele din Nord-Vest (15,2%), unde sunt înregistrate 2809 societăți.
Statisticile INS, studiile BNR, PIAROM, evidențiază scăderea la 46% din cifra de afaceri
pe total economie la companiile cu capital privat românesc (incluzând sectorul IMM) în 2016 față
de 47% în 2015. Companiile străine au crescut la 50% pondere în 2016. Capitalul privat românesc
are o profitabilitate netă de 6% relativ la cifra de afaceri, dublă față de companiile străine.

Realizări - dificultăți
Situația realizări-dificultăți este foarte vizibilă, în corespondența dintre IMM-uri, cu
realizările și autorități care mai au dificultăți în procesele coordonate. Cadrul general de referință
are mai multe componente pe care le vom aminti succint; acestea trebuie abordate sinergic la orice
strategie, lege sau măsură guvernamentală.
Cadrul instituțional național principal de coordonare și reglementare este format din
structura guvernamentală, agenții de dezvoltare și structurile asociative private. Acesta suferă
numeroase modificări organizatorice ce duc la o discontinuitate a programelor, strategiilor și
responsabilităților în implementarea și monitorizarea acestora. Mediul de afaceri și sectorul IMM
are ca decidenți și parteneri:

Pagina 516 din 759

 Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, MMACA;
Agentia pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM54-uri;
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A;
Fondul Român de Contragarantare, FRCG;
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;
Ministerul Finanţelor Publice;
Ministerul Educaţiei Naţionale;
Autoritatea Naţională pentru Calificări;
Ministerul pentru Societatea Informaţională;
Ministerul Economiei;
Oficiul Național al Registrului Comerțului;
Consiliile județene;
Asociațiile profesionale și patronatele: ARIES (Asociaţia Română pentru Industria
Electronică şi Software, Asociația municipiilor și a comunelor, UNITER, ANIS;
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică;
ArCub (Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București);
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC);
dar și organizații străine.

Cadrul legal național pentru digitalizarea IMM-urilor, a economiei, a României este

dat de setul de strategii și legi dedicate domeniului TIC55. Impactul dat de comunicații,
reglementări și securitate cibernetică este în continuă creștere. Se reglementează:

 comerțul electronic
 dreptul de autor
 documentele electronice
 plățile electronice
 publicitatea online
 viața privată ( protecția datelor cu caracter personal )
 criminalitatea informatică
 pornografia pe Internet
 comunicațiile electronice
 guvernarea electronică
 serviciile video pe Internet.

Cadrul legal național pentru înființarea și funcționarea IMM-urilor este definit în

principal prin acte normative de interes pentru IMM‐uri privind:

54
http://www.aippimm.ro/articol/programe/programul-comert-si-servicii-2017/anunt-lansare-inscrieri-programul-co
mert-si-servicii-2017
55
http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc.html
Pagina 517 din 759
 - înfiinţare şi funcționare;
- fiscalitate;
- facilitarea accesului la finanțare;
- simplificarea administrativă;
- relații de muncă și industriale.

Încadrarea firmelor în categoriile amintite se face potrivit prevederilor Ordinului MFP nr.
1.802/2014 dar regulile recente pentru depunerea situațiilor financiare pentru 2017 sunt incluse în
Ordinul Ministerului Finanțelor Publice (MFP) nr. 470/2018, prin care firmele sunt grupate în trei
mari categorii: microentități, entități mici și entități mijlocii și mari.

Tabel 5.7: Reîncadrea pe entități a sectorului privat IMM din România

Entitățile Total active Cifra afaceri netă Numărul
mediu de
salariați
microentitățile 1,5 milioane de lei (echivalentul a 3 milioane de lei (echivalentul a zece
338.310 euro) 676.620 de euro)
entitățile mici 17,5 milioane de lei (echivalentul 35 de milioane de lei 50
a 3.946.953 de euro) (echivalentul a 7.893.906 euro)
entitățile mijlocii 17,5 milioane de lei (echivalentul 35 de milioane de lei >50
și mari a 3.946.953 de euro) (echivalentul a 7.893.906 euro)

Situațiile financiare pentru 2017 trebuie întocmite și depuse până cel târziu la 30 mai 2018
și se va ține seama de valorile prezentate, de noua structurare a entităților private.
Apar dificultăți pentru societățile debutante cu răspundere limitată (SRL-D) care
beneficiază în prezent de scutirea de la plata contribuțiilor sociale datorate de către angajator
pentru pensii (CAS) pentru un număr de patru angajați și pentru o durată maximă de trei ani.
Transferul contribuțiilor sociale la pensii și sănătate (CASS) la angajat a anulat, practic, această
facilitate, de la 1 ianuarie 2018, și conduce la creșterea costurilor cu forța de muncă pentru aceste
companii.
Cadrul strategic național principal este asumat prin strategii sectoriale.
O mare problemă identificată este lipsa de sinergie între strategii și în ceea ce privește
digitalizarea și sectorul IMM. Abordările independente primează unei viziuni comune.
- Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
şi îmbunătățirea mediului de afaceri din România ‐ Orizont 2020;
- Strategia pentru Agenda Digitală 2020 și alte strategii suport ale Acordului de
Parteneriat România cu Uniunea Europeană 2014-2020;
- Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României orizonturi 2020-2030;
-Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, Academia Română;
- Strategia de export a României până în anul 202056.

56
www.minind.ro/strategia_export/SNE_2014_2020.pdf
Pagina 518 din 759
 Aceasta din urmă tratează aspecte cu direct impact asupra IMM-urilor, precum:
- ne-coordonare în activităţile de susţinere şi promovare, de branding şi identitate
competitivă;
- lipsa unor instrumente de sprijin moderne (finanțare, sistem integrat de baze de date,
planificarea strategică a liniilor de export, paşaport de export, modernizarea reţelelor externă şi
internă, branding de țară, a activităţilor pro-export);
- neracordarea nivelului naţional de sprijin la export, extrem de fragmentat, cu cel
regional;
- suport minim acordat sectorului IMM și sectorului microîntreprinderi și antreprenoriat.
Suportul este cu atât mai necesar dacă amintim că pe 19 octombrie 2017 s-a făcut Propunerea de
directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul de autor (copyright) în cadrul
pieței unice digitale57 care aduce un set nou de reglementări pentru agenții economici mai ales
implicați în servicii culturale și creative.
Cadrul economic sectorial „serviciile culturale și creative” sau ”domeniile creative de
mare interes” cu rol în stimularea creării şi dezvoltării de IMM‐uri”sunt definite în Strategia
guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătățirea
mediului de afaceri din România ‐ Orizont 2020 (SGIMMMA 2020), aprobată prin HG nr.
859/201458. Acestea sunt:

Tabel 5.8: Domeniile creative de mare interes menționate în strategia IMM

Nr. Cod Denumire ramura CAEN Rev. 2 - domenii creative
1 58 Activităţi de editare
2 59 Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de
televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală
3 62 Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei
4 63 Activităţi de servicii informatice
5 71 Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică
6 72 Cercetare-dezvoltare
7 73 Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei
8 74 Alte activităţi profesionale, știinţifice şi tehnice
9 85 Învăţământ
10 86 Activităţi referitoare la sănătatea umană
11 87 Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare
12 90 Activităţi de creaţie şi interpretare artistică
13 91 Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor şi alte activităţi culturale
14 93 Activităţi sportive, recreative şi distractive
Sursa: Stategia IMM

Primele nouă coduri CAEN definesc cu precădere activități din sectorul și piaţa de TI.
Există și o categorie de „Servicii conexe pentru dezvoltarea afacerii”, mai ales pentru a încheia

57
https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/modernisation-eu-copyright-rules
58
https://legeaz.net/monitorul-oficial-743-2014/hg-859-2014-aprobarea/anexa-strategia-guvernamentala
Pagina 519 din 759
parteneriate cu furnizori de servicii și produse astfel încât să ajute la dezvoltarea afacerilor care nu
pot fi identificate unitar în coduri CAEN.
În Anexa 4 prezentăm și structura de ramuri analizată detaliat în cadrul studiului INCFC,
”Copyright și Creativitate. O sursă de creștere economică și creare de locuri de muncă”- 2016.
Pentru detalierea exactă a domeniului Servicii creative vom extrage din baza date INS-
Tempo sinteza: ”Valoarea serviciilor prestate pentru agenți economici pe categorii de servicii
CAEN Rev.2 și forme de proprietate”, valori în milioane lei, RON:

Tabel 5.9: Valoarea serviciilor prestate pe domeniile creative

Servicii de piata prestate pentru Anul Anul Anul Anul Anul % în
intreprinderi 2012 2013 2014 2015 2016 2016
Total servicii pe economie 195969.1 201505.9 220479 239515.4 247705.8 100%
Activitati de editare 3611.3 3623.6 4414.9 4162.8 4419 1.78
Activitati de productie cinematografica,
video si de programme de televiziune;
inregistrari audio si activitati de editare
muzicala 1641.1 1658.9 1733.3 1685 1677.5 0.68
Activitati de servicii în tehnologia
informatiei 12416.4 13705.9 16694.4 17836.2 19327.1 7.80
Activitati de servicii informatice 1493.1 1657.2 1840.7 2115.2 2664.6 1.08
Activitati de arhitectura si inginerie,
activitati de testari si analiza tehnica 12414.3 11154 13083.8 13761 11941.3 4.82
Cercetare-dezvoltare 1888.8 1749.1 1963.3 2031.3 1794.5 0.72
Publicitate si activitati de studiere a pietei 9840.8 8321 8307.1 10468.7 10798.4 4.36
Alte activitati profesionale, stiintifice si
tehnice 1763.3 1617.6 1624.8 2227.7 2277.6 0.92
Alte servicii (activ. de creatie si
interpretare artistica , activ. ale
bibliotecilor, muzeelor, activ. de jocuri de
noroc si pariuri, activ. Sportive,
recreative si distractive, reparatii de
calculatoare, articole personale si de uz
gospodaresc, alte activitati de servicii) 11508.4 11944.3 11906 13243.8 14352.9 5.79
Sursa: Sinteze de date INS-Tempo, prelucrări autor

Cadrul de finanțare național este dezvoltat la nivel de mai multe ministere, fără a intra
detaliat în structura acestuia fiindcă va fi abordat detaliat de alte componente în derulare ale
proiectului SIPOCA 5, dar prevede suplimentar pentru anul 2018 acțiuni ce merită a fi menționate.
Sesiunea din acest an a programului Start-up Nation va aduce finanțări nerambursabile
unui număr de zece mii de antreprenori, costuri 0 pentru înființarea acestora, cu accesarea
programului online, ceea ce impune digitalizarea IMM-urilor, o țintă de 100 mii locuri muncă și o
cifră prognozată de 30% reîntoarceri la bugetul de stat prin taxe și impozite, prin finanțări până la:
- 200.000 lei nerambursabili au activitățile de producție, acestea putând crea locuri de muncă,
- 250.000 de lei ajutor financiar nerambursabil de programul de Comerț și Servicii,
- 100.000 de euro cu fonduri nerambursabile micile fabrici și ateliere de producție a bunurilor,

Pagina 520 din 759

- programe de finanțare, destinate sprijinirii afacerilor debutante sau dezvoltării celor care deja
sunt operaționale; microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) dar și persoane
fizice autorizate (PFA),
- 200.000 de euro ajutor financiar nerambursabil firmele care desfășoară activități medicale.
- 200.000 de lei ajutorul financiar nerambursabil acordat pentru ctivitățile din sfera IT-ului, sunt
eligibile în cadrul programului Start-up Nation 2018.
Aceste acțiuni pot finanța și serviciile culturale și creative. Microîntreprinderile,
întreprinderile mici și mijlocii (IMM) beneficiază de programul de Microindustrializare, ajutorul
financiar nerambursabil ajungând la 450.000 de lei pentru dezvoltarea afacerilor proprii. Sunt
eligibile cheltuieli specifice TI și serviciilor culturale și creative:
 echipamente tehnologice, inclusiv echipamente IT, sisteme portabile și licențe;
 aparate şi instalaţii de măsură, aparate de marcat electronice fiscale;
 autoutilitare cu excepţia vehiculelor de teren;
 brevete de invenție, mărci, francize, licențe, soluții software necesare desfășurării
activităţii;
 achiziţionarea de spaţii de lucru, achiziţionarea de instalaţii de încălzire sau climatizare;
 mobilier, aparatură birotică şi sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale;
 realizarea unei pagini web pentru prezentarea activității solicitantului;
 cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale, până la 4.500 lei;
 comisionul de garantare solicitat de către Fondul Național de Garantare a Creditelor IMM;
 consultanţă pentru întocmirea documentației și implementarea planului de afaceri, 8.000
de lei.
În prealabil, din 27 decembrie 2017 Monitorul Oficial nr. 1029 a publicat Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi
mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, un program multianual cu garanţii de stat pentru credite de
1,250 mil.lei. Parteneriatul între statul prin Ministerul Finanţelor Publice reprezentat prin
F.N.G.C.I.M.M. pentru garanţiile acordate, reprezintă o realizare în cadrul acestui program.
Facilitatea de garantare pentru sectoarele culturale si creative din 8 iulie 2016, FG SCC, contribuie
în spiritul Programului Europa Creativă 2014-2020 la susținerea sectorului.
- Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice - MDRAP a prezentat o listă
cu peste 169 de proiecte care să primească bani europeni pentru a deschide și dezvoltarea a peste
5.070 de firme IMM cu minimum 10.400 noi locuri de muncă,
- Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020
din subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), asigură
contractarea proiectelor finanțate prin apelul POCU/82 „România Start Up Plus”, OS 3.7
„Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană și decide
Pagina 521 din 759
suplimentarea finanțării de la 105 milioane de euro la 477 de milioane de euro pentru granturi
de maximum 40.000 de euro, România Start-up Plus.
Dificultățile din precedentul Cadrul de finanțare arată că trebuie regândit viitorul pentru
a depăși situațiile de contracte de finanțare anulate, inclusiv pe axa priorotară AP3 dedicată
promovării societății informaționale, din finanțarea precedentă POS CCE 2007-2017 datorită
prelungirilor.
În perioada 2007-2015, la nivel de axe prioritare, înregistrate în SMIS, numărul
contractelor semnate este de 7317 și reziliate 1732, conform listei de mai jos:
• Axa Prioritară 1= 4052, din care reziliate 1169,
• Axa Prioritară 2= 678, din care reziliate 120,
• Axa Prioritară 3= 2302, din care reziliate 394,
• Axa Prioritară 4= 173, din care reziliate 46,
• Axa Prioritară 5= 112, din care reziliate 3.
Trebuie luate măsuri de corelare și sincronizare interinstituționala deoarece Precedentul
cadru de finanțare a înregistrat deficiențe:
- în sistemul de management și control pentru achizițiile publice,
- sistematice identificate în procesul de selecţie a proiectelor,
- ale sistemelor de management de control în ceea ce privește verificarea
corespunzătoare a procedurilor de selecție - eligibilitatea agenților economici - a
întreprinderilor mici și mijlocii beneficiari ai axei prioritare 1,
- ale sistemelor de management și control, pentru verificarea corespunzătoare a
procedurilor.
Distribuția pe regiuni a proiectelor finalizate în cadrul AP1, Axei Prioritare 1 ”Un sistem
de producție inovativ şi eco-eficient”, cea mai accesată axă, în conformitate cu informaţiile
existente în
Lista proiectelor POS CCE finalizate, actualizată în luna octombrie 2016, este prezentată
în continuare:
Tabel 5.10: Sinteză distribuție regională proiectelor în cadrul AP1, Axei Prioritare 1
Operațiune Regiune
Nord Sud Sud Sud vest Vest Nord Centru București TOTAL
Est Est Muntenia Oltenia Vest Ilfov
TOTAL 335 227 375 217 202 580 548 306 4995

Prin implementarea celor 10 instrumente financiare create, au fost asistate un număr de

4931 de întreprinderi din care 2825 prin credite, 2086 prin garanții și 10 prin participații de capital
de risc.

Pagina 522 din 759

 Prezentul Cadrul de finanțare arată că, agricultura cu o pondere de doar 6% din PIB, are
acces la resurse financiare de la Uniunea Europeană de 17 miliarde de euro în perioada bugetară
2014-2020 - pentru plăți directe și proiecte. Între 1997 și 2013 a mai absorbit încă 13 miliarde de
euro. Valoarea de 17 miliarde de euro reprezintă 75% din suma de 23 miliarde de euro alocată
pentru toată economia prin fonduri structurale pentru perioada 2014-2020.
Cadrul de fiscalitate este continuu în schimbare, complexitatea taxei pe valoarea
adăugată (TVA), impactul neintenționat al modelului de comerț pe Internet și impactul asupra
structurii fiscale globale, constituie motivele încasărilor slabe bugetare menționate în Raportul
privind execuția bugetară pe primul trimestrul al anului 2018, al Ministerul Finanţelor Publice.
Lipsa de capital și de finanțare, generează ordinea plăților la firmele private mici; sunt
plătite cu prioritate salariile nete, apoi creditele la bancă, furnizorii cu restanţe de peste 6 luni
pentru a evita insolvenţa şi, dacă au resurse, plătesc penalizările şi contribuţiile sociale sau TVA.

Cadrul suport, al serviciilor digitale la nivel național, este asigurat de o serie de

sisteme, servicii și funcționalități pe structuri de servicii administrative, financiare, comerț
electronic, care permit participarea IMM-urilor în circuitul economic și comunicațional local sau
european:

- piața de capital și bursieră BVB (www.bvb.ro );

- bursa de mărfuri BRM (www.brm.ro ):
- bursa monetar-financiară și de mărfuri Sibiu (www.sibex.ro );
- sistemul electronic de achiziții publice SEAP (www.seap.ro);
- piața de energie OPCOM (www.opcom.ro);
- portal-uri de e-comerț și plăți electronice.
Complexitatea relațiilor ce există în cadrul piețelor digitale face dificilă evaluarea exactă a acestora
și apar statistici diferite, dar care arată tendința de creștere a volumelor tranzacționate.
Acest ansamblu generează conform The Global Competitiveness Report 2016-2017,
tendința de creştere a competitivităţii României, a rangul indicelui de Competitivitate al României
care a scăzut de la 76 în anul 2013, la 53, in anul 2015, urcând în 2016 la 62. Creşterea exporturilor
directe ale întreprinderilor mici, mijlocii şi mari în industrie, construcţii şi servicii, exporturile
directe ale întreprinderilor mici şi mijlocii au crescut de la 15.691,45 milioane lei în anul 2008 la
25.431,82 milioane lei în anul 2014. Exportul de bunuri și servicii al întreprinderilor din România
reprezenta 39,7% din PIB în 2013. În 2014 și 2015 există o creştere a acestui indicator la 41,2%
(2014), respectiv 41,1% (2015), prin creşterea eficacităţii programelor de sprijin ale
întreprinderilor mari și ale întreprinderilor mici și mijlocii, prin POS CCE.

Realizările la nivel național ale sectorului IMM și a mediului de afaceri pot fi

enumerate succint pe următoarele domenii, care vor fi dezvoltate ulterior:

- Infrastructură și resurse umane;

Pagina 523 din 759

 - Cadru instituțional dezvoltat;
- Cadru legal pentru domeniul și serviciile digitale;
- Cadru legal național în dezvoltare;
- Cadru de strategii și finanțare național și european;
- Câștigarea unei poziții dominante în economie a sectorului privat.

5.1.2. Referințe structurale și statistice pentru Serviciile culturale și

creative

Strategia SGIMMMA 2020, supervizează întreg domeniul ”mediul de afaceri și sectorul

IMM-urilor” constituind în prezent principala strategie pentru motorul principal al economiei.
Identificarea exactă a contribuției domeniului Servicii creative a fost extrasă din baza de
date INS-Tempo prin sinteza: ”Valoarea serviciilor prestate pentru agenți economici pe categorii
de servicii CAEN Rev.2 și forme de proprietate”, cu valorile în milioane lei, RON:

Tabel 5.11: Sinteză, valoarea serviciilor creative prestate agenților economici

Servicii de piață prestate Anul Anul Anul Anul Anul % în
pentru întreprinderi 2012 2013 2014 2015 2016 2016
Total servicii pe economie 195969.1 201505.9 220479 239515.4 247705.8 100%
Total sector creativ 56577.5 55431.6 61568.3 67531.7 69252.9 28%
Sursa: Sinteze de date INS-Tempo, prelucrări autor
Fiind o analiză efectuată de autor prin agregarea ramurilor conturilor naționale putem
identifica și în rezultatul altor analize aportul direct consistent de 28%, rolul de multiplicator în
economia pe orizontală al „serviciilor culturale și creative”.
Numărul mediu de salariați și cifra de afaceri sunt semnificative doar pe clasa de mărime
a firmelor cu 0-9 salariați ai întreprinderilor active, pe activități creative ale economiei naționale
(conform claselor CAEN Rev.2):

Tabel 5.12: Sinteză, numărul mediu de salariati și cifra de afaceri pe activități creative
Număr Număr Unități %
Cifra de afaceri
Coduri CAEN / de mediu cu 0-9 categ.
lei
Cod sector cultural și creativ unități salariați salariați 0-9 sal.
Total 513989 4150567 1317200652511 455560 88.63
58 Activităţi de editare 2925 19038 3889795018 2613 89.33
59 Activităţi de producţie
cinematografică, video şi de
programe de televiziune; înregistrări
audio şi activităţi de editare muzicală 1958 5155 1467547451 1882 96.12
62 Activităţi de servicii în tehnologia
informaţiei 9810 70977 16405989159 8891 90.63

Pagina 524 din 759

 Număr Număr Unități %
Cifra de afaceri
Coduri CAEN / de mediu cu 0-9 categ.
lei
Cod sector cultural și creativ unități salariați salariați 0-9 sal.
63 Activităţi de servicii informatice 3183 13220 1807847608 3025 95.04
71 Activităţi de arhitectură şi inginerie;
activităţi de testări şi analiză tehnică 15229 60438 11216481138 14324 94.06
72 Cercetare-dezvoltare 801 14480 1799837386 646 80.65
73 Publicitate şi activităţi de studiere a
pieţei 7868 27911 7270526293 7393 93.96
74 Alte activităţi profesionale, stiinţifice
şi tehnice 6538 13878 1588374104 6339 96.96
85 Învăţământ 4252 14807 933165614 3902 91.77
86 Activităţi referitoare la sănătatea
umană 10658 56985 6732092367 9653 90.57
87 Servicii combinate de îngrijire
medicală şi asistenţă socială, cu
cazare 121 697 34188922 102 84.30
90 Activităţi de creaţie şi interpretare
artistică 1894 2745 512971624 1861 98.26
91 Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor,
muzeelor şi alte activităţi culturale 235 1669 177243432 199 84.68
93 Activităţi sportive, recreative şi
distractive 3836 10103 936694968 3650 95.15
Total sector creativ 66383 293065 50882960066 61867
Sursa: Sinteze de date INS-Tempo, prelucrări autor

Procentul pe ramuri CAEN al categoriei de firme cu 0-9 salariați este între 84-98% ceea
ce demonstrează masiva structurare a sectorului pe întreprinderile mici.

Evoluția numărului de firme și structura acestora pe servicii culturale și creative

Subsector 2011 2012 2013 2014 2015
Arhive și biblioteci 180 226 269 317 374
Carte și presa 4.466 4.849 5.184 5.438 5.557
Arte vizuale 4.522 5.039 5.512 6.103 6.756
Artele spectacolului 3.110 3.687 4.276 4.873 5.848
Audiovizual și media 3.212 3.553 3.899 4.232 4.538
Software, IT, jocuri 7.822 8.835 9.914 11.145 12.705
Arhitectura 3.419 3.686 3.792 3.983 4.127
Publicitate 4.874 5.511 6.119 6.692 7.095
Patrimoniu cultural 60 63 64 64 62
Artizanat și meșteșuguri 7.813 8.734 9.600 10.384 11.127
Cercetare-dezvoltare 520 631 653 704 759
TOTAL 42.009 46.826 51.295 55.949 60.963
Sursa: INCFC, Copyright și Creativitate. O sursă de creștere economică și creare de locuri de muncă

Creșterea numărului firmelor sectorului industrii creative a fost una graduală cu cca 10%
în fiecare an. Subsectoarele au cunoscut o creștere și au contribuit la acest trend.
Pagina 525 din 759
 La nivelul anului 2015, din totalul de companii, peste 99% sunt IMM-uri. În cadrul acestora
predomină microîntreprinderile, cu 91% din total. Numărul de firme mari este foarte mic (doar
183 în total 2015), majoritatea fiind din domeniul IT, acestea având investiții mari atât cu capital
străin, cât și cu capital autohton. Prezența mare a IMM-urilor arată potențialul Serviciilor culturale
și creative SCC pentru deschiderea de afaceri mici, de nișă, bazate în special pe creativitate.
Raportul Final de implementare POS CCE 2007-2013 prezintă valorile reprezentând
alocările 2007-2013 pe coduri ale temelor prioritare care au fost actualizate în urma Deciziei C
(2016) 4790 final din 19.07.2016. Acestea cuprinde indirect și Serviciile culturale și creative.

Tabel 5.13: Sinteză din raportul final de implementare POS CCE 2007-2013
Cod Descriere Cod Alocare Contracte semnate
2007-
2013 valoare %
1 2 3 4 5=
4x100/3
01 Activităţi CDI în centre de cercetare 45,388 57,955 127,687%
02 Infrastructura CDI 517,746 856,356 165,400%
04 Sprijin pentru CDI în IMM 18,400 20,891 113,538%
05 Servicii suport avansate pentru firme şi grupuri de 64,829 67,639 104,334%
firme
06 Sprijin pentru IMM pentru produse şi procese eco 489,035 540,978 110,621%
eficiente
07 Investiţii în firme direct legate de cercetare şi inovare 134,648 180,407 133,984%
(tehnologii inovative, înfiinţarea de firme de către
universităţi, centre şi firme CD existente)
08 Alte investiţii in firme 328,829 229,483 69,787%
09 Alte masuri pentru stimularea cercetării, inovării si 198,050 135,452* 68,392%
antreprenoriatului in IMM–uri
10 Infrastructura de comunicaţii electronice (inclusiv 28,123 99,053 352.213%
reţele broadband)
13 Servicii şi aplicaţii pentru cetăţeni (e-sănătate, e- 255,258 458,401 179,583%
guvernare,e-learning, etc)
14 Servicii şi aplicaţii destinate IMM (comerţ electronic, 43,633 72,765 166,765%
educaţie şi formare, marketing)
15 Alte măsuri pentru îmbunătăţirea accesului şi 10,691 14,324 133,981%
utilizării eficiente a TIC de către IMM
33 Electricitate, gaze, petrol Pregătire, implementare,
monitorizare şi control, Evaluare şi studii; informare
şi comunicare
34 TOTAL 2.536,646 3186,424 125,61
Sursa: Raport de implementare MFE, Defalcarea fondurilor pe teme prioritare, milioane euro,
FEDR

Un set de bune practici naționale ar trebui identificat la nivelul fiecărei regiuni. Exemplul
generat prin Strategia pentru Cercetare și Inovare Regională prin Specializare Inteligentă RIS3

Pagina 526 din 759

NORD-EST59 prezintă lista „Centralizator portofoliu proiecte RIS3”60, ce permite să identificăm
129 proiecte, pe prioritățile orizontale: 1: Dezvoltarea competenţelor de inovare în rândul noilor
generaţii, 2: Sprijinirea întreprinderilor inovative din Regiunea Nord-Est, 3: Sprijinirea
iniţiativelor de clusterizare şi internationalizare.
Aceste cifre transpuse la nivel național, nu indică o accesare pe măsură a fondurilor
adresate IMM-urilor. Situația se aseamănă și pentru alte tipuri de finanțări. Deci se impune o
abordare specifică în cadrul strategiei la nivel național.
În total, peste un milion de afaceri mici și mijlocii (1,101749) de pe întreg cuprinsul
Europei au primit sprijinul financiar de care aveau nevoie pentru a-și putea porni și dezvolta
afacerile. Având 4,851257 milioane de angajați, au beneficiat de o finanțare de peste 79,370
miliarde de euro. În România au fost finanțate 16.441 IMM-uri, având în total 163.450 de angajați.
Datorită diferitelor programe de finanțare, sute de mii de IMM-uri și antreprenori au
beneficiat de fonduri, valoarea totală a finanțărilor se ridică la 1,151 miliarde de euro.

Sursa: prelucrări autor din https://www.eif4smes.com/ (European Investment Fund 2018)

Figura 5.3. Harta numărului de IMM-uri finanțate pe țări

59
http://www.adrnordest.ro/index.php?page=ris3
60
http://adrnordest.ro/user/file/news/17/Centralizator%20portofoliu%20proiecte%20RIS3%20%28cu%20surse%2
0de%20finantare%29.pdf
Pagina 527 din 759
 România cu cele 16.441 IMM-uri care au accesat finanțări europene nu își arată potențialul
corelat cu mărimea geografică, a populației și a economiei. Raportul față de alte țări europene este
foarte dezavantajos. Sectoarele creative și culturale reprezintă peste 7 milioane de locuri de muncă
în UE și reprezintă 4,2% din PIB-ul UE. Accesul la finanțarea europeană și la piața europeană
reprezintă oportunitatea de dezvoltare.

Studiul ”Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și

creative din România-2016”, realizat de Institutului Național pentru Cercetare și Formare
Culturală (INCFC) definește sectoarele culturale și creative ca fiind generatoare de dezvoltare
economicǎ, dar cu un rol mai puternic social.
Din lucrarea respectivă extragem în sinteză parametrii sectoarelor culturale și creative.

Tabel 5.14: Sinteză a parametrilor principali ai sectoarelor culturale și creative

2013 2014 2015 U.M.
1 Număr de firme 51295 55949 60963 număr
2 Cifră afaceri 32933 36416 39766 Milioane lei
3 Profit 1,5 2,0 3,65 Milioane euro
4 Angajați 185 194 207 Mii
5 Productivitatea 186/41,3 197/43,7 201/44,6 mii lei/euro/angajat
Sursa: Sinteze de date INFC, prelucrări autor

Structura identificată a sectoarelor culturale și creative este de trei tipuri pe 11 subdomenii,

”Culturale-Creative-Transversale”, 1. Biblioteci și arhive 2. Patrimoniu cultural 3. Meșteșuguri și
artizanat 4. Artele spectacolului 5. Arhitectură 6. Carte și presă 7. Arte vizuale 8. Audiovizual și
multimedia 9. Publicitate 10. IT, software și jocuri electronice 11. Cercetare-dezvoltare.
O concluzie este că referința de bază și depozitarul cunoașterii rămâne biblioteca.

Biblioteci Număr Raportare la 100.000 de locuitori

Naţionale 3 0,02
Universitare 101 0,51
Specializate 536 2,70
Publice, 2.352 11,84
Şcolare 7.119 35,83
Sursa: Sinteze de date INFC, prelucrări autor

Repartiția bibliotecilor pe spațiul național o putem asocia cu alți macroindicatori

regionali, respectiv cu ”Procentul respondenţilor care percep existenţa de resurse în localitatea
lor”:

Pagina 528 din 759

 Regiune dezvoltare Procentul respondenţilor
Bucureşti-Ilfov 44%
Sud-Est 25%
Vest 25%
Nord-Est 19%
Nord-Vest 16%
Centru 9%
Sud-Vest 9%
Sud 6%
Sursa: Sinteze de date INFC, prelucrări autor

Harta repartiției pe macroregiuni a bibliotecilor ne aduce în atenție un complex de

activități care au ca suport logistic și informațional biblioteca, ca depozitar al cunoașterii, punct
acces Internet, loc de socializare, informare, organizare de manifestari accesibile și pentru IMM.
Graficul este completat în cadrul studiului cu repartizarea completă a celorlalte instituții
culturale; săli spectacole, muzee, teatre, obiective de patrimoniu, monumente, etc.
Impactul social al culturii raportat la gradul de implicare culturală, nivelul de participare,
definețte complexitatea, rolul și dimensiunea socială a sectoarelor culturale și creative în societate
și economie.

Sursa: Barometrul_de_consum_cultural-2016, http://www.culturadata.ro/

Figura 5.4. Harta cu distribuția pe macroregiuni a ”bibliotecii”,

Pagina 529 din 759

 Este de menționat că sectorul agregat este dominat și de un mare număr de activități
înregistrate ca PFA. Există o temere justificată de obligațiile legale și apoi de cele fiscale spre a
face pasul către antreprenoriat și apoi către înregistrarea ca IMM.
Cadrul operațional este sprijinit instituțional în mediul online de serviciile furnizate de
site-ul http://startup.gov.ro/ . Serviciile oferite asigură testarea IMM-urilor, generarea unui plan de
afaceri, consultanță publică și crearea de structuri de incubatoare, huburi, acceleratoare și
”business angels”, programe de finanțare și scheme de ajutor de stat, oficii zonale și oportunități
de afaceri, și informațional prin statistici IMM. (http://startup.gov.ro/topuri-la-nivel-national/).
Acest serviciu constitue un bun exemplu de bună practică implementată și funcțională.
Referințele pentru sectorul IMM, serviciile culturale și creative nu se regăsesc nici în
proiectele de politici publice aflate în dezbatere publică pe site-ul MMACA, acestea nu fac referire
la termenii ”servicii, culturale, creative și digitalizare sau IMM”:

Tabel 5.15: Referințe la termeni cheie”servicii, culturale, creative și digital sau IMM
Politica MMACA în dezbatere publică servicii culturale creative digital
Programului de susținere a internaționalizării 1 0 1 0
operatorilor economici români, OUG 8/2017
Modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 52/1997 5 0 0 0
privind regimul juridic al francizei
Sursa: site http://www.imm.gov.ro/proiecte-de-politici-publice-aflate-in-dezbatere-publica

Crearea unui Grup de lucru61 pentru promovarea economică a sectoarelor culturale şi

creative prin comunicatul de presă din 18.05.2017 și referințele la aportul sectorului la PIB și
structura de ramuri și activități definite de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare
Culturală, conduc la concluzia că sectoarele culturale şi creative (SCC), nu sunt structurate
sistematic, ceea ce creează confuzii şi dificultăți conceptuale şi metodologice.
Industria creativă românească nu este în atenția Guvernului României cu reglementări
explicite de încurajare a sectoarelor culturale şi creative, conștientizându-se și rolul social al
acesteia.

Referințe externe pentru sectorul IMM, serviciile culturale și creative

Sectoarele culturale și creative sunt definite de Regulamentul UE pentru instituirea
programului „Europa creativă” (2014–2020), ca „sectoarele ale căror activități sunt bazate pe
valori culturale, expresii artistice și creative”.
În total, peste un milion de afaceri mici și mijlocii (1,101749) de pe întreg cuprinsul
Europei au primit sprijinul financiar de care aveau nevoie pentru a-și putea porni și dezvolta

61
http://www.imm.gov.ro/-/grup-de-lucru-pentru-promovarea-economica-a-sectoarelor-culturale-si-
creative?inheritRedirect=true
Pagina 530 din 759
afacerile. Având 4,851257 milioane de angajați, au beneficiat de o finanțare de peste 79,370
miliarde de euro. În România au fost finanțate 16.441 IMM-uri, având în total 163.450 de angajați.
Datorită diferitelor programe de finanțare UE, sute de mii de IMM-uri și antreprenori UE au
beneficiat de fonduri, valoarea totală a finanțărilor se ridică la 1,151 miliarde de euro. Sursa
prelucrărilor de autor cu Număr de IMM-uri finanțate pe țări din https://www.eif4smes.com/
(European Investment Fund 2018).
România, cu cele 16.441 IMM-uri care au accesat finanțări europene, nu își arată
potențialul corelat cu mărimea geografică, a populației și a economiei. Raportul față de alte țări
europene este foarte dezavantajos. Sectoarele creative și culturale reprezintă peste 7 milioane de
locuri de muncă în UE și reprezintă 4,2% din PIB-ul UE. Finanțarea este însă problema principală.
S-a prezentat grafic prin prelucrări autor din sursa https://www.eif4smes.com/ figura cu Număr
IMM-uri și sume finanțate pe macroregiuni ale României.
Studiul „Creating growth -Measuring cultural and creative markets in the EU” din
decembrie 2014, realizat de ”Youth and Citizenship” cu parteneriatul asociațiilor de profil
europene, este singurul care face o analiză transcedentă sectoarelor creative și culturale la nivel
european. România este menționată în industria de film cu numărul de spectatori în creștere,
studiul punctând valoarea piețelor creative, culturale și de artă, mărimea în țările europene.
Sectoarele cărți, ziare și reviste, muzică, arte performante, TV, Film, Radio, Video games,
arte vizuale, activitățile arhitectură și advertising, sunt toate analizate metodologic. Astfel sunt
indicate și preferințele manifestate pe piață (AnexaVII). Finanțarea este însă problema principală.

Sursa: prelucrări autor din https://www.eif4smes.com/

Figura 5.5. Harta cu număr IMM-uri și sume finanțate pe macroregiuni

Pagina 531 din 759
 Instrumentele financiare COSME pentru sectoarele culturale și creative, participarea
firmelor românești la târgul internațional European Film Market sub brandul Creative Romanian
Film Makers, târguri naționale de artizanat și meșteșugărit, mobilă și fashion, sunt acțiuni care pun
în valoare potențialul sectorului creativ și cultural.

5.1.3. Identificarea unor decalaje, realizări și impactul lor în economia

României
Sectorul TI deţine o pondere din ce în ce mai crescută în economia naţională, împreună
cu sectorul comunicații depăşind 6% din PIB. Dacă sectorul agricol din România avea 1.7 milioane
de persoane implicate în anul 2016 în timp ce sectorul TIC înregistra sub 170.000 de persoane, se
observă diferența imensă de productivitate între cele două sectoare la un PIB aproximativ egal.
Decalajele structurale identificate pe domeniul digital, al TI, sector majoritar dar și suport al
serviciilor creative, sunt datorate companiilor străine care ocupă piața și permit destul de greu
accesul micilor și noilor întreprinzători din zona IMM. Situația se rezumă astfel:

Tabel 5.16: Decalaje structurale acționariat străin-românesc

Control companii Nivel afaceri Angajaţi Număr companii
multinaţionale sau 5,47 miliarde de lei (1,2 24.614 73 companii controlate
antreprenori străini miliarde de euro) integral de străini
acţionari români 2,21 miliarde de lei (493 7.614 mii companii
(majoritari sau minoritari) milioane de euro)
Sursa: date raportate de firme la Ministerul Finanţelor

Numărul firmelor cu activitate în TI a crescut la nivel naţional şi la finalul anului 2017

fiind sectorul cel mai dominant al serviciilor culturale și creative, el generează trendul și
dependența celorlalte. Economia digitală dar și sectorul IMM sunt supuse digitalizării ca o primă
măsură de suport și succes al activităților.
Putem identifica numeroase cerințe la nivelul IMM-urilor pe partea de digitalizare:
a) servicii digitalizate,
b) obligații izvorâte din drepturile de autor,
c) obligații din implementarea de directive și regulamente europene (Regulamentul
GDPR 2016/679, Directiva Network Internet Security- NIS, protecția propietății intelectuale).
Identificarea problemelor digitalizării pornește de la ținta indicatorului din axa prioritară
AP3, POS CCE 2007-13, numărul de IMM-uri conectate la internet broadband - infrastructura de
comunicaţii electronice care pornind de la o țintă de 5000 a înregistrat 1043, dar benefic a fost
depășirea țintei de 500 la 2488 pentru Unităţi/ inspectorate şcolare conectate la internet broadband
- infrastructura de comunicaţii electronice, cu un puternic rol de formare a viitorilor antreprenori
și acționari.
Pagina 532 din 759
 Pe ansamblu, programul POS CCE 2007-2013 generează câteva lecții pentru viitoarea
perioadă de finanțare, cea precedentă desfășurându-se deja pe trendul celei precedente

Tabel 5.17: Indicatorul număr contracte pentru IMM în POS CCE 2007-13
Indicator Contractate finalizate
/țintă
Număr de proiecte de sprijinire a investiţiilor directe în IMM 3253 2205
Locuri de muncă nou create- investiţii IMM sector productiv 23000 14394
IMM sprijinite prin instrumente financiare: 1000 2702
- fonduri de garantare
- fonduri de capital de risc
- altele (credite, microfinanțări, etc)
IMM asistate financiar în proiecte 225 289
IMM conectate la internet broadband - infrastructura de 5000 1043
comunicaţii electronice
Sursa: Raport Final de Implementare POS CCE 2007-2013 din 2017

Noile reglementări GDPR, NIS, protecția Propietății Intelectuale (PI) și a clientului

capătă noi valențe pentru cerințele de specialiști în IT, conexiunile de bandă largă în urban și rural,
alocarea de fonduri europene și huburi și clustere. Noile reglementări și termenele de implementare
(GDPR (25 mai 2018), NIS (9 mai 2018)) pun presiune pe economia digitală și devin noi bariere
la nivel de IMM.
Conformitatea GDPR fiind o obligativitate europeană cu termen de intrare în aplicare 25
mai 2018 trebuie tratată cu o atenție deosebită și propunem schema de abordare:

Tabel 5.18: Propunere schema de abordare GDPR

Identificare problemă Propuneri Cerințe- perspective
Se cunosc responsabilități și Responsabil protecție Curs și certificat GDPR /
cerințe GDPR date / curs IAPP
Respectă firma GDPR? Analiza conformității Evaluare și plan acțiune
Știți ce date aveți și unde? Auditul fluxului de date Inventar date date /fluxuri
Cunoașteți riscurile prelucrării Evaluarea impactului Evaluare riscuri
Este necesară expertiză externă Soluții tehnice și servicii Apel asistență cu expertiză
Sursa: Compilații autor

Protecția propietății intelectuale capătă noi valențe prin propunerea de directivă a

parlamentului European, (COM 2016)593), în special pentru copyright pe Piața Unică Digitală.
De altfel fenomenul de contrafacere, controlul calității și al provenienței mărfurilor achiziționate
de pe site-urile de e-comerț capătă valențe noi, Comisia Europeană cere închiderea site-urilor care
nu respectă regulile și clienții.
Succesul programului Start-Up Nation împreună cu eliminarea unor taxe de la 1 Februarie
2017 au făcut ca numărul de firme noi să crească cu 37% în primul semestru din 2017, față de
intervalul Ianuarie-Iunie din 2016. Au fost înființate 56.304 firme în primele șase luni ale anului
Pagina 533 din 759
trecut, față de 41.016 firme în aceeași perioadă din 2016. Pentru România aceasta a reprezentat în
2017 o contribuție la stat de aproximativ 10,9 milioane Ron sau 2,4 milioane Euro, din taxele
percepute la înființarea firmelor.
Studiile de caz prezentate în modulul I indică impactul municipiului Cluj Napoca în piața
TI, județul Iași, comparativ cu impactul economiei creative și culturale în Geneva sau Italia.

Impactul economic al serviciilor culturale și creative

Rolul sectorului cultural şi creativ (sCC) continuă să fie în mare măsură ignorant, datorită
lipsei de instrumente statistice.
"Sectorul cultural" trebuie privit prin rolul social și economic în structura:
a) Sectorul non-industrial, producător de bunuri şi servicii nereproductibile.
b) Sectoarele industriale producătoare, pentru produse culturale destinate reproducerii
în masă, pentru diseminare şi export (carte, film, muzică).
" Sectorul creativ " este cel prin care cultura devine o "creaţie" preluată în producţia de bunuri
non-culturale. În context cu problematica privind „identificarea cerințelor digiatalizării”,
problema prioritară este a protecției drepturilor de autor în serviciile culturale și creative.
Serviciile creative, culturale au însă un rol social, educativ, reprezentativ, deși nu au avut
ținte pentru perioada 2007-2013 prin Planul de acțiuni aferent Strategiei Guvernamentale pentru
dezvoltarea sectorului IMM, (http://www.aippimm.ro/categorie/imm/strategia/), nici prin
Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii din 2011
sau explicit prin fondurile structurale.
Reanalizăm impactul valoric al principalilor macroindicatori și efectele de multiplicare
generate în economie de serviciile culturale și creative, obținut prin analiză la nivel
macroeconomic pe seria de date 1989-2015. Efectul multiplicator este semnificativ sau mai mare
ca al altor sectoare.

Tabel 5.19: Sinteză: multiplicatorii cererii și ofertei sectoarelor creative

Impactul direct -ordin (I) Impactul indirect- ordin (II)
Multiplicatorii generați de Multiplicatorii generați de
coeficienții tehnici, coeficienții inverși,
Mult. Denumire sector CAEN
ord. I - Mult.ord. Mult.ord. Mult. ord.
Sector ofertă I -cerere Sector II -ofertă II -cerere
s1-s10 1,476611 1,170933 Media primelor 10 sectoare s1-s10 2,938046 3,160965
S11 0,337561 0,545165 P Invățământ S11 1,971047 1,950793
S12 0,089114 0,358019 Q Sănătate și asistență socială S12 1,22523 1,886523
S13 0,389788 1,24181 Activități creativ-culturale S13 2,600743 8,002738
S Alte activități și servicii din
S14 1,19973 0,551918 economie /rest ramuri ec. S14 7,001725 2,77598
Sursa: Calcule autor /Analiză și prezentare detaliată în modulul I.

Pagina 534 din 759

 Chiar și sectoarele S11 și S12 (învațământ și servicii de sănatate), sunt considerate a fi tot
creative și și aduc un aport consistent în economia pe orizontală.
Problemele au fost prezentate în modulul 2 în Tabel 5.6: Identificarea caracteristicilor
sectoarelor culturale și creative și Tabel 5.7: Grupele de activități corespunzătoare sectoarelor
culturale și creative.

Contribuiția la obiectivele sociale

Un efect omniprezent al culturii locale asupra contextului socio-economic este că ea

serveşte ca un instrument de integrare socială şi coeziune teritorială. Promovează legăturile dintre
creatori şi tehnologie, permite gruparea competenţelor diferitelor platforme de creativitate. Cultura
şi creativitatea folosite cu un scop social contribuie la dezvoltarea durabilă a societăţii,
consolidarea pieţei interne, descoperirea de oameni creativi, produse si servicii. Consolidarea
coordonării activităților și politicilor cu impact asupra sectorului cultural & creativ este o prioritate
în cadrul Comisiei Europene.

CREATIA de ARTĂ

INDUSTRII CULTURALE

INDUSTRII ȘI
ACTIVITĂȚI CREATIVE
INDUSTRII SUPORT
ECONOMIA

Sursa: Concepție și reprezentare autor

Figura 5.6. Reprezentarea industriilor și serviciilor ”culturale, creative”

Atât INCFC, prin barometrele de consum cultural, CCIB prin statistici, Topul Firmelor din
Municipiul București 2017 constituie surse de evidențiere a rolului și impactului sCC.
Creația digitală influențează viața noastră, activitatea companiilor de zi cu zi prin licențele
pentru programele de calculator cu care se crează publicitate, muzica ascultată şi filmele vizionate,

Pagina 535 din 759

imaginile folosite pe reţelele de socializare sau pentru producție și continuând cu tot ce înseamnă
”tipărit”; carte, revistă, afiș şi documentele sau contractele angajaților.
Noul Barometrul de Consum Cultural desfășurat de INCFC, alături și de impactul unor
experiențe și bune practici europene prezentate la punctul anterior, aduce date consistente despre
cererea culturală a orașelor din România, indicele vieții culturale în România, statistici
comparative ale sectorului Cultural, sponsorizarea în domeniul culturii, contribuția sectoarelor
culturale și creative la economia națională, comerțul exterior al bunurilor culturale și creative.
Barometrul de Consum Cultural [2017], Cartea Albă pentru Activarea Potențialului
Economic [2016], Barometrul de Consum Cultural [2016], sunt studii ale INCFC care trebuie să
stea la baza oricărei politici publice și strategii pentru domenil cercetat.
Barometrul digitalizării în România 2018 realizat de Valoria Business Solutions identifică
percepția managerilor de firme cu privire la impactul digitalizării asupra companiilor din România.
Rezultatele indică și o resemnare, în anul 2018, 2% din chestionați spun că nu au încredere că
digitalizarea este bună pentru companie dintr-un procent de 22% neîncrezători că vor valorifica
acest demers privind digitalizarea, 47% dintre companii afirmă că digitalizarea a avut deja o
influență mare asupra afacerii lor, iar pe ansamblu doar 53% sunt încrezătoare. Succesul
digitalizării este în legătură cu cunoștințele necesare pentru a înfăptui acest proces. Restul de 24%
dintre companii spun că au dificultăți legate de transformarea digitală. Studiul menționează că
impactul este dependent și de tipul activităților, dar se resimte lipsa experienței la nivel de
management pentru a derula un model digital de afacere.
Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a lasat Carta
albă a IMM-urilor din România, 2016 (http://www.aippimm.ro/files/articles_files/57/6521/carta-
alba-a-imm-urilor-din-romania-2016.pdf), care aduce în atenție un trend ușor pozitiv prin
asimilarea noilor produse dar mai rar pătrunderea pe noi piețe, folosirea de noi tehnologii,
obţinerea unui grant și sporirea exporturilor. Creșterea cererii pe piaţa autohtonă, penetrarea pe noi
pieţe, accesarea unui grant și creșterea exporturilor sunt situații mai des întâlnite în rândul SA-
urilor.
Multitudinea de rezultate din cele două barometre și alte studii, evidențiază o ruptură între
mediul privat si stat, deși sunt incontestabile numeroasele măsuri, finanțări și demersuri de sprijin
din partea autorităților, toate acestea pot genera un set de cerințe și perspective, subiect al
capitolului următor.

Pagina 536 din 759

 Identificarea de dificultăți organizatorice, de înființare, de legislație și finanțare
Conform datelor și studiilor Institului National de Statistică, rata de continuitate a activității
după primul an a firmelor nou înființate62 din Romania este corelată cu profilul educațional al
antreprenorului (firme, de startup-uri), fiind mai mare pentru cele create sau înființate de manageri
cu nivelul de instruire liceal sau universitar (55,0%), preponderent cu vârsta în grupa 30-39 de ani
(38,9%).
Managerul fondator are în general un nivel educațional superior, de aceasta depinzând:
ponderea întreprinderilor noi care fac investiții în primul lor an de activitate (între 9% și 17%),
rata de supraviețuire a întreprinderii la un an de la înființare care depășește în general 75%,
procentul celor care și-au încetat definitiv activitatea fiind de 6,2%, procentul întreprinderilor fără
activitate la un an după înființare fiind în jurul valorii de 16%. Situația cu nivelul educațional
scăzut o justifică pe cea a domeniilor de activitate în care s-au înregistrat cele mai mari rate de
suspendare a activității: învățământ (+1141,67%), intermedieri financiare și asigurări (+900%),
construcții (+217,72%) și tranzacții imobiliare (+192,31%).
Distribuția întreprinderilor pe ani și regiuni în funcție de nivelul educațional al
fondatorului/managerului se prezintă în sinteză astfel:

Tabel 5.20: Situația nivelului educațional în management firme

Nivelul educațional Primar Profesional Gimnazial Liceal și universitar

Între 1995-2000 5% 30% 40% 25%.
Între 2001-2013 20% 40% 40%
Ponderi maxime și București-Ilfov, București-Ilfov,
minime pe regiuni Centru Nord-Vest
Sursa: prelucrări date din statistici publicate pe site INS

Semnalăm că, în afara sectorului public (administrație publică, consilii, alte instituții) și
sectorul întreprinderi, doar 2 muzee, 1 bibliotecă, 30 asociații patronale și 93 asociații de
dezvoltare, 140 institute de cercetare 62 institute de cult și 79 unități publice sanitare au accesat
fondurile. Cifrele capătă o altă valoare dacă le raportam la numărul de firme cu sediul social în
Municipiul București, 125236 reprezentând circa 23,4% din totalul firmelor active în România și
20,4 % din totalul salariaților. Datele au fost furnizate în cadrul Topului Firmelor din Municipiul
București 2017, al Camerei de Comerț și Industrie București (https://ccib.ro/topul-firmelor-
2018/despre-top/). Dar se identifică dificultăți, probleme legate nu numai de accesul la finanțare.
La cele semnalate în Tabelul 4 cu Sinteza unor dificultăți identificate și măsurile recomandate din

62
https://www.startupcafe.ro/stiri-afaceri-21795661-profilul-fondatorului-startup-uri-romania-
rata-supravietuire-firmelor-care-infiinteaza.htm

Pagina 537 din 759

Modulul 2 al acestui studiu, putem menționa că POS CCE 2007-13 a fost singurul Program din
cadrul CSNR direcționat către sectorul privat, ceea ce semnifică faptul că Programul a fost unul
condus de cererea din economie (demand‐driven) și dependent de atractivitatea sa pentru
potențialii beneficiari, față de programele adresate cu preponderență sectorului public. Alocarea
totală pentru POS CCE 2007-2013 a fost de 2.536,64 mil. Euro. Dintre acestea 116 erau start-up,
289 IMM și s-au creat 1279 locuri de muncă

Tabel 5.21: Situația proiectelor finalizate la nivelul AP 2-CDI, pe regiuni de dezvoltare

Operațiune Regiune
Nord Sud Sud Sud est Vest Nord Centru București TOTAL
Est Est Muntenia Oltenia Vest Ilfov
TOTAL 69 22 30 38 28 53 45 273 558
Sursa: prelucrări date din statistici publicate pe site INS, Raport implementare POS CCE

Rămâne semnalat că cele cinci Axe Prioritare, dedicate sprijinirii investițiilor productive;
susținerii activității de cercetare‐dezvoltare în sprijinul competitivității, promovării societății
informaționale, susținerii sectorului energetic și cea rezervată ”Asistenței tehnice”, nu au vizat
direct Serviciile culturale și creative și digitalizarea IMM-urilor, dar au permis finanțări necesare.
Măsurile luate în 2015 și 2016 au vizat spre finalul perioadei de implementare,
simplificarea procesului de implementare a proiectelor, cu posibilitatea asigurării cofinanțării prin
alte instrumente financiare/împrumuturi decât cele bancare pentru categoria de contracte pentru
operațiuniea ”Investiții Mari în IMM-uri/ Poli de Competitivitate”. Îngreunarea procedurilor a
survenit și din procesul de management, datorită desființării și absorbției în AM a OI pentru IMM,
conflictelor de interese la nivelul OI pentru IMM-uri cu firme beneficiare sau de consultanță,
politicii prudente a băncilor în acordarea de credite, scrisorilor de garanție pentru pre-finanțare.
Rămâne în continuare un deziderat comun, coordonarea pentru optimizarea sistemului de
gestionare a fondurilor UE: a instrumentelor structurale, a cadrului instituțional, legislativ, de
finanțare și procedural, a sistemului de achiziții publice. Comitetul interministerial pentru
realizarea reformei cadrului legislativ şi instituţional în domeniul achiziţiilor publice, a promovat
Ordinul MFE nr. 427/2016 pentru a sprijini ANRMAP, reglementând achizițiile efectuate înaintea
semnării contractului de finanțare, de către solicitanții privați. Astfel de acțiuni erau necesare în
multe situații dar nu s-au luat.
In România numărul firmelor s-a dublat în 20 de ani, IMM-urile au rol majoritar, capitalul
privat a înlocuit pe cel de stat, dar firmele străine au ajuns să aibă aproximativ aceeaşi contribuție
la generarea de valoare adăugată ca şi firmele cu capital privat autohton, pe cale să devină
dominante. Dificultatea majoră este că intrarea și ieșirea firmelor în economie trebuie să se
ușureze, economia trebuie capitalizată, firmele să se orienteze pe dezvoltarea inovativă și bazată

Pagina 538 din 759

pe cunoaștere iar fiscalitatea și autoritățile să-și îmbunătățească activitatea fără politici de
discriminare a unor activități sau firme, criteriul de valoare fiind VAB/firmă ( alias PIB/locuitor).
Pe partea de finanțare, de care este puternic dependent sectorul IMM, extragem din Lista
seturilor de date publicate în format deschis, conform procesului de Transparentizare SMIS 2017
al Ministerului Fondurilor Europene (http://www.fonduri-ue.ro/transparenta/date-deschise):

Tabel 5.22: Sinteze din lista cu total de contracte de finanțare

a)Sinteză pe tip întreprindere număr contracte de finanţare - mai 2017 din total 15929 au fost:
Tip întreprindere Nr. %
întreprindere mare 362 2.3
întreprindere mică 2988 18.8
întreprindere mijlocie 1220 7.7
microîntreprindere 3475 21.8
8045 50.51
b)Sinteză pe regiuni din 15929 contracte de finanţare - mai 2017, distribuția a fost:
Regiune Nr. %
BUCUREȘTI - ILFOV 4163 26.1
CENTRU 1990 12.5
NORD-EST 1840 11.6
NORD-VEST 2300 14.4
SUD - MUNTENIA 1611 10.1
SUD-EST 1522 9.6
SUD-VEST 1282 8.0
VEST 1221 7.7
15929 100.0
Sursa: prelucrări autor din lista Contracte de finanţare - mai 2017

Semnalăm că în afara sectorului public (administrație publică, consilii, alte instituții) și

sectorul întreprinderi, doar 2 muzee, 1 bibliotecă, 30 asociații patronale și 93 asociații de
dezvoltare, 140 institute de cercetare 62 institute de cult și 79 unități publice sanitare au accesat
fondurile. Cifrele capătă o altă valoare dacă le raportam la numărul de firme cu sediul social în
Municipiul București, 125236 reprezentând circa 23,4% din totalul firmelor active în România și
20,4 % din totalul salariaților. Datele au fost furnizate în cadrul Topului Firmelor din Municipiul
București 2017 al Camerei de Comerț și Industrie București (https://ccib.ro/topul-firmelor-
2018/despre-top/). Dar se identifică dificultăți, probleme legate nu numai de accesul la finanțare.

Pagina 539 din 759

 Tabel 5.23: Sinteză a unor dificultăți identificate și măsurile recomandate
Nr. Probleme semnalate Identificare dificultate Propuneri măsuri
1 Programe de finanțare: Timpi verificare la AM Obiective specifice mai
România Start-up Plus clare Cresterea ocuparii
63
(RSUP) AM,
2 Legislațieprivind Codul Modificarea permanentă privind Limitarea modificărilor la
fiscal, 2017 Codul fiscal una pe an, la redactarea
bugetului
3 Investiții și Finanțare Lipsă de proiecte, contracte, Programe de finanțare,
națională în tandem finanțare pe termen lung garantare și investiții
publice
4 taxe și impozite modificate -Plata defalcată a TVA (TVA extindere pentru
pentru firme, PFA, Split), procedurile REVISAL,
persoane fizice, 2018 -contribuțiile sociale -se reduc cu PFA și 3% dacă nu au
2 % Majorarea la impozitul pe salariat.
venit IMM.
5 Directive/Regulamente conformitatea GDPR, Sprijin legal și logistic
europene: GDPR, NIS, actualizarea procedurilor sau guvernamental pentru
Propietate Intelectuală adoptarea de noi solutii IT de Tranzactii
Securitate
6 Statistica Diversitatea valorică a surselor Crearea unui sistem
de informații îngreunează unificat de statistici și
deciziile la nivel macro și local. raportare pentru IMM
7 Biroul european de România pe ultimul loc în Creștere procent în
statistică Eurostat: date la Uniunea Europeană la rata producție de înaltă
nivelul 2016 personalului angajat tehnologie, ajutoare
nerambursabile pentru IT,
R&D,
8 Facilități acces la structuri Lipsă de capital, capacitate Suport logistic,
și servicii colective tehnologică susținere servicii infrastructură și servicii
(clustere, parcuri informatice specializate guvernamentale
tehnologice, e-comerț)
Sursa: Contribuții și prelucrări autor

Măsurile destinate a elimina unele dificultăți sunt specificate public mai ales de Consiliul
Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, care se opune propunerilor cu
pedepselor cu închisoarea la întârzierea cu 30 de zile a plăţii contribuţiilor, când 70% din IMM-
uri au dificultăţi la plata contribuţiilor. Introducerea răspunderii penale pentru 1,25 milioane de
participanți activi din punct de vedere juridic și economic, (respectiv 390.414 PFA și 869.118
firme) și pentru circa 500 participanți economici rău platnici, (cu o pondere majoritară de 72,67%
a obligaţiilor fiscale restante în total obligaţii fiscale ale persoanelor juridice), deci 13,39 miliarde
lei din totalul de 18,43 miliarde lei, (totalul restanţelor aferente bugetelor de asigurări sociale),
crează o discriminare majoră pentru cele 90-95% firme IMM din total număr companii.

63
http://www.startupcafe.ro/finantari/lista-fonduri-europene-40000-euro-start-plus.htm
Pagina 540 din 759
 5.2. Cerințele și perspectivele serviciilor culturale și creative

Digitalizarea societății, economia digitală ca obiectiv tehnic al Comisiei Europene, al

ONU, pentru dezvoltare la nivel european și global, este focalizat pe trei cerințe prioritare:
 accesul digital la bunuri și servicii;
 crearea mediului digital și protecția mediului bio-economic;
 crearea economiei și societății digitale.

5.2.1. Factorii de impact în noul context tehnologic, economic

Se constată că promovarea IMM-urilor este necesară, iar aceasta trebuie în primul rând
să fie orientată pe contextul tehnologic și economic, indicatorii trebuie să reflecte:
- contribuția la economie, participarea la PIB, valoarea adăugată creată,
- impactul și rolul social,
- asimilarea noilor tehnologii, a inovării.
Evoluția numărului de întreprinderi active de la aderarea la UE, între 2008 cu 554967 firme
și 2016 cu 527792 firme, nu este explicabilă doar prin criza 2009-10. Această evoluție ne aduce în
atenție și alte elemente structurale ale economiei. Un număr între 7-10 mii de firme mai puțin pe
fiecare macroregiune atrage după sine un impact masiv de reducere a forței de muncă ca număr,
în sustenabilitatea multor familii, în final, un semnal negativ dat în societate. Lipsa șomajului a
fost suplinită de emigrare, pensionare. Ca atare, cerințele generate de evoluțiile numărului de
IMM-uri pe regiuni trebuie să capete prioritate pentru politica națională.

Tabel 5.24: Situația și starea întreprinderilor la un an de la înființare - procente

% % %
Starea procentuală a firmelor în 2015 Active desființate inactive
TOTAL 78 6 16
Sursa: Prelucrări autor, date INS -Tempo

Statistica oferă date care pot corela cerințele menționate cu evoluția de perspectivă. O
cauză importantă la diferențierea regională este factorul educațional al întreprinzătorului privat,
urmată de accesabilitatea la finanțări cu garantare și politici fiscale încurajatoare.
Se impune ca o cerință, tratarea diferențiată a mediului urban și rural, pentru a putea avea
o rezultate optime la propunerilor de ‘măsuri și politici’ pentru digitalizarea IMM-urilor și
serviciilor ‘culturale și creative’.
La factorii economici și politici adăugăm o serie de factori tehnologici deja cunoscuți și
cu impact: Industry 4.0, tehnologiile Blockchain, Data flow & Data protection, Inteligența
Artificială, dispozitivele IoT, Cloud computing și un nou tip de Digital divide în e-commerce.
Pagina 541 din 759
5.2.2. Cerințele mediului de afaceri, sectorului IMM și serviciilor

Principalele căi de impulsionare a evoluției mediului de afaceri, sectorului IMM și

serviciilor culturale și creative sunt politicile publice propuse pe fondul problematicii ca strategie
și pe partea de evaluare a strategiei și pe monitorizarea indicatorilor pentru corecțiile rapide.
Patronatul Investitorilor Autohtoni PIAROM, împreună cu Uniunea Profesiilor Liberale
din Romania, fac pentru al treilea an consecutiv, studiul privind situația companiilor cu capital
privat majoritar românesc, în Lucrarea “Capitalul Privat Românesc 2017 – ediția a III-a”. Din
aceasta reise că nici o instituție nu se ocupă să analizeze periodic evoluția capitalului privat
românesc, în condițiile în care Institutul Național de Statistică și Banca Națională publică anual un
raport privind investițiile străine directe, situația companiilor cu capital privat majoritar românesc
(https://www.piarom.ro/wp-content/uploads/2018/02/capitalul-privat-romanesc-editia-III-
decembrie-2017.pdf?x39362).
Câteva cifre de sinteză descriu anvergura Evoluţiei cifrei de afaceri şi a profitului în 2016
faţă de 2015:

Companii cu capital privat românesc 447.749, Cifra de afaceri (mld. lei) 571 Număr
salariaţi 2.490.247
Companii cu capital privat străin 36.537, Cifra de afaceri (mld. lei) 609 Număr salariaţi
1.206.882
Companii de stat 1.327, Cifra de afaceri (mld. lei) 45 Număr salariaţi
273.983
Total 485.613, Cifra de afaceri (mld. lei) 1.225 Număr
salariaţi 3.971.112
cu Profituri brute (mld. lei): 52 privat, 39 străini, 7 statul,cu productivitate dublă la străini,
jumătate la stat.
Activităţile de servicii în tehnologia informaţiei au Cifra de afaceri totală 16.478 (mil. lei),
Telecomunicaţii de 18.328 (mil. lei) iar Comerţul cu ridicata cu excepţia comerţului cu
autovehicule şi motociclete 258.894 (mil. lei).

Studiul PIAROM, ”Structura forței de muncă din România; Implicații asupra politicilor
publice”, redă în ”Top 5 ocupații din sectorul privat” imaginea ocupațiilor de bază, pentru 11,5%
din CIM, (https://www.piarom.ro/wp-content/uploads/2016/11/Prezentare_v3.pdf?x39362):

Pagina 542 din 759

 1. Șoferi mașini de mare tonaj –128.000
2. Vânzători - 125.000
3. Lucrători comerciali - 120.000
4. Muncitori necalificați în industria confecțiilor – 97.000
5. Agenți de securitate – 93.000
Structura de ocupare pentru primele 5 sectoare angajatoare: 1,2 mil. angajați în industria
prelucrătoare, 0,8 mil. în comerț, 0,4 mil. în învățământ, 0,35 mil. în construcții și 0,33 mil. în
transport -depozitare, descrie compoziția structurală a economiei naționale. Structura forței de
muncă generează implicații asupra politicilor publice, politicilor sociale și de ocupare a forței de
muncă.

Identificarea cerințelor digitalizării pentru servicii și sectorul IMM

Provocările pentru România provin şi din nevoia de a dezvolta soluții pentru a rezolva dezvoltarea
IMM în contextul cerut de lipsa:
• capacităţii de asociere în afaceri, a asocierilor de firme, management de cluster sau de
consorțiu de export pentru a integra oferta de export;
• de strategii de marketing proprii și de reţele de distribuţie pe piețele externe;
• de marketing online și nivel redus de asimilare a tehnologiei informaţiei în activităţi;
• unor instrumente de finanţare moderne, asigurare de capital de risc sau pentru a deschide
filiale de export în exterior.
În acest context serviciile creative și culturale dar și sectorul IMM sunt influențate de:
- digitalizare ca prima măsură de suport și succes,
- câteva politici la nivel european; portabilitatea, geoblocarea, platforme și piețe digitale,
standarde comune.
- drepturile de autor ce pot limita accesul pentru consumatori și creează constrângeri pentru
companii din întreaga Europă deoarece, fiecare stat are propriul său regim al drepturilor de autor.
Astfel, în cadrul serviciilor creative și culturale oamenii și companiile adesea nu știu dacă
accesează conţinutul digital de muzică, filme, televiziune etc. în mod legal. Pentru companiile
care se bazează pe conținut digital devine extraordinar de frustrant faptul că nu se ştie dacă se
poate sau nu scoate conţinutul din propria țară. PUD poate reglementa și ușura accesul dar țara
noastră dispune de o legislaţie în materia dreptului de autor şi a drepturilor conexe care transpune
toate cele unsprezece directive în domeniu ale Parlamentului şi Consiliului European,
- implementarea de directive și regulamente europene (GDPR, NIS, propietatea
intelectuală).

Probleme de infrastructură, informatizare, asimilare tehnologii TIC

Dacă astăzi putem discuta de o infrastructură TI și comunicații performantă la nivel de țară,

trebuie să menționăm că asimilarea tehnologiilor TIC la nivelul firmelor este încă deficitară.
Pagina 543 din 759
Multe acțiuni privind informatizarea, digitalizarea internă a activităților încă vin ca răspuns la
cerințele serviciilor, publice, de raportare financiară, de plăți electronice sau de informare.
Inițiativa MMACA de a crea un consiliu consultativ pentru antreprenoriat la nivel regional
cu rolul de a creşte investiţiile şi de a promova exporturile, cu ținte municipiile Cluj-Napoca,
Târgu-Mureş, Braşov, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Iaşi şi Constanţa, ar putea elimina din multe
dificultăți ale pieței și sectorului IMM, pe fondul multor initiative de transformare în ”smart city”
a unor orașe și automat o cerere crescută în activități la nivel de IMM.
Portabilitatea transfrontalieră, geoblocarea, inovația și reglementarea pentru platforme și
piețe digitale, gestionarea fluxurilor de date, protecția datelor cu caracter personal și standardele
utilizate, rămân în continuare provocările sectorului și digitalizării.

5.2.3. Perspectiva privind dezvoltarea și consolidarea sectorului IMM

Perspectivele privind dezvoltarea și consolidarea sectorului IMM sunt pe un trend pozitiv.

Cerința principală este legată de piața externă, prin e-comerț, piața internă având o
capacitate limitată de absorbție și o capacitate financiară limitată. În plus este și supraofertată pe
multe sectoare accesibile producătorilor și industriei locale.

Deși digitalizarea și implicit comerțul electronic a devenit componentă de bază a piețelor

digitale și strategiei UE pentru piața unică digitală, la licitația pentru un studiu e-comerț, proiect
în valoare totală: 4.437.718,50 lei (3.729.103,61 lei contribuție UE + 708.614,89 lei bugetul de
stat) al Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în calitate de coordonator,
cerințele nu precizează de loc orientarea spre proiectele dezvoltate de Ministerul pentru Mediul
de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Agentia pentru Implementarea Proiectelor și Programelor
pentru IMM64-uri.

Se prevede doar stimularea dezvoltării eficiente și sigure a sistemului de comerţ electronic

prin îmbunătățirea capacitații administrative a Ministerului Comunicațiilor și Societății
Informaționale responsabil cu coordonarea și îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare a
comerțului electronic prevăzute în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România
202065, fără o armonizare conceptuală și operațională guvernamentală.

64
http://www.aippimm.ro/articol/programe/programul-comert-si-servicii-2017/anunt-lansare-inscrieri-programul-co
mert-si-servicii-2017
65
https://www.comunicatii.gov.ro/proiecte-europene/
Pagina 544 din 759
 Tabel 5.25: Identificarea caracteristicilor sectoarelor culturale și creative
DOMENIU SECTOARE CARACTERISTICI
CREAȚIA de ARTĂ Artă Vizuală Activități neindustriale cu
(sectorul cultural) Profesii artistice drepturi de autor
Patrimoniu artistic
INDUSTRII CULTURALE Mass media Activităţile de
(sectorul cultural) Muzică reproducere pe drepturile
Cărți și presă de autor.

INDUSTRII ȘI Design Activităţi cu specific

ACTIVITĂȚI CREATIVE Architectura industrial şi pot fi creative
(sectorul creativ) Advertising
INDUSTRII SUPORT Servicii Această categorie implică
(sectorul creativ) electronice, multe alte sectoare
aparate economice, dependente
electronice de sectorul TIC.
tehnologie
informatie
Sursa: Analiză autor

În context cu problematica privind „identificarea cerințelor digiatalizării”, problema

prioritară a protecției drepturilor de autor în serviciile culturale și creative, este și în atenția
Camerei de Comerț și Industrie București -CCIB care pentru larga informare a organizat GALA
DREPTURILOR DE AUTOR ȘI A DREPTURILOR CONEXE, 15 martie 2018. Dezvoltarea
artistică şi culturală este dependentă de o puternică protecţie a acestor drepturi.
Industriile culturale și creative sunt de mare importanţă în multe state, contribuie
semnificativ la produsul intern brut, susțin milioane de locuri de muncă. Drepturile de autor şi
drepturile conexe asigură dezvoltarea economică, inovarea și competitivitatea unei economii.
Pe grupele de activitate „CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI HIGH TECH” în cadrul
topului firmelor organizat de CCIB sunt reprezentate serviciile culturale și creative, dar acestea se
pot regăsi și între ramurile reprezentând industria, serviciile, comerțul (identificabile după codurile
CAEN).

Tabel 5.26: Grupele de activități corespunzătoare sectoarelor culturale și creative

GRUPA DENUMIREA
2620 Fabricarea calculatoarelor si a echipamentelor periferice
2630 Fabricarea echipamentelor de comunicatii
5821 Activitati de editare a jocurilor de calculator
5829 Activitati de editare a altor produse software
6110 Activitati de telecomunicatii prin retele cu cablu
Activitati de telecomunicatii prin retele fara cablu (exclusiv prin
6120 satelit)
6130 Activitati de telecomunicatii prin satelit
6190 Alte activitati de telecomunicatii

Pagina 545 din 759

 GRUPA DENUMIREA
Activitati de realizare a soft-ului la comanda (software orientat
6201 client)
6202 Activitati de consultanta in tehnologia informatiei
Activitati de management (gestiune si exploatare) a mijloacelor de
6203 calcul
6209 Alte activitati de servicii privind tehnologia informatiei
6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web si activitati conexe
6312 Activitati ale portalurilor web
7211 Cercetare-dezvoltare in biotehnologie
7219 Cercetare-dezvoltare in alte stiinte naturale si inginerie
7220 Cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste
Sursa: CCIB, Topul Firmelor din Municipiul București 2017

Creația influențează viața noastră, activitatea companiilor de zi cu zi prin licențele pentru

programele de calculator cu care se crează publicitate, muzica ascultată şi filmele vizionate,
imaginile folosite pe reţelele de socializare sau pentru producție și continuând cu tot ce înseamnă
”tipărit”; carte, revistă, afiș şi documentele sau contractele angajaților.

Perspectiva privind serviciile culturale și creative și digitalizarea IMM-urilor

Concluziile extrase din analizele SWOT ale strategiilor curente pot fi sintetizate într-un
mix de particularități și contradicții pentru România: infrastructură digitală cu viteze mari de acces
la internet (în mediul urban), dar penetrare slabă a internetului la nivel național (mai ales în mediul
rural); bază largă de specialiști autohtoni, dar piață dominată de firme TIC străine; economie în
creștere, dar servicii insuficient dezvoltate, inclusiv nivel scăzut de digitalizare în rândul IMM-
urilor, la cote mici de interes și posibilități, piață internă cu capacități limitate și expusă la o
supraofertă externă.
Perspectiva generată prin „politica de digitalizare accentuată”
Sectorul IMM și al serviciilor creative va fi încurajat de comunicațiile 5G, Cloud
computing, robotică, de serviciile pentru: plățile electronice mobile și e-banking, e-taxe, e-turism,
de domeniul nanotehnologiilor ( pentru cercetare, creație în materiale, textile, substanțe noi,
alimentație, etc).
Procesul educațional cu asimilarea noilor tehnologii, orientat pe toate vârstele, al afacerilor,
este reprezentat ca prim salt calitativ prin platforme „RIS3 - Smart Specialisation”.
Anul 2018 este deosebit prin lansarea tehnologiei 5G în Europa; Comsia Europeană a cerut
țărilor membre un plan de acțiune privind 5G prin comunicarea COM(2016) 588, astfel încât să se
lanseze în acest an rețele experimentale 5G. Acestea vor permite aplicații și servicii noi în

Pagina 546 din 759

domeniul creativ multimedia, informare, reclamă, socializare și servicii monitorizare pentru copii,
batrâni, procese productive la distanță sau condiții grele, etc.
Exemplificări avem prin serviciile oferite deja sau în plan la Uber, care pornesc de la simpla
livrare cu drona, la transport în oraș de persoane în deplină siguranță, cu vehicule electrice
zburătoare. Strategia europeană prevede acordarea de frecvențe în anul 2018 și instalarea rețelelor
5G în anul 2020. Dar unele țări au elaborat o strategie națională 5G, ca: Germania, Anglia (martie
2017), Austria (aprilie 2018), Polonia (ianuarie 2018).
Inițiativa Ministerului pentru Mediul de Afaceri prin care să dea vouchere de 3.000 euro
pentru digitalizarea IMM-urilor în scopul creșterii capacităților de analiză asupra modului în care
îşi organizează în interior activitatea, pentru promovarea site-urilor, achiziţii de semnături
electronice sau softuri necesare în producție și livrare, poate fi ușor aplicată printr-un program
pilot care va fi dezvoltat pe fonduri europene. Doar 27% dintre IMM-uri au astăzi un site propriu
pentru prezentare şi contacte, fapt ce a devenit deja o normalitate în lumea de afaceri globală.
Pentru ghidul de aplicare necesar să fie publicat la mijlocul 2018, în maximum 2 luni, recomand
și atasez în anexe documente și acțiuni prezentate la UNCTAD's E-Commerce Week, Geneva 16-
20 Aprilie 2018. Cu această ocazie s-a lansat National E-commerce Strategy for Egypt66.
Estimarea MMACA de a acorda peste 10.000 de vouchere prin finanțare, ar aduce un impact
deosebit la circa 10% din masa totala a întreprinderilor la care se adaugă peste un sfert din cele
care deja operează în acest mod.
Perspective generate prin „politici fiscale, investiții, finanțare, asigurare și garantare”
Un mare număr de IMM-uri au activitățile pe ramuri orientate specific către serviciile
culturale și creative. Piața serviciilor de turism, cultură, recreere din România ar putea crește de
multe ori până în 2021. Un Studiu PwC România indică ordinul șapte, dar factorii de multiplicare
calculați indică valori optimiste de trei-patru ori, sustenabile.
Ca soluție realistă propusă, esteaplicarea unei cote reduse a TVA de 9% pentru serviciile
culturale și creative; aceasta ar genera un impact pozitiv de 3-4 sute de milioane de lei la bugetul
de stat până în 2021, care ar compensa și scăderea de TVA, potrivit atât studiului PwC România
difuzat anul acesta cât și estimărilor macroeconomice realizate de autor pe analiza input-output..
Raportul PwC România, ”Analiza pieței, activităților și complexelor de recreere din
România” arată că ”numărul de vizitatori din complexele de recreere ar cunoaște o creștere medie
anuală de 30% până în 2021, această creștere ar contribui la dezvoltarea de aproape șapte ori a
sectorului, de la 36 de milioane de lei (2018) până la 240 de milioane de lei (2021)”.
Măsura de aplicarea unei cote reduse a TVA este valabilă și în oferta de servicii de îngrijire
a stării de sănătate a populației, în scopul eliminării parțiale a bolilor cronice cardiovasculare cu

66
http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/dtlstict2017d3_en.pdf
Pagina 547 din 759
o incidență de 3 ori mai ridicată la mia de locuitori decât media Uniunii Europene. Oferta
serviciilor creative în sănătate sau recreere pentru cei 15,6% din populația țării care dedică
săptămânal cel mult 1 oră pentru activități sportive și de recreere, ar crește plaja de potențiali clienți
la 50%, nivel comparativ cu nivelul european.
La nivelul Uniunii Europene, 14 state membre au ales să aplice cotă redusă de TVA în
legislația națională pentru diverse categorii de activități de recreere. Acțiunea ar fi în consens
european, deoarece în ianuarie 2018 Comisia Europeana a făcut publică o propunere de modificare
a Directivei de TVA cu scopul de a crește flexibilitatea la nivelul statelor membre în ceea ce
privește aplicarea cotelor reduse de TVA, pentru a încuraja categorii de servicii orientate public,
pentru a lăsa mai multă libertate de alegere fiscală.
Prin politica fiscală favorabilă, competitivitatea crescută a serviciilor culturale și creative,
mai ales pentru cele recreative, a facilitat dezvoltarea semnificativă a turismului, a industriei
parcurilor acvatice și termale, ajungând de exemplu la o valoare de 26 de miliarde de euro în
Germania cu o cotă redusă de TVA (7% serviciile recreaționale). Dezvoltarea acestui sector a
generat angajarea în Germania a 355.000 de oameni în cele peste 250 de facilități noi Spa și
hidroterapeutice.
O cotă redusă de TVA pentru sectorul servicii culturale și creative are efect de multiplicare
semnificativ, datorită dezvoltării activităților conexe noi care generează plata de taxe și impozite
suplimentare. Dezvoltarea industriei locale de artizanat, hotelieră, recreativă și atragerea de
investiții ar fi două dintre efectele unei astfel de măsuri.
S-a demonstrat acest lucru prin a aplicarea cotei reduse de TVA în industria alimentară
începând cu 1 iunie 2015, această măsură generând stimularea consumului în zona serviciilor de
recreere, diversificarea serviciilor accesate și creșterea colectării. Efectul reducerii cotei de TVA
are impact pozitiv asupra reducerii economiei nefiscalizate care are un înalt nivel în România față
de statele membre UE.
Experiența europeană este dată semnificativ de Franța unde avem cea mai dezvoltată
piață de activități de recreere din Uniunea Europeană, generată de parcul Disneyland Paris,
dezvoltare facilitată și de cota redusă de TVA, în prezent în valoare de 10%. Astfel, aceasta
industrie generează un impact total în economie în valoare de 4,2 miliarde de euro pe an.
Piața de recreere este alcătuită din complexe majore de recreere și parcuri tematice care
atrag zeci de milioane de turiști anual. Acest lucru generează un impact economic și social
semnificativ la nivel național, în condițiile creării anual a zeci de mii de locuri de muncă directe și
oportunități pentru studenți, tineri și furnizori de servicii.
Un alt exemplu, cota redusă de TVA în cuantum de 8%, în Polonia, facilitează atragerea
de investiții semnificative în parcuri tematice în valoare de peste 200 de milione de euro.
Încurajarea companiilor din acest domeniu prin aplicarea unei cote reduse a TVA previzionează

Pagina 548 din 759

creșterea investițiilor la 1 miliard de euro până în 2020, care va genera aproximativ 2000 de locuri
de muncă directe și indirecte.
Similar, „stimularea industriei de profil prin aplicarea unei cote reduse de TVA ar genera
un plus de 1,1 milioane de vizitatori pentru complexele de recreere din România în anul 2021,
comparativ cu situația actuală. Estimările de creștere a veniturilor populației, alocarea unui procent
mai mare din venituri pentru astfel de activități, conduce la dezvoltarea industriei de profil în
paralel cu atragerea de investiții suplimentare”. Au fost raportate atât proiectele gestionate în mod
direct de către OI PSI, cât și proiecte care au fost monitorizate de către Agențiile de Dezvoltare
Regională (proiectele delegate acestora în cadrul OP 3.1.1 apel 2 și proiectele direct contractate de
ADR-uri începând cu anul 2013 până în 2017).
Experiența finanțării POS CCE 2007-13, aferentă DMI 3.1, ”Susţinerea utilizării TIC”
arată că indicatorul ”Proiecte TIC finanțate” a atins ținta propusă în proporție de 153,71%, dar
indicatorul ”IMM conectate la internet broadband - infrastructura de comunicaţii electronice”,
aferent operațiunii 3.1.1, gestionată atât de OIPSI, cât și de ADR-uri la nivel regional, a atins în
perioada de implementare a programului doar 20,12% din valoarea țintă preconizată. Indicatorii
număr de: ”Proiecte de management integrat implementate/ extinse” și ”Proiecte de comerţ
electronic finanţate”, aferenți operațiunilor 3.3.1 și respective 3.3.2, au înregistrat în perioada de
implementare a programului valori sub 35% din ținta propusă, alături de indicatorul ”Proiecte de
management integrat implementate/ extinse ”, și au fost direct influențați de condițiile socio-
economice din perioada 2010-2012.
Oportunitățile de finanțare sunt numeroase, deși nu sunt centralizate informativ și nu sunt
întotdeauna adresabile unui sector specific de activități. Acestea au un impact mai mare în masa
de potențiali beneficiari și evidențiază parteneriatele pentru promovarea acestor finanțări, a
studiilor de piață, precum: parteneriatul între MMACA și CEC Bank pentru programul ”Sprijinirea
investitiilor IMM prin Programul Romano-Elvetian pentru IMM-uri”, acțiunea CNIPMMR în
parteneriat cu FIC la organizarea evenimentului “IMM-uri – companii mari, parteneriat pentru
România”, PIAROM cu Ziarul Financiar pentru studiul asupra capitalului privat românesc,
raportului european privind comerțul electronic al Global Ecommerce Association cu Asociația
Magazinelor Online –AMRO din România și exemplele pot continua cu INCFC, ADR-
uri.
Fiind în discuție finanțările și investițiile, constatăm pentru prima dată în ultimii 17 ani, de
când au început investițiile străine în România, că în anul 2016 ieșirile de capital au fost mai mari
cu aproape 2 miliarde de euro decât intrările, astfel, exportul de capital adânceștei deficitul de cont
curent.

Pagina 549 din 759

 Perspective privind sectorul industriilor culturale și creative
Experiența românească este pusă față în față cu cea europeană și dependentă de absorbția
fondurilor structurale. Cele destinate domeniul ”Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC)
pentru sectorul public şi privat” în cadrul Axei Prioritare 3, POS CCE 2007-2016 au fost accesate
printr- un număr relativ scăzut de proiecte. La nivel regional situaţia proiectelor finalizate în
perioada 2007-2016, distribuite pe ”regiuni de dezvoltare” se prezintă astfel:

Tabel 5.27: Proiectele derulate în cadrul Axei Prioritare 3, POS CCE 2007-2016
Sud
Nord Nord Sud Sud București
Operațiunea Centru Vest Vest
Est Vest Est Muntenia Ilfov
Oltenia
TOTAL proiecte
finalizate pe 346 164 330 186 95 62 169 425
regiuni

Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiile a asigurat de altfel baza serviciilor culturale și

creative. Toți indicatorii aferenți DMI 3.2 - Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice
electronice moderne au avut performanțe mult mai bune comparativ cu celelalte DMI-uri din
cadrul AP 3 - TIC.
Anul 2018 aduce în România Fonduri nerambursabile de aproape 100 milioane Euro pentru
mici afaceri cu făbricuțe de bere, țuică, pâine, înghețată. Există o propunere pentru investiții cu
valori variind între 200.000 Euro și 2,5 milioane Euro, cu o schemă de ajutor de stat cu un buget
total de 98,3 milioane Euro, ca proiect al ministrului Agriculturii. Era util să fie în atenție și
domenii conexe care să reunească sinergic potențialul creativ popular, arta artizanală cu legături
spre turism rural și alte activități care să creeze un pachet aferent de servicii. Cadrul este dat de
submăsurile 4.2 și 4.2a GBER, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)
2014-2020, iar valoarea pentru ajutorul de stat, va acoperi în lei, cei 98,3 milioane de euro.
Numărul firmelor care vor putea beneficia de sprijin financiar în cadrul prezentei scheme este
estimat la 237, iar Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va lansa apelul de
proiecte.
Pentru serviciile culturale și creative mai există o perspectivă să se încadreze în finanţările
de 50.000 euro pentru firme care dezvoltă proiecte tehnologice pentru domenii precum sănătate,
infrastructură sau fiananciar.
Cel mai recent program finanțare ar fi acceleratorul de afaceri RobotUnion, pentru firmele
mici și mijlocii din România care activează în domenii de tehnologie înaltă, să se înscrie în selecția
în care sunt puse la bătaie fonduri totale de 2 milioane de euro în cash și servicii pentru afaceri, cu
termen de înscriere online 3 iulie 2018. Se constată deci un interes deosebit în cercetare, robotică,
tehnologii noi.

Pagina 550 din 759

 Experiența europeană din Franța se referă la un experiment prin care tinerii care au
împlinit 18 ani primesc virtual de la stat un credit de 500 de euro, în cadrul unei aplicaţii pe
telefonul mobil, pentru a accesa produse culturale de o mare diversitate, în patru regiuni franceze,
urmând extinderea proiectului la scară naţională, cu țintă pe o populație de 800.000 de tineri.
La Bruxelles, după doi ani de consultare, sectorul cultural a formulat 34 de propuneri
pentru o politică culturală la Bruxelles printr-un ”Cultural Plan for Brussels”.
În Republica Cehă se finanțează, cu 25 de milioane euro împrumuturi pe o perioadă de trei
ani pentru IMM-urile culturale și creative din 15 martie 2018 prin Fondul European de Investiții
și o bancă locală -Komerční banka (KB), printr-un acord de garanție pentru întreprinderile din
Cehia, susținute de o nouă facilitate de garantare a sectoarelor culturale și creative, în cadrul
programului UE „Creative Europe”. Acordul de garantare permite KB să extindă sprijinul acordat
IMM-urilor din Cehia în sectoarele culturale și creative, percepute a fi mai riscante, ajutând
subsectoarele în prezent deservite, (inclusiv jocurile audiovizuale, jocurile digitale, designul și
start-up-urile active în creație, industria de conținut digital). Se așteaptă ca aproximativ 700 de
IMM-uri din sectoarele culturale și creative să obțină acces la finanțare prin acest nou instrument
de garantare al Fondului european pentru investiții strategice (EFSI) și Planul Juncker, pilonul
central al Planului de investiții pentru Europa.
În România, muzeele de artă vizuală, cum este cel din Galaţi, oferă o invitație la expoziţii
valoroase de pictură sau sculptură și constitue un pas pentru cultivarea și deschiderea pieței
serviciilor culturale și creative.
Organizarea de târguri de carte - bookfest, redeschiderea de cinematografe, case de
cultură, organizarea de manifestări culturale și științifice, participarea unor municipii la demersuri
de a deveni capitală culturală europeană, sunt doar câteva din cerințele adresate mediului
instituțional pentru a deschide perspectivele sectorului de activitate adresat IMM-urilor, serviciilor
și industriilor culturale și creative.
Barometrele culturale realizate de INCFC și publicate pe www.culturadata.ro fac o
radiografie bine documentată a sectorului, deschizând noi perspective de abordare pentru mediul
de afaceri și întreprinzători.
Competițiile (concursurile) în domeniul creației de software au rolul de a generaliza
cunoașterea, de a iniția și promova crearea de start-up-uri. Cifra de afaceri a industriei de TI din
România s-a dublat în ultimii 6 ani și a depășit 5 miliarde de euro în 2017, cu perspectiva de a
crește constant în viitor. Dar contrar perspectivei, profilul de țară DESI (Digital Economy and
Society Index) arată că România apare pe penultimul loc în UE la numărul de specialiști TI la
1.000 locuitori.

Pagina 551 din 759

 Sectorul industriilor și serviciilor culturale și creative antrenează persoane care trebuie să
lucreze cu experți în propietate intelectuală-PI, judecători, procurori, avocați, reprezentanţi titulari
de drepturi și ORDA pentru a obține bune rezultate în următoarele domenii:
- Autori de opere scrise, muzicale, arte vizuale, cinema, actori, regizori, impresari
- Reprezentanţi uniuni de creaţie, organisme radio şi TV
- Reprezentanţi organisme de gestiune colectivă
- Companii TI&C, industria publicității.
Se deschide o arie largă de aplicații ale industriei creative prin lista în creștere a
dispozitivelor inteligente, cu comenzi vocale, care să integreze și să controleze aplicații și
dispozitive, oferind o interfață unificatoare și inteligentă. Astfel avem sistemele de comenzi vocale
oferite de aplicții informatice la nivel global:
– Apple  HomeKit solution  Siri.
– Amazon  smart home hub  Alexa.
– Google (HP, Asus, and LG )  Weave.
– JD.com  aplicația Jingdong Weilian cu ‘voice control’.
Perspectiva optimistă este dată de companiile cu capital românesc din producția de
software și în parteneriat cu producători globali, care și-au dublat sau triplat cifra de afaceri în
ultimii zece ani, sunt un exemplu în cadrul serviciilor creative. Influența multinaționalelor în
impulsionarea companiilor cu capital privat românesc este prezentată în studiul PIAROM,
Capitalul privat românesc – ediția-III, decembrie-2017. Astfel:
-Microsoft România a făcut 149 milioane de lei afaceri în 2016, față de 63 milioane de lei în 2010,
în timp ce Net Brinel Cluj a crescut de la 55 mil. lei la 101 mil. lei în aceeași perioadă, Arobs Cluj
a crescut de la 31 mil. lei la 86 mil. lei cifră de afaceri între 2010 și 2016.
-Oracle are afaceri de 908 mil. lei în 2016, față de 318 mil. lei în 2010, în timp ce Eta 2U Timișoara
și-a majorat business-ul de la 75 mil. lei la 165 mil. lei în aceeași perioadă. Bit Soft București a
crescut de la 7 mil. lei la 13 mil. lei afaceri în ultimii șapte ani.
-SAP România dezvoltă programe cu șase universităţi: Sibiu, Timişoara, București (Universitatea
București şi ASE), Galați, Cluj și Craiova.
Perspectiva în sectorul industriilor culturale și creative este dată prin studiul INCFC,
„Contribuția economică a industriilor bazate pe copyright în România”, care într-un Top 15
subsectoare SCC în 2015 ( cu mii lei cifră de afaceri), prezintă o ierarhie a codurilor CAEN SCC,
primul loc este ocupat de către Activități de realizare a soft-ului la comandă, cu 9.604.518 mil. lei,
iar locul 15 a fost ocupat de Activități de editare a revistelor și periodicelor cu 342 mii Lei.
Urmează descrescător ramurile de publicitate, consultanță TI, comerț cu amănuntul, tipărire,
editare, servicii TI, difuzare programe TV, CDI, arhitectura, ziare, educație. Acest top redă

Pagina 552 din 759

dinamica sectorului corelată cu cererea de pe piața românescă, perspectiva pentru începerea unui
demers de înființare a unui IMM.

5.2.4. Influențe externe, riscuri și crize

Existența tot mai numeroasă a situațiilor de risc și crize politice constituie amenințări dar
și oportunități pentru dezvoltarea platformelor digitale, ce transformă tot mai mult tranzacțiile
comerciale și le asigură un grad de control suplimentar de securitate pe tot lanțul, de la producție
până la desfacere.
Directa influență dată de condițiile crizei socio-economice din perioada 2010-2012,
valoarea scăzută a indicatorului ”Proiecte de management integrat implementate/ extinse” este
reflectă prin rata de retragere/respingere a proiectelor de finanțare care a fost de 45%. De
asemenea, indicatorul ”IMM conectate la internet broadband - infrastructura de comunicaţii
electronice (număr)” aferent operațiunii 3.1.1, operațiune gestionată atât de OIPSI, cât și de ADR-
uri la nivel regional, a atins în perioada de implementare a programului doar 20,12% din valoarea
țintă preconizată.
Lipsa tot mai consistentă de forță de muncă prin emigrație, accentuată de îmbătrânirea și
masiva scădere a populației, este semnalată de mediul privat, în raportul de politică publică 2016,
dezvoltat cu sprijinul OMV PETROM de către Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii,
Inițiativa de inițiere a comerțului electronic favorizează dialogul public-privat cu privire
la politica și practicile de comerț electronic, care pot aduce beneficii întreprinderilor mici.
Comerțul electronic și plățile electronice oferă căi de acces pe piețele globale pentru IMM, dar
provocările rămân. Soluțiile nu sunt întotdeauna evidente, sigure și necesită un proces de
dezbatere.
Există riscul de a crea situații incoerente în care o autoritate certifică un magazin online,
iar alta îl introduce în black list, devenind astfel o dublă și nedorită reglementare. La nivelul UE,
soluția uzitată este autoreglementarea, respectiv mărcile de încredere emise de asociații de profil.
De exemplu, în România ARMO are o astfel de marcă iar statul ar putea încuraja comercianții să
adopte astfel de mărci.
Introducerea și apoi generalizarea facturării electronice, a utilizării caselor de marcat
electronice cu raportare on-line și a informării electronice a contribuabililor vor duce la o
debirocratizare accelerată în special în relația cu ANAF, dar și la o reducere a evaziunii.
Economia, relațiile comerciale ale României sunt permanent într-o competiție europeană
dar și în cea globală, astfel că influențele piețelor externe, sunt factori ce pot aduce și riscuri
competiționale provenite din competitivitatea deosebită a altor economii, din situațiile geopolitice,
din evoluția pe burse și piețe. Acestea trebuie analizate de factorii decidenți.

Pagina 553 din 759

 Ca și în lumea informatică, a securității cibernetice, existența riscurilor atât de importante
în digitalizare, în toate activitățile socio-economice umane și instituționale, riscul uman rămâne
cel mai important, veriga cea mai slabă. Utilizarea ca surse de documentare a unor barometre
naționale ne obligă să amintim și de Barometrului Opiniei Publice din Republica Moldova, a căror
obiceiuri, mentalități, probleme sociale și economice se aseamănă cu cele românești si pot fi
atașate la seturile de dovezi ale celorlate studii publice sau ale lucrării prezente. Amintind numai
lipsa accentuată a forței de muncă, calificate sau necalificate, emigrația continuă și aspectele
demografice dezavantajoase, toate acestea constituie premizele unor planuri de risc adecvate
pentru propunerile de acțiuni, măsuri și politici necesare.
Pirateria digitală prin „copierea ilegală a bunurilor digitale, softurilor, documentelor
digitale, bunurilor audiodigitale (muzică și voce), video sau orice ....fără a primi o permisiune
explicită de acces și compensație pentru deținătorii de drepturi de autor” acționează mai ales în
domeniul serviciilor creative și culturale. Lipsa măsurilor concrete de protejare a creației, lipsa
încrederii cetățenilor în mediul online în general, sporirea numărului de fraude cibernetice și furturi
de identitate, generează crize și riscuri.
Digitalizarea continuă să transforme societatea, cerințele de astăzi sunt tot mai complexe,
iar angajații trebuie să rezolve probleme tot mai complexe. Potrivit tuturor estimărilor peste 80-
90% din joburile anilor 2018-2025 cer competențe STEM (științe, tehnologie, inginerie și
matematică) iar absolvenții fac la locul de muncă activități pe care nu le-au învățat. Este un trend
care va afecta România, iar autoritățile din țara noastră ignoră perspectiva, riscurile neimplicării.
Potrivit Programului Internațional de Evaluare al Elevilor (PISA), realizat de Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în 2015, unul din cinci tineri nu știa ce își
dorește să facă la vârsta de adult, iar perspectiva acestei stări de criză continuă an de an.

Economia
digitală

Apărare
sector privat Sănătate
sector IMM
sector
Infrastruc intreprinzatori
Serviciile
tura
digitale
digitală Educație

Sursa: Concepție și reprezentare autor

Figura 5.7. Structura de relații a statului și economiei digitale

Pagina 554 din 759
 Nu poate fi omisă menționarea perspectivei introdusă de riscul „educațional”, prin slăbirea
calității învățământului care afectează perspectiva pe termen lung pe tot domeniul soocio-
economic, subliniind doar un moment, anul 2016, când dintre cei 230.000 elevi, doar 35% au
promovat examenul de bacalaureat, iar în învățământul tehnic, doar unul din doi elevi se prezintă
la examen și doar 56% îl promovează. Scăzând o mare parte care aleg să emigreze, constantăm o
situație îngrijorătoare a masei critice de viitori antreprenori, întreprinzători.

Cartea albă privind viitorul europei, 2017, lansată în dezbatere de Comisia Europeană,
construiește cinci scenarii pentru Europa până în 2025, în scenariul 2 punând accent exclusiv pe
piața unică, menționând voalat politica cu mai multe viteze prin scenariul 3: Cei care doresc mai
mult realizează mai mult, dar admițând și varianta scenariului 4: Mai puțin, dar mai eficient, pentru
a defini în final un consens în scenariul 5: Mult mai mult, împreună. Se precizează în concluzie
faptul că nici UE-27 în forma actuală, nici țările europene pe cont propriu nu sunt suficient de bine
pregătite pentru a face față provocărilor și riscurilor curente.

Recomandările privind măsurile și acțiunile de întreprins la nivelul economiei trebuie să

asigure modernizarea acesteia și creșterea competitivității ei pe coordonatele dezvoltării durabile
și alinierii depline la nivelurile de referință ale cererii și calității pieței europene. Figura următoare
reprezintă sintetic, grafic, o structură agregată circular pentru statul digital și economia digitală în
care identificăm poziția centrală a sectorului IMM, astfel că impactul oricăror factor externi
afectează toate structurile și numai funcționarea interoperabilă poate aduce o reziliență în fața
riscurilor și crizelor.

5.3 Propuneri; acțiuni, măsuri și politici necesare

După 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană România înregistrează încă un decalaj

mare. Pentru a diminua acest decalaj trebuie sprijinit sistemul educațional, dezvoltarea
competențelor digitale și economia privată, constituită în principal de sectorul IMM. Referitor la
sectorul IMM, sunt identificate două direcții majore de urmărit: impactul și contributivitatea
socio-economică.

Retrospectiv, rezultatele integrării economiei românești în cea europeană începând cu

anul 2007 au fost rapide și benefice. Din datele statistice furnizate de INS putem semnala că:

- creșterea economică a continuat în ritm susținut între anii 2007-2017 (PIB 2017/ 6,5%);
- rata șomajului a scăzut în continuare (3,4% în 2017);
- ponderea sectorului privat în PIB are oscilații nesemnificative (70,0% în 2017);
- rata inflației a scăzut în 2017 (1,8%);

Pagina 555 din 759

- ponderea exporturilor intracomunitare s-a majorat la 75,2% în 2016, tot mai multe produse
românești au ajuns pe piața europeană;
- intrările nete de ISD au atins în 2008 vârful istoric (9,496 mld. euro), creștere cu
30% față de anul anterior dar au fost urmate de scăderi semnificative până în 2017.

Activitatea instituțională, de stimulare și reglementare a mediului de afaceri și a sectorului

IMM, desfășurată detaliat la nivel guvernamental, de ministere, de Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală (ANAF), de alte agenții, asociații și patronate, este puternic dependentă de
serviciile digitale publice sau private. Această activitate are un rol extins, asuprala evoluției și
situației actuale a sectorului IMM și a mediului de afaceri din România.
Este foarte important să abordăm problema digitalizării la nivel de economie și de sector
privat, al IMM-urilor, ca o primă etapă pentru a crea o bună înțelegere și funcționare a contextului
general privind Digitalizarea economiei, îndeosebi la IMM-uri, Stimularea investițiilor,
Participare la Piața Unică Digitală, măsurile privind Portabilitatea, Geoblocarea, Platformele
digitale.

5.3.1. Evaluarea tendințelor

Continua evoluție tehnologică, dezvoltarea noilor servicii și a piețelor digitale sunt

tendințele principale care influențează major perspectiva economică și sectorul privat. Nu există
excepții. Libera circulație a datelor și accesul cu sau fără restricționare al acestora în spațiul UE
va stimula capacitatea de inovare și dezvoltare a afacerilor pentru start-up-rile din industriile
creative și întreprinderilor mici și mijlocii.

Evoluția numărului de întreprinderi active, după numărul de salariați, pe macroregiuni și

regiuni de dezvoltare este în scădere între anii referință 2008-2016, continuă și în prezent:

Tabel 5.28: Proiectele derulate în cadrul Axei Prioritare 3, POS CCE 2007-2016
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2006 2007 2008 2014 2015 2016
TOTAL 480323 520032 554967 507440 513850 527792
MACROREGIUNEA UNU 125691 137362 146751 131568 133446 138426
Regiunea NORD-VEST 66391 73070 78750 72444 73860 76982
Regiunea CENTRU 59300 64292 68001 59124 59586 61444
MACROREGIUNEA DOI 110539 118591 126393 111178 112159 115000
Regiunea NORD-EST 53140 57168 60898 53290 54132 55991
Regiunea SUD-EST 57399 61423 65495 57888 58027 59009
MACROREGIUNEA TREI 162427 176653 189422 181318 184438 189010
Regiunea SUD-MUNTENIA 50677 54924 59482 54764 55620 57083
Regiunea BUCURESTI -
ILFOV 111750 121729 129940 126554 128818 131927
Municipiul Bucuresti 103399 111531 117813 109064 109455 110926
Pagina 556 din 759
 MACROREGIUNEA PATRU 81666 87426 92401 83376 83807 85356
Regiunea SUD-VEST
OLTENIA 35392 37583 39780 36516 36694 37405
Regiunea VEST 46274 49843 52621 46860 47113 47951
Sursa: Prelucrări autor, date INS -Tempo

Rămân în atenție salturile în tehnologie, ultimul salt conceptual a fost adus de prima
tranzacție de mărfuri realizată în totalitate pe tehnologie blockchain, încheiată între China și
Singapore în luna decembrie a anului 2017. Alinierea tehnologică cu un sistem numit “Smart
Package” (“Pachet inteligent”) care va utiliza tehnologia blockchain pentru a urmări conținutul
pachetului, condițiile de mediu și locația, va crea noi cerințe dar și decalaje între competitori pe
piețe. Astfel lanțul economic, format din producătorii, furnizorii, prelucrătorii, distribuitorii,
comercianții cu amănuntul, autoritățile de reglementare și consumatori va obține acces la
informațiile cu privire la originea și starea produselor alimentare pe tot timpul tranzacțiilor lor.
Extinderea tehnologică va fi în 1-2 ani. Până în 2020, Comisia Europeană finanțează proiecte în
valoare de 340 de milioane de euro care ar putea dezvolta tehnologia blockchain. Deținerea și
numărul platformelor digitale va crea diferențierea. În Anexa 5: Documente de sinteză de la
conferința eCommerce Week 2018, UNCTAD, Geneva am atașat documete în privind subiecte
tratate la nivel global:
Brochure Conference on Internet of Things in Trade Facilitation;
Brochure Conference / Workshop on Blockchain;
Blockchain for Trade Facilitation in eCommerce Week.

Evoluția continuă a economiei digitale în întreaga lume și la nivel național necesită ca

indivizii să își poată afirma identitatea pentru a putea participa la această economie digitală.
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite oferă o țintă ambițioasă ca toți oamenii
să poată obține o "identitate juridică" până în 2030 (SDG 16.9). Cu toate acestea, astăzi, aproape
1 miliard de persoane nu reușesc să demonstreze cine sunt. Identificarea și operațiile electronice
devin obligatorii pentru IMM.
IMM-urile care vând online în România sunt doar 8%, faţă de o medie dublă la nivel
European şi doar 2% dintre firmele româneşti vând în afara ţării, faţă de circa 7-8% dintre afacerile
online europene. Existența a 2.000 de firme din România care vând sporadic pe eBay, una din cele
mai populare și facile platforme e-commerce, demonstrază potențialul redus românesc în comerțul
online. De altfel expansiunea ICO-urilor (Initial Coin Offering) folosite pentru a strânge capital în
vederea lansării unei monede digitale, faptul că firmele își vor putea vinde produsele și serviciile
direct pe Facebook sau Instagram, care testează o nouă funcție prin care utilizatorii pot efectua
plăți în aplicație, deschide o nouă perspectivă.

Pagina 557 din 759

 Faptul că un Startup Revolut, recent lansat şi în România, devine “unicorn” deschide o
perspectivă afacerilor noi. Prin acest serviciu utilizatorii deschid un cont curent în aplicație, pot să
efectueze transferuri locale și internaționale gratuite, să dețină și să schimbe 25 de monede în
aplicație folosind cursul de schimb interbancar și să cheltuie bani în întreaga lume, în 130 de
monede, folosind un card contactless VISA sau MasterCard. Revolut are în acest moment peste
25.000 de utilizatori în România pentru a le gestiona banii. În 2017 aceștia au cheltuit 3 milioane
de dolari și au economisit peste 150.000$ și au depășit 100.000 de utilizatori în România.
Combaterea proliferării și eliminarea conținuturilor digitale ilegale, copierea de conținut,
vor rămâne în jurisdicția statelor membre pentru protejarea operatorilor locali. Dar protejarea
conținutului digital, cel mai probabil industriile creative nu vor putea opta pentru mecanisme de
licențiere paneuropene, fiind greu de urmărit și eliminate unele incertitudini financiare pentru
operatorii economici. Deci statele membre vor adopta reglementările pieței produselor care
utilizează datele digitale în mod intensiv, stabilirea responsabilității în cazul prejudiciilor cauzate,
eventual instituirea unor măsuri asemănătoare cu cele la nivel european până 2020.

5.3.2.Măsurile și acțiunile pentru dezvoltarea serviciilor culturale și creative

Evoluția piețelor continuă să fie în extensie globală, să devină digitalizate, iar problemele
se pun pe întreg lanțul de acces la resurse, informație, producție, plăți, furnizare, pe fiecare verigă
în parte.
Investițiile combinate cu sectorul turismului vor avea un rol multiplicator, susținând
creșterea economică în alte sectoare precum transporturile, artizanatul și comerțul cu amănuntul,
determinând apariția unor oportunități multiple și diverse pentru dezvoltarea de noi afaceri mici.

Investițiile și inițiativele publice şi private

Cu greu identificăm inițiativele pentru investițiile publice pentru IMM-urile din sectorul
serviciile culturale și creative, care au o puternică dependența de mediul digital. Câteva ințiative,
cu efecte acoperitoare unui spectru mai larg de activități trebuie amintite:
- Inițiativa Camerei de Comerț și Industrie București - CCIB, „Lansarea programului de
internaționalizare a afacerilor IMM-urilor”.
- Inițiativa de organizare de către Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România –
LAPAR, federație cu reprezentativitate la nivel național a producătorilor agricoli din țară, care
a organizat miercuri, 23 mai 2018, în București, Conferința Națională a Agricultorilor, cu tema
”Agricultura – Prioritate Națională; se evidențiază de exemplu efectul în crearea de articole
vestimentare din lână naturală, de obiecte culturale, de artizanat, de către o parte din acești
întreprinzători. Fiindcă au participat 1.000 de fermieri din toate zonele țării, membrii

Pagina 558 din 759

 reprezentativi ai Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, aceștia pot multiplica
înzecit mesajul și inițiativa în ceea ce privește serviciie culturale și creative.

Finanțările publice şi programele suport

Pe baza strategiei Guvernului, - Direcţia de Antreprenoriat şi Programe pentru IMM -
DAPIMM administrează, gestionează, implementează, monitorizează şi derulează direct,
programele de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, a finanțărilor
publice şi programele suport derulate de MMACA. Lista acestora se regasește pe site,
http://www.imm.gov.ro/antreprenoriat-si-programe-pentru-imm .
Resursele pentru sectorul IMM pot fi alocate și prin programe gestionate și de alte instituții.
Exemplu este Programul Startup Growpad invită Startup-urile interesate să facă parte, să aplice
până în data de 3 iunie 2018, pe http://spherikaccelerator.com/startup-growpad/ cu expertiza
KPMG, în a oferi ajutor pentru dezvoltarea afacerilor.

5.3.3. Politicile publice

În contextul că Noul cadru legal și financiar pentru finanțarea 2021-2027 trebuie să fie
cât mai atractiv, trebuie actualizate prevederile strategice, iar unele propuneri de politici publice
preluate direct sau actualizate.
Astfel propunerea unor clase A, B de rating pentru activitățile IMM-urilor și serviciilor
trebuie sprijinită cu o măsură metodologică pentru definirea claselor de oportunități A-B pe semne
+ / -.
Propunerea unor clase nu este suficientă fără o mențiune metodologică:
‐ clasa A+ ‐ oportunitate clară;
‐ clasa A- ‐ oportunitate clară cu posibilitatea de a trece în clasa inferioară;
‐ clasa B+ ‐ oportunitate moderată, consolidată, cu posibilitatea de a trece în clasa superioară;
‐ clasa B - ‐ oportunitate moderată;
‐ clasa B‐ ‐ oportunitate moderată, cu posibilitatea de a trece în clasa inferioară,
O metodologie poate fi realizată pe analiza de factori și riscuri majore pusă în teorie și
practică de profesorul Cezar Mereuță și care a fost implementată software. Acest demers se va
înregistra printr-o politică propusă pentru evaluare, prin analiza de factori și riscuri majore.

5.3.4. Propuneri în context cu identificările și analizele efectuate

Dobândirea competențelor digitale și utilizarea noilor tehnologii sunt pașii necesari

pentru digitalizarea industriei și a serviciilor, transformarea digitală a economiei și a IMM- urilor.

Pagina 559 din 759

 Problemele identificate în evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a mediului de
afaceri indică că necesitățile urgente pentru activitatea IMM‐urilor autohtone țin de procesele de
management, capitalizare, tehnologizare, competiție corectă, asociere și internaționalizarea
activității.
Corelațiile între ”identificările și propunerile” menționate arată că există un sistem de
legături între elementele ce concură la dezvoltarea sectorului IMM, generat atât de numărul,
mărimea sau activitatea firmelor dar și de factori competitivi.
Propunerea ce se conturează ca mesaj la nivel instituțional, pentru nivelul strategic al
lui MMACA este de a orienta activitatea și managementul propriu pentru îmbunătățirea
activităților în patru direcții de coordonare și sprijin. În acest scop trebuie să se asigure creșterea
masei critice a IMM-urilor, a mărimii și activității acestora, a gradului de tehnologizare a
activităților și capacităților de participare în competiția pe piețe, mai ales cele digitale.
Cele patru direcții de coordonare și sprijin sunt:

 Management  masa critică a IMM‐urilor, -numărul mic întreprinderi active în

economie;
 Capitalizare  mărimea afacerii/companiilor, -lipsa celor de mărime mijlocie;
 Tehnologizare  structura sectorială, - în domeniile producției, serviciilor,
comerțului;
 Competiție  reziliența noilor afaceri, - greutatea în asociere și participare la
export, pe piețe externe, internaționalizare.

În contextul economic românesc, mai slab competitiv și calitativ, rezistența scăzută în timp
pe piață sau dispariția de pe piață în primul an de la înființare, implicarea în activități ușoare,
de intermediere comercială în raport cu activitățile productive și lipsa serviciior prestate
întreprinderilor, lipsă de activitate sustenabilă, în formă continuată, numărul redus de
angajați, devin caracteristici generale ale sectorului IMM, inclusiv pentru serviciile culturale și
creative.
Propunerile desprinse din analiză sunt prezentate pe principalele trei domenii de acțiune:

Legislativ /fiscal
Legislația Antreprenoriat și Programe pentru IMM este menționată pe site MMACA la
adresa http://www.imm.gov.ro/antreprenoriat-si-programe-pentru-imm. Sunt necesare și propuse:
1. Actualizarea legislației privind comerțul, achizițiile, plățile, semnătura
electronică.
2. Legislația privind impozitarea, taxarea, protecția consumatorului, propietatea
intelectuală.
3. TVA redus pentru serviciile culturale și creative, măsură menită să sprijine
înființarea de întreprinderi, ocuparea forței de muncă în rural, stabilitatea în țară a
Pagina 560 din 759
 populației active. Aplicarea unei cote reduse a TVA de 9% pentru serviciile
culturale și creative ar genera un impact pozitiv de sute de milioane de lei la
bugetul de stat până în 2021, care ar compensa și scăderea de TVA.
4. Legislație și finanțare pentru acces larg la educație pe cerințele angajatorilor, limbi
străine, abilităţi tehnice și informatice, lucru proiecte, comunicare.
Instituțional
1. Evaluarea mărimii pietei interne, cu accent pe comerțul electronic și a
ecosistemului, incluzând potențialul real de creștere.
2. Identificarea țintelor și obiectivele strategice pentru digitalizarea IMM-urilor,
digitalizarea serviciilor și comerțul electronic, cu accent pe participarea globală.
3. Inițiativa dezvoltării și lansării cadrului de informare și funcționare a unei piețe
naționale B2C și a unui sistem de hub național pentru comerțul electronic în
mediul rural. Crearea unei piețe extinse de consumatori pentru comerțul
electronic.
4. Măsuri pe termen scurt pentru orientarea economiei pe domeniul digital,
transformarea digitală si recuperarea decalajelor față de Uniunea Europeană, prin
tehnologie, comunicații, educație, accesibilitate și circulație rapidă pe toate
domeniile.
5. Facilitarea creerii și înregistrării mărcilor naționale (brand-uri).

Operațional
Programele naţionale derulate de DAPIMM și Programele naţionale cu finanţare de la
bugetul de stat se regăsesc afișate pe site MMACA la adresa
http://www.imm.gov.ro/antreprenoriat-si-programe-pentru-imm. Adăugăm la acestea câteva
propuneri generate din analizele studiului prezent:
1. Crearea unui hub național pentru comerțul electronic adresat sectorului IMM cu
precădere pentru a-i facilita dezvoltarea și participarea pe piețele globale.
2. Integrarea și interoperabilitatea ințiativelor și operațiunilor de comerț electronic.
3. Activarea și crearea de sisteme adiționale de contractare, achiziții, plată și livrare.
4. Utilizarea unui set de indicatori de performanță (KPI) standardizați.
5. Măsuri pe termen lung pentru înțelegerea impactului economiei digitale, legislație
a pieței și subvenții naționale, analiza riscurilor, influenței și impactul crizelor,
consecvența în sistemele de plată și taxe implementate, eliminarea birocrației
excesive, creditare și garantare în afaceri.
Propunerile vin în contextul strategiilor și al studiilor BNR, IER, PIAROM, INCFC,
inclusiv a unui studiu care a fundamentat principalele obiective specifice și direcții de acțiune pe

Pagina 561 din 759

termen scurt, mediu și lung ce ar trebui să stea la baza politicilor naționale și strategiilor locale în
domeniul culturii, respectiv ”Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului național
pentru perioada 2014-2020”, componentă majoră în SCC.
Propunerea 1 a căpătat consistență în urma vizitei avute la laboratorul tehnologic CETTI,
cluster-ul Electronic Innovation Cluster (ELINCLUS). Link-ul cu versiunea digitală a catalogului
membrilor cluster-ului este: http://elinclus.ro/membri/, iar pagina web a site-ului este
www.elinclus.ro. Aceasta este modalitatea recomandată de la pregătire student, acesta i-a contactul
cu tehnologiile moderne, experimentează în cercetare, apoi după absolvire cunoaște mediul de
cercetare, tehnologia, poate începe o activitate și are sprijinul dotării din cluster pentru activitatea
desfășurată. Abia după ce atige o sustenabilitate ridicată poate opta pentru dotări tehnologice
proprii. Clusterul asigură în acelasi timp parteneriate, proiecte și informare la zi pe domeniul
cercetării.
Propunerea 4 are ca argument și numeroasele studii efectuate de diverse entități; de
exemplu Proiectul CDIS -Culture for Development Indicators al UNESCO, este gândit pentru a
livra un set inovator de instrumente care să permită construcția și analiza unui număr de 22 de
indicatori relevanţi pentru contribuția multidimensională a culturii în procesele de dezvoltare.
Pentru prima dată în România CDIS va permite măsurarea contribuției culturii la procesele de
dezvoltare durabilă, din perspectiva a 7 ținte de dezvoltare durabilă pe: economie, educație,
guvernanță, participare socială, egalitate de gen, comunicare și patrimoniu.
Referitor la Propunerea 5, putem concluziona sintetic, că din punct de vedere logistic și cu
privire la legislația aplicabilă comerțului electronic, deoarece acesta devine modalitatea majoră
de valorificare a industriilor creației, producției de bunuri și servicii culturale și creative, că
acesta este reglementat la nivelul UE prin Regulamente și Directive, transpuse în legislația
națională, cadrul normativ acoperind întreg spectrul de probleme. În contextul Pieței Unice
Digitale, noi propuneri legislative sunt puse în discuție (este necesar un update la legislație
consumatori, inclusiv garanții etc.).
O legiferare suplimentară la nivelul RO riscă să genereze, cel puțin, următoarele efecte:
i. fragmentarea dreptului aplicabil în acest domeniu,
ii. suprapuneri și contradicții cu risc de infrigement,
iii. discriminare în raport cu comercianții tradiționali, comercianții din alte state
membre, precum și comercianții din afara UE;
În legislația românească există câteva reminiscente legislative, dinaintea aderării României
la Uniunea Europeană, reminiscențe care nu sunt în acord cu legislația europeană. Un astfel de
exemplu este așa numitul ”preț de referință” din OG 99/2000, despre care Curtea de Justiție a
Uniunii Europene a statuat expres, în cazul Belgiei, că nu este în acord cu legislația europeană și

Pagina 562 din 759

prin urmare prevederile legale respective trebuie eliminate, problematica fiing acoperită de o
Directivă. Statele membre care mențin astfel de prevederi riscă proceduri de infringement.
Evitarea suprareglementării și / sau crearea unor autorități de certificare sau a unor “black list”
ar aduce România pe poziția de a fi singurul stat membru care ar înființa o astfel de autoritate,
situație care ar putea genera efectele subliniate mai sus. Din 2010, Asociația Română a
Magazinelor Online (ARMO) reprezintă magazinele online din România și susține interesele
membrilor săi. ARMO a elaborat Codul de Bune Practici ale Magazinelor Online și un program
de atestare a magazinelor online din România, în conformitate cu acest Cod de Bune Practici.
Comercianții din afara UE beneficiază de o serie de avantaje concurențiale neloiale – nu sunt
reglementați, nu oferă garanție pentru produsele comercializate consumatorilor români, nu sunt
sancționați, multe produse nu respectă normele de securitate, iar coletele sunt trimise cu titlu de
gift pentru a evita plata TVA-ului și a taxelor.
Tot la nivel operațional, productivitatea muncii, exportul, rentabilitatea comercială,
economică și financiară, marja de profit, numărul de angajați, sunt alți indicatori care clasifică
activitatea sectorului.

5.4 : Concluzii, propuneri și recomandări

Concluziile generale se desprind pe fondul importanței tot mai mari a sectorului IMM în
viața socio-economică a țării, a rolului digitalizării și sectorului servicii culturale și creative și a
cerințelor și perspectivelor naționale, europene și globale spre care merge societatea, economia și
viața.
Concluziile rezultate din corelațiile între ”identificări și propuneri” arată că există un
sistem de legături între elementele ce concură la dezvoltarea sectorului IMM, legături generate atât
de numărul, mărimea sau activitatea firmelor dar și de factori competitivi:
• Management  masa critică a IMM‐urilor;
• Capitalizare  mărimea a afacerii/companiilor, lipsa celor de mărime mijlocie;
• Tehnologizare  structura sectorială în domeniile serviciilor, comerțului;
• Competiție  reziliența noilor afaceri, greutatea în asociere și internaționalizare.
În contextul economic românesc, se impune semnalarea câtorva probleme identificate:
- necesitatea consensului la cerințele europene ale economiei,
- deschiderea și transparența economiei, coerența tehnologică și națională,
- integrarea și adoptarea standardelor europene, participarea la Piața unică digitală.
Țările dezvoltate, UE, ONU, acordă o atenție tot mai mare creativității, care generează o
valoare adăugată și profitabilitate în creștere. Industriile creative generează noi nișe și segmente
de piață, adresându-se tuturor tipurilor de consumatori. De asemenea, aceste industrii generează

Pagina 563 din 759

noi locuri de muncă sustenabile, cu un nivel de pregătire superioară. În acest context, industriile
bazate pe propietate intelectuală, copyright, înseamnă pentru economie locuri de muncă și creștere
economică.
Domeniul cultural și creativ nu reprezintă un loc rezervat elitelor, ci un catalizator al
energiilor creative, un instrument care activează conştiinţa civică, instrument al păcii, un spaţiu
unic în care sentimentul identității, apartenenţei şi contribuţia personală spre mai-bine se
stimulează reciproc. Știința urmată de digitalizare unește societatea, serviciile culturale și creative
au șansa să îmbunătățescă acest câștig al umanității.
La nivel global un studiu publicat de Bloomberg, UBS Group AG şi Art Basel, arată că
doar un procent din artişti, ale căror lucrări au fost scoase la licitaţie dețin două treimi din vânzările
totale de obiecte de artă. Piaţa de obiecte de artă este deținută de, SUA cu 42% din valoarea
vânzărilor, urmată de China cu 21% şi Marea Britanie cu 20%, într-un context în care vânzările
globale de artă au crescut anul trecut cu 12% până la 63,7 miliarde dolari. potrivit Raportului Pieţei
de Artă din România realizat de casa de avocatură Popovici Niţu Stoica & Aso­ciaţii şi de Institutul
de mana-ge-ment al artei Artmark, piaţa licitaţiilor de artă este dominată de pictură, 60%, grafica
3.6%, sculptura 1,7% şi fotografia 0.01%, aproape inexistente. Piaţa românească de artă era de 15
mil. de euro în 2015, după cinci ani consecutivi de creştere și urmează acest trend, insuficient și
inexact contabilizat.
Globalizarea a fost asociată inițial cu eliminarea barierelor comerciale și a creșterii
fluxurilor comerciale internaționale. Raportul Comisiei privind evaluarea intermediară a Fondului
european de ajustare la globalizare (FEG)67 {COM (2018) 297 final}, precizează instrumente
pentru a aborda ocuparea forței de muncă și dimensiunile sociale ale provocărilor schimbării
structurale. De la începutul anilor 1990, evoluțiile tehnologice au condus la revoluția tehnologiilor
informației și comunicațiilor (TIC), reducând drastic costurile de mișcare a ideilor.
Revoluția TIC a permis companiilor să segmenteze producția și să externalizeze multe
etape către țările în curs de dezvoltare pentru a reduce costurile.
Transferul de cunoștințe de la țările industrializate la cele în curs de dezvoltare a condus la
erodarea bazei industriale a primelor, producția a fost cea mai expusă unor astfel de activități de
offshoring. Offshoring-ul și externalizarea activităților de producție au condus în țările ofertante
la pierderi de locuri de muncă pentru lucrătorii mai slab calificați, ducând la încetinirea întregului
sector în țările industrializate.
În acest context apare necesitatea unei strategii de digitalizare a României, a economiei, a
mediului privat și guvernamental, a mediului digital, cu priorități pe fiecare sector ministerial.

67
European Regulatory Adjustment Fund (EGF), European Globalization Adjustment Fund (EGF)
Pagina 564 din 759
 Strategia legată de imperativul informatizării și interoperabilității prin digitalizare, ca bază
pentru creșterea economică, a calității serviciilor către cetățeni și firme, este necesară, fiind
transcedentă strategiilor în derulare și care nu punctează sinergic între sectoare și domenii, către
cerințele societății moderne, societate orientată digital și pe perspectivele de viitor.
Necesitatea acestui demers este argumentată și de întârzierea elaborării Strategiei de
securitate cibernetică a României și impactul puternic al noilor reglementări europene care vin cu
termene de aplicare în luna mai 2018, GDRP, NIS, Protecție Propietatea Intelectuală - PI.
Concluziile se desprind pe fondul de informații creat de identificarea problemelor,
propunerii de acțiuni, măsuri și politici publice, a cerințelor și perspectivelor evidențiate.
Se impune:
- instituționalizarea activității de monitorizare a traiectoriei IMM-urilor și de analiză a
absorbției acestora pe piața digitală, a comerțului electronic, prin utilizarea unei
metodologii și a unor instrumente, cu respectarea criteriilor formale pentru
credibilitate, fidelitate, validitate și relevanță.
- Necesitatea realizării unor baze de date longitudinale care să permită studierea
fenomenului în timp (rata de rămânere activă, la un moment dat, este un indicator
relevant, el fiind afectat de variabile exogene, care țin de evoluția economiei.
Serviciile culturale și creative trebuie să fie rodul unei industrii culturale și creative.
Dimensiunea transversală a oricărei politici la nivel regional trebuie să adopte o strategie pe latura
culturală și creativă. Astfel Programul Creative Europe68 își propune să sprijine sectorul
audiovizual, cultural și creativ european. Conferința privind arhitectura și mass-media din 14 și 15
mai 2018, este organizată cu sprijinul programului Creative Europe. MMACA trebuie să se
implice activ pentru promovarea și încurajarea sectorului, să participe la numeroasele lansări de
programe cu finanțare, unele derulate în cursul anului 2018
(https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/calls_en). Programul Europa creativă este
împărțit în două subprograme ”Cultura și MEDIA” și este susținut de o componentă trans-
sectorială orientată explicit pe tema în dezbatere: "schimbul trans-național de experiențe și know-
how în legătură cu noile modele de afaceri”, precum și cu activități de învățare din experiența
reciprocă. De asemenea, va sprijini crearea de rețele între organizațiile culturale și creative și
factorii de decizie naționali, acțiuni legate de dezvoltarea sectoarelor culturale și creative,
promovarea rețelelor digitale.
Convergența reală a economiei către media Uniunii Europene rămâne de asemenea o
cerință prioritară, de fond. Concluziile etapelor anterioare ale studiului, arată că, preluarea

68
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/
Pagina 565 din 759
condițiilor, cerințelor de convergență digitală, rămân în continuare obligații de perspectivă,
salturile calitative necesitând alocare de timp și resurse pentru:
1. saltul calitativ în domeniile menționate de indicatorul DESI;
2. asimilarea cât mai largă a tehnologiilor moderne;
3. stimularea IMM-urilor creative și inovatoare şi valorificarea finanțărilor UE;
4. un ritm înalt de dezvoltare, 5% anual, bugetarea educaţiei (6%), pentru CDI(2%);
5. însuşirea cunoştinţelor TIC detoată populaţia activă;
6. crearea unei structuri instituționale integratoare „Economia și societatea digitală”.
În structura economiei digitale și a statului digital poziția centrală este ocupată de
sectorul IMM –urilor, toate sectoarele fiind susținute de o infrastructură și servicii cu precădere
digitalizate, cu un rol primordial alocat educației și sănătății. IMM-urile reprezintă peste 99% din
totalul de companii dar aduc doar 50% din valoarea adăugată, față de circa 57% în UE.
Parcursul de unde suntem și cerințele prioritare, la perspectivă, este lung și costisitor. La
nivel european sunt numeroase inițiative și finanțări la care participarea românească este minimă.
Amintim astfel ”Innovation and Cultural Heritage” - High-level Horizon 2020 Conference69, ce a
avut loc în 20 martie 2018 www.europanostra.org, o conferință cu discuții publice cu privire la
obiectivele cercetării și inovării europene pentru politica de patrimoniu cultural după 2020. În
același context vor fi discuțiile la Brussels, la Conferința Business, Communications + Culture,
din 1 noiembrie 2018, sau numeroase planuri, târguri și proiecte culturale organizate cu prilejul
Centenarului României.
Propunerile de ‘măsuri și politici’ pentru digitalizarea IMM-urilor și a serviciilor ‘culturale
și creative’ vizează aspectele privind dezvoltarea intensă într-un mediu digital prin trei cerințe
prioritare:
• accesul digital facil pentru întreprinderi și consumatori la bunurile și serviciile digitale;
• crearea mediului digital, a condițiilor adecvate de concurență echitabile;
• crearea economiei și societății digitale și maximizarea potențialului de creștere.
Contextul tehnologic, economic și factorii de perspectivă pentru IMM și cerințele
sectorului IMM și a mediului de afaceri pot fi rezolvate prin politicile publice propuse pe fondul
problematicii, ca strategie și pe partea de evaluare a strategiei și monitorizare a indicatorilor.
Setul de propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune la nivelul MMACA,
permite acoperirea problemelor strategice, organizatorice, de finanțare și dezvoltare sustenabilă.
Unele, ce ar putea fi susținute pentru planificarea bugetară multianuală în cadrul Preșidenției
României pentru consiliul UE în anul 2018, au fost prezentate în cadrul Modulului 3 al proiectului,

69
http://www.europanostra.org/events/innovation-cultural-heritage-high-level-horizon-2020-conference/
Pagina 566 din 759
„Analiză cu privire la evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a mediului de afaceri din
România”,
Economia digitală este obiectivul îmbrățișat atât de UE, ONU, OECD, care au identificat
la nivel global trei cerințe de îndeplinit în primul rând prin digitalizare:
- creștere capacitate productivă, tehnologică și competitivitate;
- creare de locuri de muncă și o economie digitală orientată și spre bioeconomie;
- export/import, creștere economică și colaborare prin comerț electronic și servicii digitale.

5.4.1. Lecții învățate

Prima lecție învățată este dată de tehnologie; saltul fără precedent în domeniile
comunicațiilor, informației, al roboticii, inteligenței artificiale, nanoștiințelor și noilor concepte
legate de digitalizarea economiei, internet și serviciile adiacente digitale.
A doua lecție este legată de schimbarea socială generată de tehnologie, educația și noile
deprinderi legate de tehnologia informației, noile cerințe pe piața muncii, schimbarea modului de
operare în societate.
A treia lecție este dată de mobilitate, în domeniul comunicațiilor și a dispozitivelor
respective, de mobilitatea și circulația persoanelor, a pieței muncii, circulația mijloacelor
financiare, a capitalului și a produselor și serviciilor prin comerțul electronic.
A patra lecție vine pe planul socio-economic-politic prin globalizare, cooperare pe mari
regiuni (acorduri economice și comerciale la nivel european, asiatic, american și african). În acest
punct trebuie menționat creșterea unui nou pol economic, inițial ca piață, dar foarte curând și ca
furnizor, pe continentul african. Exemplificăm cu țări ca Egipt, 80 milioane locuitori, Algeria 200
milioane locuitori, Kenya, etc. care au un ritm mare de dezvoltare, atrag investițiile internaționale.
Cultura înseamnă a construi, deci creativitate, a merge mai departe, înseamnă cunoaștere
şi a căuta în permanenţă valorile lumii în care trăim, cum să le facă cunoscute și să fie utilizate la
scară mai performantă. Tehnologia, digitalizarea au schimbat fața culturii, nivelul și potențialul de
creativitate. Societatea nu mai este astăzi imaginabilă fără beneficiile acestor salturi tehnologice,
structurale și conceptuale, deci digitalizarea în sine, activitățile și serviciile digitale nu mai sunt o
provocare și au devenit condiționări.
Mesajul final rămâne ”Dezvoltare – Modernizare - Digitalizare”, legătura celor trei
principii directoare se poate traduce prin ”Tehnologizare – Mobilitate - Informatizare”.

Pagina 567 din 759

 5.4.2. Politicile publice propuse

Politicile publice propuse au rolul de a ajuta implementarea și derularea strategiei,

evaluarea și monitorizarea rezultatelor, adresându-se și la nivel de firmă, IMM, pentru conducerea
sustenabilă și urmărire indicatori.

5.4.2.1. Politicile publice propuse pe fondul strategiei sectorului IMM

Politicile publice au rolul de stabilire a cadrului și a modului de aplicare. Au fost

identificate pentru a fi propuse:
1. Politica de digitalizare accentuată – o măsură pe termen scurt,
2. Politica de promovarea externă a IMM-urilor – o măsură pe termen lung,
3. Politica de finanțare, asigurare și garantare a IMM-urilor – o măsură pe termen mediu,
4. Politica pentru Educație și Antreprenoriat – măsură pe termen lung.
Politicile propuse generează un set de oportunități pentru serviciile culturale și creative,
pentru înființarea, dezvoltarea și adaptarea afacerii la comerțul online și cel transfrontalier.
Structura industriei și serviciilor creative din Anexa 6, IC Industrii creative (Industry
Copyright), completată cu Structura IC – interdependente din România +23 subramuri, Structura
IC – parțiale din România + 29 subramuri, Structura IC – nededicate din România +10 subramuri,
arată impactul masiv al sectorului în toată economia, în majoritatea ramurilor ei.

5.4.2.2. Politicile de evaluare a strategiei și monitorizarea

indicatorilor
Cerința legată de existența unui set de politici de supervizare a stadiului prezent și viitor
de parcurs al strategiei și sectorului IMM, se constituie pe faptul că singurele soluții pentru
viabilitatea IMM-urilor constau tocmai în finanțare, asigurare și garantare, înțelegerea impactului,
evaluarea și monitorizarea indicatorilor proprii și a celor strategici. Avem două categorii de
politici.
A. Politica managerială pentru conducerea sustenabilă a firmei
Trei tipuri de politici din punct de vedere economic, fiecare cu o rată/indicator de control,
pot constitui suportul de management performant și evaluare:
1. Politicile salariale: ponderea cheltuielilor salariale în valoarea adăugată;
2. Politicile de îndatorare la bănci: ponderea cheltuielilor financiare în cifra de afaceri;
3. Politicile de piață și solvabilitatea: ponderea plăților restante în cifra de afaceri.

Pagina 568 din 759

 Teoria dar și practica au demonstrat faptul că performanța globală este dată de
profitabilitatea și capacitatea de plată a agentului economic și este determinată în proporție de
peste 70-80 % de aceste politici.
Definirea și urmărirea unei astfel de politici manageriale care să înglobeze cele trei puncte
este sustenabilă și absolut necesară. Ea este în acord cu definiția IMM-urilor care se referă la trei
caracteristici principale: numărul de angajați, bilanțul +/- și cifra de afaceri anuală70. Politica
propusă ar constitui un mecanism de evaluare valabil pentru tot spectrul de IMM-uri, pentru
participarea în competiții, la finanțări, proiecte sau top-uri.
B. Politică publică de urmărire a țintelor strategiei MMACA
Țintele din strategie trebuie reactualizate valoric și corelate cu cel puțin într-o politică
publică.
Tabel 5.29: Gruparea țintelor din strategie în politică de monitorizare
Nr. Grupe indicatori parte în politici Indicatori și ținte valorice
publice
1 Ținta IMM-uri active economic Depãșirea pragului de 670.000 de IMM-uri active
în economia României
2 Ținta densitate IMM Creșterea cu peste 50% a densitãții IMM-urilor
active
3 Ținta valoarea adãugatã brutã Crearea unei VAB totale a IMM-urilor de 11.200
(VAB) a IMM milioane euro, în perioada 2013 - 2020
4 Ținta angajați în IMM-uri Depãșirea pragului de 3,2 milioane de angajați în
IMM-urile active din economia României
5 Ținta productivitatea Creșterea cu 15% în anul 2020, fațã de 2013
muncii/salariat

Urmărirea țintelor strategiei IMM-urilor impune:

- gruparea indicatorilor strategiei într-o politică publică orientată pe ținte reprezentate
valoric prin indicatori. Această activitate cade în sarcina MMACA cu rolul de sinteză,
dar este una la care trebuie să contribuie și ceilalți parteneri din mediul instituțional
și privat (ministere, agenții de dezvoltare, camere de comerț, fonduri, patronate).
- introducerea de noi elemente de analiză sau indicatori: gradul de concentrare al
industriilor creative pe regiuni și principalele centre urbane (cartografieri), impactul
unor factori externi de influență, corelația dintre oferta de servicii culturale și creative
și puterea de cumpărare a populației. În cadrul statisticilor internaționale
EUROSTAT, România se plasează în categoria țărilor cu creșterea PIB superioară
mediei, industria creativă la de 5,4% - 5,5% pondere în PIB, iar din punctul de vedere
al forței de muncă, contribuția industriei creative în România de 4,2% este inferioară
mediei internaționale de 5,9%. Surprinzător din punctul de vedere al productivității
muncii industriilor creative, România se află pe locul șase 133%, mult peste media

70
http://por2014-2020.adroltenia.ro/wp-content/uploads/2016/01/10-Ghid-privind-definirea-IMMurilor-RO.pdf
Pagina 569 din 759
 internațională de 100%, având o valoare superioară unor state precum Coreea Sud,
SUA, China.
- urmărirea indicatorilor DESI (Digital Economy and Society Index) ai Comisiei
Europene, care reflectă atât gradul de digitalizare al economiei cât și al,
componentelor societății și serviciilor digitale. Activitatea este în sarcina AADR pe
domeniul digitalizării, dar MMACA are rolul de sinteză pe domeniul sectorului IMM
și împreună cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC),
care realizează anual „Barometrul de Consum Cultural 2017 pentru serviciile
culturale și creative. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: identitate, patrimoniu
și practici culturale este tema anului 2017.

5.4.3. Propuneri și recomandări

O caracteristică economică a industriilor digitale, culturale și creative se referă la faptul

că, fiind sectoare economice de nișă, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) pot asimila foarte ușor
tehnologiile și activitățile. Propunerile și recomandările specifice cu privire la direcțiile de acțiune
pentru sectorul IMM al industriilor și serviciilor culturale și creative constau în:
- Valorificarea unicității culturale naționale, deoarece ne confruntăm cu o foarte slabă
valorificare în multe domenii, ceea ce poate deschide un front de activitate cu specific
orientat pentru sectorul IMM și serviciile culturale și creative.
- Promovarea identității culturale și creative naționale, sprijin financiar și logistic dat prin
organizarea de hub-uri și târguri de promovare a industriei și creației de profil, cu mesajul
prilejuit de aniversarea Centenarului ”cine suntem, ce avem, ce am creat, ce oferim”. Astfel
de activități deja sunt susținute și prin finanțări europene și au nevoie doar de un cadru
logistic și un mic sprijin pentru a fi demarate și accesate finanțările disponibile,
- Promovarea IMM-urilor și a antreprenoriatului, ca măsură ce constitie soluția de
dezvoltare în perspectivă. Generarea de către autoritățile locale sau regionale, a unor
proiecte (manifestări, târguri de consum, structuri asociative de suport și promovare), care
ar permite crearea unor parteneriate public-private între autorități, presă, muzee,
universități, organizații, care să genereze obiectul muncii și desfacerea pentru sectorul de
IMM-uri antrenat în serviciile culturale și creative.
- Promovarea setului de Politici publice propuse pentru sectorul IMM. Setul conține patru
direcții de acţiune. Acestea sunt aliniate și cu politicile publice recomandate pentru
îmbunătățirea capacității participării României la Piața Unică Digitală și două politici, de
evaluare și monitorizare a strategiei și a indicatorilor IMM.

Pagina 570 din 759

 - Orientarea consumatorului intern pe produse şi servicii culturale și creative locale, ca o
cerință subînțeleasă politicilor propuse, deoarece rolul acestora este și de catalizator social
și cu alte domenii sau ramuri economice naționale.
- Orientarea învățământului profesional și tehnic spre meserii adecvate spiritului, cerințelor
și potențialului național, pentru a suplini lipsa de forță de muncă prin emigrație,
îmbătrânirea și masiva scădere a populației.
- Utilizarea și Valorificarea studiilor de piață făcute de mediul privat și alte instituții.
- Relațiile externe ale României, reprezentanțele comerciale și ambasadele să abordeze o
secțiune dedicată promovării culturii, creativității, mobilității naționale, astfel ar crește
rolul, impactul și interesul pentru serviciile culturale și creative și digitalizare.
Impozitarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, a creației are un impact
deosebit în sustenabilitatea și rolul social economic al sectorului studiat. Modificările aduse
Codului fiscal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2018 aduc un impact deosebit asupra
regimului juridic al obligațiilor fiscale ce se nasc din realizarea unor venituri din valorificarea
drepturilor de proprietate intelectuală. Dispozițiile legale privitoare la impozitarea veniturilor din
drepturi de proprietate intelectuală, mai coerente și accesibile, cota de impozitare este de 10%,
reținerea la sursă, calcularea, reținerea și virarea impozitului pe venit de către plătitorul de venit,
plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), au clarificat elemente confuze pentru
contribuabili și autorități fiscale.
Anul 2018 este anul Centenarului României, este Anul european al Patrimoniului, este anul
când vom prelua la finalul lui Preșidenția Consiliului Europei, deci cu atât mai mult va fi vizibilă
România și necesar impactul pozitiv, consistent cantitativ și calitativ, generat de ”Serviciile
culturale și creative” și ”digitalizarea IMM-urilor”.

Pagina 571 din 759

 Bibliografie
Dungaciu D., Iuga V, Stoian M. (coord.), „7 teme fundamentale pentru România”,
2014,ISBN 978-606-635-5
Iuga V, Nicola M. şi Radu R. (coord.), „România Transatlantică”, 2016, ISBN 978-973-
32-1016
Vãcãrel, I, „Cunoaște România - Retrospectiva 2007-2013”, 2016, ISBN 978-973-27-
2690-7
Zaman, Gh., “Economia digitală”, în ”Societatea informațională – Societatea
cunoașterii (Concepte, soluții și strategii pentru România)”, 2001, Coordonator Acad. F.Gh.
Filip, în Editura Expert, ISBN 973-8177-42-1, 2001, pag.405-410.
„Doing Business 2015. Going Beyond Efficiency. Economy Profile 2015 – Romania.
Comparing Business Regulations for Domestic Firms in 189 Economies”, World Bank Group
Flagship Report, Washington, 2014, http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/
documents/inta/dv/wb_full_report_/wb_full_report_en.pdf
„CEE region’s fastest convergence is happening in digitalisation”, 2017, ERSTE,
https://www.erstegroup.com/en/news-media/news-views/2017/06/22/cee-digitalisation-alias
„Digital Economy Compass”, Statista, april 2017, http://static2.statista.com/download/
pdf/Statista_Digital_Economy_Compass_2017.pdf
”Maximizing the development gains from e commerce and the digital economy”,
http://unctad.org/meetings/en/SessionalDocuments/tdb_ede1d2_en.pdf
„The Global Competitiveness Report 2016-2017. Insight Report”, World Economic
Forum. Full Data Edition. Geneva, Swizerland, 2016
„România - 10 ani în uniunea Europeană”, Raport IER, 2016, http://ier.ro/sites/
default/files/pdf/Raport-Romania-10-ani-in-UE-online.pdf
”Strategia Agenda Digitalã pentru România 2020” https://ec.europa.eu/epale/sites/
epale/files/strategia-nationala-agenda-digitala-pentru-romania-20202c-20-feb.2015.pdf
”Stategia Uniunii Europene pentru Agenda Digitalã (COM(2010)2020) și Piaţa Unică
Digitală”, https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital-single-market_en
„Strategia de dezvoltare a României ȋn următorii 20 ani, 2018-2038”, 6 Vol, Academia
Română, http://www.acad.ro/strategiaAR/strategiaAR.htm
”UNCTAD B2C E-Commerce Index 2017, ICT Policy Section, UNCTAD”,
http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/ier2017_en.pdf
„World Development Report”, World Bank, Oxford University Press, http://documents.
worldbank.org/curated/en/896971468194972881/pdf/102725-PUB-Replacement-PUBLIC.pdf

Pagina 572 din 759

 ”WORLD ECONOMIC SITUATION AND PROSPECTS AS OF MID-2017”,
https://www.un.org/development/desa/dpad/publication/world-economic-situation-and-prospects
-as-of-mid-2017/

STUDII și LUCRĂRI
Copyright și Creativitate. O sursă de creștere economică și creare de locuri de muncă,
http://www.culturadata.ro/wp-
content/uploads/2017/11/2017_Caietele_Culturadata_Vol2_2017.pdf, studiu realizat în cadrul
proiectului Contribuția Sectoarelor Culturale și Creative la Economia Națională.
„Contribuția economică a industriilor bazate pe copyright în România”, Oficiul Român
pentru Drepturi de Autor, Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii (în prezent Institutul
Național pentru Cercetare și Formare Profesională), autori Cătălin Dărășteanu, Delia Mucică,
Rodica Pârvu și Gheorghe Zaman, Editura Fundației Pro, 2008; 2010
„Copyright + Creativity = Jobs and Economic Growth. WIPO Studies on the Economic
Contribution of the Copyright Industries”, World Intellectual Property Organization, 2012;
Cartea albă privind viitorul europei, 2017, Comisia Europeană, COM(2017) 2025
https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-
political/files/cartea_alba_privind_viitorul_europei_ro.pdf
“CAPITALUL PRIVAT ROMÂNESC – EDITIA A III-A 2017” PIAROM,
https://www.piarom.ro/analiza-capitalul-privat-romanesc-editia-a-iii-a/
Cultural Plan for Brussels, https://rabbko.be/uploads/Publications-ies/Cultuurplan_Plan-
culturel/cultural_plan_for_brussels_EN.pdf
V.Gaftea (coordonator), A. Ioniță, I. Nițu, I. F. Popa, 2018, România şi Piaţa Unică
Digitală a Uniunii Europene. Oportunităţi şi provocări, ISBN online: 978-606-8202-59-4,
București, http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS%202017_Studiul_3_FINAL.pdf ,
Studii de Strategie și Politici SPOS 2017 ale Institutului European din România
„Guide on Surveying the Economic Contribution of the Copyright-Based Industries”,
World Intellectual Property Organization, 2012;
F. Neagu, F. Dragu, A. Costeiu, 2016, BNR, Caiete de studii Nr. 42, După 20 de ani:
schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste. ISSN 1584-0883
( online)
Raport social al ICCV 2017, Starea socială a României, Calitatea vieții: situația actuală
și perspective pentru 2038
„Unde și ce exportăm și de unde importăm cultura: Analiza balanței comerciale a României
în domeniul culturii”, Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, 2010.

Pagina 573 din 759

 Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
şi îmbunătățirea mediului de afaceri din România ‐ Orizont 2020” ,

DOCUMENTE ȘI RAPOARTE GLOBALE, EUROPENE SAU NAȚIONALE UTIL SĂ FIE

ÎN ATENȚIA DECIDENȚILOR PENTRU ECONOMIE, IMM-URI ȘI DIGITALIZARE:
- Raportul World Economic Situation and Prospects 2018 al ONU,
- Rapoartele de la Summitul firmelor mici și mijlocii europene, SME Assembly la Tallinn, derulat la
invitația Comisiei Europene și a Președinției Estone a Consiliului UE,
- Raportul e-Commerce and the Digital Economy la UNCTAD, Geneva 5-6 oct. 2017,
- INFORMATION ECONOMY REPORT 2017, DIGITALIZATION, TRADE AND
DEVELOPMENT, http://unctad.org/en/PublicationsLibrary/ier2017_overview_en.pdf,
- Lucrările ”25th International Input-Output Conference & 7th Edition of the International School of
I-O Analysis ”, Iunie 19-23, 2017, Atlantic City, New Jersey, USA.
- Rapoartele EUROSTAT și publicările de statistici culturale,
- Studiul de strategie şi politici ∙ SPOS 2015 − nr. 3, Institutului European din România, ”Industriile
creative: potențial de creștere în România și în context european”
- Caiete de studii Nr. 42, BNR; după 20 de ani: ”Schimbări structurale în economia României în
primele decenii postdecembriste”, Ianuarie 2016,
-”Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din
România!, ”Barometrul de consum Cultural pe 2016”, ambele realizate anual de Institutul Național
pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), aflat în subordinea Ministerului Culturii şi
Identităţii Naţionale. (http://www.culturadata.ro/categorie-publicatii/cartea-alba/).

Pagina 574 din 759

 6. TURISM

Rezumat

Subcapitolul ”Realizări și dificultăți întâmpinate în domeniul Turism” are drept obiectiv

principal identificarea realizărilor și a dificultăților întâmpinate la nivelul sectorului Turism în
România în perioada 2012-2016. Acest subcapitol este structurat pe alte două subcapitole:
”Structuri de primire turistică” și ”Agenții de turism”. Obiectivele subcapitolului ”Structuri de
primire turistică” constau în analize detaliate: pe regiuni de dezvoltare și județe (național, regional
și județean); pe domenii de activitate (clase de coduri CAEN); pe categorii de mărime a firmelor
(microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii); pe vechimea pe piață (peste 3 ani, 2 ani, 1 an);
pe numărul de turițti străini; pe numărul de locuri de muncă; pe cifra de afaceri în turism.
Obiectivele celui de-al doilea subcapitol intitulat ”Agenții de turism” vizează o analiză amănunțită
pe cele două tipuri agenții de turism: tour-operatoare și cu activitate de vânzare, luând în
considerare următoarele elemente: domeniile de activitate (clase de coduri CAEN); categorii de
mărime a firmelor; numărul turiștilor participanți la activitățile turistice organizate de agențiile de
turism pe activități de turism și zone turistice.
Subcapitolul intitulat ”Cerințe și perspective, identificarea și propunerea unor măsuri și
acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate în domeniul Turism” este structurat
pe alte cinci subcapitole: ”Cadrul legislativ”, ”Cadrul instituțional”, ”Cadrul operațional”,
”Cercetare cu privire la cerințele și perspectivele din domeniul turism”, ”Identificarea și
propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate”.
Obiectivele subcapitolului intitulat ”Cadrul legislativ” au la bază o analiză asupra legislatiei
europene și naționale din domeniul Turism. Obiectivele subcapitolului intitulat ”Cadrul
instituțional” vizează o analiză a structurilor de reprezentare din domeniul Turism sub forma:
federațiilor, organizațiilor, asociațiilor, patronatelor care exercită o influență importantă asupra
mediului de afaceri. În cadrul subcapitolului intitulat ”Cadrul operațional”, sunt analizate
prevederile: Programului de Guvernare 2017-2020, Strategiei naționale de dezvoltare a
ecoturismului în România 2017-2026, Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Național al
României 2007-2026, Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2013- 2020-
2030. Subcapitolul intitulat ”Cercetare cu privire la cerințele și perspectivele din domeniul
turism” cuprinde un studiu cantitativ pe bază de chestionar cu privire la evoluția și situația actuală
a sectorului IMM și a mediului de afaceri din România. Ultimul subcapitol intitulat ”Identificarea
și propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate” are la
bază următoarele direcții de dezvoltare în domeniul Turism: stimularea contribuției la PIB;
menținerea contribuției la piața forței de muncă; intensificarea contribuției la câștigurile din
Pagina 575 din 759
schimburi valutare; intensificarea absorbției din fondurile europene; intensificarea contribuției la
dezvoltarea altor întreprinderi mici și mijlocii; intensificarea măsurilor pentru dezvoltarea durabilă
a României.
Subcapitolul intitulat ”Propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune la
nivelul MMACA” este structurat pe cinci subcapitole: ”Politica Uniunii Europene cu privire la
sectorul IMM”, ”Propuneri și recomandări la nivel legislativ”, ”Propuneri și recomandări la
nivel instituțional”, ”Propuneri și recomandări la nivel operațional” și ”Premise ale politicilor
privind dezvoltarea sectorului IMM și a mediului de afaceri din România- domeniul Turism”.
Subcapitolul intitulat ”Politica Uniunii Europene cu privire la sectorul IMM” cuprinde o analiză
asupra importanței sectorului turistic la nivelul Statelor Membre, alături de sublinierea
principalelor elemente componente ale politicii la nivelul Uniunii Europene în domeniul Turism
și ale politicii privind sectroul IMM la nivelul Uniunii Europene. Obiectivele subcapitolului
intitulat ”Propuneri și recomandări la nivel legislativ” cuprind un număr de cinci propuneri și
recomandări în domeniul legislativ, care au la bază atât legislația în domeniul Turism, dar și
legislația la nivelul sectorului IMM și a mediului de afaceri din România. Obiectivele
subcapitolului intitulat ”Propuneri și recomandări la nivel instituțional” cuprind un număr de șase
recomandări cu privire la structuri și instituții în vederea sprijinirii activității desfășurate la nivelul
sectorului IMM și a mediului de afaceri din România. Subcapitolul intitulat ”Propuneri și
recomandări la nivel operațional” cuprinde un număr de opt propuneri și recomandări cu privire
la programe operaționale în domeniul Turism, cu efect direct asupra economiei naționale. Ultimul
subcapitol, intitulat ”Premise ale politicilor privind dezvoltarea sectorului IMM și a mediului de
afaceri din România- domeniul Turism” se axează pe elementele mediului intern și cele ale
mediului extern, pe baza cărora s-au elaborat propunerile de dezvoltare a sectorului IMM și a
mediului de afaceri din România, în domeniul Turism.

Pagina 576 din 759

 6.1. Realizări și dificultăți întâmpinate în domeniul turism

Subapitolul ”Realizări și dificultăți întâmpinate în domeniul Turism” are drept obiectiv

principal identificarea realizărilor și dificultăților întâmpinate la nivelul sectorului Turism în
România în perioada 2012-2016. Acest capitol este structurat pe alte două subcapitole: ”Structuri
de primire turistică” și ”Agenții de turism”.

6.1.1. Structuri de primire turistică

Turismul poate fi definit ca ”ansamblul activităților efecuate pentru și în scopul

deplasării persoanelor pentru o perioadă nu mai mare de un an într-un alt loc decât acela unde
locuiesc și muncesc, a căror motivație poate fi vacanță, afaceri sau alte scopuri”. (Stăncioiu A.F.,
1999, pp. 204)
Turistul reprezintă un ”vizitator care se deplasează în scop turistic, pentru o perioadă mai
mare de 24 de ore, cu cel puțin o înnoptare într-o altă localitate decât cea de reședință”.
(Stăncioiu A.F., 1999, pp.211)

6.1.1.1. Analiză detaliată pe regiuni de dezvoltare (național, regional,

județean)

Numărul de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivel național a

înregistrat o creștere de 19,32% în anul 2016 (6946 de structuri), comparativ cu anul 2012 (5821
de structuri). (Figura 6.1.1.)
Totuși, în anul 2016, comparativ cu anul 2015, creșterea a fost de doar 1,83%, cu 6821 de
structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivel național în anul 2015, numărul acestora
ajungând la 6946 în anul 2016. (Figura 6.1.1.)

Figura 6. 1. 1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivel național (Total)

7000
6500
6000
5500
5000
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.12.2017

Pagina 577 din 759

 Realizări: Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică la nivel
național a înregistrat o creștere în perioada 2012-2016.
În ceea ce privește numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri
de structuri la nivel național, se poate observa următoarea tendință în anul 2016, comparativ cu
anul 2012 (Tabelul 6.1.1.):
 Căsuțe turistice- au înregistrat o creștere de 63,88% (de la 36 de căsuțe turistice în anul 2012,
la 59 de căsuțe turistice în anul 2016). Unitate turistică de tip căsuță poate fi definită astfel:
”un grup independent de căsuțe turistice care are recepție și conducere administrativă
comună” (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang= ro&ind=TUR101B ,
accesat 12.12.2017).
 Hosteluri- au înregistrat o creștere de 49,43% (de la 178 de hosteluri în anul 2012, la 266 de
hosteluri în anul 2016). Hostelul este definit astfel: ”structură de primire turistică cu o
capacitate de minim 3 camere, garsoniere sau apartamente dispuse pe niveluri, în spații
amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinație inițială decât cea de cazare turistică”
(http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat
12.12.2017).
 Cabane turistice- au înregistrat o creștere de 32,87% (de la 146 de cabane turistice în anul
2012, la 196 de cabane turistice în anul 2016). Cabana turistică reprezintă: ”structură de
cazare turistică de capacitate relativ redusă, funcționând în clădiri independente cu
arhitectură specifică, care asigură cazarea, alimentația și alte servicii specifice, necesare
turiștilor aflați în drumeție sau la odihnă în zone montane, rezervații naturale, în apropierea
stațiunilor balneare sau altor obiective de interes turistic” (http://statistici.insse.
ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Hoteluri apartament- au înregistrat o creștere de 31,25% (de la 16 hoteluri apartament în anul
2012, la 21 de hoteluri apartament în anul 2016). Hotelul apartament reprezintă ”acel hotel
compus din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât să asigure păstrarea și
prepararea alimentelor, precum și servirea mesei în incinta acestora” (http://statistici.
insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o creștere de 29,25% (de la 1569 de pensiuni
agroturistice în anul 2012, la 2028 de pensiuni agroturistice în anul 2016). Pensiunile
agroturistice reprezintă ”structuri de primire turistice de capacitate de cazare de până la 8
camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în
spații special amenajate cazarea turiștilor și condiții de pregătire și servire a mesei, precum
și posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești” (http://statistici.
insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).

Pagina 578 din 759

 Campinguri- au înregistrat o creștere de 27,08% (de la 48 de campinguri în anul 2012, la 61
de campinguri în anul 2016). Campingul poate fi definit astfel: ”structuri de cazare turistică
destinate să asigure cazarea turiștilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită
acestora să parcheze mijlocul de transport, să își pregătească masa și să beneficieze de
celelalte servicii specifice acestor tipuri de unități” (http://statistici.insse.ro/
shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o creștere de 22,69% (de la 1247 de pensiuni turistice în anul
2012, la 1530 de pensiuni turistice în anul 2016). Pensiunea turistică are următoarea
definiție: ”structură de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 20 de
camere, totalizând maxim 60 de locuri, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri
independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de
pregătire și servire a mesei” (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=
tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Bungalouri- au înregistrat o creștere de 19,00% (de la 242 de bungalouri în anul 2012, la 288
de bungalouri în anul 2016). Bungalourile reprezintă ”structuri de cazare turistică de
capacitate redusă, realizate de regulă din lemn sau din alte materiale similare. În zone cu
umiditate ridicată (munte, mare), acestea pot fi construite și din zidărie. Funcționează, de
regulă, cu activitate sezonieră” (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=
tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Sate de vacanță- au înregistrat o creștere de 16,66% (de la 6 sate de vacanță în anul 2012, la
7 sate de vacanță în anul 2016). Satul de vacanță reprezintă ”un ansamblu de clădiri, de
regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru delimitat, care asigură turiștilor
servicii de cazare, de alimentație și o gamă largă de prestații turistice suplimentare
(agrement, sportive, culturale etc.)” (http://statistici.insse.ro/shop/index
.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B , accesat 12.12.2017).
 Hoteluri- au înregistrat o creștere de 10,54% (de la 1384 de hoteluri în anul 2012, la 1530 de
hoteluri în anul 2016). Hotelul reprezintă ”o structură de primire turistică amenajată în
clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau
apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice și dispune de hol de
primire (recepție) și de spații de alimentație în incintă” (http://statistici.insse.ro/
shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Moteluri- au înregistrat o creștere de 5,82% (de la 206 moteluri în anul 2012, la 218 moteluri
în anul 2016). Motelul este definit ca ”o unitate hotelieră situată, de regulă, în afara
localităților, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată și amenajată atât
pentru satisfacerea nevoilor de cazare și masă, precum și pentru parcarea în siguranță a

Pagina 579 din 759

 mijloacelor de transport” (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo
3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Vile turistice- au înregistrat o creștere de 2,825% (de la 621 de vile turistice în anul 2012, la
635 de vile turistice în anul 2016). Vila turistică este ”o structură de primire turistică de
capacitate relativ redusă, funcționând în clădiri independente, cu arhitectură specifică,
situată în stațiuni turistice sau în alte zone și localități de interes turistic, care asigură cazarea
turiștilor și prestarea unor servicii specifice” (http://statistici.insse.ro/shop/index.
jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Hanuri- în anii 2012 și 2016, numărul acestor structuri de primire turistică a rămas același (3
hanuri). Hanul este ”un loc tradițional cu ospătărie unde se poate înnopta” (http://statistici.
insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Spații de cazare pe navele fluviale și maritime- în anii 2012 și 2016, numărul acestor structuri
de primire turistică a rămas același (10 spații de cazare pe navele fluviale și maritime). Spațiile
de cazare pe navele fluviale și maritime reprezintă ”spațiile de cazare turistică de pe navele
maritime și fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare, care sunt utilizate pentru cazarea
turiștilor pe durata călătoriei, sau ca hoteluri plutitoare ancorate”
(http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat
12.12.2017).
 Popasuri turistice- au înregistrat o scădere de 2,56% (de la 39 de popasuri turistice în anul
2012, la 38 de popasuri turistice în anul 2016). Popasul turistic este ”structura de primire
turistică de capacitate redusă, formată din căsuțe și sau bungalouri, amplasate într-un
perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare și alimentație, precum și posibilități
de parcare auto” (http://statistici.insse.ro/shop/
index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
 Tabere de elevi și preșcolari- au înregistrat cea mai însemnată scădere de 17,14% (de la 70
de tabere de elevi și preșcolari în anul 2012, la 58 de tabere de elevi și preșcolari în anul 2016).
Taberele de elevi și preșcolari reprezintă ”structuri de cazare turistică destinate cazării
elevilor și preșcolarilor” (http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?
page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B, accesat 12.12.2017).
Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivel național, care au înregistrat o
creștere în anul 2016, comparativ cu anul 2015, sunt (Tabelul 6.1.1.):
 Popasuri turistice- au înregistrat o creștere de 15,15% (de la 33 de popasuri turistice în anul
2015, la 38 de popasuri turistice în anul 2016);
 Hosteluri- au înregistrat o creștere de 7,25% (de la 248 de hosteluri în anul 2015, la 266 de
hosteluri în anul 2016);

Pagina 580 din 759

  Pensiuni agroturistice- au înregistrat o creștere de 5,73% (de la 1918 de pensiuni agroturistice
în anul 2015, la 2028 de pensiuni agroturistice în anul 2016);
 Bungalouri- au înregistrat o creștere de 2,85% (de la 280 de bungalouri în anul 2015, la 288
de bungalouri în anul 2016);
 Hoteluri- au înregistrat o creștere de 0,52% (de la 1522 de hoteluri în anul 2015, la 1530 de
hoteluri în anul 2016);
 Pensiuni turistice- au înregistrat o creștere de 0,19% (de la 1527 de pensiuni turistice în anul
2015, la 1530 de pensiuni turistice în anul 2016);

Tabelul 6.1. 1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivel național

Indici Modificare absolută

Specificare 2016/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2016/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/
2012 2012 2013 2014 2015 2012 2012 2013 2014 2015
Hoteluri 110,55 103,25 101,89 104,53 100,53 146 45 27 66 8
Hosteluri 149,44 103,93 110,27 121,57 107,26 88 7 19 44 18
Hoteluri apartament 131,25 100,00 106,25 135,29 91,30 5 0 1 6 -2
Moteluri 105,83 104,37 98,60 104,25 98,64 12 9 -3 9 -3
Hanuri 100,00 100,00 166,67 60,00 100,00 0 0 2 -2 0
Vile turistice 102,25 100,00 100,48 103,04 98,76 14 0 3 19 -8
Cabane turistice 132,88 104,11 106,58 120,99 98,98 48 6 10 34 -2
Bungalouri 119,01 102,89 97,19 115,70 102,86 46 7 -7 38 8
Sate de vacanță 116,67 100,00 150,00 77,78 100,00 1 0 3 -2 0
Campinguri 127,08 100,00 108,33 126,92 92,42 13 0 4 14 -5
Popasuri turistice 97,44 89,74 100,00 94,29 115,15 -1 -4 0 -2 5
Casuțe turistice 163,89 125,00 117,78 115,09 96,72 23 9 8 8 -2
Tabere de elevi și
prescolari 82,86 88,57 100,00 101,61 92,06 -12 -8 0 1 -5
Pensiuni turistice 122,69 107,06 99,10 115,42 100,20 283 88 -12 204 3
Pensiuni agroturistice 129,25 101,85 104,19 115,20 105,74 459 29 67 253 110
Spații de cazare de pe
navele fluviale și
maritime 100,00 100,00 90,00 111,11 100,00 0 0 -1 1 0
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.12.2017

Realizări: Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivel național

a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri de structuri în perioada 2012-2016: hoteluri;
hosteluri; pensiuni turistice; pensiuni agroturistice; bungalouri.
Dificultăți întâmpinate: Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare la
nivel național a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri de structuri în perioada
2012-2016: hoteluri apartament; moteluri; hanuri; vile turistice; cabane turistice; sate de vacanță;
campinguri; popasuri turistice; căsuțe turistice; tabere de elevi și preșcolari; spații de cazare de pe
navele fluviale și maritime.

Pagina 581 din 759

 În ceea ce privește repartizarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe
regiuni, se prezintă următoarea evoluție (Tabelul 6.1.2.):
 Regiunea Centru- a înregistrat o pondere de 30,15% în total în anul 2016 (2094 de structuri
de primire turistică în anul 2016). Regiunea Centru cuprinde următoarele județe: Alba,
Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
 Regiunea Sud- Est a înregistrat o pondere de 16,25% în total în anul 2016 (1129 de structuri
de primire turistică în anul 2016). Regiunea Sud-Est cuprinde județele: Brăila, Buzău,
Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
 Regiunea Nord-Est a înregistrat o pondere de 12,35% în total în anul 2016 (858 de structuri
de primire turistică în anul 2016). Regiunea Nord-Est are următoarele județe: Bacău, Botoșani,
Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
 Regiunea Nord-Vest a înregistrat o pondere de 11,96% în total în anul 2016 (831 de structuri
de primire turistică în anul 2016). Regiunea Nord-Vest cuprinde următoarele județe: Bihor,
Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.
 Regiunea Sud- Muntenia a înregistrat o pondere de 10,57% în total în anul 2016 (734 de
structuri de primire turistică în anul 2016). Regiunea Sud- Muntenia cuprinde județele: Argeș,
Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.
 Regiunea Vest a înregistrat o pondere de 9,53% în total în anul 2016 (662 de structuri de
primire turistică în anul 2016). Regiunea Vest cuprinde județele: Arad, Caraș- Severin,
Hunedoara și Timiș.
 Regiunea Sud- Vest Oltenia a înregistrat o pondere de 6,52% în total în anul 2016 (453 de
structuri de primire turistică în anul 2016). Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde județele: Dolj,
Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
 Regiunea București- Ilfov a înregistrat o pondere de 2,66% în total în anul 2016 (185 de
structuri de primire turistică în anul 2016). Regiunea București- Ilfov cuprinde municipiul
București și județul Ilfov.

Tabelul 6.1. 2. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe regiuni

Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Regiunea
NORD-
VEST 730 12,54 709 11,80 676 11,03 771 11,30 831 11,96
Regiunea
CENTRU 1526 26,22 1642 27,33 1745 28,47 2107 30,89 2094 30,15
Regiunea
NORD-EST 690 11,85 725 12,07 745 12,15 830 12,17 858 12,35
Regiunea
SUD-EST 1079 18,54 1090 18,14 1101 17,96 1111 16,29 1129 16,25

Pagina 582 din 759

 Regiunea
SUD-
MUNTENIA 581 9,98 638 10,62 656 10,70 740 10,85 734 10,57
Regiunea
BUCUREȘTI
- ILFOV 167 2,87 173 2,88 173 2,82 182 2,67 185 2,66
Regiunea
SUD-VEST
OLTENIA 448 7,70 421 7,01 436 7,11 428 6,27 453 6,52
Regiunea
VEST 600 10,31 611 10,17 598 9,76 652 9,56 662 9,53
TOTAL 5821 100,00 6009 100,00 6130 100,00 6821 100,00 6946 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.12.2017

Realizări: Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivel național

a înregistrat o tendință pozitivă în următoarele regiuni în perioada 2012-2016: Regiunea Centru;
Regiunea Nord- Est; Regiunea Sud- Est; Regiunea Sud- Muntenia; Regiunea București- Ilfov;
Nord- Vest; Regiunea Vest; Regiunea Sud- Vest Oltenia.
În Regiunea Nord-Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare a
avut următoarea tendință, în anul 2016 (Tabelul 6.1.3.):
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o pondere de 34,18% în total în anul 2016 (284 de
pensiuni agroturistice în anul 2016).
 Hoteluri- au înregistrat o pondere de 21,30% în total în anul 2016 (177 de hoteluri în anul
2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o ponere de 20,70% în total în anul 2016 (172 de pensiuni
turistice în anul 2016).
 Bungalouri- au înregistrat o pondere de 6,02% în total în anul 2016 (50 de bungalouri în anul
2016).
 Vile turistice- au înregistrat o pondere de 5,78% în total în anul 2016 (48 de vile turistice în
anul 2016).
 Moteluri- au înregistrat o pondere de 3,85% în total în anul 2016 (32 de moteluri în anul 2016).
 Hosteluri- au înregistrat o pondere de 2,77% în total în anul 2016 (23 de hosteluri în anul
2016).
 Cabane turistice- au înregistrat o pondere de 2,17% în total în anul 2016 (18 cabane turistice
în anul 2016).
 Campinguri- au înregistrat o pondere de 1,32% în total în anul 2016 (11 campinguri în anul
2016).
 Tabere de elevi și preșcolari- au înregistrat o pondere de 0,84% în total în anul 2016 (7 tabere
de elevi și preșcolari în anul 2016).

Pagina 583 din 759

 Căsuțe turistice, hoteluri apartament și popasuri turistice au înregistrat o pondere de 0,36% în
total în anul 2016 (3 căsuțe turistice, 3 hoteluri apartament și 3 popasuri turistice în anul 2016).
Cea mai însemnată creștere cu privire la numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare la nivelul Regiunii Nord- Vest, în anul 2016, comparativ cu anul 2015, a fost
înregistrată de (Tabelul 6.1.3.):
 Hosteluri- au înregistrat o creștere de 35,29% (de la 17 hosteluri în anul 2015, la 23 de
hosteluri în anul 2016).
 Popasuri turistice- au înregistrat o creștere de 50,00% (de la 2 popasuri turistice în anul 2015,
la 3 popasuri turistice în anul 2016). Cu toate acestea, numărul popasurilor turistice este foarte
scăzut.
 Pensiuni agorturistice- au înregistrat o creștere de 15,44% (de la 246 de pensiuni agroturistice
în anul 2015, la 284 de pensiuni agorturistice în anul 2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o creștere de 9,55% (de la 246 de pensiuni turistice în anul
2015, la 284 de pensiuni turistice în anul 2016).
 Hoteluri- au înregistrat o creștere de 2,90% (de la 172 de hoteluri în anul 2015, la 177 de
hoteluri în anul 2016).

Tabelul 6.1. 3. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivelul Regiunii

Nord- Vest
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Hoteluri 169 23,15 166 23,41 158 23,37 172 22,31 177 21,30

Hosteluri
16 2,19 14 1,97 15 2,22 17 2,20 23 2,77
Hoteluri
apartament 2 0,27 3 0,42 3 0,44 3 0,39 3 0,36

Moteluri
29 3,97 29 4,09 29 4,29 32 4,15 32 3,85
Vile
turistice 61 8,36 49 6,91 47 6,95 52 6,74 48 5,78
Cabane
turistice 15 2,05 12 1,69 16 2,37 18 2,33 18 2,17

Bungalouri
29 3,97 38 5,36 29 4,29 50 6,49 50 6,02

Campinguri
7 0,96 8 1,13 6 0,89 11 1,43 11 1,32
Popasuri
turistice 2 0,27 3 0,42 1 0,15 2 0,26 3 0,36
Casuțe
turistice 2 0,27 2 0,28 2 0,30 3 0,39 3 0,36
Tabere de
elevi și
preșcolari 8 1,10 8 1,13 7 1,04 8 1,04 7 0,84

Pagina 584 din 759

 Pensiuni
turistice 138 18,90 146 20,59 137 20,27 157 20,36 172 20,70
Pensiuni
agroturistice 252 34,52 231 32,58 226 33,43 246 31,91 284 34,18

TOTAL 730 100,00 709 100,00 676 100,00 771 100,00 831 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.12.2017

Realizări: În Regiunea Nord-Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de

cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hoteluri;
hoteluri apartament; moteluri; bungalouri; cabane turistice; hosteluri; cabane turistice; campinguri;
popasuri turistice; pensiuni turistice; pensiuni agroturistice.
Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Nord-Vest, numărul structurilor de primire turistică
cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-
2016: vile turistice; tabere de elevi și preșcolari.

În cadrul Regiunii Nord- Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de

cazare a avut următoarea evoluție pe județe, în anul 2016 (Tabelul 6.1.4.):
 Județul Maramureș, cu o pondere de 27,08% în total în anul 2016 (225 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Bihor, cu o pondere de 23,95% în total în anul 2016 (199 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Cluj, cu o pondere de 23,10% în total în anul 2016 (192 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Sălaj, cu o pondere de 13,36% în total în anul 2016 (111 structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Satu- Mare, cu o pondere de 7,34% în total în anul 2016 (61 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Bistrița- Năsăud, cu o pondere de 5,17% în total în anul 2016 (43 de structuri de
primire turistică în anul 2016).
În cadrul Regiunii Nord- Vest, județele cu cea mai importantă creștere în ceea ce privește
numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în anul 2016, comparativ cu anul
2015, sunt (Tabelul 6.1.4.):
 Județul Maramureș- a înregistrat o creștere de 14,21% (de la 197 de structuri de primire
turistică în anul 2012, la 225 de structuri de primire turistică în anul 2016).
 Județul Bihor- a înregistrat o creștere de 11,17% (de la 179 de structuri de primire turistică în
anul 2012, la 199 de structuri de primire turistică în anul 2016).

Pagina 585 din 759

 Județul Sălaj- a înregistrat o creștere de 7,76% (de la 103 structuri de primire turistică în anul
2012, la 111 structuri de primire turistică în anul 2016).
 Județul Cluj- a înregistrat o creștere de 3,22% (de la 186 de structuri de primire turistică în
anul 2012, la 192 de structuri de primire turistică în anul 2016).

Tabelul 6.1. 4. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe județe la nivelul

Regiunii Nord- Vest
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Bihor 145 19,86 139 19,61 149 22,04 179 23,22 199 23,95
Bistrița-Năsăud 49 6,71 49 6,91 45 6,66 44 5,71 43 5,17
Cluj 234 32,05 206 29,06 184 27,22 186 24,12 192 23,10
Maramureș 171 23,42 180 25,39 168 24,85 197 25,55 225 27,08
Satu Mare 74 10,14 77 10,86 75 11,09 62 8,04 61 7,34
Sălaj 57 7,81 58 8,18 55 8,14 103 13,36 111 13,36
TOTAL 730 100,00 709 100,00 676 100,00 771 100,00 831 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.12.2017

Realizări: La nivelul regiunii Nord- Vest, numărul structurilor de primire turistică cu

funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-
2016: județul Bihor; județul Maramureș; județul Sălaj.
Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Nord- Vest, numărul structurilor de primire
turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă în următoarele județe în
perioada 2012-2016: județul Bistrița- Năsăud; județul Satu-Mare; județul Cluj.

În Regiunea Centru, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare a avut

următoarea tendință, în anul 2016 (Tabelul 6.1.4.):
 Sate de vacanță- au înregistrat o pondere de 0,31% în total în anul 2016 (2 sate de vacanță în
anul 2016).
 Căsuțe turistice- au înregistrat o pondere de 3,05% în total în anul 2016 (20 de căsuțe turistice
în anul 2016).
 Hosteluri- au înregistrat o pondere de 8,40% în total în anul 2016 (55 de hosteluri în anul
2016).
 Vile turistice- au înregistrat o pondere de 20,92% în total în anul 2016 (137 de vile turistice
în anul 2016).
 Cabane turistice- au înregistrat o pondere de 11,45% în total în anul 2016 (75 de cabane
turistice în anul 2016).

Pagina 586 din 759

 Bungalouri- au înregistrat o pondere de 4,27% în total în anul 2016 (28 de bungalouri în anul
2016).
 Hoteluri- au înregistrat o pondere de 41,68% în total în anul 2016 (273 de hoteluri în anul
2016).
 Moteluri- au înregistrat o pondere de 7,48% în total în anul 2016 (49 de moteluri în anul 2016).
 Hoteluri apartament- au înregistrat o pondere de 0,31% în total în anul 2016 (2 hoteluri
apartament în anul 2016).
 Campinguri- au înregistrat o pondere de 1,53% în total în anul 2016 (10 campinguri în anul
2016).
 Popasuri turistice- au înregistrat o pondere de 0,61% în total în anul 2016 (4 popasuri turistice
în anul 2016).

Tabelul 6.1. 5. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică la nivelul

Regiunii Centru
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Hoteluri 219 45,25 236 43,95 254 43,94 277 41,91 273 41,68
Hosteluri 29 5,99 33 6,15 41 7,09 51 7,72 55 8,40
Hoteluri
apartament 2 0,41 1 0,19 2 0,35 2 0,30 2 0,31
Moteluri 48 9,92 49 9,12 44 7,61 52 7,87 49 7,48
Vile turistice 88 18,18 112 20,86 116 20,07 138 20,88 137 20,92
Cabane turistice 49 10,12 56 10,43 58 10,03 76 11,50 75 11,45
Bungalouri 21 4,34 21 3,91 25 4,33 25 3,78 28 4,27
Sate de vacanță 1 0,21 1 0,19 3 0,52 2 0,30 2 0,31
Campinguri 12 2,48 10 1,86 12 2,08 13 1,97 10 1,53
Popasuri turistice 6 1,24 3 0,56 4 0,69 4 0,61 4 0,61
Casuțe turistice 9 1,86 15 2,79 19 3,29 21 3,18 20 3,05
TOTAL 484 100,00 537 100,00 578 100,00 661 100,00 655 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.12.2017

Realizări: În Regiunea Centru, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de

cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hosteluri;
hoteluri; moteluri; vile turistice; cabane turistice; bungalouri; căsuțe turistice.
Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Centru, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-
2016: hoteluri apartament; sate de vacanță; campinguri; popasuri turistice.

Pagina 587 din 759

 În cadrul Regiunii Centru, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare,
a avut următoarea evoluție în anul 2016 (Tabelul 6.1.6.):
 Județul Sibiu, cu o pondere de 14,09% în total în anul 2016 (295 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Alba, cu o pondere de 7,59% în total în anul 2016 (159 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Brașov, cu o pondere de 42,07% în total în anul 2016 (881 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Mureș, cu o pondere de 13,90% în total în anul 2016 (291 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Harghita, cu o pondere de 17,72% în total în anul 2016 (371 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Covasna, cu o pondere de 4,63% în total în anul 2016 (97 de structuri de primire
turistică în anul 2016).

Tabelul 6.1. 6. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare- Regiunea Centru

Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Alba 113 7,40 121 7,37 140 8,02 159 7,55 159 7,59
Brasov 646 42,33 750 45,68 787 45,10 886 42,05 881 42,07
Covasna 100 6,55 102 6,21 105 6,02 108 5,13 97 4,63
Harghita 344 22,54 322 19,61 321 18,40 357 16,94 371 17,72
Mureș 214 14,02 235 14,31 273 15,64 282 13,38 291 13,90
Sibiu 109 7,14 112 6,82 119 6,82 315 14,95 295 14,09
TOTAL 1526 100,00 1642 100,00 1745 100,00 2107 100,00 2094 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.12.2017

Realizări: La nivelul regiunii Centru, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni

de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-2016: județul
Alba; județul Brașov; județul Harghita; județul Mureș; județul Sibiu.
Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Centru, numărul structurilor de primire
turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă în județul Covasna în perioada
2012-2016.

În Regiunea Nord- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare a

avut următoarea tendință, în anul 2016 (Tabelul 6.1.7.):

Pagina 588 din 759

 Bungalouri- au înregistrat o pondere de 2,56% în total în anul 2016 (22 de bungalouri în anul
2016).
 Căsuțe turistice- au înregistrat o pondere de 1,28% în total în anul 2016 (11 căsuțe turistice în
anul 2016).
 Vile turistice- au înregistrat o pondere de 4,55% în total în anul 2016 (39 de vile turistice în
anul 2016).
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o pondere de 41,03% în total în anul 2016 (352 de
pensiuni agroturistice în anul 2016).
 Moteluri- au înregistrat o pondere de 3,03% în total în anul 2016 (26 de moteluri în anul 2016).
 Campinguri- au înregistrat o pondere de 0,82% în total în anul 2016 (7 campinguri în anul
2016).
 Hoteluri- au înregistrat o pondere de 14,10% în total în anul 2016 (121 de hoteluri în anul
2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o pondere de 25,06% în total în anul 2016 (215 pensiuni
turistice în anul 2016).
 Cabane turistice- au înregistrat o pondere de 2,68% în total în anul 2016 (22 de cabane turistice
în anul 2016).
 Tabere de elevi și preșcolari- au înregistrat o pondere de 0,82% în total în anul 2016 (7 tabere
de elevi și preșcolari în anul 2016).
 Sate de vacanță- au înregistrat o pondere de 0,12% în total în anul 2016 (2 de sate de în anul
2016).
 Hoteluri apartament- au înregistrat o pondere de 0,12% în total în anul 2016 (1 hotel
apartament în anul 2016).
 Spații de cazare de pe navele fluviale și maritime- au înregistrat o pondere de 0,12% în total
în anul 2016 (1 spațiu de cazare de pe navele fluviale și maritime în anul 2016).
 Hosteluri- au înregistrat o pondere de 2,80% în total în anul 2016 (24 de hosteluri în anul
2016).
 Popasuri turistice- au înregistrat o pondere de 0,93% în total în anul 2016 (8 popasuri turistice
în anul 2016).

Pagina 589 din 759

 Tabelul 6.1. 7. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivelul Regiunii
Nord-Est
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Hoteluri 104 15,07 117 16,14 120 16,11 122 14,70 121 14,10
Hosteluri 27 3,91 24 3,31 22 2,95 23 2,77 24 2,80
Hoteluri apartament 1 0,14 1 0,14 1 0,13 1 0,12 1 0,12
Moteluri 22 3,19 23 3,17 26 3,49 26 3,13 26 3,03
Vile turistice 27 3,91 27 3,72 30 4,03 37 4,46 39 4,55
Cabane turistice 23 3,33 22 3,03 23 3,09 25 3,01 23 2,68
Bungalouri 6 0,87 7 0,97 8 1,07 22 2,65 22 2,56
Sate de vacanță 1 0,14 1 0,14 1 0,13 1 0,12 1 0,12
Campinguri 6 0,87 5 0,69 6 0,81 7 0,84 7 0,82
Popasuri turistice 9 1,30 7 0,97 7 0,94 7 0,84 8 0,93
Căsuțe turistice 4 0,58 6 0,83 12 1,61 12 1,45 11 1,28
Tabere de elevi și
preșcolari 7 1,01 6 0,83 7 0,94 7 0,84 7 0,82
Pensiuni turistice 187 27,10 195 26,90 193 25,91 218 26,27 215 25,06
Pensiuni agroturistice 265 38,41 283 39,03 288 38,66 321 38,67 352 41,03
Spații de cazare de pe
navele fluviale și
maritime 1 0,14 1 0,14 1 0,13 1 0,12 1 0,12
TOTAL 690 100,00 725 100,00 745 100,00 830 100,00 858 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.12.2017

Realizări: În Regiunea Nord- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de

cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hoteluri;
moteluri; vile turistice; cabane turistice; bungalouri; campinguri; căsuțe turistice; pensiuni
turistice; pensiuni agroturistice.
Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Nord-Est, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-
2016: hosteluri; popasuri turistice.

În cadrul Regiunii Nord- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de

cazare, a avut următoarea evoluție în anul 2016, la nivel de județe (Tabelul 6.1.8.):
 Județul Bacău, cu o pondere de 14,69% în total în anul 2016 (126 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Neamț, cu o pondere de 27,39% în total în anul 2016 (235 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Iași, cu o pondere de 11,19% în total în anul 2016 (96 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Suceava, cu o pondere de 39,98% în total în anul 2016 (343 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
Pagina 590 din 759
 Județul Botoșani, cu o pondere de 1,75% în total în anul 2016 (15 structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Vaslui, cu o pondere de 5,01% în total în anul 2016 (43 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
În cadrul Regiunii Nord- Est, județul care a înregistrat o creștere în ceea ce privește numărul
structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în anul 2016, comparativ cu anul 2015, a
fost Suceava, care a înregistrat o creștere de 10,64% (de la 310 structuri de primire turistică în
anul 2012, la 343 de structuri de primire turistică în anul 2016).

Tabelul 6.1. 8. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe județe la nivelul

Regiunii Nord- Est
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Bacău 76 11,01 85 11,72 84 11,28 129 15,54 126 14,69
Botoșani 18 2,61 18 2,48 16 2,15 15 1,81 15 1,75
Iași 78 11,30 72 9,93 81 10,87 99 11,93 96 11,19
Neamț 177 25,65 213 29,38 225 30,20 234 28,19 235 27,39
Suceava 296 42,90 295 40,69 296 39,73 310 37,35 343 39,98
Vaslui 45 6,52 42 5,79 43 5,77 43 5,18 43 5,01
TOTAL 690 100,00 725 100,00 745 100,00 830 100,00 858 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.12.2017

Realizări: La nivelul regiunii Nord- Est, numărul structurilor de primire turistică cu

funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-
2016: județul Bacău; județul Iași; județul Neamț; județul Suceava.
Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Nord- Est, numărul structurilor de primire
turistică cu funcțiuni de cazare turistică a înregistrat o tendință descendentă în următoarele județe
în perioada 2012-2016: județul Botoșani; județul Vaslui.

În Regiunea Sud- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe

tipuri de structuri a avut următoarea tendință în anul 2016 (Tabelul 6.1.9.):
 Cabane turistice- au înregistrat o pondere de 0,27% în total în anul 2016 (3 cabane turistice în
anul 2016).
 Hosteluri- au înregistrat o pondere de 5,76% în total în anul 2016 (65 de hosteluri în anul
2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o pondere de 5,23% în total în anul 2016 (59 de pensiuni
turistice în anul 2016).

Pagina 591 din 759

 Campinguri- au înregistrat o pondere de 1,42% în total în anul 2016 (16 campinguri în anul
2016).
 Popasuri turistice- au înregistrat o pondere de 0,80% în total în anul 2016 (9 popasuri turistice
în anul 2016).
 Hoteluri apartament- au înregistrat o pondere de 0,62% în total în anul 2016 (7 hoteluri
apartament în anul 2016).
 Bungalouri- au înregistrat o pondere de 14,70% în total în anul 2016 (166 de bungalouri în
anul 2016).
 Hoteluri- au înregistrat o pondere de 35,43% în total în anul 2016 (400 de hoteluri în anul
2016).
 Moteluri- au înregistrat o pondere de 2,21% în total în anul 2016 (25 de moteluri în anul 2016).
 Căsuțe turistice- au înregistrat o pondere de 1,06% în total în anul 2016 (12 căsuțe turistice în
anul 2016).
 Spații de cazare de pe nave fluviale și maritime- au înregistrat o pondere de 0,62% în total în
anul 2016 (7 spații de cazare de pe nave fluviale și maritime în anul 2016).
 Sate de vacanță- au înregistrat o pondere de 0,09% în total în anul 2016 (1 sat de vacanță în
anul 2016).
 Hanuri- au înregistrat o pondere de 0,09% în total în anul 2016 (1 han în anul 2016).
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o pondere de 7,79% în total în anul 2016 (88 de pensiuni
agroturistice în anul 2016).
 Vile turistice- au înregistrat o pondere de 23,38% în total în anul 2016 (264 de vile turistice
în anul 2016).
 Tabere de elevi și preșcolari- au înregistrat o pondere de 0,53% în total în anul 2016 (6 tabere
de elevi și preșcolari în anul 2016).

Tabelul 6.1. 9. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de

structuri la nivelul Regiunii Sud-Est
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Hoteluri 379 35,13 381 34,95 388 35,24 411 36,99 400 35,43
Hosteluri 45 4,17 47 4,31 50 4,54 62 5,58 65 5,76
Hoteluri apartament 6 0,56 6 0,55 6 0,54 7 0,63 7 0,62
Moteluri 24 2,22 25 2,29 26 2,36 25 2,25 25 2,21
Hanuri 1 0,09 1 0,09 2 0,18 1 0,09 1 0,09
Vile turistice 298 27,62 296 27,16 297 26,98 270 24,30 264 23,38
Cabane turistice 2 0,19 3 0,28 2 0,18 1 0,09 3 0,27
Bungalouri 146 13,53 146 13,39 144 13,08 143 12,87 166 14,70
Sate de vacanta 1 0,09 1 0,09 1 0,09 1 0,09 1 0,09

Pagina 592 din 759

 Campinguri 12 1,11 12 1,10 12 1,09 17 1,53 16 1,42
Popasuri turistice 7 0,65 7 0,64 8 0,73 8 0,72 9 0,80
Casute turistice 12 1,11 13 1,19 12 1,09 12 1,08 12 1,06
Tabere de elevi si
prescolari 9 0,83 9 0,83 8 0,73 6 0,54 6 0,53
Pensiuni turistice 41 3,80 50 4,59 51 4,63 59 5,31 59 5,23
Pensiuni agroturistice 89 8,25 86 7,89 88 7,99 81 7,29 88 7,79
Spatii de cazare de pe
navele fluviale si
maritime 7 0,65 7 0,64 6 0,54 7 0,63 7 0,62
TOTAL 1079 100,00 1090 100,00 1101 100,00 1111 100,00 1129 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: În Regiunea Sud- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de

cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hoteluri;
hosteluri; hoteluri apartament; moteluri; cabane turistice; bungalouri; campinguri; popasuri
turistice; pensiuni turistice.
Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Sud-Est, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-
2016: vile turistice; căsuțe turistice; tabere de elevi și preșcolari; pensiuni agroturistice.

În cadrul Regiunii Sud- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare
a avut următoarea evoluție în anul 2016, la nivel de județe (Tabelul 6.1.10):
 Județul Galați, cu o pondere de 3,54% în total în anul 2016 (40 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Brăila, cu o pondere de 3,72% în total în anul 2016 (42 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Vrancea, cu o pondere de 5,05% în total în anul 2016 (57 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Buzău, cu o pondere de 8,06% în total în anul 2016 (91 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Constanța, cu o pondere de 67,40% în total în anul 2016 (761 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Tulcea, cu o pondere de 12,22% în total în anul 2016 (138 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
În cadrul Regiunii Sud- Est, județele care au înregistrat creșteri în ceea ce privește numărul
structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în anul 2016, comparativ cu anul 2015, au
fost (Tabelul 6.1.10.):

Pagina 593 din 759

 Județul Vrancea- a înregistrat o creștere de 26,66% (de la 45 de structuri de primire turistică
în anul 2015, la 57 de structuri de primire turistică în anul 2016).
 Județul Buzău- a înregistrat o creștere de 2,24% (de la 89 de structuri de primire turistică în
anul 2015, la 91 de structuri de primire turistică în anul 2016).
 Județul Constanța- a înregistrat o creștere de 0,79% (de la 755 de structuri de primire turistică
în anul 2015, la 761 de structuri de primire turistică în anul 2016).

Tabelul 6.1. 10. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe județe la nivelul
Regiunii Sud- Est
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Brăila 38 3,52 40 3,67 40 3,63 42 3,78 42 3,72
Buzău 85 7,88 88 8,07 90 8,17 89 8,01 91 8,06
Constanța 738 68,40 745 68,35 746 67,76 755 67,96 761 67,40
Galați 30 2,78 30 2,75 32 2,91 40 3,60 40 3,54
Tulcea 136 12,60 138 12,66 141 12,81 140 12,60 138 12,22
Vrancea 52 4,82 49 4,50 52 4,72 45 4,05 57 5,05
TOTAL 1079 100,00 1090 100,00 1101 100,00 1111 100,00 1129 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: La nivelul regiunii Sud- Est, numărul structurilor de primire turistică cu

funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-
2016: județul Brăila; județul Buzău; județul Constanța; județul Galați; județul Tulcea; județul
Vrancea.

În Regiunea Sud- Muntenia, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare

a avut următoarea tendință în anul 2016 (Tabelul 6.1.11.):
 Campinguri- au înregistrat o pondere de 0,41% în total în anul 2016 (3 campinguri în anul
2016).
 Popasuri turistice- au înregistrat o pondere de 0,41% în total în anul 2016 (3 popasuri turistice
în anul 2016).
 Căsuțe turistice- au înregistrat o pondere de 0,82% în total în anul 2016 (6 căsuțe turistice în
anul 2016).
 Hanuri- au înregistrat o pondere de 0,27% în total în anul 2016 (2 hanuri în anul 2016).
 Hosteluri- au înregistrat o pondere de 3,81% în total în anul 2016 (28 de hosteluri în anul
2016).
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o pondere de 21,61% în total în anul 2016 (210 pensiuni
agroturistice în anul 2016).
Pagina 594 din 759
 Pensiuni turistice- au înregistrat o pondere de 23,30% în total în anul 2016 (171 de pensiuni
turistice în anul 2016).
 Bungalouri- au înregistrat o pondere de 0,54% în total în anul 2016 (4 bungalouri în anul
2016).
 Cabane turistice- au înregistrat o pondere de 4,32% în total în anul 2016 (32 de cabane turistice
în anul 2016).
 Vile turistice- au înregistrat o pondere de 7,90% în total în anul 2016 (58 de vile turistice în
anul 2016).
 Hoteluri- au înregistrat o pondere de 22,48% în total în anul 2016 (165 de hoteluri în anul
2016).
 Moteluri- au înregistrat o pondere de 5,31% în total în anul 2016 (39 de moteluri în anul 2016).
 Hoteluri apartament- au înregistrat o pondere de 0,27% în total în anul 2016 (2 hoteluri
apartament în anul 2016).
 Spații de cazare de pe navele fluviale și maritime- au înregistrat o pondere de 0,27% în total
în anul 2016 (2 spații de cazare de pe navele fluviale și maritime în anul 2016).
 Tabere de elevi și preșcolari- au înregistrat o pondere de 1,23% în total în anul 2016 (9 tabere
de elevi și preșcolari în anul 2016).
Cea mai însemnată creștere cu privire la numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare la nivelul Regiunii Sud- Muntenia, în anul 2016, comparativ cu anul 2015, a
fost înregistrată de (Tabelul 6.1.11.):
 Hosteluri- au înregistrat o creștere de 7,69% (de la 26 de hosteluri în anul 2015, la 28 de
hosteluri în anul 2016).
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o creștere de 3,44% (de la 203 pensiuni agroturistice în
anul 2015, la 210 pensiuni agroturistice în anul 2016).

Tabelul 6.1. 11. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivelul Regiunii
Sud-Muntenia

Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Hoteluri 150 25,82 156 24,45 155 23,63 164 22,16 165 22,48
Hosteluri 16 2,75 23 3,61 24 3,66 26 3,51 28 3,81
Hoteluri apartament 2 0,34 2 0,31 2 0,30 2 0,27 2 0,27
Moteluri 38 6,54 42 6,58 40 6,10 41 5,54 39 5,31
Hanuri 1 0,17 1 0,16 2 0,30 2 0,27 2 0,27
Vile turistice 51 8,78 56 8,78 59 8,99 61 8,24 58 7,90
Cabane turistice 27 4,65 27 4,23 29 4,42 33 4,46 32 4,36
Bungalouri 3 0,52 3 0,47 3 0,46 16 2,16 4 0,54
Campinguri 1 0,17 1 0,16 3 0,46 3 0,41 3 0,41
Popasuri turistice 1 0,17 1 0,16 1 0,15 1 0,14 3 0,41
Pagina 595 din 759
 Casuțe turistice 3 0,52 3 0,47 4 0,61 6 0,81 6 0,82
Tabere de elevi și
preșcolari 13 2,24 9 1,41 9 1,37 9 1,22 9 1,23
Pensiuni turistice 126 21,69 146 22,88 149 22,71 171 23,11 171 23,30
Pensiuni agroturistice 147 25,30 166 26,02 174 26,52 203 27,43 210 28,61
Spații de cazare de pe
navele fluviale si
maritime 2 0,34 2 0,31 2 0,30 2 0,27 2 0,27
TOTAL 581 100,00 638 100,00 656 100,00 740 100,00 734 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: În Regiunea Sud- Muntenia, numărul structurilor de primire turistică cu

funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016:
hoteluri; hosteluri; moteluri; hanuri; vile turistice; cabane turistice; bungalouri; campinguri;
popasuri turistice; căsuțe turistice; pensiuni turistice; pensiuni agroturistice.
Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Sud- Muntenia, numărul structurilor de primire
turistică cu funcțiuni de cazare turistică a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri,
în perioada 2012-2016: tabere de elevi și preșcolari.

În cadrul Regiunii Sud- Muntenia, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de

cazare a înregistrat următoarea evoluție în anul 2016, pe județe (Tabelul 6.1.12.):
 Județul Teleorman, cu o pondere de 2,5% în total în anul 2016 (25 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Argeș, cu o pondere de 26,6% în total în anul 2016 (266 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Dâmbovița, cu o pondere de 8% în total în anul 2016 (80 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Prahova, cu o pondere de 30,6% în total în anul 2016 (306 structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Ialomița, cu o pondere de 2,7% în total în anul 2016 (27 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Giurgiu, cu o pondere de 1,3% în total în anul 2016 (13 structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Călărași, cu o pondere de 1,7% în total în anul 2016 (17 structuri de primire turistică
în anul 2016).

În cadrul Regiunii Sud- Muntenia, județele care au înregistrat o creșteri în ceea ce privește
numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în anul 2016, comparativ cu anul
2015, au fost (Tabelul 6.1.12.):
Pagina 596 din 759
 Județul Teleorman- a înregistrat o creștere de 25,00% (de la 20 de structuri de primire turistică
în anul 2015, la 25 de structuri de primire turistică în anul 2016).
 Județul Giurgiu- a înregistrat o creștere de 8,33% (de la 12 structuri de primire turistică în
anul 2015, la 13 structuri de primire turistică în anul 2016).
 Județul Dâmbovița- a înregistrat o creștere de 8,10% (de la 74 de structuri de primire turistică
în anul 2015, la 80 de structuri de primire turistică în anul 2016).
 Județul Argeș- a înregistrat o creștere de 0,57% (de la 264 de structuri de primire turistică în
anul 2015, la 266 de structuri de primire turistică în anul 2016).
O scădere însemnată cu privire la numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare turistică pe tipuri de structuri la nivelul Regiunii Sud- Muntenia, în anul 2016, comparativ
cu anul 2015, a fost înregistrată de județul Călărași, cu o scădere de 41,37% (de la 29 de structuri
de primire turistică în anul 2015, la 17 structuri de primire turistică în anul 2016).

Tabelul 6.1. 12. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe județe la nivelul
Regiunii Sud- Muntenia
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Arges 187 24,35 205 24,32 223 25,37 264 26,29 266 26,60
Calarasi 16 2,08 15 1,78 17 1,93 29 2,89 17 1,70
Dambovita 66 8,59 68 8,07 73 8,30 74 7,37 80 8,00
Giurgiu 12 1,56 13 1,54 11 1,25 12 1,20 13 1,30
Ialomita 24 3,13 27 3,20 27 3,07 27 2,69 27 2,70
Prahova 262 34,11 293 34,76 286 32,54 314 31,27 306 30,60
Teleorman 14 1,82 17 2,02 19 2,16 20 1,99 25 2,50
TOTAL 768 100,00 843 100,00 879 100,00 1004 100,00 1000 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: La nivelul regiunii Sud- Muntenia, numărul structurilor de primire turistică cu

funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-
2016: județul Argeș; județul Călărași; județul Dâmbovița; județul Giurgiu; județul Ialomița; județul
Prahova; județul Teleorman.

În Regiunea București- Ilfov, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de

cazare a avut următoarea tendință în anul 2016 (Tabelul 6.1.13.):
 Vile turistice- au înregistrat o pondere de 5,95% în total în anul 2016 (11 vile turistice în anul
2016).
 Hoteluri apartament- au înregistrat o pondere de 2,16% în total în anul 2016 (4 hoteluri
apartament în anul 2016).
Pagina 597 din 759
 Hosteluri- au înregistrat o pondere de 8,11% în total în anul 2016 (15 de hosteluri în anul
2016).
 Moteluri- au înregistrat o pondere de 2,70% în total în anul 2016 (5 moteluri în anul 2016).
 Hoteluri- au înregistrat o pondere de 70,81% în total în anul 2016 (131 de hoteluri în anul
2016).
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o pondere de 0,54% în total în anul 2016 (1 pensiune
agroturistică în anul 2016).
 Bungalouri- au înregistrat o pondere de 3,78% în total în anul 2016 (7 bungalouri în anul
2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o pondere de 5,95% în total în anul 2016 (11 pensiuni turistice
în anul 2016).
Cea mai însemnată creștere cu privire la numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri la nivelul Regiunii București- Ilfov, în anul 2016,
comparativ cu anul 2015, a fost înregistrată de (Tabelul 6.1.13.):
 Vile turistice- au înregistrat o creștere de 22,22% (de la 9 vile turistice în anul 2015, la 11
vile turistice în anul 2016).
 Hosteluri- au înregistrat o creștere de 15,38% (de la 13 hosteluri în anul 2015, la 15 hosteluri
în anul 2016).
 Hoteluri- au înregistrat o creștere de 6,50% (de la 123 de hoteluri în anul 2015, la 131 de
hoteluri în anul 2016).

Tabelul 6.1. 13. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivelul Regiunii
București- Ilfov
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Hoteluri 113 67,66 119 68,79 122 70,52 123 67,58 131 70,81
Hosteluri 12 7,19 10 5,78 10 5,78 13 7,14 15 8,11
Hoteluri apartament 3 1,80 3 1,73 3 1,73 6 3,30 4 2,16
Moteluri 4 2,40 4 2,31 5 2,89 5 2,75 5 2,70
Vile turistice 5 2,99 6 3,47 5 2,89 9 4,95 11 5,95
Bungalouri 13 7,78 13 7,51 12 6,94 12 6,59 7 3,78
Popasuri turistice 1 0,60 1 0,58 1 0,58 0 0,00 0 0,00
Pensiuni turistice 14 8,38 14 8,09 13 7,51 13 7,14 11 5,95
Pensiuni agroturistice 2 1,20 3 1,73 2 1,16 1 0,55 1 0,54
TOTAL 167 100,00 173 100,00 173 100,00 182 100,00 185 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Pagina 598 din 759

 Realizări: În Regiunea București- Ilfov, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016:
hoteluri; hosteluri; hoteluri apartament; moteluri; vile turistice.
Dificultăți întâmpinate: În Regiunea București- Ilfov, numărul structurilor de primire
turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în
perioada 2012-2016: bungalouri; popasuri turistice; pensiuni turistice; pensiuni agroturistice.

În cadrul Regiunii București- Ilfov, cea mai importantă creștere în ceea ce privește numărul
structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în anul 2016, comparativ cu anul 2012, a
fost înregistrată de Municipiul București, care a avut o creștere de 13,74% (de la 131 de structuri
de primire turistică în anul 2012, la 149 de structuri de primire turistică în anul 2016). (Tabelul
6.1.14.)
În cadrul Regiunii București- Ilfov, județul Ilfov a înregistrat o creștere de 9,09% în ceea
ce privește numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în anul 2016,
comparativ cu anul 2015 (de la 33 de structuri de primire turistică în anul 2015, la 36 de structuri
de primire turistică în anul 2016). (Tabelul 6.1.14.)

Tabelul 6.1. 14. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe județe la nivelul
Regiunii București- Ilfov
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Ilfov 36 21,56 37 21,39 36 20,81 33 18,13 36 19,46
Municipiul
Bucuresti 131 78,44 136 78,61 137 79,19 149 81,87 149 80,54
TOTAL 167 100,00 173 100,00 173 100,00 182 100,00 185 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: La nivelul regiunii București- Ilfov, numărul structurilor de primire turistică cu

funcțiuni de cazare turistică a înregistrat o tendință ascendentă perioada 2012-2016 în municipiul
București.

În Regiunea Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de

cazare a avut următoarea tendință în anul 2016 (Tabelul 6.1.15.):
 Hosteluri- au înregistrat o pondere de 5,74% în total în anul 2016 (26 de hosteluri în anul
2016).
 Cabane turistice- au înregistrat o pondere de 2,87% în total în anul 2016 (13 cabane turistice
în anul 2016).
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o pondere de 26,49% în total în anul 2016 (120 de
pensiuni agroturistice în anul 2016).
Pagina 599 din 759
 Hoteluri- au înregistrat o pondere de 24,50% în total în anul 2016 (111 hoteluri în anul 2016).
 Moteluri- au înregistrat o pondere de 5,52% în total în anul 2016 (26 de moteluri în anul 2016).
 Tabere de elevi și preșcolari- au înregistrat o pondere de 0,88% în total în anul 2016 (4 tabere
de elevi și preșcolari în anul 2016).
 Sate de vacanță- au înregistrat o pondere de 0,44% în total în anul 2016 (2 sate de vacanță în
anul 2016).
 Hoteluri apartament- au înregistrat o pondere de 0,22% în total în anul 2016 (1 hotel
apartament în anul 2016).
 Bungalouri- au înregistrat o pondere de 0,22% în total în anul 2016 (1 bungalou în anul 2016).
 Vile turistice- au înregistrat o pondere de 7,51% în total în anul 2016 (34 de vile turistice în
anul 2016).
 Campinguri- au înregistrat o pondere de 1,10% în total în anul 2016 (5 campinguri în anul
2016).
 Popasuri turistice- au înregistrat o pondere de 1,10% în total în anul 2016 (5 popasuri turistice
în anul 2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o pondere de 23,40% în total în anul 2016 (106 pensiuni
turistice în anul 2016).
Cea mai însemnată creștere cu privire la numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri la nivelul Regiunii Sud- Vest Oltenia, în anul
2016, comparativ cu anul 2015, a fost înregistrată de (Tabelul 1.15.):
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o creștere de 14,28% (de la 105 pensiuni agroturistice
în anul 2015, la 120 de pensiuni agroturistice în anul 2016).
 Hoteluri- au înregistrat o creștere de 8,82% (de la 102 hoteluri în anul 2015, la 111 hoteluri
în anul 2016).
 Moteluri- au înregistrat o creștere de 8,69% (de la 23 de moteluri în anul 2015, la 25 de
moteluri în anul 2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o creștere de 3,92% (de la 102 pensiuni turistice în anul 2015,
la 106 pensiuni turistice în anul 2016).

Tabelul 6.1. 15. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivelul Regiunii
Sud- Vest Oltenia
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Hoteluri 102 22,77 97 23,04 101 23,17 102 23,83 111 24,50
Hosteluri 20 4,46 19 4,51 22 5,05 26 6,07 26 5,74
Hoteluri
apartament 0 0,00 0 0,00 0 0,00 1 0,23 1 0,22
Moteluri 24 5,36 26 6,18 24 5,50 23 5,37 25 5,52

Pagina 600 din 759

 Vile turistice 52 11,61 38 9,03 36 8,26 35 8,18 34 7,51
Cabane turistice 11 2,46 13 3,09 14 3,21 14 3,27 13 2,87
Bungalouri 3 0,67 3 0,71 3 0,69 2 0,47 1 0,22
Sate de vacanta 2 0,45 2 0,48 2 0,46 2 0,47 2 0,44
Campinguri 6 1,34 6 1,43 7 1,61 6 1,40 5 1,10
Popasuri turistice 6 1,34 6 1,43 6 1,38 6 1,40 5 1,10
Casute turistice 0 0,00 0 0,00 1 0,23 0 0,00 0 0,00
Tabere de elevi si
prescolari 4 0,89 4 0,95 4 0,92 4 0,93 4 0,88
Pensiuni turistice 110 24,55 104 24,70 108 24,77 102 23,83 106 23,40
Pensiuni
agroturistice 108 24,11 103 24,47 108 24,77 105 24,53 120 26,49
TOTAL 448 100,00 421 100,00 436 100,00 428 100,00 453 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Cea mai însemnată creștere cu privire la numărul structurilor de primire turistică cu

funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri la nivelul Regiunii Sud- Vest Oltenia, în anul
2016, comparativ cu anul 2015, a fost înregistrată de (Tabelul 6.1.15.):
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o creștere de 14,28% (de la 105 pensiuni agroturistice
în anul 2015, la 120 de pensiuni agroturistice în anul 2016).
 Hoteluri- au înregistrat o creștere de 8,82% (de la 102 hoteluri în anul 2015, la 111 hoteluri
în anul 2016).
 Moteluri- au înregistrat o creștere de 8,69% (de la 23 de moteluri în anul 2015, la 25 de
moteluri în anul 2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o creștere de 3,92% (de la 102 pensiuni turistice în anul 2015,
la 106 pensiuni turistice în anul 2016).
Realizări: În Regiunea Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016:
hoteluri; hosteluri; moteluri; cabane turistice; pensiuni agroturistice.
Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de primire
turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în
perioada 2012-2016: vile turistice; bungalouri; campinguri; popasuri turistice; căsuțe turistice;
pensiuni turistice.
În cadrul Regiunii Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni
de cazare a avut următoarea evoluție în anul 2016, pe județe (Tabelul 6.1.16.):
 Județul Mehedinți, cu o pondere de 13,02% în total în anul 2016 (59 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Dolj, cu o pondere de 12,58% în total în anul 2016 (57 de structuri de primire turistică
în anul 2016).

Pagina 601 din 759

 Județul Gorj, cu o pondere de 19,21% în total în anul 2016 (87 de structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Județul Olt, cu o pondere de 4,19% în total în anul 2016 (19 structuri de primire turistică în
anul 2016).
 Județul Vâlcea, cu o pondere de 50,99% în total în anul 2016 (231 de structuri de primire
turistică în anul 2016).

Tabelul 6.1. 16. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe județe la nivelul
Regiunii Sud- Vest Oltenia
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Dolj 49 10,94 51 12,11 52 11,93 52 12,15 57 12,58
Gorj 79 17,63 79 18,76 87 19,95 85 19,86 87 19,21
Mehedinți 42 9,38 42 9,98 45 10,32 55 12,85 59 13,02
Olt 18 4,02 19 4,51 19 4,36 19 4,44 19 4,19
Vâlcea 260 58,04 230 54,63 233 53,44 217 50,70 231 50,99
TOTAL 448 100,00 421 100,00 436 100,00 428 100,00 453 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017
Realizări: La nivelul regiunii Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de primire turistică
cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-
2016: județul Dolj; județul Gorj; județul Mehedinți; județul Olt.
Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de
primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă în județul Vâlcea în
perioada 2012-2016.
În Regiunea Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare a avut
următoarea tendință în anul 2016 (Tabelul 6.1.17.):
 Hosteluri- au înregistrat o pondere de 4,53% în total în anul 2016 (30 de hosteluri în anul
2016).
 Campinguri- au înregistrat o pondere de 1,36% în total în anul 2016 (9 campinguri în anul
2016).
 Cabane turistice- au înregistrat o pondere de 4,53% în total în anul 2016 (30 de cabane turistice
în anul 2016).
 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o pondere de 22,66% în total în anul 2016 (150 de
pensiuni agroturistice în anul 2016).
 Căsuțe turistice- au înregistrat o pondere de 1,06% în total în anul 2016 (7 căsuțe turistice în
anul 2016).
 Vile turistice- au înregistrat o pondere de 6,65% în total în anul 2016 (44 de vile turistice în
anul 2016).
Pagina 602 din 759
 Hoteluri- au înregistrat o pondere de 22,96% în total în anul 2016 (152 de hoteluri în anul
2016).
 Moteluri- au înregistrat o pondere de 2,57% în total în anul 2016 (17 moteluri în anul 2016).
 Sate de vacanță- au înregistrat o pondere de 0,15% în total în anul 2016 (1 sat de vacanță în
anul 2016).
 Hoteluri apartament- au înregistrat o pondere de 0,15% în total în anul 2016 (1 hotel
apartament în anul 2016).
 Bungalouri- au înregistrat o pondere de 1,51% în total în anul 2016 (10 bungalouri în anul
2016).
 Tabere de elevi și preșcolari- au înregistrat o pondere de 0,91% în total în anul 2016 (6 tabere
de elevi și preșcolari în anul 2016).
 Popasuri turistice- au înregistrat o pondere de 0,91% în total în anul 2016 (6 popasuri turistice
în anul 2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o pondere de 30,06% în total în anul 2016 (150 de pensiuni
turistice în anul 2016).

Tabelul 6.1. 17. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de structuri
la nivelul Regiunii Vest
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Hoteluri 148 24,67 157 25,70 158 26,42 151 23,16 152 22,96
Hosteluri 13 2,17 15 2,45 20 3,34 30 4,60 30 4,53
Hoteluri apartament 0 0,00 0 0,00 0 0,00 1 0,15 1 0,15
Moteluri 17 2,83 17 2,78 18 3,01 17 2,61 17 2,57
Hanuri 1 0,17 1 0,16 1 0,17 0 0,00 0 0,00
Vile turistice 39 6,50 37 6,06 34 5,69 41 6,29 44 6,65
Cabane turistice 19 3,17 19 3,11 20 3,34 29 4,45 30 4,53
Bungalouri 21 3,50 18 2,95 18 3,01 10 1,53 10 1,51
Sate de vacanta 1 0,17 1 0,16 2 0,33 1 0,15 1 0,15
Campinguri 4 0,67 6 0,98 6 1,00 9 1,38 9 1,36
Popasuri turistice 7 1,17 7 1,15 7 1,17 5 0,77 6 0,91
Casute turistice 6 1,00 6 0,98 3 0,50 7 1,07 7 1,06
Tabere de elevi si
prescolari 10 1,67 8 1,31 7 1,17 9 1,38 6 0,91
Pensiuni turistice 202 33,67 204 33,39 188 31,44 194 29,75 199 30,06
Pensiuni agroturistice 112 18,67 115 18,82 116 19,40 148 22,70 150 22,66
TOTAL 600 100,00 611 100,00 598 100,00 652 100,00 662 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Pagina 603 din 759

 Realizări: În Regiunea Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare
a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hoteluri; hosteluri;
vile turistice; cabane turistice; campinguri; căsuțe turistice; pensiuni agroturistice.
Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Vest, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-
2016: bungalouri; sate de vacanță; popasuri turistice; tabere de elevi și preșcolari; pensiuni
turistice.

În cadrul Regiunii Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare a

avut următoarea evoluție în anul 2016, pe județe (Tabelul 6.1.18.):
 Județul Hunedoara, cu o pondere de 18,88% în total în anul 2016 (125 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Caraș- Severin, cu o pondere de 35,50% în total în anul 2016 (235 de structuri de
primire turistică în anul 2016).
 Județul Timiș, cu o pondere de 23,72% în total în anul 2016 (662 de structuri de primire
turistică în anul 2016).
 Județul Arad, cu o pondere de 21,90% în total în anul 2016 (145 de structuri de primire
turistică în anul 2016).

Tabelul 6.1. 18. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe județe la
nivelul Regiunii Vest
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Arad 170 28,33 169 27,66 160 26,76 145 22,24 145 21,90
Caraș-
Severin 181 30,17 186 30,44 188 31,44 231 35,43 235 35,50
Hunedoara 96 16,00 93 15,22 99 16,56 108 16,56 125 18,88
Timiș 153 25,50 163 26,68 151 25,25 168 25,77 157 23,72
TOTAL 600 100,00 611 100,00 598 100,00 652 100,00 662 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: La nivelul regiunii Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni

de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe, în perioada 2012-2016:
județul Caraș- Severin; județul Hunedoara; Județul Timiș.
Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Vest, numărul structurilor de primire turistică
cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă în județul Arad, în perioada 2012-
2016.

Pagina 604 din 759

 6.1.1.2. Analiză detaliată pe domenii de activitate (clase de coduri CAEN)

Întreprinderile active în domeniul turism la nivel național au înregistrat tendințe de creștere

în ceea ce privește numărul lor, în anul 2015, comparativ cu anul 2014 în cadrul următoarelor clase
CAEN (Figura 6.1.2.):
 Cod CAEN 5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată-
întreprinderile active au înregistrat o creștere de 16,41% (de la 1237 de întreprinderi active în
anul 2014, la 1440 de întreprinderi active în anul 2015).
 Cod CAEN 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare similare- întreprinderile active au
înregistrat o creștere de 2,99% (de la 2271 de întreprinderi active în anul 2014, la 2339 de
întreprinderi active în anul 2015).
 Cod CAEN 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere- întreprinderile active au
înregistrat o creștere de 1,21% (de la 82 de întreprinderi active în anul 2014, la 83 de
întreprinderi active în anul 2015).
 Cod CAEN 5590 Alte servicii de cazare- întreprinderile active au înregistrat o creștere de
0,06% (de la 1559 de întreprinderi active în anul 2014, la 1560 de întreprinderi active în anul
2015).

Figura 6.1. 2. Întreprinderi active, pe activități ale economiei naționale la nivel de clase
CAEN la nivel național (Facilități de cazare)

5590 Alte servicii de cazare

Anul 2015
5530 Parcuri pentru rulote, campinguri
și tabere Anul 2014
Anul 2013
5520 Facilități de cazare pentru vacanțe
și perioade de scurtă durată Anul 2012
Anul 2011
5510 Hoteluri și alte facilități de cazare
similare

0 500 1000 1500 2000 2500

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: Numărul întrepinderilor active pe activități ale economiei naționale (Facilități

de cazare) a înregistrat o tendință ascendentă la nivelul următoarelor clase CAEN în perioada
2012-2016: 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare similare; 5520 Facilități de cazare pentru
vacanțe și perioade de scurtă durată; 5590 Alte servicii de cazare.

Pagina 605 din 759

 Dificultăți întâmpinate: Numărul întrepinderilor active pe activități ale economiei
naționale (Facilități de cazare) a înregistrat o tendință ascendentă la nivelul clasei CAEN 5530
Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, în perioada 2012-2016.

6.1.1.3. Analiză detaliată pe categorii de mărime a firmelor (microîntreprinderi,

întreprinderi mici și mijlocii)

Legea nr. 346 din 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și
mijlocii, cu completările și modificările ulterioare definește microîntreprinderile,
întreprinderile mici și mijlocii, astfel (http://www.aippimm.ro/articol/imm/legislatie-imm/lege-
nr.-346-din-14-iulie-2004-privind-stimularea-infiintarii-si-dezvoltarii-intreprinderilor-mici-si-
mijlocii-actualizata, accesat 20.12.2017):
 ”microîntreprinderi - au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau
deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei”;
 ”întreprinderi mici - au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă
sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei”;
 ”întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală
netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc
echivalentul în lei a 43 milioane euro”.

În cadrul clasei CAEN 5510 Hoteluri și alte facilități, întreprinderile active, după numărul
de salariați au întregistrat următoarea tendință în anul 2015, comparativ cu anul 2014 (Figura
6.1.3.):
 0- 9 salariați- microîntreprinderile au înregistrat o creștere de 5,19% (de la 1464 de
microîntreprinderi în anul 2014, la 1540 de microîntreprinderi în anul 2015).
 10- 49 de salariați- întreprinderile mici au înregistrat o scădere de 1,21% (de la 658 de
întreprinderi mici în anul 2014, la 650 de întreprinderi mici în anul 2015).
 50- 249 salariați- întreprinderile mijlocii au înregistrat o creștere de 0,74% (de la 135 de
întreprinderi mijlocii în anul 2012, la 136 de întreprinderi mijlocii în anul 2015).
 250 salariați și peste- întreprinderile mari au înregistrat o scădere de 7,14% (de la 14
întreprinderi mari în anul 2012, la 13 întreprinderi mari în anul 2015).

Pagina 606 din 759

Figura 6.1. 3. Întreprinderi active la nivelul clasei CAEN 5510 Hoteluri și alte facilități de
cazare similare, după numărul de salariați

1600
1400
1200
1000 Anul 2012
800 Anul 2013

600 Anul 2014

400 Anul 2015

200
0
0-9 persoane 10-49 persoane 50-249 persoane 250 persoane și
peste

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: La nivelul clasei CAEN 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare similare,
numărul întrepinderilor active pe activități ale economiei naționale a înregistrat o tendință
ascendentă, după numărul de salariați, în perioada 2012-2016: microîntreprinderi; întreprinderi
mici; întreprinderi mijlocii.
Dificultăți întâmpinate: La nivelul clasei CAEN 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare
similare, numărul întrepinderilor active pe activități ale economiei naționale a înregistrat o tendință
descendentă, după numărul de salariați, în perioada 2012-2016: întreprinderi mari.

În cadrul clasei CAEN 5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată,
întreprinderile active, după numărul de salariați au întregistrat următoarea tendință în anul 2015,
comparativ cu anul 2014 (Figura 6.1.4.):
 0- 9 salariați- microîntreprinderile au înregistrat o creștere de 16,45% (de la 1167 de
microîntreprinderi în anul 2014, la 1359 de microîntreprinderi în anul 2015).
 10- 49 de salariați- întreprinderile mici au înregistrat o creștere de 15,94% (de la 69 de
întreprinderi mici în anul 2014, la 80 de întreprinderi mici în anul 2015).
 50- 249 salariați- întreprinderile mijlocii au înregistrat același număr atât în anul 2014, cât și
în anul 2015 (1 întreprindere mijlocie).

Pagina 607 din 759

Figura 6.1. 4. Întreprinderi active la nivelul clasei CAEN 5520 Facilități de cazare pentru
vacanțe și perioade de scurtă durată, după numărul de salariați

1400
1200
1000 Anul 2012
800 Anul 2013
600 Anul 2014
400 Anul 2015
200
0
0-9 persoane 10-49 persoane 50-249 persoane

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: La nivelul clasei CAEN 5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de
scurtă durată, numărul întrepinderilor active pe activități ale economiei naționale a înregistrat o
tendință ascendentă, după numărul de salariați, în perioada 2012-2016: microîntreprinderi;
întreprinderi mici.
În cadrul clasei CAEN 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, întreprinderile
active, după numărul de salariați, au întregistrat următoarea tendință în anul 2015, comparativ cu
anul 2014 (Figura 6.1.5.):
 0- 9 salariați- microîntreprinderile au înregistrat o scădere de 1,33% (de la 75 de
microîntreprinderi în anul 2014, la 74 de microîntreprinderi în anul 2015).
 10- 49 de salariați- întreprinderile mici au înregistrat o creștere de 28,57% (de la 6
întreprinderi mici în anul 2014, la 9 întreprinderi mici în anul 2015).

Figura 6.1. 5. Întreprinderi active la nivelul clasei CAEN 5530 Parcuri pentru rulote,
campinguri și tabere, după numărul de salariați

100
90
80
70 Anul 2012
60 Anul 2013
50
Anul 2014
40
30 Anul 2015
20
10
0
0-9 persoane 10-49 persoane

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Pagina 608 din 759
 Realizări: La nivelul clasei CAEN 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere,
numărul întrepinderilor active a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în
perioada 2012-2016: întreprinderi mici.
Dificultăți întâmpinate: La nivelul clasei CAEN 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri și
tabere, numărul întrepinderilor active a înregistrat o tendință descendentă, după numărul de
salariați, în perioada 2012-2016: microîntreprinderi.

În cadrul clasei CAEN 5590 Alte servicii de cazare, întreprinderile active, după numărul
de salariați, au întregistrat următoarea tendință în anul 2015, comparativ cu anul 2014 (Figura
6.1.6.):
 0- 9 salariați- microîntreprinderile au înregistrat o scădere de 0,97% (de la 1441 de
microîntreprinderi în anul 2014, la 1427 de microîntreprinderi în anul 2015).
 10- 49 de salariați- întreprinderile mici au înregistrat o creștere de 11,11% (de la 117 de
întreprinderi mici în anul 2014, la 130 de întreprinderi mici în anul 2015).
 50- 249 salariați- întreprinderile mijlocii au înregistrat o creștere de 200,00% (de la 1
întreprindere mijlocie în anul 2014, la 3 întreprinderi mijlocii în anul 2015).

Figura 6.1. 6. Întreprinderi active la nivelul clasei CAEN 5590 Alte servicii de cazare, după
numărul de salariați

1600
1400
1200 Anul 2012
1000 Anul 2013
800
600 Anul 2014
400 Anul 2015
200
0
0-9 persoane 10-49 persoane 50-249 persoane

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Realizări: La nivelul clasei CAEN 5590 Alte servicii de cazare, numărul întrepinderilor
active a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în perioada 2012-2016:
microîntreprinderi; întreprinderi mici; întreprinderi mijlocii.

Pagina 609 din 759

6.1.1.4 Analiză detaliată după vechimea în piață a întreprinderilor în domeniul
Hoteluri și restuarante (peste 3 ani, 2 ani, 1 an)

În anul 2012 se înregistrau 3308 întreprinderi nou create în anul 2011 în domeniul I.
Hoteluri și restaurante. Din acestea, rata de supraviețuire a fost (Figura 6.1.7.):
 În anul 2013 a supraviețuit un procent de 76,05% din întreprinderile nou create (2516 de
întreprinderi nou create);
 În anul 2014 a supraviețuit un procent de 63,66% din întreprinderile nou create (2106 de
întreprinderi nou create);
 În anul 2015 a supraviețuit un procent de 54,05% din întreprinderile nou create (1788 de
întreprinderi nou create);

Figura 6.1. 7. Întreprinderi nou create care au supraviețuit, pe activități ale economiei
naționale I. Hoteluri și restaurante (an creare 2011)

An creare 2011

3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Dificultăți întâmpinate: Numărul întreprinderilor nou create în anul 2011, pe activități ale
economiei naționale (I. Hoteluri și restaurante) care au supraviețuit a înregistrat o tendință
descendentă în perioada 2012-2015.

În anul 2013 se înregistrau 33469 de întreprinderi nou create în anul 2012 în domeniul I.
Hoteluri și restaurante. Din acestea, rata de supraviețuire a fost (Figura 6.1.8.):
 În anul 2014 a supraviețuit un procent de 78,26% din întreprinderile nou create (2715
întreprinderi nou create);
 În anul 2015 a supraviețuit un procent de 64,60% din întreprinderile nou create (2241 de
întreprinderi nou create);
Pagina 610 din 759
Figura 6.1. 8. Întreprinderi nou create care au supraviețuit, pe activități ale economiei
naționale I. Hoteluri și restaurante (an creare 2012)

An creare 2012

4000
3000
2000
1000
0
Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Dificultăți întâmpinate: Numărul întreprinderilor nou create în anul 2012, pe activități ale
economiei naționale (I. Hoteluri și restaurante) care au supraviețuit a înregistrat o tendință
descendentă în perioada 2013-2015.

În anul 2014 se înregistrau 7175 de întreprinderi nou create în anul 2013 în domeniul I.
Hoteluri și restaurante. Din acestea, rata de supraviețuire a fost (Figura 6.1.9.):
 În anul 2015 a supraviețuit un procent de 64,58% din întreprinderile nou create (4634 de
întreprinderi nou create);

Figura 6.1. 9. Întreprinderi nou create care au supraviețuit, pe activități ale economiei
naționale I. Hoteluri și restaurante (an creare 2013)

An creare 2013

8000
6000
4000
2000
0
Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Dificultăți întâmpinate: Numărul întreprinderilor nou create în anul 2013, pe activități ale
economiei naționale (I. Hoteluri și restaurante) care au supraviețuit a înregistrat o tendință
descendentă în perioada 2014-2015.
Pagina 611 din 759
 În anul 2015 se înregistrau 3281 de întreprinderi nou create în anul 2014 în domeniul I.
Hoteluri și restaurante. (Figura 6.1.10.)

Figura 6.1. 10. Întreprinderi nou create care au supraviețuit, pe activități ale economiei
naționale I. Hoteluri și restaurante (an creare 2013)

An creare 2014

5000

0
Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Dificultăți întâmpinate: Numărul întreprinderilor nou create în anul 2014, pe activități ale
economiei naționale (I. Hoteluri și restaurante) care au supraviețuit a înregistrat doar 3281 de
întreprinderi în anul 2015.
În domeniul I. Hoteluri si restaurante au fost desființate întreprinderi în perioada 2012-
2015, astfel (Figura 6.1.11.):
 În anul 2012 au fost desființate un număr de 3761 de întreprinderi;
 În anul 2013 au fost desființate un număr de 1230 de întreprinderi;
 În anul 2014 au fost desființate un număr de 4438 de întreprinderi;
 În anul 2015 au fost desființate un număr de 3643 de întreprinderi;

Figura 6.1. 11. Întreprinderi desființate, pe activități ale economiei naționale I. Hoteluri și
restaurante

5000
4000
3000
2000
1000
0
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 20.12.2017

Pagina 612 din 759

 Realizări: Numărul întreprinderilor desființate, pe activități ale economiei naționale (I.
Hoteluri și restaurante) a înregistrat o tendință descendentă în perioada 2012-2015.

6.1.1.5. Analiză detaliată după fluxul turiștilor străini în structuri de primire

turistică

Fluxul de turiști a înregistrat o tendință ascendentă în anul 2016 față de anul 2015, astfel
(Figura 6.1.12.):
 Turiști români- au înregistrat o creștere de 8,19% (de la 19,04 milioane de turiști români în
anul 2015, la 20,60 milioane de turiști români în anul 2016).
 Turiști străini- au înregistrat o creștere de 8,05% (de la 4,47 milioane de turiști străini în anul
2015, la 4,83 milioane de turiști străini în anul 2016).

Figura 6.1. 12. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de turiști

Anul 2016

Anul 2015

Anul 2014 Români

Străini
Anul 2013

Anul 2012

0 5000000 10000000 15000000 20000000 25000000 30000000

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Realizări: Numărul înnoptărilor în structuri de primire turistică pe tipuri de turiști români

și străini a înregistrat o tendință ascendentă în perioada 2012-2016.

Cea mai însemnată creștere cu privire la numărul înnoptărilor în cadrul structurilor de

primire turistică pe turiști străini, în anul 2016, comparativ cu anul 2015, a fost înregistrată de
(Figura 6.1.13.):
 Popasuri turistice- au înregistrat o creștere de 278,46% (de la 339 de înnoptări ale turiștilor
străini în anul 2015, la 1283 de înnoptări ale turiștilor străini în anul 2016).
 Hosteluri- au înregistrat o creștere de 25,21% (de la 89665 de înnoptări ale turiștilor străini
în anul 2015, la 112277 de înnoptări ale turiștilor străini în anul 2016).

Pagina 613 din 759

 Pensiuni agroturistice- au înregistrat o creștere de 24,69% (de la 112900 de înnoptări ale
turiștilor străini în anul 2015, la 140776 de înnoptări ale turiștilor străini în anul 2016).
 Bungalouri- au înregistrat o creștere de 22,31% (de la 4154 de înnoptări ale turiștilor străini
în anul 2015, la 5081 de înnoptări ale turiștilor străini în anul 2016).
 Cabane turistice- au înregistrat o creștere de 19,95% (de la 15423 de înnoptări ale turiștilor
străini în anul 2015, la 18500 de înnoptări ale turiștilor străini în anul 2016).
 Pensiuni turistice- au înregistrat o creștere de 15,16% (de la 209585 de înnoptări ale turiștilor
străini în anul 2015, la 241364 de înnoptări ale turiștilor străini în anul 2016).
 Hoteluri- au înregistrat o creștere de 7,30% (de la 3,85 milioane de înnoptări ale turiștilor
străini în anul 2015, la 4,13 milioane de înnoptări ale turiștilor străini în anul 2016).
 Vile turistice- au înregistrat o creștere de 3,60% (de la 67214 de înnoptări ale turiștilor străini
în anul 2015, la 69640 de înnoptări ale turiștilor străini în anul 2016).

Figura 6.1. 13. Înnoptări ale turiștilor străini în structuri de primire turistică

Hoteluri

Anul 2016
Hosteluri

Hoteluri apartament

Moteluri
Anul 2015

Hanuri

Vile turistice

Anul 2014
Cabane turistice

Bungalouri

Sate de vacanță
Anul 2013
Campinguri

Popasuri turistice

Anul 2012 Căsuțe turistice

Tabere de elevi și preșcolari

75% 80% 85% 90% 95% 100%

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Realizări: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a înregistrat o

tendință ascendentă la nivelul următoarelor tipuri de structuri în perioada 2012-2016: hoteluri;

Pagina 614 din 759

hosteluri; hoteluri apartament; moteluri; vile turistice; cabane turistice; sate de vacanță; popasuri
turistice; căsuțe turistice; tabere de elevi și preșcolari; pensiuni turistice; pensiuni agroturistice;
hanuri.
Dificultăți întâmpinate: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a
înregistrat o tendință descendentă la nivelul următoarelor tipuri de structuri în perioada 2012-2016:
bungalouri; campinguri.
Numărul sosirilor vizitatorilor străini în România, în anul 2016, comparativ cu anul 2015,
a avut o tendință ascendentă (Figura 6.1.14.):
 Numărul sosirilor din Europa- a înregistrat o creștere de 9,56% (de la 8678 de sosiri ale
turiștilor străini în România în anul 2015, la 9508 sosiri ale turiștilor străini în România în
anul 2016).
 Numărul sosirilor din Africa- a înregistrat o creștere de 3,22% (de la 31 de sosiri ale
turiștilor străini în România în anul 2015, la 32 de sosiri ale turiștilor străini în România în
anul 2016).
 Numărul sosirilor din America de Nord- a înregistrat o creștere de 16,66% (de la 222 de
sosiri ale turiștilor străini în România în anul 2015, la 259 de sosiri ale turiștilor străini în
România în anul 2016).
 Numărul sosirilor din Asia- a înregistrat o creștere de 13,88% (de la 353 de sosiri ale
turiștilor străini în România în anul 2015, la 402 sosiri ale turiștilor străini în România în
anul 2016).
 Numărul sosirilor din Australia, Oceania și alte teritorii- a înregistrat o creștere de 5,00%
(de la 20 de sosiri ale turiștilor străini în România în anul 2015, la 21 de sosiri ale turiștilor
străini în România în anul 2016).

Figura 6.1. 14. Sosiri ale vizitatorilor străini în România pe continente

Anul 2016

Anul 2015 Europa

Africa
Anul 2014
America de Nord

Anul 2013 Asia

Australia, Oceania și alte teritorii
Anul 2012

88% 90% 92% 94% 96% 98% 100%

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Pagina 615 din 759

 Realizări: Numărul sosirilor turiștilor străini în România a înregistrat o tendință ascendentă
pe continente de origine, în perioada 2012-2016: Europa; Africa; America de Nord; Asia;
Australia, Oceania și alte teritorii.

Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire turistică pe categorii de confort

(stele) a avut următoarea tendință în anul 2016 (Tabelul 6.1.19.):
 Structuri de primire turistică de 5 stele- au înregistrat o pondere de 15,70% în total în anul
2016 (736263 de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în anul
2016).
 Structuri de primire turistică de 4 stele- au înregistrat o pondere de 45,42% în total în anul
2016 (2,13 milioane de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în
anul 2016).
 Structuri de primire turistică de 3 stele- au înregistrat o pondere de 30,66% în total în anul
2016 (1,438 milioane de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică
în anul 2016).
 Structuri de primire turistică de 2 stele- au înregistrat o pondere de 6,88% în total în anul 2016
(322824 de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în anul 2016).
 Structuri de primire turistică de 1 stea- au înregistrat o pondere de 1,06% în total în anul 2016
(49696 de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în anul 2016).
 Structuri de primire turistică neclasificate pe stele- au înregistrat o pondere de 0,28% în total
în anul 2016 (13048 de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în
anul 2016).

Tabelul 6.1. 19. Înnoptări ale turiștilor străini în structuri de primire turistică pe categorii
de confort (stele)
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
5 stele 562718 17,48 619916 18,28 689763 18,76 723697 16,60 736263 15,70
4 stele 1176787 36,55 1241850 36,62 1465574 39,86 1832675 42,05 2130823 45,42
3 stele 1145169 35,57 1182621 34,87 1193424 32,46 1435310 32,93 1438386 30,66
2 stele 288347 8,96 310327 9,15 289899 7,88 314179 7,21 322824 6,88
1 stea 37318 1,16 31867 0,94 28842 0,78 36216 0,83 49696 1,06
Neclasificate pe
stele 9131 0,28 4931 0,15 9260 0,25 16662 0,38 13048 0,28
TOTAL 3219470 100,00 3391512 100,00 3676762 100,00 4358739 100,00 4691040 100,00

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Pagina 616 din 759

 Realizări: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a înregistrat o
tendință ascendentă pe categorii de confort (stele) în perioada 2012-2016: 5 stele; 4 stele; 3 stele;
2 stele; 1 stea; neclasificate pe stele.

Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire turistică pe categorii de confort

(flori) a avut următoarea tendință în anul 2016 (Tabelul 6.1.20.):
 Structuri de primire turistică de 5 flori- au înregistrat o pondere de 2,03% în total în anul 2016
(2862 de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în anul 2016).
 Structuri de primire turistică de 4 flori- au înregistrat o pondere de 16,11% în total în anul
2016 (22686 de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în anul
2016).
 Structuri de primire turistică de 3 flori- au înregistrat o pondere de 54,84% în total în anul
2016 (77201 de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în anul
2016).
 Structuri de primire turistică de 2 flori- au înregistrat o pondere de 26,44% în total în anul
2016 (37218 de înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în anul
2016).
 Structuri de primire turistică de 1 floare- au înregistrat o pondere de 0,57% în total în anul
2016 (809 înnoptări ale turiștilor străini în aceste structuri de primire turistică în anul 2016).

Tabelul 6.1.20. Înnoptări ale turiștilor străini în structuri de primire turistică pe categorii
de confort (flori)
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
5 flori 3531 4,53 2524 2,92 2003 2,19 2055 1,82 2862 2,03
4 flori 17659 22,65 17886 20,72 15703 17,19 23216 20,56 22686 16,11
3 flori 30587 39,23 40708 47,15 43677 47,82 53597 47,47 77201 54,84
2 flori 25837 33,14 23113 26,77 28867 31,60 33232 29,43 37218 26,44
1 floare 349 0,45 2111 2,44 1092 1,20 800 0,71 809 0,57
TOTAL 77963 100,00 86342 100,00 91342 100,00 112900 100,00 140776 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Realizări: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a înregistrat o

tendință ascendentă pe categorii de confort (flori) în perioada 2012-2016: 4 flori; 3 flori; 2 flori; 1
floare.
Dificultăți întâmpinate: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a
înregistrat o tendință descendentă pe categorii de confort (flori) în perioada 2012-2016: 5 flori.

Pagina 617 din 759

6.1.1.6. Analiză detaliată după numărul de locuri de muncă din domeniul
Turism

În anul 2012 numărul personalului din unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante) a fost de
155745 de persoane.
În anul 2013, s-a înregistrat o creștere de 2,39% în ceea ce privește numărul personalului
din unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante) - de la 155745 de persoane în anul 2012, la 159470
de persoane în anul 2013.
În anul 2014, s-a înregistrat o scădere de 0,10% în ceea ce privește numărul personalului
din unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante) - de la 159470 de persoane în anul 2013, la 159308
de persoane în anul 2014.
În anul 2015, s-a înregistrat o creștere de 4,95% în ceea ce privește numărul personalului
din unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante) - de la 159308 de persoane în anul 2014, la 167199
de persoane în anul 2015.
În anul 2015, în comparație cu anul 2012, s-a înregistrat o creștere de 7,35% în ceea ce
privește numărul personalului din unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante) - de la 155745 de
persoane în anul 2012, la 167199 de persoane în anul 2015. (Figura 6.1.17.)

Figura 6.1. 17. Personalul din unitățile locale pe activități ale economiei naționale I.
Hoteluri și restaurante

170000

165000

160000

155000

150000
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Realizări: Numărul personalului din unitățile locale pe activități ale economiei naționale
(I. Hoteluri și restaurante) a înregistrat o tendință ascendentă în perioada 2012-2015.

Numărul personalului din unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante), în anul 2015,
comparativ cu anul 2014, a avut următoarea tendință pe regiuni de dezvoltare (Figura 6.1.18.):

Pagina 618 din 759

 Regiunea Nord- Vest- a înregistrat o creștere de 2,61% (de la 22713 persoane în anul 2012,
la 23307 persoane în anul 2016).
 Regiunea Centru- a înregistrat o creștere de 3,05% (de la 23080 persoane în anul 2014, la
23785 de persoane în anul 2015).
 Regiunea Nord-Est- a înregistrat o creștere de 5,19% (de la 15636 de de persoane în anul
2014, la 16448 de persoane în anul 2015).
 Regiunea Sud- Est- a înregistrat o creștere de 7,08% (de la 20519 persoane în anul 2014, la
21973 de persoane în anul 2015).
 Regiunea Sud- Muntenia- a înregistrat o creștere de 5,05% (de la 13083 de persoane în anul
2014, la 13744 de persoane în anul 2015).
 Regiunea București- Ilfov- a înregistrat o creștere de 7,09% (de la 38775 de persoane în anul
2014, la 41525 de persoane în anul 2015).
 Regiunea Sud- Vest Oltenia- a înregistrat o creștere de 0,66% (de la 10518 de persoane în
anul 2014, la 10588 de persoane în anul 2015).
 Regiunea Vest- a înregistrat o creștere de 5,63% (de la 14984 de persoane în anul 2014, la
15829 de persoane în anul 2015).

Figura 6.1. 18. Personalul din unitățile locale pe activități ale economiei naționale I.
Hoteluri și restaurante și pe regiuni de dezvoltare

100%
90%
Regiunea VEST
80%
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
70%
60% Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV

50% Regiunea SUD-MUNTENIA

40% Regiunea SUD-EST
30% Regiunea NORD-EST
20%
Regiunea CENTRU
10%
Regiunea NORD-VEST
0%
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Realizări: Numărul personalului din unitățile locale pe activități ale economiei naționale
(I. Hoteluri și restaurante) a înregistrat o tendință ascendentă la nivelul regiunilor de dezvoltare, în
perioada 2012-2015: Regiunea Nord- Vest; Regiunea Centru; Regiunea Nord- Est; Regiunea Sud-
Est; Regiunea Sud- Muntenia; Regiunea București- Ilfov; Regiunea Sud- Vest Oltenia; Regiunea
Vest.

Pagina 619 din 759

6.1.1.7. Analiză detaliată după cifra de afaceri a structurilor de primire
turistică

În anul 2012, cifra de afaceri din unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante) a fost de 11497
mii lei.
În anul 2013, s-a înregistrat o scădere de 2,67% în ceea ce privește cifra de afaceri din
unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante) - de la 11497 mii lei în anul 2012, la 11190 mii lei în
anul 2013.
În anul 2014, s-a înregistrat o creștere de 10,42% în ceea ce privește cifra de afaceri din
unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante)- de la 11190 mii lei în anul 2013, la 12356 mii lei în
anul 2014.
În anul 2015, s-a înregistrat o creștere de 25,50% în ceea ce privește cifra de afaceri din
unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante)- de la 12356 mii lei în anul 2014, la 15507 mii lei în
anul 2015.
În anul 2015, în comparație cu anul 2012, s-a înregistrat o creștere de 34,37% în ceea ce
privește cifra de afaceri din unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante)- de la 11497 mii lei în anul
2012, la 15507 mii lei în anul 2015. (Figura 6.1.19.)

Figura 6.1. 19. Cifra de afaceri din unitățile locale, pe activități ale economiei naționale (I.
Hoteluri și restaurante) – mii lei

20000
15000
10000
5000
0
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Realizări: Cifra de afaceri din unitățile locale pe activități ale economiei naționale (I.
Hoteluri și restaurante) a înregistrat o tendință ascendentă în perioada 2012-2015.
Cifra de afaceri din unitățile locale (I. Hoteluri și restaurante), în anul 2015, comparativ cu
anul 2014, a avut următoarea tendință pe regiuni de dezvoltare (Figura 6.1.20.):
 Regiunea Nord- Vest- a înregistrat o creștere de 26,19% (de la 1485 mii lei cifră de afaceri
în anul 2014, la 1874 mii lei cifră de afaceri în anul 2015).
 Regiunea Centru- a înregistrat o creștere de 25,01% (de la 1659 mii lei cifră de afaceri în anul
2014, la 2074 mii lei cifră de afaceri în anul 2015).
Pagina 620 din 759
 Regiunea Nord- Est- a înregistrat o creștere de 34,51% (de la 988 mii lei cifră de afaceri în
anul 2014, la 1329 mii lei cifră de afaceri în anul 2015).
 Regiunea Sud- Est- a înregistrat o creștere de 31,36% (de la 1591 mii lei cifră de afaceri în
anul 2014, la 2090 mii lei cifră de afaceri în anul 2015).
 Regiunea Sud-Muntenia- a înregistrat o creștere de 16,66% (de la 954 mii lei cifră de afaceri
în anul 2014, la 1113 mii lei cifră de afaceri în anul 2015).
 Regiunea București- Ilfov- a înregistrat o creștere de 22,40% (de la 4044 mii lei cifră de
afaceri în anul 2014, la 4950 mii lei cifră de afaceri în anul 2015).
 Regiunea Sud- Vest Oltenia- a înregistrat o creștere de 19,69% (de la 665 mii lei cifră de
afaceri în anul 2014, la 796 mii lei cifră de afaceri în anul 2015).
 Regiunea Vest- a înregistrat o creștere de 32,16% (de la 970 mii lei cifră de afaceri în anul
2014, la 1282 mii lei cifră de afaceri în anul 2015).

Figura 6.1.20. Cifra de afaceri din unitățile locale, pe activități ale economiei naționale (I.
Hoteluri și restaurante) și pe regiuni – mii lei

100%
Regiunea VEST
80% Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Regiunea BUCUREȘTI - ILFOV
60%
Regiunea SUD-MUNTENIA
40% Regiunea SUD-EST

20% Regiunea NORD-EST

Regiunea CENTRU
0%
Regiunea NORD-VEST
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Realizări: Cifra de afaceri din unitățile locale pe activități ale economiei naționale (I.
Hoteluri și restaurante) a înregistrat o tendință ascendentă pe regiuni de dezvoltare, în perioada
2012-2015: Regiunea Nord- Vest; Regiunea Centru; Regiunea Nord- Est; Regiunea Sud- Est;
Regiunea Sud- Muntenia; Regiunea București- Ilfov; Regiunea Sud- Vest Oltenia; Regiunea Vest.

6.1.2. Agenții de turism

Agențiile de turism tour operatoare reprezintă: ”agenții de turism specializate în

organizarea de programe și acțiuni turistice, pe care le comercializează direct sau prin
intermediul altor agenții de turism, pe bază de contracte și conventii”.
(http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017)

Pagina 621 din 759

 Agențiile de turism cu activitate de vânzare au următoarea definiție: ”agenții de turism
care vând programele și acțiunile turistice ale tour operatorilor”. (http://statistici.insse.ro/shop/,
accesat 29.12.2017).

6.1.2.1. Analiză detaliată pe domenii de activitate (clase de coduri CAEN)

Întreprinderile active, în domeniul turism la nivel național, au înregistrat tendințe de

creștere în ceea ce privește numărul lor, în anul 2015, comparativ cu anul 2014 în cadrul
următoarelor clase CAEN (Figura 6.1.21.):
 Cod CAEN 7911 Activități ale agențiilor turistice- întreprinderile active au înregistrat o
creștere de 0,76% (de la 1563 de întreprinderi active în anul 2014, la 1575 de întreprinderi
active în anul 2015).
 Cod CAEN 7912 Activități ale tour-operatorilor- întreprinderile active au înregistrat o creștere
de 2,77% (de la 974 de întreprinderi active în anul 2014, la 1001 întreprinderi active în anul
2015).
 Cod CAEN 7990 Alte servicii de rezervare și asistență turistică- întreprinderile active au
înregistrat o creștere de 4,40% (de la 227 de întreprinderi active în anul 2014, la 237 de
întreprinderi active în anul 2015).

Figura 6.1.21. Întreprinderi active la nivel de clase CAEN

7990 Alte servicii de rezervare și asistență

turistică

Anul 2015
Anul 2014
7912 Activități ale tour-operatorilor
Anul 2013
Anul 2012

7911 Activități ale agențiilor turistice

0 200 400 600 800 1000120014001600

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017

Realizări: Numărul întreprinderilor active pe activități ale economiei naționale (Agenții

turistice) a înregistrat o tendință ascendentă la nivelul următoarelor clase CAEN, în perioada 2012-

Pagina 622 din 759

2015: 7911 Activități ale agențiilor turistice; 7912 Activități ale tour-operatorilor; 7990 Alte
servicii de rezervare și asistență turistică.

6.1.2.2. Analiză detaliată pe categorii de mărime a firmelor (microîntreprinderi,

întreprinderi mici și mijlocii)

În cadrul clasei CAEN 7911 Activități ale agențiilor turistice, întreprinderile active, după
numărul de salariați, au întregistrat următoarea tendință în anul 2015, comparativ cu anul 2014
(Figura 6.1.22.):
 0- 9 salariați- microîntreprinderile au înregistrat o creștere de 10,65% (de la 1492 de
microîntreprinderi în anul 2014, la 1506 de microîntreprinderi în anul 2015).
 10- 49 de salariați- întreprinderile mici au înregistrat o scădere de 6,06% (de la 66 de
întreprinderi mici în anul 2014, la 62 de întreprinderi mici în anul 2015).
 50- 249 salariați- întreprinderile mijlocii au înregistrat o creștere de 20,00% (de la 5
întreprinderi mijlocii în anul 2014, la 6 întreprinderi mijlocii în anul 2015).

Figura 6.1. 22. Întreprinderi active la nivelul clasei CAEN 7911 Activități ale agențiilor
turistice, după numărul de salariați
1600

1550

1500
250 persoane și peste
1450
50-249 persoane
1400 10-49 persoane

1350 0-9 persoane

1300

1250
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 10.01.2018

Realizări: La nivelul clasei CAEN 7911 Activități ale agențiilor turistice, numărul
întreprinderilor active a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în perioada
2012-2015: microîntreprinderi; întreprinderi mijlocii; întreprinderi mari.

Pagina 623 din 759

 Dificultăți întâmpinate: La nivelul clasei CAEN 7911 Activități ale agențiilor turistice,
numărul întreprinderilor active a înregistrat o tendință descendentă după numărul de salariați în
perioada 2012-2015: întreprinderi mici.
În cadrul clasei CAEN 7912 Activități ale tour-operatorilor, întreprinderile active, după
numărul de salariați, au întregistrat următoarea tendință în anul 2015, comparativ cu anul 2014
(Figura 6.1.23.):
 0- 9 salariați- microîntreprinderile au înregistrat o creștere de 1,89% (de la 898 de
microîntreprinderi în anul 2014, la 915 microîntreprinderi în anul 2015).
 10- 49 de salariați- întreprinderile mici au înregistrat o creștere de 14,92% (de la 67 de
întreprinderi mici în anul 2014, la 77 de întreprinderi mici în anul 2015).
 50- 249 salariați- întreprinderile mijlocii au înregistrat același număr atât în anul 2014, cât și
în anul 2015 (9 întreprinderi mijlocii).

Figura 6.1.23. Întreprinderi active la nivelul clasei CAEN 7912 Activități ale tour-
operatorilor, după numărul de salariați
1050

1000

950
50-249 persoane
900
10-49 persoane
850 0-9 persoane
800

750
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 10.01.2018

Realizări: La nivelul clasei CAEN 7912 Activități ale tour-operatorilor, numărul

întreprinderilor active a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în perioada
2012-2015: microîntreprinderi; întreprinderi mijlocii.
În cadrul clasei CAEN 7990 Alte servicii de rezervare și asistență turistică, întreprinderile
active, după numărul de salariați, au întregistrat următoarea tendință în anul 2015, comparativ cu
anul 2014 (Figura 6.1.24.):
 0- 9 salariați- microîntreprinderile au înregistrat o creștere de 4,62% (de la 216
microîntreprinderi în anul 2014, la 226 de microîntreprinderi în anul 2015).
 10- 49 de salariați- întreprinderile mici au înregistrat o creștere de 11,11% (de la 9
întreprinderi mici în anul 2014, la 10 întreprinderi mici în anul 2015).

Pagina 624 din 759

 50- 249 salariați- întreprinderile mijlocii au înregistrat au înregistrat o scădere de 50% (de
la 2 întreprinderi mijlocii în anul 2014, la 1 întreprindere mijlocie în anul 2015).

Figura 6.1. 24. Întreprinderi active la nivelul clasei CAEN 7990 Alte servicii de rezervare și
asistență turistică, după numărul de salariați

250

200

150 250 persoane și peste

50-249 persoane
100 10-49 persoane
0-9 persoane
50

0
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 10.01.2018

Realizări: La nivelul clasei CAEN 7990 Alte servicii de rezervare și asistență turistică,
numărul întreprinderilor active a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în
perioada 2012-2015: microîntreprinderi.
Dificultăți întâmpinate: La nivelul clasei CAEN 7990 Alte servicii de rezervare și asistență
turistică, numărul întrepinderilor active a înregistrat o tendință descendentă, după numărul de
salariați, în perioada 2012-2015: întreprinderi mijlocii; întreprinderi mari.

6.1.2.3. Analiză detaliată a agențiilor de turism tour-operatoare

Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de turism tour-

operatoare pe activități de turism, a înregistrat următoarea tendință în anul 2016, comparativ cu
anul 2015 (Figura 6.1.25.):
 Activitatea de incoming- a înregistrat o scădere de 70,76% (de la 253507 de turiști
participanți în anul 2015, la 74125 de turiști participanți în anul 2016).
 Activitatea de turism intern- a înregistrat o creștere de 37,06% (de la 430832 de turiști
participanți în anul 2015, la 590500 de turiști participanți în anul 2016).
 Activitatea de outgoing- a înregistrat o creștere de 6,88% (de la 506183 de turiști participanți
în anul 2015, la 541037 de turiști participanți în anul 2016).

Pagina 625 din 759

Figura 6.1. 25. Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile
de turism tour-operatoare, pe activități de turism

1200000
1000000
Anul 2012
800000
Anul 2013
600000
Anul 2014
400000
Anul 2015
200000
Anul 2016
0
Activitatea de Activitatea de turism Activitatea de
incoming intern outgoing

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 10.01.2018

Realizări: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de

turism tour-operatoare a înregistrat o tendință ascendentă, după natura activităților de turism, în
perioada 2012-2016, în cazul activității de turism intern.
Dificultăți întâmpinate: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de
agențiile de turism tour-operatoare a înregistrat o tendință descendentă, după natura activităților
de turism, în perioada 2012-2016, în cazul: activității de incoming; activității de outgoing.
Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de turism tour-
operatoare a înregistrat următoarea tendință în anul 2016 (Tabelul 6.1.21.):
 Pelerinaj religios- a înregistrat o pondere de 3,56% în total în anul 2016 (21014 turiști
participanți în anul 2016).
 Turism cultural- a înregistrat o pondere de 2,60% în total în anul 2016 (15356 de turiști
participanți în anul 2016).
 Croaziere fluviale- au înregistrat o pondere de 0,05% în total în anul 2016 (282 de turiști
participanți în anul 2016).
 Alte zone- a înregistrat o pondere de 17,80% în total în anul 2016 (105081 turiști participanți
în anul 2016).
 Zona litorală- a înregistrat o pondere de 57,74% în total în anul 2016 (340949 de turiști
participanți în anul 2016).
 Zona montană- a înregistrat o pondere de 13,00% în total în anul 2016 (76758 de turiști
participanți în anul 2016).
 Croaziere maritime- au înregistrat o pondere de 0,02% în total în anul 2016 (125 de turiști
participanți în anul 2016).

Pagina 626 din 759

 Zona balneară- a înregistrat o pondere de 4,32% în total în anul 2016 (24892 de turiști
participanți în anul 2016).
 Delta Dunării- a înregistrat o pondere de 1,02% în total în anul 20169 (6043 de turiști
participanți în anul 2016).

Tabelul 6.1.21. Numărul turiștilor români participanți la acțiunile turistice organizate de

agențiile de turism tour-operatoare
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Zona litorală 234726 36,55 173650 43,23 183081 48,86 248174 57,60 340949 57,74
Croaziere
fluviale 146 0,02 783 0,19 235 0,06 151 0,04 282 0,05
Croaziere
maritime 216 0,03 119 0,03 82 0,02 114 0,03 125 0,02
Delta Dunării 6922 1,08 3521 0,88 5129 1,37 8984 2,09 6043 1,02
Turism
cultural 4711 0,73 4876 1,21 3608 0,96 5120 1,19 15356 2,60
Pelerinaj
religios 879 0,14 2597 0,65 1024 0,27 2484 0,58 21014 3,56
Zona
montană 213807 33,29 61927 15,42 58037 15,49 63105 14,65 76758 13,00
Zona
balneară 38702 6,03 24756 6,16 28438 7,59 29212 6,78 24892 4,22
Alte zone 142159 22,13 129497 32,24 95033 25,36 73488 17,06 105081 17,80
TOTAL 642268 100,00 401726 100,00 374667 100,00 430832 100,00 590500 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 10.01.2018

Realizări: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de

turism tour-operatoare a înregistrat o tendință ascendentă, în perioada 2012-201, pentru: zona
litorală; croaziere fluviale; turism cultural; pelerinaj religios.
Dificultăți întâmpinate: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de
agențiile de turism tour-operatoare a înregistrat o tendință descendentă, în perioada 2012-2016,
pentru: croaziere maritime; Delta Dunării; zona montană; zona balneară; alte zone.

6.1.2.4. Analiză detaliată a agențiilor de turism cu activitate de vânzare

Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de turism cu

activitate de vânzare a înregistrat o tendință ascendentă în anul 2016, comparativ cu anul 2015,
astfel (Figura 6.1.26.):
 Activitatea de incoming- a înregistrat o creștere de 57,97% (de la 2163 de turiști participanți
în anul 2015, la 3417 turiști participanți în anul 2016).
 Activitatea de turism intern- a înregistrat o creștere de 21,80% (de la 133502 turiști participanți
în anul 2015, la 162618 turiști participanți în anul 2016).

Pagina 627 din 759

 Activitatea de outgoing- a înregistrat o creștere de 26,40% (de la 323741 de turiști participanți
în anul 2015, la 409225 de turiști participanți în anul 2016).

Figura 6.1.26. Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile

de turism cu activitate de vânzare, pe activități de turism

450000
400000
350000 Anul 2012
300000
250000 Anul 2013
200000 Anul 2014
150000
Anul 2015
100000
50000 Anul 2016
0
Activitatea de Activitatea de turism Activitatea de outgoing
incoming intern

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 10.01.2018

Realizări: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de

turism cu activitate de vânzare a înregistrat o tendință ascendentă, în perioada 2012-2016, pentru:
activitatea de turism intern; activitatea de outgoing.
Dificultăți întâmpinate: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de
agențiile de turism cu activitate de vânzare a înregistrat o tendință descendentă, în perioada 2012-
2016, pentru activitatea de incoming.

Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de turism cu

activitate de vânzare a înregistrat următoarea tendință în anul 2016 (Tabelul 6.1.22.):
 Alte zone- a înregistrat o pondere de 31,46% în total în anul 2016 (51154 de turiști participanți
în anul 2016).
 Turism cultural- a înregistrat o pondere de 5,62% în total în anul 2016 (9145 turiști participanți
în anul 2016).
 Zona balneară- a înregistrat o pondere de 8,09% în total în anul 2016 (13159 de turiști
participanți în anul 2016).
 Pelerinaj religios- a înregistrat o pondere de 1,15% în total în anul 2016 (1871 de turiști
participanți în anul 2016).
 Zona montană- a înregistrat o pondere de 14,85% în total în anul 2016 (24155 de turiști
participanți în anul 2016).

Pagina 628 din 759

 Zona litorală- a înregistrat o pondere de 37,78% în total în anul 2016 (61437 de turiști
participanți în anul 2016).
 Croaziere maritime- au înregistrat o pondere de 0,05% în total în anul 2016 (79 de turiști
participanți în anul 2016).
 Delta Dunării- a a înregistrat o pondere de 0,98% în total în anul 2016 (1587 de turiști
participanți în anul 2016).
 Croaziere fluviale- a înregistrat o pondere de 0,02% în total în anul 2016 (31 de turiști
participanți în anul 2016).

Tabelul 6.1.22. Numărul turiștilor români participanți la acțiunile turistice organizate de

agențiile de turism cu activitate de vânzare
Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din Anul % din
Specificare
2012 total 2013 total 2014 total 2015 total 2016 total
Zona
litorală 24693 59,65 45177 36,87 55075 43,22 50302 37,68 61437 37,78
Croaziere
fluviale 56 0,14 892 0,73 70 0,05 0 0,00 31 0,02
Croaziere
maritime 32 0,08 4 0,00 600 0,47 25 0,02 79 0,05
Delta
Dunării 1188 2,87 2737 2,23 1947 1,53 849 0,64 1587 0,98
Turism
cultural 917 2,22 3081 2,51 9426 7,40 7257 5,44 9145 5,62
Pelerinaj
religios 499 1,21 612 0,50 308 0,24 1366 1,02 1871 1,15
Zona
montană 6994 16,90 22308 18,21 19671 15,44 21068 15,78 24155 14,85
Zona
balneară 2917 7,05 13196 10,77 8001 6,28 9009 6,75 13159 8,09
Alte zone 4099 9,90 34520 28,17 32336 25,37 43626 32,68 51154 31,46
TOTAL 41395 100,00 122527 100,00 127434 100,00 133502 100,00 162618 100,00
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 10.01.2018

Realizări: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de

turism cu activitate de vânzare a înregistrat o tendință ascendentă, în perioada 2012-2016, pentru:
zona litorală; croaziere maritime; Delta Dunării; turism cultural; pelerinaj religios; zona montană;
zona balneară; alte zone.
Dificultăți întâmpinate: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de
agențiile de turism cu activitate de vânzare a înregistrat o tendință descendentă, în perioada 2012-
2016, pentru croaziere fluviale.

Pagina 629 din 759

 6.2. Cerințe și perspective, identificarea și propunerea unor
măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate
în domeniul turism

Subcapitolul intitulat ”Cerințe și perspective, identificarea și propunerea unor măsuri și

acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate în domeniul Turism” este structurat pe
cinci subcapitole: ”Cadrul legislativ”, ”Cadrul instituțional”, ”Cadrul operațional”, ”Cercetare
cu privire la cerințele și perspectivele din domeniul turism”, ”Identificarea și propunerea unor
măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate”.

6.2.1. Cadrul legislativ

Industria turismului se supune unor prevederi legislative europene și naționale, în vederea

asigurării desfășurării activității întreprinderilor din acest domeniu, în condiții optime.
(http://www.anat.ro/legislatie/, accesat 01.03.2018)

6.2.1.1. Legislația europeană în turism

Directiva Consiliului Comunităților Europene din 13.06.1990 privind pachetele de servicii

pentru călători (90/ 314/ CEE) reglementează principalele elemente aferente unui contract de
vânzare a unui pachet de servicii turistice. (http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-
cdn.com/wp-content/uploads/2017/07/ Directiva-90_314_CEE-privind-pachetele-de-servicii-
pentru-calatorii-vacante-si-circuite.pdf, accesat 01.03.2018) Directiva 90/314/CEE se aborgă cu
efect de la 01.07.2018. (http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-
content/uploads/2017/07/ Directiva-nr.-2302_2015-privind-pachetele-de-servicii-de-calatorie-si-
serviciile-de-calatorie-asociate.pdf, accesat 15.02.2018 )
Directiva (UE) 2015/ 2302 a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene
din 25.11.2015 privind pachetele de servicii de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de
aborgare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului reglementează ”informațiile standard pentru
contractele privind pachetele de servicii de călătorie atunci când este posibilă utilizarea de
hyperlinkuri” sau în alte situații. (http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine .netdna-
cdn.com/wp-content/uploads/2017/07/ Directiva-nr.-2302_2015-privind-pachetele-de-servicii-
de-calatorie-si-serviciile-de-calatorie-asociate.pdf, accesat 15.02.2018 )
Directiva 2006/ 123/ CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din
12.12.2006 privind serviciile din cadrul pieței interne stabilește ”dispoziții generale pentru
Pagina 630 din 759
facilitarea exercitării libertății de stabilire pentru prestatorii de servicii și a liberei circulații a
serviciilor, menținând totodată un nivel ridicat al calității serviciilor”. (http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32006L0123:ro:PDF, accesat 5.02.2018)
Directiva nr. 112/ 2006 din 28.11.2006 Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene nr. 347/11.12.2006 privind sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată stabilește
”sistemul comun privind taxa pe valoare adăugată”. (http://www.anat.ro/wp-
content/uploads/2013/09/Directiva-nr.-112-din-2006.html, accesat 05.02.2018)
Directiva 2005/ 29/ CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe
piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a
Directivei 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE a Parlamentului și a Consiliului are scopul de a
”contribui la buna funcționare a pieței interne și de a realiza un nivel ridicat de protecție a
consumatorilor prin apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor
membre privind practicile comerciale neloiale care dăunează intereselor economice ale
consumatorilor”. (http://www.anat.ro/wp-content/uploads/2013/09/Directiva-nr.-29-din-2005.
html, accesat 10.02.2018)
Directiva 2000/ 31/ CE privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății
informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul
electronic) are ca scop reglementări cu privire la ”asigurarea liberei circulații a serviciilor
informaționale între statele membre”. (http://www.anat.ro/wp-
content/uploads/2013/09/Directiva-nr.-31-din-2000.html, accesat 01.03.2018)
Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din
11.02.2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor
în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de
abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 prevede ”condițiile în care pasagerii își pot exercita
drepturile minime atunci când: li se refuză îmbracarea, zborul este anulat, zborul este întârziat”.
(http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-
content/uploads/2017/07/Regulamentul-2004_261_CE.pdf, accesat 08.03.2018)
Regulamentul (UE) nr. 181/2011 al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii
Europene din 16.02.2011 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul
și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 reglementează: ”drepturile pasagerilor în
cazul accidentelor survenite ca urmare a utilizării autobuzului sau autocarului și care au ca
rezultat decesul sau vătămarea corporală sau pierderea sau deteriorarea bagajului”, ”asistența
acordată persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă”, ”formarea în legătură
cu handicapul”, ”drepturile pasagerilor în caz de anulare sau întârziere”, ”informațiile minime
care trebuie furnizate pasagerilor”, ”tratarea plângerilor”. (http://eur-

Pagina 631 din 759

lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:055:0001:0012:RO:PDF, accesat
01.03.2018)
Regulamentul (CE) nr. 1371/ 2007 al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii
Europene din 23.10.2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar
stabilește reguli cu privire la ”informațiile care trebuie furnizate de către întreprinderile feroviare,
încheierea de contracte de transport, emiterea de legitimații de transport și punerea în aplicare a
unui sistem informatizat de informare și rezervare pentru transportul feroviar”, ”răspunderea
întreprinderilor feroviare și obligațiile lor în materie de asigurare a călătorilor și bagajelor”,
”obligațiile întreprinderilor feroviare față de călători în caz de întârziere”, ”acordarea de
protecție și asistență persoanelor cu handicap și persoanelor cu mobilitate redusă care călătoresc
cu trenul”, ”definirea și controlul standardelor de calitate a serviciilor, gestionarea riscurilor
care ar putea afecta siguranța personală a călătorilor și tratarea plângerilor”. (http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2007:315:0014: 0041:RO:PDF, accesat
10.03.2018 )
Directiva 2008/ 52/ CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21.05.2008 privind
anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială are ca principal obiectiv de a ”facilita
accesul la soluționarea alternativă a litigiilor și de a promova soluționarea pe cale amiabilă a
acestora prin încurajarea utilizării medierii și asigurarea unei relații echilibrate între mediere și
procedurile judiciare”. (http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-
content/uploads/2013/09/CELEX-32008L0052-ro-TXT.pdf, accesat 10.03.2018)

6.2.1.2 Legislația națională în turism

OG 58/ 1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România

reglementează termenii și expresiile din domeniul turism, patrimoniul turistic, cadrul instituțional,
organizarea activității de turism, mijloacele financiare și sprijinul statului, răspunderi și sancțiuni.
(http://www.mdrl.ro/_documente/turism/legislatie/ordonanta _58_1998.pdf, accesat 02.02.2018)
OG 107/ 1999 republicată privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii
turistice, modificată prin Legea nr. 277/2017 reglementează Fondul de garantare a pachetelor
turistice. (http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/
2018/01/Legea_277_2017.pdf, accesat 29.01.2018)
Ordinul 235/ 2001 privind asigurarea turiștilor în cazul insolvabilității sau falimentul
agenției de turism, modificat prin Ordinul 562/ 2014, reglementează polița de asigurare privind
rambursarea cheltuielilor de repatriere și/ sau a sumelor achitate de către turist, în cazul
insolvabilității sau falimentul agenței de turism.

Pagina 632 din 759

(http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2014/04/
Ordinul-nr.-562_2014.pdf, accesat 30.01.2018)
Ordinul 516/ 2005 pentru aprobarea contractului- cadru de comercializare a pachetelor de
servicii turistice- abrogat prin Ordinul nr. 1387/ 2015 regelementează contractul de comercializare
a pachetelor de servicii turistice. (https://lege5.ro/Gratuit/he2tcnzsge/ordinul-nr-1387-2015-
pentru-aprobarea-contractului-de-comercializare-a-pachetelor-de-servicii-turistice, accesat
30.01.2018)

6.2.1.3. Licențierea agențiilor de turism

HG 1267/ 2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de

turism reglementează eliberarea, retragerea și radierea certificatelor de clasificare pentru
structurile de primire turistică. (http://turism.gov.ro/wp-
content/uploads/2013/05/turism_legislatie_hg_1267_18122010.pdf, accesat 30.01.2018)
Ordinul 65/ 2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind eliberarea certificatelor
de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a
licențelor și brevetelor de turism reglementează ”condițiile și criteriile pentru eliberarea și
radierea certificatului de clasificare sau încetarea temporară a activității”, ”procedura de
clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare și/ sau alimentație publică”,
”condițiile generale de funcționare în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și/
sau alimentație publică, după caz”, ”procedura de retragere și restituire a certificatului de
clasificare pentru structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și/ sau alimentație
publică”, ”procedura de emitere a licenței de turism și/ sau anexei licenței de turism precum și
încetarea definitivă a activității”, ”procedura de retragere a licenței de turism și/ sau anexei
licenței de turism”, ”condițiile și criteriile pentru eliberarea brevetului de turism”, ”procedura
de eliberare a brevetului de turism”. (http://www.lege-online.ro/lr-ORDIN-65%20-2013-
(148944)-(1).html, accesat 30.01.2017) .

6.2.2. Cadrul instituțional

În domeniul turismului, există o serie de structuri de reprezentare sub forma: federațiilor,

organizațiilor, asociațiilor, patronatelor care exercită o influență importantă asupra mediului de
afaceri.
Federația Patronatelor din Turismnul Românesc
Federația Patronatelor din Turismul Românesc este o organizație patronală, având ca
principale activități:”găsirea de oportunități de afaceri și de investiții de capital”, ”reprezentarea
și protejarea intereselor societăților membre”, ”dezvoltarea de activități de turism internațional”.
(http://www.fptr.ro, accesat 20.02.2018)
Pagina 633 din 759
 Federația Asociațiilor de Promovare a Turismului
Federația Asociațiilor de Promovare a Turismului reunește asociațiile regionale de
promovare și dezvoltare a turismului din România: Asociația de Promovare Cluj, Asociația de
Promovare Litoral, Asociația de Promovare Sibiu, Asociația de Promovare Brașov, Asociația de
Promovare Prahova. (http://www.infotravelromania.ro/asociatii-turism.html, accesat 20.02.2018).

Federația Industriei Hoteliere din România

Federația Industriei Hoteliere din România este o organizație patronală, cu 6 Consilii
teritoriale și peste 100 de membri activi. (http://www.infotravelromania.ro/asociatii-turism.html,
accesat 30.01.2018).

Organizația Patronatului din Turismul Balnear

Organizația Patronatului din turismul Balnear este membră a Asociației Europene a
Stațiunilor Balneare și are ca principal scop susținerea turismului balnear prin: ”promovarea pe
plan intern și internațional a patrimoniului balnear”, ”reprezentarea membrilor săi în
organizațiile internaționale”, ”crearea de parteneriate public- privat”, ”organizarea de cursuri
de calificare și/ sau perfecționare profesională”. (http://www.infotravelromania.ro/asociatii-
turism.html, accesat 20.02.2018).

Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România

Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România are peste 200 de membri
și aderă la principalele obiective: ”modificarea legislației privind munca sezonieră”, ”învățământ
profesional dual: implicarea în procesul de înființare în licee a unor clase de profil”.
(http://www.horaromania.org, accesat 20.02.2018).

Asociația Națională a Agențiilor de Turism

Asociația Națională a Agențiilor de Turism este o asociație patronală a agențiilor de turism,
cu peste 500 de membri activi. Principalul obiectiv al acesteia constă în reprezentarea intereselor
acestora la nivel regional, național și european. (www.anat.ro, accesat 20.02.2018).

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului - Litoral

Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului- Litoral are ca principal obiectiv
”dezvoltarea și promovarea litoralului românesc”, ”elaborarea și implementarea unei strategii
de dezvoltare a zonei”, ”crearea unui brand al litoralului”. Membri asociației sunt: Patronatul
Asociației Agențiilor de Turism din România, Consiliul Județean Constanța, Camera de Comerț și

Pagina 634 din 759

Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, Primăria Municipiului Mangalia, Asociația
Patronală Mamaia, Patronatul Industriei Hoteliere Marea Neagră, Danubius- TUI România,
Romanian Convention Bureau, Asociația Bucătarilor și Cofetarilor din Turism.
(http://www.asociatia-litoral.ro, accesat 25.02.2018)

Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural

Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural din România este o organizație
non- profit, care are în componența sa peste 3500 de membri. Această asociație este membră a
Federației Europene de Turism Rural, realizând următoarele acțiuni: ”participarea la târguri de
turism și expoziții”, ”promovarea potențialului turismului rural”, ”sprijinirea pensiunilor nou
intrate în rețea”, ”organizarea de campanii active de promovare”, ”organizarea de programe de
pregătire”. (http://www.antrec.ro, accesat 23.02.2018)

6.2.3. Cadrul operațional

Prin intermediul măsurilor propuse în Programul de Guvernare 2017- 2020, se urmărește

promovarea eficientă a serviciilor din domeniul turism, alături de dezvoltarea sustenabilă a acestei
industrii.

6.2.3.1. Programul de Guvernare 2017-2020

Programul de Guvernare 2017-2020 prevede un număr de 14 măsuri, cu scopul de a

dezvolta domeniul Turismului:
1. Înființarea unui Centru Național de învățământ și reînființarea școlilor de meserii, inclusiv a
celor postliceale pentru formarea profesională a forței de muncă din domeniul turismului.
Până în prezent nu au fost făcute demersuri în acest sens.
2. Promovarea României ca destinație turistică în concordanță cu obiectivele și prioritățile
generale de dezvoltare ale țării noastre, ale Uniunii Europene și ale tendințelor mondiale în
domeniu. În anul 2017, bugetul de promovare turistică a României a fost 21,7 mil. lei, urmând
ca prin OUG 63/ 2017 sumele alocate pentru acest capitol să înregistreze o scădere de 31,7%.
3. Reabilitarea infrastructurii de acces în stațiunile turistice și zonele cu impact turistic
semnificativ (mănăstiri, monumente, zone agroturistice, zone viticole). Până în prezent nu au
fost alocate fonduri financiare pentru această măsură.
4. Dezvoltarea și reabilitarea rețelelor de utilități publice în zonele turistice existente și în cele
ce urmează a fi dezvoltate din punct de vedere turistic. Până în prezent nu au fost făcute
demersuri în acest sens.

Pagina 635 din 759

5. Programul ”Primul Centru de Agrement”. Prin OUG 110/ 2017 cu privire la programul de
susținerea a întreprinderilor mci și mijlocii- IMM INVEST ROMÂNIA, art. (3) alin. a) este
inclus și acest program. Până în prezent, normele metodologice de aplicare nu au fost emise.
6. Inventarierea și evaluarea investițiilor nefinalizate din fonduri europene; asigurarea fondurilor
pentru finalizarea investițiilor care reprezintă certitudini pentru dezvoltarea turismului în zona
respectivă. Master Planul cu privire la investițiile din turism a fost aprobat prin HG 558/ 2017.
7. În ceea ce privește turismul verde, stabilirea și dezvoltarea localităților cu potențial turistic,
care pot valorifica zonele naturale protejate și celelalte resurse naționale: munți, păduri, ape
și zonele neafectate de ”epoca modernizării”- zonele tradiționale și culturale din satele
românești. Prin lege se vor atribui competențe autorităților administrației centrale. Programul
a fost demarat.
8. Dezvoltarea turismului în Delta Dunării, concomitent cu respectarea normelor de protecție a
Rezervației Biosferei Delta Dunării. În prezent, există resurse financiare alocate pentru Delta
Dunării.
9. Continuarea și finalizarea înființării Organizațiilor de Management al Destinațiilor (OMD) în
stațiunile turistice și alte localități de interes turistic pe 3 planuri de dezvoltare. S-a aprobat
OUG 58/ 2017 pentru modificarea OUG 58/ 1998 cu privire la organizarea și desfășurarea
activității de turism în România.
10. Acordarea unui tichet de vacanță pentru angajații din sistemul public. Prin OUG 46/ 2017 s-a
aprobat acordarea a câte un tichet de vacanță în valoare de 1450 lei pentru fiecare angajat din
sistemul public. Tichetele de vacanță se vor acorda în perioada 01.07.2017- 30.11.2018.
11. Constituirea unor instrumente în turism care să permită asigurarea contravalorii serviciilor
contractate de turiști cu agențiile de turism. Garantarea contravalorii serviciilor plătite de
turiști către sau la agențiile de turism. S-a aprobat OUG 26/ 2017, care modifică OUG 107/
1999 cu privire la activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.
12. Asigurarea unei reglementări astfel încât operatorul economic care are în administrare
structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în zona plajelor, să aibă drept de
preemțiune la închirierea suprafețelor de plajă situată în imediata vecinătate. Această
reglementare este inclusă în proiectul de lege a turismului.
13. Asigurarea unei reglementări privind administrarea în parteneriat public- privat de către stat
și operatorii economici deținători de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare sau/
și de sănătate, a bazelor de tratament aflate în perimetrul lor, care aparțin administrației
publice centrale și sunt refolosite. Până în prezent nu au fost făcute demersuri în acest sens.
14. Adoptarea Legii Turismului. În prezent, există un proiect de lege a turismului.

Pagina 636 din 759

6.2.3.2. Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România 2017-
2026

Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România 2017-2026 are drept obiectiv

general ”crearea condițiilor de dezvoltare a ecoturismului la nivelul ariilor naturale protejate și
în zonele din vecinătatea acestora”, alături de următoarele activități specifice: activități de
aventură, excursii/ drumeții cu ghid, observarea naturii, excursii în comunitățile locale.
(http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2016/02/Strategia-naţională-de-dezvoltare-a-
ecoturismului-în-România-context-viziune-şi-obiective-2017-2026.pdf, accesat 23.02.2018)
În cadrul acestei strategii, au fost stabilite următoarele obiective strategice
(http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2016/02/Strategia-naţională-de-dezvoltare-a-
ecoturismului-în-România-context-viziune-şi-obiective-2017-2026.pdf, accesat 23.02.2018):
1. ”Crearea cadrului de cooperare inter-instituțională pentru creșterea numărului de
parteneriate în domeniul ecoturismului, la nivel local, regional și național”;
2. ”Crearea cadrului necesar pentru recunoașterea la nivel național și internațional a
Criteriilor pentru desemnarea destinațiilor ecoturistice din România”;
3. ”Întărirea capacității administrative a instituțiilor pentru implementarea politicilor și
programelor de dezvoltare a ecoturismului”;
4. ”Crearea instrumentelor pentru dezvoltarea unei infrastructuri ecoturistice specifice la
nivelul destinațiilor care să permită lărgirea gamei de servicii oferite, fără un impact negativ
asupra mediului”;
5. ”Crearea instrumentelor pentru protejarea și menținerea arhitecturii tradiționale și pentru
limitarea procesului de urbanizare la nivelul destinațiilor ecoturistice/ cu potențial
ecoturistic”;
6. ”Creșterea nivelului de conștientizare, apreciere și cunoaștere a valorilor naturale și
culturale, a principiilor de ecoturism în rândul comunităților locale și a vizitatorilor pe de o
parte, dar și în rândul administrațiilor publice centrale și locale, ONG-urilor, instituțiilor de
învățământ, altor instituții și organizații pe de altă parte, pentru a orienta comportamentul
acestora spre responsabilitate, participare, implicare în activitățile specifice ecoturismului”;
7. ”Îmbunătățirea nivelului de pregătire profesională, precum și dezvltarea organizațională,
profesională și a carierei pentru personalul implicat în activitățile de ecoturism din cadrul
ariilor naturale protejate și a resurselor umane ce desfășoară o activitate lucrativă de turism
și în special de ecoturism”;
8. ”Dezvoltarea ofertei de produse ecoturistice realizată de comunitățile locale din cadrul
destinațiilor ecoturistice/ cu potențial ecoturistic”;
9. Îmbunătățirea cadrului legal propice activităților din sfera ecoturismului pentru micii
întreprinzători la nivel local”;
Pagina 637 din 759
10. ”Participarea activă la conservarea și gestionarea durabilă a biodiversității”;
11. Aplicarea acțiunilor de protecție a mediului și dezvoltare durabilă la nivelul destinațiilor
ecoturistice sau cu potențial ecoturistic”;
12. ”Identificarea unor instrumente pentru transportul turistic durabil în interiorul și către
destinație”;
13. ”Intensificarea activității de cercetare de piață și de monitorizare a fluxurilor turistice, în
scopul fundamentării deciziilor viitoare de dezvoltare”;
14. ”Îmbunătățirea calității experienței ecoturistice”;
15. ”Realizarea unor branduri locale pentru destinațiile ecoturistice, înglobate într-un brand
ecoturistic național”;
16. ”Promovaea produsului ecoturistic la nivel național și internațional”.

6.2.3.3. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României

2007- 2026

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007- 2026 pune
accentul pe o serie de elemente ce necesită îmbunătățiri, în vederea înregistrării unei evoluții
ascendente în domeniul Turism (http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_
strategii/masterplan_partea1.pdf accesat 25.02.2018):
 ”Instabilitatea cadrului instituțional cu responsabilități în dezvoltarea strategiilor și
politicilor de turism”;
 ”Lipsa cooperării între tour-operatori”;
 ”Slaba contribuție a turismului la PIB”;
 ”Insuficienta informare a turiștilor și promovare”;
 ”Infrastructură nedezvoltată în general, mai ales în ceea ce privește transportul,
comunicațiile și serviciile”;
 ”Un număr mare de structuri de cazare învechite”;
 ”Grad redus de ocupare a structurilor de cazare”;
 ”Dezvoltare insuficientă a întreprinderilor mici și mijlocii care pot începe să funcționeze”;
 ”Insuficientă dezvoltare a produselor turistice și slabă concentrare asupra structurilor de
cazare și unităților de alimentație publică”.

Pagina 638 din 759

6.2.3.4. Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2013- 2020-
2030

În cadrul Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2013- 2020- 2030, se
face referire la sectorul Turism, în următoarelor obiective naționale
(http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabila_
snddfinalromana2008.pdf, accesat 30.01.2018):
 ”Gestinarea eco-eficientă a consumului de resurse și valorificarea maximală a acestora prin
promovarea unui model de consum și producție care să permită o creștere economică
sustenabilă pe termen lung și apropierea treptată de nivelul mediu de performanță al țărilor
UE”. Se va pune accentul pe dezvoltarea agroturismului, ca sursă suplimentară la creșterea
PIB.
 ”Sprijinirea dezvoltării economice și sociale echilibrate teritorial și durabile a regiunilor
României corespunzător nevoilor și resurselor specifice prin concentrarea asupra polilor
urbani de creștere; îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și a mediului de afaceri pentru
a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a
locui, a le vizita, a investi și a munci”. Acest obiectiv are la bază un număr de axe prioritare
tematice: ”sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor ca poli urbani de creștere”;
îmbunătățirea accesibilităților regiunilor prin modernizarea infrastructurii de transport
regionale și locale”; ”îmbunătățirea infrastructurii sociale a regiunilor”; ”consolidarea
mediului de afaceri regional și local”; ”dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”.
 ”Crearea și menținerea unui cadrul legislativ și instituțional coerent, congruent cu
reglementările și practicile existente în cadrul UE; implementarea primei faze a planurilor
de măsuri pentru inventarierea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural național și
racordarea lui deplină la spațiul european și universal al valorilor culturale; creșterea
accesului tuturor categoriilor de populație, din toate zonele și mediile sociale, la informație
și cultură și îmbunătățirea statutului social și economic al creatorului și artistului”. Se
menționează protejarea patrimoniului cultural și natural.

6.2.4. Cercetare cu privire la cerințele și perspectivele din domeniul

turism

În vederea determinării cerințelor și perspectivelor din domeniul turism, s-a realizat un

studiu cantitativ pe bază de chestionar cu privire la evoluția și situația actuală a sectorului IMM și
a mediului de afaceri din România: cerințe și perspective, în vederea identificării și propunerii
unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate.

Pagina 639 din 759

 Obiectivele cercetării
Obiectivele de cercetare urmărite sunt:
 Identificarea principalelor puncte forte la nivelul sectorului IMM în domeniul Turism;
 Identificarea principalelor dificultăți/ probleme cu care se confruntă sectorul IMM din
domeniul Turism;
 Propunerea unor măsuri/ acțiuni pentru rezolvarea problemelor din sectorul Turism;
 Identificarea perspectivelor pentru sectorul IMM din domeniul Turism;
 Identificarea oportunităților de afaceri de care vor beneficia IMM-urile din domeniul Turism;
 Cunoașterea avantajelor competitive pe care le dețin IMM-urile din domeniul Turism;
 Cunoașterea direcțiilor principale prin care Statul sprijină activitatea IMM- urilor din
România.

Metodologia de cercetare
În cadrul prezentului studiu, metodologia de cercetare are la bază studiul cantitativ pe bază
de chestionar. Metoda de colectare a datelor utilizată este ancheta față în față. Perioada de culegere
a datelor a fost 01.02.2018- 01.03.2018. Chestionarul cuprinde un număr de 10 întrebări, redactate
pe baza rezultatelor unei cercetări calitative pe bază de interviu, cu reprezentanți ai mediului de
afaceri din domeniul Turism, realizate anterior studiului cantitativ.

Structura eșantionului
În vederea completării chestionarului, eșantionul este compus din reprezentanți ai
structurilor de primire turistică și ai agențiilor de turism, însumând un număr de 55 de persoane.
A. Structura respondenților, după tipul întreprinderii pe care o reprezintă. Un
procent de 41,7% din respondenți reprezentă întreprinderile mici, 25% din respondenți reprezintă
microîntreprinderile, 25% sunt reprezentanți reprezintă întreprinderile mijlocii și doar 8,3%
reprezintă întreprinderile mari, din domeniul Turism. (Figura 6.2.1.)
B. Aprecierea evoluției întreprinderilor din sectorul turism, în anul 2018.
Reprezentanții mediului de afaceri din domeniul Turism sunt optimiști în ceea ce privește evoluția
firmei pe care o reprezintă, în anul 2018: un procent de 50% din respondenți apreciază că
întreprinderea va crește semnificativ; un procent de 41,7% din aceștia apreciază că întreprinderea
va crește moderat; 8,3% din respondenți apreciază că întreprinderea va rămâne la același nivel.
(Figura 6.2.2.)

Pagina 640 din 759

Figura 6.2.1. Structura respondenților, după tipul întreprinderii pe care o reprezintă

Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

Figura 6.2. 2. Aprecierea evoluției întreprinderilor din sectorul turism în anul 2018

Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

C. Aprecierea evoluției întreprinderilor din sectorul turism, peste 3 ani. În ceea ce

privește evoluția activității întreprinderilor, care își desfășoară activitatea în domeniul Turism, în
următorii 3 ani, un procent de 58,3% din respondenți apreciază că întreprinderea va crește
semnificativ, în timp ce un procent de 41,7% din respondenți consideră că întreprinderea pe care
o reprezintă va crește moderat. (Figura 6.2.3.)

Pagina 641 din 759

 Figura 6.2.3. Aprecierea evoluției întreprinderilor din sectorul turism peste 3 ani

Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

D. Avantajele competitive ale întreprinderilor din domeniul Turismului. Avantajul

competitiv al unei întreprinderi determină succesul său pe piața în care își desfășoară activitatea.
Principalele avantaje competitive, pe care mizează firmele din domeniul Turism, au fost
determinate cu ajutorul funcției statistice, analiza factorială.
Avantajele competitive supuse analizei sunt:
 Prețul scăzut;
 Activități promoționale;
 Rapiditatea prestării serviciului;
 Reputația;
 Costul;
 Calitatea serviciilor oferite;
 Atenția acordată nevoilor clienților;
 Experiența personalului angajat.
Conform analizei realizate, soluția unidimensională rezultată permite explicarea variației
într-un procent de 65,757%. Matricea componentelor indică faptul că toate elementele au un
coeficient structural > 0,65.
Această scală prezintă o fiabilitate a coerenței interne acceptabile (coeficientul Alpha=
0,857), ceea ce înseamnă că cele 5 elemente reținute măsoară fenomenul studiat (avantajul
competitiv).
Astfel, firmele din domeniul Turism, mizează pe următoarele avantaje competitive
(Tabelul 6.2.1.):

Pagina 642 din 759

 Activități promoționale;
 Reputația;
 Calitatea serviciilor oferite;
 Atenția acordată nevoilor clienților;
 Experiența personalului angajat.

Tabelul 6.2.1. Avantajele competitive ale întreprinderilor din domeniul Turism

Component Matrixa
Component
1
Activitățile promoționale reprezintă un avantaj competitiv al firmei ,748
Reputația reprezintă un avantaj competitiv al firmei ,842
Calitatea serviciilor oferite reprezintă un avantaj competitiv al firmei ,717
Atenția acordată nevoilor clienților reprezintă un avantaj competitiv al firmei ,919
Experiența personalului angajat reprezintă un avantaj competitiv al firmei ,812
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 1 components extracted.
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

E. Oportunitățile de afaceri ale întreprinderilor din domeniul Turism, în cursul

anului 2018. Întreprinderile din domeniul turismului au identificat o serie de oportunități de
afaceri, dintre care cele mai reprezentative pentru această industrie au fost determinate cu ajutorul
funcției statistice, analiza factorială.
Oprtunitățile de afaceri supuse analizei sunt:
 Extinderea protofoliului de produse/ servicii;
 Creșterea cererii pe piață;
 Extinderea pe noi piețe;
 Implementarea de noi tehnologii (infrastructură);
 Atragerea de finanțare nerambursabilă.
Conform analizei realizate, soluția unidimensională rezultată permite explicarea variației
într-un procent de 58,692%. Matricea componentelor indică faptul că toate elementele au un
coeficient structural > 0,65.
Această scală prezintă o fiabilitate a coerenței interne acceptabile (coeficientul Alpha=
0,735), ceea ce înseamnă că cele 4 elemente reținute măsoară fenomenul studiat (oportunități de
afaceri).
Astfel, firmele din domeniul Turism, mizează pe următoarele oportunități de afaceri
(Tabelul 6.2.2.):
 Creșterea cererii pe piață;
 Extinderea pe noi piețe;
Pagina 643 din 759
 Implementarea de noi tehnologii (infrastructură);
 Atragerea de finanțare nerambursabilă.

Tabelul 6.2.2. Oportunitățile de afaceri ale întreprinderilor din domeniul Turism, în cursul
anului 2018
Component Matrixa
Component
1
Creșterea cererii pe piață reprezintă o oportunitate de afaceri de care va ,752
beneficia firma în cursul anului 2018
Extinderea pe noi piețe reprezintă o oportunitate de afaceri de care va beneficia ,764
firma în cursul anului 2018
Implementarea de noi tehnologii (infrastructură) reprezintă o oportunitate de ,779
afaceri de care va beneficia firma în cursul anului 2018
Atragerea de finanțare nerambursabilă reprezintă o oportunitate de afaceri de ,770
care va beneficia firma în cursul anului 2018
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 1 components extracted.
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

Rezultatele cercetării
A. Punctele forte identificate la nivelul sectorului IMM în domeniul Turism. Din
perspectiva întreprinderilor care își desfășoară activitatea în Sectorul Turism, există potențial de
dezvoltare în acest domeniu. Întreprinderile din domeniul Turism au identificat o serie de puncte
forte la nivelul sectorului IMM, dintre care cele mai reprezentative pentru această industrie au fost
determinate cu ajutorul funcției statistice, analiza factorială.
Punctele forte la nivelul sectorului IMM, în domeniul Turism, supuse analizei sunt:
 Contribuția la PIB;
 Personal calificat;
 Varietatea atracțiilor turistice;
 Contribuția la câștigurile din schimburi valutare;
 Contribuția la dezvoltarea altor întreprinderi mici și mijlocii;
 Atragerea de finanțări nerambursabile;
 Revitalizarea orașelor moderne;
 Protejarea orașelor istorice;
 Păstrarea tradiției;
 Creșterea cererii de servicii turistice.
Conform analizei realizate, soluția unidimensională rezultată permite explicarea variației
într-un procent de 74,198%. Matricea componentelor indică faptul că toate elementele au un
coeficient structural > 0,65.
Pagina 644 din 759
 Această scală prezintă o fiabilitate a coerenței interne acceptabile (coeficientul Alpha=
0,851), ceea ce înseamnă că cele 4 elemente reținute măsoară fenomenul studiat (puncte forte la
nivelul sectorului IMM în domeniul Turism).
Astfel, au fost identificate următoarele puncte forte la nivelul sectorului IMM în Turism
(Tabelul 6.2.3.):
 Contribuția la câștigurile din schimburi valutare;
 Contribuția la dezvoltarea altor întreprinderi mici și mijlocii;
 Păstrarea tradiției;
 Creșterea cererii de servicii turistice.

Tabelul 6.2.3. Puncte forte identificate la nivelul sectorului IMM în domeniul Turism
Component Matrixa
Component
1
Contribuția la câștigurile din schimburi valutare reprezintă un punct forte la ,857
nivelul sectorului IMM în domeniul Turism
Contribuția la dezvoltarea altor întreprinderi mici și mijlocii reprezintă un punct ,880
forte la nivelul sectorului IMM în domeniul Turism
Păstrarea tradiției reprezintă un punct forte la nivelul sectorului IMM în ,796
domeniul Turism
Creșterea cererii de servicii turistice reprezintă un punct forte la nivelul ,909
sectorului IMM în domeniul Turism
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 1 components extracted.
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

B. Dificultăți/ probleme identificate cu care se confruntă sectorul IMM din domeniul

Turism. Întreprinderile din domeniul Turism au identificat o serie de dificultăți/ probleme la
nivelul sectorului IMM dintre care, cele mai reprezentative pentru această industrie au fost
determinate cu ajutorul funcției statistice, analiza factorială.
Dificultățile/ problemele identificate, cu care se confruntă sectorul IMM din domeniul
Turism, supuse analizei sunt:
 Scăderea cererii de servicii turistice;
 Investiții scăzute la nivelul structurilor de primire turistică;
 Promovare insuficientă;
 Managemnt slab pregătit;
 Infrastructură deficitară;
 Atragerea de finanțări nerambursabile;
 Birocrația aparatului de stat;
 Neseriozitatea partenerilor de afaceri (furnizori, clienți);
Pagina 645 din 759
 Costul ridicat al creditului;
 Dificultatea obținerii de finanțare;
 Concurența din partea întreprinderilor mari;
 Lipsa forței de muncă;
 Costul ridicat al forței de muncă;
 Management slab pregătit;
 Puterea de cumpărarea scăzută a populației;
 Dificultăți în exitinderea pe piețele externe.
Conform analizei realizate, soluția unidimensională rezultată permite explicarea variației
într-un procent de 62,1967%. Matricea componentelor indică faptul că toate elementele au un
coeficient structural > 0,65.
Această scală prezintă o fiabilitate a coerenței interne acceptabile (coeficientul Alpha=
0,802), ceea ce înseamnă că cele 4 elemente reținute măsoară fenomenul studiat (dificultăți/
probleme identificate cu care se confruntă sectorul IMM din domeniul Turism).
Astfel, au fost identificate următoarele dificultăți/ probleme identificate cu care se
confruntă sectorul IMM din domeniul Turism (Tabelul 6.2.4.):
 Promovare insuficientă;
 Managemnt slab pregătit;
 Birocrația aparatului de stat;
 Costul ridicat al creditului.

Tabelul 6.2.4. Dificultăți/ probleme identificate cu care se confruntă sectorul IMM din
domeniul Turism
Component Matrixa
Component
1
Promovarea insuficientă reprezintă o dificultate/ problemă identificată pentru ,846
sectorul IMM din domeniul Turism
Management slab pregătit reprezintă o dificultate/ problemă identificată pentru ,711
sectorul IMM din domeniul Turism
Birocrația aparatului de stat reprezintă o dificultate/ problemă identificată ,781
pentru sectorul IMM din domeniul Turism
Costul ridicat al creditului reprezintă o dificultate/ problemă identificată pentru ,829
sectorul IMM din domeniul Turism
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 1 components extracted.
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

C. Măsuri/ acțiuni pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă sectorul IMM

din domeniul Turism. Întreprinderile din domeniul Turism au identificat o serie de măsuri/
Pagina 646 din 759
acțiuni pentru rezolvarea dificultăților/ problemelor cu care se confruntă sectorul IMM din
domeniul Turism dintre care, cele mai reprezentative pentru această industrie au fost determinate
cu ajutorul funcției statistice, analiza factorială.
Măsurile/ acțiunile pentru rezolvarea dificultăților/ problemelor, cu care se confruntă
sectorul IMM din domeniul Turism, supuse analizei sunt:
 Stimularea cererii ca prioritate a politicilor publice;
 Elaborarea unui cadrul legislativ clar, unitar și actualizat;
 Susținerea tinerilor antreprenori prin finanțări și granturi;
 Susținerea tinerilor antreprenori prin know-how și mentorat;
 Cursuri de pregătire în Turism;
 Investiții în infrastructură;
 Abordarea instituțiilor pentru noi parteneriate;
 Introducerea în COR a unor noi meserii corespunzătoare necesităților din domeniul Turism;
 Reducerea birocrației;
 Acordarea de facilități fiscale;
 Acordarea de finanțare la costuri reduse;
 Acordarea de garanții pentru creditele bancare contractate;
 Subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu salariile;
 Înființarea/ dezvoltarea de incubatoare de afaceri.
Conform analizei realizate, soluția unidimensională rezultată permite explicarea variației
într-un procent de 87,382%. Matricea componentelor indică faptul că toate elementele au un
coeficient structural > 0,65.
Această scală prezintă o fiabilitate a coerenței interne acceptabile (coeficientul Alpha=
0,949), ceea ce înseamnă că cele 5 elemente reținute măsoară fenomenul studiat (măsuri/ acțiuni
pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă sectorul IMM din domeniul Turism).
Astfel, au fost identificate următoarele măsuri/ acțiuni pentru rezolvarea problemelor
cu care se confruntă sectorul IMM din domeniul Turism (Tabelul 6.2.5.):
 Investiții în infrastructură;
 Reducerea birocrației;
 Acordarea de facilități fiscale;
 Acordarea de finanțare la costuri reduse;
 Subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu salariile.

Pagina 647 din 759

Tabelul 6.2.5. Măsuri/ acțiuni pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă sectorul
IMM din domeniul Turism
Component Matrixa
Component
1
Investițiile în infrastructură reprezintă o măsură/ acțiune pentru rezolvarea ,869
problemelor din sectorul Turism
Reducerea birocrației reprezintă o măsură/ acțiune pentru rezolvarea problemelor ,942
din sectorul Turism
Acordarea de facilități fiscale reprezintă o măsură/ acțiune pentru rezolvarea ,989
problemelor din sectorul Turism
Acordarea de finanțare la costuri reduse reprezintă o măsură/ acțiune pentru ,942
rezolvarea problemelor din sectorul Turism
Subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu salariile reprezintă o măsură/ acțiune ,927
pentru rezolvarea problemelor din sectorul Turism
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 1 components extracted.
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

D. Perspective identificate pentru sectorul IMM din domeniul Turism. Întreprinderile

din domeniul Turism au identificat o serie de perspective pentru sectorul IMM din domeniul
Turism dintre care, cele mai reprezentative pentru această industrie au fost determinate cu ajutorul
funcției statistice, analiza factorială.
Perspectivele pentru sectorul IMM din domeniul Turism, supuse analizei sunt:
 Plasarea României în top 15 destinații de vizitat din Europa;
 Dezvoltarea turismului de afaceri;
 Îmbunătățirea serviciilor din turismul rural și ecoturism;
 Implementarea unei direcții clare în turismul pentru tratament sau cură balneomedicală;
 Implementarea unei direcții clare în turismul medical;
 Dezvoltarea și îmbunătățirea domeniului schiabil (turism sportiv);
 Atragerea unui număr mai mare de turiști interesați de explorarea traseelor montane pentru
trekking și aventură;
 Dezvoltarea turismului sustenabil (ecoturism);
 Dezvoltarea turismului verde;
 Dezvoltarea turismului cultural;
 Dezvoltarea turismului urban;
 Dezvoltarea turismului tehnico- științific.
Conform analizei realizate, soluția unidimensională rezultată permite explicarea variației
într-un procent de 78,240%. Matricea componentelor indică faptul că toate elementele au un
coeficient structural > 0,65.

Pagina 648 din 759

 Această scală prezintă o fiabilitate a coerenței interne acceptabile (coeficientul Alpha=
0,924), ceea ce înseamnă că cele 6 elemente reținute măsoară fenomenul studiat (perspective
identificate pentru sectorul IMM din domeniul Turism).
Astfel, au fost identificate următoarele perspective pentru sectorul IMM din domeniul
Turism (Tabelul 6.2.6.):
 Plasarea României în top 15 destinații de vizitat din Europa;
 Dezvoltarea turismului de afaceri;
 Îmbunătățirea serviciilor din turismul rural și ecoturism;
 Implementarea unei direcții clare în turismul pentru tratament sau cură
balneomedicală;
 Implementarea unei direcții clare în turismul medical;
 Dezvoltarea turismului urban.

Tabelul 6.2.6. Perspective identificate pentru sectorul IMM din domeniul Turism
Component Matrixa
Component
1
Plasarea României în top 15 destinații de vizitat din Europa reprezintă o perspectivă ,834
identificată pentru sectorul IMM din domeniul Turism
Dezvoltarea turismului de afaceri reprezintă o perspectivă identificată pentru ,896
sectorul IMM din domeniul Turism
Îmbunătățirea serviciilor din turismul rural și ecoturism reprezintă o perspectivă ,929
identificată pentru sectorul IMM din domeniul Turism
Implementarea unei direcții clare în turismul pentru tratament sau cură ,879
balneomedicală reprezintă o perspectivă identificată pentru sectorul IMM din
domeniul Turism
Implementarea unei direcții clare în turismul medical reprezintă o perspectivă ,935
identificată pentru sectorul IMM din domeniul Turism
Dezvoltarea turismului urban reprezintă o perspectivă identificată pentru sectorul ,827
IMM din domeniul Turism
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 1 components extracted.
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

Astfel, au fost identificate următoarele perspective pentru sectorul IMM din domeniul
Turism (Tabelul 6.2.6.):
 Plasarea României în top 15 destinații de vizitat din Europa;
 Dezvoltarea turismului de afaceri;
 Îmbunătățirea serviciilor din turismul rural și ecoturism;
 Implementarea unei direcții clare în turismul pentru tratament sau cură
balneomedicală;

Pagina 649 din 759

 Implementarea unei direcții clare în turismul medical;
 Dezvoltarea turismului urban.
E. Direcții principale prin care Statul sprijină activitatea IMM-urilor din România.
Întreprinderile din domeniul Turism au identificat direcțiile principale prin care Statul sprijină
activitatea IMM-urilor din România dintre care, cele mai reprezentative pentru această industrie
au fost determinate cu ajutorul funcției statistice, analiza factorială.
Direcțiile principale prin care Statul sprijină activitatea IMM-urilor din România, supuse
analizei sunt:
 Expansiunea pe piețele externe;
 Programe de finanțare dedicate;
 Facilitarea accesului la finanțare;
 Fiscalitate.
Conform analizei realizate, soluția unidimensională rezultată permite explicarea variației
într-un procent de 87,228%. Matricea componentelor indică faptul că toate elementele au un
coeficient structural > 0,65.
Această scală prezintă o fiabilitate a coerenței interne acceptabile (coeficientul Alpha=
0,925), ceea ce înseamnă că cele 3 elemente reținute măsoară fenomenul studiat (direcții principale
prin care Statul sprijină activitatea IMM-urilor din România).
Astfel, au fost identificate următoarele direcții principale prin care Statul sprijină
activitatea IMM-urilor din România (Tabelul 6.2.7.):
 Expansiunea pe piețele externe;
 Programe de finanțare dedicate;
 Facilitarea accesului la finanțare;

Tabelul 6.2.7. Direcții principale prin care Statul sprijină activitatea IMM-urilor din
România
Component Matrixa
Component
1
Expansiunea pe piețele externe reprezintă o direcție principală prin care Statul ,920
sprijină activitatea IMM-urilor din România
Programele de finanțare dedicate reprezintă o direcție principală prin care Statul ,951
sprijină activitatea IMM-urilor din România
Facilitatea accesului la finanțare reprezintă o direcție principală prin care Statul ,931
sprijină activitatea IMM-urilor din România
Extraction Method: Principal Component Analysis.
a. 1 components extracted.
Sursa: Prelucrarea datelor cu ajutorul softului SPSS 20.00 pentru Windows

Pagina 650 din 759

 6.2.5. Identificarea și propunerea unor măsuri și acțiuni necesare
pentru rezolvarea problemelor semnalate

În cadrul acestui subcapitol, sunt propuse măsuri și acțiuni aferente următoarelor direcții
de dezvoltare în domeniul Turism: stimularea contribuției la PIB; menținerea contribuției la piața
forței de muncă; intensificarea contribuției la câștigurile din schimburi valutare; intensificarea
absorbției din fondurile europene; intensificarea contribuției la dezvoltarea altor întreprinderi mici
și mijlocii; intensificarea măsurilor pentru dezvoltarea durabilă a României.

6.2.5.1. Stimularea contribuției la PIB a sectorului IMM din domeniul Turism

Contribuția Turismului în PIB a fost de 5,2% în anul 2016. Pentru anul 2027 se
preconizează să ajungă la 5,8% din PIB. (https://www.wttc.org/-/media/files/reports/ economic-
impact-research/countries-2017/romania2017.pdf , accesat 25.01.2018)
Această creștere preconizată se recomandă a fi susținută și intensificată printr-o serie de
măsuri și acțiuni:
 Crearea unui cadru instituțional stabil, cu responsabilități în dezvoltarea strategiilor și
politicilor de turism;
 Intensificarea cooperării între tour-operatori;
 Acțiuni intense de promovare și informare a turiștilor;
 Dezvoltarea infrastructurii, în special în ceea ce privește transportul, comunicațiile și
serviciile;
 Stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii care pot începe să funcționeze;
 Intensificarea dezvoltării produselor turistice;
 Concentrare asupra structurilor de cazare și unităților de alimentație publică.

6.2.5.2. Menținerea contribuției la piața forței de muncă a sectorului IMM din

domeniul Turism

Industria turismului deține o contribuție importantă la piața forței de muncă. ”Turismul

oferă cele mai atractive oportunități pentru femei în ceea ce privește angajarea, antreprenoriatul,
decât orice alt sector al economiei.” (http://blogs.worldbank.org/psd/ empowering-women-
through-tourism-0, accesat 07.01.2018) Domeniul I. Hoteluri și restaurante a înregistrat o tendință
ascendentă în ceea ce privește populația angajată în perioada 2012-2016. (Figura 6.2.4.)

Pagina 651 din 759

Figura 6.2.4. Populația ocupată civilă în domeniul I. Hoteluri și restaurante (2012- 2016)

200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.03.2018

Această tendință ascendentă se recomandă a fi susținută și intensificată printr-o serie de

măsuri și acțiuni:
 Acordarea de facilități fiscale;
 Subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu salariile.

6.2.5.3. Intensificarea contribuției la câștigurile din schimburi valutare a

sectorului IMM din domeniul Turism

Industria turismului deține o contribuție importantă în câștigurile din schimburile valutare

generate de turiștii străini, care vizitează România. Țările din care provin turiștii străini sunt:
Bulgaria, Germania, Italia, Ungaia, Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Turcia. (Figura 6.2.5.)
Această tendință ascendentă se recomandă a fi intensificată printr-o serie de măsuri și
acțiuni:
 Plasarea României în top 15 destinații de vizitat din Europa;
 Dezvoltarea turismului de afaceri;
 Îmbunătățirea serviciilor din turismul rural și ecoturism;
 Implementarea unei direcții clare în turismul pentru tratament sau cură balneomedicală;
 Implementarea unei direcții clare în turismul medical;
 Dezvoltarea turismului urban.

Pagina 652 din 759

Figura 6.2.5. Sosiri ale vizitatorilor străini în România pe țări de origine- mii persoane (2012-
2016)

0 500 1000 1500 2000

Austria
Belgia
Bulgaria
Cipru
Danemarca
Estonia
Franta
Finlanda
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Luxemburg Anul 2012
Letonia
Lituania Anul 2013
Malta
Olanda Anul 2014
Polonia
Portugalia Anul 2015
Regatul Unit
Republica Ceha Anul 2016
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Ungaria
Croatia
Federatia Rusa
Belarus
Serbia
Macedonia
Muntenegru
Republica Moldova
Turcia
Ucraina

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.03.2018

6.2.5.4. Intensificarea absorbției din fondurile europene alocate sectorului

IMM din domeniul Turism
Printre punctele slabe, identificate la nivelul sectorului IMM din domeniul Turism, se
numără:
 numărul mare al structurilor de primire turistică învechite;
 infrastructura deficitară;
 costul ridicat al creditului.
Absorbția din fondurile europene alocate sectorului IMM din domeniul Turism se
recomandă a fi intensificată printr-o serie de măsuri și acțiuni:
 Programe de finanțare dedicate;
 Facilitarea accesului la finanțare;
 Reducerea birocrației;
Pagina 653 din 759
6.2.5.5. Intensificarea contribuției la dezvoltarea altor întreprinderi mici și
mijlocii a sectorului IMM din domeniul Turism

Industria turismului are o contribuție însemnată în dezvoltarea altor întreprinderi mici și

mijlocii care oferă servicii de construcții, comerț și alte operații.
Această tendință se recomandă a fi intensificată printr-o serie de măsuri și acțiuni în
vederea:
 Păstrării tradiției;
 Creșteerii cererii de servicii turistice.
 Îmbunătățirii pregătirii personalului cu funcție de management.

6.2.5.6. Intensificarea măsurilor pentru dezvoltarea durabilă a României

În cadrul Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2013- 2020- 2030,
obiectivele naționale menționate fac referire la orizontul 2013. În cadrul orizonturilor 2020 și
2030, domeniul Turism nu este menționat.
Se propune revizuirea Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2013-
2020- 2030, prin introducerea unor măsuri și acțiuni pentru orizontul 2020 și orizontul 2030:
 Dezvoltarea turismului de afaceri;
 Îmbunătățirea serviciilor din turismul rural și ecoturism;
 Dezvoltarea turismului pentru tratament sau cură balneomedicală;
 Dezvoltarea turismul medical;
 Dezvoltarea turismului urban;
 Dezvoltarea turismului cultural.

6.3. Propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune

la nivelul mmaca în domeniul turism

Capitolul al III-lea intitulat ”Propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune

la nivelul MMACA” este structurat pe cinci subcapitole: ”Politica Uniunii Europene cu privire la
sectorul IMM”, ”Propuneri și recomandări la nivel legislativ”, ”Propuneri și recomandări la
nivel instituțional”, ”Propuneri și recomandări la nivel operațional” și ”Premise ale politicilor
privind dezvoltarea sectorului IMM și a mediului de afaceri din România- domeniul Turism”.

Pagina 654 din 759

 6.3.1. Politica Uniunii Europene cu privire la sectorul IMM
Sectorul IMM deține un rol important în economia statelor membre ale Uniunii Europene.
La nivelul anului 2015, existau peste 23 milioane IMM-uri la nivelul Uniunii Europene lărgite,
care acoperereau peste 57% din forța de muncă utilizată în sectorul privat, contribuind la valoarea
adăugată totală cu 55%, generând peste 15 mil. euro cifră de afaceri.
(http://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics/data/main-tables, accesat
23.04.2018)

6.3.1.1. Importanta sectorului turistic la nivelul Statelor Membre

Europa ocupă locul I mondial, în ceea ce privește destinațiile preferate de turiști. Astfel,
țările preferate de turiști, în anul 2016, au fost: Germania (255,6 mil. călătorii); Franța (196,0 mil.
călătorii); Spania (145,4 mil. călătorii); Italia (57,5 mil. călătorii); Polonia (54,8 mil. călătorii).
Numărul de călătorii în România, la nivelul anului 2016, a fost: 17,3 mil. călătorii. (Figura 6.3.1.)

Figura 6.3.1. Numărul de călătorii în funcție de țara de destinație (2016)

300000000
250000000
200000000
150000000
100000000
50000000
0

Sursa: Prelucrare proprie după http://ec.europa.eu/eurostat/web/tourism/data/main-tables, accesat

29.04.2018
În vederea stimulării alegerii destinațiilor din Europa de către turiștii străini, Comisia
Europeană a a propus schimbări importante, simplificat procedura de acordare a vizelor pentru
cetățenii din afara Spațiului Schenghen, începând cu anul 2014
(https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/promoting-europe/visa, accesat 13.04.2018):
 Durata pentru obținerea unui răspuns cu privire la obținerea vizei a scăzut de la 15 zile la 10
zile;
 Intensificarea cooperării între consulate;
 Obținerea unor vize de intrare multiple, valide pentru o perioadă de trei/ cinci ani;
 Posibilitatea obținerii vizei de tranzit pentru o perioadă de până la 90 de zile într-o țară.

Pagina 655 din 759

 La nivelul statelor din Europa au apărut noi forme de turism. Astfel, la nivelul anului 2016,
turismul de relaxare a înregistrat cea mai importantă pondere în numărul total de călătorii în funcție
de țara de destinație din Uniunea Europeană, astfel: Germania (213,5 mil. călătorii); Franța (179,6
mil. călătorii); Spania (136,7 mil. călătorii); Polonia (52,5 mil. călătorii); Italia (50,8 mil. călătorii).
România a înregistrat un număr de 16,7 mil. călătorii de relaxare în anul 2016. (Figura 6.3.2.)

Figura 6.3.2. Turism de relaxare (număr de călătorii în funcție de țara de destinație)- 2016

250000000
200000000
150000000
100000000
50000000
0

România
Germania

Ungaria
Olanda

Cehia

Lituania

Bulgaria

Luxembourg
Spania
Polonia

Finlanda

Austria

Belgia

Irlanda
Franța

Grecia
Italia

Danemarca

Portugalia
Suedia

Slovacia

Slovenia

Estonia

Malta
Letonia

Cirpu
Croația
Sursa: Prelucrare proprie după http://ec.europa.eu/eurostat/web/tourism/data/main-tables,
accesat 29.04.2018

Turismul de afaceri este o nouă formă de turism destul de întâlnită printre turiștii statelor
din Uniunea Europeană, la nivelul anului 2016, astfel: Germania (42,1 mil. călătorii); Franța (16,4
mil. călătorii); Spania (8,7 mil. călătorii); Suedia (7,3 mil. călătorii); Italia (6,7 mil. călătorii).
România a înregistrat un număr de 0,6 mil. călătorii de afaceri în anul 2016. (Figura 6.3.3.)

Figura 6.3.4. Turism de afaceri (număr de călătorii în funcție de țara de destinație)- 2016

50000000
40000000
30000000
20000000
10000000
0

Sursa: Prelucrare proprie după http://ec.europa.eu/eurostat/web/tourism/data/main-tables, accesat

29.04.2018

Pagina 656 din 759

 6.3.1.2. Politica la nivelul Uniunii Europene în domeniul Turism

Politica Uniunii Europene în domeniul Turism are ca scop menținerea destinațiilor din
Uniunea Europeană în topul preferințelor turiștilor, odată cu maximizarea contribuției acestei
industrii la creșterea economică și piața forței de muncă.
Principalele provocări la nivelul industriei turistice din Uniunea Europeană constau în
(https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/policy-overview_en, accesat 07.04.2018):
 Securitate și siguranță;
 Competitivitate economică (resursa umană calificată);
 Utilizarea tehnologiei;
 Noi produse pe piața turistică (turism maritim; turism sustenabil; turism cultural; turism
accesibil; turismul pentru seniori; turismul la început de sezon).
Susținerea afacerilor în domeniul turismului de către Comisia Europeană vizează utilizarea
tehnologiei informației, formarea resursei umane și a antreprenorilor în domeniul Turismului.
Acțiunile întreprinse pentru a ajuta domeniul Turism să devină digital vizează
(https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/support-business/digital_en, accesat 10.04.2018):
 Strategia pentru o piață digitală;
 Reputația on-line și utilizarea rețelelor sociale;
 M-turism pentru întreaga experiență a consumatorilor.
Rezultatele unor cercetări realizate de către Comisia Europeană justifică personalul
insuficient din domeniul Turism, astfel (https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/support-
business/digital_en, accesat 15.04.2018):
 Imaginea nefavorabilă a unei cariere în domeniul Turism (sezonalitatea; perspective de carieră
limitate);
 Lipsa competențelor cheie (competențe digitale; competențe comunicaționale; competențe
interpersonale; competențe în vânzări etc.);
 Noi competențe sunt necesare pentru dinamizarea cererii turistice (managementul destinației;
turismul de aventură; turismul verde; turismul de afaceri etc.);
 Parteneriate de graniță insuficiente.
De asemenea, nivelul taxelor în domeniul Turism poate avea o influență asupra numărului
turiștilor, dar și asupra produselor și serviciilor turistice consumate.
(https://ec.europa.eu/growth/content/study-impact-taxes-competitiveness-european-tourism-eu-
tourism-tax-tool_en, accesat 10.04.2018)

Pagina 657 din 759

 6.3.1.3. Cadrul politicii privind sectorul IMM la nivelul Uniunii Europene

Cadrul politicii privind sectorul IMM la nivelul Uniunii Europene- Small Business Act a
fost adoptat de către Comisia Europeană în anul 2008. Small Business Act are ca scop principal o
abordare globală a domeniului Antreprenoriat, pentru a înlătura dificultățile cu care se confruntă
sectorul IMM și mediul de afaceri.
Small Business Act are la bază un set de principii, cu scopul de a înlesni conceperea și
aplicarea politicilor privind sectorul IMM atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național,
în vederea îmbunătățirii cadrului administrativ și juridic.
În ceea ce privește instrumentele financiare, Comisia Europeană ajută sectorul IMM în
rezolvarea problemelor financiare, prin inițiative în următoarele arii
(https://ec.europa.eu/growth/access-to-finance/funding-policies_ro, accesat 20.04.2018):
 Împrumuturi și garanții;
 Capital de risc;
 Business angels;
 Piața de capital;
 Crowdfunding.

6.3.2. Propuneri și recomandări la nivel legislativ

Industria turismului se supune unor prevederi legislative europene și naționale, în vederea

asigurării desfășurării activității întreprinderilor din acest domeniu, în condiții optime.
(http://www.anat.ro/legislatie/, accesat 05.04.2018)
Legea Turismului în vigoare în prezent este reglementată prin OG 58/ 1998 privind
organizarea și desfășurarea activității de turism din România. (http://www.anat.ro/legislatie/,
accesat 05.04.2018)
Proiectul Legii Turismului a fost lansat în dezbatere publică în data de 10.01.2018, în
temeiul art. 7 din Legea nr. 52/ 2003 privind transparența decizională în administrația publică,
republicată. (http://turism.gov.ro/web/2018/01/10/proiect-de-act-normativ-13/, accesat
05.05.2018)
Propunerile și recomandările în domeniul legislativ vizează atât legislația în domeniul
Turism, dar și legislația la nivelul sectorului IMM și a mediului de afaceri din România.

Pagina 658 din 759

 6.3.2.1. Crearea unui Proiect de act normativ pentru acordarea de
vouchere de vacanță pentru salariații micro-întreprinderilor

Prin OUG 46/ 2017 s-a aprobat acordarea a câte un voucher de vacanță, pentru angajații
din instituțiile publice și companiile deținute de stat, în valoare de 1450 lei/ voucher/ salariat, în
perioada 01.07.2017- 30.11.2018. Un avantaj în acordarea voucherele de vacanță este acela că
acestea sunt supuse doar unui impozit de 16%, spre deosebire de primele de vacanță.
La rândul lor, companiile private pot oferi și ele vouchere de vacanță angajaților, valoarea
acestora nu poate depăși 8700 lei/ voucher/ salariat, adică echivalentul a maxim șase salarii minime
brute pe economie.
Propun crearea unui proiect de act normativ privind acordarea voucherelor de vacanță
pentru salariații micro-întreprinderilor, angajatorul urmând să suporte între 50%-80% din valoarea
acestuia, în funcție de remunerația pe care a primit-o salariatul în ultimele trei luni. Diferența până
la 100% ar putea fi suportată de către Bugetul de Stat.
Angajatorii ar putea oferi astfel angajaților un avantaj salarial, fără să fie nevoiți să
plătească contribuțiile sociale. Valoarea voucherului de vacanță ar putea fi aceeași cu cea acordată
salariaților din instituțiile publice și companiile deținute de stat.
Astfel, se are în vedere impulsionarea sectorului turistic din România.

6.3.2.2. Includerea în Noua Lege a Turismului a definițiilor pentru toate

formele de turism

În cadrul proiectului Legii Turismului, aflat în consultare publică pe site-ul Ministerului

Turismului, este definit doar ”turismul durabil”, ca formă de turism.
(http://turism.gov.ro/web/2018/01/10/proiect-de-act-normativ-13/, accesat 04.05.2018) Totuși, în
România există și alte forme de turism: turism pe litoral, turism montan, turism balnear, turism
rural, turism cultural, ecoturism, turism religios etc., fiecare formă de turism având specificul său.
Propun ca în Noua Lege a Turismului să fie incluse definiții clare pentru fiecare formă de
turism, odată cu adăugarea unor noi forme de turism, cum ar fi: turismul de afaceri, turismul
medical, turismul urban, turism sportiv, turism de aventură, turism verde, turism tehnico- științific
etc.

6.3.2.3. Includerea în Master Planul cu privire la investițiile în turism a

proiectelor de investiții în turism din toate județele țării

În cadrul Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism- Master Planului

investițiilor în turism, aprobat prin HG 558/ 2017, figurează un număr important de proiecte de

Pagina 659 din 759

investiții în turism de importanță locală în următoarele județe ale țării: Alba, Arad, Argeș, Bacău,
Bihor, Bistrița- Năsăud, Brașov, Buzău, Caraș- Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna,
Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-
Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea.
Județe precum Botoșani, Brăila, Dolj, Galați, Giurgiu, Iași, Mehedinți, Olt, Sălaj,
Teleorman, Vaslui nu beneficiază de investiții în turism, creându-se astfel un decalaj în ceea ce
privește atragerea de turiști și dezvoltarea economică, în consecință.

6.3.2.4. Aprobarea proiectului de act normativ cu privire la înființarea

Organizației de Management al Destinației

Proiectul de act normativ cu privire la aprobarea Procedurii de înființare, funcționare,

acreditare și reacreditare a organizațiilor de management al destinației a fost publicat pentru
consultare publică în data de 24.10.2017. (http://turism.gov.ro/web/2017/10/24/proiect-de-act-
normativ-9/, accesat 25.04.2018)
Susțin înființarea Organizației de Management al Destinației, cu scopul direct de
intensificare a acțiunilor de promovare a destinațiilor turistice din România, valorificându-se asftel
potențialul turistic al destinației prin acțiuni de marketing țintite.

6.3.2.5. Crearea unui act normativ cu privire la implementarea

Programului ”Primul Centru de Agrement”

Guvernul intenționează implementarea Programului ”Primul Centru de Agrement”, prin

care Statul oferă garanții de până la 80% (maxim 1 mil. lei) din valoare investiției într-un centru
de agrement: piscină, centru spa, sală de fitness în cadrul unei singure clădiri.
Susțin acest program, deoarece sunt multe structuri de primire turistică, în care oferta se
limitează la cazare și facilități de servire a mesei.

6.3.3. Propuneri și recomandări la nivel instituțional

În ceea ce privește cadrul instituțional, în domeniul Turism, este nevoie de un număr de

structuri și instituții, cu rolul de a sprijini activitatea sectorului IMM și a mediului de afaceri. O
parte din aceste structuri există deja și sunt funcționale, propunerile vizează ameliorări ale
activității sau facilitarea accesului la informații.

Pagina 660 din 759

 6.3.3.1. Înființarea Băncii de Dezvoltare și Investiții

Această propunere face parte din Programulul de Guvernare 2017- 2020. Susțin înființarea
Băncii de Dezvoltare și Investiții, cu extinderea ariei de acțiune și pentru IMM-urile din domeniul
Turism, alături de alte domenii de interes național, în vederea susținerii Programelor naționale
dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României.
Un exemplu de astfel de program este Programul pentru dezvoltarea investițiilor în turism-
Masterplanul investițiilor în turism- și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în
turism aprobat prin HG nr. 558/04.08.2017.
Astfel, principalul scop al Băncii de Dezvoltare și Investiții constă în sprijinirea
antreprenoriatului, atât în domeniul Turism, cât și în alte domenii de dezvoltare, alături de
dezvoltarea socio-economică a României.

6.3.3.2. Extinderea atribuțiilor CEC Bank

Conform Programulul de Guvernare 2017- 2020, CEC Bank își va consolida rețeaua de
filiale în mediul rural până la data de 1 ianuarie 2020.
Propun ca aceasta bancă să își extindă aria de acțiune și pentru a sprijini IMM-urile și
mediul de afaceri, din domeniul Turism, în implementerea de proiecte finanțate din fonduri
europene neramburabile, în special în ceea ce privește suma aferentă cofinanțării, prin accesul facil
la credite în condiții preferențiale.
Astfel, propun: asigurarea finanțării în condiții preferențiale a proiectelor de investiții
inițiate de IMM-uri, rambursarea în 5-7 ani, cu o perioadă de grație de 1-2 ani, cu dobândă flotantă
sau fixă, cu un plafon de finanțare de minim 70% din valoarea netă a proiectului de investiție.

6.3.3.3. Înființarea unui Departament cu atribuții în alocările de

ajutoare de stat de către Guvern

Susțin înființarea Departamentului cu atribuții în alocările privind ajutoarele de stat

acordate de către Guvern, în domenii precum Turismul, prioritizând firmele care vor face angajări
în zonele în care rata șomajului este mai mare de 5%.
Propun ca micro-întreprinderile în domeniul Turism, care se angajează să își desfășoare
activitatea în localități cu până la 2999 de locuitori să beneficieze de o subvenție, care acoperă
până la 5% din dobânda aferentă împrumuturilor bancare pentru proiecte de afaceri.
De asemenea, propun ca IMM-urile din domeniul Turism, care operează în ariile
rezervațiilor urbane protejate, zonele urbane protejate, zonele protejate de la sate să primească o

Pagina 661 din 759

subvenție care acoperă până la 5% din dobânda aferentă împrumuturilor bancare pentru proiecte
de afaceri.
Conform Programului de guvernare actual, acest departament urmează a se înființa în
cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

6.3.3.4. Reînființarea școlilor postliceale pentru formarea profesională în

domeniul Turism

Industria turismului deține o contribuție importantă la piața forței de muncă din România.
De aceea, asigurarea de forță de muncă calificată în domeniul Turism, în special pentru persoanele
de gen feminin, pentru care domeniul turismului oferă cele mai atractive oportunități în ceea ce
privește angajarea, reprezintă un factor esențial.
Profesionalizarea persoanelor care lucrează în Turism propun a se realiza prin reînființarea
școlilor postliceale pentru formarea profesională a forței de muncă în acest domeniu.

6.3.3.5. Deschiderea punctelor One- Stop- Shop în fiecare județ

În cadrul proiectului ”Simplificarea procedurilor administrative pentru IMM prin

introducerea de birouri unice One Stop Shop”, cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, a fost înființat portalul online One
Stop Shop- biroul unic pentru IMM. Acest portal este găzduit de site-ul Ministerului pentru Mediul
de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
Propun crearea de puncte de lucru în fiecare județ al țării, de către Camerele de Comerț și
Industrie/ Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cu scopul de a asista
gratuit viitorii întreprinzători în crearea întreprinderilor, prin oferirea de consultanță și sprijin în
efectuarea rapidă a formalităților necesare.

6.3.3.6. Crearea Instituției Mediatorului de Credite

Inițiativă pentru anul 2012, Instituția Mediatorului de Credite urma să se înființeze, urmând
exemplul de bune practici din țări precum Franța, Belgia, Ungaria, Finlanda și Irlanda. Rămânând
doar la stadiul de proiect, necesitatea înființării acestei instituții este absolută.
Propun crearea Instituției Mediatorului de Credite, cu scopul facilitării dialogului cu
instituțiile financiare a antreprenorilor cu probleme de finanțare.

Pagina 662 din 759

 6.3.4. Propuneri și recomandări la nivel operațional

Dezvoltarea sustenabilă a industriei turismului se poate realiza prin implementarea unor

programe operaționale, cu efect direct asupra economiei naționale.

6.3.4.1. Crearea Programului E- Turism

Propun crearea unei noi direcții principale de investiții pentru promovarea turismului, în
vederea facilitării acesului on-line la ghiduri turistice și informații de călătorie. Astfel, se va realiza
o strategie integrată de dezvoltare a turismului prin:
 conservarea patrimoniului național și implicit a identității naționale;
 digitalizarea conținutului cu privire la destinațiile turistice și crearea unei arhive digitale;
 accesarea on-line a conținutului turistic.

6.3.4.2. Crearea Programului M- Turism

M- turismul reprezintă o nouă formă de acces la informație, odată cu dezvoltarea E-

Turismului. În vederea facilitării adoptării acestor noi funcționalități de către reprezentanții IMM-
urilor și ai mediului de afaceri, propun crearea unui ghid care să cuprindă rezultatele unui studiu
asupra obișnuințelor de consum ale turiștilor cu privire la utilizarea telefonului mobil și
modalitățile concrete pentru utilizarea M- Turismului, alături de principalele avantaje pentru IMM-
uri și turiști în adoptarea acestui serviciu.

6.3.4.3. Îmbunătățirea accesului IMM-urilor din domeniul Turism la

achizițiile publice

Propun stabilirea unui procent de minim 20% din volumul total al achizițiilor publice din
domeniul Turism, care să fie rezervat sectorului IMM din acest domeniu.
De asemenea, propun crearea și publicarea unui ghid al achizițiilor publice destinat
sectorului IMM, în care să se specifice clar pașii pe care IMM-urile trebuie să îi parcurgă pentru a
se putea înscrie cu o ofertă la o achiziție publică.

Pagina 663 din 759

 6.3.4.4. Crearea unui ghid actualizat pentru înființarea și demararea
activității micro-întreprinderilor în domeniul Turism

Propun ca Ministerul pentru Mediul de Afaceri și Antreprenoriat, împreună cu alte

organisme să creeze și să publice un ghid cu principalele etape aferente înființării unei micro-
întreprinderi, alături de activitățile pe care trebuie să le realizeze odată cu demararea afacerii
(avize, declarații, formulare ce vor fi depuse).
În domeniul Turism, alături de alte sectoare în care întreprinderile mici și mijlocii își
desfășoară activitatea, mulți antreprenori nu stiu care sunt avizele de care au nevoie, ce documente
trebuie să conțină dosarul unui angajat, ce declarații trebuie să depună la Ministerul Finanțelor.
Acest ghid actualizat în permanență cu legislația în vigoare ar reprezenta un real ajutor
pentru firmele aflate în primul an de activitate.

6.3.4.5. Crearea unui cadru unitar pentru predarea disciplinei

”Antreprenoriat” în sistemul de educație

Propun introducerea unui cadru unitar pentru predarea disciplinei ”Antreprenoriat” de la

nivelul primar până la cel secundar, inclusiv, cu scopul de întări încrederea tinerilor în cunoștințele
și abilitățile lor și a le dezvolta spiritul de întreprinzători.

6.3.4.6. Crearea Programului Marketing internațional pentru IMM-urile

din domeniul Turism

Propun crearea programului ”Marketing internațional pentru IMM-urile din domeniul

Turism”, cu scopul de a sprijini sectorul IMM și mediul de afaceri din România în promovarea
ofertei turistice pe piețele internaționale, prin furnizarea de informații cu privire la specificul pieței
la intrarea pe aceste piețe, alături de materiale promoționale, cu scopul de promovare a entității
respective în străinătate. Acest sprijin poate îmbrăca forma unei subvenții.

6.3.4.7. Introducerea ”Hărții finanțării”

Propun crearea unei ”Hărți a finanțării” accesibilă online și actualizată permanent, în care
persoanele interesate pot găsi informații despre gratnuri, proiecte cu finanțare nerambursabilă și
alte forme de asistență oferite întreprinzătorilor, conectată la un Centru de apel, care răspunde
prompt la întrebările întreprinzătorilor.

Pagina 664 din 759

 6.3.4.8. Promovarea posibilității de finanțare a IMM-urilor prin
acordarea de garanții de către Fondul Național de Garantare a
Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii este ”o

instituție financiară nebancară, cu capital de risc, înființată cu scopul de a facilita accesul IMM-
urilor la finanțare, prin acordarea de garanții pentru instrumentele de finanțare contractate de la
bănci comerciale sau din alte surse”. (https://www.fngcimm.ro/despre-noi/istoric-cifre-cheie,
accesat 01.04.2018) Acest fond colaborează cu majoritatea instituțiilor bancare prezente pe piața
din România.
Propun o campanie de mediatizare mult mai intensă a posibilității de finanțare a IMM-
urilor prin acordarea de garanții de către Fondul Național de Garantare a Creditelor.

6.3.5. Premise ale politicilor privind dezvoltarea sectorului IMM și a

mediului de afaceri din românia- domeniul Turism

Politicile de dezvoltare a sectorului IMM și a mediului de afaceri din România, în domeniul

Turism, au pornit de la o analiză a mediului intern (situația sectorului IMM în domeniul Turism,
principalele probleme cu care se confruntă acest sector) și a mediului extern (legislația europeană
în domeniul Turism, strategia la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește sectorul IMM)

6.3.5.1. Premise interne

Propunerile cu privire la coordonatele dezvoltării IMM din domeniul Turism au avut la

bază o serie de premise interne:
 Legislația națională în domeniul Turism: OG 58/ 1998 privind organizarea și desfășurarea
activității de turism în România; OG 107/ 1990 republicată privind activitatea de
comercializare a pachetelor de servicii turistice, modificată prin Legea nr. 277/ 2017; Ordinul
235/ 2001 privind asigurarea turiștilor în cazul insolvabilității sau falimentul agenției de
turism, modificat prin Ordinul 562/ 2014; Ordinul 516/ 2005 pentru aprobarea contractului-
cadru de comercializare a pachetelor de servicii turistice, abrogat prin ordinul 1387/ 2015;
 Programul de Guvernare 2017- 2020, cu scopul de a dezvolta domeniul Turism;
 Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România 2017- 2026;
 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național al României 2007- 2026;
 Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2013- 2020- 2030;

Pagina 665 din 759

 Proiecte de acte normative: Hotărâre pentru modificarea și completarea HG nr. 20/ 2012
privind aprobarea Programului multianual de marketing și promovare turistică și a
Programului multianual de dezvoltare a destinațiilor, formelor și produselor turistice;
Ordonanță pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/ 1998 privind
organizarea și desfășurarea activității de turism în România; proiectul Legii Turismului;
Hotărâre pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități, ca stațiuni turistice
de interes național sau local și de modificare a HG nr. 852/ 2008 pentru aprobarea normelor
și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice; Hotărâre pentru aprobarea Normelor
metodologice pentru acordarea voucherelor de vacanță; Horărâre pentru aprobarea procedurii
de înființare, acreditare și reacreditare a organizațiilor de management al destinației.
 Rezultatele studiului cantitativ pe bază de chestionar, cu privire la evoluția și situația actuală
a sectorului IMM și a mediului de afaceri din România: cerințe și perspective;
 Contribuția la PIB a sectorului IMM în domeniul Turism;
 Contribuția la piața forței de muncă a sectorului IMM din domeniul Turism;
 Contribuția la schimburile valutare a sectorului IMM din domeniul Turism;
 Gradul de absorbție din fondurilor europene alocate sectorului IMM din domeniul Turism;
 Contribuția la dezvoltarea altor întreprinderi mici și mijlocii în cadrul sectorului IMM din
domeniul Turism.

6.3.5.2. Premise externe

Propunerile cu privire la coordonatele dezvoltării IMM din domeniul Turism au avut la

bază o serie de premise externe:
 Legislația europeană în domeniul Turism: Directiva Consiliului Comunităților Europene din
13.06.1990 privind pachetele de servicii pentru călători (90/ 314/ CEE); Directiva (UE) 2015/
2302 a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene din 25.11.2015 privind
pachetele de servicii de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004
și a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de aborgare a
Directivei 90/314/CEE a Consiliului; Directiva 2006/ 123/ CE a Parlamentului European și a
Consiliului Uniunii Europene din 12.12.2006 privind serviciile din cadrul pieței interne;
Directiva nr. 112/ 2006 din 28.11.2006 Publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene nr. 347/11.12.2006 privind sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată;
Directiva 2005/ 29/ CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața
internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a
Directivei 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE a Parlamentului și a Consiliului; Directiva 2000/
31/ CE privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale

Pagina 666 din 759

 comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic); Regulamentul
(CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11.02.2004 de stabilire a
unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea
refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 295/91; Regulamentul (UE) nr. 181/2011 al Parlamentului
European și al Consiliului Uniunii Europene din 16.02.2011 privind drepturile pasagerilor
care călătoresc cu autobuzul și autocarul și de modificare a Regulamentului (CE) nr.
2006/2004; Regulamentul (CE) nr. 1371/ 2007 al Parlamentului European și al Consiliului
Uniunii Europene din 23.10.2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul
feroviar; Directiva 2008/ 52/ CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21.05.2008
privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială;
 Programe de măsuri aferente sectorului IMM și mediului de afaceri ale statelor membre U.E.:
Franța, Germania; Italia; Marea Britanie; Spania; Republica Cehă; Polonia; Ungaria;
 Small Business Act pentru IMM-urile din Europa (https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Aet0001, accest 05.05.2018);

Pagina 667 din 759

 Concluzii

Analiza realizată evidențiază realizările și dificultățile întâmpinate de sectorul IMM și a

mediului de afaceri din domeniul Turism:
 Realizări: Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică la nivel
național a înregistrat o creștere în perioada 2012-2016.
 Realizări: Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivel național a
înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri de structuri în perioada 2012-2016:
hoteluri; hosteluri; pensiuni turistice; pensiuni agroturistice; bungalouri.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare la
nivel național a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri de structuri în perioada
2012-2016: hoteluri apartament; moteluri; hanuri; vile turistice; cabane turistice; sate de
vacanță; campinguri; popasuri turistice; căsuțe turistice; tabere de elevi și preșcolari; spații de
cazare de pe navele fluviale și maritime.
 Realizări: Numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare la nivel național a
înregistrat o tendință pozitivă în următoarele regiuni în perioada 2012-2016: Regiunea Centru;
Regiunea Nord- Est; Regiunea Sud- Est; Regiunea Sud- Muntenia; Regiunea București- Ilfov;
Nord- Vest; Regiunea Vest; Regiunea Sud- Vest Oltenia.
 Realizări: În Regiunea Nord-Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hoteluri;
hoteluri apartament; moteluri; bungalouri; cabane turistice; hosteluri; cabane turistice;
campinguri; popasuri turistice; pensiuni turistice; pensiuni agroturistice.
 Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Nord-Vest, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada
2012-2016: vile turistice; tabere de elevi și preșcolari.
 Realizări: La nivelul regiunii Nord- Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni
de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-2016:
județul Bihor; județul Maramureș; județul Sălaj.
 Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Nord- Vest, numărul structurilor de primire
turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă în următoarele județe în
perioada 2012-2016: județul Bistrița- Năsăud; județul Satu-Mare; județul Cluj.
 Realizări: În Regiunea Centru, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare
a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hosteluri;
hoteluri; moteluri; vile turistice; cabane turistice; bungalouri; căsuțe turistice.

Pagina 668 din 759

 Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Centru, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada
2012-2016: hoteluri apartament; sate de vacanță; campinguri; popasuri turistice.
 Realizări: La nivelul regiunii Centru, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-2016: județul
Alba; județul Brașov; județul Harghita; județul Mureș; județul Sibiu.
 Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Centru, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă în județul Covasna în perioada 2012-
2016.
 Realizări: În Regiunea Nord- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hoteluri;
moteluri; vile turistice; cabane turistice; bungalouri; campinguri; căsuțe turistice; pensiuni
turistice; pensiuni agroturistice.
 Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Nord-Est, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada
2012-2016: hosteluri; popasuri turistice.
 Realizări: La nivelul regiunii Nord- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni
de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-2016:
județul Bacău; județul Iași; județul Neamț; județul Suceava.
 Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Nord- Est, numărul structurilor de primire turistică
cu funcțiuni de cazare turistică a înregistrat o tendință descendentă în următoarele județe în
perioada 2012-2016: județul Botoșani; județul Vaslui.
 Realizări: În Regiunea Sud- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hoteluri;
hosteluri; hoteluri apartament; moteluri; cabane turistice; bungalouri; campinguri; popasuri
turistice; pensiuni turistice.
 Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Sud-Est, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada
2012-2016: vile turistice; căsuțe turistice; tabere de elevi și preșcolari; pensiuni agroturistice.
 Realizări: La nivelul regiunii Sud- Est, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni
de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-2016:
județul Brăila; județul Buzău; județul Constanța; județul Galați; județul Tulcea; județul
Vrancea.
 Realizări: În Regiunea Sud- Muntenia, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni
de cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016:

Pagina 669 din 759

 hoteluri; hosteluri; moteluri; hanuri; vile turistice; cabane turistice; bungalouri; campinguri;
popasuri turistice; căsuțe turistice; pensiuni turistice; pensiuni agroturistice.
 Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Sud- Muntenia, numărul structurilor de primire turistică
cu funcțiuni de cazare turistică a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în
perioada 2012-2016: tabere de elevi și preșcolari.
 Realizări: La nivelul regiunii Sud- Muntenia, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-
2016: județul Argeș; județul Călărași; județul Dâmbovița; județul Giurgiu; județul Ialomița;
județul Prahova; județul Teleorman.
 Realizări: În Regiunea București- Ilfov, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni
de cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016:
hoteluri; hosteluri; hoteluri apartament; moteluri; vile turistice.
 Dificultăți întâmpinate: În Regiunea București- Ilfov, numărul structurilor de primire turistică
cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada
2012-2016: bungalouri; popasuri turistice; pensiuni turistice; pensiuni agroturistice.
 Realizări: La nivelul regiunii București- Ilfov, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare turistică a înregistrat o tendință ascendentă perioada 2012-2016 în
municipiul București.
 Realizări: În Regiunea Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni
de cazare a înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016:
hoteluri; hosteluri; moteluri; cabane turistice; pensiuni agroturistice.
 Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de primire
turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în
perioada 2012-2016: vile turistice; bungalouri; campinguri; popasuri turistice; căsuțe turistice;
pensiuni turistice.
 Realizări: La nivelul regiunii Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe în perioada 2012-
2016: județul Dolj; județul Gorj; județul Mehedinți; județul Olt.
 Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Sud- Vest Oltenia, numărul structurilor de primire
turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă în județul Vâlcea în
perioada 2012-2016.
 Realizări: În Regiunea Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare a
înregistrat o tendință pozitivă pe următoarele tipuri, în perioada 2012-2016: hoteluri; hosteluri;
vile turistice; cabane turistice; campinguri; căsuțe turistice; pensiuni agroturistice.
 Dificultăți întâmpinate: În Regiunea Vest, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă pe următoarele tipuri, în perioada
Pagina 670 din 759
 2012-2016: bungalouri; sate de vacanță; popasuri turistice; tabere de elevi și preșcolari;
pensiuni turistice.
 Realizări: La nivelul regiunii Vest, numărul structurilor de primire turistică cu funcțiuni de
cazare a înregistrat o tendință ascendentă în următoarele județe, în perioada 2012-2016:
județul Caraș- Severin; județul Hunedoara; Județul Timiș.
 Dificultăți întâmpinate: La nivelul regiunii Vest, numărul structurilor de primire turistică cu
funcțiuni de cazare a înregistrat o tendință descendentă în județul Arad, în perioada 2012-
2016.
 Realizări: Numărul întrepinderilor active pe activități ale economiei naționale (Facilități de
cazare) a înregistrat o tendință ascendentă la nivelul următoarelor clase CAEN în perioada
2012-2016: 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare similare; 5520 Facilități de cazare pentru
vacanțe și perioade de scurtă durată; 5590 Alte servicii de cazare.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul întrepinderilor active pe activități ale economiei naționale
(Facilități de cazare) a înregistrat o tendință ascendentă la nivelul clasei CAEN 5530 Parcuri
pentru rulote, campinguri și tabere, în perioada 2012-2016.
 Realizări: La nivelul clasei CAEN 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare similare, numărul
întrepinderilor active pe activități ale economiei naționale a înregistrat o tendință ascendentă,
după numărul de salariați, în perioada 2012-2016: microîntreprinderi; întreprinderi mici;
întreprinderi mijlocii.
 Dificultăți întâmpinate: La nivelul clasei CAEN 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare
similare, numărul întrepinderilor active pe activități ale economiei naționale a înregistrat o
tendință descendentă, după numărul de salariați, în perioada 2012-2016: întreprinderi mari.
 Realizări: La nivelul clasei CAEN 5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de
scurtă durată, numărul întrepinderilor active pe activități ale economiei naționale a înregistrat
o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în perioada 2012-2016: microîntreprinderi;
întreprinderi mici.
 Realizări: La nivelul clasei CAEN 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, numărul
întrepinderilor active a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în
perioada 2012-2016: întreprinderi mici.
 Dificultăți întâmpinate: La nivelul clasei CAEN 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri și
tabere, numărul întrepinderilor active a înregistrat o tendință descendentă, după numărul de
salariați, în perioada 2012-2016: microîntreprinderi.
 Realizări: La nivelul clasei CAEN 5590 Alte servicii de cazare, numărul întrepinderilor active
a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în perioada 2012-2016:
microîntreprinderi; întreprinderi mici; întreprinderi mijlocii.

Pagina 671 din 759

 Dificultăți întâmpinate: Numărul întreprinderilor nou create în anul 2011, pe activități ale
economiei naționale (I. Hoteluri și restaurante) care au supraviețuit a înregistrat o tendință
descendentă în perioada 2012-2015.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul întreprinderilor nou create în anul 2012, pe activități ale
economiei naționale (I. Hoteluri și restaurante) care au supraviețuit a înregistrat o tendință
descendentă în perioada 2013-2015.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul întreprinderilor nou create în anul 2013, pe activități ale
economiei naționale (I. Hoteluri și restaurante) care au supraviețuit a înregistrat o tendință
descendentă în perioada 2014-2015.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul întreprinderilor nou create în anul 2014, pe activități ale
economiei naționale (I. Hoteluri și restaurante) care au supraviețuit a înregistrat doar 3281 de
întreprinderi în anul 2015.
 Realizări: Numărul întreprinderilor desființate, pe activități ale economiei naționale (I.
Hoteluri și restaurante) a înregistrat o tendință descendentă în perioada 2012-2015.
 Realizări: Numărul înnoptărilor în structuri de primire turistică pe tipuri de turiști români și
străini a înregistrat o tendință ascendentă în perioada 2012-2016.
 Realizări: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a înregistrat o tendință
ascendentă la nivelul următoarelor tipuri de structuri în perioada 2012-2016: hoteluri;
hosteluri; hoteluri apartament; moteluri; vile turistice; cabane turistice; sate de vacanță;
popasuri turistice; căsuțe turistice; tabere de elevi și preșcolari; pensiuni turistice; pensiuni
agroturistice; hanuri.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a
înregistrat o tendință descendentă la nivelul următoarelor tipuri de structuri în perioada 2012-
2016: bungalouri; campinguri.
 Realizări: Numărul sosirilor turiștilor străini în România a înregistrat o tendință ascendentă pe
continente de origine, în perioada 2012-2016: Europa; Africa; America de Nord; Asia;
Australia, Oceania și alte teritorii.
 Realizări: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a înregistrat o tendință
ascendentă pe categorii de confort (stele) în perioada 2012-2016: 5 stele; 4 stele; 3 stele; 2
stele; 1 stea; neclasificate pe stele.
 Realizări: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a înregistrat o tendință
ascendentă pe categorii de confort (flori) în perioada 2012-2016: 4 flori; 3 flori; 2 flori; 1
floare.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul înnoptărilor turiștilor străini în structuri de primire a
înregistrat o tendință descendentă pe categorii de confort (flori) în perioada 2012-2016: 5 flori.

Pagina 672 din 759

 Realizări: Numărul personalului din unitățile locale pe activități ale economiei naționale (I.
Hoteluri și restaurante) a înregistrat o tendință ascendentă în perioada 2012-2015.
 Realizări: Numărul personalului din unitățile locale pe activități ale economiei naționale (I.
Hoteluri și restaurante) a înregistrat o tendință ascendentă la nivelul regiunilor de dezvoltare,
în perioada 2012-2015: Regiunea Nord- Vest; Regiunea Centru; Regiunea Nord- Est;
Regiunea Sud- Est; Regiunea Sud- Muntenia; Regiunea București- Ilfov; Regiunea Sud- Vest
Oltenia; Regiunea Vest.
 Realizări: Cifra de afaceri din unitățile locale pe activități ale economiei naționale (I. Hoteluri
și restaurante) a înregistrat o tendință ascendentă în perioada 2012-2015.
 Realizări: Cifra de afaceri din unitățile locale pe activități ale economiei naționale (I. Hoteluri
și restaurante) a înregistrat o tendință ascendentă pe regiuni de dezvoltare, în perioada 2012-
2015: Regiunea Nord- Vest; Regiunea Centru; Regiunea Nord- Est; Regiunea Sud- Est;
Regiunea Sud- Muntenia; Regiunea București- Ilfov; Regiunea Sud- Vest Oltenia; Regiunea
Vest.
 Realizări: Numărul întreprinderilor active pe activități ale economiei naționale (Agenții
turistice) a înregistrat o tendință ascendentă la nivelul următoarelor clase CAEN, în perioada
2012-2015: 7911 Activități ale agențiilor turistice; 7912 Activități ale tour-operatorilor; 7990
Alte servicii de rezervare și asistență turistică.
 Realizări: La nivelul clasei CAEN 7911 Activități ale agențiilor turistice, numărul
întreprinderilor active a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în
perioada 2012-2015: microîntreprinderi; întreprinderi mijlocii; întreprinderi mari.
 Dificultăți întâmpinate: La nivelul clasei CAEN 7911 Activități ale agențiilor turistice,
numărul întreprinderilor active a înregistrat o tendință descendentă după numărul de salariați
în perioada 2012-2015: întreprinderi mici.
 Realizări: La nivelul clasei CAEN 7912 Activități ale tour-operatorilor, numărul
întreprinderilor active a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați, în
perioada 2012-2015: microîntreprinderi; întreprinderi mijlocii.
 Realizări: La nivelul clasei CAEN 7990 Alte servicii de rezervare și asistență turistică,
numărul întreprinderilor active a înregistrat o tendință ascendentă, după numărul de salariați,
în perioada 2012-2015: microîntreprinderi.
 Dificultăți întâmpinate: La nivelul clasei CAEN 7990 Alte servicii de rezervare și asistență
turistică, numărul întrepinderilor active a înregistrat o tendință descendentă, după numărul de
salariați, în perioada 2012-2015: întreprinderi mijlocii; întreprinderi mari.
 Realizări: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de turism
tour-operatoare a înregistrat o tendință ascendentă, după natura activităților de turism, în
perioada 2012-2016, în cazul activității de turism intern.
Pagina 673 din 759
 Dificultăți întâmpinate: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de
agențiile de turism tour-operatoare a înregistrat o tendință descendentă, după natura
activităților de turism, în perioada 2012-2016, în cazul: activității de incoming; activității de
outgoing.
 Realizări: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de turism
tour-operatoare a înregistrat o tendință ascendentă, în perioada 2012-201, pentru: zona
litorală; croaziere fluviale; turism cultural; pelerinaj religios.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de
agențiile de turism tour-operatoare a înregistrat o tendință descendentă, în perioada 2012-
2016, pentru: croaziere maritime; Delta Dunării; zona montană; zona balneară; alte zone.
 Realizări: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de turism
cu activitate de vânzare a înregistrat o tendință ascendentă, în perioada 2012-2016, pentru:
activitatea de turism intern; activitatea de outgoing.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de
agențiile de turism cu activitate de vânzare a înregistrat o tendință descendentă, în perioada
2012-2016, pentru activitatea de incoming.
 Realizări: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de agențiile de turism
cu activitate de vânzare a înregistrat o tendință ascendentă, în perioada 2012-2016, pentru:
zona litorală; croaziere maritime; Delta Dunării; turism cultural; pelerinaj religios; zona
montană; zona balneară; alte zone.
 Dificultăți întâmpinate: Numărul turiștilor participanți la acțiunile turistice organizate de
agențiile de turism cu activitate de vânzare a înregistrat o tendință descendentă, în perioada
2012-2016, pentru croaziere fluviale.

Prezentul studiu evidențiază cerințele și perspectivele la nivelul sectorului IMM și a

mediului de afaceri din domeniul Turism:
 firmele din domeniul Turism, mizează pe următoarele avantaje competitive: activități
promoționale; reputația; calitatea serviciilor oferite; atenția acordată nevoilor clienților;
experiența personalului angajat.
 firmele din domeniul Turism, mizează pe următoarele oportunități de afaceri: creșterea cererii
pe piață; extinderea pe noi piețe; implementarea de noi tehnologii (infrastructură); atragerea
de finanțare nerambursabilă.
 au fost identificate următoarele puncte forte la nivelul sectorului IMM în Turism: contribuția
la câștigurile din schimburi valutare; contribuția la dezvoltarea altor întreprinderi mici și
mijlocii; păstrarea tradiției; creșterea cererii de servicii turistice.

Pagina 674 din 759

 au fost identificate următoarele dificultăți/ probleme identificate cu care se confruntă sectorul
IMM din domeniul Turism: promovare insuficientă; managemnt slab pregătit; birocrația
aparatului de stat; costul ridicat al creditului.
 au fost identificate următoarele măsuri/ acțiuni pentru rezolvarea problemelor cu care se
confruntă sectorul IMM din domeniul Turism: investiții în infrastructură; reducerea
birocrației; acordarea de facilități fiscale; acordarea de finanțare la costuri reduse;
subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu salariile.
 au fost identificate următoarele perspective pentru sectorul IMM din domeniul Turism:
plasarea României în top 15 destinații de vizitat din Europa; dezvoltarea turismului de afaceri;
îmbunătățirea serviciilor din turismul rural și ecoturism; implementarea unei direcții clare în
turismul pentru tratament sau cură balneomedicală; implementarea unei direcții clare în
turismul medical; dezvoltarea turismului urban.
 au fost identificate următoarele direcții principale prin care Statul sprijină activitatea IMM-
urilor din România: expansiunea pe piețele externe; programe de finanțare dedicate; facilitarea
accesului la finanțare.

Totodată, analiza evidențiază propunerile și recomandările cu privire la direcțiile de

acțiune la nivelul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pentru sectorul
IMM și mediul de afaceri din România- domeniul Turism.
Propunerile și recomandările la nivel legislativ sunt:
 Crearea unui Proiect de act normativ pentru acordarea de vouchere de vacanță pentru salariații
micro-întreprinderilor;
 Includerea în noua Lege a Turismului a definițiilor pentru toate formele de turism;
 Includerea în Master Planul cu privire la investițiile în turism a proiectelor de investiții în
turism din toate județele țării;
 Aprobarea proiectului de act normativ cu privire la înființarea Organizației de Management al
Destinației;
 Crearea unui act normativ cu privire la implementarea Programului ”Primul Centru de
Agrement”.
Propunerile și recomandările la nivel instituțional cuprind:
 Înființarea Băncii de Dezvoltare și Investiții;
 Extinderea atribuțiilor CEC Bank;
 Înființarea unui Departament cu atribuții în alocările de ajutoare de stat de către Guvern;
 Reînființarea școlilor postliceale pentru formarea profesională în domeniul Turism;
 Deschiderea punctelor One- Stop- Shop în fiecare județ;

Pagina 675 din 759

 Crearea Instituției Mediatorului de Credite.
Propunerile și recomandările la nivel operațional cuprind:
 Crearea programului E- Turism;
 Crearea Programului M- Turism;
 Îmbunătățirea accesului IMM-urilor din domeniul Turism la achizițiile publice;
 Crearea unui ghid actualizat pentru înființarea și demararea activității micro-întreprinderilor
din domeniul Turism;
 Crearea unui cadru unitar pentru predarea disciplinei ”Antreprenoriat” în sistemul de educație;
 Crearea Programului Marketing internațional pentru IMM-urile din domeniul Turism;
 Introducerea ”Hărții finanțării”;
 Promovarea posibilității de finanțare a IMM-urilor prin acordarea de garanții de către Fondul
Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

Pagina 676 din 759

 Bibliografie

1. BCE, Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, Dec. 2016
https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/eurosystemstaffprojections201612.ro.pdf?a331c36
798f120991b9f4a8fc8358368 , accesat 11.01.2018;
2. CE, Raport de țară pentru România, Februarie 2017, Semestrul european: Evaluarea
progresului reformelor structurale, prevenirea și corectarea dezechilibrelor
macroeconomice, și rezultatele unor analize mai aprofundate […] http://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX:52017SC0088 , accesat 11.01.2018;
3. Global Economic Prospects, Ianuarie 2017 http://www.worldbank.org/en/publication/global-
economic-prospects , accesat 11.01.2018;
4. HG nr. 23/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului de Afaceri,
Comerțului și Antreprenoriatului ;
5. HG nr. 859/2014 - Strategia guvernului pv dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea
mediului de afaceri din România - Orizont 2020
http://www.dreptonline.ro/legislatie/hg_859_2014_strategia_dezvoltarea_sectorului_intrepri
nderilor_mici_mijlocii_imbunatatirea_mediului_afaceri_Romania_Orizont_2020.php ,
accesat 11.01.2018;
6. HG nr. 245/2015 - Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020
https://www.comunicatii.gov.ro/?page_id=2154 , accesat 11.01.2018;
7. HG nr. 775/2015 - Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 ;
8. HG nr. 395/2014 – Strategia Națională de Export a României ,
http://www.minind.ro/strategia_export/SNE_2014_2020.pdf , accesat 10.01.2018;
9. INS, Ponderea principalelor companii exportatoare în totalul exporturilor, date 2015
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=EXP101N , accesat
10.01.2018;
10. Portalul de comerț exterior http://www.portaldecomert.ro/Default.htm , accesat 10.01.2018;
11. Portalul de comerț exterior www.dce.gov.ro , accesat 11.01.2018;
12. Portalul de investiții străine directe http://investromania.gov.ro/web/ , accesat 11.01.2018;
13. Programe naționale pentru IMM-uri www.aippimm.ro , accesat 11.01.2018;
14. Programul de guvernare 2017-2020, secțiunea privind Politicile Publice pentru IMM-uri;
15. Review of the Small Business Act for Europe, 2011;
16. Small Business Act for Europe, 2008;
17. SME Performance Review http://ec.europa.eu/growth/smes/business-friendly-
environment/performance-review-2016_en ;
18. Stăncioiu A.F. (1999). Dicționar de terminologie turistică, Ed. Edonomică, București, pp.211
Pagina 677 din 759
19. http://aecm.eu/ , accesat 11.01.2018;
20. http://www.aippimm.ro/articol/imm/legislatie-imm/lege-nr.-346-din-14-iulie-2004-privind-
stimularea-infiintarii-si-dezvoltarii-intreprinderilor-mici-si-mijlocii-actualizata , accesat
20.12.2017;
21. www.anat.ro, accesat 20.02.2018;
22. http://www.anat.ro/legislatie/, accesat 05.04.2018;
23. http://www.anat.ro/legislatie/, accesat 01.03.2018;
24. http://www.anat.ro/wp-content/uploads/2013/09/Directiva-nr.-112-din-2006.html, accesat
05.02.2018
25. http://www.anat.ro/wp-content/uploads/2013/09/Directiva-nr.-29-din-2005. html, accesat
10.02.2018;
26. http://www.anat.ro/wp-content/uploads/2013/09/Directiva-nr.-31-din-2000.html, accesat
01.03.2018;
27. http://www.antrec.ro, accesat 23.02.2018;
28. http://www.asociatia-litoral.ro, accesat 25.02.2018;
29. http://blogs.worldbank.org/psd/ empowering-women-through-tourism-0, accesat 07.01.2018;
30. http://www.eban.org/ , accesat 11.01.2018;
31. http://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics/data/main-tables, accesat
23.04.2018;
32. http://ec.europa.eu/eurostat/web/tourism/data/main-tables, accesat 29.04.2018;
33. https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/promoting-europe/visa, accesat 13.04.2018;
34. https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/policy-overview_en, accesat 07.04.2018;
35. https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/support-business/digital_en, accesat 10.04.2018;
36. https://ec.europa.eu/growth/sectors/tourism/support-business/digital_en, accesat 15.04.2018;
37. https://ec.europa.eu/growth/content/study-impact-taxes-competitiveness-european-tourism-
eu-tourism-tax-tool_en, accesat 10.04.2018;
38. https://ec.europa.eu/growth/access-to-finance/funding-policies_ro, accesat 20.04.2018;
39. http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tesem1
60&language=en , accesat 11.01.2018;
40. https://ec.europa.eu/growth/smes_en , accesat 11.01.2018;
41. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX%3A52008DC0394 , accesat
11.01.2018;
42. https://ec.europa.eu/growth/single-market_ro , accesat 11.01.2018;
43. https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/EN/1-2015-550-EN-F1-1.PDF , accesat
11.01.2018;
44. https://ec.europa.eu/growth/smes/promoting-entrepreneurship_en , accesat 5.01.2018;

Pagina 678 din 759

45. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2012:0795:FIN:en:PDF
46. http://ec.europa.eu/trade/ , accesat 10.01.2018;
47. http://ec.europa.eu/trade/policy/accessing-markets/investment/ , , accesat 3.01.2018;
48. http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2015/october/tradoc_153846.PDF , accesat 10.01.2018;
49. http://ec.europa.eu/competition/state_aid/overview/index_en.html , accesat 11.01.2018;
50. http://ec.europa.eu/competition/consumers/what_en.html , accesat 13.01.2018;
51. https://ec.europa.eu/info/strategy/european-semester/framework/europe-2020-strategy_en
52. https://ec.europa.eu/info/strategy/european-semester_en , accesat 11.01.2018;
53. https://ec.europa.eu/epale/ro/resource-centre/content/strategia-nationala-privind-agenda-
digitala-pentru-romania , accesat 7.01.2018;
54. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32006L0123:ro:PDF,
accesat 5.02.2018;
55. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Aet0001, accest
05.05.2018;
56. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:055:0001:0012:RO:
PDF, accesat 01.03.2018;
57. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2007:315:0014: 0041:RO:
PDF, accesat 10.03.2018;
58. http://www.fonduri-ue.ro/acord-parteneriat , accesat 11.01.2018;
59. http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014 , accesat 10.01.2018;
60. http://www.fonduri-ue.ro/poc-2014 , accesat 11.01.2018;
61. http://www.fptr.ro, accesat 20.02.2018;
62. https://www.fngcimm.ro/despre-noi/istoric-cifre-cheie, accesat 01.04.2018;
63. http://turism.gov.ro/web/2018/01/10/proiect-de-act-normativ-13/, accesat 05.05.2018;
64. http://turism.gov.ro/web/2018/01/10/proiect-de-act-normativ-13/, accesat 04.05.2018;
65. http://turism.gov.ro/web/2017/10/24/proiect-de-act-normativ-9/
66. http://www.horaromania.org, accesat 20.02.2018;
67. http://www.ilo.org/global/lang--en/index.htm , accesat 4.01.2018;
68. http://www.imf.org/en/News/Articles/2017/03/17/ms031717-romania-staff-concluding-
statement-of-the-2017-article-iv-mission , accesat 11.01.2018;
69. http://www.inforegio.ro/ro/por-2014-2020.html , accesat 11.01.2018;
70. http://www.infotravelromania.ro/asociatii-turism.html, accesat 20.02.2018;
71. http://www.infotravelromania.ro/asociatii-turism.html, accesat 30.01.2018;
72. http://www.infotravelromania.ro/asociatii-turism.html, accesat 20.02.2018;
73. http://www.insme.org/ , accesat 6.01.2018;

Pagina 679 din 759

74. https://lege5.ro/Gratuit/he2tcnzsge/ordinul-nr-1387-2015-pentru-aprobarea-contractului-de-
comercializare-a-pachetelor-de-servicii-turistice, accesat 30.01.2018;
75. http://www.lege-online.ro/lr-ORDIN-65%20-2013-(148944)-(1).html, accesat 30.01.2017;
76. http://www.mdrap.ro/dezvoltare-teritoriala/-2979 , accesat 11.01.2018;
77. http://www.mdrl.ro/_documente/turism/legislatie/ordonanta_58_1998.pdf, accesat
02.02.2018;
78. http://www.minind.ro/strategia_export/SNE_2014_2020.pdf , accesat 11.01.2018;
79. http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-romaniei-
2013-2020-2030/ , accesat 29.12.2017;
80. http://www.minind.ro/Romania_competitiva_2016/pdf/Romania_competitiva_un_proiect_p
entru_o_dezvoltare_economica_sustenabila.pdf , accesat 29.12.2017;
81. http://www.mdrap.ro/userfiles/strategie_adm_publica.pdf , accesat 27.12.2017;
82. http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/masterplan_partea1.pdf accesat
25.02.2018;
83. http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-12_dezvoltare_durabi la_
snddfinalromana2008.pdf, accesat 30.01.2018;
84. http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 12.03.2018
85. http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 27.12.2017;
86. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101B , accesat
30.12.2017;
87. http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 30.12.2017;
88. http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 29.12.2017;
89. http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat 10.01.2018;
90. http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/turism_legislatie_hg_1267_18122010 .pdf,
accesat 30.01.2018;
91. http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2016/02/Strategia-naţională-de-dezvoltare-a-
ecoturismului-în-România-context-viziune-şi-obiective-2017-2026.pdf, accesat 23.02.2018;
92. http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2016/02/Strategia-naţională-de-dezvoltare-a-
ecoturismului-în-România-context-viziune-şi-obiective-2017-2026.pdf, accesat 23.02.2018;
93. http://unctad.org/en/Pages/Home.aspx , accesat 10.01.2018;
94. http://www.unido.org/ , accesat 10.01.2018;
95. http://www.waipa.org/ , accesat 10.01.2018;
96. http://www.wasmeinfo.org/ , accesat 10.01.2018;
97. https://www.wttc.org/-/media/files/reports/economic-impact-research/countries-2017/
romania2017.pdf , accesat 25.01.2018;
98. https://www.wto.org/ , accesat 29.12.2017.

Pagina 680 din 759

99. http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/
2017/07/Directiva-90_314_CEE-privind-pachetele-de-servicii-pentru-calatorii-vacante-si-
circuite.pdf, accesat 01.03.2018;
100.http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2017
/07/Directiva-nr.-2302_2015-privind-pachetele-de-servicii-de-calatorie-si-serviciile-de-
calatorie-asociate.pdf, accesat 15.02.2018;
101.http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/
2017/07/Directiva-nr.-2302_2015-privind-pachetele-de-servicii-de-calatorie-si-serviciile-de-
calatorie-asociate.pdf, accesat 15.02.2018;
102.http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2013
/09/CELEX-32008L0052-ro-TXT.pdf, accesat 10.03.2018;
103.http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2018
/01/Legea_277_2017.pdf, accesat 29.01.2018;
104.http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2014
/04/Ordinul-nr.-562_2014.pdf, accesat 30.01.2018;
105.http://38sw9f57j473v2spn1v5w3m9.wpengine.netdna-cdn.com/wp-content/uploads/2017
/07/Regulamentul-2004_261_CE.pdf, accesat 08.03.2018;

Pagina 681 din 759

 CONCLUZII GENERALE

Lucrarea cu titlul ”Analiză cu privire la evoluția și situația actuală a sectorului IMM

și a mediului de afaceri din România (realizări, dificultăți întâmpinate, cerințe și
perspective). Identificarea și propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea
problemelor semnalate” constituie unul din rezultatele obținute în cadrul proiectului cu titlul
”Creșterea capacității administrative a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat de dezvoltare și implementare a sistemului de politici publice bazate pe dovezi ”,
cod SIPOCA 5, finanțat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate
Administrativă (POCA), proiect implementat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și
Antreprenoriat în parteneriat cu Academia Română.
Lucrarea reprezintă efortul comun al experților care au analizat, în mod separat, fiecare
sector al economiei în parte, pentru fiecare prezentându-se un număr de soluții, propuneri, măsuri,
politici și/sau de opțiuni utile pentru formularea unor politici publice adecvate stadiului actual de
dezvoltare a sectorului IMM, cât și nevoii stringente de îmbunătățire a mediului de afaceri
autohton.
În context cu actuala strategie pentru IMM-uri – Orizont 2020, (”Strategia guvernamentală
pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri
din România – Orizont 2020”, aprobată prin H.G. nr. 859 din 07.10.2014), s-au avut în vedere
opțiunile acesteia privind:
- Localizarea IMM-urilor în jurul marilor oraşe, centre industrial și comerciale,
- Susținerea directă a IMM-urilor la nivel local în zonele cu resurse:,
- Internaţionalizarea activității IMM-urilor,
dar și alte propuneri utile identificate.
Obiectivul general al lucrării l-a reprezentat analiza evoluției și situației actuale a
sectorului IMM și a mediului de afaceri din România, în vederea identificării și propunerii unor
măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea problemelor semnalate.
Obiectivele specifice, urmărite în cadrul fiecăruia din cele șase capitole ale lucrării, au fost
orientate în trei direcții, astfel:
 Identificarea principalelor realizări și dificultăți întâmpinate de IMM-urile din
România care activează în cele șase ramuri ale economiei vizate prin analizele
efectuate;
 Identificarea și propunerea unor măsuri și acțiuni necesare pentru rezolvarea
problemelor cu care se confruntă IMM-urile din România;
 Realizarea unor propuneri și recomandări cu privire la direcțiile de acțiune la
nivelul MMACA, inclusiv propuneri de revizuire a politicilor publice, care să
Pagina 682 din 759
 asigure dezvoltarea durabilă a micilor afaceri care activează în cele șase ramuri
analizate ale economiei.
Astfel, având în vedere faptul că, lucrarea elaborată reprezintă punctul de plecare în
vederea elaborării unei politici publice de dezvoltare a sectorului IMM şi îmbunătăţire a
mediului de afaceri din România, pentru fiecare din sectoarele analizate, vom sintetiza
principalele rezultate și contribuții ale autorilor.

Agricultură

Din perspectiva unei economii de piață funcționale, mediul de afaceri din România ar trebui
să ofere:
 nivel și cadru de reglementare mai bun (better regulation) care să faciliteze conformitatea
din partea acestor operatori prin realizarea sistematică a analizei cost-benficiu pentru IMM-
uri, a testului IMM-urilor și a evaluărilor impactului tuturor noilor reglementări și ale
modificărilor acestora asupra mediului de afaceri;
 consultarea periodică a organizațiilor reprezentative din sectorul IMM;
 concurență liberă și loială pe piață;
 politici fiscale stimulative;
 cadru instituțional adecvat, corespunzător dimensionat și cu capacitate administrativă de
monitorizare și evaluare, precum și viziune strategică de dezvoltare a țării;
 informare și transparență publică;
 parteneriate de tip public – privat, inclusiv ale administrațiilor locale cu instituții de
cercetare-dezvoltare sau de învățământ etc.;
 educație de calitate, axată pe competențe care să furnizeze calificările cerute de piața
muncii și de societate în ansamblu;
 Înființarea Patronatelor și Federațiilor de Întreprinderi din domeniul ÎMM.
 Promovarea și apărarea intereselor economice, de producție, comerciale, financiare,
juridice și de orice natură ale întreprinderilor private mici și mijlocii în raporturile acestora
cu organele puterii și administrației locale, precum și în relațiile sale cu alte organe și
organisme naționale și internaționale;
 Conlucrarea cu sindicate, patronate, camere de comerț și alte organizații profesionale
locale și cu organe ale administrației locale în adoptarea soluțiilor ce prezintă interes pentru
întreprinderile private;
 Acționarea în toate domeniile pentru a crea un mediu favorizant înființării, funcționării,
dezvoltării și perfecționării întreprinderilor mici și mijlocii;

Pagina 683 din 759

  Acordarea de asistență întreprinderilor mici și mijlocii din zonă în domeniile: economic,
managerial, social, tehnic, financiar, educațional și juridic;
 Participarea activă pe plan local la dialogul social și la punerea în valoare a experienței,
cunoștințelor și informațiilor acumulate, care să faciliteze elaborarea deciziilor și a actelor
normative ce interesează activitatea întreprinderilor mici și mijlocii;
 Conlucrarea cu organele administrației publice și cu alte organisme în reglementarea
impozitelor, taxelor, tarifelor și a prețurilor produselor și a altor asemenea activități ce
privesc întreprinderile mici și mijlocii;
 Facilitarea, prin intermediul organizațiilor specializate, a accesului membrilor la diverse
programe de asistență financiară sau de altă natură pe plan local;
 Posibilitatea participării la întâlniri business2business cu potențiali parteneri;
 Încurajarea afacerilor locale. Afacerile locale țin oamenii și banii în Romania și creează
multe locuri de muncă;
 Autostrăzi - zilnic se pierd zeci de milioane de euro prin întârzierile de marfă din trafic.
Transportul de marfă este de 4-5 ori mai lent ca în țările vestice. Degeaba avem port în
Constanta, dacă nu facem legătura cu piețele de desfacere. Am putea fi puntea de legătură
între Asia și Polonia, Ungaria, Austria etc. Nu vom putea exporta produse agricole
proaspete (care au cea mai mare valoare adaugată) dacă nu avem autostrăzi, fiindcă se
strică marfa în camioane;
 Fonduri europene - un robinet de bani care se va opri cândva. Stăm și ne uităm la robinetul
cu bani care nu începe să curgă fiindcă cei care fac regulile (normele, procedurile), nu
înțeleg că rolul lor este să ne ajute să deschidem robinetul, nu să complice mecanismele de
accesare;
 Educatie – trebuie să facem din educație prioritate de rangul 1, altfel vom fi în curând o
nație de menajere, zugravi, șoferi sau fete de casă care îngrijesc bătrânii Europei!
Lipsa investițiilor în infrastructură, creșterea deficitului de forță de muncă, incertitudinea
privind politicile fiscale și de reglementare, precum și sentimentul deteriorării mediului de afaceri,
pot conduce la reducerea investițiilor private, locale sau străine și implicit la încetinirea creșterii
economice, astfel că toată economia, nu doar agricultura și industria alimentară, va opera sub
potențial.
Propunerile și recomandările specifice cu privire la direcțiile de acțiune pentru sectorul
IMM din agricultură se bazează pe elementele trecute în revistă pe parcursul lucrării:
- Valorificarea potențialului natural al zonelor agricole foarte diversificate din România și a
experienței dobândite de cultivatori și crescătorii de animale;
- Promovarea produselor autohtone și stimularea prezenței pe piață a acestora;

Pagina 684 din 759

- Susținerea logistică și financiară a produselor obținute în fermele din România prin crearea
unei rețele de distribuție și vânzare de tipul ”Produs în România” sau ceva similar;
- Stimularea industriei hoteliere și de restaurante în promovarea și utilizarea produselor
locale în vederea orientării consumatorului intern pe produse și servicii autohtone;
- Investiții în infrastructura de turism care ar atrage un număr sporit de turiști străini și
români, ceea ce ar conduce la creșterea posibilităților de valorificare a produselor
alimentare autohtone;
- Promovarea și susținerea de către autoritățile locale sau regionale, a unor evenimente și
proiecte care să prezinte realizările și posibilitățile de dezvoltare a activităților economice
din regiune (expoziții, târguri, diverse întâlniri), care să evidențieze rolul IMM-urilor
locale;
- Promovarea setului de Politici publice propuse pentru sectorul IMM;
- Promovarea, încurajarea și susținerea mai consistentă a agriculturii ecologice;
- Adaptarea învățământului profesional agricol și din sectorul alimentar spre cerințele
actuale, pentru a răspunde lipsei forței de muncă din sectorul agricol datorită emigrației și
îmbătrânirii populației din zonele rurale.
- Consultarea permanentă cu organizațiile profesionale din domeniul agricol în vederea
însușirii cerințelor acestora;
- Analiza detaliată și punerea în practică a cercetărilor și studiilor de prognoză și de piață
făcute de instituțiile abilitate (INS, BNR, etc);
- Identificarea și consolidarea unor noi piețe externe de desfacere a produselor agricole
obținute de către fermieri.
- Adaptarea și actualizarea legislației naționale în domeniul achizițiilor publice și private
pentru beneficiarii de finanțare europeană nerambursabilă, în funcție de tipul și valoarea
investițiilor.

Construcții și transporturi

Principalele aspecte constatate: deficiențe și perspective

 Parametrii generali de evoluție mondială este de creștere a populației și implicit a
activității economice, care deși va înregistra creșteri mici procentual fiind realizată de
cele mai puternice economii vor avea efecte majore la nivel global. Creșterea populației
accelerată la nivel mondial, coroborată cu o scădere la nivel european și național aduc
în discuție dimensiunea internațională pe care afacerile vor trebui să o capete, fie că
aceasta se va referi la exportul de produse și/sau servicii, sau la importul de forță de
muncă și beneficiari;

Pagina 685 din 759

  Perspectivele și estimările arată, cel puțin pentru o perioadă medie o menținere a
trendului de creștere economică și de dezvoltare a climatului economic;
 Se vor produce în viitorul apropiat schimbări de paradigmă în ambele domenii, menite
să răspundă unor cerințe de genul economie circulară, calitatea vieții, reintegrare fizică
și psihică în natură;
 Direcțiile prioritare de acțiune și schimbare, la nivel mondial, vor avea loc pe trei
paliere: management, tehnică-tehnologie, concepție sustenabilă;
 Există două deficiențe structurale ce trebuie avute în vedere dimensiune – demografie
și reziliență;
 Sunt confirmate prin studiul calitativ, în mare parte aspectele constatate de studiile
cantitative, birocrația și corupția, controlul excesiv, concurența neloială, forța de muncă
sunt principalele dificultăți identificate. Legislația, birocrația și atitudinea autorităților,
precum și costurile finanțării și reticența băncilor sunt aspecte de conjunctură
evidențiate ca provocatoare de disfuncții;
 Fondurile structurale și lucrările publice sunt considerate forme de susținere a
dezvoltării acestor domenii;
 Patronatele și asociațiile profesionale sunt privite cu interes și sunt considerate posibile
organisme care să poată asigura coagularea opiniilor și susținerea unor inițiative, spre
deosebire de sindicate care sunt privite cu reticență;
 Inovarea este percepută ca pe un deziderat foarte înalt, ale cărui costuri sunt prea mari
pentru a putea fi suportate de micii întreprinzători;
 Există interes pentru tendințele mondiale și pentru îmbunătățirea indicatorilor de
performanță proprie.
Au fost făcute unele sugestii în sensul simplificării legislației, a procedurilor și diminuare
a birocrației, crearea unui climat de colaborare între operatorii economici și administrația publică,
introducerii unei legi a prevenției și în aceste domenii pentru reglementările specifice, introducerea
unor mecanisme de supraveghere a angajaților pentru asigurarea calității produselor și serviciilor.
IMM-urile din domeniile construcții și transporturi se vor confrunta în perioada viitoare cu
provocări de un alt nivel față de cele anterioare, trebuie să fie pregătite și susținute pentru a trece
într-un alt nivel de dezvoltare. Apreciem că sunt create condițiile necesare și că pot fi stabilite
coordonatele generale care să faciliteze dezvoltarea sustenabilă a acestor sectoare, precum și
formularea unor forme și mecanisme suport.
Putem sublinia cele trei direcții fundamentale: Management – Tehnologie – Sustenabilitate
de acțiune care sunt reliefate la nivel mondial pentru cele două domenii. Propunerile formulate și
detaliate în concluziile capitolului 2 sunt:
 Extinderea conceptului de ”lege a prevenției”
Pagina 686 din 759
  Crearea cadrului instituțional integrat
 Introducerea managementului performant
 Stimularea investițiilor în tehnică și tehnologie
 Stimularea firmelor din construcții să recicleze deșeurile
 Confort, bună stare – O casă Acasă
 Optimizarea transporturilor și diminuarea emisiilor
 Transporturile albastre
 Noul drum al mătăsii
 Economia digitală
 Economia inovării
 Sisteme integrate de taximetrie la nivel municipal
În concluzie, direcțiile prioritare ce trebuie susținute în domeniul IMM-urilor din
construcții și transporturi sunt: (1) Management performant, (2) Tehnică și tehnologie, (3)
Sustenabilitate formulând sisteme integrate de proiectare, logistică și distribuție, cu programe de
susținere și stimulare integrate utilizând mixuri de pârghii și leviere economice.

e-Comerț

Obiectivul principal al analizei efectuate în acest sector a fost acela de a radiografia starea
actuală a IMM-urilor din România în ceea ce privește adoptarea CE și de a formula propuneri de
măsuri pentru a veni în sprijinul susținerii IMM-urilor care activează în acest domeniu.
Principalele concluzii care se desprind indică faptul că în România, CE a avut o evoluție
pozitivă în ultimii ani, iar perspectivele sunt încurajatoare, pentru că sectorul are un potențial de
dezvoltare foarte ridicat. Creșteri importante ale companiilor ce activează în acest sector în
perioada 2008-2015 sunt valabile atât la nivelul numărului de IMM-uri, cât și al persoanelor
angajate în acest domeniu, conform datelor INS. În schimb, dezvoltarea CE la nivel teritorial
reliefează discrepanțe substanțiale, municipiul București fiind cel care concentrează o pondere
importantă a activității. În plus, situația IMM-urilor din România care desfășoară activități de CE
este redusă comparativ cu media europeană. Cauzele acestor evoluții sunt date atât de
caracteristicile specifice ale IMM-urilor, cât și de specificul mediului din România, caracterizat de
un nivel redus de dezvoltare a economiei digitale, calitatea scăzută a infrastructurii de transport
sau reticența consumatorilor de a face achiziții online.
Chestionarul aplicat în perioada februarie-martie 2018 IMM-urilor care desfășoară
activități de CE evidențiază avantajele și obstacolele cu care se confruntă acestea la nivel intern și
extern. Astfel, în ceea ce privește factorii potențiali pentru declanşarea practicilor de CE, IMM-
urile recunosc că principalele motivații care le-au impulsionat în această direcție au fost date de

Pagina 687 din 759

gama de noi oportunități care poate fi adusă de implicarea în activități de CE în principal și de
motive care țin de creșterea eficienței companiei, în al doilea rând. IMM-urile consideră că
principalele beneficii ce derivă din practicile de CE se reverberează asupra extinderii pieței,
creșterii vânzărilor și costurilor reduse date de preluarea electronică a comenzilor. În cazul
principalelor bariere cu care companiile s-au confruntat în momentul adoptării CE, rezultatele
chestionarului evidențiază ca obstacole lipsa resurselor financiare, ceea ce face ca cheltuielile de
întreținere și dezvoltare a aplicației de CE, pentru formarea angajaților și achiziția de infrastructură
tehnologică în vederea aplicației de CE să reprezinte de departe problemele principale. În fine,
IMM-urile din eșantion au fost chestionate asupra obstacolelor majore cu care se confruntă la
momentul actual în activitatea de CE desfășurată, după ce au avut experiența comerțului online.
Se remarcă, la diferență semnificativă de celalalte, ca impediment major, lipsa de sprijin din partea
statului, urmată de utilizarea redusă a cardului ca instrument de plată. Competențele digitale
reduse, atât ale consumatorilor, cât și ale angajaților, afectează într-un grad ridicat desfășurarea
activității lor, la care se adaugă reticența consumatorilor față de utilizarea CE.
Pe baza acestor informații, au fost formulate o serie de recomandări de politici publice
necesare în România pentru stimularea acestui sector. O primă categorie cuprinde măsurile de
politică publică ce afectează în mod direct adoptarea și dezvoltarea CE la nivelul IMM-urilor și se
referă la măsuri pentru consolidarea mediului legal și de reglementare, înființarea de structuri care
să faciliteze accesul IMM-urilor la legislația specifică, implicarea la nivel național și regional a
unor intermediari precum camerele de comerț și asociațiile de afaceri care să furnizeze formare în
aceste domenii, facilitarea accesului la finanțare. A doua categorie cuprinde măsuri care pot
îmbunătăți domeniile conexe dezvoltării CE și care au rolul de a stimula, ulterior, activitatea în
acest domeniu, precum creșterea calității infrastructurii de transport, reducerea la minimum a
întârzierilor în livrare, facilitarea exportului, creșterea eficienței administrației publice și
dezvoltarea competențelor digitale în rândul funcționarilor publici, pentru a permite transpunerea
mai facilă a legislației în practică și a evita confuziile.
În plus, România ar trebui să integreze în cadrul măsurilor care privesc încurajarea
adoptării CE la nivelul IMM-urilor și recomandările care deja au fost lansate la nivel european.
Acestea se referă la crearea unei strategii naționale speciale aferente digitalizării la nivel industrial
și orientarea – față de strategia deja existentă care afectează și sectorul digital – cu precădere asupra
companiilor care desfășoară activități de CE.

Industrie

Scopul analizei calitative și cantitative efectuate pentru acest sector economic a fost acela
de a surpinde starea actuală a IMM-urilor industriale din România și de a formula o serie de
propuneri de măsuri pentru a veni în sprijinul susținerii acestora.
Pagina 688 din 759
 Analiza realizată ne relevă fragilitatea sectorului IMM-urilor: capacitatea de inovare este
extrem de redusă, iar cele mai multe firme activează în ramuri cu tehnologie inferioară. Acest
sector a fost puternic afectat de criza economică din 2009, unii dintre indicatorii economico-
financiari nerevenind, până în anul 2017, la valorile anterioare crizei.
Pornind de la aceste constatări, în cadrul analizei au fost propuse măsuri care pot fi adoptate
pentru remedierea problemelor IMM-urilor industriale. Implementarea măsurilor depinde de
opțiunea, viziunea și abilitățile manageriale ale antreprenorilor, dar și de resursele financiare
disponibile, deoarece unele dintre măsuri sunt foarte costisitoare. Rezolvarea problemelor IMM-
urilor impune, de obicei, o combinație de măsuri, deoarece pot genera efecte amplificate în urma
sinergiilor.
Principalele măsuri care pot fi adoptate de către antreprenori sunt internaționalizarea,
inovarea, digitalizarea și accesarea fondurilor nerambursabile. Fiecare dintre aceste opțiuni are
anumite efecte în cadrul unei firme, iar alegerea uneia sau alteia trebuie să ia în considerare
oportunitățile mediului de afaceri, dar și situația concretă a companiei. Cele patru măsuri pot
produce efecte mai ample sau mai reduse asupra performanțelor IMM-urilor, în funcție de diverși
factori. Implementarea lor permite însă crearea unor avantaje concurențiale pe piață și poate
constitui o cale pentru dezvoltarea durabilă a firmei.
Pe de altă parte, realizarea unei revizuiri a politicilor publice referitoare la IMM-uri,
reprezintă o cale de ameliorare a situației acestora în vederea obținerii unei dezvoltări sustenabile
care să permită creșterea locurilor de muncă.
Punctul de plecare în fundamentarea propunerilor au fost rezultatele cercetării efectuate
care au permis identificarea problemelor stringente ale IMM-urilor, a cerințelor de dezvoltare, a
modalităților de atingere a obiectivelor.
Stabilirea setului de măsuri a necesitat reflectarea cadrului instituțional referitor la IMM-
uri, prezentat pe trei niveluri: la nivel european, la nivel național și programele de finanțare
disponibile pentru IMM-uri. Politica Uniunii Europene referitoare la IMM-uri este axată pe
susținerea financiară a acestora, propunându-se o serie de măsuri țărilor membre pentru sprijinirea
micilor afaceri. Au fost evidențiate măsurile stabilite la nivel european cu impact major asupra
IMM-urilor, dar și cele care au fost transpuse în legislația națională.
Propunerea de politici publice a fost fundamentată pe trei niveluri:
 politici publice referitoare la mediul de afaceri,
 politici publice referitoare la organismele cu atribuții în sprijinirea IMM-urilor și
 politici publice referitoare la IMM-urile industriale.
Pentru fiecare nivel, au fost definite problemele cu care se confruntă IMM-urile, măsurile
de remediere a problemelor și acțiunile concrete care pot fi întreprinse.

Pagina 689 din 759

 Politicile publice referitoare la mediul de afaceri au fost elaborate plecând de la problemele
generale ale agenților economici și au vizat mediul de afaceri neatractiv, birocrația excesivă,
fiscalitatea ridicată, modificările frecvente și de amploare ale legislației, accesul dificil la
achizițiile publice, sistemul complicat de evidență contabilă, accesul dificil la finanțare.
Rezolvarea acestor probleme necesită o abordare mai largă, prin luarea în considerare a
problemelor semnalate de către toate IMM-urile, nu doar de cele din sectorul industrial.
Revizuirea politicilor publice referitoare la organismele cu atribuții în sprijinirea IMM-
urilor a plecat de la următoarele probleme: relația deficitară a IMM-urilor cu organismele de stat,
colaborarea slabă între IMM-uri, impactul redus al FNGCIMM în economie, programele de
finanțare neadecvate, infrastructura de afaceri deficitară în anumite zone. Propunerea de rezolvare
a acestor probleme s-a bazat pe extinderea atribuțiilor OTIMMC ca organism de sprijin al IMM-
urilor. Alte măsuri au vizat capitalizarea FNGCIMM și creșterea atribuțiilor acestuia în finanțarea
micilor afaceri. O măsură cu impact ridicat asupra IMM-urilor este revizuirea ghidurilor de
finanțare pentru programele cu finanțare națională și europeană. Acțiunile propuse au fost
evidențiate pe tipuri de programe, plecând de la dezavantajele constatate ale fiecărui program.
Politicile publice referitoare la IMM-urile industriale au fost fundamentate plecând de la
următoarele probleme constatate: dificultatea demarării unei noi afaceri în domeniul industrial,
spiritul antreprenorial scăzut, dimensiunea locală a pieței de desfacere pentru multe IMM-uri,
inovarea scăzută, certificarea scăzută în domeniul calității, protecția slabă a drepturilor de
proprietate intelectuală. Pentru fiecare măsură, au fost propuse acțiuni concrete de remediere a
deficiențelor.
Implementarea politicilor propuse poate necesita o implicare a mai multor decidenți,
respectiv guvernul, diverse ministere, parlamentul. De asemenea, în spiritul Small Business Act,
este nevoie de o testare a tuturor măsurilor propuse pe un eșantion de IMM-uri, ca și de o consultare
cu organizațiile reprezentative ale acestora.

Servicii, creative și digitalizarea IMM-urilor

Analiza efectuată cuprinde o radiografie detaliată pe esența problemelor (economic,

administrativ) la nivel național, regional, județean pe domeniul: Servicii culturale și creative,
digitalizarea IMM-urilor.
Digitalizarea IMM-urilor este strâns legată de economia digitală, de serviciile
informatizate publice și private care să determine mediul privat, IMM-urile să se alinieze la
acestea, a întreg lanțului producție- desfacere- plăți- distribuție.
Enumerarea conceptelor și propunerilor principale aduse de autor au pornit de la faptul că
sunt identificate două direcții majore de urmărit: impactul și contributivitatea socio-economică:
- Convergența digitală conceptuală și tehnologică către economia digitală,
Pagina 690 din 759
- Crearea de mijloace de suport prin înființarea unui fond de investiții cu capital de risc,
- Necesitatea de abordare a unor politici publice specific de fond și suport,
- Abordarea strategiilor și măsurilor pe bază de analizăa macroeconomică, multiplicatori,
- Definirea mai precisă a cadrul legal național pentru digitalizarea IMM-urilor, a economiei,
finanțare adecvată și sprijin de ieșire pe piețe digitale, aplicarea unei cote reduse a TVA,
credit de tip voucher, prin aplicaţii pe telefonul mobil, pentru a accesa produse culturale,
- Sprijinirea efectivă a iniţiativelor inovative, de clausterizare şi de internaționalizare,
- Promovarea impactului social al culturii susținut de o implicare educațional-culturală,
- Regăsirea serviciilor culturale și creative în proiectele de politici publice aflate în dezbatere
publică pe site-ul MMACA, în atenția Guvernului României cu reglementări explicite de
încurajare a sectoarelor culturale şi creative, conștientizându-se și rolul social al acesteia,
- Valorificarea numărului mare de compatrioți aflati permanent sau temporar în străinătate
prin oferte ți antrenarea în activități specifice sectorului, ca un instrument de integrare
socială şi coeziune teritorială,
- Combaterea proliferării și eliminarea conținuturilor digitale ilegale, copierea, protejarea
propietății intelectuale a creației,
- Propunerea unor clase A, B de rating pentru activitățile IMM-urilor și serviciilor ca politică
public de promovare, sprijin, evaluare, acces la finanțări și programe, încurajare,
- Setul de propuneri desprinse din analizî pe domeniul legislative/fiscal, instituțional și
operațional,
- Instituționalizarea activității de monitorizare a traiectoriei IMM-urilor și de analiză a
absorbției acestora pe piața digital, realizării unor baze de date pentru studii în timp, crearea
unei structuri instituționale integratoare „Economia și societatea digitală”,
- Urmărirea saltului calitativ în domeniile menționate de indicatorul DESI,
- Valorificarea lecțiilor învățate: tehnologie, schimbarea socială generată de tehnologie,
mobilitatea, globalizarea,
- Politicile publice propuse pe fondul strategiei sectorului IMM, (digitalizare, promovare
externă, finanțare și educație),
- Politicile de evaluare a strategiei și monitorizarea indicatorilor, urmărire a țintelor strategiei
MMACA,
- Politici de eliminare a temerii justificate de obligațiile legale și apoi de cele fiscale spre a
face pasul către antreprenoriat și apoi către înregistrarea ca IMM,
- Formulare de către factorii de decizie de propuneri și recomandări pentru: Valorificarea
unicității culturale naționale, Promovarea identității culturale și creative naționale,
Orientarea consumatorului intern pe produse şi servicii culturale și creative locale,

Pagina 691 din 759

 - Relațiile externe ale României, reprezentanțele comerciale și ambasadele să abordeze o
secțiune dedicată promovării culturii, creativității, mobilității naționale, astfel ar crește
rolul, impactul și interesul pentru serviciile culturale și creative și digitalizare.
Aceste propuneri sunt formulate ca mesaj de sinteză la celelate acțiuni, propuneri și
măsuri menționate în analiza efectuată în studiu, în contextul perspectivelor generate prin
„politici fiscale, investiții, finanțare, asigurare și garantare. Impactul digitalizării este unul care
afectează întreg spectrul de activități ale economiei și societății.

Turism

Analiza efectuată pentru domeniul Turism evidențiază cerințele și perspectivele la nivelul

sectorului IMM și a mediului de afaceri, din care se desprind următoarele aspecte relevante:
 firmele din domeniul Turism, mizează pe avantaje competitive, cum sunt: activități
promoționale; reputația; calitatea serviciilor oferite; atenția acordată nevoilor clienților;
experiența personalului angajat.
 firmele din domeniul Turism, mizează pe oportunități de afaceri, cum sunt: creșterea cererii
pe piață; extinderea pe noi piețe; implementarea de noi tehnologii (infrastructură); atragerea
de finanțare nerambursabilă.
 au fost identificate următoarele puncte forte la nivelul sectorului IMM în Turism: contribuția
la câștigurile din schimburi valutare; contribuția la dezvoltarea altor întreprinderi mici și
mijlocii; păstrarea tradiției; creșterea cererii de servicii turistice.
 au fost identificate următoarele dificultăți/ probleme identificate cu care se confruntă sectorul
IMM din domeniul Turism: promovare insuficientă; managemnt slab pregătit; birocrația
aparatului de stat; costul ridicat al creditului.
 au fost identificate următoarele măsuri/ acțiuni pentru rezolvarea problemelor cu care se
confruntă sectorul IMM din domeniul Turism: investiții în infrastructură; reducerea
birocrației; acordarea de facilități fiscale; acordarea de finanțare la costuri reduse;
subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu salariile.
 au fost identificate următoarele perspective pentru sectorul IMM din domeniul Turism:
plasarea României în top 15 destinații de vizitat din Europa; dezvoltarea turismului de afaceri;
îmbunătățirea serviciilor din turismul rural și ecoturism; implementarea unei direcții clare în
turismul pentru tratament sau cură balneomedicală; implementarea unei direcții clare în
turismul medical; dezvoltarea turismului urban.
 au fost identificate următoarele direcții principale prin care Statul sprijină activitatea IMM-
urilor din România: expansiunea pe piețele externe; programe de finanțare dedicate; facilitarea
accesului la finanțare.

Pagina 692 din 759

 Prezentul studiu evidențiază propunerile și recomandările cu privire la direcțiile de acțiune
la nivelul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat pentru sectorul IMM
și mediul de afaceri din România- domeniul Turism.
Propunerile și recomandările la nivel legislativ sunt:
 Crearea unui Proiect de act normativ pentru acordarea de vouchere de vacanță pentru salariații
micro-întreprinderilor;
 Includerea în noua Lege a Turismului a definițiilor pentru toate formele de turism;
 Includerea în Master Planul cu privire la investițiile în turism a proiectelor de investiții în
turism din toate județele țării;
 Aprobarea proiectului de act normativ cu privire la înființarea Organizației de Management al
Destinației;
 Crearea unui act normativ cu privire la implementarea Programului ”Primul Centru de
Agrement”.
Propunerile și recomandările la nivel instituțional cuprind:
 Înființarea Băncii de Dezvoltare și Investiții;
 Extinderea atribuțiilor CEC Bank;
 Înființarea unui Departament cu atribuții în alocările de ajutoare de stat de către Guvern;
 Reînființarea școlilor postliceale pentru formarea profesională în domeniul Turism;
 Deschiderea punctelor One- Stop- Shop în fiecare județ;
 Crearea Instituției Mediatorului de Credite.
Propunerile și recomandările la nivel operațional cuprind:
 Crearea programului E- Turism;
 Crearea Programului M- Turism;
 Îmbunătățirea accesului IMM-urilor din domeniul Turism la achizițiile publice;
 Crearea unui ghid actualizat pentru înființarea și demararea activității micro-întreprinderilor
din domeniul Turism;
 Crearea unui cadru unitar pentru predarea disciplinei ”Antreprenoriat” în sistemul de educație;
 Crearea Programului Marketing internațional pentru IMM-urile din domeniul Turism;
 Introducerea ”Hărții finanțării”;
 Promovarea posibilității de finanțare a IMM-urilor prin acordarea de garanții de către Fondul
Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii.

Pagina 693 din 759

 ANEXE
1. AGRICULTURĂ

 Anexa 1.I
 Anexa 1.II
 Anexa 1.III
 Anexa 1.IV
2. CONSTRUCȚII ȘI TRANSPORTURI

 Anexa nr. 2.1 – Clasificarea activităților Codurile CAEN

 Anexa nr. 2.2 – Legislație specifică domeniului construcțiilor pentru asigurarea calității
 Anexa nr. 2.3 – Autorizația de construire: Când este obligatorie si ce documente sunt necesare
pentru a o obține?
 Anexa nr. 2.4 – Sancțiuni pentru încălcarea condițiilor de acces la piață
 Anexa nr. 2.5 – Imagini ale sistemului Future of Mobility
3. E-COMERȚ

 Anexa 3.I
 Anexa 3.II
 Anexa 3. Chestionarul
 Anexa 3.III
 Anexa 3.IV
4. INDUSTRIE

 Anexa 4.1. Chestionar

5. SERVICII CULTURALE, CREATIVE ȘI DIGITALIZAREA IMM-URILOR

Anexa 5.1: Tematica de Cuprins Modulul 1

 Anexa 5.2: Tematica de Cuprins Modulul 2

 Anexa 5.3: Tematica de Cuprins Modulul 3
 Anexa 5.4: Structura IC -Industry Copyright– CORE din România
 Anexa 5.5. Decidenți și parteneri pentru mediul de afaceri și sectorul IMM
 Anexa 5.6: Documente de sinteza; eCommerce Week 2018, UNCTAD, Geneva
 Anexa 5.7. Grad de interes pe sectoarele serviciilor culturale și creative
 Anexa 5.8. Bugetul alocat de UE, României, 2014-2020, € 37.564.259.751
 Anexa 5.9. Referințe valorice la Piața culturală și creativă europeană, 2014
 Anexa 5.10: Referințe macroindicatori, participăre la PIB - Sectoare / Activități creativ-culturale

Pagina 694 din 759

6. TURISM

 Anexa 6.1. Chestionar adresat reprezentanților sectorului IMM și ai mediului de afaceri din
domeniul Turism

Pagina 695 din 759

 Anexa 1.I

Situația numărului de microîntreprinderi active, pe activități ale economiei naționale la nivelul clasei
CAEN 01 - Agricultură, silvicultură şi pescuit, pe județe
Județ/An 2012 2013 2014 2015 2016
Bihor 524 556 578 631 693
Bistrița-
Năsăud 164 176 185 207 227
Cluj 334 364 408 450 493
Maramureș 247 273 305 305 316
Satu Mare 319 331 350 381 382
Sălaj 151 175 183 209 222
Alba 291 300 334 341 347
Brașov 370 389 401 426 421
Covasna 191 177 176 165 188
Harghita 232 251 261 305 303
Mureș 388 400 406 422 447
Sibiu 201 207 223 242 253
Bacău 277 283 304 323 338
Botoșani 217 221 241 258 264
Iași 299 304 326 345 369
Neamț 341 337 365 384 379
Suceava 441 452 469 499 534
Vaslui 232 239 256 282 297
Brăila 386 425 426 449 443
Buzău 378 410 424 468 478
Constanța 677 703 701 739 778
Galați 353 352 377 409 453
Tulcea 385 383 410 437 460
Vrancea 315 346 376 381 388
Argeș 380 409 424 435 468
Călărași 394 386 403 427 433
Dambovița 204 210 220 230 248
Giurgiu 288 311 321 346 358
Ialomița 379 395 400 414 413
Prahova 299 303 324 353 362
Teleorman 444 457 467 449 454
Ilfov 229 250 261 295 325
Municipiul
București 541 543 578 632 638
Dolj 457 481 471 479 518
Gorj 145 143 145 141 144
Mehedinți 102 100 108 104 112
Olt 286 305 319 345 382
Vâlcea 153 183 197 190 198
Arad 517 535 550 590 608
Caraș-Severin 142 167 184 169 175
Hunedoara 225 241 255 252 244
Timiș 760 774 816 859 888

Pagina 696 din 759

 Anexa 1.II

Situația numărului de întreprinderi mici active, pe activități ale economiei naționale la nivelul clasei CAEN
01 - Agricultură, silvicultură şi pescuit, pe județe
Județ/An
2012 2013 2014 2015 2016
Bihor
68 74 69 77 79
Bistrița-Năsăud
44 45 47 49 49
Cluj
31 30 33 31 41
Maramureș
39 42 43 46 48
Satu Mare
41 47 45 56 58
Sălaj
11 11 9 14 14
Alba
66 65 63 63 59
Brașov
74 80 86 69 72
Covasna
35 37 42 45 41
Harghita
36 39 47 52 56
Mureș
46 52 57 63 62
Sibiu
48 52 54 51 51
Bacău
31 37 38 31 33
Botoșani
37 34 36 33 33
Iași
53 57 57 63 63
Neamț
54 55 56 55 57
Suceava
54 65 67 73 66
Vaslui
30 36 27 30 31
Brăila
89 84 78 85 84
Buzău
62 65 69 66 75
Constanța
78 88 84 93 104
Galați
44 47 41 48 45
Tulcea
63 65 65 74 76
Vrancea
50 47 47 55 55
Argeș
58 65 64 66 69
Călărași
93 100 95 94 97
Dambovița
17 21 19 24 23
Giurgiu
39 39 46 45 50
Ialomița
89 91 89 96 108
Prahova
62 63 61 59 64
Teleorman
71 74 78 78 78
Ilfov
35 37 43 46 41
Municipiul București
81 79 80 84 86
Dolj
50 53 62 55 62
Gorj
15 19 18 21 20
Mehedinți
11 13 18 18 16
Olt
46 47 50 50 46

Pagina 697 din 759

 Vâlcea
31 28 26 32 34
Arad
83 82 89 84 82
Caraș-Severin
36 30 34 33 31
Hunedoara
44 46 48 44 41
Timiș
125 126 121 124 134

Anexa 1.III

Situația numărului de întreprinderi mijlocii active, pe activități ale economiei naționale la nivelul clasei
CAEN 01 - Agricultură, silvicultură şi pescuit, pe județe
Județ/An
2012 2013 2014 2015 2016
Bihor
7 7 8 8 9
Bistrița-Năsăud
3 2 2 3 4
Cluj
1 1 : 1 2
Maramureș
2 1 1 1 1
Satu Mare
5 4 3 4 7
Sălaj
3 3 3 2 2
Alba
7 6 6 5 9
Brașov
11 13 9 12 11
Covasna
3 2 3 2 3
Harghita
3 2 1 1 2
Mureș
8 7 5 5 2
Sibiu
5 3 3 1 2
Bacău
4 4 4 5 5
Botoșani
1 1 3 4 3
Iași
7 5 4 7 5
Neamț
9 9 10 5 4
Suceava
: : : 3 1
Vaslui
6 4 5 7 7
Brăila
10 12 10 8 9
Buzău
1 2 3 3 4
Constanța
7 9 8 9 8
Galați
5 4 5 6 8
Tulcea
10 8 8 8 6
Vrancea
6 5 7 5 7
Argeș
6 6 5 6 6
Călărași
7 5 8 11 13
Dambovița
3 2 2 3 2
Giurgiu
4 1 1 2 2
Ialomița
8 9 10 9 9
Prahova
4 7 6 6 6
Teleorman
12 12 11 12 14
Ilfov
7 7 8 6 7

Pagina 698 din 759

 Municipiul București
14 17 16 17 14
Dolj
4 4 6 6 6
Gorj
2 2 1 2 2
Mehedinți
3 2 2 3 4
Olt
5 3 6 6 9
Vâlcea
1 2 2 2 :
Arad
6 7 5 7 8
Caraș-Severin
2 2 1 2 3
Hunedoara
9 10 10 8 9
Timiș
7 6 6 6 6

Anexa 1.IV

Populaţia ocupată din sectorul Agricultură, Silvicultură și Pescuit, pe județe (mii persoane)
Județ/An
2012 2013 2014 2015 2016
Bihor
88,7 84,3 81,8 71,2 61,3
Bistrița-Năsăud
44,7 42,3 40,7 35,3 30,4
Cluj
74,7 71,1 69,1 59,9 51,4
Maramureș
75,9 71,7 69,1 59,9 51,4
Satu Mare
57,2 54,2 52,6 45,5 39,3
Sălaj
36,1 34,4 33,7 29,3 25,3
Alba
49,5 47,1 45,3 39,8 34,4
Brașov
32,3 30,4 29,3 25,8 23,1
Covasna
24,4 23,2 23,1 20,2 17,5
Harghita
44,2 41,9 40,7 35,2 30,2
Mureș
71,9 67,9 65,5 56,7 48,6
Sibiu
29,2 27,7 26,6 23,3 20,1
Bacău
69,1 65,4 63 54,6 46,6
Botoșani
77,6 73,8 72,3 62,6 53,5
Iași
96 91,4 87,5 76,2 65,2
Neamț
85 80,6 78,1 67,6 58,1
Suceava
110,1 104 100,1 86,5 74,3
Vaslui
70,6 67 64,7 56,3 48,4
Brăila
39,9 38,1 37 32,3 28,3
Buzău
76,3 72,4 70,6 61,2 52,6
Constanța
65,7 62,7 61,4 53,6 46,4
Galați
61,7 58,7 56,9 49,6 42,5
Tulcea
31,6 29,9 29,1 25,6 22,4
Vrancea
65,7 62,1 59,9 52 44,9
Argeș
71,8 68 65,5 57 48,8
Călărași
50,7 48,2 46,2 40,9 35,6
Dambovița
72,5 68,5 65,9 57,1 48,9

Pagina 699 din 759

 Giurgiu
47,8 45,1 43,3 37,8 32,6
Ialomița
45,6 43,5 42,6 37,4 32,8
Prahova
65,9 62 60 52,1 45,1
Teleorman
88,5 83,8 80,9 69,6 59,9
Ilfov
35,5 33,6 32,5 28,5 24,8
Municipiul
București
2,5 2,9 3,1 2,7 2,4
Dolj
112,3 105,9 102 88,2 75,6
Gorj
39,1 37 36 31,5 28,2
Mehedinți
50,5 47,8 46 39,7 33,9
Olt
80,4 76,6 74,6 64,8 55,8
Vâlcea
59,2 56 54 46,5 39,8
Arad
47,5 45,4 44,7 39,3 34,3
Caraș-Severin
43,2 41,2 40,3 34,9 30
Hunedoara
43,5 41,1 39,8 34,9 30,2
Timiș
75,4 71,2 68,6 60 51,9

Pagina 700 din 759

Anexa nr. 1 – Clasificarea activităților Codurile CAEN

Codurile CAEN asociate activităților de construcții sunt 41, 42 și 43 care sunt detaliate
astfel pe subcategorii și grupe:
41 Cod CAEN: Construcții de clădiri
411 Dezvoltare (promovare) imobiliara
4110 Dezvoltare (promovare) imobiliara
412 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale
4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale
42 Cod CAEN : Lucrări de geniu civil
421 Lucrări de construcții a drumurilor si a cailor ferate
4211 Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor
4212 Lucrări de construcții a cailor ferate de suprafața și subterane
4213 Construcția de poduri și tuneluri
422 Lucrări de construcții a proiectelor utilitare
4221 Lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide
4222 Lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru electricitate si telecomunicații
429 Lucrări de construcții a altor proiecte inginerești
4291 Construcții hidrotehnice
4299 Lucrări de construcții a altor proiecte inginerești n.c.a.
43 Cod CAEN : Lucrări speciale de construcții
431 Lucrări de demolare si de pregătire a terenului
4311 Lucrări de demolare a construcțiilor
4312 Lucrări de pregătire a terenului
4313 Lucrări de foraj si sondaj pentru construcții
432 Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru
construcții
4321 Lucrări de instalații electrice
4322 Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat
4329 Alte lucrări de instalații pentru construcții
433 Lucrări de finisare
4331 Lucrări de ipsoserie
4332 Lucrări de tâmplărie și dulgherie
4333 Lucrări de pardosire și placare a pereților
4334 Lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri
4339 Alte lucrări de finisare

Pagina 701 din 759

 439 Alte lucrări speciale de construcții
4391 Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții
4399 Alte lucrări speciale de construcții n.c.a. 4521*
În ceea ce privește transporturile aceste sunt clasificate sub codurile 49, 50, 51, 52 și 53,
după cum urmează.
Cod CAEN: 49 Transporturi terestre si transporturi prin conducte.
491 Transporturi interurbane de calatori pe calea ferata
4910 Transporturi interurbane de calatori pe calea ferata
492 Transporturi de marfa pe calea ferata
4920 Transporturi de marfa pe calea ferata
493 Alte transporturi terestre de calatori
4931 Transporturi urbane, suburbane si metropolitane de calatori
4932 Transporturi cu taxiuri
4939 Alte transporturi terestre de calatori n.c.a.
494 Transporturi rutiere de mărfuri si servicii de mutare
4941 Transporturi rutiere de mărfuri
4942 Servicii de mutare
495 Transporturi prin conducte
4950 Transporturi prin conducte
Cod CAEN : 50 Transporturi pe apa
501 Transporturi maritime si costiere de pasageri
5010 Transporturi maritime si costiere de pasageri
502 Transporturi maritime si costiere de marfa
5020 Transporturi maritime si costiere de marfa
503 Transporturi de pasageri pe cai navigabile interioare
5030 Transportul de pasageri pe cai navigabile interioare
504 Transportul de marfa pe cai navigabile interioare
5040 Transportul de marfa pe cai navigabile interioare
Cod CAEN : 51 Transporturi aeriene
511 Transporturi aeriene de pasageri
5110 Transporturi aeriene de pasageri
512 Transporturi aeriene de marfa si transporturi spațiale
5121 Transporturi aeriene de marfa
5122 Transporturi spațiale
Cod CAEN : 52 Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi
521 Depozitări

Pagina 702 din 759

5210 Depozitări
522 Activități anexe pentru transporturi
5221 Activități de servicii anexe pentru transporturi terestre
5222 Activități de servicii anexe transporturilor pe apa
5223 Activități de servicii anexe transporturilor aeriene
5224 Manipulări
5229 Alte activități anexe transporturilor
Cod CAEN : 53 Activități de posta și de curier
531 Activități poștale desfășurate sub obligativitatea serviciului universal
5310 Activități poștale desfășurate sub obligativitatea serviciului universal
532 Alte activități poștale și de curier
5320 Alte activități poștale și de curier

Pagina 703 din 759

Anexa nr. 2 - Legislație specifică domeniului construcțiilor pentru asigurarea calității

DIRECTIVA 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind

achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE;
Legea nr. 40/ 11.04.2014 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 35/
30.04.2013 pentru modifiarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de
lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
Legea nr. 177/ 30.06.2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/ 18.01.1995 privind
Calitatea în Constructii;
Legea nr. 10/18.01.1995 privind Calitatea în Constructii;
SR EN ISO/CEI 17020:2012 – Evaluarea conformităţii. Cerinţe pentru funcţionarea diferitelor
tipuri de organisme care efectuează inspecţii;
HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe;
SR EN ISO 9001:2008/AC: 2009 – Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;
SR EN ISO/CEI 17021:0211 – Evaluarea conformităţii. Cerinţe pentru organisme care efectuează
audit şi certificare ale sistemelor de management;
Regulament 305 - 09.03.2011 – Condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru
construcţii si de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului;
SR 13476-1:2003 – Certificarea calificării profesionale a întreprinderilor din construcţii. Partea 1:
Cerinţe generale pentru organismele de certificare;
SR 13476-2:2003 – Certificarea calificării profesionale a întreprinderilor din construcţii. Partea 2:
Criterii pentru certificare.

Pagina 704 din 759

 Anexa nr.3 - Autorizația de construire: Când este obligatorie si ce documente sunt necesare
pentru a o obține?
în Noi și statul, 28 Mai 2014
Mirela Oprea
Autorizatia de construire este actul care confera cetatenilor dreptul de a construi, precum si de a
consolida sau repara o constructie deja existenta. Acest act este eliberat de primarie in baza unui
dosar ce cuprinde o serie de avize si acorduri si are o valabilitate de cel mult 12 luni. Afla astazi
ce documente sunt necesare pentru a obtine autorizatia, dar si care sunt costurile aferente acestei
proceduri.
Lucrarile de constructii sunt permise numai pe baza unei autorizatii de construire, dupa
cum reglementeaza Legea nr. 50/1991.
Potrivit acestui act normativ, autorizatia de construire se emite la solicitarea detinatorului
titlului de proprietate asupra unui imobil (teren si/sau constructii), cu respectarea
prevederilor documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Astfel, autorizatia de construire se elibereaza pentru urmatoarele tipuri de constructii:
 lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau
de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora;
 lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare,
conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la
constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite
potrivit legii;
 lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare
privind cai de comunicatie, inclusiv lucrari de arta, retele si dotari tehnico-edilitare, lucrari
hidrotehnice, amenajari de albii, lucrari de imbunatatiri funciare, lucrari de instalatii de
infrastructura, noi capacitati de producere, transport, distributie a energiei electrice si/sau termice,
precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente;
 imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare
a spatiilor publice;
 lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor
geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari de
suprafata sau subterane;
 lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei
lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea;
 organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;

Pagina 705 din 759

 lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe
caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele
gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;
 cimitire - noi si extinderi.
Conform prevederilor legale, se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de

amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate. Este vorba de urmatoarele tipuri de lucrari:

 lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice

fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei

acestora;

 lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare si altele asemenea, fara

modificarea traseului si, dupa caz, a functionalitatii acestora;

 lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini

publice, piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice;

 lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor - foraje si excavari -, necesare in vederea

efectuarii studiilor geotehnice, exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze si petrol,

precum si altor exploatari;

 organizarea de tabere de corturi.

Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, de primarul general

al municipiului Bucuresti sau de primari.

Ce acte trebuie sa prezinti pentru a primi autorizatie de construire?

Pentru a obtine autorizatia de construire, solicitantul va depune, in acest sens, o cerere la

primaria pe raza careia se afla terenul unde urmeaza sa se realizeze constructia.

Odata cu cererea pentru emiterea autorizatiei, solicitantul va depune si o documentatie

ce trebuie sa cuprinda urmatoarele:

a) certificatul de urbanism;

b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor sau, dupa caz, extrasul de plan

cadastral actualizat la zi si extrasul de carte funciara de informare actualizat la zi,

in cazul in care legea nu dispune altfel;

Pagina 706 din 759

 c) avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism;

d) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

e) dovada privind achitarea taxelor legale.

Certificatul de urbanism

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile locale sau judetene

fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si

constructiilor existente la data solicitarii. In acelasi certificat sunt cuprinse si cerintele urbanistice

care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand

avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.

Pentru emiterea certificatului de urbanism solicitantul, orice persoana fizica sau juridica,

trebuie sa depuna o documentatie cuprinzand:

 cerere-tip, care sa cuprinda elementele de identificare ale solicitantului si imobilului, precum si

scopul solicitarii actului;

 planuri topografice sau cadastrale la scarile 1:500, 1:2.000 sau 1:10.000, dupa caz, - vizate de

Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara al judetului sau al municipiului Bucuresti, cu indicarea

imobilului - teren si/sau constructii;

 documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (in copie).

Certificatul de urbanism se emite in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii

cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. Certificatul de urbanism nu

confera dreptul de a executa lucrari de constructii.

In situatia in care scopul emiterii certificatului de urbanism este obtinerea autorizatiei de

construire/desfiintare, acesta va fi insotit de formularele fiselor tehnice strict necesare in vederea

emiterii acordului unic.

Avizele si acordurile cerute prin certificatul de urbanism

Prin Certificatul de urbanism, administratia publica poate cere si alte avize si acorduricare

trebuie obtinute de solicitant si care se refera la zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim

de protectie sau de restrictii de construire (protectia zonelor naturale; protejarea monumentelor

Pagina 707 din 759

istorice; zone cu trafic aerian; vecinatatea constructiilor si ansamblurilor cu caracter militar;

drumuri; retele electrice si de telecomunicatii; magistrale de transport de gaze, de produse

petroliere; cai ferate si navigabile; cursuri de apa; statii meteo; surse si gospodarii de apa,

amenajari de imbunatatiri funciare etc.).

Astfel, poate fi vorba despre avize specifice, pentru situatii deosebite, ca urmare a

conditiilor speciale de amplasament sau a functionalitatii investitiei. Aceste tipuri de avize vor fi

emise de Ministerul Transporturilor, Ministerul Culturii, Ministerul Sanatatii, Ministerului

Mediului, Ministerului Agriculturii sau de orice alte organisme ale administratiei publice centrale,

in functie de relatia posibila cu investitia.

De asemenea, prin certificatul de urbanism se poate solicita inclusiv acordul vecinilor. Un

astfel de aviz va fi necesar in cazul constructiilor noi amplasate adiacent constructiilor existente

sau in imediata lor vecinatate, numai daca lucrarile noi impun luarea unor masuri de interventie

pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri, consolidari, etc.) si daca prin proiect se mentine

aceasta obligativitate.

Totodata, va fi nevoie de avizul vecinilor si in cazul amplasarii de constructii noi cu alte

functiuni decat cele ale cladirilor invecinate si daca prin natura activitatilor adapostite de acestea

se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibratii etc.), precum si pentru lucrari care au ca

scop schimbarea destinatiei de locuinta a cladirilor individuale sau colective existente, sau a unor

parti din acestea daca prin natura activitatilor se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot,

vibratii etc.)

Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii

In ceea ce priveste proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii,

acesta este extras din proiectul tehnic si se elaboreaza in concordanta cu cerintele certificatului de

urbanism, cu continutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta.

Proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire, precum si proiectele

tehnice, pe baza carora se intocmesc acestea, se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se

Pagina 708 din 759

insusesc si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul arhitecturii,

constructiilor si instalatiilor pentru constructii, astfel:

a) de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru proiectarea partii

de arhitectura pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a

constructiilor supraterane si a celor subterane;

b) de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman,

pentru partile de inginerie in domeniile specifice, pentru obiective de investitii cuprinse la

toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si subterane, precum si la

instalatiile aferente acestora;

c) de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de constructii, cu diploma

recunoscuta de statul roman, pentru cladiri de importanta redusa si aflate in afara zonelor

protejate, stabilite conform legii.

Atentie! In situatia depunerii unei documentatii tehnice incomplete, aceasta se restituie

solicitantului in termen de 5 zile de la data inregistrarii, cu mentionarea in scris a elementelor

necesare in vederea completarii acesteia. Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai

pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie.

Autorizatia, valabila cel mult 12 luni

Conform legislatiei, autorizatia de construire se elibereaza solicitantului, direct sau prin

posta (cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire) in termen de maximum 30 zile

calendaristice de la data depunerii documentatiei complete.

Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire va stabili o perioada de valabilitate de cel

mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa

lucrarile. Daca solicitantul incepe lucrarile in aceasta perioada, atunci valabilitatea autorizatiei se

extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu

proiectul tehnic.

Pagina 709 din 759

 "Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele stabilite conduce la

pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire", se

precizeaza in Legea nr. 50/1991.

Totusi, in situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, atunci

se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de

urbanism.

Daca, in timpul executiei lucrarilor, intervin modificari de tema privind constructia

autorizata, care conduc la necesitatea modificarii acesteia, titularul este obligat sa solicite o noua

autorizatie. "Pentru obtinerea noii autorizatii de construire, solicitantul va depune o documentatie,

elaborata cu conditia incadrarii noilor propuneri in prevederile documentatiilor de urbanism

aprobate si numai in limitele avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia initiala", se

stipuleaza in lege.

Nici in aceste cazuri nu va fi necesara emiterea unui nou certificat de urbanism.

Cat costa obtinerea autorizatiei de construire?

Nivelurile aplicabile taxei pentru emiterea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de

construire sunt stabilite de Codul Fiscal, la art. 267.

Potrivit actului normativ, taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism in mediul urban

se stabileste in functie de suprafata pentru care se elibereaza certificatul , astfel:

Taxa pentru eliberarea certificatului de

- lei -
urbanism in mediul urban

Suprafata pentru care se obtine certificatul de

urbanism

a) pana la 150 m2 inclusiv 4-5

b) intre 151 si 250 m2 inclusiv 5-6

intre 251 si 500 m2 inclusiv 6-8

d) intre 501 si 750 m2 inclusiv 8 - 10

Pagina 710 din 759

 e) intre 751 si 1.000 m2 inclusiv 10 - 12

12 + 0,01

lei/m2 pentru fiecare

2
f) peste 1.000 m
m2 care depaseste

1.000 m2

In ceea ce priveste taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zona rurala,

aceasta va fi egala cu 50% din taxa stabilita pentru mediul urban.

Taxa pentru eliberarea unei autorizatii de construire pentru o cladire care urmeaza a fi

folosita ca locuinta sau anexa la locuinta este egala cu 0,5% din valoarea autorizata a lucrarilor de

constructii.

In acelasi timp, Codul fiscal stabileste si cuantumul urmatoarelor taxe:

 Taxa pentru eliberarea autorizatiei necesare pentru lucrarile de organizare de santier in vederea

realizarii unei constructii, care nu sunt incluse in alta autorizatie de construire - 3% din valoarea

autorizata a lucrarilor de organizare de santier.

 Taxa pentru eliberarea autorizatiei de amenajare de tabere de corturi, casute sau rulote ori

campinguri - 2% din valoarea autorizata a lucrarilor de constructie.

 Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spatii de

expunere, situate pe caile si in spatiile publice, precum si pentru amplasarea corpurilor si a

panourilor de afisaj, a firmelor si reclamelor se stabileste de consiliul local si este intre 0 si 7

lei inclusiv pentru fiecare mp afectat.

Codul fiscal prevede, de asemenea, o taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism

sau a unei autorizatii de construire, care va fi egala cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea

certificatului sau a autorizatiei initiale.

Cand NU iti trebuie autorizatie de construire?

Legea nr. 50/1991 prevede si o serie de cazuri in care nu este necesara o autorizatie de

construire. Astfel, dupa cum se precizeaza in actul normativ, se pot executa fara autorizatie de

Pagina 711 din 759

 construire lucrarile care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile initiale ale

constructiilor sau aspectul arhitectural al acestora.

Este vorba de urmatoarele tipuri de constructii:

 reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba forma acestora

si materialele din care sunt executate;

 reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile

golurilor si tamplariei;

 reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit;

 zugraveli si vopsitorii interioare;

 zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor;

 reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente

constructiilor, in limitele proprietatii, montarea sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei

calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare

si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati;

 reparatii si inlocuiri la pardoseli;

 reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare (tencuieli, placaje, altele asemenea), la

trotuare, la ziduri de sprijin si la scari de acces, fara modificarea calitatii si a aspectului elementelor

constructive;

 lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente;

 lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa, situate

in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere;

 lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului.

In acelasi timp, se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari pentru amplasarea de

tonete, pupitre acoperite sau inchise, destinate difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor,

care sunt amplasate direct pe sol, fara fundatii si platforme, precum si fara racorduri si/sau

bransamente la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice.

Pagina 712 din 759

 Anexa nr.4 Sancțiuni pentru încălcarea condițiilor de acces la piață

HOTĂRÂREA nr. 40 din 3 februarie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 69/2012 privind stabilirea încălcărilor cu caracter contravenţional ale prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009
Informațiile esențiale vor fi prelucrate și afișate corespunzător, în structura de mai jos. Până
atunci puteți consulta datele în textul integral la:
http://www.artri.net/modificarea-amenzilor-pentru-abateri-de-la-regulile-de-acces-la-
piata_231.html
 1. Informații generale
 2. Sancțiuni pentru încălcări foarte grave
 3. Sancțiuni pentru încălcări grave
 4. Sancțiuni pentru încălcări minore
1. Informații generale
Prezentele sancțiuni sunt stabilite prin:
• Hotărîrea nr. 69 din 1 februarie 2012 privind stabilirea incalcarilor prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie
2009 de stabilire a unor norme comune privind conditiile care trebuie indeplinite pentru exercitarea
ocupatiei de operator de transport rutier si de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale
Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie
2009 privind normele comune pentru accesul la piata transportului rutier international de marfuri,
ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21
octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piata internationala a serviciilor de
transport cu autocarul si autobuzul si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 si ale
Ordonantei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, precum si a sanctiunilor si
masurilor aplicabile in cazul constatarii acestor incalcari completată cu
• Hotărârea nr. 76 din 5 februarie 2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.
69/2012
și
• Hotărârea nr. 40 din 3 februarie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 69/2012
2. Sancțiuni pentru încălcări foarte grave
Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale prevederilor Regulamentului (CE)
nr.
1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 şi
ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 şi constituie contravenţii, dacă acestea nu au fost săvârşite
în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică:
operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu
român/române ori străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz sau
operatorului economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier/persoanei fizice
sau juridice, după caz
1. efectuarea transportului rutier sau a activităţilor conexe transportului rutier fără a deţine
licenţă de transport, licenţă comunitară, certificat de transport în cont propriu, licenţă pentru
activităţi conexe transportului rutier, licenţă de traseu, autorizaţie de transport internaţional şi/sau
documentul de transport specific tipului de transport efectuat ori transportul rutier contra cost de
persoane prin servicii regulate efectuat în alte zile şi la alte ore decât cele înscrise în graficul de
circulaţie, după caz;
2. efectuarea transportului rutier sau a activităţilor conexe transportului rutier având licenţa
de transport, licenţa comunitară, certificatul de transport în cont propriu, licenţa pentru activităţi
conexe, licenţa de traseu, autorizaţia de transport internaţional şi/sau documentul de transport
specific tipului de transport efectuat retrase, suspendate, expirate ori declarate pierdute, după caz;

Pagina 713 din 759

3. înstrăinarea către o altă întreprindere de transport rutier în cont propriu/un alt operator de
transport rutier/un alt operator economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier a
licenţei de transport/licenţei comunitare şi/sau a autorizaţiei de transport internaţional, a
certificatului de transport în cont propriu, a licenţei pentru activităţi conexe transportului rutier,
după caz, ori a oricăror alte documente necesare efectuării transporturilor rutiere, precum şi
utilizarea acestora de către o persoană fizică sau juridică, alta decât titularul;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică operatorului de transport
rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române ori străin/străine sau
persoanei fizice/juridice, după caz.
4. efectuarea transportului rutier cu un vehicul pentru care operatorul de transport
rutier/întreprinderea de transport rutier în cont propriu nu deţine copia conformă a licenţei de
transport, copia conformă a licenţei comunitare sau copia conformă a certificatului de transport în
cont propriu, după caz;
5. efectuarea transportului rutier în baza unei copii conforme a licenţei de transport, a unei
copii conforme a licenţei comunitare ori a unei copii conforme a certificatului de transport în cont
propriu retrase, suspendate, expirate, declarate pierdute sau necorespunzătoare tipului de transport
efectuat ori care nu a fost eliberată pentru un vehicul deţinut de operatorul de transport
rutier/întreprinderea de transport rutier în cont propriu, după caz;
6. utilizarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier la efectuarea transportului rutier internaţional de mărfuri a unui conducător auto
care nu este titular al atestatului de conducător auto în condiţiile prevăzute la art. 5 din
Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 sau al cărui atestat are perioada de valabilitate expirată;
7. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a prevederilor art. 8 alin. (1) şi (2)
din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 şi ale art. 15 din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 privind
efectuarea operaţiunilor de cabotaj;
8. efectuarea transportului rutier internaţional de persoane prin servicii regulate de către un
operator de transport rutier prin intermediul unui subcontractant care nu este indicat în autorizaţia
de transport internaţional sau care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) din
Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 ;
9. efectuarea transportului rutier cu un vehicul pentru care s-a dispus măsura imobilizării
conform prevederilor legale în vigoare;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică conducătorului auto
român sau străin
10. sustragerea de la control/obstrucţionarea efectuării controlului în trafic rutier;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică:
operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu
român/române ori străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz
sau
şcolii de conducători auto, instructorului auto ori persoanei fizice sau juridice
sau
centrului de pregătire şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul
transporturilor rutiere ori persoanei fizice sau juridice
sau
furnizorului sau beneficiarului de bunuri divizibile
11. sustragerea de la control/obstrucţionarea efectuării controlului la sediul operatorului de
transport rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu/furnizorilor şi beneficiarilor de
bunuri divizibile/operatorului economic care desfăşoară activităţi conexe transportului
rutier/centrelor de pregătire şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul
transporturilor rutiere/şcolilor de conducători auto/instructorilor auto autorizaţi, după caz;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică şcolii de conducători
auto, instructorului auto ori persoanei fizice sau juridice
12. efectuarea activităţii de pregătire teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii
permisului de conducere, fără a deţine autorizaţie de şcoală de conducători auto sau autorizaţie de

Pagina 714 din 759

instructor auto autorizat, eliberată în condiţiile legislaţiei în vigoare, ori având autorizaţia
suspendată, retrasă sau cu termenul de valabilitate expirat, după caz;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică: şcolii de conducători
auto, instructorului auto ori persoanei fizice sau juridice
sau
centrului de pregătire şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor
rutiere ori persoanei fizice sau juridice
13. efectuarea unor tipuri de cursuri de pregătire şi perfecţionare a persoanelor din
domeniul transporturilor rutiere fără a deţine autorizaţie de centru de pregătire şi perfecţionare a
personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere valabilă pentru tipurile de cursuri
respective, eliberată în condiţiile legislaţiei în vigoare, ori având autorizaţia suspendată, retrasă,
după caz;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică operatorului de
transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române ori
străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz
14. utilizarea de către operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier în
cont propriu a unor conducători auto fără atestat/certificat de competenţă profesională sau al căror
atestat/certificat de competenţă profesională are termenul de valabilitate expirat;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică conducătorului auto
român sau străin
15. conducerea unui vehicul utilizat la efectuarea transportului rutier de către conducători auto
care nu deţin atestat/certificat de competenţă profesională sau al căror atestat/certificat de
competenţă profesională are termenul de valabilitate expirat;
16. neoprirea vehiculului în trafic la semnalul regulamentar al inspectorilor;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică persoanei care utilizează
legitimaţiile de călătorie tip card fără drept sau în alte condiţii decât cele reglementate de legislaţia
în vigoare
17. utilizarea legitimaţiilor de transport tip card de către alte persoane decât de cele
îndreptăţite şi în alte condiţii decât cele recunoscute de legislaţia în vigoare;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică operatorului de
transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române ori
străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz
18. utilizarea de către operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier în
cont propriu a unor conducători auto străini fără drept de muncă în România;
19. nerespectarea de către un operator de transport rutier dintr-un stat din afara Uniunii
Europene a prevederilor art. 29 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011;
20. efectuarea transportului rutier cu vehicule rutiere care prezintă defecţiuni tehnice
majore privind sistemul de frânare, sistemul de direcţie, punţi, roţi, anvelope şi suspensie, şasiu,
cabină şi elemente ataşate şasiului, tahograful şi/sau limitatorul de viteză, stabilite potrivit
legislaţiei în vigoare;
21. efectuarea transportului rutier cu vehicule rutiere care prezintă defecţiuni tehnice periculoase
privind sistemul de frânare, sistemul de direcţie, punţi, roţi, anvelope şi suspensie, şasiu, cabină şi
elemente ataşate şasiului, tahograful şi/sau limitatorul de viteză, stabilite potrivit legislaţiei în
vigoare;
22. efectuarea transportului rutier cu vehicule rutiere care nu respectă prevederile art. 71 alin. (3)
din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011;
23. efectuarea transportului rutier de mărfuri cu depăşirea cu cel puţin 20% a masei totale
maxim autorizate pentru vehiculele cu o încărcătură utilă admisibilă care depăşeşte 12 tone sau cu
cel puţin 25% a masei totale maxim autorizate pentru vehicule cu o încărcătură utilă admisibilă
care nu depăşeşte 12 tone;
24. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a utiliza la efectuarea transporturilor rutiere numai vehicule rutiere
a căror stare tehnică corespunde reglementărilor naţionale de siguranţă rutieră şi de protecţia

Pagina 715 din 759

mediului înconjurător, cu inspecţia tehnică periodică valabilă şi certificate/clasificate/încadrate
corespunzător, conform prevederilor legale în vigoare;
25. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a se asigura că persoanele angajate în funcţii care concură la
siguranţa rutieră sunt titulare ale unui certificat/atestat profesional valabil eliberat conform
reglementărilor legale în vigoare;
26. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a nu permite plecarea în cursă a vehiculelor rutiere care au tahograful
sau limitatorul de viteză defect, nesigilat sau fără suficiente foi de înregistrare pentru efectuarea
întregului parcurs al transportului;
27. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a nu permite intervenţia persoanelor neautorizate asupra aparatelor
tahograf şi a limitatoarelor de viteză;
28. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a monta numai prin operatori economici autorizaţi aparate tahograf
şi limitatoare de viteză la vehiculele pentru care acestea sunt obligatorii;
29. utilizarea de către operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier în
cont propriu a unor conducători auto fără contract individual de muncă, aviz medical şi/sau aviz
psihologic valabile în conformitate cu legislaţia în vigoare;
30. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de
a
transporta doar persoanele angajate ale întreprinderii, nominalizate în documentul de transport;
31. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de
a depune certificatul de transport în cont propriu şi/sau a copiei conforme a acestuia la sediul
inspectoratului teritorial al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier
(I.S.C.T.R.) în raza căruia s-a efectuat controlul, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la
comunicarea măsurii suspendării acestor documente;
32. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a depune licenţa de
transport/licenţa comunitară şi/sau copiile conforme ale acesteia la sediul inspectoratului teritorial
al I.S.C.T.R. în raza căruia s-a efectuat controlul, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la
comunicarea măsurii suspendării acestor documente;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică operatorului
economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier/persoanei fizice sau juridice,
după caz
33. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier a obligaţiei de a înlocui managerul de transport în termen de 30 de zile, în
situaţia în care acesta nu mai îndeplineşte această funcţie sau în cazul în care acesta nu mai
îndeplineşte condiţia de bună reputaţie ori competenţă profesională;
34. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi desfăşurate de autogări a obligaţiei de a asigura evidenţa curselor
plecate şi sosite, precum şi ordinea cronologică de execuţie, prin registrul de mişcare ce va
cuprinde:
34.1. ora de plecare/sosire;
34.2. numărul de circulaţie;
34.3. traseul;
34.4. operatorul de transport rutier;
34.5. observaţii;
35. permiterea de către operatorul economic care desfăşoară activităţi conexe transportului
rutier a accesului la serviciile autogării al vehiculelor operatorilor de transport rutier cu care nu a
fost încheiat contract, al vehiculelor operatorilor de transport rutier care nu au prevăzută autogara
respectivă ca punct de oprire în graficul de circulaţie, precum şi al vehiculelor operatorilor de
transport rutier cu care se efectuează transport rutier de persoane contra cost prin servicii regulate
speciale sau ocazionale;

Pagina 716 din 759

 36. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a permite accesul
nediscriminatoriu operatorilor de transport rutier la serviciile oferite de autogară, fără a condiţiona
încheierea contractelor de efectuarea unor servicii suplimentare sau pe care operatorul de transport
rutier nu le solicită;
37. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi de intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost - a
cerinţei de a desfăşura activităţi de intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost de
mărfuri periculoase numai dacă:
37.1. desemnează un consilier de siguranţă pentru transportul mărfurilor periculoase;
37.2. respectă obligaţiile care îi revin conform prevederilor cap. 1.4 din anexa A la Acordul
european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificările
şi completările ulterioare;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică conducătorului auto
român sau străin
38. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a emite bilete/legitimaţii de
călătorie corespunzătoare tarifelor aferente distanţei parcurse de persoanele transportate;
39. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a permite urcarea în
autovehicul numai a persoanelor posesoare de bilete/legitimaţii de călătorie sau a celor care
beneficiază de facilităţi la transportul rutier, potrivit legii;
40. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a nu opri pentru
urcarea/coborârea altor persoane decât a celor care aparţin categoriei pentru care este
autorizat/licenţiat serviciul respectiv, în cazul efectuării transportului rutier contra cost de persoane
prin servicii regulate speciale;
Sancționare cu amendă de la 9.000 lei la 12.000 lei, care se aplică şcolii de conducători
auto, instructorului auto ori persoanei fizice sau juridice
41. utilizarea de către şcolile de conducători auto sau de către instructorii auto autorizaţi,
în procesul de pregătire practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, a
vehiculelor rutiere care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare.
3. Sancțiuni pentru încălcări grave
Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr.
1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 şi
ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 şi constituie contravenţii, dacă acestea nu au fost săvârşite
în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de transport
rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau
străin/străine, după caz
1. lipsa de la bordul vehiculului a autorizaţiei de transport internaţional, în cazul efectuării
transportului rutier internaţional contra cost de mărfuri sau de persoane de către un operator de
transport rutier străin, având ca ţară de tranzit ori de destinaţie România;
2. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de returnare a atestatului
de conducător auto prevăzut la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 către autoritatea
emitentă, în cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza eliberării acestuia;
3. efectuarea de către operatorul de transport rutier, în cadrul unui serviciu internaţional
ocazional, a unor servicii ocazionale/excursii locale în alt stat membru decât cel de stabilire, cu
nerespectarea prevederilor art. 13 teza a doua din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 ;
4. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a condiţiilor specificate în
autorizaţia de transport internaţional de persoane în cazul prevăzut la art. 6 alin. (6) teza întâi din
Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009, referitoare la utilizarea unor vehicule suplimentare;
Pagina 717 din 759
 5. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiilor prevăzute la art. 12
alin. (2) şi/sau (3) şi la art. 17 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009, referitoare la
completarea foii de parcurs;
6. nerestituirea, conform reglementărilor în vigoare, de către operatorul de transport rutier
a
foilor de parcurs completate autorităţii emitente;
7. efectuarea transportului rutier internaţional contra cost de persoane prin servicii
ocazionale fără respectarea prevederilor Acordului privind transportul internaţional ocazional de
călători cu autocarul şi autobuzul (Acordul INTERBUS), semnat de România la Bruxelles la 2
octombrie
2000, ratificat prin Legea nr. 439/2002;
8. efectuarea transportului rutier internaţional de mărfuri perisabile fără respectarea
prevederilor Acordului cu privire la transporturile internaţionale de produse perisabile şi cu privire
la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi (ATP), adoptat
la Geneva la 1 septembrie 1970, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr.
75/1998, aprobată prin Legea nr. 2/1999;
9. efectuarea transportului rutier de mărfuri cu depăşirea cu până la 20% a masei totale
maxime autorizate pentru vehiculele cu o încărcătură utilă admisibilă care depăşeşte 12 tone sau
cu până la 25% a masei totale maxime autorizate pentru vehicule cu o încărcătură utilă admisibilă
care nu depăşeşte 12 tone;
10. nerespectarea de către conducătorul auto a prevederilor licenţei de traseu, ale graficului
de circulaţie şi/sau ale autorizaţiei de transport internaţional;
11. sancţionarea de 3 ori în ultimele 12 luni a aceluiaşi conducător auto angajat al
operatorului de transport rutier pentru nerespectarea obligaţiei de a emite bilete/legitimaţii de
călătorie sau emiterea de bilete/legitimaţii de călătorie necorespunzătoare tarifelor aferente
distanţei parcurse de persoanele transportate;
12. nerespectarea de către operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier
în cont propriu a obligaţiei de comunicare către autoritatea emitentă a licenţei de transport/licenţei
comunitare a oricăror modificări intervenite privind managerul de transport şi/sau a termenului
prevăzut la art. 12 alin. (2) şi la art. 22 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011, după caz;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică conducătorului auto
român sau străin, după caz
13. transportarea persoanelor care nu deţin asupra lor bilet de transport valabil/legitimaţie
de călătorie valabilă, în cazul efectuării transportului rutier contra cost de persoane prin servicii
regulate, sau transportarea unor persoane care nu sunt menţionate în documentul de transport, în
cazul efectuării transportului rutier naţional contra cost de persoane prin servicii ocazionale, ori
transportarea persoanelor care nu deţin asupra lor legitimaţii eliberate de beneficiarul transportului,
în cazul efectuării transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate speciale;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de
transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau
străin/străine, după caz
14. efectuarea de transport rutier de mărfuri şi/sau de persoane cu alte vehicule decât cele
destinate prin construcţie categoriei, respectiv tipului de transport;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică:şcolii de conducători
auto
sau
instructorului auto autorizat
15. efectuarea de către şcolile de conducători auto sau de către instructorii auto autorizaţi
a pregătirii persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere fără respectarea programei
de învăţământ şi a planului de învăţământ aprobate conform reglementărilor în vigoare;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică şcolii de conducători
auto
16. nerespectarea de către şcolile de conducători auto a prevederilor în vigoare privind
înscrierea cursanţilor, păstrarea la sediu a evidenţei cursanţilor şi a documentelor acestora,
Pagina 718 din 759
păstrarea la sediu a documentelor personalului care asigură pregătirea teoretică şi practică
a cursanţilor
17. utilizarea de către şcolile de conducători auto, în cadrul procesului de pregătire teoretică
şi practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, a personalului care nu
îndeplineşte condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică instructorului auto
autorizat
18. efectuarea de către instructorii auto autorizaţi a pregătirii practice a persoanelor în vederea
obţinerii permisului de conducere fără a deţine la bordul vehiculului, pe toată durata efectuării
pregătirii, unul sau mai multe documente prevăzute de legislaţia în vigoare;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de
transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau
străin/străine, după caz
19. nerespectarea de către un operator de transport rutier român a prevederilor art. 25 alin.
(1)-
(3) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011;
20. nerespectarea de către un operator de transport rutier român a prevederilor art. 38 din
Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011;
21. nerespectarea de către un operator de transport rutier român a prevederilor art. 46 din
Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011;
22. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a prevederilor
art. 49 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului
economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier
23. nerespectarea de către un operator economic care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier a prevederilor art. 54 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011;
24. angajarea sau menţinerea în funcţie de către operatorul de transport
rutier/întreprinderea de
transport rutier în cont propriu/operatorul economic care desfăşoară activităţi conexe transportului
rutier a persoanelor cu funcţii care concură la siguranţa rutieră cu nerespectarea prevederilor art.
59 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de
transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau
străin/străine, după caz
25. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a prevederilor art. 77 din Ordonanţa
Guvernului nr. 27/2011;
26. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a planifica efectuarea transporturilor rutiere şi de a întocmi
programul de executare a acestora, astfel încât conducătorul auto să poată respecta prevederile
legale în vigoare privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă, respectiv
persoanele care efectuează activităţi mobile de transport rutier să poată respecta prevederile legale
în vigoare privind timpul de muncă;
27. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier, după caz, a obligaţiei de a efectua transport rutier de persoane numai în limita
numărului de locuri înscris în certificatul de înmatriculare sau, în cazul autovehiculelor clasificate
pe stele sau categorii, în limita numărului de locuri pe scaune înscris în certificatul de clasificare;
28. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a regulilor şi procedurilor ce trebuie urmate în cazul efectuării transporturilor
rutiere de mărfuri cu mase şi/sau dimensiuni care depăşesc masele şi/sau dimensiunile maxime
admise/autorizate;
29. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport
rutier a obligaţiei de a efectua transportul rutier de mărfuri asigurând un sistem de fixare a
încărcăturii conform reglementărilor în vigoare;

Pagina 719 din 759

 30. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a se asigura în prealabil că vehiculul rutier cu care se efectuează
transportul rutier de mărfuri respectă următoarele condiţii:
30.1. uşile laterale sau/şi uşile din spatele vehiculului rutier pentru încărcarea/descărcarea
mărfurilor, obloanele, rampa escamotabilă, prelatele, roata de rezervă, precum şi celelalte
echipamente specifice vehiculului respectiv sunt bine fixate;
30.2. încărcătura nu trebuie să împiedice conducerea vehiculului în condiţii de siguranţă;
30.3. centrul de greutate al încărcăturii să fie cât mai aproape de centrul vehiculului rutier;
31. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a efectua transportul rutier de mărfuri numai după ce s-a asigurat că
ambalajul mărfurilor este destul de rezistent pentru siguranţa transportului;
32. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a se asigura că elementele de fixare a mărfurilor respectă
următoarele condiţii:
32.1. îndeplinesc corect funcţiile pentru care au fost construite;
32.2. sunt adaptate pentru fixarea mărfii respective;
32.3. nu prezintă noduri şi/sau elemente deteriorate, uzate, slăbite;
32.4. sunt conforme cu standardele europene şi/sau internaţionale în vigoare în domeniu;
33. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de
a deţine la sediul menţionat în certificatul de transport rutier în cont propriu unul sau mai multe
documente dintre următoarele:
33.1. cărţile de identitate ale vehiculelor, în original pentru cele deţinute în proprietate,
respectiv în copie pentru cele deţinute cu orice alt titlu;
33.2. documentele doveditoare din care să rezulte că deţine vehicule cu orice alt titlu, în
original;
33.3. avizele medicale şi psihologice valabile pentru persoana care conduce permanent şi efectiv
activitatea de transport rutier şi pentru conducătorii auto angajaţi;
33.4. toate documentele din care reiese menţinerea condiţiilor iniţiale care au stat la baza
eliberării certificatului de transport în cont propriu;
33.5. formularul de expediţie/transport şi formularul pentru aprobarea transportului, în
cazul transportului de deşeuri, pentru anul în curs şi anul precedent;
33.6. documentele doveditoare din care să rezulte angajarea în condiţii legale a persoanelor
cu funcţii care concură la siguranţa circulaţiei;
33.7. tichetele de cântar prevăzute la transportul mărfurilor divizibile, pentru anul în curs
şi
anul precedent;
33.8. atestatul de conducător auto prevăzut la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009
sau o copie a acestuia, după caz;
34. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a efectua transport rutier de mărfuri ori de persoane pe drumurile
publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei numai dacă autovehiculele sunt dotate cu anvelope
de iarnă pe roţile axei/axelor de tracţiune ori au montate pe aceste roţi lanţuri sau alte echipamente
antiderapante omologate;
35. efectuarea transportului rutier de mărfuri sau de persoane pe drumurile publice care nu
sunt acoperite cu zăpadă, gheaţă ori polei cu vehicule care au montate pe roţi lanţuri sau alte
echipamente antiderapante omologate;
36. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a depune la
Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., în termen de 10 zile, un număr de copii conforme ale licenţei
de transport/licenţei comunitare egal cu numărul autovehiculelor pentru care condiţia de capacitate
financiară nu mai este îndeplinită;
37. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a utiliza pe durata
efectuării transportului rutier de persoane placa de traseu, cu nominalizarea operatorului de
transport rutier, a traseului şi a tipului de transport;
38. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a asigura afişarea la
Pagina 720 din 759
sediu şi în interiorul vehiculului a traseului serviciului, a staţiilor, a orarului şi a tarifului de
transport pe bază de legitimaţie de călătorie, conform distanţelor corespunzătoare staţiilor
prevăzute în graficul de circulaţie aferent licenţei de traseu, astfel încât aceste informaţii să fie
disponibile tuturor utilizatorilor;
39. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a admite la transport
persoanele care beneficiază, potrivit legii, de facilităţi la transportul rutier contra cost de
persoane şi/sau de a transporta, în baza biletului/tichetului/ cuponului special de călătorie acordat
ca facilitate la transportul rutier, completat anterior efectuării transportului, numai acele persoane
care beneficiază de facilităţi la transport potrivit legii;
40. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a asigura gratuit
readucerea persoanelor transportate la punctul de plecare, în cazul în care călătoria nu se poate
realiza până la destinaţie din vina operatorului de transport rutier;
41. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a asigura preluarea
persoanelor transportate din vehiculele rămase imobilizate pe traseu, în termen de maximum 3 ore
în judeţ, 5 ore în ţară şi 16 ore în cazul transporturilor rutiere în trafic internaţional;
42. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a asigura vânzarea
biletelor de călătorie la capetele traseului sau în vehicul, inclusiv cu anticipaţie;
43. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a anunţa anticipat
cursele care nu pot fi executate din cauză de forţă majoră sau din alte cauze, la capetele traseului
şi, în limita posibilităţilor, şi pe traseu;
44. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a încheia contracte
de acces în autogară, în conformitate cu graficele de circulaţie aferente licenţelor de traseu;
45. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a comunica la
Autoritatea Rutieră Română - A.R.R., în fiecare zi de vineri, situaţia persoanelor cu facilităţi la
transportul rutier, potrivit legii, transportate în săptămâna precedentă, în formatul solicitat de
aceasta;
46. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a efectua
traseul/cursa pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile de la data depunerii la Autoritatea Rutieră
Română - A.R.R. sau la Direcţia generală reglementări în transporturi a cererii de renunţare la
licenţa de traseu respectivă;
47. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a efectua traseul sau
cursa pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile, în cazul transporturilor interjudeţene, şi de cel puţin
60 de zile, în cazul transporturilor judeţene, de la data primirii de la Autoritatea Rutieră Română -
A.R.R. a înştiinţării privind retragerea licenţei de traseu;
48. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a asigura bilete de
călătorie în cel puţin două limbi - limba română şi o limbă de circulaţie internaţională, în cazul
efectuării transportului rutier internaţional contra cost de persoane;
49. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a nu utiliza staţiile
publice în cazul efectuării transportului rutier interjudeţean de persoane prin servicii regulate
speciale; staţiile utilizate pentru urcarea/coborârea persoanelor transportate trebuie să asigure
condiţii minime de siguranţă pentru acestea;
50. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a prelua la transport
numai persoanele nominalizate şi care deţin legitimaţii de serviciu valabile, eliberate de
beneficiarul transportului, în cazul efectuării transportului rutier contra cost de persoane prin
servicii regulate speciale;
51. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a efectua transportul
rutier naţional contra cost de persoane prin servicii regulate numai cu autobuze dotate cu aparat de
marcat electronic fiscal şi cititor de carduri cu posibilitatea de transmitere on-line a datelor,
conform reglementărilor în vigoare;
52. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a transmite
semestrial Direcţiei generale reglementări în transporturi raportul efectuării curselor aferente
serviciilor regulate de transport rutier internaţional contra cost de persoane;

Pagina 721 din 759

 53. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a transmite
semestrial Autorităţii Rutiere Române - A.R.R. raportările privind operaţiunile de cabotaj
prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 ;
54. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a afişa, la sediu şi
în interiorul vehiculului, traseul serviciului, staţiile, orarul, tarifele şi condiţiile de transport, astfel
încât aceste informaţii să fie disponibile tuturor utilizatorilor;
55. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a asigura
desfăşurarea serviciului la nivelul de calitate, continuitate, regularitate şi capacitate conform
autorizaţiei de transport internaţional/licenţei de traseu, în cazul efectuării transportului rutier
contra cost de persoane prin servicii regulate;
56. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a deţine la sediul
social
unul sau mai multe documente dintre următoarele, după caz:
56.1. cărţile de identitate ale vehiculelor, în original pentru cele deţinute în proprietate,
respectiv în copie pentru cele deţinute cu orice alt titlu;
56.2. documentele doveditoare din care să rezulte că deţine vehicule cu orice alt titlu, în
original;
56.3. avizele medicale şi psihologice valabile pentru persoanele cu funcţii care concură la
siguranţa circulaţiei;
56.4. toate documentele din care reiese menţinerea condiţiilor de acces la ocupaţia de
operator
de transport rutier şi la piaţa transporturilor rutiere;
56.5. formularul de expediţie/transport şi formularul pentru aprobarea transportului, în
cazul transportului de deşeuri, pentru anul în curs şi anul precedent;
56.6. documentele doveditoare din care să rezulte angajarea în condiţii legale a persoanelor
cu funcţii care concură la siguranţa circulaţiei;
56.7. tichetele de cântar prevăzute la transportul mărfurilor divizibile, pentru anul în curs
şi anul precedent, precum şi autorizaţiile speciale de transport privind transportul mărfurilor
indivizibile cu depăşirea maselor şi/sau dimensiunilor maxime admise;
56.8. scrisorile de transport (C.M.R.), pentru anul în curs şi anul precedent;
56.9. documentul de control INTERBUS, în original, reîntregit dacă a fost folosit în
totalitate, şi foile de parcurs pentru documentul de control INTERBUS aflat în exploatare, pentru
anul în curs şi anul precedent;
56.10. documentul de control prevăzut de acordurile bilaterale pentru transportul rutier
public de persoane prin servicii ocazionale, în cazul statelor nesemnatare ale Acordului
INTERBUS, pentru anul în curs şi anul precedent;
56.11. documentul de control, în original, reîntregit dacă a fost folosit în totalitate, şi foile
de parcurs pentru documentul de control aflat în exploatare, în cazul transportului de persoane prin
servicii ocazionale în trafic naţional şi internaţional, pentru anul în curs şi anul precedent;
56.12. asigurarea pentru persoanele transportate şi bagajele acestora pentru riscuri de
accidente care cad în sarcina operatorului de transport rutier;
56.13. documentele privind întreţinerea vehiculelor pentru o perioadă de 18 luni, care să
conţină minimum informaţiile privind: informări legate de sesizările conducătorilor auto privind
starea tehnică a vehiculului, rezoluţii ale managerului de transport, modalitatea de soluţionare şi
documente justificative, după caz;
56.14. atestatul de conducător auto prevăzut la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009
sau o copie a acestuia, după caz;
56.15. copia autorizaţiei de transport internaţional, în cazul prevăzut la art. 6 alin. (1) teza
a
doua din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 ;
57. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a asigura existenţa
la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor
documente dintre următoarele, după caz:
57.1. copia conformă a licenţei de transport/licenţei comunitare;
Pagina 722 din 759
 57.2. legitimaţia de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este
angajat al operatorului de transport;
57.3. contractul de leasing sau de închiriere, după caz, în original ori copie conformă cu
originalul, în cazul în care vehiculul rutier este deţinut cu contract de leasing sau de închiriere;
57.4. asigurarea pentru persoanele transportate şi bagajele acestora pentru riscuri de
accidente
care cad în sarcina operatorului de transport rutier, în copie;
57.5. certificatul de competenţă profesională al conducătorului auto, valabil pentru tipul de
transport efectuat;
57.6. documentul de transport, conform tipului de transport rutier efectuat, precum şi
autorizaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul transporturilor rutiere;
57.7. atestatul de conducător auto prevăzut la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009
, după caz;
57.8. documentele din care să rezulte apartenenţa pasagerilor la categoria pentru care este
autorizat/licenţiat serviciul de transport de persoane prin servicii regulate speciale;
57.9. documentele prevăzute la art. 6 alin. (6) teza a doua din Regulamentul (CE) nr.
1.073/2009 ;
57.10. foaia de parcurs, în cazul efectuării serviciilor ocazionale prevăzute la art. 12 alin.
(1) din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 şi/sau a operaţiunilor de cabotaj prevăzute la art. 17
alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 ;
57.11. contractul încheiat între operatorul de transport rutier şi organizatorul transportului
sau
o copie conformă a acestuia, în cazul prevăzut la art. 17 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr.
1.073/2009 ;
57.12. documentele care să conţină elementele prevăzute la art. 8 alin. (3) din
Regulamentul
(CE) nr. 1.072/2009 , în cazul efectuării unei operaţiuni de cabotaj;
58. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a desfăşura
operaţiuni
de transport rutier contra cost de mărfuri periculoase numai dacă:
58.1. desemnează un consilier de siguranţă pentru transportul mărfurilor periculoase;
58.2. respectă obligaţiile care îi revin conform prevederilor cap. 1.4 din anexa A la Acordul
european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, cu modificările
şi completările ulterioare;
59. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a asigura instruirea
conducătorilor auto cu privire la obligaţiile ce le revin acestora;
60. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a comunica, prin
mijloace corespunzătoare de publicitate, utilizatorilor serviciului regulat pe care îl efectuează în
baza unei autorizaţii/licenţe de traseu renunţarea la efectuarea serviciului, cu cel puţin 30 de zile
înainte de data renunţării;
61. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcuţe din care să rezulte
masele şi dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului
economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier
62. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului
rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a monta la peroane afişaje care să conţină
informaţii privind traseele şi orele de plecare/sosire a curselor;
63. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a repartiza cursele pe
peroane astfel încât să se asigure un interval de cel puţin 15 minute între două plecări consecutive
de la acelaşi peron;
Pagina 723 din 759
 64. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a întocmi programul
autogării în funcţie de orele de plecare şi de sosire a curselor; autogara se va deschide cu minimum
30 de minute înainte de plecarea/sosirea primei curse şi se va închide după minimum 30 de minute
de la sosirea/plecarea ultimei curse;
65. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a primi şi de a înregistra
toate cererile operatorilor de transport rutier care solicită accesul în autogară, cereri la care se va
răspunde
afirmativ sau negativ, cu motivarea refuzului, în scris, în termen de 20 de zile de la data primirii
cererii;
66. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a încheia contracte de acces
în autogară cu operatorii de transport rutier deţinători de licenţă de traseu, în conformitate cu
graficele de circulaţie aprobate, fără a depăşi perioada de valabilitate a programului de transport şi
fără a depăşi capacitatea autogării;
67. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a aplica, la încheierea
contractelor cu operatorii de transport rutier, tarife egale pentru aceleaşi servicii;
68. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a transmite on-line
I.S.C.T.R., în formatul solicitat de acesta, efectuarea curselor şi traseelor, pe fiecare operator de
transport
deţinător de licenţă de traseu cu care aceştia au încheiat contract;
69. lipsa de la sediul autogării a contractelor pentru accesul vehiculelor operatorilor de
transport rutier la serviciile acesteia;
70. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi de intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost - a
obligaţiei de a deţine la sediul social un registru de evidenţă a activităţilor de intermediere a
operaţiunilor de transport rutier contra cost desfăşurate şi/sau documentele privind activităţile de
intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost desfăşurate, pentru anul în curs şi anul
precedent;
71. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi de intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost - a
obligaţiei de a desfăşura activităţi de intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost
numai cu operatori de transport rutier licenţiaţi;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică conducătorului auto
român sau străin, după caz
72. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a transporta persoane doar în
limita numărului de locuri pe scaune înscris în certificatul de înmatriculare sau, în cazul
autovehiculelor clasificate pe stele sau categorii, în limita numărului de locuri pe scaune înscris în
certificatul de clasificare;
73. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a opri în toate staţiile
prevăzute în graficul de circulaţie aferent licenţei de traseu, respectiv de a nu opri, pentru urcarea
sau coborârea persoanelor transportate, în alte locuri decât cele prevăzute în graficul de
circulaţie;
74. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a informa persoanele
transportate cu privire la obligativitatea purtării centurii de siguranţă pe timpul deplasării
vehiculelor;

Pagina 724 din 759

 75. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a regulilor privind încărcarea, repartizarea
încărcăturii, asigurarea şi fixarea mărfurilor transportate;
76. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a transporta numai persoanele
nominalizate în documentul de control;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de
transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau
străin/străine, după caz
77. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de
a asigura existenţa la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier în cont propriu a unuia
sau mai multor documente dintre următoarele:
77.1. copia conformă a certificatului de transport în cont propriu, precum şi documentele
prin
care se dovedeşte faptul că transportul efectuat este în cont propriu;
77.2. legitimaţia de serviciu valabilă a conducătorului auto, din care să reiasă că este
angajat al
întreprinderii;
77.3. contractul de leasing sau de închiriere, după caz, în original ori copie conformă cu
originalul, în cazul în care vehiculul rutier este deţinut cu contract de leasing sau de închiriere;
77.4. asigurarea pentru persoanele transportate şi bagajele acestora pentru riscuri de
accidente
care cad în sarcina operatorului de transport rutier, în copie;
77.5. certificatul de competenţă profesională al conducătorului auto, valabil pentru tipul de
transport efectuat;
77.6. documentul de transport;
77.7. atestatul de conducător auto prevăzut la art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică centrului de pregătire
şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere
78. nerespectarea de către centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului de
specialitate din domeniul transporturilor rutiere, în procesul de pregătire, a programelor de
pregătire corespunzătoare cursurilor pentru care au fost autorizate;
79. nerespectarea de către centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului de
specialitate din domeniul transporturilor rutiere a obligaţiei de a comunica Direcţiei generale
reglementări în transporturi şi I.S.C.T.R. pierderea, sustragerea sau deteriorarea autorizaţiei;
80. nerespectarea de către centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului de
specialitate din domeniul transporturilor rutiere a obligaţiilor ce le revin, potrivit reglementărilor
în vigoare, privind înscrierea cursanţilor şi păstrarea la sediu a tuturor documentelor aferente
pregătirii acestora;
81. nerespectarea de către centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului de
specialitate din domeniul transporturilor rutiere a obligaţiei de a asigura lectorii/formatorii necesari
desfăşurării cursurilor, conform programei de pregătire;
82. nerespectarea de către centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului de
specialitate din domeniul transporturilor rutiere a obligaţiei de a informa Direcţia generală
reglementări în transporturi cu privire la orice modificare a datelor prezentate în dosarul de
autorizare;
Sancționare cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică:
şcolii de conducători auto
sau
instructorului auto autorizat
83. nerespectarea de către şcolile de conducători auto sau de către instructorii auto
autorizaţi a obligaţiei de a informa autoritatea emitentă
4. Sancțiuni pentru încălcări minore

Pagina 725 din 759

 Următoarele fapte reprezintă încălcări minore ale prevederilor Regulamentului (CE) nr.
1.071/2009 , ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 , ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009
şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011:
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică operatorului de
transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau
străin/străine, după caz
1. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de comunicare prevăzute
la
art. 10 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 1.073/2009 ;
2. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a termenului de maximum 15 zile
pentru comunicarea către autoritatea emitentă a pierderii, deteriorării sau sustragerii licenţei de
transport/licenţei comunitare/licenţei de traseu/copiei conforme a licenţei de transport/copiei
conforme a licenţei comunitare;
3. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a termenului de
maximum 15 zile pentru comunicarea către autoritatea emitentă a pierderii, deteriorării sau
sustragerii certificatului de transport în cont propriu/copiei conforme a certificatului de transport
în cont propriu;
4. completarea necorespunzătoare de către operatorul de transport rutier a
comenzii/contractului cu beneficiarul, în cazul efectuării transportului rutier contra cost de
persoane prin servicii ocazionale;
5. necompletarea sau completarea necorespunzătoare a foii de parcurs de către operatorul de
transport rutier, în cazul efectuării transportului rutier contra cost de persoane prin servicii
ocazionale;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică conducătorului auto
român sau străin, după caz
6. îmbarcarea/debarcarea persoanelor în alte puncte decât cele menţionate în
comandă/contractul cu beneficiarul, în cazul efectuării transportului contra cost de persoane prin
servicii ocazionale;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică operatorului de
transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau
străin/străine, după caz
7. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de
transport rutier a obligaţiei de a asigura informarea persoanelor transportate cu privire la
obligativitatea purtării centurii de siguranţă pe timpul deplasării vehiculelor, în unul dintre
următoarele moduri:
7.1. de către conducătorul auto;
7.2. de către conducătorul grupului sau de către o persoană desemnată oficial în calitate de
conducător al grupului;
7.3. prin mijloace audiovizuale;
7.4. prin afişarea în loc vizibil la fiecare scaun a unor semne şi/sau pictograme;
8. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a
transmite Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., prin completarea unui formular, în formatul
electronic disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situaţia conducătorilor auto angajaţi,
în termen de cel mult 15 zile de la apariţia modificării;
9. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a
anunţa pierderea, sustragerea sau deteriorarea certificatului de transport în cont propriu şi/sau a
copiei conforme a acestuia Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., în termen de maximum 15 zile
de la data constatării pierderii, sustragerii sau deteriorării;
10. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de
a publica pierderea sau sustragerea certificatului de transport în cont propriu şi/sau a copiei
conforme a acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a;
11. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de
a notifica, în scris, schimbarea sediului social, în termen de 28 de zile, Autorităţii Rutiere Române
- A.R.R.;
Pagina 726 din 759
 12. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de
a depune certificatul de transport în cont propriu şi copiile conforme ale acestuia la Autoritatea
Rutieră Română - A.R.R., în cazul schimbării sediului social;
13. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a anunţa pierderea,
sustragerea sau deteriorarea licenţei de transport/licenţei comunitare şi/sau a copiei conforme a
acesteia Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., în termen de maximum 15 zile de la data constatării
pierderii, sustragerii sau deteriorării;
14. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a publica pierderea
sau sustragerea licenţei de transport/licenţei comunitare şi/sau a copiei conforme a acesteia,
precum şi a licenţei de traseu în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a;
15. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a notifica, în scris,
schimbarea sediului social, în termen de 28 de zile, Autorităţii Rutiere Române - A.R.R.;
16. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a depune licenţa de
transport/licenţa comunitară şi copiile conforme ale acesteia la Autoritatea Rutieră Română -
A.R.R., în cazul schimbării sediului social;
17. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a transmite
Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., anterior efectuării transportului rutier, prin completarea unui
formular, în formatul electronic disponibil pe pagina de internet a acesteia, datele solicitate
referitoare la transportul rutier contra cost de persoane prin servicii ocazionale;
18. nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligaţiei de a transmite
Autorităţii Rutiere Române - A.R.R., prin completarea unui formular, în formatul electronic
disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situaţia conducătorilor auto angajaţi, în termen
de cel mult 15 zile de la apariţia modificării;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică conducătorului auto
român sau străin, după caz
19. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a cunoaşte măsurile ce trebuie
luate în caz de accident/incident rutier în ceea ce priveşte asigurarea vehiculului, protecţia
personală şi a celorlalţi participanţi la trafic, protecţia mediului, protecţia bunurilor;
20. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a prelua mărfuri sau colete
doar în limita spaţiilor disponibile, în cazul efectuării transportului rutier de persoane;
21. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport
rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligaţiei de a asigura urcarea şi coborârea
bagajelor în/din portbagajul vehiculului;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică operatorului economic
care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier
22. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a remedia deficienţele
semnalate de publicul călător şi constatate de I.S.C.T.R., în termenul stabilit de aceasta;
23. nerespectarea de către operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe
transportului
rutier - activităţi desfăşurate de autogări - a obligaţiei de a afişa la fiecare casă de bilete şi
abonamente orarul de funcţionare;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică operatorului de transport
rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române sau străin/străine, după
caz
24. nerespectarea de către operatorul de transport rutier/întreprinderea de transport rutier
în cont propriu/operatorul economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier a
prevederilor art. 60 din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică:
operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu
român/române sau străin/străine, după caz

Pagina 727 din 759

 sau
operatorului economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier
25. prezentarea la control de către întreprindere/operatorul de transport rutier, operatorii de
activităţi conexe sau de către conducătorii auto a documentelor emise de către autoritatea
competentă plastifiate ori în copie sau în oricare altă formă/alte condiţii decât cele în care au fost
eliberate;
26. nerespectarea de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu/operatorul de transport
rutier a obligaţiei de a asigura parcarea vehiculelor rutiere deţinute numai în locuri special
amenajate;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică centrului de pregătire
şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere
27. nerespectarea de către centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului de
specialitate din domeniul transporturilor rutiere a obligaţiei de a utiliza spaţiile destinate activităţii
de pregătire şi perfecţionare exclusiv în scopul pentru care au fost autorizate;
28. nerespectarea de către centrele de pregătire şi perfecţionare a personalului de
specialitate din domeniul transporturilor rutiere a obligaţiei de a publica pierderea sau sustragerea
autorizaţiei în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică şcolii de conducători
auto
29. nerespectarea de către şcolile de conducători auto a obligaţiei de a publica pierderea
sau sustragerea autorizaţiei în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică conducătorului auto
român sau străin, după caz
30. nerespectarea de către conducătorii auto angajaţi ai operatorului de transport rutier a
obligaţiei de a emite bilete/legitimaţii de călătorie sau emiterea de bilete/legitimaţii de călătorie
necorespunzătoare tarifelor aferente distanţei parcurse de persoanele transportate;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică:
şcolii de conducători auto
sau
instructorului auto autorizat
31. nerespectarea de către şcolile de conducători auto sau instructorii auto autorizaţi a
obligaţiei de a desfăşura activitatea numai în spaţiile care au fost autorizate în acest sens;
Sancționare cu amendă de la 250 lei la 1.000 lei, care se aplică instructorului auto
autorizat
32. nerespectarea de către instructorii auto autorizaţi a obligaţiei de a depune în momentul
finalizării pregătirii practice a cursantului, la şcoala de conducători auto cu care are încheiat
contract de prestări de servicii, copii ale foilor zilnice de parcurs aferente vehiculului cu care
respectivul cursant a efectuat pregătirea practică.
Sancțiunile suplimentare sunt stabilite în Hotărîrea nr. 69 din 1 februarie 2012.

Pagina 728 din 759

Anexa 5.

Pagina 729 din 759

Pagina 730 din 759
Pagina 731 din 759
Pagina 732 din 759
 Anexa 3.I.

I. Procentul IMM-urilor (10-249 de angajați) care vând online, evoluție în perioada

2012-2016
Diferența 2016-2012
2012 2013 2014 2015 2016
(puncte procentuale)
Croația 23 N/A N/A 19 18 -5
Luxemburg 14 15 7 6 9 -5
Olanda 17 13 13 17 16 -1
Slovacia 12 17 11 12 11 -1
Slovenia 13 10 14 15 13 0
Suedia 26 23 24 26 26 0
Belgia 22 20 22 24 23 1
Bulgaria 4 5 6 6 5 1
Danemarca 26 26 26 25 27 1
Letonia 7 7 7 8 8 1
Finlanda 16 15 14 15 17 1
Cehia 24 25 26 23 26 2
Polonia 8 8 9 10 10 2
România 5 9 7 7 7 2
Marea Britanie 17 18 19 20 19 2
Grecia 7 8 9 6 10 3
Italia 4 5 5 7 7 3
Lituania 15 20 18 18 18 3
Ungaria 9 10 10 10 12 3
UE-28 13 14 15 16 17 4
Estonia 11 10 12 12 15 4
Malta 14 10 16 16 18 4
Portugalia 14 13 14 19 18 4
Germania 21 22 22 24 26 5
Franța 11 11 11 16 16 5
Cipru 7 7 10 10 12 5
Austria 10 12 12 14 15 5
Spania 13 12 16 16 19 6
Irlanda 23 22 26 32 30 7
Sursa: Eurostat și prelucrările autorului

Pagina 733 din 759

 Anexa 3.II
II. Procentul întreprinderilor mari (250 de angajați și peste) care vând online, evoluție
în perioada 2012-2016
Diferența 2016-2012
2012 2013 2014 2015 2016
(puncte procentuale)
Olanda 38 24 22 28 27 -11
Luxemburg 23 29 14 10 16 -7
Malta 30 19 27 27 28 -2
Danemarca 54 53 51 53 53 -1
Suedia 52 50 50 52 51 -1
Marea Britanie 42 42 43 43 42 0
Italia 20 16 18 20 21 1
Germanie 42 45 41 47 44 2
UE-28 35 35 35 38 38 3
Franța 37 37 37 40 41 4
Austria 38 36 40 41 42 4
Polonia 28 29 30 31 32 4
Estonia 26 28 28 26 31 5
Spania 31 30 33 35 36 5
Croația 30 N/A N/A 34 35 5
Letonia 13 14 18 22 18 5
România 10 13 14 16 15 5
Cehia 42 42 43 45 48 6
Finlanda 44 41 43 49 50 6
Bulgaria 6 8 8 11 13 7
Grecia 13 15 15 14 20 7
Lituania 19 23 26 25 26 7
Ungaria 24 25 27 29 31 7
Slovenia 38 37 36 40 45 7
Cipru 20 25 33 27 29 9
Portugalia 34 35 39 40 43 9
Slovacia 25 32 26 32 34 9
Belgia 45 46 48 51 55 10
Irlanda 38 43 50 53 52 14
Sursa: Eurostat și prelucrările autorului

Pagina 734 din 759

 Anexa 3. Chestionarul

I. Chestionar adresat IMM-urilor cu scopul de a investiga atitudinea față de comerțul

electronic

1. Care este numărul aproximativ de angajați ai fimei dvs.?

__________
2. Care este cu aproximație cifra de afaceri a firmei dvs.?
__________
3. Care este principalul domeniu de activitate al firmei?
__________
4. De câți ani există firma?
__________
5. De câți ani derulați activități de e-commerce?
__________
6. Ce v-a determinat să demarați activitatea de e-commerce (EC)?
Nr. Dezacord Dezacord Acord Acord
Criteriu Neutru
crt. total parțial parțial total
1 Natura activităților firmei 1 2 3 4 5
2 EC furnizează noi oportunități 1 2 3 4 5
EC permite realizarea mai rapidă a
3 1 2 3 4 5
unor activități specifice
EC contribuie la creșterea
4 1 2 3 4 5
productivității
EC permite economisirea de timp în
5 1 2 3 4 5
căutarea de noi resurse
EC crește performanța la locul de
6 1 2 3 4 5
muncă
EC ne permite achiziția de bunuri și
7 1 2 3 4 5
servicii pentru derularea afacerii
EC ne permite să aflăm mai multe
8 1 2 3 4 5
despre concurenții noștri
EC permite o mai bună publicitate și
9 1 2 3 4 5
marketing
EC furnizează informații în timp util
10 1 2 3 4 5
pentru luarea deciziilor
EC îmbunătățește imaginea
11 1 2 3 4 5
companiei
12 EC crește rentabilitatea afacerii 1 2 3 4 5
EC oferă acces mai ușor la piețele
13 1 2 3 4 5
din afara României
14 EC permite fidelizarea clienților 1 2 3 4 5
Presiuni din partea partenerilor de
15 1 2 3 4 5
afaceri
16 Presiuni din partea clienților 1 2 3 4 5
17 Presiunea concurenței 1 2 3 4 5

7. Care considerați că sunt principalele beneficii ale EC în firma dvs. la momentul actual?
Nr. Dezacord Dezacord Acord Acord
Criteriu Neutru
crt. total parțial parțial total
1 Creșterea productivității companiei 1 2 3 4 5
2 Creșterea vânzărilor 1 2 3 4 5
3 Extinderea pieței 1 2 3 4 5

Pagina 735 din 759

 Reducerea costurilor de publicitate și
4 1 2 3 4 5
de promovare
Creșterea loialității și a retenției
5 1 2 3 4 5
clienților
Costuri reduse prin preluarea
6 1 2 3 4 5
electronică a comenzilor
7 Capacitate de livrare mai rapidă 1 2 3 4 5
Reducerea costurilor în comunicarea
8 1 2 3 4 5
cu furnizorii și clienții
Compania este mai puternic integrată
9 1 2 3 4 5
în lanțul de valoare al partenerilor
Bunurile și serviciile noastre sunt mai
10 1 2 3 4 5
adaptate cerințelor clienților
Avem posibilitatea de a coopera cu
11 clienții și furnizorii prin modalități 1 2 3 4 5
noi, inovatoare
Stimulează implicarea în activități de
12 1 2 3 4 5
export/import

8. Care sunt principalele bariere cu care v-ați confruntat în momentul adoptării EC?
Nr. Dezacord Dezacord Acord Acord
Criteriu Neutru
crt. total parțial parțial total
Costul ridicat al infrastructurii de tehnologie
1 1 2 3 4 5
EC
Lipsa de personal specializat în IT la nivelul
2 1 2 3 4 5
firmei
Costurile ridicate de întreținere și dezvoltare a
3 1 2 3 4 5
aplicației de EC
Costurile și timpul necesare pentru formarea
4 1 2 3 4 5
angajaților în vederea aplicației EC
Lipsa de compatibilitate a EC cu valorile și
5 1 2 3 4 5
cultura firmei
Lipsa de compatibilitate a EC cu
6 1 2 3 4 5
produsele/serviciile pe care le oferim
7 Lipsa de compatibilitate a EC cu clienții noștri 1 2 3 4 5
8 Aspecte legislative 1 2 3 4 5
9 Gradul ridicat de complexitate al aplicației IT 1 2 3 4 5
Lipsa de relevanță a EC pentru afacerea
10 1 2 3 4 5
desfășurată
11 Teama de fraudă și neplată 1 2 3 4 5
12 Probleme în utilizarea unei alte limbi 1 2 3 4 5

9. Care considerați că sunt principalele impedimente în desfășurarea activității de e-

commerce în România?
Nr. Dezacord Dezacord Acord Acord
Criteriu Neutru
crt. total parțial parțial total
1 Reticența consumatorilor față de utilizarea EC 1 2 3 4 5
2 Competențe digitale reduse ale clienților 1 2 3 4 5
3 Competențe digitale reduse ale angajaților 1 2 3 4 5
Acoperire redusă de Internet la nivelul
4 1 2 3 4 5
gospodăriilor
Infrastructură de telecomunicații de calitate
5 1 2 3 4 5
scăzută
6 Infrastructură de transport de calitate scăzută 1 2 3 4 5
7 Lipsa de sprijin din partea statului 1 2 3 4 5
8 Acces dificil la finanțare 1 2 3 4 5

Pagina 736 din 759

 Utilizarea redusă a cardului ca instrument de
9 1 2 3 4 5
plată
10 Frecvență redusă a utilizării Internetului 1 2 3 4 5
11 Cheltuieli scăzute pentru cercetare-dezvoltare 1 2 3 4 5
Grad scăzut de absorbție a tehnologiei la
12 1 2 3 4 5
nivelul firmei
13 Disponibilitate redusă a noilor tehnologii 1 2 3 4 5

Pagina 737 din 759

 Anexa 3. III
III. Procentul gospodăriilor cu acces la Internet, evoluție în perioada 2012-2016
Diferenta 2016-2012
2012 2013 2014 2015 2016
(puncte procentuale)
România 54 58 61 68 72 18
Cehia 65 73 78 79 82 17
Italia 63 69 73 75 79 16
Grecia 54 56 66 68 69 15
Spania 67 70 74 79 82 15
Bulgaria 51 54 57 59 64 13
Portugalia 61 62 65 70 74 13
Estonia 74 79 83 88 86 12
Cipru 62 65 69 71 74 12
Lituania 60 65 66 68 72 12
Ungaria 67 70 73 76 79 12
Croația 66 65 68 77 77 11
Polonia 70 72 75 76 80 10
UE-28 76 79 81 83 85 9
Letonia 69 72 73 76 77 8
Belgia 78 80 83 82 85 7
Germania 85 88 89 90 92 7
Irlanda 81 82 82 85 87 6
Franța 80 82 83 83 86 6
Austria 79 81 81 82 85 6
Slovacia 75 78 78 79 81 6
Marea Britanie 87 88 90 91 93 6
Malta 77 79 81 82 82 5
Finlanda 87 89 90 90 92 5
Luxemburg 93 94 96 97 97 4
Slovenia 74 76 77 78 78 4
Olanda 94 95 96 96 97 3
Danemarca 92 93 93 92 94 2
Suedia 92 93 90 91 94 2
Sursa: Eurostat și prelucrările autorului

Pagina 738 din 759

 Anexa 3.IV
IV. Procentul persoanelor care au cumpărat de pe Internet în ultimele 12 luni,
evoluție în perioada 2012-2016
Diferenta 2016-2012
2012 2013 2014 2015 2016
(puncte procentuale)
Estonia 23 23 49 59 56 33
Letonia 27 32 34 38 44 17
Cehia 32 36 43 45 47 15
Spania 30 32 37 42 44 14
Ungaria 25 29 33 36 39 14
Irlanda 46 46 50 51 59 13
Lituania 20 26 26 32 33 13
Belgia 45 48 54 55 57 12
Italia 17 20 22 26 29 12
Polonia 30 32 34 37 42 12
UE-28 44 47 50 53 55 11
Grecia 20 25 26 32 31 11
Slovacia 45 44 48 50 56 11
Croația 23 26 28 31 33 10
Luxemburg 68 70 74 78 78 10
Austria 48 54 53 58 58 10
Marea Britanie 73 77 79 81 83 10
Danemarca 73 77 78 79 82 9
Germania 65 69 70 73 74 9
Franța 57 59 62 65 66 9
Olanda 65 69 71 71 74 9
Portugalia 22 25 26 31 31 9
Bulgaria 9 12 17 18 17 8
Cipru 21 25 27 23 29 8
România 5 8 10 11 12 7
Slovenia 34 36 37 39 40 6
Malta 44 46 47 51 48 4
Finlanda 65 65 68 69 67 2
Suedia 74 73 75 71 76 2
Sursa: Eurostat și prelucrările autorului

Pagina 739 din 759

 Anexa 4.1. CHESTIONAR

1. Cum apreciați mediul de afaceri românesc?

Favorabil afacerilor
Nefavorabil afacerilor
Nici favorabil, nici
nefavorabil

2. În cursul anului 2018, apreciați că firma dvs.:

Se va dezvolta
Își va restrânge activitatea
Va rămâne la același nivel

3. În cursul anului 2018, apreciați că firma dvs. va beneficia de următoarele oportunități

de afaceri
(întrebare cu răspuns multiplu):
Extinderea portofoliului de produse
Creșterea cererii pe piață
Extinderea pe noi piețe
Implementarea de noi tehnologii
Atragerea de finanțare nerambursabilă

4. Care sunt avantajele competitive ale firmei dvs.?

Avantaj Avantaj ușor Avantaj Avantaj Avantaj crucial
insignifiant semnificativ moderat semnificativ
semnificativ
Prețul
Activități de marketing și
promoționale
Rapiditatea prestării
serviciului
Reputația
Avantaje de cost
Designul produsului
Calitatea produsului
Atenția acordată nevoilor
clienților
Experiența personalului

5. Cum apreciați concurența de pe piață?

Puternică
Moderat puternică
Moderată
Moderat scăzută

Pagina 740 din 759

 Scăzută

6. Firma dvs. se confruntă cu concurența produselor de import?

Da
Nu

7. Dacă Da, produsele de import înseamnă pentru firma dvs.:

O concurență
neloială
O concurență loială

8. Firma dvs. a introdus inovații în activitatea operațională în ultimii 3 ani?

(întrebare cu răspuns multiplu)
Produse noi/îmbunătățite din punct de vedere tehnologic
Metode de producție noi/îmbunătățite din punct de vedere tehnologic
Îmbunătățiri tehnologice în activitatea de aprovizionare, depozitare sau distribuție
Nu a introdus inovații

9. Firma dvs. intenționează să introducă inovații în produse sau în activitatea de producție

în următorii 3 ani?
Da
Nu

10. Firma dvs. este implicată în activități de cercetare-dezvoltare:

Continuu
Ocazional
Niciodată

11. Indicați gradul de importanță al următoarelor obiective pentru firma dvs.:

Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv Obiectiv
insignifiant ușor moderat semnifiativ crucial
semnificativ semnificativ
Înlocuirea produselor aflate la finalul
duratei de viață
Extinderea gamei de produse
Reducerea timpilor de producție
Extinderea pe noi piețe sau creșterea
cotei de piață
Reducerea costului de producție
Îmbunătățirea calității producției
Obținerea de finanțare
Reducerea impactului asupra mediului

12. Indicați dificultățile cu care se confruntă firma dvs. în prezent:

(întrebare cu răspuns multiplu)
Birocrația aparatului de stat

Pagina 741 din 759

 Neseriozitatea partenerilor de afaceri (furnizori,
clienți)
Costul ridicat al creditului
Dificultatea obținerii de finanțare
Concurența companiilor mari
Importurile de produse mai ieftine
Lipsa forței de muncă
Costul ridicat al forței de muncă
Dificultăți de management
Implementarea de tehnologii de ultimă generație
Puterea de cumpărare scăzută a populației
Încasarea cu întârziere a creanțelor
Infrastructura deficitară
Dificultăți în extinderea pe piețele externe

13. Care dintre următorii factori macroeconomici constituie o piedică în dezvoltarea

afacerii dvs. în prezent?
(întrebare cu răspuns multiplu)
Birocrația
Corupția funcționarilor de stat
Legislația
Instabilitatea cadrului legislativ
Politicile publice ale guvernului
Criza politică

14. Apreciați că în anul 2018:

Veți face angajări de personal
Veți reduce numărul personalului
Veți păstra același nivel al personalului

15. Apreciați că pregătirea angajaților dvs. este:

Adecvată complexității sarcinilor de serviciu
Superioară complexității sarcinilor de serviciu
Inferioară complexității sarcinilor de serviciu

16. Apreciați că firma dvs., peste 3 ani:

Va crește semnificativ
Va crește moderat

Pagina 742 din 759

 Va rămâne la același nivel
Va regresa
Va înceta să existe

17. Considerați că statul, prin instituțiile sale, sprijină activitatea IMM-urilor din
România?
Da
Nu

18. Dacă Da, care sunt direcțiile principale în care se manifestă acest sprijin?
Expansiunea pe piețele externe
Programe de finanțare dedicate
Facilitarea accesului la finanțare
Fiscalitate

19. Ce măsuri considerați că ar trebui adoptate la nivel central de către autoritățile statului
pentru sprijinirea sectorului IMM-urilor?
(întrebare cu răspuns multiplu)
Reducerea birocrației
Acordarea de facilități fiscale
Acordarea de finanțare la costuri reduse
Acordarea de garanții pentru creditele bancare contractate
Acces privilegiat la achizițiile efectuate de către stat
Acordarea de subvenții pentru exporturi
Subvenționarea unei părți a cheltuielilor cu salariile
Înființarea/dezvoltarea de incubatoare de afaceri pentru IMM-uri
Acordarea de consultanță în afaceri gratuită

Anexa 5.1: Tematica de Cuprins Modulul 1

Pagina 743 din 759

 Introducere
Cadrul de lucru
Obiectivele și metodologia
Abordarea metodologică pentru analiza macroeconomică
Enumerarea conceptelor principale de lucru
Necesitatea de abordare a unor politici publice
Capitolul 1: Evoluția și situația actuală a sectorului IMM și a mediului de afaceri: realizări
și dificultăți în serviciile culturale și creative
1.1 Contextul național, regional și european - realizări
1.1.1 Referințe structurale și statistice la serviciile culturale și creative
1.1.2 Exemple bune practici și impactul serviciilor culturale și creative – best practices
1.2 Decalaje în economia digitală a României – dificultăți -
1.2.1 Exemplificarea aportului și impactului generat de serviciile culturale și creative
1.3 Concluzii pe paralela ”realizări – dificultăți”
1.3.1 Rolul serviciilor culturale și creative
Capitolul 2: Identificarea și propunerea unor măsuri în context cu cerințele și perspectivele
digitalizării economiei
2.1 Economia digitală - cerințe și perspective oferite de digitalizare
2.2 Provocări generate de participarea la Piaţa Unică Digitală europeană
2.3 Situația în România, paralelă oportunități-provocări în digitalizare
2.4 Identificarea cerințelor digitalizării pentru servicii și sectorul IMM
2.4.1 Probleme de infrastructură, informatizare, asimilare tehnologii TIC
2.4.2 Portabilitatea transfrontalieră
2.4.3 Geoblocarea
2.4.4 Inovația și reglementarea pentru platforme și piețe digitale
2.4.5 Fluxul de date, protecția datelor cu caracter personal și standardele utilizate
2.5 Evaluarea tendințelor tehnologice și a perspectivei economice
2.5.1 Investițiile publice şi concurența
Capitolul 3: Propuneri și recomandări cu privire la serviciile culturale și creative și
digitalizarea IMM-urilor
3.1 Contextul macroeconomic și principalii factorii de evoluție IMM
3.2 Situația mediului de afaceri din România pentru sectorul IMM
3.3 Propuneri privind dezvoltarea și consolidarea sectorului IMM
3.3.1 Politica de digitalizare accentuată – măsură pe termen scurt
3.4 Recomandări cu privire la direcțiile de acțiune pentru IMM
3.4.1 Politica de promovarea externă a IMM-urilor – măsură pe termen lung
3.5 Influența și analiza riscurilor, impactul crizelor
3.5.1 Politica de finanțare, asigurare și garantare a IMM-urilor – măsură pe termen lung
Concluzii și recomandări generale pentru Modulul 1.
Listă de prescurtări
Bibliografie
Anexe
Anexa I. Clasificarea activităţilor din economia naţională CAEN Rev.2
Anexa II. Industriile creative – principalele domenii, servicii și bunuri
Anexa III. Formulare necesare pentru înregistrarea unei firme
Anexa IV. Numărul de înregistrări pe coduri CAEN pentru servicii culturale și creative

Pagina 744 din 759

 Anexa 5.2: Tematica de Cuprins Modulul 2
INTRODUCERE
CADRUL DE LUCRU
OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA
ABORDAREA METODOLOGICĂ
CAPITOLUL 1: IDENTIFICAREA PROBLEMELOR SEMNALATE ÎN EVOLUȚIA ȘI SITUAȚIA ACTUALĂ A
SECTORULUI IMM ȘI A MEDIULUI DE AFACERI
1.1 CADRUL DE REFERINȚĂ PENTRU SECTORUL IMM ȘI MEDIUL DE AFACERI
1.2 CADRUL OPERAȚIONAL PENTRU SERVICIILE CULTURALE ȘI CREATIVE
1.2.1 REFERINȚE STRUCTURALE ȘI STATISTICE PENTRU SECTORUL IMM, SERVICIILE
CULTURALE ȘI CREATIVE
1.3 IDENTIFICAREA CERINȚELOR DIGITALIZĂRII
1.4 IDENTIFICAREA UNOR DECALAJE ȘI IMPACTUL LOR ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI
1.4.1 IDENTIFICAREA IMPACTULUI ECONOMIC AL SERVICIILOR CULTURALE ȘI CREATIVE
1.4.2 ROLUL SERVICIILOR CULTURALE ȘI CREATIVE
CAPITOLUL 2: PROPUNEREA UNOR ACȚIUNI, MĂSURI ȘI POLITICI NECESARE PENTRU REZOLVAREA
PROBLEMELOR SECTORULUI IMM
2.1 EVALUAREA TENDINȚELOR TEHNOLOGICE ȘI A PERSPECTIVEI ECONOMICE
2.2 MĂSURILE ȘI ACȚIUNILE NECESARE PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI IMM
2.2.1 INVESTIȚIILE PUBLICE ŞI CONCURENȚA
2.2.2 FINANȚĂRILE PUBLICE ŞI PROGRAMELE SUPORT
2.3 POLITICILE ECONOMICE ȘI FISCALE
2.4 CORELAȚII PE RELAȚIILE ”IDENTIFICĂRI ȘI PROPUNERI”
CAPITOLUL 3: CERINȚE ȘI PERSPECTIVE ÎN CONTEXT CU ‘IDENTIFICAREA ȘI PROPUNERILE’ DE ‘MĂSURI ȘI
POLITICI’ PENTRU DIGITALIZAREA IMM-URILOR ȘI SERVICIILOR ‘CULTURALE ȘI CREATIVE’
3.1 CONTEXTUL TEHNOLOGIC, ECONOMIC ȘI FACTORII DE PERSPECTIVĂ PENTRU IMM
3.2 CERINȚELE SECTORULUI IMM ȘI MEDIULUI DE AFACERI
3.2.1 POLITICILE PUBLICE PROPUSE PE FONDUL STRATEGIEI
3.2.2 POLITICILE DE EVALUARE A STRATEGIEI ȘI MONITORIZAREA INDICATORILOR
3.3 PERSPECTIVE PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI CONSOLIDAREA SECTORULUI IMM
3.3.1 PERSPECTIVA GENERATĂ DE POLITICA DE DIGITALIZARE ACCENTUATĂ
3.3.2 PERSPECTIVE GENERATE PRIN POLITICI DE INVESTIȚII, FINANȚARE, ASIGURARE ȘI
GARANTARE
3.3.1 PERSPECTIVE PRIVIND SECTORUL INDUSTRIILOR CULTURALE ȘI CREATIVE
3.4 INFLUENȚA RISCURILOR ȘI CRIZELOR
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
LISTĂ DE PRESCURTĂRI
BIBLIOGRAFIE
ANEXE MODULUL 2
Anexa I. Bugetul alocat de UE, României, 2014-2020, € 37.564.259.751
Anexa II. Decidenți și parteneri pentru mediul de afaceri și sectorul IMM
Anexa III. Lista Agențiilor pentru Dezvoltarea Regională
Anexa IV. Politica publică de monitorizare a indicatorilor strategiei
Pagina 745 din 759
 Anexa V. Paralelă pe evoluțiile între anii 2006 - 2016
Anexa VI. Paralela politicilor publice propuse; IMM vs. Piață Unică Digitală
Anexa VII. Referințe valorice la Piața culturală și creativă europeană, 2014

Anexa 5.3: Tematica de Cuprins Modulul 3

Introducere
Cadrul de lucru
Obiectivele și metodologia
Abordarea metodologică
Capitolul 1: Identificarea realizărilor, dificultăților și situației actuale
1.1 Sectorul IMM; situația - realizări- dificultăți
1.2 Serviciile culturale și creative
1.2.1 Referințe structurale și statistice pentru sectorul IMM, serviciile culturale și creative
1.3 Identificarea unor decalaje și impactul lor în economia României
1.3.1 Identificarea de dificultăți organizatorice, de înființare, de legislație și finanțare
1.3.2 Identificarea impactului economic al serviciilor culturale și creative
Capitolul 2: Analiză privind cerințele și perspectivele
2.1 Factorii de impact în noul context tehnologic, economic
2.2 Cerințele mediului de afaceri, sectorului IMM și serviciilor
2.3 Perspective privind dezvoltarea și consolidarea sectorului IMM
2.3.1 Perspectiva generată de politica de digitalizare accentuată
2.3.2 Perspective generate prin politici fiscale, investiții, finanțare, asigurare și garantare
2.3.1 Perspective privind sectorul industriilor culturale și creative
2.4 Influența riscurilor și crizelor asupra perspectivei dezvoltării
Capitolul 3: Propuneri; acțiuni, măsuri și politici necesare
3.1 Evaluarea tendințelor tehnologice și a perspectivei economice
3.2 Măsurile și acțiunile necesare pentru dezvoltarea sectorului IMM
3.2.1 Investițiile și inițiativele publice şi private
3.2.2 Finanțările publice şi programele suport
3.3 Politicile publice
3.4 Propuneri generate din cercetarea, identificările și analizele efectuate
Capitolul 4 : Concluzii, propuneri și recomandări
4.1 Lecții învățate
4.2 Politicile publice propuse pe fondul strategiei sectorului IMM
4.3 Politicile de evaluare a strategiei și monitorizarea indicatorilor
4.4 Propuneri și recomandări
Listă de prescurtări
Bibliografie
Anexe Modulul 1 (prezentare de sinteză /rezumat)
Anexe Modulul 2 (prezentare de sinteză /rezumat)
Anexe Modulul 3
Anexa I. Chestionar adresat mediului instituțional și privat la nivel național
Anexa II. Lista și adresele mediului instituțional și privat contactat
Anexa 3: Tematica de Cuprins Modulul 1
Anexa 4: Tematica de Cuprins Modulul 2
Anexa 5: Tematica de Cuprins Modulul 3
Anexa 6: Structura IC -Industry Copyright– CORE din România
Anexa 7: Profil ROMANIA la UNCTAD
Anexa 8: Documente de sinteza; eCommerce Week 2018, UNCTAD, Geneva

Pagina 746 din 759

 Anexa 5.4: Structura IC -Industry Copyright– CORE din România

COD CAEN, Denumire activitate IC (36)

1811 Tiparirea ziarelor
1812 Alte activități de tiparire n.c.a.
1813 Servicii pregatitoare pentru pre-tiparire
1814 Legatorie și servicii conexe
1820 Reproducerea înregistrarilor
5811 Activități de editare a carților
5812 Activități de editarea de ghiduri, compendii, liste de adrese și similare
5813 Activități de editare a ziarelor
5814 Activități de editare a revistelor și periodicelor
5819 Alte activități de editare
5821 Activități de editare a jocurilor de calculator
5829 Activități de editare a altor produse software
5911 Activități de producție cinematografica, video și de programe de televiziune
5912 Activități post-producție cinematografica, video și de programe de televiziune
5913 Activități de distribuție a filmelor cinematografice, video și a programelor de televiziune
5914 Proiecția de filme cinematografice
5920 Activități de realizare a înregistrarilor audio și activități de editare muzicala
6010 Activități de difuzare a programelor de radio
6020 Activități de difuzare a programelor de televiziune
6201 Activități de realizare a soft-ului la comanda (software orientat client)
6202 Activități de consultanța în tehnologia informației
6203 Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul
6311 Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și a activitaților conexe
6312 Activități ale portalurilor web
6391 Activități ale agențiilor de știri
7311 Activități ale agențiilor de publicitate
7312 Servicii de reprezentare media
7410 Activități de design specializat
7420 Activități fotografice
7430 Activități de traducere scrisa și orala (interpreți)
9001 Activități de interpretare artistica (spectacole)
9002 Activități suport pentru interpretarea artistica (spectacole)
9003 Activități de creație artistica
9004 Activități de gestionare a salilor de spectacole
9101 Activități ale bibliotecilor și arhivelor
9321 Bâlciuri și parcuri de distracții
9329 Alte activități recreative și distractive n.c.a.
9412 Activități ale organizațiilor profesionale
Structura IC – interdependente din România +23 subramuri
Structura IC – parțiale din România + 29 subramuri
Structura IC – nededicate din România +10 subramuri
Sursa: INCFC
http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2017/11/2017_Caietele_Culturadata_Vol2_2017.pdf

Pagina 747 din 759

 Anexa 5.5. Decidenți și parteneri pentru mediul de afaceri și sectorul IMM
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, MMACA;
Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM71-uri;
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A;
Fondul Român de Contragarantare, FRCG;
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;
Ministerul Finanţelor Publice;
Ministerul Educaţiei Naţionale;
Autoritatea Naţională pentru Calificări;
Ministerul pentru Societatea Informaţională;
Ministerul Economiei;
Oficiul Național al Registrului Comerțului;
Consiliile județene; Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților;
Asociațiile profesionale și patronatele:
Asociația Freelancerilor și Asociația Națională a Antreprenorilor;
Federația Patronatelor Femeilor Antreprenor;
ARIES (Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software; UNITER, ANIS
Asociația municipiilor și a comunelor;
Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică;
ArCub (Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului București);
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC).
Agențiile pentru Dezvoltarea Regională
Agenția Pagina web
Agentia pentru Dezvoltare Regională București- www.adrbi.ro
Ilfov-
Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru www.adrcentru.ro
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est www.adrnordest.ro/
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est www.adrse.ro/
Agentia pentru Dezvoltare Regională Sud www.adrmuntenia.ro/
Muntenia
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest www.adroltenia.ro/
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest www.nord-vest.ro/
Agenția pentru Dezvoltare Regională Regiunea adrvest.ro/
Vest
Regiuni de dezvoltare www.mdrap.ro
Sursa: sinteze autor

Anexa 5.6: Documente de sinteza; eCommerce Week 2018, UNCTAD,

Geneva
Documente sunt atașate în original la Modulul 3. Sursa web este menționată.
Policy brief. No 64: Digitalization and Trade – a holistic policy approach needed
MSME E-COMMERCE COMPETITIVENESS SURVEY
Brochure Conference on Internet of Things in Trade Facilitation
Brochure Conference / Workshop on Blockchain
Blockchain for Trade Facilitation in eCommerce Week
Trade Facilitation, Implementation Guide

71
http://www.aippimm.ro/articol/programe/programul-comert-si-servicii-2017/anunt-lansare-inscrieri-programul-co
mert-si-servicii-2017
Pagina 748 din 759
 Top 10 Principles for workers’ Data Privacy
E-Commerce, Digital Industrialization, Micro, Small, and Medium Enterprises, UNCTAD
Sursa, adresa web: http://unctad.org/en/conferences/e-week2018/Pages/Programme.aspx

Anexa 5.7. Grad de interes pe sectoarele serviciilor culturale și creative

Număr de firme înregistrate pe coduri CAEN

Sursa: Prelucrări date ONRC din studiul IER, Industriile creative: potențial de creștere
în România și în context european

Pagina 749 din 759

 Anexa 5.8. Bugetul alocat de UE, României, 2014-2020, € 37.564.259.751

Total Budget for Competitiveness of SMEs, € 95 381 443 027

Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

Pagina 750 din 759

 Anexa 5.9. Referințe valorice la Piața culturală și creativă europeană, 2014

Sursa: Studiul Creating growth Measuring cultural and creative markets in the EU, 2014
http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Measuring_cultural_and_creative_markets_in_the_
EU/$FILE/Creating-Growth.pdf

Pagina 751 din 759

 Anexa 5.10: Referințe macroindicatori, participăre la PIB - Sectoare / Activități creativ-culturale
Principalii macroindicatori și procentul participării la PIB a celor 14 sectoare inclusiv S13; Activități creativ-culturale, anul 2015:
Salarii
Sect. Productie Import Taxe Consum Investitii Export VAB Salarii Brute PIB %PIB %VAB
S1 C Industria prelucratoare 167933,8 117725,3 68294,6 46606,5 62806,1 116974,2 52364,3 26290,7 22400,3 120658,9 16,9 8,4
S2 F Constructii 97143,5 518,1 11156,2 2329,1 76202,8 1672,9 36011,4 9713,5 8457,2 47167,6 6,6 5,7
-
S3 G Comert 158992,7 16,6 150779,4 1626,2 0,0 155,8 63259,1 33335,2 28763,8 -87520,3 -12,3 10,1
S4 H Transport și depozitare 102491,6 2168,6 -40054,5 23372,9 0,0 25344,2 43642,5 14077,2 12031,3 3588,0 0,5 7,0
S5 I Hoteluri și restaurante 24543,9 3009,0 2031,9 15014,0 0,0 5425,6 11971,6 3726,6 3142,6 14003,5 2,0 1,9
S6 J Informatii și comunicatii 35114,4 2060,8 4834,2 25973,8 0,0 2576,9 19807,4 4502,7 3780,0 24641,6 3,5 3,2
K Intermediere financiare
S7 și asigurari 32725,0 977,5 0,0 6710,9 0,0 609,5 22997,3 8276,0 7085,6 22997,3 3,2 3,7
S8 L Tranzactii imobiliare 76747,0 0,0 1882,4 60531,0 0,0 14,7 60607,9 1330,2 1096,2 62490,3 8,8 9,7
M Activități profesionale
S9 stiintifice și tehnice 35403,8 5553,8 2243,9 3160,6 0,0 7235,8 16825,3 5307,0 4828,7 19069,2 2,7 2,7
N Activități de servicii
S10 administrative și suport 29651,3 1007,0 2384,1 4692,5 1842,0 788,0 14739,3 8216,8 6772,8 17123,4 2,4 2,4
S11 P Invatamant 28766,7 66,1 211,2 24440,5 0,0 14,0 22540,4 13127,6 10246,6 22751,6 3,2 3,6
Q Sanatate și asistenta
S12 sociala 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
S13 Activități creativ-culturale 124521,7 15777,1 5006,7 52089,2 11113,5 18787,7 64435,7 30594,9 25787,7 69442,4 9,7 10,3
S Alte activități și servicii
din economie /rest ramuri
S14 ec. 481641,9 147838,0 178894,9 271176,6 24378,3 112690,0 197350,1 71562,4 59966,9 376245,0 52,8 31,5
Total economie 1395677,3 296717,9 86106,2 537723,8 176342,7 292289,4 626552,3 230060,8 194359,7 712658,5 100,0 100,0
Total servicii creative și
culturale 152685,1 15843,1 5206,2 75910,3 11113,5 18801,8 86642,0 43558,3 35871,9 91848,2 - -
% indicatori servicii din
total economie 10,9 5,3 6,0 14,1 6,3 6,4 13,8 18,9 18,5 12,9 - -
Dintr-o agregare separată putem extrage și impactul sectorului agricol, sector în care își desfîșoară activitatea un număr mare de IMM-uri
A Agriciultura, pescuit 64776,7 10357,9 18916,7 31591,4 275,6 15450,2 29825,4 4487,0 3692,8 48742,1 6,8 4,8
Sursa: Prelucrări date și calcule autor

Pagina 752 din 759

 Principalii macroindicatori ai celor 14 sectoare selectate din grupa servicii creative și culturale, anul 2015:
Salarii
Sect. Productie Import Taxe Consum Investitii Export VAB Salarii Brute PIB %PIB %VAB
S1 Activităţi de editare 4104,9 4049,1 900,8 2464,0 0,2 933,9 2123,4 1208,6 989,3 3024,2 3,3 2,5
Activităţi de producţie cinema, video şi
programe de televiziune; înregistrări
S2 audio editare muzicală 2360,2 0,1 41,7 483,5 632,3 2,6 1150,6 161,8 132,8 1192,3 1,3 1,3
Activităţi de servicii în tehnologia
S3 informaţiei 26908,5 2913,0 392,2 820,2 5680,1 7825,0 16758,1 6157,1 5116,2 17150,3 18,7 19,3
S4 Activităţi de servicii informatice 4903,1 440,9 34,0 224,7 0,0 1537,2 2780,6 1506,3 1395,3 2814,6 3,1 3,2
Activităţi de arhitectură şi inginerie;
S5 activităţi de testări şi analiză tehnică 16407,0 7577,5 1867,9 472,6 488,6 7349,7 7505,3 2567,1 2094,8 9373,2 10,2 8,7
S6 Cercetare-dezvoltare 4592,2 744,3 102,1 146,0 4312,3 968,4 3071,8 1363,3 1127,7 3173,9 3,5 3,5
Publicitate şi activităţi de studiere a
S7 pieţei 9700,6 0,0 724,2 97,6 0,0 0,0 3900,7 1119,0 925,0 4624,9 5,0 4,5
Alte activităţi profesionale, stiinţifice şi
S8 tehnice 5943,2 2,6 147,0 465,3 0,0 1,0 2836,4 454,0 378,2 2983,4 3,2 3,3
S9 Învăţământ 28766,7 66,1 211,2 24440,5 0,0 14,0 22540,4 13127,6 10246,6 22751,6 24,8 26,0
Activităţi referitoare la sănătatea
S10 umană 38209,3 25,8 629,7 38895,2 0,0 103,5 18692,8 13921,0 11701,2 19322,5 21,0 21,6
Servicii combinate de îngrijire medicală
S11 şi asistenţă socială, cu cazare 771,0 0,0 3,1 968,9 0,0 0,0 504,5 45,3 43,9 507,6 0,6 0,6
Activităţi de creaţie şi interpretare
S12 artistică 4609,7 5,8 75,0 1738,7 0,0 19,3 2259,0 681,0 622,2 2334,0 2,5 2,6
Activităţi ale bibliotecilor, arhivelor,
S13 muzeelor şi alte activităţi culturale 2501,4 18,0 25,0 1987,7 0,0 47,2 1359,9 901,9 800,1 1384,9 1,5 1,6
Activităţi sportive, recreative şi
S14 distractive 2907,3 0,0 52,3 2705,5 0,0 0,0 1158,5 344,3 298,6 1210,8 1,3 1,3
Total servicii creative și culturale 152685,1 15843,1 5206,2 75910,3 11113,5 18801,8 86642,0 43558,3 35871,9 91848,2 100,0 100,0

Pagina 753 din 759

Principalii macroindicatori și procentul participării la PIB a celor 14 sectoare incluzând servicii creative și culturale, anul 2015, ,
Coloane LUNA: Câștigul salarial mediu net lunar pe activități (secțiuni și diviziuni) ale economiei naționale CAEN Rev.2, în lei
Coloane ANUL: Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2.în mii
Luna
Luna dec Luna dec Luna dec Luna dec Luna dec Anul Anul Anul Anul Anul
mai Anul 2013
2012 2013 2014 2015 2016 2010 2011 2012 2014 2015
Sect. 2017
S1 C Industria prelucratoare 1549 1672 1782 1947 2136 2155 1471,9 1495 1508,8 1531,8 1536,2 1633,5
S2 F Constructii 1327 1422 1408 1533 1759 1703 627,8 610,9 606,3 631,7 627,9 642,9
S3 G Comert 1511 1539 1673 1838 2091 2114 1140,3 1156,9 1178,3 1229 1205,5 1223,6
S4 H Transport și depozitare 1778 1806 1919 2268 2414 2284 425,8 434 446,8 429,6 408,4 428,7
S5 I Hoteluri și restaurante 904 940 1061 1165 1332 1376 133,1 137,9 154,2 155,7 164,5 174,2
S6 J Informatii și comunicații 3296 3322 3640 4422 4845 4586 134,2 136 153,2 152,9 160,7 186,6
K Intermediere financiare
S7 și asigurari 4272 4283 4341 4982 4767 4252 133,3 130,2 114 122 118,1 102
S8 L Tranzactii imobiliare 1629 1825 1639 1779 2615 2080 30,9 30,6 31,4 35,3 28,7 32
M Activități profesionale
S9 științifice și tehnice 2663 2894 2939 3182 3516 3321 155,9 161,1 165,9 169,1 175 182,6
N Activități de servicii
S10 administrative și suport 1134 1197 1388 1584 1792 1849 203,7 227,9 258,2 271,2 282,5 297,1
S11 P Invățământ 1482 1479 1533 1922 2082 2372 389,6 385 390,5 378,7 373,2 373,2
Q Sănătate și asistență
S12 socială 1462 1495 1543 1953 2609 2659 405,6 373,6 373,9 372,5 377,4 388,2
Activități creativ-
S13 culturale 1279 1331 1348 1593 1826 2068 63,3 59 62,1 71,9 74,6 77,5
S Alte activități și servicii
din economie /rest ramuri
S14 economie 978 1067 1311 1528 1596 1618 150,4 129,8 167,4 162 153,4 158,2
Total economie 1697 1760 1866 2114 2354 2363 14180,6 14244 14117,8 14240,9
Total servicii creative și
culturale
% servicii în economie
Sursa: Prelucrări date și calcule autor

Pagina 754 din 759

 Anexa 6.1. Chestionar adresat reprezentanților sectorului IMM și ai mediului de afaceri
din domeniul Turism

CHESTIONAR
- cu privire la identificarea cerințelor și perspectivelor întreprinderilor din domeniul
TURISM-

Denumirea întreprinderii pe care o reprezentați : ............................................................

E-mail/ telefon: ....................................................................................................

1. Tipul întreprinderii (marcați cu X răspunsul):

☐ Microîntreprindere;
☐ Întreprindere mică;
☐ Întreprindere mijlocie;
☐ Întreprindere mare;

2. Principalele puncte forte identificate la nivelul sectorului IMM în domeniul Turism

(marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă de răspuns):
Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Contribuția la PIB
Personal calificat
Varietatea atracțiilor turistice
Contribuția la câștigurile din
schimburi valutare
Contribuția la dezvoltarea altor
întreprinderi mici și mijlocii
Atragerea de finanțări
nerambursabile
Revitalizarea orașelor moderne
Protejarea orașelor istorice
Păstrarea tradiției
Creșterea cererii de servicii turistice

Pagina 755 din 759

 3. Principalele dificultăți/ probleme identificate cu care se confruntă sectorul IMM
din domeniul Turism (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă de răspuns):
Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Scăderea cererii de servicii
turistice
Investiții scăzute la nivelul
structurilor de primire turistică
Promovare insuficientă
Management slab pregătit
Infrastructură deficitară
Atragerea de finanțări
nerambursabile
Birocrația aparatului de stat
Neseriozitatea partenerilor de
afaceri (furnizori, clienți)
Costul ridicat al creditului
Dificultatea obținerii de
finanțare
Concurența companiilor mari
Lipsa forței de muncă
Costul ridicat al forței de muncă
Dificultăți de management
Puterea de cumpărare scăzută a
populației
Dificultăți în extinderea pe
piețele externe

4. Măsuri/ acțiuni pentru rezolvarea problemelor din sectorul Turism ați identificat?
(marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă de răspuns):
Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Stimularea cererii ca prioritate a
politicilor publice
Elaborarea unui cadrul legislativ,
clar, unitar și actualizat

Pagina 756 din 759

 Susținerea tinerilor antreprenori
prin finanțări și granturi
Susținerea tinerilor antreprenori
prin know-how și mentorat
Cursuri de pregătire în Turism
Investiții în infrastructură
Abordarea instituțiilor pentru noi
parteneriate
Introducerea in COR a unor noi
meserii corespunzătoare
necesităților din domeniul
Turism
Reducerea birocrației
Acordarea de facilități fiscale
Acordarea de finanțare la costuri
reduse
Acordarea de garanții pentru
creditele bancare contractate
Subvenționarea unei părți a
cheltuielilor cu salariile
Înființarea/dezvoltarea de
incubatoare de afaceri

5. Perspectivele identificate pentru sectorul IMM din domeniul Turism (marcați cu

X răspunsul pentru fiecare variantă de răspuns):
Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Plasarea României în top 15
destinații de vizitat din Europa
Dezvoltarea turismului de
afaceri
Îmbunătățirea serviciilor din
turismul rural și ecoturism
Implementarea unei direcții clare
în turismul pentru tratament sau
cură balneomedicală
Implementarea unei direcții clare
în turismul medical
Dezvoltarea și îmbunătățirea
domeniului schiabil (turism
sportiv)
Atragerea unui număr mai mare
de turiși interesați de explorarea
traseelor montane pentru
trekking și aventură
Dezvoltarea turismului
sustenabil (durabil)
Dezvoltarea turismului verde
Dezvoltarea turismului cultural
Dezvoltarea turismului urban

Pagina 757 din 759

 Dezvoltarea turismului tehnico-
științific

6. În cursul anului 2018, apreciați că firma dvs. (marcați cu X un singur răspuns):

Va crește semnificativ
Va crește moderat
Va rămâne la același nivel
Va regresa
Va înceta să existe

7. Apreciați că firma dvs. peste 3 ani (marcați cu X un singur răspuns):

Va crește semnificativ
Va crește moderat
Va rămâne la același nivel
Va regresa
Va înceta să existe

8.În cursul anului 2018, apreciați că firma dvs. va beneficia de următoarele

oportunități de afaceri (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă)
Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Extinderea portofoliului de
produse/ servicii
Creșterea cererii pe piață
Extinderea pe noi piețe
Implementarea de noi
tehnologii (infrastructură)
Atragerea de finanțare
nerambursabilă

9. Care sunt avantajele competitive ale firmei dvs.? (marcați cu X răspunsul pentru
fiecare variantă de răspuns)
Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Prețul
Activități promoționale
Rapiditatea prestării
serviciului
Reputația
Avantaje de cost
Calitatea serviciilor oferite

Pagina 758 din 759

 Atenția acordată nevoilor
clienților
Experiența personalului
angajat

10.Care sunt direcțiile principale prin care Statul sprijină activitatea IMM-urilor din
România? (marcați cu X răspunsul pentru fiecare variantă)
Dezacord Dezacord Indiferent Acord Acord
total total
Expansiunea pe piețele
externe
Programe de finanțare
dedicate
Facilitarea accesului la
finanțare
Fiscalitate

VĂ MULȚUMESC!

Pagina 759 din 759