Sunteți pe pagina 1din 169

SERIA ŞTIINŢE JURIDICE

JURIDICAL SCIENCES SERIES

NO. 1 / 2008
Universitatea “Constantin
Brâncuşi” din Târgu Jiu

University of “Constantin
Brâncuşi” from Târgu Jiu

Analele Universităţii „Constantin Brâncuşi” din


Târgu Jiu

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University


from Târgu Jiu

SERIA ŞTIINŢE JURIDICE

JURIDICAL SCIENCES SERIES

NR. 1/2008
NO. 1/2008

ISSN 1844 - 7015


Revistă categoria „C” – publicaţii ştiinţifice de importanţă naţională
Cod CNCSIS 718
Redactor şef / Editor-in-Chief:
prof.univ.dr. Moise BOJINCĂ – Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu / Decan
Facultatea de Ştiinţe Juridice

Redactor şef adjunct / Deputy Editor-in-Chief:


Lect. univ. dr. Ion Cristinel RUJAN – Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu /
Facultatea de Ştiinţe Juridice

Secretar general de redacţie / Editorial Secretary General:


Lect. univ. Alin-Gheorghe GAVRILESCU – Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu /
Facultatea de Ştiinţe Juridice

Colegiul Redacţional / Editorial Board:


Profesor Andrée LAJOIE, Facultatea de Drept, Universitatea din Montréal, Cercetător
Centru de cercetare în drept public
Profesor Daniel GADBIN, Decan Facultatea de Drept şi Ştiinţe Politice Universitatea
Rennes 1
Profesor Nathalie Des ROSIERS, Decan Facultatea de Drept, Universitatea din Ottawa
Profesor Didier BLANC Prodecan la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Politice, Universitatea
Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines
Prof. univ. dr. Pantelimon MANTA, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Universitatea
”Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu
Lect. univ. dr. Titu IONAŞCU, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Universitatea ”Constantin
Brâncuşi” Târgu-Jiu
Lect. univ. Laura Magdalena TROCAN, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Universitatea
”Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu
Lect. univ. Giorgiana Elena SIMIONESCU, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Universitatea
”Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu
Lect. univ. Ana Maria DIACONU, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Universitatea
”Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu
Lect. univ. Octavia Maria CILIBIU, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Universitatea
”Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu
THE SERIES CONTENTS THE WORKS PRESENTED AT THE SESSION OF SCIENTIFIC
COMMUNICATIONS WITH INTERNATIONAL PARTICIPATION
„THE SOCIETY OF KNOWLEDGE AND THE PROGRESS OF DEMOCRACY”
6-8 june 2008
INTERNATIONAL SCIENTIFIC COMITEE

President of Honor:
Acad. Bertrand Saint-Sernin – Member of the French Academy, University Paris IV
President:
Prof PhD. Adrian Gorun – Rector of „Constantin Brâncuşi” University Târgu-Jiu
Vice-presidents:
Acad. Nicolae Manolescu – President of Writers Union from Romania
Prof.univ.dr. Lazăr Vlăsceanu – University of Bucharest
Prof. univ. dr. Lucica Matei – National School of Political and Administrative Sciences, Bucharest
Prof. univ. dr. Smaranda Angheni - „Titu Maiorescu” University Bucharest
Secretary:
Assoc. Prof. PhD. Gheorghe Gămăneci – general chancellor of „Constantin Brâncuşi” University
Târgu-Jiu
Members:
Prof. PhD. (Reader) Emil Hristov – University of Mines and Geology Sofia
Prof. PhD. Predrag Matvejevič - University La Sapienza Roma
Prof. PhD. El. Thalassinos – University of Piraeus, Greece
Prof. PhD. Farkas Jenö – University of Budapest
Acad. Marius Sala - Director of the Linguistics Institute “Iorgu Iordan-Al. Rosetti” Bucureşti
Prof. PhD. Alexandru Boboc – Member of the Romanian Academy
Prof. PhD. Constantin Brătianu – Polytechnic University, Bucureşti
Prof. PhD. Petre Bieltz - University „Titu Maiorescu” (Bucureşti)
Assoc. Prof. PhD. Ovidiu Pecican - Babeş Bolyai University (Cluj - Napoca)
Prof. PhD. Ion Bulei – University of Bucharest
Prof. PhD. Dumitru Miron – Academy of Economic Sciences, Bucharest
Prof. PhD. Ion Dogaru – University of Craiova
Prof. PhD. Ani Matei – SNSPA Bucharest
CUPRINS: CONTENTS:

1. CAPITALUL INTELECTUAL – ACTIV 1. INTELLECTUAL – ACTIVE CAPITAL


ŞI FACTOR DECISIV AL DEZVOLTĂRII AND DECISIVE FACTOR OF KNOWLEDGE
SOCIETĂŢII BAZATĂ PE CUNOAŞTERE BASED SOCIETY DEVELOPMENT
Moise BOJINCĂ ………………….....……… 5 Moise BOJINCĂ …………………….....…… 5

2. RASPUNDEREA POLITICA SI 2. POLITICAL AND JURIDICAL


JURIDICA A PRESEDINTELUI LIABILITY OF THE PRESIDENT OF
ROMANIEI ROMANIA
Pantelimon MANTA ………….........…….. 13 Pantelimon MANTA ……………….…….. 13

3. PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA 3. PROCLAMATION OF TIMISOARA


SI SOCIETATEA DESCHISA IN AND BUILDING AN OPEN SOCIETY IN
ROMANIA POST-TOTALITARA POST-TOTALITARIAN ROMANIA
David KILGOUR ……………….………… 21 David KILGOUR ………….……………… 21

4. OPOZABILITATEA ŞI PROTECŢIA 4. OPPOSABILITY AND JURIDICIAL


JURIDICĂ A DREPTURILOR SUBIECTIVE PROTECTION OF SUBJECTIVE RIGHTS
ÎN SISTEMUL DREPTULUI EUROPEAN IN THE EUROPEAN RIGHT SYSTEM
Vasile CIUVĂŢ ……………………..…… 33 Vasile CIUVĂŢ …………………..……… 33

5. PROCEDURA ADOPŢIEI 5. ADOPTION PROCEDURE


Gabriela Ana ŢARCĂ ……….….……….. 43 Gabriela Ana ŢARCĂ ……….…….…….. 43

6. CONTRIBUŢII LA STUDIUL ACŢIUNII 6. CONTRIBUTIONS TO THE STUDY OF


ÎN TĂGADA PATERNITĂŢII CONTESTED PATERNITY ACTION
Alin-Gheorghe GAVRILESCU ……….…. 55 Alin-Gheorghe GAVRILESCU …….……. 55

7. DEONTOLOGIA POLITIENEASCA 7. DEONTOLOGIE POLICIERE


Constantin NICOLESCU …………...…… 67 Constantin NICOLESCU ………...……… 67

8. DESPRE ROLUL ŞI STATUTUL 8. ON THE ROLE AND JURIDICAL


JURIDIC AL SOCIETĂŢILOR STATUS OF TRANSNATIONAL
TRANSNAŢIONALE ÎN EPOCA CORPORATIONS IN CONTEMPORARY
CONTEMPORANĂ AGE
Laura Magdalena TROCAN …………….. 77 Laura Magdalena TROCAN …………….. 77

9. MINORUL ÎN CADRUL STATULUI DE 9. THE MINOR CHILD IN THE SOCIETY


DREPT ŞI AL SOCIETĂŢII OF KNOWLEDGE WHERE THE LAW
CUNOAŞTERII RULES
Veronica GAL ………………….…..……. 89 Veronica GAL ……………….……..……. 89

10. IMPLICATIILE PROIECTULUI 10. LES IMPLICATIONS DU PROJET DU


NOULUI COD CIVIL SI ALE NOUVEAU CODE CIVIL ET DU PROJET
PROIECTULUI NOULUI COD DE DU NOUVEAU CODE DE PROCEDURE
PROCEDURA CIVILA ASUPRA CIVILE SUR L’ENVIRONNEMENT
MEDIULUI DE AFACERI D’AFFAIRES
Titu IONAŞCU …………………..………. 99 Titu IONAŞCU …………………..………. 99

11. RĂSPUNDEREA 11. LA RESPONSABILITÉ


INTERNAŢIONALĂ PENTRU INTERNATIONALE POUR LES
DAUNELE ADUSE MEDIULUI - DOMMAGES D’ENVIRONEMENT- LES
ELEMENTELE RĂSPUNDERII ELEMENTS DE LA RESPONSABILITÉ
Remus IONESCU ………………………. 107 Remus IONESCU ………………………. 107
12. DREPTUL COPILULUI ŞI AL 12. THE CHILDREN AND PARENTS
PĂRINTELUI DE A MENŢINE RELAŢII RIGHT TO MAINTAIN PERSONAL
PERSONALE ÎN CAZUL SCINDĂRII RELATIONS IN CASE OF SCISSION OF
OCROTIRII PĂRINTEŞTI CA URMARE A THE PARENTAL PROTECTION AS A
DIVORŢULUI RESULT OF THE DIVORCE
Alin-Gheorghe GAVRILESCU ..……..… 117 Alin-Gheorghe GAVRILESCU ………… 117

13. FORME DE PROTECŢIE A 13. FORMS OF PROTECTING


STRĂINILOR ÎN ROMÂNIA FOREIGNERS IN ROMANIA
Ina Raluca TOMESCU …………………. 127 Ina Raluca TOMESCU …………………. 127

14. SOLUŢII ASUPRA CONTESTAŢIEI 14. SOLUTIONS TO FISCAL


FISCALE DISPUTES
Octavia Maria CILIBIU ……….…..…… 134 Octavia Maria CILIBIU ……….…..…… 134

15. SISTEMUL EUROPEAN DE 15. THE EUROPEAN SYSTEM FOR


PROTECTIE A DREPTURILOR OMULUI HUMAN RIGHTS PROTECTION
Elena-Ancuţa NEAMŢU ……………..… 141 Elena-Ancuţa NEAMŢU …….…….…… 141

16. VIOLENŢA – MODALITATE DE 16. VIOLENCE – METHOD TO PERFORM


SĂVÂRŞIRE A INFRACŢIUNILOR CRIMES AGAINST THE FREEDOM AND
ÎNDREPTATE CONTRA LIBERTĂŢII ŞI THE DIGNITY OF THE INDIVIDUAL. A
DEMNITĂŢII PERSOANEI. PRIVIRE COMPARATIVE VIEW BETWEEN
COMPARATIVĂ ÎNTRE ROMÂNIA CA ROMANIA AS A MEMBER STATE OF
STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE THE EUROPEAN UNION AND THE
ŞI REPUBLICA MOLDOVA REPUBLIC OF MOLDAVIA
Mircea HOTOBOC ………….....………. 147 Mircea HOTOBOC ………...…..………. 147

17. LEGITIMITATEA ŞI LEGALITATEA 17. LEGITIMACY AND LEGALITY OF


STRUCTURILOR INTERNAŢIONALE INTERNATIONAL SPORTS
ALE SPORTULUI STRUCTURES
Jean FIRICĂ …………………………… 157 Jean FIRICĂ …………………………… 157
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

CAPITALUL INTELECTUAL – ACTIV INTELLECTUAL – ACTIVE CAPITAL


ŞI FACTOR DECISIV AND DECISIVE FACTOR OF
AL DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII KNOWLEDGE BASED SOCIETY
BAZATĂ PE CUNOAŞTERE DEVELOPMENT

Prof. univ. dr. Moise BOJINCĂ Univ. Professor Dr. Moise BOJINCĂ
Facultateade Ştiinţe Juridice Juridical Sciences Faculty
Universitatea ,,Constantin Brâncuşi’’ Tg – Jiu Constantin Brâncuşi University Tg – Jiu

1. Preliminarii 1. Preliminaries
Astăzi, afirmaţia potrivit căreia Nowadays, the statement according to
evoluţia societăţii conturează o eră a which society’s evolution reveals a new age of
cunoaşteri nu mai este o noutate şi nu mai knowledge is not news anymore and does not
surprinde pe nimeni. surprise anyone.
Ansamblul domeniilor de dezvoltare The social and economic fields
economico-socială cunosc noi definiri şi experience new definitions and renames, by
redenumiri, prin renunţarea la multe din giving up many of the old approaches, seeking
vechile abordări, căutând să explice realitatea to explain the more complex reality that takes
mult mai complexă ce se desfăşoară sub ochii place in front of us. This development is often
noştri. Această dezvoltare este adesea surprising, despite the fact that it has been
surprinzătoare, cu toate că ea a fost încă din foreseen since 1943 by Winston Churchill
1943 prefigurată de către Wiston Churchill who, in a speech said at the Harvard
care într-un discurs rostit la Universitatea din University said that future empires will be real
Harward a afirmat că imperiile viitorului vor fi empires of the mind, and thus the future
adevărate imperii ale minţii, şi ca atare development shall be based on other factors.
dezvoltarea viitoare se va fundamenta pe alţi Despite all these, half a century had to pass
factori. Cu toate acestea, a trebuit să treacă before humanity realized that in these
peste o jumătate de secol pentru ca omenirea “empires” battles shall be held in other terms
să-şi dea seama că în aceste „imperii” bătăliile that in the “empires” due to the fact that in the
se vor duce în alţi termeni decât în „imperiile” new “empires” the stake focuses on the talent
că fie şi numai prin faptul că în noile „imperii” field and not on that of natural resources.
miza vizează spectrul talentului şi nu pe cel al This was explicitly issued in 2006 in
resurselor naturale. an article published in The Economist in 5th of
Acest lucru a fost explicit formulat October 2006.
abia în 2006 într-un articol publicat în The The central place in the knowledge
Economist din 5 octombrie 2006. based society is occupied by the information
Locul central în societatea bazată pe that gives birth to intellectual capital.
cunoaştere îl ocupă informaţia care dă naştere
capitalului intelectual. 2. The notion of intellectual capital.
The notion of intellectual capital is not
2. Noţiunea de capital intelectual. new, because it had been used in 1836 by the
Noţiunea de capital intelectual nu este Nassau economist, who appreciated
una nouă, întrucât ea a fost utilizată încă din intellectual capital as an important production
1836 de economistul Nassau, care aprecia factor.
capitalul intelectual ca pe un important factor Intellectual capital, in the view of
de producţie. Thomas A. Stewart is “the sum of everything

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
5
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Capitalul intelectual, desemnează în it knows from the company and that offers a
concepţia lui Thomas A. Stewart ca fiind „ competitive advantage” or intellectual capital
suma a tot ce ştie din companie şi care îi oferă is intellectual material – knowledge,
un avantaj competitiv” sau capitalul intelectual information, intellectual property, experience
este material intelectual - cunoştiinţe, and that can be used for creating richness. It is
informaţii, proprietate intelectuală, experienţă the collective intellectual power”[1]. To Leif
şi care poate fi folosit pentru a crea bogăţie. Edvinsson [2], intellectual capital means the
Este puterea intelectuală colectiv” [1]. Pentru knowledge that can be turned into value.
Leif Edvinsson [2], capitalul intelectual The explanation for the interest
desemnează cunoştiinţele care pot fi towards the name and development of the
transformate în valoare. intellectual capital may be found in the
Explicaţia interesului pentru denumirea influence of the contemporary Japanese
şi dezvoltarea conceptului de capital management which considers that the success
intelectual se poate regăsi şi în influenţa of an entity is irrevocably related to the
managementului japonez contemporan care capitalization of every employee’s
consideră că succesul unei entităţi este intelligence, against the Taylorian pattern of
indisolubil legat de valorificarea inteligenţei management where the accent is on work
fiecărui angajat, în contra – ponderea regulations which transform the employee into
modelului taylorian de management în care a production robot.
accentul este pus pe impunerea de norme de Intellectual capital is considered the
muncă ce transformă angajatul într-un robot al currency of the new millennium, and the wise
producţiei. use of it shall be the key of success in the age
Capitalul intelectual este considerat a fi of knowledge. It may be looked at as the
moneda noului mileniu, iar folosirea înţeleaptă hidden value of an organizational entity, either
a acestuia va prezenta cheia succesului în era country, company, enterprise, institution.
cunoaşteri. El poate fi privit ca valoarea Practically, intellectual capital is the
ascunsă a unei entităţi organizaţionale fie ea sum of what every employee knows within a
ţară, companie, întreprindere, instituţie. company and can be used in developing its
Practic, capitolul intelectual reprezintă competitive ability.
suma a tot ceea ce fiecare angajat ştie într-o In the business world, the notion of
companie şi poate fi folosit în dezvoltarea intellectual capital appeared in the ‘90s and at
capacităţii ei competitive. the half of the last decade of the 20th century,
În lumea afacerilor, noţiunea de capital two separate ways of thought upon the
intelectual a apărut în anii 1990, iar la intellectual capital were born.
jumătatea ultimului deceniu al secolului al One of them referred to the creation
XX-lea s-au cristalizat deja două moduri and use of knowledge, with influences from
separate de gândire asupra capitalului several fields and focuses on the company that
intelectual. learns, conversational management,
Unul se referă la crearea şi utilizarea innovation management, knowledge
cunoştinţelor, cu influenţe din mai multe management – fundamental abilities and
domenii şi vizează organizaţia care învaţă, invisible assets.
managementul conversaţional, managementul According to this development pattern,
inovări, managementul cunoştinţelor - output increase is defined as a function
competenţe fundamentale şi active invizibile. depending on human capital accumulation. In
Conform acestui model de dezvoltare, this view, permanent increase is possible only
creşterea producţiei este definită ca o funcţie if the human capital stock virtually modifies
dependentă de acumulare de capital uman. În forever.
această viziune creşterea permanentă este The other pattern, coming from the
posibilă numai dacă stocul de capital uman se assessment field, has influences from using
modifică virtual la infinit. managerial performance diagrams. Based on

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
6
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Celălalt model, provenit din sfera resources, it is focused on getting benefits


evaluării, are influenţe din folosirea from the unique combinations of the
diagramelor de performanţă managerială. intellectual capital and corporal resources
Bazat pe resurse este orientat pe obţinerea de (material).
profit din combinaţiile unice ale capitalului Disregarding the used pattern, the
intelectual şi a resurselor corporale role of intellectual capital shall not be
(materiale). doubted. It establishes all intangible assets
Indiferent de modelul cultivat, rolul (resources) available to an entity and that
capitalului intelectual este de netăgăduit. El grant it a relative advantage, in correlation to
desemnează toate activele (resursele) other possible advantages that may lead to
intangibile de care dispune o entitate şi care îi benefits in the future.
conferă un avantaj relativ, în combinaţie cu
alte avantaje posibile ce pot conduce la 3. The structure of intellectual capital
beneficii în viitor. Intellectual capital has three
components, namely, human capital,
3. Structura capitalului intelectual structural capital and relational capital.
Capitalul intelectual are trei a) The human capital, a term
componente şi anume, capitalul uman, introduced for the first time by Therodore
capitalul structural şi capitalul relaţional. Schultz, laureate of Nobel prize, is
a) Capitalul uman, termen introdus characterized by employees’ competences,
pentru prima dată de Therodore Schultz, qualifications and intellectual abilities and it
laureat al premiului Nobel, se caracterizează is considered the most valuable resource of
prin competenţele, calificările şi abilităţile an organizational entity, especially when
intelectuale ale angajaţilor şi este considerat a talking about creating future values. Human
fi cea mai valoroasă resursă a unei entităţi capital is fundamental because it is the
organizaţionale , îndeosebi când este vorba source of innovation and renewal and
despre crearea valorii viitoare. Capitalul uman represents employees’ ability to offer
este fundamental pentru că este sursa inovării solutions to the clients. It is individual,
şi a înnoirii şi reprezintă capabilitatea cannot be the entity’s ownership and cannot
angajaţilor de a oferi soluţii clienţilor. El este be copied. When an entity invests in human
individual, nu poate fi proprietatea entităţii şi capital it automatically increases its value,
nu poate fi copiat. Când o entitate investeşte în obtaining a sustainable competitive
capitalul uman ea îi sporeşte automat valoarea, advantage [3].
obţinând un avantaj competitiv sustenabil [3]. Human capital has been defined at
Capitalul uman a fost definit la nivel individual level as being the result of the
individual ca fiind rezultanta interacţiunii interaction between: genetic inheritance,
dintre: moştenirea genetică, educaţia, experience and attitude towards life and
experienţă şi atitudinea faţă de viaţă şi entitate. entity.
Pe lângă abilităţile individuale, Besides individual abilities, human
capitalul uman are în vedere şi dinamica unei capital takes into consideration the dynamics
entităţi bazate pe învăţare într-un mediu of a learning based entity in a competitive
competitiv în continuă schimbare, precum şi environment in continuous change, as well
propria sa creativitate şi potenţialul său as on its own creativity and its innovative
inovativ. potential.
b) Capitalul organizaţional (structural) b) Organizational (structural) capital
defineşte structurile interne ale entităţii, defines the entity’s internal structures,
mărcile, proprietatea intelectuală şi alte active marks, intellectual property and other
intangibile [4] El se referă la relaţiile intangible assets [4]. It refers to the
organizaţionale care fac posibilă transformarea organizational relations that make it possible
potenţialului intelectual în acţiuni concrete for the intellectual potential to turn into

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
7
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

pentru a crea valuare reflectată de produsele şi actual actions for creating the value reflected
serviciile oferite de organizaţie ţi reprezintă by the products and a service offered by the
infrastructura capitalului uman. Infrastructura organization and represents the
include elemente cheie cum ar fi, filosofia infrastructure of human capital.
managerială, cultura corporatistă, procesele de Infrastructure includes key elements like
management şi însuşirea sistemelor de managerial philosophy, corporate culture,
tehnologie a informaţiei şi sistemelor de reţea. management processes and acquiring
c) Capitalul relaţional (clienţii) reflectă toate information technology systems and network
relaţiile valoroase stabilite de entitate cu terţii.systems.
c) Relational capital (clients) reflect all
4. Implicaţii ale capitalului intelectual în the valuable relations established by the
dezvoltarea economico-socială entity with third parties.
Neconvenţional, baza dezvoltării
valorilor intangibile ale capitalului intelectual 4. Implications of the intellectual
pentru orice entitate o constituie dialogul şi capital in economic and social
comunicarea, colaborarea şi cooperarea, development
responsabilitatea şi competenţa, autoritatea şi Unconventionally, the basis of
încrederea în promovarea valorilor, respectul developing the intangible assets of
şi loialitatea. intellectual capital for any entity is
Printre caracteristicile şi exigenţele represented by dialogue and communication,
entităţilor moderne se remarcă: collaboration and cooperation, responsibility
- creşterea complexităţii fiinţei umane, în and competence, authority and trust in
condiţiile în care resursele umane au o promoting the values, respect and loyalty.
importanţă strategică crescândă. Among the characteristics and
- necesitatea dezvoltării muncii de conducere requirements of modern entities we notice:
în echipă cu acceptarea relaţiilor de negociere - increasing the complexity of human being,
în contextul problemelor decizionale cu taking into consideration the increasing
intervenţia factorilor de risc şi de strategic significance of human resources.
incertitudine; - the need to carry a team management
- necesitatea adaptării permanente a activity by accepting the negotiation
structurilor de organizare; relations in the context of decisional
- necesitatea găsirii unor noi echilibre în problems with the intervention of risk and
manifestarea managerială având în vedere incertitude factors;
competenţa şi cooperarea în cadrul - the need for a permanent accommodation
organizaţiilor. of the organization structures;
În acelaşi timp, viitorului fie că e vorba - the need to find new balances of the
de întreprindere, societate comercială, managerial expression taking into
companie, instituţie este privit ca un mecanism consideration the competition and
complex în care se produc mutaţii cooperation within organizations.
determinante asupra performanţelor cum ar fi: At the same time, the future, whether
- orientarea esenţială a ofertei spre we are talking of enterprise, business
satisfacerea cererii pieţei, a cerinţelor corporation, company, institution, is seen as
formulate de beneficii produselor sau a complex mechanism where determining
serviciilor oferite; mutations occur upon the performances like:
- adaptabilitatea bazată pe inovare - the essential orientation of the offer
permanentă; towards complying with the market
- minimizarea numărului de niveluri ierarhice requirements, of the requirements
prin aplatizarea structurilor organizatorice; established by the benefits of the product or
- punerea accentului pe satisfacţia şi the provided services;
mulţumirea angajaţilor astfel încât să - decreasing the number of hierarchic levels

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
8
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

muncească cu plăcere şi să fie devotaţi entităţii by flattening organizational structures;


respective. - laying the accent on satisfying and
Aşa se explică de ce tot mai multe pleasing employees for making them work
entităţi internaţionale pun în analizele privind for pleasure and be devoted to that entity.
dezvoltarea pe primul plan oamenii şi This is how we explain that more and
competenţele acestora. more international entities place people and
Astăzi lumea este preocupată mai mult their abilities on the first place in
ca de orice de cartografia inteligenţei; development related analyses.
instrument ce presupune capabilitatea de a Today the world is preoccupied more
întocmi o hartă prin care să se poată identifica than anything with intelligence cartography;
sursele de inteligenţă dintr-o anumită ţară, this is an instrument supposing the ability to
zonă, ramură, companie sau instituţie. draw-up a map which would allow the
Dezvoltarea centrată pe om a condus la identification of the sources of intelligence
apariţia unui nou concept şi anume a in a country, area, branch, company or
avantajului competitiv susţinut de avantajul de institution.
cost şi avantajul de diferenţiere. Avantajul de Man centred development has lead to
cost presupune obţinerea aceloraşi beneficii ca the apparition of a new concept, namely the
cele pe care le dobândesc concurenţii cu competitive advantage supported by the cost
costuri mai mici – iar avantajul de diferenţiere advantage and differentiation advantage. The
presupune obţinerea de beneficii prin oferirea cost advantage supposes the same benefits as
de avantaje care să le depăşească pe cele ale the ones of lower costs contesters – and the
produselor concurente. differentiation advantage supposes benefits
Aceste două avantaje – de cost şi de by offering advantages that would overcome
diferenţiere – sunt cunoscute sub denumirea those of competing products.
de avantaj de poziţionare întrucât descriu These two advantages – cost and
poziţia de lider în cadrul unei competiţii în ce differentiation – are known under the name
priveşte atât costul cât şi diferenţeierea of positioning advantage because they
produselor. describe the leader position within a
Avantajul competitiv este astăzi competition both regarding the cost and
abordat din multe perspective precum ar fi products differentiation.
cele dezvoltate în abordarea evoluţionistă sau The competitive advantage is today
în managementul cunoaşterii. approached from many views like the ones
Alte studii şi cercetări au demonstrat developed within the evolutionist approach
rolul activelor intangibile pentru convergenţa or the management of knowledge.
şi competitivitatea atât la nivel naţional, Other studies and researches have
european şi nu numai, proved the role of intangible assets for the
Cea mai frecventă abordare este cea convergence and competitiveness both at
care se bazează pe resurse, în viziunea căreia o national and European level and not only.
entitate îşi utilizează resursele şi capabilităţile The most frequent approach is that
pentru a crea un avantaj competitiv care based on resources, taking into consideration
conduce, în ultimă instanţă la crearea de that one entity uses its resources and
valoare adăugată. abilities to create a competitive advantage
Dar nu e vorba de orice avantaj ci de that finally leads to added value.
avantajul competitiv sustenabil care relevă But we are not talking about any type
posibilitatea de a menţine şi de a îmbunătăţi of advantage but the sustainable competitive
poziţia competitivă deţinută pe piaţă de o advantage that reveals the possibility to
entitate. Acest tip de avantaj permite entităţii maintain and improve the competitive
respective să supravieţuiască competitorilor position held on the market by an entity.
de-a lungul unei perioade de timp. This type of advantage allows the respective
Pentru a ilustra conceptul de avantaj entity to survive competitors during a period

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
9
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

competitiv sustenabil este necesar să se of time.


apeleze la o viziune lato sensu care să For illustrating the concept of
combine abordarea legată de resurse cu cea sustainable competitive advantage it is
bazată pe avantajul de poziţie, aşa cum rezultă necessary to call for a lato sensu vision that
din schema nr. 1: would combine resource related approach
with the position advantage, as resulting
Resurse from chart no. 1:
Avantaj
Capabilităţile competitiv Cererea de Resources
distinctive de cost şi valoare
Cost and
diferenţiere Distinctive differentiation Value
capabilities competitive request
Capabilităţi advantage

Viziunea extinsă asupra teoriei Capabilities


avantajului competitiv sustenabil explică de ce
o anumită entitate poate fi mai performantă The extended view upon the theory of
decât alta, chiar şi atunci când se află în sustainable competitive advantage explains
aceeaşi ţară sau zonă. why a certain entity can be more productive
În noul context de dezvoltare avantajul than another, even when being in the same
competitiv va aparţine predilect celor care vor country or area.
fi suficienţi de informaţi şi înţelepţi încât să Within the new development context,
ştie şi să recunoască faptul că adevăratele competitive advantage will mainly belong to
resurse ale secolului a XXI-lea sunt: those informed and wise enough to know and
cunoaşterea, informaţia, inovaţia, creativitatea admit the fact that the real resources of the 21st
şi capitalul intelectual adică activele century are: knowledge, information,
intangibile. innovation, creativity and intellectual capital,
Factori tradiţionali de producţie meaning intangible assets.
(resursele naturale, forţa de muncă şi capitalul) Traditional production factors (natural
şi-au diminuat treptat importanţa. În acelaşi resources, manpower and capital) have
timp, a crescut importanţa activelor gradually decreased their significance. At the
intangibile-informaţia, cunoaşterea şi same time intangible assets significance has
creativitatea. increased – information, knowledge and
În ultimele decenii interesul faţă de creativity.
valorile intangibile a devenit din ce în ce mai For the last few decades, the interest
mare. for the intangible values has become bigger
Avantajul competitiv bazat pe activele and bigger.
intangibile ţine şi de maniera de combinare a The competitive advantage based on
resurselor tangibile şi intangibile într-un mod intangible assets depends also on the way of
cât se poate de distinctiv de către entităţi. combining tangible and intangible resources as
Într-o societate bazată pe cunoaştere distinctive as possible by entities.
există patru dimensiuni cheie ale Within a knowledge based society
competitivităţii, care se află într-o strânsă there are four key dimensions of
corelaţie şi anume: competitiveness, which are strongly related,
- resursele (inclusiv invenţiile în cercetare- namely:
dezvoltare şi achiziţionarea de tehnologii). - resources (including inventions in research-
- activele intangibile obţinute prin combinarea development and acquisition of new
resurselor (cunoştinţe, brevete de invenţie, technologies)
nume de mărci, reputaţie, reţele). - intangible assets obtained by combining
- managementul schimbării. resources (knowledge, patents, trademarks,
- dezvoltarea avantajului competitiv şi a reputation, networks).

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
10
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

eficienţei. - the management of change.


Investiţiile în activele intangibile - developing the competitive advantage and
constituie importanţi factori ai competitivităţii efficiency.
şi convergenţei întrucât cunoaşterea, Investments in intangible assets are
informaţia, creativitatea induc randamente important factors of competitiveness and
crescătoare spre deosebire de pământ, forţa de convergence because, unlike the ground,
muncă şi capitalul care sunt supuse legii manpower and capital are subordinated to the
randamentelor descrescătoare.. law of decreasing output.
Lumea asistă astăzi la naşterea unei noi Today’s world faces new syntagms:
sintagme: economia intangibilă, care nu este intangible economy, which is not synonymous
sinonima nici cu economia informaţiei şi nici to information economy or knowledge
cu cea a cunoaşterii. economy.
Economia intangibilă este privită drept Intangible economy is seen as a bits
un triumf al biţilor asupra atomilor iar triumph upon atoms and understanding in its
înţelegerea în adevărata sa dimensiune real dimension supposes complex analysis
presupune analiză complexă din cel puţin trei from at least three different views namely:
perspective diferite şi anume: - that of request where intangible “artefacts
- cea a cererii unde se analizează „artefactele” [5] are analyzed which may produce a final
[5] intangibile care pot constitui un produs product for consumption.
final pentru consum. - that of the offer including intangible assets
- cea a ofertei unde se includ activele used by entities for establishing and
intangibile folosite de entităţi pentru a-şi maintaining its competitive position, namely:
stabili şi menţine poziţia competitivă şi the name, intellectual property, human capital,
anume: marca (renumele), proprietatea research – development, information and
intelectuală, capitalul uman, cercetarea- Know-how.
dezvoltarea, informaţia şi Know-how-ul. - that of the economic system – where a set of
- cea a sistemului economic – unde se interconnected trends are analyzed, affecting
analizează un set de tendinţe interconectate all the economic and social activities and
care afectează toate activităţile economice- leading to the modification of market
sociale şi care conduc la modificarea structures and the nature of transactions.
structurilor de piaţă şi a naturii tranzacţiilor.
[1] Thomas A Stewart, Intellectual Capital – The New [1] Thomas A Stewart, Intellectual Capital – The New
Wealth of Organizaţions. 1999, p. 11. Wealth of Organizaţions. 1999, p. 11.
[2] Leif Edvinson este vicepreşedinte pentru problema [2] Leif Edvinson is the vice-president for the issue of
capitalului intelectual la Skandia intellectual capital at Skandia
[3] În 1963 Schultz scria despre necesitatea investiţiilor [3] In 1963 Schultz wrote about the need to invest in
în educaţia pentru a creşte productivitatea în agricultura education as it increases the productivity in agriculture
S.U.A, iar în 1965 Gary Beker a dezvoltat o teorie a of the USA, and in 1965 Gary Beker developped a
capitolului uman conform căreia nivelul de educaţie şi theory of human capital according to which a person’s
experienţă a unei persoane sunt factori hotărâtori în level of education and experience are decissive factors
creştere veniturilor. in increasing incomes.
[4] Arthur Andriessen defineşte activele intangibile ca [4] Arthur Andriessen defines intangible assets as being
fiind acele resurse controlate de entitate care nu au those resources controlled by the entity which are not
natură fizică, sunt capabile să producă profituri nete în physical, are capable of producing net benefits in the
viitor şi sunt protejate legal. future and are legally protected.
Dincolo de dorinţele şi cerinţele prezentului, activele Besides the desires and requirements of the present,
intangibile sunt analizate într-o proporţie extrem de intangible assets are analyzed to an extremely reduced
redusă, de circa 3% faţă de rezultatele cu caracter proportion, of approximately 3% in comparison to the
statistic. statistic results.
[5] artefact = fenomen sau structură artificială a cărei [5] artefact = phenomenon or artificial structure whose
apariţie este legată de metode folosite în timpul unei apparition is connected to the methods used during a
experienţe biologice. A se vedea Dicţionarul român de biological experience. See the Romanian neologisms
neologisme, Editura Floarea Darurilor sau Editura

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
11
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Routech Pro, Bucureşti, 2000, p.44 dictionary, Floarea Darurilor Publisher or Routech Pro
Bibliografie Publisher, Bucharest, 2000, p.44
O. Niculescu, L. Niculescu, Economia,
firme şi managementul bazate pe cunoaştere, Bibliography
Editura Economică, Bucureşti, 2005 O. Niculescu, L. Niculescu, Economy,
F. Gh. Filip, Societatea informaţională – companies and knowledge based management,
societatea cunoaşteri. Concepte, soluţii şi Economic Publisher, Bucharest, 2005
strategii pentru România, Editura Expert, F. Gh. Filip, Informational society –
Bucureşti, 2001 knowledge society. Concepts, solutions and
*** Convergenţe economice în strategies for Romania, Expert Publisher,
Uniunea Europeană, Editura Economică, Bucharest, 2001
Bucureşti, 2002. *** Economic Convergences in the
*** Educaţia economică. European Union, Economic Publisher,
Actualitate şi perspective, Editura Economică, Bucharest, 2002.
Bucureşti, 2003. *** Economic Education. Actuality
*** Relansarea creşterii economice and perspectives, Economic Publisher,
în România, Editura Economică, Bucureşti, Bucharest, 2003.
2000. *** Relaunching the economic
increase in Romania, Economic Publisher,
Bucharest, 2000.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
12
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

RASPUNDEREA POLITICA SI POLITICAL AND JURIDICAL


JURIDICA A PRESEDINTELUI LIABILITY OF THE PRESIDENT OF
ROMANIEI ROMANIA

Prof.univ.dr. Pantelimon MANTA Professor Dr. Pantelimon MANTA


Facultatea de Ştiinţe Juridice The Faculty of Juridical Sciences
Universitatea „Constantin Brâncuşi” Tg-Jiu „Constantin Brâncuşi” University,

1. Aprecieri generale privind rolul şefului 1. General views regarding the


statului role of the chief of state
Apărută odată cu statul, instituţia Appeared together with the state, the
şefului statului a cunoscut o permanentă institution of the chief of state has
evoluţie în ce priveşte forma, structura şi permanently known an evolution regarding the
atribuţiile. Dacă de-a lungul timpului instituţia form, structure and attributions. If in time, the
şefului statului a concentrat multe prerogative institution of the chief of state has brought
din domeniul legislativ, executiv şi chiar together several prerogatives in the legislative,
judecătoresc, în zilele noastre a apărut o netă executive and even juridical field, nowadays a
şi riguroasă delimitare a atribuţiilor faţă de net and rough delimitation has appeared in
celelalte autorităţi publice care realizează comparison with the attributions of the other
funcţiile fundamentale ale statului. public authorities having the fundamental
În cele mai multe state ale lumii functions of the state.
instituţia şefului statului are o organizare In most of the states in the world the
unipersonală (cu denumiri din cele mai institution of the chief of state has a
diverse: domnitor, principe, împărat, unipersonal organization (with various names:
preşedinte, etc.) iar în altele este organizată voivode, prince, emperor, president, etc.) and
colegial (purtând denumiri ca: prezidiu, in others it is collegially organized (with
consiliu de stat, etc); sunt state cum este cazul names like presidium, state council, etc); there
Angliei, unde prerogativele acestei instituţii are states, like England, where the
sunt exercitate de rege şi guvern. prerogatives of this institution are exercised by
În majoritatea statelor lumii care fiinţează în the king and by the govern.
temeiul principiului separaţiei puterilor în In most of the states of the world
stat, instituţia şefului statului face parte din existing based on the principle of state powers
cadrul puterii executive, având şi atribuţii separation, the institution of the chief of state
limitate în materie legislativă. is part of the executive power, with limited
Dacă în regimul parlamentar funcţia attributions in the legislative matter.
executivă a statului este încredinţată unei If within the parliamentary status the
persoane (şeful de stat ales) şi unui organ executive function is entrusted to one person
colegial care are atribuţii pe care le exercită în (the chosen chief of state) and to a collegial
mod relativ autonom, în regimul prezidenţial body with attributions to be relatively
pur (ca în cazul S.U.A.) şeful statului autonomously exercised, within the pure
reprezintă întreg executivul, (este şi presidential status (as in the case of the USA)
preşedintele ales al ţării dar şi şeful the chief of state is the entire executive body
executivului) fiind ajutat să guverneze de o (also the chosen president of the country and
serie de înalţi funcţionari. the chief of the executive body) being helped
Cu toate acestea doctrina dreptului to govern by high state officers.
administrativ are adesea păreri divergente în Still, the doctrine of administrative law
ce priveşte sensul, semnificaţia şi conţinutul has often arguing views regarding the sense,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
13
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

noţiunii de putere executivă. meaning and content about the notion of


Astfel, se apreciază că administraţia nu executive power.
este singura sarcină a executivului dar este o It is thus appreciated that
sarcina exclusivă a acestuia, având şi sarcini administration is not the only duty of the
extra-administrative, exercitate în raporturile executive body, but it is one exclusive duty,
cu Parlamentul. „În sensul doctrinei de drept with extra-administrative duties, exercised in
administrativ, pe de o parte, nu ar trebui să se the relations with the Parliament. „In the sense
vorbească de executiv, ci de funcţia of the administrative law doctrine, on one
administrativă, ca una dintre funcţiile statului, hand, we should not speak of the executive
iar pe de alta parte, trebuie să se admită că body, but the administrative function as one of
administraţia de stat şi executivul reprezintă o the state functions, and on the other hand, we
unitate structurală unică, în ale cărei sarcini have to admit that the state administration and
intră întreg conţinutul funcţiei executive” [1] the executive body are one structural unit,
În ce priveşte evoluţia acestei instituţii, including the duties of the entire executive
încă din antichitate Aristotel, considerat function” [1]
stagiritul gândirii antice, încerca o clasificare a Regarding the evolution of this
formelor de guvernământ în: monarhie (care institution, even since the Ancient times,
presupunea concentrarea exerciţiului puterii în Aristotle, considered the Stagirite of ancient
mâna unei singure persoane), oligarhia (în care thought, tried to classify the forms of
puterea este exercitată de un grup restrâns) şi government into: monarchy (supposing the
democraţia (poporul exercita direct sau prin concentration of the power exercise into the
reprezentare puterea). hand of one person), oligarchy (where the
Tot în legătură cu formele de guvernământ power is exercised by a restricted group) and
Platon aprecia că un bun şi eficient guvern democracy (the people exercised the power
trebuie să se bazeze pe autoritate şi libertate, directly or through representation).
regele fiind "păstorul poporului". Still regarding the forms of government Plato
Oricum, încă din China şi India antică, appreciated that a good and efficient govern
de la Aristotel şi Platon, la iluminiştii din sec. has to be based on authority and freedom, the
XVIII şi chiar în zilele noastre, puterea este king being the “people’s shepard".
personalizată având ca simbol un individ sau Anyway, ever since the Ancient China
grup de indivizi. De-a lungul timpurilor statul and India, since Plato and Aristotle, since the
nu este de conceput fără un şef de stat. Illuminists of the 18th century and even
începând din China antică în care Confucius ii nowadays, the power is personalized having
recunoaşte regelui (împăratului) legitimitatea the symbol of an individual or a group of
de şef al statului în calitate de "fiu al cerului", individuals. In time, the state is not to be
la Homer care îl consideră pe rege "suprema accepted without a chief of state. Beginning
expresiune a funcţiilor în stat" până la" with the Ancient China, when Confucius
Principele" lui Machiaveli, statul nu este de admits the king (the emperor) the legitimacy
conceput în afara simbolului său, of chief of state as “the son of the sky”, Homer
conducătorul, suveranul sau „Fiul soarelui" considered the king “the supreme expression
cum îl numeau japonezii. of the state functions” until Machiavelli’s
Ulterior, iluminiştii au dezvoltat ideea Principe, the state cannot be accepted without
legitimităţii puterilor şefului de stat ca şi a its symbol, the leader, the sovereign or the
răspunderii acestuia în faţa poporului “Son of the Sun” as the Japanese used to call
clasificând formele de guvernământ în it.
republici (în care şeful de stat, denumit, în cele Later on, the Illuminists developed the
mai multe cazuri preşedinte, este ales pe timp idea of the chief of state’s powers legitimacy
determinat direct de către popor sau classifying the forms of government into
parlament) şi monarhii (în care şeful statului republics (where the chief of state, mostly
este ales pe viată sau pe baze ereditare). named president, is elected directly by the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
14
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

2. Reglementarea institutiei people or by the parliament) and monarchies


prezidentiale de catre Constitutia din 1991 (where the chief of state is elected for life or
si cea din 2003 on hereditary bases).
Legea fundamentală consacră în
România un regim semiprezidenţial. 2. Regulating the presidential
Principala diferenţiere între republica institution by the Constitution in 1991 and
parlamentară şi cea prezidenţială constă în 2003
aceea că în timp ce în republica parlamentară Fundamental law establishes a semi-
preşedintele este ales de parlament (Grecia, presidential status in Romania.
Italia, Germania, Ungaria.s.a.), în republica The main difference between the
prezidenţială el este ales de popor, fie direct, parliamentary republic and the presidential
fie prin intermediul unei adunări de electori. one is that while in the parliamentary republic
Diferenţierea însă între cele două regimuri the president is elected by the parliament
constă nu numai în modul de desemnare a (Greece, Italy, Germany, Hungary. s.a.), in the
preşedintelui ci şi în raportul între puteri. president republic the president is elected by
Astfel, în cadrul republicii parlamentare, the people, either directly, either through a
guvernul, numit de preşedinte, este responsabil meeting of electors. The difference between
în faţa parlamentului, în timp ce în republica the two statuses is not only the way in which
prezidenţială, în general, nu există şefi de the president is elected but also the report
guvern (funcţia fiind încredinţată şefului between the powers. Therefore, within the
statului) şi nici răspundere guvernamentală în parliamentary republic, the govern, named by
faţa Parlamentului. In mod indubitabil în acest the president, is responsible in front of the
regim politic puterea prezidenţială este mai parliament, while within the presidential
întinsă, iar demarcaţia executiv, legislativ şi republic, in general, there are no chiefs of
judecătoresc mult mai accentuată. governs (the function is entrusted to the chief
Atât Constituţia din 1991 cât şi cea din 2003 of state) and no governmental responsibility in
statuează că funcţia de şef al statului este front of the Parliament. Indubitably, in this
încredinţată Preşedintelui României. El este political status, the presidential power is more
ales prin vot universal, secret, direct şi liber extended, and the difference between the
exprimat, simbolizând voinţa naţiunii în executive, legislative and juridical bodies
legislatura supremă pe care o exercită. more obvious.
Potrivit art. 83 alin. 3 din Constituţie Both the 1991 and the 2003 Constitution, state
„mandatul Preşedintelui României poate fi that the institution of the chief of state is
prelungit, prin lege organică, în caz de război entrusted to the President of Romania. He is
sau catastrofă". Existenta acestor situaţii de elected through universal, secret, direct and
forţă majoră este lăsată la aprecierea freely expressed vote, symbolizing the will of
Parlamentului, prelungirea mandatului the nation within the supreme legislation it
făcându-se prin lege organică. Art.96, 97 şi 98 exercises.
din Constituţie reglementează şi situaţiile care According to the art. 83 par. 3 of the
determină o imposibilitate temporară sau Constitution, “the mandate of the President of
definitivă a exercitării atribuţiilor. Astfel, Romania may be extended, through an organic
art.97alin.1 prevede că "vacanta funcţiei law, in case of war or catastrophe". The
Preşedintelui României intervine în caz de existence of this force majeure situations is
demisie, de demitere din funcţie, de left at the Parliament appreciation, the
imposibilitate definitivă a exercitării extension of the mandate being made through
atribuţiilor sau de deces". an organic law. Art.96, 97 and 98 of the
Demisia este un act unilateral de voinţă Constitution regulate the situations that cause
juridică al Preşedintelui şi poate avea cauze a temporary or definitive impossibility to
obiective sau subiective, iar demiterea din exercise the attributions. Therefore, art.97
funcţie survine ca urmare a rămânerii par.1 stipulates that “the vacancy of the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
15
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

definitive a hotărârii de condamnare de către function of President of Romania appears in


Înalta Curte de Casatie si Justiţie, pentru fapta case of resignation, dismissal, definitive
de înaltă trădare sau ca urmare a impossibility to exercise its attributions or
referendumului care a confirmat suspendarea death".
sa din funcţie. Imposibilitatea definitivă a Resignation is a juridical will unilateral
exercitării atribuţiilor poate fi determinată de act of the President and may have objective or
motive de sănătate. subjective causes, and dismissal appears due
Oricum, constatarea împrejurărilor care to an irrevocable resolution of conviction
duc la vacantarea funcţiei de Preşedinte este în issued by the High Court of Cassation, for
competenţa Curţii Constituţionale, a cărei high treason or due to a referendum
decizie se va comunica Parlamentului şi confirming its suspension from its function.
Guvernului pentru ca în termen de cel mult 3 The definitive impossibility to exercise the
luni să organizeze noi alegeri prezidenţiale. attributions may be determined by reasons of
health.
3. Răspunderea Preşedintelui României Anyway, the establishment of the
În majoritatea tarilor democratice ale circumstances that lead to the vacancy of the
lumii este statuata neresponsabilitatea şefului position of President comes within the
de stat pentru actele săvârşite în exercitiul competence of the Constitutional Court,
funcţiei sale. whose decision shall be notified to the
Şi în România imunitatea de care se Parliament and the Govern so that within 3
bucură Preşedintele României are drept months new presidential elections be
consecinţa imposibilitatea tragerii acestuia la organized.
răspundere politică sau juridică.
Drept urmare, orice acţiune în justiţie 3. The liability of the President of Romania
pentru fapte imputabile preşedintelui şi care In most of the democratic countries of
sunt legate de exercitarea mandatului the world, it is stated the non-liability of the
prezidenţial sunt blocate. Astfel, el nu poate fi chief of state for the offences committed
sancţionat, arestat, percheziţionat, trimis în during the exercise of its function.
judecată penală sau civilă şi nici chemat ca In Romania also, the immunity of the
martor în faţa instanţelor de judecată, civile President of Romania has the consequence of
sau penale. the impossibility to be made responsible both
Din coroborarea art. 84 alin.2 cu art. politically and juridically.
72 din Constituţie rezultă că Consequently, any action in justice for
neresponsabilitatea şefului statului pentru offences committed by the president and
opiniile politice exprimate în timpul related to the exercise of the presidential
mandatului este absolută, ea operând chiar şi mandate are blocked. Therefore, the president
dincolo de expirarea mandatului acestuia. De cannot be punished, arrested, searched, sent to
asemenea, în literatura de specialitate se penal or civil trial nor summoned as witness in
apreciază că neresponsabilitatea Preşedintelui front of civil or penal courts of law.
României se extinde şi la deciziile pe care By corroborating the art. 84 par . 2
acesta le ia în timpul exercitării mandatului, with the art. 72 of the Constitution is results
neputând fi tras la răspundere juridică (civilă that the non-liability of the chief of state for
sau penală) pentru decretele pe care le emite în the political opinions expressed during its
exercitarea atribuţiilor stabilite de Constituţie mandate is absolute, and operates even beyond
[2]. the expiration of its mandate. Also, in the
Cu toate acestea, actele săvârşite cu specialty literature, it is appreciated that the
depăşirea abilitării constituţionale ori prin non-liability of the President of Romania is
încălcarea acestor măsuri atrage răspunderea extended over the decisions it takes during the
politică şi juridică a Preşedintelui României. mandate exercising, and cannot be made liable
Astfel, răspunderea politica poate fi from the juridical point of view (civil or penal)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
16
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

antrenata în primul rând în condiţiile for the decrees issued in exercising the
prevăzute de art. 95 alin.1 şi 2 "în cazul attributions established by the Constitution
săvârşirii unor fapte grave prin care [2].
Preşedintele României încalcă prevederile Despite all these, the actions
Constituţiei, situaţie în care Parlamentul poate committed over the constitutional capacity or
dispune suspendarea din funcţie după by breaching those measures draw the political
obţinerea avizului consultativ al Curţii and juridical liability of the President of
Constituţionale, asupra propunerii pe care o Romania.
poate face cel puţin 1/3 din numărul total al Therefore, political liability may be
senatorilor şi deputaţilor. Cu prilejul firstly called for under the conditions
dezbaterii, Preşedintele poate da Parlamentului stipulated by the art. 95 par.1 and 2 "in case of
explicaţii cu privire la faptele ce i se imputa. committing serious actions through which the
Decizia de suspendare din funcţie se ia President of Romania breaches the provisions
cu votul majorităţii parlamentarilor în funcţie of the Constitution, case in which the
şi are ca efect interimatul acestei funcţii care Parliament may order the dismissal after
este asigurat în ordine de Preşedintele obtaining the consultative consent of the
Senatului sau al Camerei Deputaţilor”. Constitutional Court, upon the proposal of at
Suspendarea din funcţie este o încetare least 1/3 of the total number of senators and
pe perioadă determinată a exerciţiului deputies. During the debates, the President
atribuţiilor de către titularul funcţiei, dar după may explain himself in front of the Parliament
aceasta etapă în cel mult 30 de zile se regarding the actions imputed to him.
organizează un referendum pentru demiterea The dismissal decision is taken with
Preşedintelui. the vote from the majority of parliamentarians
Preşedintele poate fi suspendat din and causes the temporary appointment of this
funcţie în condiţiile art.95 din Constituţie care function to be provided by, in order, by the
prevede că: President of the Senate or of the Deputies
- alin.1 "în cazul săvârşirii unor fapte grave Chamber”.
prin care încalcă prevederile Constituţiei, Suspension is a cease for an
Preşedintele României poate fi suspendat din established period of the exercise of
funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în attributions by the position holder, but after
şedinţa comună, cu votul majorităţii this stage, within 30 days a referendum shall
deputaţilor şi senatorilor, după consultarea be made for dismissing the President.
Curţii Constituţionale. The President may be suspended from
Preşedintele poate da Parlamentului its function under the conditions of the art. 95
explicaţii cu privire la faptele ce i se impută;" of the Constitution which stipulates that:
- alin.2 "Propunerea de suspendare din - par.1 "in case of committing serious actions
funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime by breaching the provisions of the
din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se Constitution, the President of Romania may be
aduce neîntârziat, la cunoştinţa Preşedintelui"; suspended by the Deputies Chamber and by
- alin. 3 "Dacă propunerea de suspendare the Senate, in common meeting, with the vote
din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de of the majority of deputies and senators, after
zile se organizează un referendum pentru consulting the Constitutional Court.
demiterea Preşedintelui". The President may explain himself in
Interimatul funcţiei de Preşedinte al front of the Parliament regarding the
României se asigură, în ordine, de Preşedintele imputations brought to him;"
Senatului sau al Camerei Deputaţilor şi - par.2 "The proposal of suspension may be
intervine în situaţiile reglementate de art.97 initiated by at least one third of the number of
din Constituţie, când această funcţie devine deputies and senators and shall be
vacantă, ori dacă Preşedintele este suspendat immediately notified to the President";
din funcţie sau află în imposibilitatea - par. 3 "If the proposal of suspension is

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
17
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

temporară de a-şi exercita atribuţiile. approved, within 30 days the most, a


Raţiunea reglementării acestei instituţii referendum shall be organized for dismissing
îşi are justificarea in necesitatea asigurării the President".
continuităţii exercitării atribuţiilor pe o pe The temporary appointment in the
temporară, până la alegerea noului Preşedinte position of President of Romania, shall be
(sau până la încetarea stării care a determinat provided, in order, by the President of the
interimatul). Senate or the Deputies Chamber and interferes
Cel ce asigură interimatul nu are voie in the situations regulated by the art. 97 of the
să adreseze Parlamentului, nu poate să Constitution, when this position becomes
dizolve organul puterii legislative şi nu poate vacant, or whether the President is suspended
organiza referendum. from its position or cannot exercise its
În urma referendumului măsura attributions temporarily.
suspendării din funcţie a Preşedintelui va The reason for regulating this
înceta fie prin reluarea atribuţiilor funcţiei institution is justified by the need to provide
(urmare a refuzului poporului de a vota the continuity of exercising the attributions for
demiterea preşedintelui) fie se va transforma a temporary period, until the election of a new
în demitere ca urmare a acceptării prin president (or until the state that caused the
referendum a propunerii parlamentare. temporary appointment ceased).
Organizarea referendumului este The person temporarily appointed
obligatorie în termen de 30 de zile de la data cannot address the Parliament, cannot dissolve
suspendării din funcţie a Preşedintelui. După the legislative power body and cannot
declanşarea procedurii referendumului, organize a referendum.
Preşedintele se va putea adresa poporului After the referendum, the measure of
pentru a da explicaţiile şi lămuririle pe care le suspending the President shall cease either by
consideră necesare cu privire la situaţia creată. taking back the attributions of the function
Dacă electoratul nu votează demiterea (due to the people’s refusal to vote the
Preşedintelui acesta îşi va relua exerciţiul president dismissal) either it shall be
atribuţiilor funcţiei încetând interimatul iar transformed into dismissal due to the
dacă poporul a hotarat demiterea din funcţie, referendum acceptance of the parliamentary
atunci, interimatul va fi prelungit pana când proposal.
noul Preşedinte ce va fi ales va depune Organizing the referendum is
jurământul de credinţă. compulsory within 30 days from the president
In ce priveşte răspunderea juridică, suspension from its position. After initiating
aceasta are două direcţii după cum faptele au the procedure of the referendum, the President
sau nu legătura cu funcţia de Preşedinte. În shall be able to address to the people for
situaţia în care faptele ilicite (de natură explaining itself as it may consider necessary
patrimonială, contravenţională sau penală) n- regarding the aforementioned situation.
au legătură cu funcţia pe care o exercită If the electorate does not vote the
Preşedintele, el va putea fi sancţionat ca orice President’s dismissal, it shall be able to start
cetăţean, potrivit principiilor dreptului comun, over the exercise of its attributions by stopping
în funcţie de caracterul şi gravitatea faptei the temporary appointment and if the people
comise. Astfel, nimic nu opreşte ca decided its dismissal, then the temporary
Preşedintele să răspundă, de exemplu appointment shall be extended until the new
contravenţional şi patrimonial dacă într-o president to be elected is sworn.
deplasare particulara a provocat un accident de Regarding the juridical liability, it has
circulaţie prin încălcarea regulilor de two directions in accordance with the
circulaţie. connection of the actions with the position of
Când însă, încălcarea legii are în President. If the illicit actions (patrimonial,
vedere fapte care au legătura cu exercitarea contraventional or penal) have no connection
funcţiei, atunci problema răspunderii se pune to the function exercised by the President, it

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
18
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

în alţi termeni. Am analizat deja problema shall be punished as every other citizen,
răspunderii Preşedintelui pentru săvârşirea according to the principles of common law, in
unor fapte grave, a sancţiunilor politice care se accordance with the character and the gravity
pot aplica (respectiv suspendarea şi demiterea of the offence. Therefore, nothing prevents the
din funcţie). President from answering contraventionally
Constituţia cuprinde în art. 96 alin1 o and patrimonially, if for example, during a
dispoziţie specială prin care "Camera particular trip, he caused a travel accident by
Deputaţilor şi Senatul în şedinţa comuna pot breaching the traffic rules.
hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui When breaching the law takes into
României pentru înaltă trădare, cu votul a cel consideration actions connected to the exercise
puţin două treimi din numărul deputaţilor şi of the function, then the problem of liability is
senatorilor; competenţa de judecată aparţine stated in other terms. We have already
Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, în analyzed the problem of the President’s
condiţiile legii. Preşedintele este demis de liability for having committed serious actions,
drept la data rămânerii definitive a hotărârii political sanctions to be applied (suspension
condamnare". and dismissal respectively).
Se observă că legea foloseşte termenul The Constitution includes in the art.
de «înaltă trădare» necalificând expres fapta 96, par. 1 a special disposition through which
ca infracţiune, ceea ce pune în evidenţă “The Chamber of Deputies and the Senate in
intenţia legiuitorului de a sublinia conotaţiile common meeting may decide to accuse the
nu numai juridice ci şi politice ale acestuia. În President of Romania for high treason, with
acest sens, în literatura de specialitate s-a the vote of at least two thirds of the number of
apreciat pe buna dreptate nefirescul deputies and senators; the trial competence
reglementării constituţionale în condiţiile în belongs to the High Court of Cassation and
care Parlamentul are dreptul de a-l pune sub Justice, under the conditions of the law. The
acuzare pe Preşedinte pentru săvârşirea faptei President shall be dismissed by right when the
de "înalta trădare" fără însă ca ea să fie resolution of conviction remains definitive".
descrisa de reglementari si lege . We notice that the law uses the term
Aşa cum spunea profesorul Ion “high treason” without expressly qualifying
Deleanu [3] "în condiţiile actualei legislaţii, the action as offence, which highlights the
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află în lawmaker’s intention to underline its juridical
ipoteze contradictorii inadmisibile: ea ar urma and political connotations. In this sense,
să califice fapta de înaltă trădare, să-i prevadă specialty literature reasonably appreciates the
limitele speciale de pedeapsă şi apoi să decidă unnaturalness of constitutional regulation
eventuala condamnare şi condiţiile exercitării taking into consideration that the Parliament is
căii de atac". entitled to accuse the President for having
În concluzie, autorităţile judecătoreşti committed the offence of “high treason”
competente nu vor face o încadrare a without describing it by regulations and by the
acţiunilor şi inacţiunilor Preşedintelui law.
României în latura obiectiva a infracţiunii de As professor Ion Deleanu used to say
înaltă trădare deoarece aceasta nu este [54] "under the conditions of the current
prevăzuta de legea penala ci în cea a celorlalte legislation, the High Court of Cassation and
infracţiuni prevăzute de legea penala în Justice is under inadmissible contradictory
vigoare, precum şi o determinare a vinovăţiei hypotheses: it has to decide upon the offence
şi a pedepselor acestora [4].; of high treason, foresee its special punishment
Din punct de vedere procedural, actul limitations and then decide upon the possible
de punere sub acuzare al Parlamentului este conviction and the conditions for exercising
urmat, în mod firesc de rechizitoriul the way of attack".
Procurorului General al Parchetului General In conclusion, competent juridical
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie authorities shall not include the actions and

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
19
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

şi trebuie să fie însoţita şi de suspendarea din inactions of the President of Romania into the
funcţie a Preşedintelui pana la rămânerea objective side of the offence of high treason
definitiva a hotărârii judecătoreşti. because it is not stipulated by the penal law
Punerea sub acuzare de către but by that of other offences stipulated by the
Parlament (şi deci înlăturarea imunităţii) poate penal law in force, as well as an establishment
fi făcuta şi pentru săvârşirea oricărei alte of their guilt and punishments [4].;
infracţiuni reglementata de legea penală, From the procedural point of view, the
având în vedere dispoziţiile art.16 din legea accusation made by the Parliament is naturally
fundamentală în care se precizează ca "Nimeni followed by the speech for prosecution made
nu este mai presus de lege". by the General Prosecutor of the General
Pe baza rechizitorului întocmit de Prosecutor’s Office of the High Court of
Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Cassation and Justice and has to be
Casaţie şi Justiţie se va trece la judecata de accompanied by the President suspension until
fond de către Secţia Penala a Înaltei Curţi a the juridical resolution remains irrevocable.
cărei hotărâre este supusă caii de atac a The Parliament’s charge (and therefore
recursului care se judeca de Secţiile Unite ale the cancellation of immunity) may be also
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care made for committing any offence regulated by
pronunţa o hotărâre definitiva şi executorie. the penal law, taking into consideration the
În situaţia în care Preşedintele a fost provisions of the art. 16 of the fundamental
achitat, va înceta suspendarea şi acesta îşi va law which stipulates that “Nobody is above
relua exerciţiul tuturor atribuţiilor. the law”.
Dacă instanţa suprema a pronunţat Based on the speech for prosecution
condamnarea atunci Preşedintele este demis de made by the General Prosecutor of the High
drept, la data rămânerii definitive a hotărâri de Court of Cassation and Justice, the Penal
condamnare, urmând să se organizeze alegeri Division of the High Court shall proceed with
pentru un nou Preşedinte. the trial and its resolution may be attacked
Co through appeal that shall be judged at the
[1] P.Manda, Tratat de drept administrativ, Editura United Divisions of the High Court of
Lumina Lex, 2001, pag 332 Cassation and Justice which shall sentence a
[2] P.Manda , op.cit. ,p331
[3] I. Deleanu, Drept constituţional şi Instituţii Politice,
definitive and enforceable resolution.
Tratat, Editura Europa Nova , 1996 , p348 If the supreme court has sentenced the
[4] M. Preda , Drept administrativ ., p51 conviction, then the President is dismissed by
right, when the conviction resolution remains
irrevocable, and elections for a new President
shall be organized.

[1] P.Manda, Administrative law Treaty, Lumina Lex,


2001, pag 332
[2] P.Manda , op.cit. ,p331
[3] I. Deleanu, Constitutional Law and Political
Institutions, Treaty, Europa Nova Publisher, 1996 ,
p348
[4] M. Preda , Administrative Law ., p. 51

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
20
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

PROCLAMATIA DE LA TIMISOARA SI PROCLAMATION OF TIMISOARA AND


SOCIETATEA DESCHISA IN ROMANIA BUILDING AN OPEN SOCIETY IN
POST-TOTALITARA POST-TOTALITARIAN ROMANIA

David KILGOUR David KILGOUR


Doctor în drept Doctoral studies in constitutional law,
Membru în Parlamentul Canadian University of Paris
Member of Canadian Parliament

Henry Bergson, filozoful care a


Henry Bergson, the philosopher who
dezvoltat prima data conceptul de societate
originally developed the concept of an open
deschisa, sustine ca guvernele societatilor
society, contends that in open societies,
deschise sunt receptive si tolerante iar
government is responsive and tolerant and
mecanismele politice sunt transparente si
political mechanisms are transparent and
flexibile. Statul nu pastreaza secrete asupra
flexible. The state keeps no secrets from itself
lucrurilor publice; este o societate non-
in the public sense; it is a non-authoritarian
autoritara in care toturor li se incredinteaza stiri
society in which all are trusted with the
despre tot ce se intampla. Libertatea politica si
knowledge of all. Political freedoms and human
drepturile omului formeaza fundatia unei
rights are the foundation of an open society.
societati deschise.
Karl Popper, in his book The Open
Karl Popper, in cartea sa, “Societatea
Society and Its Enemies, defines an "open
deschisa si dusmanii sai”, defineste “societatea
society" as one which ensures that political
deschisa” ca pe una in care conducatorii politici
leaders can be overthrown without the need for
pot fi dati jos fara varsare de sange, in opozitie
bloodshed as opposed to a "closed society" in
cu o societate inchisa in care este nevoie de o
which a bloody revolution or coup d'état is
revolutie sangeroasa sau o lovitura de stat
needed to change the leaders. Democracies are
pentru a schimba conducatorii. Democratiile
examples of an "open society", whereas
sunt exemple de “societate deschisa”, in timp
totalitarian dictatorships and autocratic
ce dictaturile totalitare si monarhiile autocrate
exemple de “societate inchisa”. monarchies are examples of a "closed
Sub regimul communist, Romania a society".
fost un exemplu excelent de societate inchisa. Under its communist regime, Romania
In ca masura este societatea romananeasca was an excellent example of a closed society.
deschisa acum, dupa 45 de ani de communism To what extent is Romanian society open now,
si 18 ani de eforturi spre a deveni o societate after 45 years of communism and 18 years of
deschisa autentica? struggling to become an authentic open
Dupa 1989, societatea romaneasca se society?
gasea in ruina: o economie falimentara, o After 1989, Romanian society found
justitie si o politie controlate de securitate, iar itself in ruins: a broken economy, a 'justice' or
dimensiunile moral-spirituale ale oamenilor police administration controlled by the
erau sever alterate. Si ceea ce este uneori cel securitate (the communist secret service), the
mai dificil de refacut este tocmai distrugerea moral-spiritual dimensions of the Romanian
morala. people severely altered. What is sometimes the
Perioada comunista, care practica un most difficult to restore is moral damage.
sistem fundamental opus naturii umane, a The communist period, which practiced
cauzat mereu in evolutia sa schimbari critice in a system fundamentally out of sync with human
gandirea normala a oamenilor. Aceasta s-a nature, has caused continuously in its evolution
realizat prin instituţionalizarea terorii fizice si

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
21
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

presiunii psihice care cu timpul a pătruns adânc critical changes in normal human thinking.
în conştiinţa umană, supradimensionând un Thus, a norm-deviated society was created, in
instinct adânc înrădăcinat în fiiţa umană: frica. which the basic relationships among people
Astfel s-a creeat o societate deviată de la were controlled by the specter of fear. Fear of
normalitate, în care relaţiile de bază dintre being arrested by the securitate, fear to express
oameni erau controlate de spectrul fricii. Frica openly what one thinks, even fear to live
de a nu fi arestat de securitate, frica de a îţi normally, etc. Human beings were supposed to
exprima opiniile în mod deschis, chiar frica de forget their essence and become the “new
a trai normal. Solul în care trebuia să person” completely obeying the party. The soil
încolţească acesta sămânţa era sărăcia pentru ca where this seed had to germinate was poverty
omul sărac poate fi controlat mult mai uşor. because poor people are easier to control.
Comunismul are, se pare, caile lui de a After 45 years of communism, such
supravietui dupa ce este declarat mort. Daca damage is difficult to undo, especially whether
indivizii asteapta pasiv ca lucrurile sa se there is no strong unanimous will for this to
schimbe, nu ar trebui sa ne miram de ce happen. With a weakened consciousness and a
chestiuni grave au fost doar cosmetizate in loc dependent mentality, many people do not
sa fie fundamental schimbate. realize how important is to play actively a role
Cred ca nu gresesc cand afirm ca primul in this change and not wait for the government
pas spre o societate deschisa in Romania a fost to do it.
facut de Revolutia din Timisoara, in decemrie Communism appears to have its own
1989. Indiferent ce s-a intamplat cu revolutia ways to survive after being declared dead. If
cateva zile mai tarziu- daca a fost transformata individuals wait passively for things to change,
sau nu intr-o lovitura de stat de fostii lideri de we should not wonder why critical problems
partid, in dorinta lor de a pune mana pe putere- were merely cosmetically altered and not
Revolutia de la Timisoara, care a fost scump fundamentally changed.
platita prin vieti umane, ramane un simbol al I think I am not wrong when I say that
rezistentei impotriva totalitarismului. the first steps towards an open society in
Inca imi amintesc ca eram cu sute de Romania were started by the Revolution in
romani-canadieni la ambasada romana din Timisoara, in December 1989. No matter what
Ottawa in noaptea aceea din decembrie 1989, happened with the Revolution few days later, if
cand regimul Ceausescu a cazut, datorita it was or not transformed into a putsch by the
sutelor de ceteteni curajosi ai Timisoarei. former party activists in their desire to seize
Care a fost semnificatia acestei political power. The Revolution of Timisoara,
Revolutii care s-a raspandit si la Bucuresti, si that paid a costly price in human lives, remains
apoi in toata tara? Nu a fost o lupta indreptata a symbol of resistance against totalitarianism
numai impotriva unui dictator, ci una indreptata across the world.
impotriva comunismului: tiranie, I still recall being with hundreds of
desconsiderarea fiintei umane, respingerea si Romanian-Canadians and others at the
dispretul puternic fata de o constiinta activa, Romanian embassy in Ottawa the night in
fata de valori morale, etc. December, 1989, when the Ceausescu regime
Dupa patru decenii de educatie si fell thanks to the brave thousands of residents
propaganda exclusiv comunista, prejudecati in Timisoara.
apartinând acestei ideologii mai bantuie What was the significance of this
constiinta tuturor românilor. Existenta acestor Revolution that spread in Bucharest afterwards,
prejudecati nu e o vina pentru purtator. and then in the whole country? It was not a
Manipularea lor, insa, de catre grupuri fight directed only against a dictator, but
interesante in renasterea comunismului (chiar si one directed against communism and all its
sub o noua forma) si reinstaurarea lui la putere connotations: tyranny, disrespect for the human
este un act total anti-democratic. being, rejection and strong loathing for
De aceea, in Martie 1990, Societatea

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
22
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Timisoara a lansat Proclamatia de la Timisoara, active consciences, spiritual values, etc.


“cel mai important text politic de dupa ’89 si, After four decades of exclusively
de fapt, singurul program coerent de communist education and propaganda,
transformare a Romaniei comuniste intr-o prejudices engendered by this ideology
societate democratica”, spunea Ana perhaps still haunt all Romanian consciences.
Blandiana, poet, dizident si co-fondator al The existence of such prejudices is not the
Fundatiei Alianta Civica. bearer's guilt. Nevertheless, their manipulation
Dupa cum se afirma in Proclamatie, “o by groups interested in resuscitating
serie de fapte intamplate in Romania, indeosebi communism and bringing it back to power is a
dupa 28 ianuarie 1990, vin in contradictie cu deeply anti democratic act.
idealurile Revolutiei de la Timisoara”, astfel ca That is why in March, 1990, the
semnatarii au exprimat teluri liber-democrate, Timisoara Society issued The Proclamation of
vazute ca reprazentand mostenirea Timisoara, “the most important political text
revolutionara. Cea mai cunoscuta cerinta era after ’89 and, in fact, the only coherent program
Punctul 8 al documentului, in care se cerea ca of changing the communist Romania into a
toti fostii membri ai nomenclaturii PCR si democratic society” said Ana Blandiana, poet,
securitatii sa fie exclusi de la ocuparea fuctiilor dissident, and co-founder of the Civic Alliance
publice pentru o perioada de zece ani (sau trei Foundation.
legislaturi consecutive), mai ales pentru functia As stated in The Proclamation, “a
de presedinte (legea Lustratiei). Punand la succession of occurrences in Romania,
indoiala statutul Frontului Salvarii National especially since January 28, 1990, have come
(denumit ulterior Partidul Social Democrat- to contradict the ideals of the Revolution of
PSD), Proclamatia argumenta ca acesta era Timisoara”, so the signers expressed liberal-
reprezentat dintr-un numar mic de comunisti democratic goals,which they saw as
care erau dusmanii lui Ceausescu, dar care, representing the revolutionary legacy. The best-
aveau propriile lor interese de putere si care, known requirement was the document's 8th
prin urmare, au pus mana pe putere. point, calling for all former Romanian
In lunile urmatoare, documentul a fost Communist Party nomenklatura and Securitate
recunoscut si sustinut de sute de asociatii cadres to be banned from holding public office
civice, in timp ce patru milioane de cetateni au for a period of ten years (or three consecutive
semnat apeluri in favoarea introducerii legislatures), with an emphasis on the office of
Punctului 8 in cadrul legii electorale. El a fost President (Lustration). Questioning the status of
si principala cerinta a Golaniadei- protestul din the governing National Salvation Front
Piata Universitatii initiat de studentii si (renamed later Social Democrat Party-PSD),
profesorii de la Universitatea din Bucuresti, the Proclamation argued that the latter
care a fost violent reprimata de cea de-a treia primarily represented a small group of
Mineriada in iunie, acelasi an. Communists who, were Nicolae Ceauşescu's
Proclamand solidaritatea de clasa, textul enemies, but had their own power interests and
opunea „tehnica tipic comunista de dominatie had subsequently monopolized power.
prin invrajbirea claselor si categoriilor sociale”. Over the following months, the
In timp ce exprima vointa de a „nu copia document was recognized and advocated by
sistemul vestic capitalist cu neajunsurile si hundreds of civic associations, while
inechitatile lui”, Punctul 10 al Proclamatiei se almost four million citizens signed appeals in
declara in favoarea privatizarii (exprimate ideal favor of incorporating the 8th Point into
sub forma „distribuirii egale a actiunilor intre the electoral law. The latter was also one of the
lucratorii intreprinderii, statul detinand numai main requests of the Bucharest ‘Golaniad’ –
acele fonduri care sa asigure controlul which was a protest in the University Square,
activitatii”)si investitiilor imediate in sectorul Bucharest initiated by students and professors
public (ca mijloc de a preveni consecintele at the University of Bucharest and which was

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
23
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

inflatiei). violently repressed during the third ‘Mineriad’


Textul exprima, de asemenea, speranta (miners’coming in Bucharest) in June of the
ca membrii Diasporii romane, care au parasit same year.
tara sub regimul comunist sa se reintoarca si sa- Proclaiming class solidarity, the text
si aduca contributia in societate, alaturi de opposed "the typically communist method of
partidele traditionale si sa ia atitudine impotriva domination by spreading feuds among social
acelei parti a publicului „care, instigat de classes". While expressing the will of "not
fortele obscure, au abuzat de exilatii care s-au copying the western capitalist systems with
reintors”, numindu-i „cei care ne vand tara”. their drawbacks and inequities", the 10th Point
Documentul si-a exprimat opozitia fata of the Proclamation argued in favor of
de toate formele de „sovinism”, descriind privatization (expressed ideally under the form
Timisoara ca fiind reprezentantul de varf al of "distributing the stocks equally among the
„spiritului tolerantei si respectului reciproc, workers, the state keeping only those funds that
singurele principii care vor guverna in viitoarea may ensure the control of the activity") and
Casa Europeana” exprimind astfel, un apel de immediate investments in the public sector (as
solidaritate in privinta relatiilor etnice si a a means to prevent the consequences of
sistemlui multi-partinic bazat pe alegeri libere, inflation).
cu excluderea „partidelor extremiste, fie de The text also expressed a hope that
dreapta sau stanga”. members of the Romanian Diaspora who had
Pentru cei care au acuzat Proclamatia ca left the country under the Communist regime
ar genera o „vanatoare de vrajitoare’, sfarsitul would return to their homeland and contribute
Proclamatiei explica clar: to the society, together with the traditional
„ La Timisoara nu s-a murit pentru ca parties and set itself against the portion of the
activisti comunisti din randurile doi si trei sa public "who, instigated by obscure forces,
treaca în frunte si unul din participantii la abused the returned exiles”, naming them
genocid sa fie numit de catre acestia ministru “those who sell the country”.
de interne. Nu s-a murit pentru ca dezbinarea The document stated opposition to all
sociala si nationala, cultul personalitatii, forms of "chauvinism", depicting Timişoara as
cenzura mass-mediei, dezinformarea, the paramount representative of "the spirit of
amenintarile telefonice si scrise si toate tolerance and mutual respect, the sole
celelalte metode comuniste de constrângere sa principles reigning in the future European
fie practicate în vazul lumii,în timp ce noua ni House", and so, a similar call for solidarity was
se cere pasivitate în numele stabilitatii sociale. expressed in regard to ethnic relations and a
Aceasta Proclamatie se adreseaza în primul multi-party system based on free elections was
rând celor care au primit revolutia cadou si se endorsed, with the exclusion of "extremist
mira de ce suntem nemultimiti, de vreme ce parties, be they leftist or rightist".
dictatura a cazut, s-au abrogat o serie de legi For those leaders who accused
proaste si a mai aparut si cate ceva în pravalii. the Proclamation of causing a “dangerous
Acum stiu de ce suntem nemultumiti: nu acesta witch-hunt”, the end of the Proclamation
a fost idealul Revolutiei de la Timisoara.” clearly explains:
Istoricul Dennis Deletand sustine ca “In Timisoara people did not die so that
lustratia era intrinsec legata de necesitatea the second and third rank communists should
publicarii dosarelor Securitatii detinute de go to the front line, or that one of the
CNSAS si Serviciile Romane de Informatii. El participants in the mass murders should be
a comparat amanarile vadite in acest sens in
promoted by the latter as Minister of the
modul de operare in Romania fata de procesele
Interior.
similare din alte tari din fostul Bloc Est-
People did not die so that the social and
european (Polonia, Republica Ceha si Ungaria).
national feuding, the personality cult, the
Stim ca societatile deschise sunt
censorship of the mass media, misinformation,
caracterizate prin:

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
24
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

· guvernarea legii; written and telephone threats, and all the other
· respectul pentru drepturile omului, communist methods of coercion should be
minoritati, diversitate de opinii; practiced openly, while we are requested to stay
· guverne alese democratic; passive on behalf of social stability. “
· economii de piata in care afacerile si The British historian Dennis Deletant
guvernarea sunt evident separate; si has argued that lustration was intrinsically
· o societate civila activa care ajuta la connected with the necessity for publicizing
mentinerea controlului asupra abuzurilor Securitate files kept by the CNSAS and the
oficiale. Romanian Intelligence Service. He also
Cand romanii compara aceste principii contrasted the manifest delays in Romanian
cu ceea ce se intampla in tara, unii se simt procedures with the similar processes in three
descurajati. Dar complacerea este cel mai rau other former Eastern Bloc countries (Poland,
dusman. Chiar daca situatia este dificila, s-au the Czech Republic, and Hungary).
facut cativa pasi curajosi spre o societate We know that open societies are
deschisa. Romanii ar trebui sa sprijine aceste characterized by:
incercari decat sa astepte in rolul de spectatori · the rule of law;
ca lucrurile sa se schimbe din exterior. · respect for human rights, minorities,
Ce poate fi facut pentru intarirea diversity of opinions;
Romaniei ca o societate deschisa, cu o societate · democratically-elected governments;
civila puternica? · market economies in which business
1. Acceptarea diversitatii si respectului and government are normally separate; and
pentru altii, in ciuda diferentelor. Pornind de la · an active civil society that helps
premisa cal ca o societate este formata din keep official abuses in check.
totalitatea membrilor ei, reintoarcerea la normal When Romanians compares these
implica in primul rand o schimare la nivel de principles with what is happening in the
individ. Sub regimurile totalitare, individul e country, some feel discouraged. But
invatat ca este neimportant. Ca el nu conteaza. complacency is the worst enemy in any
Ca opinia sa nu are importanta. Trebuie sa se democracy. Even if the situation is difficult,
renunte la acesta conceptie. some courageous steps have been taken in the
Pentru construirea unei societăţi direction of an open society. Romanians should
deschise după o lunga epoca totalitară un prim continue to support these attempts rather than
principiu pe trebuie să-l luăm în calcul, este wait as spectators for things to be changed
faptul că societatea umană reprezintă o externally. What might be done to strengthen
diversitate, fiecare individ având caracteristicile Romania as an open society with a strong civil
lui unice şi distincte, intocmai ca si piesele society?
divers colorate ale unui mosaic foarte 1. Acceptance of diversity and respect
complex. for others in spite of differences. Considering
Cu cât fiecare individ este apreciat that a society is made up of all of its members,
pentru particularitatile proprii si cu cat este a return to normalcy implies first a change at
incurajat sa contribuie la armonia intregului, ca the level of each individual. Under totalitarian
atat mai semnificativ devine intregul mosaic. regimes, the individual is taught that he or she
Deci acceptarea diversităţii este un prim pas is unimportant. They do not matter. Their
cheie impreuna cu respectul pentru ceilalti si a opinions do not count. This view must be
parererii celorlalti. unlearned by all.
2. Intelegerea adevarului si accepterea For building an open society after a
schimabrii de mentalitate. Cum poate avea loc, long totalitarian period, a first principle to be
in practica, schimbarea individului? Schimarea taken into account is that human society
pozitiva reala intr-o societate nu poate avea loc represents a wholesome diversity in which each
pana cand individul nu intelege realitatea in individual has important distinctive features
and roles, just like the differently coloured

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
25
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

care se afla si a faptului ca el trebuie sa-si pieces in a very complex mosaic. The more
schimbe mentalitatea. Pentru aceasta ei trebuie each individual is valued for their own
sa cunoasca si inteleaga adevarul. Aici, fiecare particularities and the more they are
individ ar trebui să aibă cunoştiinţă de crimele encouraged to contribute to the harmony of the
comunismului, de crimele din închisorile whole, the more significant becomes the entire
comuniste din Romania din trecut si de crimele mosaic. The acceptance of diversity is
din inchisorile de astazi, din alte tari. Accesul la a key first step, together with the respect for
adevarata istorie a neamului său este esentiala. others and the others' opinions.
Tinerii ar trebui sa studieze istoria 2. Understanding the truth and
comunismului si sa invete ca acesta nu poate fi an acceptance to change mentality. How in
niciodata o solutie. Atat comunismul si practice can change in individuals take place?
fascismul sunt practic la fel. Positive real change in a society cannot take
3. O schimare autentica in atitudine, place until the individual can understand the
bazata pe valori, incusiv pe integritatea reality he/she lives in and the fact that she/he
personala. Ceea ce este cel mai rau, poate mai must change their mentality. For this, they must
rau decat crimele sale, este ca, sub comunism, be aware of and understand the truth. Here each
constiinta morala a oamenilor este compromisa individual should know about the crimes of
drastic. In condtitii de opresiune, oamenii sunt communism, the crimes committed in its
mult mai predispusi sa minta, sa se ascunda, sa prisons in Romania in the past, and today in
insele, sa tradeze, sa linguseasca. Decaderea other countries. Access to the true history of the
morala devine o a doua natura; doar cateva country is essential. Young people should study
persoane pot ramane cu adevarat verticale, cel the history of communism and learn that
mai adesea cu pretul libertatii si vietii lor. communism can never be a solution.
Evident ca nu putem cere ca o societate sa fie Communism and fascism are virtually
dreapta si corecta daca noua, ca indivizi, ne indistinguishable in practice.
lipseste simtul etic. Numai cand individul 3. An authentic renewal in attitude
insusi devine constient cat de important este sa based on values, including personal integrity.
fie corect, sa-si faca munca cinstit, fara sa What is perhaps worst of all, worse even than
insele sau sa faca rau celorlalti din mediul sau, its crimes, is that under communism a people’s
sa-i respecte pe ceilalti, sa-si aminteasca sa-i moral consciousness is compromised severely.
ajute pe ceilalti mai mult, va apare o schimbare Under oppressive conditions, people are more
semnificativa in orice societate. Aici, educatia prone to lie, hide, cheat, betray, flatter. Moral
copiilor, tinerilor, adultilor trebuie sa joace un depravity becomes second nature; only a few
rol important. persons can remain truly vertical, often at the
4. Promovarea valorilor, in cost of their freedom or lives.
general.Valori gresite au fost promovate de Obviously, we cannot ask for society to
prea mult timp, in Romania si in alte societati be sound and righteous if we, as individuals,
totalitare. Oamenii ar trebui sa reinvete ceea ce lack ethical development. Only if each
este pozitiv, constuctiv, creator. Ei ar trebui sa individual becomes aware of how important is
inteleaga ca nici o economie puternica nici o to be honest and does their work correctly,
societate deschisa nu se pot construi pe valori without cheating or harming the others in the
gresite sau pe non-valoare. Pe de alta parte, environment where he/she is, if they understand
Romanii au multe exemple de oameni that to respect the others and remember to help
exemplari care si-au dedicat si sacrificat viata others more, will significant change come
pentru cauze si idealuri nobile. Ei ar trebui about in any society. Here, early, teenage and
facuti cunoscuti si promovati ca exemplu adult education must play an important role.
pentru tinerile generatii. Imi vin in minte nume 4. Promotion of sound values in
precum: general. For too long, bad values were
Corneliu Coposu- secretar personal al promoted in Romanian and other
Ministrului Iuliu Maniu (unul dintre cei mai totalitarian societies. People must therefore

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
26
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

respectati politicieni de dinainte de razboi, el relearn what is positive, constructive and


insusi un dizident si prizonier anti-comunist), creative. They should understand that neither a
care a fost condamnat la 17 ani de temnita grea strong economy nor an open society can be
pentru convingerile sale anti-comuniste. El este built if based on bad values. On the other hand,
un simbol al rezistentei comuniste. Romanians have many examples of exemplary
Petre Tutea- un ganditor profund, una people who dedicated and sacrificed their lives
din acele rare personalitati la care gandul, for noble causes and ideals. They should be
vorba, fapta sunt una. El este un exemplu etic si promoted and made known as models for
intelectual in care putem gasi virtuti the younger generations.
fundamentale: curajul, rabdarea, cumpatarea, Such names as the following come to mind:
pietatea. Corneliu Coposu – was a private
Alexandru Zub- cunoscut drept cel mai secretary of the Ministry of Iuliu Maniu (one of
mare istoric in viata, eseist si academician; a the most respected prewar politicians, he
fost si el detinut politic si dizident in timpul himself was an anti-communist dissident and
anilor de inceput ai Romaniei comuniste, un prisoner) who was sentenced to 17 years of
om de mare onoare. hard prison labour for his anti-communist
Ana Blandiana- o mare poeta si eseista convictions. He is a symbol of unyielding
contemporana. Spre sfarsitul anilor 1980 opposition to communism.
asumandu-si riscurile represaliilor comuniste, Petre Tutea - a profound thinker, one of
Blandiana a inceput sa scrie poezii de protest ca those rare personalities for whom thinking,
raspuns la pretentiile tot mai absurde ale speaking and acting are one and the same. He is
regimului, in general. Dupa Revolutia din 1989, an ethical and intellectual example where we
ea intra in viata politica, militand atat pentru can find fundamental virtues: courage,
inlaturarea fostilor activisti ramasi in functii de patience, moderation, piety.
conducere cat si pentru o societate deschisa. Ea Alexandru Zub -known as the greatest
a co-fondat Sighet, Memorialul Victimilor historian alive; also essayist and academic; he
comunismului si rezistentei anti-comuniste, was a political prisoner and dissident during the
care include un Muzeu si un Centru de Studii early years of Communist Romania, a man of
Internationale. great honour.
Doina Cornea- intelectual si dizident Ana Blandiana - is a great
notabil. Impreuna cu intelectuali ca Ana contemporary Romanian poet and essayist. In
Blandiana, Mihai Sora si Mircea Dinescu, the late 1980s, assuming risks of reprisals from
Cornea a continuat sa spuna adevarul despre the communist regime, Blandiana started
guvernul lui Ion Iliescu. A fost co-fondator al writing protest poems in answer to the
Forumului Democratic Anti-totalitar din increasingly harsh demands of the system in
Romania. general. After the 1989 Revolution, she entered
Acestia, impreuna cu tinerele victime ale political life, campaigning for the removal of
revolutiei din 1989 si cu toate victimile communist partisans remaining in
comunismului sunt exemple de oameni care au administrative offices, as well as for an open
fost gata sa moara decat sa se supuna unei society. She founded Sighet, the Memorial of
doctrine incompatibile cu constiinta lor. the Victims of Communism and anticommunist
5. Programe educationale pentru a ajuta Resistance ("Memorial Sighet") that comprises
tinerii sa dezvolte spirit civic. Scolile, ONG- a Museum and an International Study Centre.
urile, comunitatile locale, ministerele educatiei, Doina Cornea – noted dissident and
justutiei, etc, si toata societatea civila ar trebui intellectual. Together with intellectuals like
implicata in dezvoltarea proiectelor si Ana Blandiana, Mihai Şora and Mircea
programelor educationale care vor ajuta copiii Dinescu, Cornea continued her outspokenness
si tinerii sa devina cetateni responsabili. against the government of Ion Iliescu,
6. Programe educationale care sa ajute (president of Romania until his defeat by Emil
tinerii sa se dezvolte conform valorilor etice

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
27
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

precum corectitudinea, adevarul, respectul Constantinescu in the 1996 election, but still
pentru ceilalti, altruismul si toleranta. In ciuda ‘ruling’ in the view of some offstage). She was
faptului ca cinismul, lipsa de scrupule si co-founder of the Democratic Anti-totalitarian
aroganta sunt afisate la fiecare nivel al Forum of Romania.
societatii, tinerii ar trebui educati ca nu aceasta They, together with the young victims
este calea spre succes si valoare personala of the 1989 revolution and with all the victims
inalta. of communism, are examples of people who
7. Oficialii alesi ar trebui selectati cu are and were ready to die rather than to bend
mare atentie de catre cei care voteaza. Ar trebui under a doctrine incompatible with their
introdus votul uninominal. Oamenii ar trebui sa consciences.
stie exact pe cine aleg, si ar trebui sa aiba acces 5. Educational programs to help young
la biografiile detaliate ale candidatilor. people to develop civic spirit. Schools, NGOs,
8. Legea electorala ar trebui sa nu dea local communities, ministries of education,
dreptul fostilor activisti de partid si ofiteri de justice, etc, and all of civil society should be
securitate sa fie numiti pe liste de candidati- asa involved in developing educational projects and
cum sustine Proclamatia de la Timisoara. programs which will help children and youth to
Pentru a supravietui, unele dintre aceste become responsible citizens.
persoane si-au ascuns conceptiile totalitare si 6. Educational programs to help young
radacinile, si-au rafinat metodele, au pozat in people develop themselves in accordance with
dizidenti, promitand sa construiasca democratia sound values such as honesty, truthfulness,
in tara. Dar prezenta lor in viata politica a tarii respect for others, altruism and tolerance.
este sursa principala de tensiune si suspiciune Despite the fact that cynicism, lack of scruples
care framanta astazi societatea romaneasca. and brazenness are displayed at every level of
9. O clauza speciala a legii elctorale ar society, young people should de educated that
trebui sa interzica definitiv fostilor activisti de this is not the way to personal success and high
partid sa candideze pentru functia de Presedinte self-esteem.
a tarii (conform Punctului 8 al Proclamatiei de 7. Elected officials should be a selected
la Timisoara), pentru Senat si Parlament. with great care by voters. The uninominal vote
Presedintele Romaniei ar trebui sa fie un (it’s not a vote that you give not to an entire
„simbol al divortului tarii de comunism”. party, but a vote that you give to any person
10. Investitii imediate sunt necesare, de you want, putting the stamp exactly on that
exemplu, in domeniul educatiei si sanatatii. person, not on the entire party that he
Aceasta este o prioritate pentru un standard represents) should be introduced. People should
minim de natiune civilizata. know whom they choose, and should have
11. Fostii dizidenti, detinuti politici si access to candidates’ detailed biographies.
oameni care au demonstrat ca sunt activi in 8. An electoral law should deny former
dezvoltarea societatii ar trebui incurajati si Communist party workers and Security officers
sustinuti sa participe in alegeri si alte functii the right to be nominated as candidates on any
decizionale. Citez din Punctul 6 al Proclamatiei list- as stated in The Proclamation of
de la Timisoara: Timisoara. In order to survive, some of these
„Multi dintre românii aflati astazi persons hid their totalitarian concepts and roots,
departe de tara au plecat dupa persecutii refined their methods of social manipulation,
poltitice si chiar dupa ani grei de închisoare. Ar posing as dissidents and promising to build
fi rusinos din partea noastra sa-i hulim si noi cu democracy in the country. But their presence in
vorbele activistilor comunisti de odinioara. the country's political life is the chief source of
Exilul românesc înseamna sute de profesori the tensions and suspicions that trouble many in
emineti care predau la cele mai mari Romanian society today.
universitati din lume, mii de specialisti pretuiti 9. A special clause of the electoral law
la cele mai puternice firme occidentale, zeci de should ban former Communist party activists
mii de muncitori calificati în tehnologiile cele from running for the position of President of

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
28
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

mai avansate. Sa fim mândri de ei si sa country, (-according to 8th Point of The


transformam raul în bine, facând din trista si Proclamation), for the Senate and
dureroasa diaspora româneasca o forta for Parliament. Romania's presidents ought to
innoitoare pentru România. Timisoara ii be “symbols of the country’s divorce from
asteapta cu dragoste pe toti exilatii români. communism. “
Sunt compatriotii nostri si, azi mai mult ca 10. Immediate investments are
niciodata, avem nevoie de competenta lor, de necessary, for instance, in the fields of
europenismul gândirii lor si chiar de sprijinul education and the public services of health and
lor material. De asemenea, cultura româna va fi sanitation. This is a priority to build a minimum
întreaga numai dupa ce se reintegreaza în ea standard of educated nationals.
cultura din exil.” 11. Former dissidents, political ex-
12. Efortul de a face justitia accesibila detainees and people who demonstrate that they
tuturor romanilor, in mod egal. Pentru acesta, are active in the development of society should
eliminarea coruptiei este o conditie esentiala. be encouraged and supported to participate in
13. Politie, procurori, judecatori elections and other decisional offices. Many of
independenti politic. In acelasi timp, tribunalele them who nowadays live abroad left the
nu trebuie s aiba nimic in comun cu modelul country following political persecution and
‚scenelor de teatru’ ex-comuniste. even long terms of imprisonment. Besides, the
14. Judecatori independenti selectati de Romanian culture will be complete only after
o Comisie Juridica pentru a evita apartenenta the culture of the exile has been re-
politica in numiri. integrated back into Romania.
15. Comisiile Juridice ar trebui sa 12. Strive to make justice available for
includa persoane ireprosabile care sa all Romanians equally. For this, purging
recomande numai pe cei mai bine calificati corruption is a prerequisite.
barbati si femei pentru a fi judecatori. 13. Politically independent police,
16. Promovarea magistratilor tineri dar prosecutors and judges. At the same time,
profesionisti, care nu sunt implicati politic si nu justice must have nothing in common with the
au apartenenta politica sau preferinte de vreun ex-communist ‘courts as theatre’ model.
fel. 14. Independent judges selected by a
17. Un statut care ar trebui sa interzica Judicial Commission to avoid partisanship in
ofiterilor de securitate sau altor oficiali ai appointments.
fostului guvern nedemocratic din Romania sa 15. The Judicial Commission should be
aiba vreun birou politic sau juridic. In acelasi comprised of persons beyond reproach who
timp, dosarele securitatii ar trebui facute would recommend only the best qualified men
publice. De fapt Presedintele Basescu si and women to be judges.
Monica Macovei au luptat ambii impotriva 16. Promoting of young but
coruptiei, pentru expunerea dosarelor securitatii professional magistrates who are not politically
si pentru incercarea de a separa justitia de involved and would not be partisan or
influenta politica. Sa ne mai intrebam de ce a otherwise dependent.
fost Monica Macovei concediata si presedintele 17. A statute should forbid security and
Basecu suspendat? Poate Parlamentul other officials of the former undemocratic
Romaniei ignora Curtea Constitutionala care a government of Romania to have any political or
declarat ca preseditele nu a incalcat constitutia judicial office. At the same time, the
si sa decida singur suspendarea? Securitate’s files should be made public. In
18. Constitutia ar trebui modificata fact, President Basescu and Monica Macovei
conform noilor realitati. Ce alta constitutie, (the former Minister of Justice) have both been
intr-o democratie, ar permite ca un presedinte fighting against corruption, for exposing the
ales sa fie suspendat impotriva deciziei Curtii securitate’s files and for trying to separate
Constitutionale pentru ca a condamnat coruptia, justice issues from political influence. One
in timp ce alt fost presedinte nu a fost nici wonders why was Monica Macovei was

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
29
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

macar contestat cand a chemat in mod evident dismissed and President Basescu
minerii pentru a reprima protestul studentilor? was suspended? Can Romania's Parliament
19. Formarea unui mecanism care ar ignore the Constitutional Court that had ruled
trebui sa restrictioneze influenta actuala a that the president did not abuse the constitution
oamenilor foarte bogati spre varfurile puterii. and make its own decision about suspension?
Aceştia pot favoriza prin anumite legi mersul 18. The constitution should be modified
societăţilor comerciale la care deţin capital to accord to new realities. What other
majoritar. constitution in a democracy allows an elected
20. Societatea civila ar trebui sa President to be suspended, against the decision
intervina la crearea unui asemenea mecanism of the Constitutional Court for condemning
de siguranta. Poate avea, de asemenea, un rol in corruption whereas another former president
controlul serviciilor secrete. was not even contested when he
21. Controlul politic asupra mass- evidently called the miners (Mineriad) to put
mediei ar trebui sa inceteze. In mod ideal, nici down a students’ protest?
un interes politic sau financiar nu ar trebui sa 19. Forming a mechanism that should
afecteze impartialitatea presei, televiziunii, restrict the current influence of very wealthy
radioului, etc. Rolul mass-mediei trebuie sa fie people in law-making. These people can favour
acela de informare nu de servire a unor interese through some laws companies in which they
politice. Ar trebui, de asemenea, sa informeze have major holdings.
oamenii despre realitatile din Romania si 20. Civil society should help in creation
consecintele lor in Romania port-totalitara. of such safety mechanisms. It might also have a
Germania de dupa perioada nazista poate fi un role in the control of the secret service.
bun exemplu in acest sens. 21. Political control over the media
22. Mass-media ar trebui sa aiba un rol should cease to exist. Ideally, no political or
educativ. Ea ar trebui sa promoveze idei financial interest should affect the impartiality
specifice pentru o societate deschisa si sa ii of press, television, radio etc. The role of
demonstreze avantajele. Bineinteles, trebuie sa the media ideally should be to inform, not to
se tina cont si de interese comerciale, dar serve political interests. It should also inform
aceasta ar trebui sa fie o usa deschisa spre people about the realities in Romania and their
cultura si valori traditionale. Dacă înainte de consequences in a post-totalitarian Romania.
1989 a existat acea grotescă cultură de partid, Germany, after its Nazi period, can provide a
după 1989 şi-a făcut apariţia o subcultură good best practice in this respect.
dominata de valori indoielnice. Nu ar trebui sa 22. The media should have an
neglijam ca in aceasta sub-cultura, societatea educational role. They should promote specific
deschisa este identificata ca ‘dusman al ideas for an open society and demonstrate its
poporului’. advantages. Of course, its commercial interests
23. Societatea civila ar trebui sa should be taken into account, but it also should
informeze oamenii in legatura cu atrocitatile be an open door to culture and traditional
comuniste trecute si prezente, in cadrul mass- values. If, before 1989 there was a grotesque
mediei, conferintelor, seminariilor, etc. Daca party culture, since 1989 we can talk about a
este adevarat ca cunoasterea este putere, este, sub-culture, dominated by bad values. We
de asemeni, adevarat ca oamenii ar trebui sa should not neglect that in this sub-culture the
invete din greselile din trecut pentru a evita sa open society is identified as an 'enemy of the
le faca in viitor. Romanii au China ca un people'.
exemplu viu a ceea ce s-ar fi intamplat daca ar 23. Civil society should inform people
fi supravietuit comunismul. Teroarea ar fi luat about past and present Communist atrocities,
forme mult mai subtile, ascunse si mai greu de using media, conferences, seminars, etc. If it’s
detectat. Raportul nostru, al lui David Matas si true that knowledge is power, it is also true that
al meu, disponibil si in romaneste la people should learn from mistakes in the past to
www.organharvestinvestigation.net vorbeste avoid making them in the future. Romanians

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
30
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

despre o noua forma a raului pe planeta noastra. have China as a living example about what
Ne referim la uciderea practicantilor Falun would have happened if communism had
Gong- oameni care cred si pun in practica survived. Terror would have taken more subtle,
principiile adevar-bunavointa-toleranta- si la hidden forms, harder to detect. The report of
recoltarea organelor lor, fara consimtamantul David Matas and myself available in Romanian
acestora, in scopuri comerciale. at www.organharvestinvestigation.net says
24. Atat societatea civila cat si mass- more about ‘a new form of evil on our planet’.
media ar trebui sa informeze publicul despre We refer to the killing of Falun Gong
adevaratele valori care au adus prosperitate, practitioners- people who believe in the
drepturi ale omului, diversitate, pluralism si principles of truth-benevolence-forbearance-
guvernarea legii in societatiile democratice. and harvesting their organs for commercial
Cele post-comuniste au dificultati in apreciarea purposes.
societatilor democratice. Aceasta atitudine este 24. Both civil society and the media
mostenita din perioada totalitara, cand should inform the public about the real values
ideologia de partid pretindea ca societatile that brought prosperity, human rights, diversity,
vestice abunda in droguri, moravuri usoare, pluralism and the rule of law to democratic
prostitutie, si, in ciuda politetii, oamenii suntsocieties. Post-communist ones still have
preocupati doar de treburile lor. Societatea difficulty in appreciating democratic societies.
romaneasca nu ar trebui sa uite ca, printre This attitude is inherited from the totalitarian
primele lucruri pe care le-a ‚imprumutat’ de la period when the party ideology claimed that
Vest, dupa revolutie, au fost tocmai acele western societies are loose in morals, rich in
lucruri, in dorinta ei de a poza intr-o societatedrugs, prostitution and, in spite of politeness,
libera. Dar, ceea ce societatea romaneasca n-a people are concerned only with their own
reusit probabil sa inteleaga si ar trebui invatatbusiness. Romanian society should not forget
acum este ca, printre cele mai bune lucruri, de that among the first things it ‘borrowed’ from
care se bucura societatile vestice, sunt tocmai West after the revolution were such things in its
societatea civila si guvernarea legii. desire to pose as a free society.
Orice roman ar trebui sa-si dea seama What Romanian society has
ca o societate post-totalitara fara guvernarea perhaps failed to understand and what should
legii, fara valori morale si fara hotararea de a be learned now is that among the best things
lupta pentru amandoua, nu isi va vindeca western societies enjoy are their active civil
niciodata ranile si nu va deveni o adevarata societies and the rule of law.
societate deschisa. Every Romanian should be aware that a
In ultimul secol, demnitatea umana a post-totalitarian society without the rule of law,
fost continuu asaltata de doua ideologii uimitor without ethical values, without a determination
de asemanatoare in practica: Nazismul si to fight for both, will never heal its wounds and
Comunismul. become a genuinely open society.
Ambele au fost catastrofe fara In the last century, human dignity has
precedent atat pentru romani cat si pentru alte been continuously assaulted by two ideologies
natiuni unde acestea au guvernat. Consemnarile remarkably similar in practice: Nazism and
despre comunismul din Europa dintre 1944- Communism.
1989 includ: Both were unrelieved catastrophes for
§ Abuzul (si chiar mai mult) asupra a Romanians and all other peoples they ruled.
zeci de milioane de oameni nevinovati, in The record of Communism in Europe between
timpul unei aproape jumatati de secol, 1944 and 1989 includes:
The abuse and much worse of
§ Esecul economic continuu,
§ Persecutia comunitatilor religioase si tens of millions of innocent people during
crearea asa numitei „crize a sufletului”, putini almost half a century,
realizand ca aceste grupuri ar juca un rol major Continuous economic failure,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
31
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

in eventuala prabusirea a sistemului, The persecution of faith


§ Obligarea fermierilor care trudeau communities and the creation of what has been
pamantul sa renunte la lucrarea pamantului called a "crisis of the soul", little realizing that
fertil prin colectivizare fortata, deposedandu-i these groups would play a major role in its
atat de pamant cat si de animale eventual downfall,
§ Inducerea faptului ca era o crima sa Causing hard-working farmers to
vorbesti despre democratie in scopul de a give up working fertile soil by forcing them
proteja dictaturile incompetente, violente, into collectives, which seized both their land
criminale, de altfel, in Romania sau in alta and animals,
parte Making it a crime to talk about
§ Comunismul a inversat conceptul representative democracy in order to protect
nobil de egalitate umana transfomandu-l intr-un incompetent, violent and otherwise criminal
scut pentru privilegiile speciale ale dictatorships in Romania and elsewhere.
oficialitatilor de partid, nomenclatura. George Communism twisted the noble
Orwell a incondeiat tradarea oamenilor de catre concept of human equality into a shield for the
Revolutia rusa, in 1917, prin celebra fraza: special privileges of party officials, the
„Toate animalele sunt egale dar unele sunt nomenklatura. George Orwell penned his most
mai egale decat altele”. famous line about the betrayal of the people in
§ Comunismul a inlaturat toate the Russian Revolution of 1917: "All animals
drepturile sindicatelor muncitoresti, inclusiv are equal, but some are more equal than
dreptul de a exista in vreo forma coerenta si a others."
negocia in mod colectiv, demonstrand ca Communism removed all rights
nicaieri unde acesta guverneaza nu manifesta of workers' unions, including the right to exist
inters fata de drepturile muncitorilor in any meaningful form and to bargain
§ A distrus orice concept de guvernare a collectively, demonstrating that nowhere where
legii si independenta a judecatorilor. it governs does it care about the rights of
§ A transformat arta si cultura in workers.
propaganda sterila, exiland astfel multi artisti si It destroyed any concept of the
scriitori. rule of law and the independence of
Violoncelistul/dirijorul/compozitorul
judges.
Mitislav Rostropovich, care, ca si multi alti
It turned art and culture into a
artisti a jucat un rol important in rasturnarea
sterile propaganda, thus forcing many artists
dictaturii din Rusia, a spus atat de bine:
and writers into exile. The now late
„Constiinta este o mare motivatie pentru
cellist/conductor/composer Mitislav
creativitate”.
Rostropovich, who, like many artists and
writers, played such an important role in
toppling the dictatorship in Russia, put it well:
"Conscience is the great motivator of
creativity."

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
32
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

OPOZABILITATEA ŞI PROTECŢIA OPPOSABILITY AND JURIDICIAL


JURIDICĂ A DREPTURILOR PROTECTION OF SUBJECTIVE
SUBIECTIVE ÎN SISTEMUL RIGHTS IN THE EUROPEAN RIGHT
DREPTULUI EUROPEAN SYSTEM

Conf. univ. dr. Vasile CIUVĂŢ Acad. Assistant Professor Dr. Vasile CIUVAT
Universitatea „Titu Maiorescu” Bucureşti – The University “Titu Maiorescu” Bucharest –
Facultatea de Drept Târgu Jiu The Faculty of Law Targu Jiu

Întrucât drepturile sunt facultăţi, prerogative Regarding the subjective right, in


sau puteri ale persoanelor recunoscute şi sancţionate the specialty literature, there appeared a
de lege şi drepturile subiective constau în puterea pe lot of definitions among whom, under the
care o are fiecare persoană de a pretinde ca aspect of the social dimension of the
facultăţile, aptitudinile şi puterile sale care nu sunt right, the most complete definition is
îngrădite prin lege, să fie sprijinite sau aduse la given by Mihail Cantacuzino “The
îndeplinire de stat prin organele sale abilitate. subjective right is the power of every
Corespunzător celor constatate, se reţine că person to pretend that its aptitudes and
dreptul subiectiv este o posibilitate (facultate sau powers which are not restricted, or
putere) recunoscută de lege subiectului activ exactly in the limit in which they are not
(titularului) pe care o exercită împotriva subiectului restricted throught the law, to be not only
pasiv, asupra căruia se concretizează sub formă de respected, namely undisturbed by others
obligaţii. Asemenea drepturi (facultas agendi) or by society through its organs, but also,
pentru a fi recunoscute şi valorificate trebuie să fie when they generated acts which create
ocrotite de o normă generală de drept (norma records with others, to be upholded by
agendi) care, potrivit terminologiei utilizată în the society organs in order to be fulfilled
literatura de specialitate, poartă denumirea de regulă the effects of the created records”
de drept obiectivă. Pierre Pescatore defines the
Existenţa unei reguli de drept care să subjective right as “the prerogative given
ocrotească drepturile pe care le pretinde şi exercită to a person by the legal order and
un subiect de drept împotriva altui subiect de drept guaranteed through the right path, to
este determinantă întrucât, numai în asemenea have a value which is recognized to be its
situaţii drepturile în cauză generează obligaţii pentru or being owed”. From the definitions of
celălalt subiect, subiectul pasiv. the subjective right it can be easily
Existenţa unor asemenea drepturi nu concluded that the human factor
trebuie confundată cu posibilitatea materializării lor represents the central area of interest for
efective. Materializarea efectivă a drepturilor the organized collectivities and in the
subiective depinde de voinţa şi forţa probantă a regulatory plan it was pursued that the
probatoriului invocat de către subiectul care le essential rights of the people to be
pretinde, în limitele normelor juridice care îşi fac protected. The protection of the
aplicare. subjective rights by the legislator
Din cele expuse putem conchide că appeared since ancient times because the
drepturile subiective sunt doar posibilităţi care pot fi right reports itself to the human being
materializate numai atunci cânt sunt întrunite presence in the society, to its capacity to
anumite condiţii precum, condiţia ca subiectul activ, influence and convert the social.
el însuşi, să aibă o conduită în limitele prevăzute de The protection and guarantee of
lege, conduită care la rândul ei antrenează în sarcina the subjective rights of people is one of
subiectului pasiv o obligaţie (obligaţia de a da, de a the essential requirements of the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
33
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

face sau de a nu face ceva). development of socialization grade


Raportat la dreptul obiectiv care reprezintă because, depending on the way in which
delimitarea voinţei individuale, dreptul subiectiv the judicial law is thought, there are
arată zona în care persoanele pot acţiona fără a stimulated the behaviors against the
aduce atingere prescripţiilor normei sociale, sau din social values.
punct de vedere al interesului se poate manifesta The behavior of the people against
fără a avea teamă că încalcă o asemenea normă. the social values (the assimilation of the
Cu privire la dreptul subiectiv, în literatura social cohabitation rules) depends on the
de specialitate, s-au formulat o multitudine de content of the human dimension of the
definiţii din rândul cărora, sub aspectul dimensiunii right. There is such a correlation that
sociale a dreptului, cea mai completă este definiţia “The human dimension of the right
dată de Mihail Cantacuzino „Dreptul subiectiv este concerns before anything the essential
puterea pe care o are fiecare individ de a pretinde ca rights of a person (the fundamental
facultăţile, aptitudinile şi puterile sale care nu sunt rights), rights which guarantee the full
îngrădite, sau mai exact în limita în care nu sunt equality of all the people, their
îngrădite prin lege, să fie nu numai respectate, adică possibility of unhampered manifestation
nesupărate de alţii sau de societate prin organele of the dignity and liberty, because the
sale, ci să fie, atunci când ele s-au tradus în acte de human being, through its nature, is
viaţă creatoare de raporturi cu alţii, sprijinite de dignified and free”.
societate prin organele, sale spre a fi aduse la The correlation between human
îndeplinire efectele raporturilor create” [1]. dimension of the right and social interest
Pierre Pescatore defineşte dreptul subiectiv was perceived different along time.
ca fiind „prerogativa concedată unei persoane de In the real sense, such an
către ordinea juridică şi garantată pe calea dreptului, interdependence materialized itself along
de a dispune de o valoare care este recunoscută ca with the appearance and development of
aparţinându-i fie ca a sa, fie ca fiindu-i datorată” [2]. democratic society in which the existing
Din definiţiile dreptului subiectiv cu uşurinţă se social and political background produces
desprinde concluzia că întrucât factorul uman real guarantees for the rights and liberties
reprezintă zona centrală de interes pentru of the people.
colectivităţile organizate şi în plan normativ s-a Reporting on the social dimension
urmărit ca persoanelor sa le fie ocrotite drepturile of the legal order which must be applied
esenţiale ce li se cuvin. Ocrotirea de către legiuitor a in our country, it is significant the
drepturilor subiective s-a impus din cele mai vechi assertion of Dimitrie Cantemir according
timpuri întrucât, dreptul în sine se raportează to “The laws are the our bed and
permanent la prezenţa omului în societate, la mother”. Such an approach concerns not
capacitatea sa de a influenţa şi de a transforma only the position right in the civilized
socialul. society but also the social dimension that
Ocrotirea şi garantarea drepturilor it must have within a good unrolling of
subiective ale individului constituie una dintre the human records.
cerinţele esenţiale ale creşterii gradului de The vision of Dimitrie Cantemir
socializare deoarece, de modul în care este gândită caught contour along with the pass from
legea juridică sunt stimulate comportamentele faţă the absolutist society to democratic
de valorile sociale. society in which the dictatorship was
De conţinutul dimensiunii umane a replaced by the parliamentary democracy.
dreptului depinde comportamentul indivizilor faţă Representing the prerogative given
de valorile sociale (însuşirea regulilor de convieţuire to a person by the objective right, the
socială). Există o asemenea corelaţie întrucât problems of the subjective rights outran
„Dimensiunea umană a dreptului priveşte înainte de the area of the national judicial orders
orice drepturile esenţiale ale individului (drepturile and at present it is the metter of the main
fundamentale), drepturi care garantează egalitatea international judicial settlement, with the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
34
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

deplină a tuturor oamenilor, posibilitatea lor de universal vocation, as well as regional.


manifestare nestingherită în temeiul demnităţii şi al As in the internal legal order, also
libertăţii, pentru că omul, după natura sa este o fiinţă in the international legal order, the
demnă şi liberă” [3]. recognition and guarantee of the
Corelaţia dintre dimensiunea umană a subjective rights are the result of a social
dreptului şi interesul social, a fost privită diferit de-a harmonious process in which there were
lungul timpurilor. covered all the traditional stages of
În adevăratul sens, o asemenea evolution and also the stages of ideas,
interdependenţă s-a concretizat odată cu apariţia şi declaration, judicial standard and law
dezvoltarea societăţii democratice în care cadrul application.
social politic existent generează adevărate garanţii In the declarative plan the
pentru drepturile şi libertăţile individului. international documents of great
Referindu-se la dimensiunile sociale ale resonance are “The Law Declaration from
ordinii juridice ce trebuie să-şi facă aplicabilitate în Virginia”, in 1776, “The Declaration of
ţara noastră, semnificativă este afirmaţia lui human being and citizens’ rights”
Dimitrie Cantemir potrivit căreia, „Legile sunt adopted by the French Revolution in
matca şi mama noastră”. O asemenea abordare 1789 and The Universal Declaration of
priveşte nu numai poziţia dreptului în societatea human being rights adopted on 10
civilizată ci şi dimensiunea socială pe care el trebuie December 1948.
să o aibă în cadrul bunei derulări a raporturilor Inspired by the edifiers of natural
umane. right, The American Declaration in 1776
Viziunea lui Dimitrie Cantemir a prins distinguishes the fact that “human beings
contur odată cu trecerea de la societatea absolutistă were created equal, they are endowed by
la societatea democratică, în care dictatura a fost the creator with some inalienable rights
înlocuită cu democraţia parlamentară. including life, liberty and the seeking of
Reprezentând prerogativa pe care o acordă happiness”
unei persoane dreptul obiectiv, problematica In the same idea, there are
drepturilor subiective a depăşit spaţiul ordinilor rewritten The French Declaration in 1789
juridice naţionale şi în prezent face obiectul and The Universal Declaration of human
principalelor reglementări juridice internaţionale, rights in 1948. The Declaration in 1978,
atât cu vocaţie universală, cât şi regională. for the first time, recognized the human
Ca şi în ordinea juridică internă şi în rights and liberties as subjective rights
ordinea juridică internaţională, recunoaşterea şi which obligatory must be guaranteed by
garantarea drepturilor subiective sunt rezultatul unui the state.
proces social sinusoidal în care s-au parcurs toate Also The Declaration on 10
fazele tradiţionale de evoluţie, precum fazele de December 1948 represents an important
idee, de declaraţie, de normă juridică şi de aplicarea moment of the process of international
legii. normativization of human rights which
În plan declarativ, documentele are subjective rights, fact unfulfilled
internaţionale de mare rezonanţă sunt „Declaraţia along with the endorsement in 1966 of
drepturilor din statul Virginia”, din 1776, The International Agreement regarding
„Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului” the civil and political human rights.
adoptată de Revoluţia Franceză în anul 1789 şi The normative stage of the human
Declaraţia universală a drepturilor omului adoptată rights, in the plan of the universal
la data de 10 decembrie 1948. international law, is dominated by the
Inspirată din preceptele dreptului natural, International Agreements in 1966, and in
Declaraţia americană din anul 1776 evidenţiază the regional plan, by convention with
faptul că, „oamenii au fost creaţi egali, sunt regional practicability among whom, for
înzestraţi de creator cu anumite drepturi our continent, agreat importance has The
inalienabile, printre aceste drepturi se găsesc viaţa, European Convention of human rights

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
35
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

libertatea şi căutarea fericirii”[4]. which came into on 3 September 1953,


În aceeaşi idee, se rescriu Declaraţia The European social Charter, signed at
franceză de la 1789 şi Declaraţia universală a Torino in 1961 and come into on 26
drepturilor omului din anul 1948. Declaraţia de la February 1965 and The Final Document
1789 pentru prima dată, recunoaşte cu titlu de of the Conference from Helsinki in 1975,
drepturi subiective drepturile şi libertăţile omului, which was the base of the reunions OSCE
care obligatoriu trebuie garantate de stat. unfolded in many European capitals, such
Şi Declaraţia din 10 decembrie 1948 as Belgrad, Madrid, Viena, Paris,
reprezintă un moment de seamă al procesului de Copenhaga, Moscow or Prague.
normativizare internaţională a drepturilor omului The most significant reunion of OSCE
care la rândul lor sunt drepturi subiective, fapt for the human rights, is the Reunion from
împlinit odată cu adoptarea în anul 1966 a Pactului Wien in 1989 within which it was created
internaţional privind drepturile civile şi politice ale the Mechanism of human dimension.
omului. The recognition and guarantee of
Faza normativă a drepturilor omului, în the subjective rights are also ensured by
planul dreptului internaţional universal, este the European right, institutional plan and
dominată de Pactele internaţionale din anul 1966, also substantial.
iar în plan regional, de convenţii cu aplicabilitate Since the mentioned judicial
regională din rândul cărora pentru continentul sources surposs the area of the European
nostru, de mare importanţă sunt Convenţia Comunitarian and judicial order, on the
europeană a drepturilor omului, intrată în vigoare la criterion of the belonging of the right to
data de 3 septembrie 1953, Carta socială europeană, on area of judicial civilization, generic
semnată la Torino în 1961, intrată în vigoare la data for the area in which they are applied, the
de 26 februarie 1965 şi Actul final al Conferinţei de documents constitute the European law.
la Helsinki din 1975, care a stat la baza reuniunilor The rights and liberties of the
OSCE desfăşurate în mai multe capitale europene, people which are part of the subjective
precum Belgrad, Madrid, Viena, Paris, Copenhaga, rights are protected by the judicial
Moscova sau Praga. sources in the domain and they are
Cea mai semnificativă reuniune a OSCE, exclusively considered relative subjective
pentru drepturile omului, este Reuniunea de la rights. They are part of this category
Viena din 1989 în cadrul căreia a fost creat rights because their titulars can practiced
Mecanismul dimensiunii umane. after a certain with the participation of
Recunoaşterea şi garantarea drepturilor other subject of right.
subiective sunt asigurate şi de către dreptul In order the human rights and
comunitar european, atât în plan instituţional cât şi liberties be practiced, the passive subject
substanţial. must obligatory be known, subject which
Întrucât sursele juridice amintite depăşesc has a correlative obligation that doesn’t
spaţiul ordinii juridice comunitare europene, după have the same content in all cases.
criteriul apartenenţei dreptului la un bazin de The passive subject which the
civilizaţie juridică, generic, pentru spaţiul în care îşi human rights and liberties are opposable
fac aplicabilitate, documente constituie dreptul to in all the situations, is only the state,
european. which means that they are opposed only
Drepturile şi libertăţile omului făcând parte to this subject of right.
din categoria drepturilor subiective, aşa după cum Referring to liberties, they can be
sunt ocrotite de sursele juridice din domeniu, în not only of the human being, but also
exclusivitate, sunt considerate drepturi subiective public liberties.
relative. Fac parte din această categorie de drepturi Public liberties, human liberties
întrucât, titularii lor le pot exercita după o anumită since to be practiced by their titular the
conduită cu concursul altui subiect de drept. passive subject must obligatory be
Pentru a putea fi exercitate, drepturile şi known, aren’t part of the category of the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
36
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

libertăţile omului, obligatoriu trebuie să fie cunoscut relative subjective right and they are
subiectul pasiv, subiect căruia îi revine o obligaţie absolute right.
corelativă care nu în toate cazurile are acelaşi Being absolute rights, public
conţinut. liberties are part of the subjective right,
Subiectul pasiv căruia îi sunt opozabile with the consequence that their titular
drepturile şi libertăţile persoanelor, în toate situaţiile (the state) can practise them without the
poate fi numai statul, ceea ce înseamnă că ele sunt participation of other subjects the name
opozabile numai acestui subiect de drept. of public rights is given by the fact that
Referindu-se la libertăţii, ele pot fi nu in our judicial system the word public
numai ale omului, ci şi libertăţi publice [5]. signifier the intervention of the power.
Libertăţile publice, spre deosebire de Such liberties are those which concern
libertăţile omului, întrucât pentru a fi exercitate de the citizen’s relation with the state
titularul lor trebuie să fie cunoscut şi subiectul pasiv, organs and to be laid down and respected
nu fac parte din categoria dreptului subiectiv relativ when necessary, the state organs must
şi drept urmare sunt drepturi absolute. interferre.
Fiind drepturi absolute, libertăţile publice Under the opposability the human
implicit fac parte din dreptul subiectiv, cu rights and liberties, as relative subjective
consecinţa că titularii lor (statul) le poate exercita rights are opposed erga omnes sto all the
fără concursul altor subiecţi. subjects of passive rights which are not
Denumirea de drepturi publice este dată de determined, public liberties are rights of
faptul că în sistemul nostru juridic cuvântul public absolute nature since only the active
semnifică intervenţia puterii. Asemenea libertăţi subject of right the state, in their
sunt cele care privesc relaţia cetăţenilor unui stat cu practise, is determined.
organele sale şi pentru a fi consacrate şi asigurată On their turn, human rights and
respectarea lor în caz de nevoie, trebuie să intervină liberties are classified in civil rights
organele statului. among which there are mentioned the
Sub aspectul opozabilităţii, drepturile şi right of life, liberty, the person’s
libertăţile omului, ca drepturi subiective relative inviolability, the right of property
sunt opozabile erga omnes tuturor subiecţilor de citizenship, equal protection by the law
drept pasiv care nu sunt determinaţi, pe când etc.
libertăţile publice, sunt drepturi de natură absolută The relative subjective rights are
întrucât numai subiectul activ de drept – statul, în the political rights such as the liberty of
exercitarea lor, este determinat. thinking, conscience and religion, the
La rândul lor, drepturile şi libertăţile omului liberty of express yourself, the right to
se clasifică în drepturi civile din rândul cărora participate at the leadership of the state,
amintim dreptul la viaţă, la libertate şi the right of shelter.
inviolabilitatea persoanei, dreptul la proprietate, The economical and social rights
dreptul la cetăţenie, dreptul la egală ocrotire de lege are also part of the category of relative
etc. subjective rights. Among the economical
Drepturi subiective relative sunt şi and social rights there are the right to
drepturile politice precum, libertatea gândirii, work the right of social assurance,
conştiinţei şi religiei, libertatea de exprimare, peaceful association and meeting, the
dreptul de a participa la conducerea statului, dreptul right of health, education and others.
de azil. The mentioned rights being
Tot din categoria drepturilor subiective considered subjective-relative, their
relative fac parte şi drepturile economice şi sociale opposability acts only against the
în care se includ dreptul la muncă, dreptul la subjects of right the state which with the
asigurare socială, dreptul la asociere şi întrunire exception of some restrictions predicted
paşnică, dreptul la sănătate, dreptul la educaţie şi by the law, is obliged to respect them.
altele [6]. The restriction predicted by the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
37
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Drepturile amintite fiind considerate internal legislations of the states have as


subiective – relative, opozabilitatea lor operează support the international documents that
numai faţă de subiecţii de drept – statul, care cu consecrate such rights and they are
excepţia unor îngrădiri prevăzute expres de lege, established with the purpose of guarantee
este obligat să le respecte. the rights and liberties of others or
Îngrădirile prevăzute de legislaţiile interne respect the moral tasks, legal order and
ale statelor au ca suport documentele internaţionale general welfare in a democratic society.
care consfinţesc asemenea drepturi şi sunt stabilite, Without being absolute, in their
fie în scopul garantării drepturilor şi libertăţilor exercise to prevent the abuse of right and
altora, fie pentru respectarea cerinţelor morale, to keep the democratic character of
ordinii juridice şi bunăstării generale într-o societate society, the human rights and liberties, in
democratică [7]. the limits of the international judicial
Nefiind absolute, în exerciţiul lor pentru a sources in the domain, can be limited
preveni abuzul de drept şi păstrării caracterului when is necessary.
democratic al societăţii, drepturile şi libertăţile The possibility to limit the exercise of
omului, în limitele surselor juridice internaţionale human rights and liberties by the state
din domeniu, dacă este cazul, pot fi limitate. through the internal judicial settlement is
Posibilitatea limitării exerciţiului drepturilor restrained according to the Universal
şi libertăţilor cetăţeneşti de către state prin Declaration of human rights. According
reglementări juridice interne, potrivit Declaraţiei to the thirteenth article of this document,
universale a drepturilor omului, este restrânsă. “the stipulation of the Declaration can
Conform dispoziţiilor art. 30 ale acestui document, not be interpreted as involving for a
„prevederile Declaraţiei nu pot fi interpretate ca state, group or person the right to indulge
implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană, in an activity or to comment an act led
dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a towards the abolishing of some rights and
săvârşi vreun act îndreptat spre desfiinţarea unor liberties started in this Declaration”
drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta Also judicial sources of European
Declaraţie”. right such as the European Convention of
Şi surse juridice ale dreptului european Human Rights, the European Social
precum Convenţia Europeană a Drepturilor Charter or the Charter of Fundamental
Omului, Carta Socială Europeană sau Carta Rights of the European Union provide a
Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene lot of exceptions or restrains of the rights
prevăd o serie de derogări, excepţii sau restrângeri and liberties consecrated by these
aduse drepturilor şi libertăţilor consfinţite de aceste documents.
documente. From among the subjective rights
Din rândul drepturilor subiective consfinţite consecrated and guaranteed by the
şi garantate de către dreptul european, dreptul la European right the life right prevails and
viaţă primează, motiv pentru care i se asigură o that’s why it benefits of a special judicial
protecţie juridică specială. Este şi firesc să primeze protection. It is natural to prevail
întrucât, dacă viaţa ar curmată şi celelalte drepturi because, if life is stopped, the other
nu ar mai avea sens. rights don’t have a sense.
Viaţa înseamnă posibilitatea ca individul să Life means the possibility that the
trăiască în sens fizic. Partea spirituală a individului person live physically. The spiritual part
face obiectul altor drepturi protejate şi în plan of a person is the object of other rights
juridic, atât de legislaţiile interne alte statelor, cât şi protected in the judicial plan, by the
de documente internaţionale. internal legislation of the states and also
Pentru a fi garantat dreptul la viaţă prin by the international documents.
lege, este prevăzută obligaţia tuturor indivizilor de a To be guaranteed the life right
nu aduce atingere existenţei fizice a persoanei. through the law, it is the obligation that
Aceeaşi obligaţie revine şi autorităţilor publice. all the people not to touch the physical

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
38
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Convenţia Europeană a Drepturilor existence of the person. The same


Omului, art. 2 prevede că dreptul la viaţă este obligation has the public authorities.
protejat prin lege. Şi în jurisprudenţa Curţii The European Convention of
Europene a Drepturilor Omului sunt scoase în Human Rights, in the second article
evidenţă obligaţiile statelor de a garanta dreptul la stipulates that the life right is protected
viaţă al tuturor indivizilor. Obligaţiile sunt atât by the law. Also in the European Court of
negative cât şi pozitive, în sensul că au obligaţia, nu Human Rights there are evidence the
numai de a se abţine de la provocarea morţii ci şi de obligation of the states to guarantee the
a întreprinde cele mai necesare măsuri pentru a life right of all the people.
proteja viaţa [8]. Obligations are both negative and
Protocolul nr. 6 la Convenţia Europeană a positive, in the sense that they have the
Drepturilor Omului priveşte abolirea pedepsei cu obligation to refrain from causing death
moartea şi a fost ratificat şi de ţara noastră. and take the most necessary measure for
Restrângeri aduse acestui drept, potrivit protecting the life.
dispoziţiilor art. 2 ale Convenţiei Europene a The no.6 Protocol of the European
Drepturilor Omului privesc patru ipoteze: existenţa Convention of Human Rights refers to
unei sentinţe capitale pronunţată de o instanţă the abolishment of the death penalty and
judecătorească, atunci când fapta a fost săvârşită de has been ratified by our country.
autor şi este pedepsită astfel de lege; dacă recursul la The restrictions of this right,
forţă s-a impus pentru apărarea persoanei împotriva according to the provision of the art.2 of
vreunei violenţe ilegale; dacă recurgerea la forţă a the European Convention of Human
fost impusă de nevoia efectuării unei arestări legale Rights refers to four hypotheses: a capital
sau pentru a împiedica evadarea unei persoane sentence given by a court of law, when
deţinute; dacă utilizarea forţei a fost necesară pentru the offence has been committed by the
a reprima, în conformitate cu legea, o revoltă sau o author and is thus punished by the law; if
insurecţie [9]. the appeal to force has been imposed for
Dreptul la viaţă este protejat juridic şi de defending the person against any illegal
către Carta Drepturilor Fundamentale proclamată arrest; if the appeal to force has been
de Consiliul European de la Nisa din 2000, de required by the need to make a legal
Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene arrest or for preventing the escape of an
şi Comisia Europeană, art. 2. imprisoned person; if using the force has
Spre deosebire de Convenţia Europeană a been necessary for repressing a rebellion
Drepturilor Omului care conţine pentru fiecare or insurrection in accordance with the
drept fundamental limitele exercitării drepturilor law.
fundamentale ale omului, Carta Drepturilor The right to life is juridically
Fundamentale a optat pentru o clauză limitativă protected by the Fundamental Rights
generală sau orizontală. Charts given by the European Council in
Clauza limitativă generală se referă la Nise from 2000, by the European
garantarea substanţei dreptului fundamental, iar Parliament, The European Union Council
clauza orizontală priveşte principiul and the European Commission, art.2.
proporţionalităţii în care sunt vizate de o potrivă Unlike the European Convention
interesul general al societăţii şi protecţia dreptului şi of Human Rights which includes the
libertăţilor celuilalt [10]. limitations of carrying people’s
Dreptul la proprietate, drept subiectiv este fundamental rights for every fundamental
protejat, nu numai de actele fundamentale ale rights, the Fundamental Rights Chart has
statelor democratice ci şi de documente care chosen a limitative general or horizontal
constituie dreptul european. Protocolul adiţional la clause.
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului The limitative general clause
statuează că „orice persoană fizică sau juridică are refers to the guarantee of fundamental
dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu law substance, and the horizontal clause

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
39
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză refers to the principle of proportionality
de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege which refers both to the general interest
şi de principiile generale ale dreptului internaţional”. of the company and the protection of the
Dispoziţiile protocolului garantează în other’s right and freedom.
substanţă dreptul de proprietate, iar limitările acestui The right to property, subjective
drept sunt expres prevăzute (cauză de utilitate right is protected not just by the
publică). fundamental acts of democratic states and
Libertatea gândirii, conştiinţei şi a religiei, by documents of European law. The
drepturi subiective de natură politică sunt protejate additional protocole of European
juridic de toate documentele europene. Convention of Human Rights stipulates
Dispoziţiile art. 9 ale Convenţiei Europene that “any natural or legal person is
a Drepturilor Omului consacră aceste libertăţi şi este entitled to respect its Conditions
accentuată libertatea de opinie. Un asemenea drept stipulated by the law and general
dă posibilitatea oamenilor de a-şi schimba religia principles of international law”.
sau convingerile, atât individual cât şi colectiv. The dispositions of the protocol
Sunt interzise acţiuni ale statului de guarantees the ownership right and the
îndoctrinare sau constrângere la nivelul individului. limitations of the right are expressly
Art. 2 al Protocolului nr. 1 la Convenţie, stipulated.
permite copiilor să primească o educaţie conformă The freedom of thought,
unor principii şi convingeri filosofice şi religioase, conscience and religion, political type of
iar art. 14 interzice orice discriminare, inclusiv pe subjective rights are juridically protected
bază de religie [11]. by all the European documents.
Restrângeri aduse acestor libertăţi Art. 9, al. The provision of the art.9, of
2) sunt acceptate numai în cazul când sunt puse în European Convention of Human Rights
pericol siguranţa publică sau protecţia ordinii, establish these freedoms and the freedom
sănătăţii, moralei publice ori pentru protejarea of opinion is highlighted. Such a right
drepturilor şi libertăţilor altora. gives the opportunity for people to
Drepturile legate de libertatea gândirii, change their religion and beliefs, both
conştiinţei şi a religiei sunt consfinţite şi garantate şi individually and collectively.
de alte documente europene precum carta It is forbidden for the state to take
Drepturilor Fundamentale, capitolul 2 art. 10. actions that could indoctrinate or complet
Dreptul la liberă circulaţie este consacrat şi at the level of the individual.
protejat juridic de majoritatea documentelor The 2 nd article of the Protocol no.1
europene. Protocolul nr. 4 la Convenţia Europeană to the Convention, allows children to
a Drepturilor Omului, art. 2, prevede că „oricine se receive an education in accordance with
găseşte în mod legal pe teritoriul unui stat are some philosophical and religious
dreptul să circule în mod liber şi să-şi aleagă în mod principles and beliefs, and the art. 14
liber reşedinţa. Orice persoană este liberă să forbids any discrimination, including
părăsească orice ţară, inclusiv pe a sa”. based on religion.
Restricţiile de la libera circulaţie sunt The restrictions brought to these
limitativ prevăzute de acest document şi privesc freedoms art. 9 par. 2 are accepted only if
aspecte de natura securităţii naţionale, siguranţei they endanger public safety or the
publice, prevenirea unor infracţiuni, protecţia protection of order, health, public
sănătăţii şi a moralei, protecţia drepturilor şi morality or for protecting other people’s
libertăţii altora [12]. rights and freedoms.
Bazele liberei circulaţii a persoanelor The rights related to the freedom
în spaţiul Uniunii Europene au fost puse de of thought, conscience and religion are
Actul Unic European, semnat la Luxembourg ratified and guaranteed also by other
la 17 februarie 1986, intrat în vigoare la 1 iulie European documents as the Fundamental
1987. Rights Chart, chapter. 2 art. 10.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
40
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Tratatul de la Amsterdam, intrat în The right at free circulation is


vigoare în anul 1999, art. 18, stabileşte dreptul
consecrated and judicial protected by the
de liberă circulaţie a cetăţenilor Uniunii majority of the European documents. The
Europene şi dreptul la liberă rezidenţă a no. 4 Protocol at the Human Rights
acestora pe teritoriul unui alt stat membru. European Convention, art. 2 stipulates
Proiectul de tratat al Constituţiei pentru
that “anyone legally found on a state’s
Europa, art. III.133, prevede dreptul la liberă territory has the right to drive freely and
circulaţie a lucrătorilor statelor membre ale to chose the residence. Any person is free
Uniunii Europene, fără nicio discriminare. to leave any country, including his”.
Restricţiile erau justificate numai pentru The restrictions from the free
motive de ordine publică, siguranţă publică şi circulation are limitative stipulated by
sănătate publică şi cu excepţia locurilor de this document and regard the aspects of
muncă din administraţia publică [13]. the national security nature, public
Cetăţenia Uniunii Europene,
safety, prevention of some offenses,
recunoscută de Tratatul de la Maastricht şi health and moral protection, rights and
reafirmată de Tratatul de la Amsterdam, oferă others freedom protection.
un cadru mult mai larg cetăţenilor statelor The basic of the free circulation of
membre ale Uniunii Europene, în sensul că the people in the European Union space
beneficiază de dreptul de acces şi sejur, have been imposed by the Unique
indiferent dacă şederea lor în acest spaţiu European Document, signed at
vizează sau nu activităţi de natură economică Luxembourg at 17 of February 1986,
[14]. enforced at 1 st of July 1987.
Dreptul european protejează juridic şi The Treaty from Amsterdam, enforced in
drepturile minorităţilor naţionale. În baza the year 1999, art.18, establishes the
dispoziţiilor art. 13 ale Tratatului de la right of free circulation of the European
Amsterdam care consfinţesc principiul Union citizens and the right of free
nediscriminării în dreptul comunitar au fost residence of those on the territory of
adoptate o serie de directive din rândul cărora another state member.
de referinţă este Directiva Consiliului nr. The project of the Constitution for
2000/43/CE din 29 iunie 2000 cu privire la Europe, art. III. 133, stipulates the right
implementarea principiului tratamentului egal of free circulation of the workers from
între persoane, indiferent de originea rasială the states members of the European
sau etnică [15]. Union, without any discrimination. The
Şi Carta Drepturilor Fundamentale a restriction were justified only for public
Uniunii Europene protejează drepturi ale order motives, public safety and public
minorităţilor naţionale. Art. II-81 şi art. II-82
health with the exception of the working
interzic discriminări bazate pe criterii de sex,places from the public administration.
rasă, culoare, origine etnică sau socială, The citizenship of the European
caracteristici genetice, limbă, religie sau Union, ratified by the Treaty from
credinţă, opinii politice, apartenenţă la o Maastricht and reaffirmed by the Treaty
minoritate naţională, avere etc. şi respectă from Amsterdam, offers a broder
diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică.
framework to the citizens of the state
Dreptul european protejează şi alte members of the European Union, in the
drepturi subiective ale persoanelor din acest matter that they benefit to the right of
spaţiu, în limita restrângerilor prevăzute access and journey, no matter if their
pentru fiecare drept recunoscut de sursele staying in this space vises or not
juridice amintite în această lucrare. economical activites.
The European right protects judicially the
[1] M. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, rights of the national minorities. On the
Bucureşti, 1921, p. 30. basis of the stipulation of the art. 13 of

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
41
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

[2] Pierre Pescatore, Introduction a la science du droit, the Treaty from Amsterdam that name the
Luxembourg, Office des imprimes de l’etat, 1978, p. principle of non-discrimination on the
239.
[3] Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, Editura
comunitary right have been adopted a
All Beck, Bucureşti, 2002, p. 58-59. series of directives from the line of
[4] Vasile Ciuvăţ, Protecţia juridică a Drepturilor which the reference is the Directive of
omului, Editura Themis, Craiova, 2000, p. 61. the Council no. 2004/43/EC from 29 of
[5] Ion Dogaru, Dan Claudiu Dănişor, Drepturile June 2000 regarding the implementation
omului şi libertăţile publice, Editura Dacia Europa
Nova, Lugoj, 1997, p. 31.
of the principle of equal treatment
[6] Vasile Ciuvăţ, op. cit., p. 55-56. between persons, no matter the racial
[7] Doina Micu, Garantarea drepturilor omului, Editura origin or ethnic.
All Beck, Bucureşti, 1998, p. 9. And the Fundamental Rights Chart
[8] Bianca Selejan Guţan, Protecţia europeană a of the European Union protects the right
drepturilor omului, Editura All Beck, Bucureşti, 2004,
p. 81.
of the national minorities. The art. II-81
[9] Idem, p. 87. and the art. II-82 forbids discriminations
[10] Marin Voicu, Introducere în dreptul european, on sex, race, colour, ethnical origin
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 22007, p. 87. criteria or social, genetic characteristics,
[11] Bianca Selejan Guţan, op. cit., p. 167. language, religion or faith, political
[12] Vasile Ciuvăţ, op. cit., p. 116.
[13] Marin Voicu, op. cit., p. 124.
opinions, national minority adhesion,
[14] Augustin Fuerea, Dreptul comunitar al afacerilor, fortune and complies with the cultural,
Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006, p. 128. religious and linguistic diversity.
[15] Cristian Jura, Drepturile omului – Drepturile The European right protects other
minorităţilor naţionale, Editura C. H. Beck, Bucureşti, subjective rights of people within this
2006, p. 197.
space limited by the restrictions
stipulated for every right admitted by
juridical sources mentioned in this paper.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
42
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

PROCEDURA ADOPŢIEI ADOPTION PROCEDURE

Gabriela Ana ŢARCĂ, judecător Gabriela Ana ŢARCĂ, judge


Curtea de Apel Oradea Oradea Court of Appeal

Abstract: Abstract:
În prezenta lucrare se tratează aspecte teoretice şi The current paper discusses theoretical aspects and practical
aplicaţii practice referitoare la procedura adopţiei, applications related to the adoption procedure, respectively
respectiv la etapele care trebuie parcurse pentru the stages that have to be completed for accomplishing the
realizarea operaţiunii juridice a adopţiei şi anume adoption juridical procedure, namely the evaluation of the
evaluarea adoptatorului, obţinerea atestatului de adopting person, obtaining the adoption certification, opening
persoana sau familia aptă să adopte, deschiderea the adoption procedure, the commission for adoption
procedurii de adopţii, încredinţarea în vederea adopţiei purposes and the adoption consent. Related to the adoption
şi încuviinţarea adopţiei. Referitor la procedura adopţiei, procedure, Law no. 273/2004 concerning the juridical regime
prin Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al of the adoption process, regulates aspects that were not
adopţiei sunt reglementate aspecte care nu erau tackled in the previous legislation, namely: the situation and
reglementate în legislaţia anterioară şi anume: situaţiile the procedure through which a child can be adopted – when
şi procedura prin care un copil devine adoptabil - atunci the individual protection plan of the child mentions the finality
când planul individualizat de protecţie a copilului of internal adoption -, the opening the national adoption
prevede ca finalitate adopţia internă -, deschiderea procedure is performed only by a Court of Law and the
procedurii adopţiei naţionale se face numai de către counselors or the legal representatives of the biologic parents
instanţa judecătorească şi obligativitatea consilierii must give their consent for adoption. In this manner, the
părinţilor biologici sau a reprezentanţilor legali înainte legislation is aimed at meeting the superior best interest of the
de a-şi da consimţământul la adopţie. Astfel, se child.
urmăreşte ca prin adopţie să se realizeze interesul
superior al copilului. Unlike the previous regulation, the
adoption, according to Law no. 273/2004, is
Spre deosebire de reglementarea considered as a Civil Law institution and not as a
anterioară, adopţia, în lumina Legii protection measure. It does not automatically
nr.273/2004, este tratată ca o instituţie de drept address any more the general case of all children,
civil şi nu ca o măsură de protecţie. Ea nu se but to those for whom such a juridical operation is
mai adresează în mod automat tuturor copiilor adequate for the particular needs and situation of
care au nevoie de o măsură de protecţie, ci doar the child.
acelora pentru care o astfel de operaţiune The following principles have to be
juridică este potrivită nevoilor şi situaţiei observed within the adoption procedure: the child
particulare a copilului. superior interest principle, the principle of raising
În cursul procedurii adopţiei trebuie and educating the child in a family environment,
respectate următoarele principii: principiul the principle of continuity in the child raising,
interesului superior al copilului, principiul taking into account its ethnical, cultural and
creşterii şi educării copilului într-un mediu linguistic origin, the principle of informing the
familial, principiul continuităţii în educarea child and taking into account the child’s opinion
copilului, ţinând seama de originea sa etnică, according to his age and maturity level, as well as
culturală şi lingvistică, principiul informării the principle of accelerated action of any necessary
copilului şi luării în considerare a opiniei acts related to the adoption process.
acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de The stages of the adoption procedure are
maturitate şi principiul celerităţii în îndeplinirea as follows: evaluation of the adopting individual,
oricăror acte referitoare la procedura adopţiei. obtaining the certification for the adopting
Etapele procedurii adopţiei sunt: person/family, opening the adoption procedure, the
evaluarea adoptatorului, obţinerea atestatului de

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
43
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

persoana sau familia aptă să adopte, commission for adoption and grating the adoption.
deschiderea procedurii de adopţie, încredinţarea 1. The evaluation of the adopting
în vederea adopţiei şi încuviinţarea adopţiei. individual
1. Evaluarea adoptatorului The persons interested in the adoption
Persoanele care doresc să adopte, vor process, will require the General Direction for
solicita Direcţiei generale de asistenţă socială şi Social Security and Child Protection in zone of the
protecţia copilului în a cărei rază teritorială domicile of the beneficiary, the evaluation of
aceştia domiciliază, evaluarea garanţiilor moral warrantees and the material conditions for
morale şi a condiţiilor materiale pentru a putea the adopting persons. The evaluation is performed
să adopte. Evaluarea se efectuează de către by professional social assistant and will monitor
asistenţi sociali profesionişti şi va avea în the aspects included in article 19 from the Law,
vedere aspectele prevăzute în art. 19 din Lege namely: personality, health and economic status of
şi anume: personalitatea, starea sănătăţii şi the adopting person or family, family life, living
situaţia economică a adoptatorului sau familiei conditions, the child education abilities, the
adoptatoare, viaţa familială, condiţiile de locuit, motives behind the adoption, the reasons why, in
aptitudinea de educare a unui copil, motivele case only one of the husband solicits the adoption,
pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare the other husband does not support the adoption
doreşte să adopte, motivele pentru care, în request, as well as any other impediments related
cazul în care numai unul dintre cei doi soţi to the adoption capacity.
solicită un copil, celălalt soţ nu se asociază la The request for evaluation is solved in a
cerere precum şi impedimentele de orice natură 60-day term from the registration date, and the
relevante pentru capacitatea de adopta. evaluation process for an adopting person/family
Cererea privind evaluarea se also comprises, according to article 5, the
soluţionează în termen de 60 de zile de la data Methodological Application norms for Law no.
înregistrării iar procesul de evaluare a 273/2004, social evaluation, psychological
persoanei/familiei adoptatoare cuprinde potrivit assessment of the adopting person/family and its
art. 5 şi următoarele din Normele metodologice appropriateness for the parenting role. The
de aplicare a Legii nr. 273/2004, evaluarea din evaluation process comprises meetings and
punct de vedere social, evaluarea psihologică şi discussions with the person/family that requested
pregătirea persoanei sau familiei pentru the adoption, both at the domicile of the adopting
asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de person/family and at the headquarters of the
părinte. În cadrul procesului de evaluare au loc Direction.
întâlniri şi discuţii cu persoana/familia care The information obtained in the social
doreşte să adopte care au loc atât la domiciliul assessment and the results of the psychological
persoanei/familiei cât şi la sediul direcţiei. evaluation, and the recommendations of the
Informaţiile obţinute în urma evaluării psychiatrist, will be noted in the evaluation chart
din punct de vedere social şi rezultatele that wills fundament the evaluation report.
evaluării psihologice precum şi recomandările 2. Obtaining the adoption certification for
psihologului vor fi consemnate în fişa de the adopting person/family
evaluare care va sta la baza întocmirii After obtaining and analyzing all the
raportului de evaluare. information, including the ones gathered during
2.Obţinerea atestatului de persoană the preparation stages, the Case Manager and the
sau familie aptă să adopte psychologist will prepare an evaluation report of
După obţinerea şi analizarea tuturor the adoption capacity of the solicitants, which will
informaţiilor inclusiv a celor obţinute cu ocazia also comprise of the proposal for granting or not
derulării componentei de pregătire, granting the adoption certification for the
responsabilul de caz şi psihologul vor întocmi person/family under discussion.
un raport de evaluare a capacităţii de a adopta a The general (executive) manager of the
solicitanţilor, care va conţine şi propunerea Direction will decide, through a disposal, on the
privind acordarea sau neacordarea atestatului granting/not granting of the certification. The

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
44
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

de persoană ori de familie aptă să adopte. disposition is communicated in 3-day term from its
Directorul general (executiv) al direcţiei issuance, and its validity is one year. In case the
decide, prin dispoziţie, asupra acordări/ Direction decides not to grant the certification, the
neacordării atestatului. Dispoziţia se comunică, involved person or family may request a new
în termen de 3 zile de la emiterea ei, evaluation, formulated in writing in 30-day term
solicitanţilor iar perioada se valabilitate a ei after communicating the negative result.
este de 1 an. În cazul în care se decide According to article 20 from the Law, the
neacordarea atestatului, persoana sau familia issuance of the certificate is not necessary for the
poate solicita o nouă evaluare, formulată în adoption of the mature person if the adopting
scris în termen de 30 de zile de la comunicarea person or family had been involved in the child
rezultatului nefavorabil. raising process and for the adoption by the
Potrivit art. 20 din Lege, obţinerea husband of the natural or adoptive parent.
atestatului nu este necesar pentru adopţia 3. Opening the internal adoption
persoanei majore dacă adoptatorul sau familia procedure
adoptatoare a crescut-o în timpul minorităţii According to the provisions of article 23,
sale şi pentru adopţia copilului de către soţul paragraph 1 from Law no. 273/2004, the
părintelui firesc sau adoptiv. commission on opening the adoption procedure is
3.Deschiderea procedurii adopţiei performed only if the individual protection plan
interne establishes the necessity of the internal adoption
Potrivit dispoziţiilor art. 23 alin.1 din and the parents of the child and, as the case may
Legea nr. 273/2004, încuviinţarea deschiderii be, the tutor give their consent for adoption.
procedurii adopţiei se face numai dacă planul The children registered at the General
individualizat de protecţie stabileşte necesitatea Direction for Social security and Child Protection
adopţiei interne şi părinţii copilului sau, după can be adopted if the individual protection plan
caz tutorele îşi exprimă consimţământul la with finality on adoption is concluded, and this
adopţie. finality can be exerted only if the efforts for
Pot fi adoptaţi copii aflaţi în evidenţele reintegrating the child in the biologic family or the
Direcţiei generale de asistenţă socială şi integration in the extended family have failed.
protecţia copilului şi pentru care s-a elaborat un In a juridical case [1], the Court of Law
plan individualizat de protecţie având ca had admitted the request of the General Direction
finalitate adopţia, această finalitate putând fi for Social Security and Child Protection, Bihor
prevăzută numai dacă demersurile pentru subsidiary, and granted the opening of the internal
reintegrarea copilului în familia biologică sau adoption procedure of the under-aged – R.D, born
integrarea lui în familia extinsă au eşuat. on 25th of January 2005. In the motivation section
Într-o speţă [1], instanţa a admis cererea it was mentioned that the under-aged was
formulată de către Direcţia generală de submitted for placement at a maternal assistant,
asistenţă socială şi protecţia copilului Bihor şi a and subsequently to a family placement, and based
încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei on the individual plan for child protection, the
interne a minorului R.D. născut la data de Direction had made efforts for reintegrating the
25.01.2005. În motivare a reţinut că, minorul a child in the family or for the placement in a
fost dat în plasament la un asistent maternal, iar extended family, but these efforts were not
ulterior în plasament la o familie, iar pe baza finalized, since the mother and other relatives do
planului individualizat de protecţie a copilului, not wish to reintegration or the placement in the
direcţia a făcut demersuri pentru reintegrarea family, and from the discussion held with these
copilului în familie sau plasamentul acestuia în persons, it was concluded that those persons did
familia extinsă, demersuri fără finalitate, not had the capacity to ensure a proper education
întrucăt, mama şi celelalte rude nu doresc and raising for the child. The mother agreed on the
reintegrarea acestuia în familie sau procedure opening, receiving professional advices
plasamentul, din discuţiile purtate cu aceştia for this measure. Consequently, it was considered
rezultând că sunt în imposibilitate de a-i asigura that the single adequate measure for the child

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
45
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

copilului creşterea şi educarea. Mama a fost de protection would be to open the internal adoption
acord cu deschiderea procedurii, fiind consiliată procedure.
în acest sens. Astfel s-a apreciat că singura The request is addressed to the Court of
măsură de protecţie a copilului constă în Law by the subsidiary of the General Direction
deschiderea procedurii adopţiei interne. correspondent to the child’s domicile, in 30-day
Cererea se adresează instanţei, de term from the finalization of the efforts for
direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază reintegrating the child into the family. The
copilul, în termen de 30 de zile de la finalizarea decision of the Court of Law is final, admitting the
demersurilor privind reintegrarea copilului în request and implying the following juridical
familie. Hotărârea judecătorească irevocabilă effects: the parent rights and obligations of the
prin care instanţa admite cererea produce natural parents or, as the case may be, the ones
următoarele efecte: drepturile şi obligaţiile exercised by natural or juridical persons, are
părinteşti ale părinţilor fireşti sau, după caz, suspended; the parent rights and obligations are
cele exercitate de persoanele fizice sau juridice exercised by the County Counsel or as the case
se suspendă; drepturile şi obligaţiile părinteşti may be, the Local Counsel of the Bucharest
sunt exercitate de către consiliul judeţean sau, Municipal, correspondent to the domicile zone of
după caz, consiliul local al sectorului the child.
municipiului Bucureşti în a cărei rază teritorială These effects rightfully stop, if in a term
domiciliază copilul. on 1 year from the issuance of the irrevocable
Aceste efecte încetează de drept dacă, în Court of Law decision, the General Direction had
termen de un an de la data rămânerii not identified an adequate person or family for the
irevocabile a hotărârii judecătoreşti, direcţia nu child and had not initiated the specific procedures
a identificat o persoană sau familie for executing the internal adoption process.
corespunzătoare pentru copil şi nu a iniţiat The opening of the internal adoption
procedurile în vederea realizării unei adopţii procedure is not mandatory if the subject of the
interne. adoption is a mature person, which was raised in
Deschiderea procedurii adopţiei interne its childhood by the adopting party, or as the case
nu este necesară atunci când adopţia priveşte o may be, the husband of the natural or adoptive
persoană majoră care a fost crescută în timpul parent. In a case [2], the Court of Law had
minorităţii de către adoptator şi în cazul în care, admitted the request formulated by the claimants
adoptatorul este soţul părintelui firesc sau I.T. and I.M. and commissioned the adoption of
adoptiv. Într-o speţă [2], instanţa a admis the mature person - V.D., born on 6th of March
cererea formulată de petenţii I.T. şi I.M. şi a 1986 by the claimants. The motivation section
încuviinţat adopţia majorului V.D., născut la noted that the intimated V.D had V.F and V.I as
data de 06.03.1986 de către petenţi. În motivare natural parents, with the father deceased in the
a reţinut că, intimatul V.D. s-a născut din meantime, and the intimate had been raised by the
părinţii V.F. şi V.I., tatăl a decedat, iar claimants from the age of 6 months up to current
intimatul a rămas în grija petenţilor de la vârsta moment, those person offering the adopted person
de 6 luni până în prezent, aceştia oferindu-i proper raising and education conditions.
condiţii de creştere şi educare. In another case [3], the Court of Law had
Într-o altă speţă [3], instanţa a admis admitted the request submitted by the claimant
cererea introdusă de către petentul C.F. şi a C.F. and commission the adoption with complete
încuviinţat adopţia cu efecte depline a minorei effects of the under-aged C.A born on 25th of
C.A. născută la data de 25.09.1991. În motivare September 1991. The motivation section states that
a reţinut că, petentul este căsătorit cu mama the claimant is married with the mother of the
minorei din anul 1997, iar de atunci până în under-aged starting from 1997, and ever since, the
prezent, aceasta a locuit împreună cu familia , under-aged person has lived with the family,
perioadă în care petentul a dezvoltat faţă de period in which the claimant has developed a real
minoră un real sentiment de afecţiune, affection feeling towards the child, offering
oferindu-i condiţiile materiale şi garanţiile material conditions and optimal moral warrantees

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
46
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

morale optime pentru creştere şi educare, proper for raising and educating the under-aged
aspect ce rezultă din declaraţiile părţilor person, aspect being derived from the declarations
inclusiv a minorei care, audiată, a arătat că of the parties, including of the under-aged, which
doreşte să fie adoptată de petent. Tatăl natural was interviewed, showing her availability of being
al acesteia a arătat că este de acord cu adopţia. adopted by the claimant. The natural father of the
Instanţa poate să constate refuzul abuziv child had agreed with the adoption process.
al părinţilor sau, după caz al tutorelui, şi să The Court of Law can ascertain the
pronunţe totuşi deschiderea procedurii, dacă abusive refusal of the parents, or as the case may
adopţia este în interesul copilului, cu be, of the tutor, and still pronounce the opening of
respectarea condiţiilor prevăzute de art. 13 din the procedure, if the adoption is in the best interest
Lege. Într-o speţă, Tribunalul Bihor [4] a admis of the child, under the condition that it meets the
cererea formulată de către Direcţia generală de conditions stipulated in article 13 from the Law. In
asistenţă socială şi protecţia copilului Satu- a case, Bihor Court of Law [4] had admitted the
Mare şi a încuviinţat deschiderea procedurii request submitted by the General Direction of
adopţiei interne privind pe minora L.B.M. Social Security and Child Protection, Satu-Mare
născută la data de 03.09.2001. În motivare a subsidiary, and commissioned the opening of the
reţinut că minora L.B.M. provine dintr-o relaţie internal adoption procedure regarding the under-
ocazională a mamei, care mai are doi copii, aged L.B.M., born on 3rd of September 2001. The
unul aflându-se în Centru de Plasament Satu- motivation section stipulates that the under-aged
Mare. Minora nu a fost recunoscută de către L.B.M. was conceived from an occasional
tatăl ei, iar date fiind condiţiile de creştere şi relationship of the mother, who has another two
educare pe care mama i le putea oferi, la data children, one of them being in the care of
de 22.10.2001, a fost instituţionalizată la Placement Centre, Satu-Mare subsidiary. The
Centru de Plasament al Copilului nr.1 Satu- under-aged was not acknowledged by her father,
Mare. La data de 21.07.2004, în baza Hotârârii and taking into consideration the raising and
nr. 381 a Comisiei pentru Protecţia Copilului, education conditions that her mother could have
s-a dispus plasamentul minorei la familia B.I.L. offered her, on 22nd of October 2001, she was
şi B.N.L. faţă de care, aşa cum rezultă din institutionalized in the Child Placement Centre,
raportul de evaluare detaliată a situaţiei no.1, Satu-Mare subsidiary. On 21st of July 2004,
copilului, minora s-a ataşat repede şi a făcut based on Resolution no. 381 of the Child
progrese remarcabile. S-a mai reţinut că, în Protection Commission, it was decided the
perioada instituţionalizării, minora nu a fost placement of the under-aged in the family of B.I.L.
vizitată de nici o rudă, iar în baza planului de and B.N.L. which, according to the detailed
protecţie a copilului s-a stabilit ca obiectiv evaluation report regarding the child situation,
general adopţia copilului, reţinăndu-se că nu quickly attached and made remarkable progress in
există posibilitatea reintegrării lui în familia their relationships. Also, it was mentioned that in
naturală sau a reintegrării lui în familia extinsă the institutionalization period, the under-aged was
raportat la poziţia exprimată de membrii never visited by a relative, and based on the child
acesteia. În ce priveşte adopţia minorei, mama protection plan it was established as general
acesteia s-a opus în mod constant, iar cu ocazia objective the adoption of the child, mentioning that
discuţiilor purtate, aceasta nu a fost în măsură the child could not be reintegrated in the natural or
să ofere nici un fel de garanţie că în viitor va extended family, according to the expressed
încerca să o integreze pe minoră în familia position of its family. In respect to the adoption of
naturală, că-i va oferi condiţii de creştere şi the under-aged, her mother constantly opposed the
educare. Totodată, din ancheta socială efectuată procedure, and during the official discussions, she
în instanţă rezultă că mama minorei locuieşte was not able to offer guarantees that in the future
împreună cu unul dintre copii, tatăl acestuia şi she will try to integrate the under-aged in the
cu bunica paternă într-o locuinţă compusă natural family, offering her proper raising and
dintr-o cameră şi hol, fără apă şi canalizare şi education conditions. In the same time, from the
insuficientă pentru numărul de persoane care social investigation performed by the Court of

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
47
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

convieţuiesc în aceasta. Faţă de această situaţie, Law, it results that the mother of the under-aged
instanţa socotind că refuzul mamei este abuziv person lives with one of the children, his father and
şi având în vedere interesul superior al minorei paternal grandmother in a house composed out of
a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei 1 room and one hallway, without no water supply
interne. or sewage and insufficient for the number of
Curtea de Apel Oradea [5] a admis persons. In this situation, the Court of Law had
recursul declarat de petentă, a casat sentinţa considered the mother’s refusal as being abusive
primei instanţe şi trimis cauza spre rejudecare and based on the superior interest of the under-
la aceeaşi instanţă, respectiv Tribunalul Satu- aged, had ascertained the opening of the internal
Mare. A reţinut că se impune stabilirea adoption procedure.
caracterului abuziv al refuzului mamei, sens în The Oradea Court of Apeal [5] had
care este necesar completarea probaţiunii prin admitted the recourse declared by the claimant, has
audierea unor martori care să stabilească cu cancelled the sentence of the First Instance Court
certitudine şi condiţiile locative, cele materiale and submitted the case for rejudgement to the
şi afective pe care recurenta poate sau nu să le same Court of Law, respectively the Satu-Mare
ofere minorei întrucât, poate fi declanşată Tribunal. The tribunal had imposed the
procedura adopţiei interne în lipsa acordului establishment of the abusive character of the
părintelui firesc, doar în măsura în care din mother’s refusal, situation in which it was
probele administrate se poate reţine că acest necessary to complete the probation by
refuz este unul abuziv şi că este în interesul interviewing some witnesses that should also
copilului să fie adoptat de altă persoană. Or, în establish the locative, material and affective
cauză, probele administrate nu stabilesc cu conditions that the person under discussion may or
certitudine caracterul abuziv al refuzului may not offer to the under-aged person, because
mamei. the internal adoption procedure can be deployed
4.Încredinţarea în vederea adopţiei without the agreement from the natural parent,
Conform art. 25 alin. 1 din Lege, only in the measure in which the managed
încredinţarea în vederea adopţiei se dispune de evidence indicate an abusive refusal or that it is in
către instanţa judecătorească de la domiciliul the best interest of the child to be adopted by
copilului pentru o perioadă de 90 de zile. Pe another person. Or, in cause, the managed
perioada încredinţării copilului în vederea evidence does not clearly establish the abusive
adopţiei, domiciliul acestuia se află la persoana character of the mother’s refusal.
sau familia căreia i-a fost încredinţat copilul. 4 .The commissioning for adoption
Efectuarea actelor obişnuite necesare exercitării purposes
drepturilor şi îndeplinirii obligaţiilor părinteşti, According to article 25, paragraph 1 from
cu excepţia celor care conduc la încheierea unui the Law, the commissioning for adoption purposes
act juridic, se realizează de către persoana sau is decided by the Court of Law from the territory
familia căreia acesta i-a fost încredinţat. correspondent to the child’s domicile for a period
Pe perioada încredinţării copilului în of 90 days. On the period in which the child is
vederea adopţiei, direcţia de la domiciliul placed for adoption, his domicile is registered on
adoptatorului sau a familiei adoptatoare the location of the person or family that is
urmăreşte evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre responsible for the child in this period. The
acesta şi persoana sau familia căreia i-a fost ordinary documents necessary for exercising the
încredinţat, întocmind în acest sens rapoarte rights and meeting the parent obligations, with the
bilunare. La sfârşitul perioadei de încredinţare exception of those that lead to the settlement of a
în vederea adopţiei, întocmeşte un raport final juridical act, are performed by the family or person
referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi that received the child under the placement action.
adoptatori, pe care îl comunică instanţei în On the period of commissioning the child
vederea soluţionării cererii de încuviinţare a for adoption purposes, the General Direction
adopţiei. Încredinţarea copilului în vederea correspondent to the adopting person or family’s
adopţiei trebuie să ofere posibilitatea analizării domicile monitors the evolution of the child and its

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
48
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

şi stabilirii pe bază de probe, deopotrivă, atât a relationships with the person or family to whom it
capacităţii fizice, cât şi a celei psihice a acestuia was commissioned for adoption, preparing bi-
de adaptare la noul mediu familial. monthly reports in this sense. At the end of the
De la obligativitatea încuviinţării commissioning period for adoption purposes, a
încredinţării copilului în vederea adopţiei, art. final report is prepared for highlighting the
29 din Lege instituie patru excepţii, în care evolution of the relationship between the child and
adoptia poate fi încuviinţată direct: adopţia the adopting individual, the General Direction
persoanei majore; adopţia copilului firesc sau submitting the report to the Court of Law for
adoptiv al celuilalt soţ; adopţia copilului pentru solving the request of commissioning the adoption.
care a fost deschisă procedura adopţiei interne The commissioning of the child for adoption
şi a fost plasat la persoana sau familia purposes must be able to allow the analysis and
adoptatoare, iar măsura plasamentului durează establishment the evidence basis, as well as the
cel puţin 90 de zile; adopţia copilului de către physical and physical and psychical abilities of the
tutorele său, dacă au trecut cel puţin 90 de zile child and its adaptation capacity to the family
de la instituirea tutelei. environment.
În termen de 30 de zile de la data From the obligation of commissioning the
rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii child for adoption purposes, article 29 from the
judecătoreşti, prin care s-a încuviinţat Law allows four exceptions, in which the adoption
deschiderea procedurii adopţiei interne, direcţia may be directly commissioned: the adoption of
în a cărei rază teritorială se află domiciliul mature persons, the adoption of the natural or
copilului efectuează demersurile necesare adoptive child by the other husband, the adoption
pentru a identifica cel mai potrivit adoptator of the child for which the internal adoption
sau cea mai potrivită familie adoptatoare pentru procedure was opened and was placed to the
copil. adopting person or family, and the placement
Articolul 26 alin. 2 din Lege stabileşte o measure lasts for at least 90 days following the
ordine de prioritate a persoanelor în raport cu wardship establishment.
care urmează să fie analizate posibilităţile de In a term of 30 days following the issuance
încredinţare a copilului în vederea adopţiei de of the definitive and irrevocable decision of the
către direcţia de la domiciliul copilului: rudele Court of Law, that provisioned the commissioning
din familia extinsă, adică părinţii naturali ai for the opening of the internal adoption process,
copilului şi celelalte rude ale acestuia până la the General Direction correspondent to the
gradul patru inclusiv, cu excepţia fraţilor; domicile of the child’s domicile performs the
asistentul maternal profesionist la care se află necessary steps for identifying the most suitable
copilul; alte persoane sau familii la care copilul adopting person or family for the respective child.
se află în plasament. Article 26, paragraph 2 from the Law
Direcţia, în cazul în care nu sunt establishes a priority order of the persons that are
solicitări din partea persoanelor enumerate mai about to be analyzed in relation to the
sus, în temeiul art. 26 alin.3 din Lege, este commissioning possibilities of the child and other
obligată să efectueze demersuri în vederea relatives of the under-aged including up to the
identificării, în raza sa administrativ-teritorială, fourth degree, with the exception of brothers; the
a unei familii atestate şi aflate în evidenţa professional maternal assistant that currently
Oficiului Român pentru Adopţii. Într-o speţă houses the child; other persons or family to whom
[6], instanţa a admis cererea formulată de către the child is placed.
Direcţia generală de asistenţă socială şi The General Direction, in case there are no
protecţia copilului, a încetat măsura de requests coming from the above mentioned
încredinţare la asistentul maternal B.C. şi a persons, based on article 26, paragraph 3 from the
încredinţat în vederea adopţiei pe minora Z.E., Law, is obliged to make efforts for identifying,
născută la data de 15.11.2003, la familia A.N. within its administrative-territorial area, a certified
şi A.D.M., pe o perioadă de 90 de zile. În family registered at the Romanian Adoption
motivare a reţinut că, minora a fost părăsită de Office. In a juridical case [6], the Court of Law

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
49
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

mamă imediat după naştere şi a fost dată în had admitted the request formulated by the
plasament în regim de urgenţă. Prin sentinţa General Direction of Social Security and Child
civilă nr.798/2005, Tribunalul Bihor a admis Protection, that disposed the cease of the
cererea de deschidere a procedurii adopţiei commissioning measure towards the maternal
interne pentru minoră şi direcţia a început assistant B.C. and had submitted the under-aged
demersurile pentru identificarea celui mai Z.E. for adoption, born on 15th of November
potrivit adoptator. În urma procesului de 2003, in the family of A.N. and A.D.M., for a
selecţie s-a stabilit că există compatibilitate period of 90 days. The motivation section
între copil şi familia A.N. şi A.D.M., familie mentions that the under-aged was abandoned by
atestată legal privind garanţiile morale şi her mother immediately after her birth and was
condiţiile materiale conform art. 19 alin. 1 şi 2 submitted for an emergency placement. Through
din Legea nr. 273/2004. Totodată, s-a stabilit că the Civil Sentence no. 798/2005, Bihor Tribunal
din raportul privind compatibilitatea rezultă că had admitted the request for opening an internal
s-au realizat întâlniri lunare între minoră şi adoption procedure for the under-aged person and
familia adoptatoare, ataşamentul s-a realizat tried to identify the most suitable adopting person
rapid şi copilul se simte în siguranţă în mediul or family. Following the selection process, it was
de viaţă al adoptatorilor. concluded that there is a compatibility between the
Dacă la expirarea termenului de 30 de child and the family of A.N. and A.D.M. legally
zile de la data rămânerii definitive şi certified related to the moral guarantees and the
irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care s- material conditions, according to article 19,
a încuviinţat deschiderea procedurii adopţiei paragraph 1 and 2 from Law no. 273/2004. In the
interne, direcţia nu a identificat o persoană sau same time, the affective relation was quickly
familie adoptatoare, dintre persoanele evocate established from the compatibility report prepared
mai sus, va solicita Oficiului Român pentru after the monthly meetings with the under-aged
Adopţii ca, în termen de 5 zile, să-i transmită and adopting family, and the child declared that he
lista centralizată la nivel naţional a persoanelor feels safe in the life environment of the adopting
sau familiilor adoptatoare atestate şi înscrise în family.
Registrul naţional pentru adopţii. Alegerea If upon the expiry of the 30-day term from
adoptatorului sau a familiei adoptatoare the issuance of the definitive and irrevocable
potrivite pentru copil se face în termen ce 60 de decision of the Court of Law on the opening of
zile de la primirea listei centralizate, ţinând internal adoption procedure, the General Direction
cont de interesul superior al copilului, de had not identified a person or family, among the
informaţiile cuprinse în atestatul adoptatorului above mentioned persons, will require the
şi de evoluţia copilului până la această dată. Romanian Adoption Office, that in a 5-day term,
Direcţia în a cărei rază teritorială se află to transmit the consolidated list at the national
domiciliul copilului, după efectuarea level of the adopting persons or families registered
verificărilor corespunzătoare şi după ce and certified in the National Register for Adoption,
constată compatibilitatea copilului cu persoana and the selection of the adequate adopting person
sau familia adoptatoare selectată, sesizează de or family must be performed in 60 days after the
îndată instanţa de judecată pentru ca aceasta să consolidated list is received, taking into account
dispună încredinţarea copilului în vederea the best interest of the child, the information
adopţiei. included in the adopting party certification and the
Dacă pe durata perioadei de încredinţare evolution of the child up to current moment.
în vederea adopţiei direcţia în a cărei rază The General Direction correspondent to
teritorială domiciliază adoptatorul sau familia the child domicile, after the adequate verification
adoptatoare constată neadaptarea copilului cu and after observing the compatibility of the child
persoana sau familia adoptatoare ori existenţa with the selected adopting person or family,
oricăror altor motive de natură să împiedice immediately notifies the Court Law to dispose the
finalizarea procedurii de adopţie, sesizează de child commissioning for adoption purposes.
îndată instanţa judecătorească, în vederea If during the period for adoption

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
50
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

revocării sau, după caz, prelungirii măsurii commissioning, the General Direction
încredinţării. Într-o speţă [7], instanţa a admis correspondent to the domicile of the adopting
acţiunea formulată de Direcţia generală de person or family makes notice on the mismatching
asistenţă socială şi protecţia copilului Bihor, a of the child with the adopting person or family or
dispus revocarea măsurii de încredinţare în any reasons that would impede the completion of
vederea adopţiei şi plasamentul copilului A.C., the adoption procedure, quickly notifies the Court
născut la data de 09.09.2000. la L.M., căreia i-a of Justice, favoring the revocation, or as the case
delegat drepturile părinteşti. În motivare a may be, the extension of the commissioning act. In
reţinut că, minorul a fost părăsit de mamă la another juridical act [7], the Court of Justice had
naştere, motiv pentru care prin Hotărârea nr. admitted the action formulated by the General
1341/2000 a fost dat în plasament la asistentul Direction for Social Security and Child Protection,
maternal profesionist L.M. Ulterior, prin Bihor Subsidiary, had disposed to revoke the
sentinţa civilă nr. 358/2001 a Tribunalului commissioning measure for adoption and
Bihor a fost declarat judecătoreşte abandonat, placement purposes of the child A.C., born on 9th
iar prin Hotărârea nr. 1440/2004 a fost of September 2000, to L.M., who received the
încredinţat în vederea adopţiei la familia L.I. şi correspondent parent rights. The motivation
L.A.J. Din evaluările efectuate de specialişti a section includes statement according to which, the
rezultat că între minor şi famlia căreia i-a fost under-aged was abandoned by his mother upon
încredinţat copilul în vederea adopţiei nu s-a birth, reason for which by the Decision no.
realizat relaţia de ataşament. S-a mai reţinut că 1341/2000 was submitted for placement to the
nici mama şi nici alte rude ale minorului nu s- professional maternal assistant L.M. Subsequently,
au interesat de situaţia copilului. through civil sentence no. 358/2001 issued by the
În situaţia în care instanţa de judecată a Bihor Tribunal, the under-aged person was
dispus revocarea încredinţării, Direcţia este declared legally abandoned, and through the
obligată să reia procedura de identificare şi de Decision no. 1440/2004 was submitted for
selecţie a persoanei sau familiei căreia urmează adoption to the L.I. and L.A.J family. According to
a fi încredinţat copilul. the evaluation performed by the specialists, the
5.Încuviinţarea adopţiei authorities concluded that the no affective
Cererea de încuviinţare a adopţiei relationship had occurred between the child and
adresată instanţei judecătoreşti prelungeşte de the adopting family. Another aspect is that the
drept perioada de încredinţare până la mother and other relatives did not pay any interest
soluţionarea cererii prin hotărâre judecătorească to the situation of the child.
irevocabilă. Cererea poate fi introdusă direct de In the situation in which the Court of
către adoptator sau familia adoptatoare, dar Justice had disposed the revocation of the adoption
numai în situaţia în care, persoana majoră este commissioning, the Direction is obliged to resume
adoptată de persoana sau familia care a crescut- the identification and selection procedure for the
o în timpul minorităţii sale şi în situaţia în care, person or family that would be involved in the
copilul este adoptat de soţul părintelui firesc al adoption process.
acestuia şi de către direcţia de la domiciliul 5. Adoption consent
acestora, în celelalte cazuri. The request for adoption is addressed to
Într-o speţă [8], instanţa a admis cererea the Court of Law and rightfully prolongs the
formulată de petenţii Ş.D. şi Ş.M. şi a commissioning period up to the resolution on the
încuviinţat adopţia minorului P.P.O., născut la request by irrevocable judicial decision. The
data de 02.02.2004. În motivare a reţinut că, request can be directly introduced by the adopting
datorită condiţiilor precare de creştere, minorul person or family, only in the situation in which the
a fost dat în plasament la Fundaţia ,,Casa mature person is adopted by the person or family
Speranţei’’. Pe baza planului individualizat de which raised her through her childhood and in the
protecţie s-a încercat reintegrarea copilului în case the child is adopted by the husband of the
familia extinsă, dar nu s-a reuşit astfel că, prin natural parent of the child and by the General
sentinţa civilă nr. 739/2005, s-a dispus Direction correspondent to the domicile of the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
51
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

deschiderea procedurii adopţiei interne, iar prin adopting entity.


sentinţa civilă nr. 17/2006 minorul a fost In a juridical case [8], the Court of Justice
încredinţat în vederea adopţiei familiei Ş.D. şi had admitted the request formulated by the
Ş.M. Familia adoptatoare este atestată că claimants Ş.D. and Ş.M., and granted the adoption
prezintă condiţiile materiale şi morale pentru a of the under-aged person P.P.O., born on 2nd of
adopta un copil, iar din raportul de specialitate February 2004. The motivation section includes
rezultă că, treptat, între copil şi familia arguments related to poor raising conditions, that
adoptatoare s-a creat o relaţia de încredere, led to the situation in which the under-aged person
ataşament şi afecţiune, relaţie care s-a stabilit şi was moved to the Foundation ,,Casa Speranţei’’.
între copil şi familia extinsă, respectiv bunicii Based on the individual protection plan, there were
materni şi paterni. some initiatives to reintegrate the under-aged
Cererea de încuviinţare a adopţiei, person in the extended family, but this action was
potrivit art. 35 alin.2 din Lege, trebuie însoţită not successful, so through the Civil Sentence no.
de următoarele acte: a)certificatul de naştere al 739/2005, it was disposed the opening of the
copilului, în copie legalizată; b)certificatul internal adoption procedure, and ultimately it was
medical privind starea de sănătate a copilului, commissioned for adoption to the Ş.D. and Ş.M
eliberat de către unităţi publice nominalizate de family. The adopting family is certified that meets
către direcţia de sănătate publică; c)atestatul the material and moral conditions for adopting a
valabil al adoptatorului sau familiei child, and from the specialty report it results that,
adoptatoare; d) hotărârea judecătorească gradually, an affection relationship emerged
irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei; between the child and the adopting family, along
e)certificatele de naştere ale adoptatorului sau with a feeling of trust, commitment and affection,
ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în relation that was established between the child and
copie legalizată; f)certificatul de căsătorie al the extended family, respectively the maternal and
adoptatorului sau al soţilor din familia paternal grandparents.
adoptatoare, în copie legalizată; g)cazierul The request for granting the adoption,
judiciar al adoptatorului sau, după caz, al according to article 35, paragraph 2 from the Law,
fiecărui membru al familiei adoptatoare; must be accompanied by the following documents:
h)certificatul medical privind starea de sănătate a)the birth certificate of the child, in certified copy;
a adoptatorului, eliberat de medicul de familie b)medical certification for stating the health status
pe lista căruia este înscris; i)documentele of the child, issued by nominated public institution
doveditoare cu privire la exprimarea by the Public Health Direction; c)valid
consimţământului părinţilor fireşti, în măsura în certification of the adopting family and person;
care nu s-a pronunţat anterior o hotărâre d)irrevocable judicial decision for granting the
judecătorească de încuvinţare a deschiderii adoption; e)birth certificates for the adopting entity
procedurii adopţiei interne a copilului. and the husband in the adopting family; f)marriage
Curtea constituţională [9] a admis certificate of the husbands in the adopting family;
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor g)judicial criminal record of the adopting person,
art. 35 alin. 2 lit.i teza I şi, prin extindere, şi a and according to the case, for every member of the
prevederilor art. 63 alin.3 şi 4 din Legea nr. adopting family; h)medical certificate for stating
273/2004 reţinând că prevederile criticate sunt the health status of the adopting person – issued by
necontituţionale, fiind contrare art. 20 din the family doctor; i)the proof on the consent
Constituţie raportat la art. 5 paragraful 1 lit. a şi offering from the natural parents, in case the
art. 9 paragraful 1din Convenţia europeană în consent was not expressed before the juridical
materia adopţiei de copii, în măsura în care nu decision of adoption commissioning, afferent to
prevăd luarea consimţământului părinţilor the opening of the internal adoption procedure of
fireşti, faţa instanţei, odată cu soluţionarea the child.
cererii de încuviinţare a adopţiei. Autorul The Constitutional Court [9] had admitted
excepţiei care nu şi-a dat consimţământul la the exception of lack of constitutional provision for
deschiderea procedurii adopţiei, întrucât nu era the provisions of article 35, paragraph 2, letter i,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
52
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

stabilită paternitatea faţă de copil, filiaţia


thesis I, and through extension, of article 63,
stabilindu-se între data deschiderii procedurii
paragraphs 3 and 4 from Law no. 273/2004
adopţiei şi data încuviinţării adopţiei de către
retaining that the criticized provision infringe the
instanţa de fond, şi nici nu a fost parte în faza
Constitution, being contrary to article 20 from the
încuviinţării adopţiei, a susţinut că lipsa Constitution, making reference to article 5,
paragraph 1, letter a and to article 9, paragraph 1
exprimării conşimţământului părinţilor fireşti în
faţa instanţei de judecată şi în procedura from the European Convention, in terms of
children adoption, in the sense that those articles do
încuviinţării adopţiei produce efecte dintre cele
not make any statements on the consent of the
mai grave atât cu privire la relaţiile dintre copil
şi familia sa naturală, căt şi cu privire lanatural parents given in front of the Court of
dezvoltarea socio-psihică, culturală a acestuia.
Justice, simultaneously with the solution offered to
Aşadar, exprimarea consimţământuluithe adoption request. The author of the exception
părinţilor fireşti este necesară nu numai lawho did not give its approval on the opening of the
momenul deschiderii procedurii adopţei ci şiadoption process, because the paternity of the child
în momentul încuviinţării adopţiei. was not clearly identified, the filiations being
Numai în cazul rapoartelor finale, established between the date of opening the
adoption procedure and the date of giving the
acestea vor fi depuse la instanţa competentă să
consent of the adoption, sustaining that the lack of
încuviinţeze adopţia de către direcţia în a cărei
consent expressing of the natural parents in front of
rază teritorială domiciliază persoana sau familia
the Court of law and in the procedure of granting
adoptatoare cel mai târziu cu 5 zile înaintea
the adoption, produces severe effects in the
termenului la care a fost citată pentru judecarea
cauzei. relations between the child and the its natural
family, as well in its physical-sociological
Instanţa va admite cererea numai dacă
pe baza probelor administrate şi-a format development, cultural and psychological .
convingerea că adopţia este în interesul So, the expression of the consent on the
superior al copilului. După încuviinţarea part of the natural parents is necessary not only in
the moment of opening the procedure, but also in
adopţiei, direcţia de la domiciliul copilului
the moment of granting the adoption act.
urmăreşte şi întocmeşte rapoarte trimestriale cu
privire la evoluţia copilului şi a relaţiilor dintre Only in the case o final reports, these
documents will be submitted to the competent
acesta şi părinţii săi adoptivi pe o perioadă de
cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.Court of law for consenting the adoption to the
General Direction in the area corresponding to the
Cererile prevăzute de prezenta lege sunt
de competenţa tribunalului în a cărui rază domicile of the adoption person or family, with
teritorială se află domiciliul adoptatului. maximum 5 days before the citation term of
pleading the cause.
Ascultarea copilului la judecarea cererilor este
obligatorie dacă a împlinit vârsta de 10 ani , iar The Court of Law will admit the request
only based on the administered evidence clearly
opinia sa va fi luată în considerare şi i se va
acorda importanţa cuvenită ţinând seama de indicate that the adoption was performed in the
best interest of the child. After the consent of the
vârsta şi gradul acestuia de maturitate iar în
adoption, the General Direction in the territory
cazul pronunţării unei decizii contrare opiniei
correspondent to the domicile of the child
exprimată de către copil, instanţa este obligată
monitors and prepares quarterly reports on the
să arăte motivele care au condus la înlăturarea
opiniei copilului. child’s evolution and on the relationships between
the child and adoptive parents for a period of 2
years after the adoption consent.
The requests mentioned by the current law
Bibliografie belong to the Tribunal’s competence with a
territorial action within the zone of the adopted
1. *** - Sentinta civila a Tribunalului person’s domicile. It is mandatory that the child be
Bihor nr. 8/2006 (nepublicată). interviewed if the child is over 10 years of age –

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
53
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

2. *** - Sentinta civila a Tribunalului his opinion will be taken into consideration and
Bihor nr. 7/2006 (nepublicată). would be granted the adequate importance
3. *** - Sentinta civila a Tribunalului according to the age and maturity degree, and in
Bihor nr. 3/2006 (nepublicată). case the child expresses an opinion different to the
4. *** - Sentinta civila a Tribunalului Court’s decision, the Court of Law is obliged to
Bihor nr. 75/2006 (nepublicată). indicate the reasons behind the non-observance of
5. *** - Sentinta civila a Curtii de Apel the child’s opinion.
Oradea nr. 2/2006 (nepublicată).
6. *** - Sentinta civila a Tribunalului References
Bihor nr. 20/2006 (nepublicată).
7. *** - Sentinta civila a Tribunalului 1. *** - Sentinta civila a Tribunalului Bihor nr.
Bihor nr. 4/2006 (nepublicată). 8/2006 (nepublicată).
8. *** - Sentinta civila a Tribunalului 2. *** - Sentinta civila a Tribunalului Bihor nr.
Bihor nr. 43/2006 (nepublicată). 7/2006 (nepublicată).
9. *** - Monitorul Oficial nr. 3. *** - Sentinta civila a Tribunalului Bihor nr.
238/27.03.2008. Decizia nr.369 din 20 3/2006 (nepublicată).
martie 2008 a Curtii Constitutionale 4. *** - Sentinta civila a Tribunalului Bihor nr.
referitoare la excepţia de 75/2006 (nepublicată).
neconstituţionalitate a prevederilor 5. *** - Sentinta civila a Curtii de Apel Oradea
art.15 alin. (1), art.35 alin.(2) lit. i) şi nr. 2/2006 (nepublicată).
art.63 alin.(3) şi (4) din Legea 6. *** - Sentinta civila a Tribunalului Bihor nr.
nr.273/2004 privind regimul juridic al 20/2006 (nepublicată).
adopţiei. 7. *** - Sentinta civila a Tribunalului Bihor nr.
10. Bacaci, A., Dumitrache, V.C., Hageanu, 4/2006 (nepublicată).
C. Dreptul familiei, Editura All Beck, 8. *** - Sentinta civila a Tribunalului Bihor nr.
Bucureşti, 2005. 43/2006 (nepublicată).
11. Florian, E., Protecţia drepturilor 9.*** - Monitorul Oficial nr. 238/27.03.2008.
copilului, Editura C.H. Beck, 2005. Decizia nr.369 din 20 martie 2008 a Curtii
12. Bodoaşcă, T., Legislaţia adopţiilor, Constitutionale referitoare la excepţia de
Comentarii şi explicaţii, Editura C.H. neconstituţionalitate a prevederilor art.15 alin. (1),
Beck, 2006. art.35 alin.(2) lit. i) şi art.63 alin.(3) şi (4) din Legea
nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei.
10. Bacaci, A., Dumitrache, V.C., Hageanu, C.
Dreptul familiei, Editura All Beck, Bucureşti,
2005.
11. Florian, E., Protecţia drepturilor copilului,
Editura C.H. Beck, 2005.
12. Bodoaşcă, T., Legislaţia adopţiilor,
Comentarii şi explicaţii, Editura C.H. Beck, 2006.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
54
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

CONTRIBUŢII LA STUDIUL ACŢIUNII CONTRIBUTIONS TO THE STUDY OF


ÎN TĂGADA PATERNITĂŢII CONTESTED PATERNITY ACTION

Lect. univ. Alin-Gheorghe GAVRILESCU Lecturer Alin-Gheorghe GAVRILESCU,


Facultatea de Ştiinţe Juridice Faculty of Juridical Sciences
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Tg-Jiu „Constantin Brâncuşi” University, Tg-Jiu

Abstract Abstract
Tăgada de paternitate este mijlocul juridic ce The contested paternity action is the juridical means that
conferă posibilitatea înlăturării, prin hotărâre makes it possible, by order of court, to abolish a civil
judecătorească, a unei stări civile care nu corespunde status not corresponding to reality through overthrowing
realităţii prin răsturnarea în justiţie a prezumţiilor legale the legal presumptions of paternity in a court, if proof is
de paternitate, făcându-se dovada, prin orice mijloc de made, by any means of evidence legally valid, that the
probă admis de lege, că soţul mamei nu este tatăl mother’s husband is not the child’s father.
copilului.
1. Introductory Notes
1. Noţiuni introductive The contested paternity action falls into
Acţiunea în tăgada paternităţii face parte the category of actions regarding the civil status
din categoria acţiunilor în contestaţie de stat prin of the physical person and its purpose is to
care se urmăreşte înlăturarea unei stări civile abolish an alleged civil status because it has no
aparente pe motiv că ea nu corespunde realităţii grounds in reality.[1]. To contest paternity of a
[1]. A tăgădui paternitatea unui copil înseamnă a child means to overthrow, by judicial means, the
răsturna, pe cale judecătorească, prezumţiile de paternity presumptions prescribed by law
paternitate stabilite de lege în privinţa copiilor regarding children born in wedlock [2] The
din căsătorie[2]. Prezumţiile de paternitate, în paternity presumptions, on the basis of which
baza cărora copilul născut în timpul căsătoriei the child born in wedlock has the mother’s
are ca tată pe soţul mamei (art. 53 alin. 1 C. husband for a father (art. 53 par. 1. Fam. C) or
fam.) iar cel născut după desfacerea, declararea the one born after the dissolution, nullity
nulităţii sau anularea căsătoriei are ca tată pe statement and annulment of marriage has for
fostul soţ al mamei dacă a fost conceput în father the mother’s ex-husband, if the child has
timpul căsătoriei şi naşterea sa a avut loc been conceived in wedlock and his/her birth
înainte ca mama să fi intrat într-o nouă occurred before the mother entered a second
căsătorie (art. 53 alin. 2 C. fam.) nu au caracter marriage (art. 53 par. 2 Fam. C) do not bear an
absolut, legea permiţând să se facă dovada că absolute character, as the law allows to be
bărbatul împotriva cărora operează nu este tatăl proved that the man against whom they operate
copilului. În consecinţă, ori de câte ori prezumţia is not the child’s father. Consequently, each time
de paternitate acoperă o situaţie nereală există the paternity presumption covers a non-real
posibilitatea ca, prin acţiune în justiţie, această circumstance, it is possible that, by legal action,
prezumţie să fie înlăturată prin administrarea this presumption be annulled by producing some
dovezii contrare. Aşadar, tăgada de paternitate contrary evidence. Hence, the paternity denial is
este mijlocul juridic ce conferă posibilitatea the juridical means that makes it possible, by
înlăturării, prin hotărâre judecătorească, a unei order of court, to abolish a civil status not
stări civile care nu corespunde realităţii prin corresponding to reality through overthrowing
răsturnarea în justiţie a prezumţiilor legale de the legal presumptions of paternity in a court, if
paternitate, făcându-se dovada, prin orice mijloc proof is made, by any means of evidence legally
de probă admis de lege, că este cu neputinţă ca valid, that it is impossible for the mother’s
soţul mamei să fie tatăl copilului. husband to be the father of the child.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
55
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

2. Dreptul la acţiunea în tăgada 2.The right to contested paternity


paternităţii action
2.1. Titularul dreptului la acţiunea 2.1 The holder of the right to contested
în tăgada paternităţii paternity action
În reglementarea Codului familiei, By Family code regulations, the right to
dreptul la acţiunea în tăgada paternităţii a fost contested paternity action has for a long time
multă vreme strâns legat de persoana soţului been related to the mother’s husband person.
mamei. Acest caracter exclusiv personal al This exclusively personal character of contested
acţiunii în tăgada paternităţii rezulta din paternity action resulted from the provisions of
prevederile art. 54 alin. 2 C. fam. care arătau că art. 54 par. 2 Fam. C., stipulating that the
acţiunea în tăgada paternităţii poate fi pornită contested paternity action can be initiated only
numai de soţ. Caracterul strict personal al by the husband. The strictly personal character
dreptului la acţiunea în tăgada paternităţii of the contested paternity action prevented the
împiedica intentarea acţiunii de către o altă action from being initiated by another person,
persoană, indiferent că era vorba despre mamă, whether we speak of the mother, the child, other
copil, alte rude, creditori sau procuror. Singura relatives, creditors or attorney. The only
excepţie era reglementată tot de dispoziţiile art. exception to it was prescribed by the same art.
54 alin. 2 C. fam. în sensul că moştenitorii 54 par. 2 Fam. C., in that the successors were
puteau continua acţiunea pornită de autorul lor allowed to continue the action initiated by its
în timpul vieţii sale. author during his lifetime.
În legătură cu acest caracter absolut In reference to this entirely personal
personal al acţiunii în tăgada paternităţii în right to contested paternity action, there’s been
literatura juridică s-a exprimat opinia că a atribui the opinion, in juridical literature, that conferring
dreptul la acţiunea în tăgăduirea paternităţii the right to contested paternity action only to the
numai soţului mamei echivalează cu a-i acorda mother’s husband is similar to granting him a
acestuia un fel de monopol în aprecierea sort of exclusiveness in estimating the
oportunităţii dreptului la acţiune fără a ţine opportunity of the right to action, without
seama de interesele mamei şi copilului care nu considering the mother’s or child’s interests,
poate fi concordant cu deplina şi efectiva which is in discordance with the principle of
egalitate în drepturi dintre bărbat şi femeie [3] absolute and effective equality of rights between
constituind, totodată, un obstacol în calea aflării man and woman [3], and is also an obstacle to
adevărului [4]. În consecinţă, unii autori au the establishment of truth [4]. Consequently,
arătat că dreptul de a înlătura în justiţie some authors revealed that the right to legally
prezumţiile legale de paternitate nu trebuie să fie overthrow the presumptions regarding paternity
numai o prerogativă a bărbatului ci trebuie să se should not be restricted to man, hence the
recunoască şi mamei şi copilului dreptul de a mother and the child must also be granted the
acţiona [5]. Alţi autori s-au exprimat, de right to initiate action[5]. Other authors similarly
asemenea, în favoarea înlăturării caracterului favoured the abortion of the exclusively personal
exclusiv personal al dreptului la acţiunea în right to contested paternity action, without being
tăgada paternităţii fără a determina însă dacă un precise as to whom should be granted this right:
atare drept trebuie să fie recunoscut numai the child, the attorney, the guardian or the
copilului, procurorului, curatorului celui dispărut mother[6].
sau deopotrivă şi mamei [6]. The strictly personal character of the
Caracterului strict personal al dreptului right to contested paternity action has been
la acţiunea în tăgada paternităţii a fost înlăturat abolished by Decision of the Constitutional
prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 349/2001 Court no. 349/2001[7]. By this decision, the
[7]. Prin această decizie dispoziţiile art. 54 alin. dispositions of the art. 54 par. 2 Fam. C. have
2 C. fam. au fost declarate neconstituţionale în been declared not constitutional, in so far as they
măsura în care nu recunosc decât tatălui iar nu şi grant the right to initiate the contested paternity
mamei şi copilului născut în timpul căsătoriei action only to the father and not to the mother as

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
56
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

dreptul de a porni acţiunea în tăgada paternităţii. well, or to the child born in wedlock.
În prezent, urmare a adoptării în anul Currently, following the adopting, in
2007 a Legii nr. 288 [8] pentru modificarea şi 2007, of Law no. 288 [8] for the modification
completarea Legii nr. 4/1953-Codul familiei, and completion of Law no. 4/1953 – Family
acţiunea în tăgăduirea paternităţii poate fi Code, the contested paternity action may be
pornită de către oricare dintre soţi, precum şi de initiated by any of the spouses, as well as by the
către copil şi poate fi continuată de către child, and can be continued by the successors (
moştenitori (art. 54 alin. 2 C. fam.). În persoana art. 54 par. 2 Fam. C). In the person of the
moştenitorilor acţiunea îşi interverteşte successors, the character of the action is
caracterul întrucât, în cazul lor, prevalează inverted, since in their case patrimonial interests
interese de ordin patrimonial deoarece prevail: the child would prevent the successors
moştenitorii care au acceptat succesiunea ar fi who assumed successorship from exercising
împiedicaţi de copil în exercitarea drepturilor their rights. Even in case that the child
succesorale. Şi în ipoteza în care copilul ar renounced the succession from behalf of the
renunţa la moştenirea soţului mamei mother’s husband, the successors would have
moştenitorii vor avea dreptul să continue the right to continue the contested paternity
acţiunea în tăgada paternităţii, interesul fiind tot action, their interest being also of patrimonial
de ordin patrimonial, întrucât copilul ar putea nature, as the child might request a support
cere de la aceştia pensie de întreţinere [9]. pension.
2.2. Exercitarea dreptului la acţiunea 2.2 Exercising the right to contested
în tăgada paternităţii de către turore paternity action by the tutor
Tutorele va putea porni acţiunea în The tutor may enter the contested paternity
tăgada paternităţii în condiţiile art. 54 alin. 5 C. action under the terms of art. 54 par. 5 Fam.C.,
fam., respectiv dacă titularul acţiunii este pus respectively, in case the action holder is laid
sub interdicţie. În actuala reglementare tutorele under interdiction. Under current dispositions,
are posibilitatea să introducă acţiunea în tăgada the tutor has the right to initiate the contested
paternităţii fără a avea nevoie de încuviinţarea paternity action without approval from the
autorităţii tutelare. O atare încuviinţare era tutelary authority. Such approval is required by
cerută de prevederile art. 54 alin. 3 C. fam. the provisions of art. 54 art. 3 Fam. C., prior to
anterior modificării şi completării Codului the modification and completion of Family
familiei prin Legea nr. 288/2007 pentru ca Code by Law nr. 288/2007, so as the tutor of
tutorele soţului mamei pus sub interdicţie să the mother’s husband may enter the action.
poată porni acţiunea. The right to enter the contested paternity
Dreptul de a porni acţiunea în tăgada action granted to the tutor completes the
paternităţii recunoscut tutorelui completează protection accorded to the person laid under
protecţia acordată celui pus sub interdicţie [10]. interdiction [10]. It may happen though that the
Se poate însă întâmpla ca tutorele să nu-şi tutor elude his obligation to enter the contested
îndeplinească îndatorirea de a porni acţiunea în paternity action, in which case a question is
tăgada paternităţii caz în care se ridică întrebarea raised regarding the possibility of the person
dacă cel pus sub interdicţie poate porni acţiunea under interdiction to enter legal action during the
în perioadele de luciditate. În legătură cu această moments of lucidity. In reference to this issue,
problemă în literatura juridică s-a exprimat there’s been the opinion, in juridical literature,
opinia că dreptul la acţiunea în tăgada that the person under interdiction cannot be
paternităţii nu poate fi recunoscut interzisului accorded the right to enter contested paternity
întrucât acesta poate să introducă acţiunea după action, because the latter can enter the action
ridicarea interdicţiei dacă tutorele nu a pornit-o after the interdiction has been lifted, if the tutor
cât timp a durat interdicţia [11]. Trebuie avut didn’t initiate it during the interdiction period
însă în vedere faptul că potrivit art. 151 alin. 1 C. [11]. Yet, we must take into consideration the
fam. ridicarea interdicţiei va fi pronunţată de fact that, according to art. 151 par. 1 Fam. C.,
către instanţă dacă au încetat cauzele care au the interdiction is lifted by court on the condition

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
57
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

provocat punerea sub interdicţie. Or, conform art. that the causes determining the interdiction
142 alin. 1 C. fam. o persoană va fi pusă sub proceeding have ceased to exist. But, according
interdicţie dacă datorită alienaţiei mintale sau a to art. 142 par. 1 Fam. C. a person will be laid
debilităţii mintale nu are discernământ pentru a se under interdiction if she/he is not endowed with
îngriji de interesele sale. În general, boala psihică discernment so as to care for his/her interests,
ce face ca persoana să fie lipsită de discernământul because of mental alienation or debility.
necesar pentru a se putea îngriji de interesele sale Generally, mental illness depriving a person of
este de durată, starea de insanitate putând persista the discernment ability to care for his/her
până la data decesului celui suferind, astfel că, interests, is a longstanding state, the debility
dacă acesta a fost pus sub interdicţie iar tutorele nu state being likely to persist until the decease of
introduce acţiunea în tăgada paternităţii el se the sufferer. Thus, if he/she was laid under
găseşte în imposibilitatea de a o porni. Astfel, două interdiction and the tutor does not enter the
persoane între care nu există nicio legătură de contested paternity action, he/she is unable to
sânge rămân într-un raport de filiaţie nereal în initiate such action. In conclusion, though
temeiul unei prezumţii care nu poate fi răsturnată there’s no blood conection between the two
datorită stării mintale a incapabilului şi a pasivităţii people, they maintain an unreal filiation relation
reprezentantului său. Credem că pentru a se evita o on the basis of a presumption that cannot be
astfel de situaţie şi a se da posibilitatea stabilirii overthrown because of the mental state of the
unei stări civile care să corespundă realităţii trebuie incapacitated and the passivity of his/her
să se recunoască şi celui pus sub interdicţie dreptul representative. We think that, in order to avoid
de a introduce acţiunea în momentele de luciditate such situations and facilitate the establishment of
urmând ca aceasta să fie continuată de a civil status in accordance with reality, the
reprezentantul său legal. Se pune însă problema person under legal interdiction must be granted
dacă tutela este singurul caz de reprezentare în the right to enter action during his/her moments
această materie. Credem că dacă după ce acţiunea of lucidity, and further on this will be continued
a fost pornită tutorele este îndepărtat de la tutelă by the legal representative. However, there’s a
pentru că nu şi-a îndeplinit mulţumitor sarcina ori question here whether tutelage is the only case
pentru celelalte motive arătate de art. 138 alin. 2 C. of representation in this respect. After the action
fam. şi există urgenţă în soluţionarea cauzei, atunci has been entered and if the tutor is removed
în temeiul art. 44 alin. 1 C. proc. civ. instanţa va from his position because he has failed to do his
putea numi un curator special care va avea duties satisfactorily or for the other reasons
posibilitatea să îl reprezinte pe incapabil până la stipulated by the art. 138 par. 2 Fam. C, and if
numirea unui nou tutore. În plus, în cazul în care there cannot be delay in solving this case, then,
între reprezentant şi reprezentat există conflict de we are of opinion that the court may appoint a
interese (de ex: tutore al tatălui prezumat este chiar special guardian, who will be able to represent
mama copilului) curatorul special numit în baza the incapacitated until a new tutor has been
aceluiaşi articol îl va putea reprezenta pe incapabil. assigned. In addition to this, in case there’s a
În schimb, dacă titularului dreptului la acţiune i s-a clash of interests between the represented and
instituit curatela în condiţiile art. 152 C. fam., the representative (e.g. the tutor of the presumed
curatorul nu este îndreptăţit să îl reprezinte în father is the child’s mother herself), the special
acţiunea în tăgada paternităţii [12]. guardian, appointed on the base of the same
În ipoteza în care titularul dreptului la article, may represent the incapacitated. On the
acţiunea în tăgada paternităţii este pus sub contrary, if the holder of the right to enter action
interdicţie după ce a pornit acţiunea ea va fi has been assigned the guardianship under the
continuată de către tutore. terms of the art. 152 Fam. C, the guardian is not
2.3. Persoanele împotriva cărora se allowed to represent him/her in the contested
exercită dreptul la acţiunea în tăgada paternity action.
paternităţii 2.3. The persons against whom the
Anterior intrării în vigoare a Legii nr. right to contested paternity action is excercised
288/2007 Codul familiei nu conţinea prevederi Prior to the enforcement of Law no. 288/2007 ,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
58
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

referitoare la calitatea procesuală pasivă, adică la the Family Code didn’t contain provisions
persoanele împotriva cărora se putea introduce regarding passive standing, that is referring to
acţiunea în tăgada paternităţii. În urma the persons against which the contested
modificării şi completării dispoziţiilor Codului paternity action may be entered. Following the
familiei prin Legea nr. 288/2007 art. 54 C. fam. modification and completion of Family Code
arată împotriva cui se porneşte acţiunea, dispositions, by Law no. 288/2007 art. 54 Fam.
făcându-se distincţie între situaţia în care C. the person against which the action is
acţiunea este introdusă de către soţul mamei şi entered is specified, and a distinction is made
cea în care aceasta este introdusă de către mamă between the case in which the action is entered
sau copil. by the mother’s husband and the case in which
a) Situaţia exercitării dreptului la it is entered by the mother or by the chid.
acţiune de către soţul mamei a) The case in which the right to action is
Pentru ipoteza în care dreptul la acţiune excersised by the mother’s husband
se exercită de către soţul mamei dispoziţiile art. In the mentioned case, the dispositions of art.
54 alin. 3 C. fam. stabilesc că acesta introduce 54. par. 3 Fam C. prescribe that the husband
acţiunea împotriva copilului. Dacă acesta din initiates the action against the child. If the latter
urmă este minor cu vârsta sub 14 ani el va fi is a minor under the age of 14, he/she will be
reprezentat de către mamă, ea participând la represented by the mother, who is party to
proces în dublă calitate: ca reprezentant al proceedings in a double capacity: as
copilului lipsit de capacitate de exerciţiu dar şi în representative of the child incapable of
nume propriu întrucît potrivit art. 54 alin. 6 C. excersising his/her rights and for herself,
fam. mama copilului va fi citată în toate cazurile because, according to art. 54 par 6 Fam C., the
în care nu formulează ea însăşi acţiunea. Dacă child’s mother will be summoned in court in all
mama copilului este decedată sau nu are cases but for the case she initiates the action
capacitate de exerciţiu copilul va fi reprezentat herself. If the child’s mother is deceased or
de către un tutore. Copilul care are vârsta incapable of exercise, a guardian will represent
cuprinsă între 14 şi 18 ani va fi citat şi va sta the child. The child aged between 14 and 18
personal în proces fiind asistat de către will be summoned and will be party of the
ocrotitorul său legal (mamă sau, după caz, proceedings, being assisted by his/her legal
tutore). În situaţia în care minorul lipsit de protector (the mother, or otherwise, the tutor).
capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de In case the child incapable of exercise or
exerciţiu restrânsă nu are reprezentant legal şi having a limited capacity of exercise, has no
există urgenţă în soluţionarea cauzei, atunci, la legal representative and there cannot be delay
cererea părţii interesate, instanţa poate să îi in solving this case, then, at the request of the
numească un curator special care să îl reprezinte interested part, the court may appoint a
până la numirea reprezentantului legal în temporary guardian to represent him/her until
condiţiile legii (art. 44 alin. 1 şi 2 C. proc. civ.). the legal representative is assigned, according
În cazul în care copilul este decedat art. to law (art. 44 par 1 and 2, Civ. Proc. C).
54 alin. 3 C. fam arată că acţiunea se porneşte de In case the child is deceased, the art. 54
tatăl prezumat împotriva mamei copilului. Unele par 3 Fam. C indicates that the action is to be
precizări sunt necesare în legătură cu aceste initiated by the presumed father against the
prevederi: mother of the child. Some specification is
- textul citat se referă la copilul născut needed regarding these provisions:
viu şi decedat până la momentul introducerii -the foregoing provisions of this article
acţiunii de către bărbatul prezumat a fi tatăl refer to the child born alive and deceased before
copilului, nu şi la copilul născut mort întrucât, în the presumed father of the child has initiated the
cazul acestuia din urmă nu se poate vorbi despre action and not to the child born dead, because, in
un raport de filiaţie împotriva căruia să se poată the case of the latter, there’s no filiation relation
exercita dreptul la acţiune, astfel că, într-un atare we can speak of, and against which the right to
caz, acţiunea ar fi lipsită de obiect [13]. action may be excersised; hence, in such a a

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
59
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

- dipoziţiile art. 54 alin. 3 C. fam. nu fac case, the action would be void of object[13]
nicio referire la cazul în care atât copilul cât şi --the dispositions of art. 54 par. 3 Fam.
mama sa sunt decedaţi însă există descendenţi ai C. contain no reference to the case in which both
copilului. Credem că în situaţia în care copilul a the child and the mother are deceased, but the
lăsat descendenţi acţiunea ar trebui exercitată child has successors. We consider that, in case
împotriva acestora prevalând şi în acest caz there are successors of the child, the action
interese de ordin patrimonial, tatăl prezumat should be excersised against them. Patrimonial
urmărind să-i înlăture de la succesiunea ce s-ar interests prevail in this situation, too: the
deschide după moartea sa şi la care aceştia ar presumed father is to remove them from an
putea veni prin reprezentarea copilului eventual successorship which might be initiated
predecedat. În plus, câtă vreme se recunoaşte after his death, and which they might claim as
moştenitorilor copilului dreptul de a continua representatives of the predeceased child. In
acţiunea pornită de acesta în timpul vieţii trebuie addition to this, as far as the the the child’s
să se accepte şi posibilitatea intentării aceleiaşi successors are granted the right to continue the
acţiuni împotriva lor. action initiated by him/her during his/her
- întrucât prevederile art. 54 alin. 3 C. lifetime,the possibility of taking the same action
fam. îl vizează numai pe copilul decedat până la against them must also be admitted.
data intentării acţiunii, se pune întrebarea -given that the provisions of art. 54 par.
împotriva cui va continua acţiunea în situaţia în 3 Fam. C are only in reference to the child
care aceasta fusese pornită dar copilul a decedat deceased before the date the proceeding is
în cursul judecăţii. În literatura juridică s-a arătat initiated, a question is raised: against whom will
că într-un astfel de caz acţiunea poate fi the proceedings be taken further on, in case they
continuată împotriva reprezentantului legal al have been initiated, if the child died during trial.
copilului sau a unui tutore ad-hoc dacă minorul Juridical literature shows that, the situation
decedat era lipsit de capacitate de exerciţiu, sau given, the action may be taken against the
împotriva unui tutore ad-hoc dacă acesta avea child’s legal representative, or against an ad-hoc
capacitate de exerciţiu restrânsă [14]. În ce ne tutor in case the minor is unable to excersise
priveşte, credem că dacă acţiunea poate fi his/her rights, or against an ad-hoc tutor if the
pornită împotriva mamei în cazul în care copilul former’s capacity of excersise was limited[14].
este decedat la data introducerii ei, cu atât mai From our viewpoint, as far as the action ca be
mult ea poate fi continuată împotriva acesteia în taken against the mother, the child having been
situaţia în care copilul decedează în timpul deceased at the date of the proceeding, the more
procesului. Dacă şi mama copilului este so may it be continued against her if the child
decedată iar copilul a lăsat descendenţi acţiunea has died during the trial. If the child’s mother is
poate fi continuată împotriva acestora. also deceased and there are successors of the
b) Situaţia exercitării dreptului la child, the action can further on be taken against
acţiune de către mamă sau copil. those.
Dacă dreptul la acţiune se exercită de b) The case in which the right to action is
către mamă sau copil, art. 54 alin. 4 C. fam. excersised by mother or child
prevede că aceştia introduc acţiunea împotriva In this special case the art. 54 par. 4 Fam
soţului mamei iar dacă acesta este decedat C. provides that the mother or the child initiate
acţiunea va fi pornită împotriva moştenitorilor the action against the mother’s husband and, if
lui. Dacă soţul mamei decedează în timpul he is deceased, against his successors. Also, if
procesului acţiunea va putea fi continuată the mother’s husband dies during trial, it will be
împotriva moştenitorilor săi. further taken against his successors.
Legea nu precizează împotriva cui se va The law does not specify who the
exercita acţiunea în tăgada paternităţii în cazul în receiver of the contested paternity action is, if
care cel ce ar trebui să aibă calitate procesuală the person of passive standing is laid under
pasivă este pus sub interdicţie. Într-o astfel de interdiction. In such cases, the provisions of art.
situaţie urmează a se aplica prevederile art. 42 C. 42 Civ. Proc. C, are to be inforced: the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
60
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

proc. civ. care arată că persoanele care nu au individuals who do not have the capacity of
exerciţiul drepturilor lor nu pot sta în judecată excersise may not appear in trial, if not
decât dacă sunt reprezentate (...). Aşadar, represented (…). Therefore, the interdicted
interzisul judecătoresc are o poziţie similară cu shares a position similar to that of the minor
cea a minorului cu vârsta sub 14 ani neputând aged under 14, since he/she cannot stand in court
sta personal în proces ci prin reprezentant, as representative, or, respectively, through
respectiv prin tutorele său. Dacă până la his/her tutor. If, until the request for interdiction
soluţionarea cererii de punere sub interdicţie a is solved, a guardian has been appointed, in
fost numit un curator în temeiul art. 146 C. fam. compliance with art. 146 Fam. C, he/she will
acesta îl va reprezenta pe cel a cărui interdicţie a represent the one whose interdiction was
fost cerută urmând ca după rezolvarea requested, but is to be replaced by a tutor the
procesului de punere sub interdicţie locul său să moment the interdiction proceedings are over. If
fie luat de către tutore. În caz de conflict de there’s a clash of interests between the
interese între reprezentant şi reprezentat instanţa representative and the represented, the court may
va putea numi un curator special în temeiul art. appoint a special guardian, in accordance with
44 alin. 1 C. proc. civ. În situaţia în care se ivesc art. 44 par. 1 Civ. Proc. C. in case the interests
interese contrare între minorul pus sub of the child under interdiction and hi/her
interdicţie şi tutorele său întrucât tutore al guardian are contrary, owing to the fact that the
acestuia este chiar bărbatul prezumat a fi tatăl guardian is the man presumed to be the child’s
copilului numirea curatorului se va face tot în father himself, the curator’s appointment will be
temeiul art. 44 C. proc. civ. iar nu în baza art. made also on the grounds of art. 44 Civ. Proc. C,
132 C. fam, adică de către instanţa de judecată and not according to art. 132 Fam. C., in other
competentă să soluţioneze acţiunea în tăgada words, the appointment will be made by a
paternităţii (art. 44 alin 3 C. proc. civ.) şi nu de special court, authorised to solve the contested
către autoritatea tutelară paternity action (art. 44 par. 3 Civ. Proc. C) and
2.4. Cazurile în care se poate exercita not by the tutelary authority.
dreptul la acţiunea în tăgada paternităţii 2.4 The case in which contested
Legislaţia în vigoare, la fel ca şi cea paternity action may be excersised
anterioară adoptării Legii nr. 288/2007 nu Current legislation, as well as the one
reglementează în mod expres cazurile în care se prior to the adoption of Law no. 288/2007, does
poate tăgădui paternitatea, legiuitorul stabilind în not contain specific regulations regarding the
art. 54 alin. 1 C. fam. regula că paternitatea cases in which paternity may be contested; the
poate fi tăgăduită dacă este cu neputinţă ca soţul legislator states in art. 54 par. 1. Fam. C. the rule
mamei să fie tatăl copilului. Aşadar, titularul that the paternity may be contested if it is
dreptului la acţiune este pus în situaţia să unconceivable that the mother’s husband be the
dovedească faptul că este imposibil ca bărbatul child’s father. Thus, the holder of the right to
împotriva căruia operează prezumţia de action is compelled by the situation to prove the
paternitate este tatăl copilului. Nepaternitatea va fact thet it is impossible for the man against
putea fi dovedită prin orice mijloc de probă, whom the paternity presumption operates, to be
inclusiv prin probe ştiinţifice [15]. the child’s father. The non-paternity can be
Imposibilitatea ca soţul mamei să fie proved by any means of evidence, including
tatăl copilului poate fi determinată de scientific proof [15]
incapacitatea bărbatului de a procrea [16] sau de The impossibility of the mother’s
inexistenţa raporturilor de coabitare în perioada husband to be the child’s father can be caused by
concepţiunii copilului datorită unor împrejurări his inability to procreate [16] or by the absence
care au împiedicat pe soţi să se întâlnească (de of cohabitation during conception period, owing
ex: soţul execută o pedeapsă privativă de to circumstances which prevented the spouses
libertate, este plecat în străinătate ori relaţiile from meeting each other (e.g. the husband
dintre soţi au fost atât de mult deteriorate serves a privative of liberty sentence, he is gone
datorită unor grave neînţelegeri care au făcut abroad or the relationship between the spouses

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
61
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

imposibile relaţiile intime între ei în perioada has deteriorated to such a degree, due to serious
concepţiunii copilului). De asemenea, misunderstanding, that any intimate relations
imposibilitatea ca soţul mamei să fie tatăl during the child’s period of conception were
copilului poate fi determinată de faptul că rendered impossible). Also, the impossibility of
perioada de concepţiune a copilului, stabilită the mother’s husband to be the child’s father
prin expertiză medico-legală, este anterioară may be determined by the fact that the
datei la care mama l-a cunoscut pe bărbatul conception period, as established by medico-
prezumat a fi tatăl copilului [17] sau de legal expertise, is previous to their encounter
împrejurarea că respectivul copil este de altă [17], or by the child belonging to a different race
rasă decât aceea a mamei şi a soţului ei [18]. than that of the mother and her husband’s race
Imposibilitatea ca soţul mamei să fie [18].
tatăl copilului nu poate rezulta din simpla The impossibility for the mother’s
despărţire în fapt a soţilor în timpul legal al husband to be the child’s father can’t be the
concepţiunii, câtă vreme nu se face dovada că mere result of their separation in actual fact,
relaţiile intime dintre cei doi nu au continuat în during the legal period of conception, if
această perioadă. Faptul că în timpul legal al evidence is not shown regarding the absence of
concepţiunii copilului soţia a avut relaţii sexuale any intimate relations during this period. The
cu alţi bărbaţi nu este îndestulător pentru mother’s involvement in sexual relations with
admiterea acţiunii în tăgada paternităţii dar other men during the legal period of conception
constituie un indiciu care obligă instanţa să is not a sufficient fact for admitting the contested
solicite administrarea şi a altor probe pentru a paternity action, but represents an indication that
verifica temeinicia acţiunii [19]. De asemenea, determines the court to require the producing of
simpla mărturisire a mamei că soţul ei nu este further evidence to justify the merits of the case
tatăl copilului nu este suficientă pentru a exclude [19]. Moreover, the mother’s mere testimony
paternitatea soţului ci va trebui coroborată cu that her husband is not the child’s father is not
alte probe care să facă dovada că soţul mamei nu resistant enough to exclude the husband’s
este tatăl copilului [20]. paternity and would have to be corroborated
2.5. Prescripţia dreptului la acţiunea în with other proof to demonstrate that the
tăgada paternităţii mother’s husband is not the child’s father [20].
Anterior modoficării dispoziţiilor 2.5 The prescription of the right of
Codului familiei prin Legea nr. 288/2007 contested paternity action
acţiunea în tăgada paternităţii trebuia introdusă Prior to the modification of the Family
într-un termen de prescripţie scurt, de 6 luni, Code dispositions by Law no. 288/2007, the
care începea să curgă de la data cunoaşterii de contested paternity action had to be initiated
către tatăl prezumat a naşterii copilului (art. 55 within a short prescription period of 6 months,
alin. 1 C. fam.). Dacă înainte de împlinirea starting from the date the child’s father
acestui termen tatăl prezumat era pus sub acknowledged the birth of the child (art. 55 par.
interdicţie, pentru tutorele său curgea un nou 1 Fam. C.). If, before the expiration of this term,
termen începând de la data la care acesta afla the presumed father was laid under interdiction,
despre naşterea copilului (art. 55 alin. 2 C. fam.) a new term was prescribed for his tutor, which
iar dacă în acest termen acţiunea nu era pornită started from the date the latter learned of the
de către tutore, tatăl prezumat avea posibilitatea child’s birth (art. 55 par. 2 Fam. C.) and in case
să introducă acţiunea după ridicarea interdicţiei, the tutor didn’t initiate the action within this
înăuntrul unui termen de 6 luni (art. 55 alin. 3 C. term, the presumed father could initiate it after
fam.). his interdiction has been lifted, within a 6
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. months period (art. 55 par. 3 Fam. C.).
288/2007 termenul de prescripţie a acţiunii în Once Law no. 288/2007 was inforced,
tăgada paternităţii a fost extins de la 6 luni la 3 the prescription period for the contested
ani. Cât priveşte momentul de la care termenul paternity action has been extended from 6
de prescripţie de 3 ani începe să curgă, acesta months to 3 years. Regarding the moment the 3

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
62
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

diferă în funcţie de titularul dreptului la acţiune. year-period of prescription starts being effective,
Astfel, legiuitorul stabileşte în art. 55 alin. 1 C. this depends on the holder of the right to action.
fam. că acţiunea în tăgada paternităţii se prescrie Thus, the legislator states in art. 55 par. 1 Fam.
în termen de 3 ani de la data naşterii copilului, C. that the contested paternity action is
iar pentru soţul mamei termenul curge de la data prescribed within 3 years from the child’s birth,
la care a luat cunoştinţă despre naşterea and in reference to the mother’s husband, the
copilului. Aşadar, atunci când acţiunea este term becomes effective from the date of
pornită de către mamă sau copil termenul curge acknowledgement of the child. Thus, when
de la data naşterii copilului. În privinţa mother or child takes action, the term starts
bărbatului prezumat a fi tatăl copilului art. 55 being effective at the date of child’s birth. As
alin. 1 C. fam. instituie excepţia de la regula că regarding the man presumed to be the child’s
termenul curge de la data naşterii copilului, father, the art. 55 par. 1 Fam. C. institutes an
arătând că acesta începe să curgă de la data la exception to the mentioned rule, stipulating that
care el a cunoscut naşterea, întrucât nu în toate the term becomes effective in his case at the date
cazurile naşterea copilului este cunoscută de he learned of the birth, since not in all cases does
tatăl prezumat de la data la care ea a avut loc. the presumed father have knowledge of the birth
Astfel: at the date it occurred. Hence:
- dacă tatăl prezumat a dispărut înainte -if the presumed father disappeared
de naşterea copilului şi se reîntoarce ulterior, before the child’s birth and returned afterwards,
termenul va curge de la data la care după the term becomes effective from the date of his
reîntoarcerea sa a aflat despre naşterea copilului, returning on, when he learned of the child’s
indiferent că dispariţia constituie o stare de fapt birth, irrespective of his diappearing being a
sau a fost declarată prin hotărâre judecătorească; state of fact or being declared so by court order.
- dacă tatăl preumat a fost declarat mort -if the presumed father has been declared
prin hotărâre judecătorească iar ulterior reapare deceased by court order and appears at a later
şi se anulează hotărârea declarativă de moarte date, the court decision regarding his death is
termenul va curge de la data la care, reapărut annulled and the term becomes effective from
fiind, a aflat despre naşterea copilului iar nu de the date of his appearace when he was informed
la data rămânerii definitive a hotărârii de anulare of his child’s birth and not from the date of the
a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte definite annullment decision of the court order
[21]; regarding his death [21];
- dacă tatăl prezumat a fost pus sub -if the presumed father was laid under
interdicţie termenul va curge de la data ridicării interdiction, the term starts being effective from
interdicţiei dacă înainte de a fi pus sub the date the interdiction is lifted, on the
interdicţie acesta a cunoscut naşterea copilului condition that he knew about the child’s birth
iar acţiunea nu era prescrisă la momentul punerii before being laid under interdiction, and the
sub interdicţie, respectiv de la data la care, după action was not prescribed at the date the
ridicarea interdicţiei, a cunoscut efectiv naşterea interdiction was issued, respectively, from the
copilului în ipoteza în care se găsea pus sub date when, the interdiction lifted, he
interdicţie la momentul naşterii copilului; acknowledges the child’s birth, in case he was
- dacă soţul mamei suferă de o boală under interdiction at the moment of the child’s
psihică dar nu a fost pus sub interdicţie termenul birth;
va curge de la data la care, aflându-se în -if the mother’s husband suffers from a
momente de luciditate, a fost în măsură să mental disease but has not been laid under
recepţioneze conştient naşterea copilului; interdiction, the term becomes effective from the
- dacă naşterea a avut loc după moment he is able to consciously acknowledge
recăsătorirea mamei dar la mai puţin de 300 de the child’s birth, during a moment of lucidity;
zile de la data desfacerii sau desfiinţării - if the birth occurred after the mother’s
căsătoriei anterioare, pentru fostul soţ al mamei remarriage, but within less than 300 days from
termenul va curge de la data la care el a aflat the date of dissolution or annulment of previous

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
63
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

despre hotărârea definitivă prin care s-a admis marriage, for the mother’s ex-husband the term
acţiunea în tăgada paternităţii introdusă de soţul becomes effective from the date he learns of the
mamei din căsătoria subsecventă [22]. definite court order which admitted the
Dacă acţiunea nu a fost introdusă în contested paternity action initiated by the
timpul minorităţii copilului art. 55 alin. 2 C. fam. mother’s husband from the subsequent marriage
dă acestuia posibilitatea de a porni acţiunea într- [22].
un termen de 3 ani de la data majoratului său. If no action has been initiated during the
Legea nu face nicio precizare cu privire child’s minority, the art. 55 par. 2 Fam. C. gives
la momentul de la care începe să curgă termenul him/her the possibility of taking an action within
de prescripţie în situaţia în care acţiunea este 3 days from the date of his coming of age.
pornită de către tutorele celui pus sub interdicţie. The law contains no specification as to
Credem că, indiferent dacă titularul dreptului la the moment the date of prescription becomes
acţiune se află pus sub interdicţie la data naşterii effective in case the initiater of the action is the
copilului ori a fost pus sub interdicţie după tutor of the one under interdiction. We opinate
această dată soluţia trebuie să fie aceeaşi ca şi în that, irrespective of the fact that the holder of the
reglementarea anterioară, în sensul că pentru right to action is under interdiction at child’s
tutore termenul de 3 ani în care poate introduce birthdate, or that he was laid under interdiction
acţiunea în tăgada paternităţii începe să curgă de after this date, the solution must be the same as
la data la care a cunoscut efectiv despre naşterea by previous regulation. To be more specific, the
copilului, întrucât, dacă s-ar admite că el începe 3 year period within which the guardian may
să curgă de la data naşterii copilului, s-ar putea initiate the contested paternity action starts being
ajunge la situaţii în care la momentul exercitării effective from the date he/she became aware of
dreptului de către tutore acesta să fie deja the child’s birth, since if one admits to it starting
prescris. at the child’s birthdate, this may result in the
Termenul de prescripţie de 3 ani este paradoxical situation that, at the moment the
susceptibil de suspendare, întrerupere şi guardian begins excersising his/her right, this
repunere în termen în condiţiile legii. În privinţa latter may already have been prescribed.
repunerii în termen art. 55 alin. 3 C. fam. The 3 year prescription period is liable
prevede că reclamantul va fi repus în termen în for suspension, interruption or renewal
condiţiile legii. În consecinţă, reclamantul va fi according to law. Regarding the prescription
repus în termen în condiţiile art. 19 din Decretul renewal, art. 55 par. 3 Fam C. provides that the
167/1958 conform căruia instanţa judecătorească plaintiff is accorded a renewal according to law.
sau organul arbitrar poate, în cazul în care Consequently, the plaintiff will be accorded a
constată ca fiind temeinic justificate cauzele renewal in compliance with 167/1958 Decree,
pentru care termenul de prescripţie a fost stipulating that the court or arbitrary body may
depăşit, să dispună chiar din oficiu judecarea sau dispose trial ex officio or consent to forced
rezolvarea acţiunii ori să încuviinţeze executarea execution, if it finds that the causes for
silită. Cererea de repunere în termen va putea fi overruning the prescripton period are
făcută numai în termen de o lună de la încetarea thouroughly justified. The request for renewal
cauzelor care justifică depăşirea termenului de may be forwarded within a month, starting from
prescripţie. the moment the causes justifying the overrun
ceased to exist.
3. Efectele admiterii acţiunii în tăgada
paternităţii 3. The effects of admittance of the
De la data rămânerii irevocabile a contested paternity action
hotărârii judecătoreşti prin care s-a admis Starting from the date the court sentence
acţiunea în tăgada paternităţii copilul pierde regarding the admittance of the contested
calitatea de copil din căsătorie şi devine, în mod paternity action has been declared decree
retroactiv, de la data concepţiunii sale, copil din absolute, the child loses his/her status of child
afara căsătoriei. În situaţia în care după born in wedlock, and becomes, retroactively,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
64
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

desfacerea sau desfiinţarea căsătoriei anterioare from the date of conception, a child born
mama copilului s-a recăsătorit şi la mai puţin de outside marriage. In case the child’s mother
300 de zile de la data desfacerii sau desfiinţării remarried and gave birth to a child within less
căsătoriei anterioare a dat naştere unui copil than 300 days from the date of previous
acesta nu va dobândi statutul copilului din afara marriage dissolution, this will not acquire the
căsătoriei dacă soţul mamei va tăgădui cu succes status of a child outside marriage, if the mother’s
paternitatea întrucât, în favoarea sa va opera husband successfully denies the paternity,
prezumţia de paternitate faţă de fostul soţ al because the paternity presumption towards the
mamei. Dacă şi acesta ar reuşi să facă dovada că mother’s ex-husband will operate in his favour.
este cu neputinţă ca el să fie tatăl copilului If the latter also managed to prove he cannot
atunci, prin efectul hotărârii prin care s-a admis possibly be the child’s father, then, by effect of
acţiunea în tăgada paternităţii, el ar deveni the sentence admitting the contested paternity
retroactiv copil din afara căsătoriei. action, the child would retroactively become a
Admiterea acţiunii în tăgada paternităţii child outside marriage.
va produce efecte cu privire la: numele copilului The admittance of the contested
(acesta va purta numele avut de mamă la paternity action will bear effect on: the name of
momentul naşterii sale), ocrotirea părintească the child ( he/she will bear the mother’s name at
(va fi exercitată numai de către mamă), the moment of the birth), parental protectorship
domiciului copilului (va fi cel al mamei sale), (excersised only by the mother), the domicile of
obligaţia de întreţinere (nu mai este datorată de the child (the same as his mother’s), support
către soţul care a tăgăduit cu succes paternitatea obligations (they’re no longer the duty of the
copilului) [23]. husband who has successfully denied the
paternity) [23]
[1] Teofil Pop, Drept civil român. Persoanele fizice şi
persoanele juridice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994,
p. 117.
[2] Tudor R. Popescu, Dreptul familiei, Tratat, vol. II, [1] Teofil Pop, Romanian Civil law. Juridical and Physical
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965, p. 47; Persons, Publisher Lumina Lex, Bucharest 1994, p117
Ioan Albu, Dreptul familiei, Editura Didactică şi [2] Tudor R. Popescu, Family Law. Treaty, vol. II,
Pedagogică, Bucureşti, 1975, p. 235; Alexandru Bacaci, Publisher Didactica si Pedagogica, Bucharest 1965, p.47;
Codruţa Hageanu, Viorica Claudia Dumitrache, Dreptul Ioan Albu, Family Law, Publisher Didactica si Pedagogica,
familiei, Ediţia 4, Editura All Beck, Bucureşti, 2005, p. Bucharest 1975, p. 235; Alexandru Bacaci, Codruţa
188. Hageanu, Viorica Claudia Dumitrache, Family Law,
[3] Tudor R. Popescu, op. cit., p. 61. Publisher All Beck, Bucharest 2005, p. 188.
[4] Aurelian Ionaşcu, Filiaţia faţă de tată, în Filiaţia şi [3] Tudor R. Popescu, op.cit., p. 61
ocrotirea minorilor, de Aurelian Ionaşcu, Mircea Mureşan, [4] Aurelian Ionaşcu, Father Filiation, in: Filiation and
Mircea N. Costin, Victor Ursa, Editura Dacia, Cluj minors’ protection, by Aurelian Ionaşcu, Mircea Mureşan,
Napoca, 1980, p. 58. Mircea N. Costin, Victor Ursa, Publisher Dacia, Cluj
[5] Idem. Napoca 1980, p. 58
[6] Petre Anca, Filiaţia faţă de tată în Rudenia în dreptul [5] Idem.
R.S.R., de Eugen A. Barasch, Aurelian Ionaşcu, Petre [6] Petre Anca, Father Filiation in: Law and Kinshi in
Anca, Virgil Economu, Ion Nestor, Ion Rucăreanu, Savelly R..S.R. by: Eugen A. Barasch, Aurelian Ionaşcu, Petre
Zilberştein, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1966, p. Anca, Virgil Economu, Ion Nestor, Ion Rucăreanu, Savelly
77. Zilberştein, Publisher Academy of R.S.R., Bucharest,
[7] Publicată în M. Of., Partea I, nr. 240 din 10. 04. 2002. 1966, p. 77.
[8] Publicată în M. Of., Partea I, nr. 749 din 05. 11. 2007. [7] Published in Off. Mon., Part I, no. 240, of 10/04/2002
[9] Petre Anca, op. cit., p. 73. [8] Pblished in Off. Mon., Part I, no. 749 of 05/11/2007.
[10] Tudor R. Popescu, op. cit. p. 51. [9] Petre Anca, op. cit., p. 73.
[11] Petre Anca, op. cit., p. 74 [10] Tudor R. Popescu, op. cit. p. 51.
[12] Tudor R. Popescu, op. cit. p. 51; Ion P. Filipescu, [11] Petre Anca, op. cit., p. 74
Tratat de dreptul familiei, Ediţia V, Editura All Beck, [12] Tudor R. Popescu, op. cit. p. 51; Ion P. Filipescu,
Bucureşti, 2000 p. 309; Petre Anca, op. cit. p. 74-75. Treaty on Family Law, Publisher All Beck, Bucharest,
[13] Petre Anca, op. cit. p. 78. 2000 p. 309; Petre Anca , op. cit. p. 74-75.
[14] Ion P. Filipescu, op. cit., p. 310. [13] Petre Anca, op. cit. p. 78
[15] Atât în cazul acţiunii în tăgada paternităţii cât şi în [14] Ion P. Filipescu, op. cit., p.310
[15] both with the contested paternity action and the action

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
65
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

cazul acţiunii în stabilirea paternităţii copilului din afara of establishing paternity of a child outside marriage, one
căsătoriei se pot folosi ca mijloace de probă expertizele can use as means of evidence the medico-legal expertises
medico-legale prin care se analizează transmiterea which analyse transmission of hereditary characters from
caracterelor ereditare de la părinţi la copii. Aceste parents to offspring. There are various types of expertises:
expertize sunt de mai multe feluri: serologică, serological, anthropological, dermatoglyphics analyse and
antropologică, dermatoglifică şi genetică. genetic analyse.
Expertiza serologică se referă la transmiterea grupelor The serological expertise has to do with
sanguine de la părinţi la copii şi constă în analiza grupelor transmission of blood group from parents to offspring and
sanguine ale ale copilului, mamei şi tatălui prezumat, consists of an analysis of the child’s, mother’s and
paternitatea fiind exclusă în cazul incompatibilităţii presumed father’s blood groups, paternity being excluded
grupelor sanguine. in case of incompatibility.
Expertiza antropologică se referă la transmiterea, pe The anthropological expertise regards the
cale ereditară, a unor particularităţi anatomice precum: hereditary transmission of anatomic features such as: facial
fizionomia feţei, conformaţia nasului, a urechilor, physiognomy, nose and ears shape, malformations,
malformaţii, boli ereditare etc. Ea constă în analiza hereditary disease etc. it comprises an analysis of child’s
trăsăturilor anatomice ale copilului şi tatălui prezumat şi and presumed father’s anatomic features, and may be
poate fi făcută numai după ce copilul a împlinit vârsta de 3 effected after the child passes the age of 3.
ani. Dermatoglyphics analyse regards the hereditary
Expertiza dermatoglifică se referă la transmiterea transmission of pappilary ridges and consists of an analysis
ereditară a desenelor papilare şi constă în analiza tabloului of the dermatoglyphic pattern of the child and of the
dermatografic al copilului şi al tatălui prezumat. presumed father.
Expertiza genetică se bazează pe analiza factorului Genetic expertise is based on the analysis of HLA
genetic HLA ale cărui caracteristici se transmit pe cale pattern, the characteristics of which are hereditarily
ereditară. transmitted.
Expertizele medico-legale clasice (serologică, Classical medico-legal expertises (serological,
antropologică, dermatoglifică) stabilesc cu certitudine anthropological and dermatoglyphic) certify with precision
nepaternitatea dar nu pot stabili cu certitudine paternitatea, the non-paternity, but cannot accurately certify paternity,
pe când expertiza genetică poate determina cu o whereas the genetic expertise can determine with 98-99%
probabilitate de 98-99% că un anumit bărbat este tatăl unui probability that a certain man is the child’s father.
copil. [16] On account of an expertise regarding the procreation
[16] Pe baza expertizei capacităţii de procreere se poate ability, they can establish the male’s sexual impotence or
constata impotenţa sexuală a bărbatului sau sterilitatea sa. sterility.
[17] Trib. Bucureşti, secţ. a III-a civ., dec. nr. 709/21. 03. [17] Bucharest Tribunal, Civ. Sect III, dec. no.
1996, în Culegere de practică judiciară a Tribunalului 709/21.03.1996, in: Judicial Practice Textbook of
Bucureşti 1993-1997, Coordonator Dan Lupaşcu, Editura Bucharest Tribunal 1993-1997, coord. Dan Lupaşcu,
All Beck, Bucureşti, 1998, p. 216. Publisher All Beck, Bucharest, 1998, p. 216
[18] Petre Anca, op. cit., p. 70. [18] Petre Anca, op. cit., p. 70.
[19] Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 81/1961 în J.N. nr. [19] Supreme Court, Civ. Sect.., dec. no. 81/1961 in J.N.
4/1962, p. 144. no. 4/1962, p. 144.
[20] Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 237/1977 în C.D. 1977, [20] Supreme Court, Civ. Sect., dec no. 237/1977 in C.D.
p. 112-113; Trib. Suprem. s. civ., dec. nr. 867/1986 în 1977, p. 112-113; Supreme Court, Civ. Sect., dec no.
R.R.D. nr. 2/1987, p. 66. 867/1986 in R.R.D. nr. 2/1987, p. 66.
[21] Tudor R. Popescu, op. cit., p.53; Petre Anca, op. cit., [21] Tudor R. Popescu, op. cit., p.53; Petre Anca, op. cit.,
p. 80. p. 80.
[22] Ioan Albu, op. cit. p. 241; Alexandru Bacaci, Codruţa [22] Ioan Albu, op. cit. p. 241; Alexandru Bacaci, Codruţa
Hageanu, Viorica Claudia Dumitrache, op. cit., p. 193. Hageanu, Viorica Claudia Dumitrache, op. cit., p. 193
[23] Pentru o analiză detaliată a se vedea: Ion P. Filipescu, [23] For further analysis see: Ion P. Filipescu, The effects
Efectele tăgăduirii paternităţii copilului din căsătorie cu of contested paternity regarding the child born in wedlock
privire la numele copilului, în R.R.D. nr. 12/1972, p. 87 şi in reference to the child’s name, in R.R.D. no. 12/1972, p.
urm.; Ion P. Filipescu, Tratat... op. cit., p. 314 şi urm.; 87 and next; Ion P. Filipescu, Treaty…op. cit., p. 314 and
Alexandru Bacaci, Codruţa Hageanu, Viorica Claudia next; Alexandru Bacaci, Codruţa Hageanu, Viorica
Dumitrache, op. cit., p.196-197. Claudia Dumitrache, op. cit., p.196-197

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
66
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

DEONTOLOGIA POLITIENEASCA DEONTOLOGIE POLICIERE

Comisar şef de poliţie Commissaire en chef de police


Constantin NICOLESCU Constantin NICOLESCU
Inspector şef I.P.J.Gorj Inspecteur en chef I.P.J.Gorj

Ministerul Internelor şi Reformei Le Ministère des Affaires Intérieures et


Administrative şi componentele sale de la Réforme Administrative et ses
organizatorice au parcurs în ultimii ani un composantes organisatrices ont parcouru les
amplu proces de reînnoire şi restructurare, dernières années un ample procès de
a cărui esenţă a avut şi are în vedere renouvelement et de restructuration, dont
transformarea instituţiei într-un serviciu l’essence a été et est la transformation de l’
public autentic. institution dans un service publique
Ideea centrală a noii concepţii de authéntique.
organizare şi desfăşurare a activităţii L’idée centrale de la nouvelle conception
pentru îndeplinirea atribuţiilor de d’organisation et de développement de
specialitate o reprezintă satisfacerea l’activité pour l’accomplissement des
intereselor comune ale comunităţii şi attributions de spécialitaté est la satisfaction
cetăţenilor, potrivit înaltului grad de des intérêts communs de la communité et des
responsabilitate a personalului citoyens, selon le haut degré de responsabilité
ministerului, acesta constituind criteriul du personnel du ministère, cela constituant le
fundamental de apreciere a eficienţei critère fondamental d’ appréciation de
funcţionale. l’efficience fonctionnelle.
Standardele de serviciu, pentru Les standardes de l’emploi, pour les
solicitările directe, urmează a fi stabilite în sollicitations directes, vont être établis en
funcţie de particularităţile atribuţiilor fonction des particularités des attributions de
fiecărui compartiment de muncă, iar pentru chaque compartiment de travail, et pour les
serviciile indirecte, prin dezvoltarea services indirectes, en fonction du
tacticilor care pot contribui efectiv la développement des tactiques qui peuvent
rezolvarea problemelor sociale persistente, contribuer effectivement à la résolution des
din competenţă, care afectează calitatea problèmes sociaux persistants, de la
vieţii, drepturile şi libertăţile cetăţenilor. compétence, qui affecte la qualité de la vie,
Raporturile de muncă ale des droits et des libertés des citoyens.
funcţionarului din Ministerul Internelor şi Les rapports de travail du fonctionnaire
Reformei Administrative îşi au du Ministère des Affaires Intérieures et de la
particularităţile lor, diferenţiindu-se Réforme Administrative ont certaines
categoric de raporturile interpersonale particularités, tout en se différenciant
circumscrise exclusiv îndeplinirii catégoriquement des rapports interpersonnels
atribuţiilor de specialitate. circomscrits exclusivement autour de
Cadrele ministerului trebuie să aibă l’accomplissement des attributions de
atitudini şi comportamente acceptate de spécialité.
public, pentru a obţine creditul acestuia şi Les cadres du Ministère doit avoir des
a evita luarea măsurilor sancţionatorii, iar attitudes et des comportaments acceptés par le
serviciile prestate de către forţele de ordine public, pour obtenir son crédit et pour éviter la
publică să ajungă la cei cărora le sunt prise des mesures punitives, et les services
necesare. offerts par les forces d’ ordre public doivent

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
67
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Relaţiile publice externe, ca tipuri arriver à ceux qui en ont besoin.


de raporturi sociale ale ministerului şi Les relations publiques externes, en
personalului cu publicul şi comunitatea, tant que types de rapports sociaux du
mass-media, organizaţiile, instituţiile şi Ministère et du personnel avec le public et la
organismele societăţii civile şi politice communitaté, mass-media, les organisations,
româneşti, precum şi cele promovate pe les institutions et les organismes de la société
plan internaţional, vor avea ca scopuri civile et politique roumaines, de même que
stabilirea, menţinerea şi dezvoltarea ceux promus sur le plan international, auront
climatului de înţelegere şi încredere comme buts l’instauration, la persistance et le
reciprocă , partenerială, în interesul développement du climat de compréhension et
realizării obiectivelor comune, prin acte de de confiance réciproque, parteneriale, afin de
voinţă conştiente situate deasupra réaliser les objectifs communs, par des actes
intereselor politice şi în concordanţă cu de volonté conscientes situés au dessus des
normele dreptului internaţional. intérêts politiques et en concordance avec les
Ca instituţie fundamentală a statului normes du droit internaţional.
de drept, democratic şi social, Ministerul En tant qu’institution fodamentale
Internelor şi Reformei Administrative d’état de droit, démocratique et social, Le
reprezintă o componentă esenţială în Ministère des Affaires Intérieures et de la
educarea membrilor societăţii în raport cu Réforme Administrative représente une
obiectivele strategice generale. composante essentielle dans l’éducation des
În exercitarea serviciului public membres de la société en rapport avec les
prestat permanent în folosul comunităţii, objectifs stratégiques généraux.
fiecare cadru al Ministerului Internelor şi Dans l’ exercice de l’emploi public
Reformei Administrative asigură protecţia prêté d’une manière permanente au profit de la
cetăţeanului, cu drepturile şi libertăţile communité, chaque cadre du Ministère des
sale, a comunităţii şi a instituţiilor statului. Affaires Intérieures et de la Réforme
Ca orice profesie, care presupune în Administrative assure la protection du citoyen
anumite împrejurări, o doză mai mare sau avec ses droits, avec ses libertés, de la
mai mică de apreciere subiectivă cu impact communité et des institutions de l’ état.
deosebit în relaţia politist-cetăţean, Comme toute autre profession, qui
profesia de poliţist reclamă anumite norme suppose dans certaines circonstances, une dose
morale de conduită care se cer respectate plus grande ou plus petite d’ appréciation
atât în activitatea profesională, cât şi în subjective avec un impact particulier sur la
viaţa personală. Această doctrină privitoare relaion policier-citoyen, la profession de
la normele de conduită şi la obligaţiile policier implique certaines normes morales de
etice ale unei profesiuni, numită şi teoria conduite qui doivent être respectées dans
datoriei şi a obligaţiei morale, poartă l’activité professionnelle, mais aussi dans la
numele de „deontologie".[1] vie personnelle.Cette doctrine sur les normes
Deontologia mai este denumită şi de conduite et les obligations étiques d’une
ştiinţa care tratează despre îndatoririle ce profession, appelée aussi la théorie du devoir
trebuie îndeplinite. et de l’obligation morale, est dénommée
Deontologia poliţienească este „déontologie".[1]
definită ca fiind un ansamblu de norme La déontologie est aussi appelée la
care reglementează raporturile dintre science qui traite sur les tâches qui doivent
poliţişti, pe de o parte, şi dintre poliţişti şi être accomplies.
cetăţeni, pe de altă parte. La déontologie policière est définie
Scopul deontologiei poliţieneşti este comme un ensemble de normes qui
să impună, tuturor, o gamă de principii - réglementent les rapports entre les policiers,
prin educaţie, instruire şi supraveghere, să d’une part, et entre les policiers et les citoyens,
devină parte organică a crezului fiecărui d’une autre part. Le but de la déontologie

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
68
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

poliţist, care să conducă la o mai puternică policière est d’ imposer, à tous, une catégories
implicare în muncă, la o conduită de principes- par éducation, instruction et
responsabilă, să direcţioneze în final surveillance , devenir une part organique de la
acţiunile pentru îndeplinirea în condiţii foi de chaque policier, qui mène à une
optime a atribuţiilor funcţionale şi de implication plus forte dans le travail, à une
specialitate. conduite responsable, dirriger finalement les
În vederea stabilirii unor reguli de actions pour l’accomplissement dans des
conduită unitare pentru poliţişti a fost conditions optimes des attributions
elaborat Codul de etică şi deontologie al fonctionnelles et de spécialitaté.
poliţistului aprobat prin HG 991/2005 al En vue d’établissement de certaines
cărui scop îl constituie asigurarea règles de conduite unitaires pour les policiers
conduitei etice a poliţistului formarea şi a été élaboré le Code d’étique et de
promovarea unei culturi profesionale déontologie du policier aprouvé par HG
adecvate, aplicabilă personalului 991/2005 dont le but est d’assurer la conduite
Ministerului Internelor şi Reformei étique du policier, la formation et la
Administrative, formarea şi educarea promotion d’ une culture professionnelle
acestuia, prevenirea abaterilor adéquate, appliquable au personnel du
comportamentale, îmbunătăţirea calităţii Ministère des Affaires Intérieures et de la
serviciilor, protecţia persoanelor şi a Réforme Administrative, la prévention des
poliţiştilor, realizarea pe această cale a infractions comportamentales, l’amélioration
echilibrului între drepturile cetăţenilor, de la qualité des services, la protection des
interesele autorităţilor publice, drepturile personnes et des policiers, la réalisation de l’
şi obligaţiile personalului instituţiilor équilibre entre les droits des citoyens, les
poliţieneşti. intérêts des autorités publiques, les droits et
Pornind de la principiile enunţate în les obligations du personnel des institutions
Codul de conduită al poliţiştilor, adoptat policières.
de Adunarea Generală a ONU în 1979, Tout en tenant compte des principes
Codul de etică şi deontologie al poliţistului énoncés dans le Code de conduite des
ca şi de la criteriile morale izvorâte din policiers, adopté de l’Assemblée Générale des
reglementările interne, literatura de ONU en 1979, Code d’étique et de
specialitate consideră că normele de déontologie du policier, mais aussi des critères
conduită şi deontologie poliţienească pot fi moraux issus des réglementations internes, la
prezentate în două grupe distincte : reguli littérature de spéialitaté considère que les
generale ale comportamentului poliţienesc normes de conduite et déontologie policière
şi reguli specifice ale conduitei peuvent être présentées dans deux groupes
funcţionarilor care exercită puteri distincts : règles générales du comportament
poliţieneşti. policier et règles spécifiques de la conduite
Reguli generale ale des fonctionnaires qui exercent des pouvoirs
comportamentului poliţienesc policiers.
Organizaţia Internaţională de Poliţie Règles générales du comportament
Criminală - INTERPOL- a adoptat o policier
rezoluţie la cea de-a 13-a sesiune L’Organisation Internationale de Police
desfăşurată la Berna în anul 1949, Criminelle - INTERPOL- a adopté une
declarând că " Orice acte violente sau résolution à l’onzième session qui a eu lieu à
inumane, adică cele împotriva demnităţii Berne en 1949, déclarant que " Tout acte
umane comise de către poliţişti în violent ou inhumain, c’est-à–dire ceux contre
exerciţiul funcţiunii judiciare sau la dignité humaine comis par les policiers
criminalistice, trebuie denunţate justiţiei ". dans l’exercice de leur fonction judiciare ou
În decembrie 1979, Adunarea criminalistique, doit être dénoncé à la justice.
Generală a Naţiunilor Unite a adoptat un ".

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
69
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

cod de norme de conduită al poliţistului, En décembre 1979, l’Assemblée


un sumar decalog de deontologie Générale des ONU a adopté un code de
poliţienească iar la nivel european a fost normes de conduite du policier, un sommaire
elaborat un cod de etică al poliţiei. décalogue de déontologie policière, et au
Cunoaşterea, dar mai ales niveau europpéen a été élaboré un code
respectarea acestor norme prezintă un d’étique de la police.
interes major pentru toţi lucrătorii La connaissance, mais plutôt le respect
Ministerului Internelor şi Reformei de ces normes présente un intérêt majeur pour
Administrative, indiferent de funcţiile tous les employés du Ministère des Affaires
ocupate de aceştia, punând amprenta atât Intérieures et de la Réforme Administrative
pe decizia cadrului de conducere, cât şi pe indifférement des fonctions occupées par
activitatea concretă de execuţie. ceux-ci, en mettant l’accent tant sur la
Calitatea vieţii indivizilor şi a décision du cadre supérieur, tant sur l’activité
societăţii, în ansamblul ei, se află în concrète d’ execution.
legătură directă cu modul concret în care La qualité de la vie des individus et de
funcţiile sunt exercitate de către poliţişti la société, dans son ensemble, est liée à la
şi, nu în ultimul rând, cu natura atribuţiilor manière concrète dans laquelle les fonctions
pe care le au de îndeplinit. sont exercées par les policiers et, pas
Comportamentul cadrelor dernièrement, à la nature des attributions
aparţinând forţelor de ordine trebuie să qu’ils ont à accomplir.
corespundă standardelor societăţii Le comportament des cadres
democratice şi statului de drept, appartenant aux forces d’ordre doit
determinând concursul larg al populaţiei şi, correspondre aux standardes de la société
implicit, colaborarea cu alte organe şi démocratique et d’état de droit, détérminant le
organisme socio-economice. concours de la population et, implicitement, la
O latură importantă a muncii de collaboration avec d’autres organes et
poliţie o constituie activitatea de prevenire organismes socio-économiques.
a comiterii unor infracţiuni, având ca scop Un aspet important de l’activité de policier le
reducerea substanţială a faptelor penale constitue la prévention des infractions, dont le
prin care se aduce atingere vieţii, sănătăţii, but est la diminution substantielle des faits
integrităţii corporale a persoanelor, pénaux par lesquels on atteint à la vie, à la
avutului public şi privat, odinii publice. În santé, à l’integrité corporelle des personnes, à
acest context, comportamentul poliţistului la propriété publique et privée, à l’ordre
trebuie să fie în concordanţă cu scopul public. Dans ce contexte, le comportament
urmărit. du policier doit être en concordance avec le
Respectând toate cerinţele but poursuivi.
comportamentale şi morale, poliţistul nu Respectant toutes les consignes
trebuie însă să cadă în extrema comportamentales et morales, mais, le policier
sensibilului, a încălcării demnităţii şi ne doit tomber dans l’extreme du sensible, de
onoarei proprii. Receptivitatea , la violation de la dignité et de l’honneur
solicitudinea şi operativitatea în propre. La receptivité, la sollicitude et
soluţionarea problemelor apărute, l’opérativité dans la solution des problèmes,
constituie alţi indicatori comportamentali, constituent d’autres indicateurs
care contribuie la conferirea unei încrederi comportamentaux, qui contribuent à la
din ce în ce mai mari a cetăţenilor în croissance de la confiance des citoyens dans
organele de poliţie. les organes de police.
Prin conduita pe care o manifestă în Par la conduite qu’ils manifestent au
cadrul programului de lucru şi în afara cadre du programme de travail et en dehors de
acestuia, fiecare funcţionar al celui-ci, chaque fonctionnaire du Ministère
Ministerului Internelor şi Reformei des Affaires Intérieures et de la Réforme

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
70
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Administrative trebuie să adopte o Administrative doit adopter une attitude qui


atitudine care să faciliteze comunicarea facilite la communication continue et
continuă şi operativă, cu o puternică opérative avec une profonde implication
încărcătură emoţional-afectivă, pozitivă şi affective, positive et réciproque entre policier
reciprocă, între cetăţean şi poliţist, în et citoyen, afin d’obtenir le soutien de la
scopul obţinerii sprijinului populaţiei în population dans l’activitaté qu’il déploie, la
activitatea pe care o desfăşoară, creşterii croissance de son prestige devant l’opinion
prestigiului acestuia în faţa opiniei publice, publique, conditions indispensables à
condiţii indispensabile îndeplinirii l’accomplissement des prérogatives conférés
prerogativelor conferite prin lege.[2] par la loi. [2]
Modul de manifestare a La manière de manifestation du
comportamentului fiecărui poliţist trebuie comportament de chaque policier doit se
să se particularizeze în raport cu fiecare particulariser en rapport avec chaque situation
situaţie concretă . Ca efect, rolul concrète. Comme effet, le rôle décisif dans le
hotărâtor în derularea comportamentului déroulement d’un comportament revient à
revine fiecărui cadru, puterii sale de chaque cadre, à son pouvoir de jugement et à
judecată şi capacităţii sale de sa capacité de discernement.
discernământ. Par la conduite qu’il manifeste dans
Prin conduita pe care o manifestă în l’exercice des attributions de travail, et en
exercitarea atribuţiilor de serviciu, şi în société, dans les relations avec les citoyens, le
societate, în relaţiile cu cetăţenii, poliţistul policier contribue à la croissance du prestige
contribuie la creşterea prestigiului de l’institution d’où il fait partie et à la
instituţiei din care face parte şi a încrederii confiance de la population dans cette
populaţiei în această instituţie. institution.
Activitatea oricărui poliţist este L’activité de chaque policier se déploie
desfăşurată sub incidenţa legii, a normelor sous l’ incidence de la loi, des normes et des
şi principiilor ce derivă din drepturile şi principes qui dérivent des droits et des libertés
libertăţile cetăţeanului. du citoyen.
Legalitatea presupune La legalité suppose l’obligativité de
obligativitatea de a respecta legea, atât ca respecter la loi, comme simple citoyen, mais
simplu cetăţean, cât şi în executarea aussi dans l’execution des attributions qui lui
atribuţiilor ce îi revin prin îndeplinirea reviennent par l’accomplissement des
obligaţiilor de serviciu. Pe această bază, obligations de travail. Sur cette base, tout autre
orice alt act normativ, inclusiv dispoziţia acte normatif, inclusivement la disposition des
şefilor profesionali, se emite în aplicarea supérieurs profesionnels, est émis dans
legii şi nu pentru înlocuirea acesteia. l’application de la loi et non pour son
Această problemă prezintă interes din remplacement. Ce problème présente de
punct de vedere practic deoarece şeful este l’intérêt du point de vue pratique parce que le
răspunzător de dispoziţia data, de chef est responsable de la disposition donnée,
executarea acesteia, de consecinţele ei , în de son execution, de ses conséquences, en
esenţă de legalitatea acestei activităţi. essence de la legalitaté de cette activité.
Şefii transmit dispoziţiile pe linie Les supérieurs hierarchiques
ierarhică şi de subordonare şi răspund transmettent les dispositions hierarchiquement
pentru legalitatea dispoziţiilor date et répondent pour la legalitaté des dispositions
subordonaţilor. Ei sunt obligaţi sa verifice données aux subordonnés. Ils sont obligés de
dacă acestea au fost transmise şi înţelese vérifier si celles-ci ont été transmise set
corect şi să controleze modul de comprises correctement et de contrôler leur
îndeplinire a lor. manière d’accomplissement.
Atât şefii ierarhici din cadrul Les supérieurs ierarhichiques de la
Poliţiei Române , cât şi subordonaţii Police Roumaine, mais aussi leurs

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
71
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

acestora trebuie să îşi desfăşoare subordonnés doivent déployer l’ activité


activitatea respectând o serie de norme respectant une série de normes étiques à
etice cu caracter general, astfel: caractère général, ainsi:
să acţioneze cu profesionalism, Agir avec professionnalisme,
operativitate şi obiectivitate pentru opérativitaté et objectivité pour
îndeplinirea atribuţiilor ce le revin; l’accomplissement
să respecte demnitatea umană, des attributions qui leur reviennent;
apărând, susţinând şi încurajând Respecter la dignité humaine,
respectarea drepturilor omului, în défendant, soutenant et encourageant le
orice împrejurare şi faţă de orice respect des droits de l’homme, dans
persoană; toute circonstance et envers toute
să respecte normele morale de personne;
convieţuire socială, să aibă un Respecter les normes morales de
comportament decent în familie şi cohabitation sociale, avoir un
societate; comportement décent en famille et en
să manifeste corectitudine, respect société;
şi solicitudine în relaţiile cu Faire preuve de correctitude, de respect
cetăţenii; et de sollicitude dans les relations avec
în toate situaţiile să acţioneze astfel les citoyens;
încât să nu-şi compromită onoarea Dans toutes les circonstances il doit
şi demnitatea profesională şi să nu agir afin de ne pas compromettre
aducă prejudicii prestigiului l’honneur et la dignité professionnelle
instituţiei din care face parte; et ne pas porter préjudice au prestige
să dea dovadă de probitate, cinste şi de l’institution d’où il fait partie;
intransigenţă în orice acţiune Faire preuve de probité, d’honneur et
care angrenează exercitarea d’ intransigence dans toute action
atribuţiilor de serviciu; qui implique l’exercice des attributions
să aibă în orice împrejurare un de travail;
comportament civilizat faţă de Avoir dans toute circonstance un
cetăţeni, plin de solicitudine, în comportament civilisé envers les
limitele legale şi să nu contracteze citoyens, plein de sollicitude, dans les
datorii pe care nu le poate onora; limites légales et ne pas contracter des
să fie un exemplu în achitarea dettes qu’il ne peut acquitter;
obligaţiilor cetăţenilor către stat; Être un exemple dans
să-şi îndeplinească întotdeauna l’accomplissement des obligations des
sarcinile ce le revin, conform legii, citoyens envers l’ état;
servind comunitatea şi oprind Accomplir toujours ses tâches, selon la
săvârşirea oricăror acte ilegale, loi, servant la communauté et stoppant
potrivit responsabilităţii pe care o la réalisation de tout acte illégal, selon
reclamă profesia lor; les responsabilités qu’impliquent leur
să nu desfăşoare activităţi lucrative profession;
private care pot afecta negativ Ne pas déployer des activités lucratives
imaginea sa personală sau pe cea a privées qui peuvent affecter
instituţiei din care face parte. négativement l’ image personnelle ou
Reguli specifice ale conduitei celle de l’institution d’où il fait partie.
poliţistului funcţionar public civil, cu Règles spécifiques de la conduite du
statut special policier fonctionnaire public civil, avec
Particularitatea executării funcţiei statut spécial
publice poliţieneşti, determină anumite La particularité de l’execution de la

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
72
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

norme particulare de comportament, o fonction publique policière détermine


anumită poziţie etică vis a vis de certaines normes particulières de
modalitatea în care aceasta trebuie comportament, une certaine position étique
îndeplinită. vis- à-vis de la modalitaté dans laquelle celle-
Poliţiştii au obligaţia de a-şi ci doit être accomplie.
îndeplini întotdeauna atribuţiile ce le revin Les policiers ont l’obligation
conform legii, servind comunitatea şi d’accomplir toujours les attributions qui leur
împiedicând orice persoană de la reviennent selon la loi, servant la
încălcarea legii. communauté et empêchant toute personne de
Servirea comunităţii are la bază violer la loi.
faptul că scopul principal al serviciului L’aide accordé à la communité trouve
public exercitat de poliţişti este acela de a sa motivation dans le fait que le but principal
servi cetăţenii. În termenii Codului de du service public exercé par les policiers est
conduită al poliţiştilor şi Codului de celui de servir les citoyens. Dans les termes
etică şi Deontologie al poliţiştilor, du Code de conduite des policiers et du
serviciul prestat faţă de comunitate are în Code d’ étique et de Déontologie des
vedere, includerea, în mod special, a policiers, le service prêté envers la communité
acordării de asistenţă acelor membri ai concerne, premièrement, l’inclusion, l’octroi
comunităţii care, din motive de urgenţă d’assistance à ceux membres de la communité,
personală, economică, socială sau de altă qui à cause des motifs d’urgence personnelle,
natură, au nevoie de sprijin imediat. économique, sociale ou d’autre nature, ont
Aici se înscrie, printre altele, besoin de soutien immédiat.
obligaţia tuturor poliţiştilor de a interveni Ici s’inscrit, parmi d’autres,
pentru acordarea sprijinului în situaţii l’obligation de tous les policiers d’intervenir
publice de urgenţă (incendii, inundaţii, pour l’octroi de soutien dans des situations
cutremure, catastrofe, epidemii, accidente ) publiques d’ urgence (incendies, innondations,
precum şi în toate cazurile când membrii tremblement de terre, catastrofes, épidemies,
comunităţii sunt victime ale unor acte de accidents ) de même que dans tous les cas
violenţă, jafuri şi alte genuri de infracţiuni lorsque les membres de la communité sont
prevăzute de legea penală sau când îi sunt des victimes des actes de violence, des
puse în pericol ori lezate drepturile şi pillages et d’autres genres d’ infractions
libertăţile fundamentale. prevuse par la loi pénale ou lorsqu’on met en
În îndeplinirea îndatoririlor ce le péril ou on lése les droits et les libertés
revin trebuie să respecte şi să apere fondamentales.
demnitatea umană, să trateze orice fiinţă Accomplissant les devoirs qui leur
umană în spiritul respectului faţă de viaţă, reviennent, ils doivent respecter et défendre la
integritatea sa morală şi fizică, indiferent dignité humaine, ils doivent traiter chaque être
de faptele ce i se reproşează.[3] humain dans l’esprit de respect envers la vie,
O altă cerinţă ce derivă din son integritaté morale et physique,
deontologia poliţienească se referă la indifféremment des faits qu’on lui reproche.
faptul că serviciul prestat comunitaţii [3]
trebuie să vizeze şi persoanele care nu sunt Une autre consigne qui dérive de la
capabile de responsabilitate infracţională. déontologie policière refère au fait que le
Aceasta cu atât mai mult cu cât realitatea service prêté au profit de la communité doit
muncii a confirmat faptul că unele din viser aussi les persoannes qui ne sont pas
acestea fie din proprie iniţiativa, fie sunt capables de responsabilité infractionnelle. La
instigate ori determinate de alte persoane réalité du travail a confirmé le fait que les unes
sa comită fapte ce intră sub incidenţa legii de celles-ci soit de sa propre initiative, soit
penale. parce qu’elles sont instiguées ou déterminées
Codul de conduită al poliţiştilor şi d’autres personnes à comettre des faits qui

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
73
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

alte reglementări legale cuprind printre entrent sous l’ incidence de la loi pénale.
altele, o serie de reguli specifice printre Le code de conduite des policiers et
care amintim: d’autres réglementations légales contiennent
- responsabilii cu aplicarea legii pot parmi d’autres,une série de règles spécifiques
recurge la folosirea forţei numai dacă acest parmi lesqueles on rappelle:
lucru este strict necesar şi dacă acţiunile - les responsables avec l’application de
care tulbură ordinea şi liniştea publică nu la loi peuvent faire recours à l’emploi de la
au putut fi înlăturate sau anihilate prin force seulement si cette chose est strictement
folosirea altor mijloace. Limitarea, nécessaire et si les actions qui trouble l’ordre
proporţionalitatea şi gradualitatea folosirii et le silence public n’ont pas pu être
forţei trebuie să reprezinte un principiu empêchées ou annihilées par l’emploi d’autres
care să orienteze comportamentul méthodes. La limitation, la proportionnalité et
persoanelor investite cu exercitarea puterii la gradualité de l’emploi de la force doit
poliţieneşti; représenter un principe qui oriente le
- să păstreze secretul de stat sau de comportament des persoannes investies avec
serviciu, să asigure confidenţialitatea l’exercice du pouvoir policier;
problemelor, datelor şi informaţiilor de - garder le secret d’état ou de travail,
natură profesională, în afara cazurilor în assurer la confidentialité des problèmes, des
care nevoile serviciului şi ale justiţiei sau données et des informations de nature
legea reclamă în mod necesar dezvăluirea professionnelle, excepté les cas où les besoins
lor; du travail et de la justice ou la loi réclame
- să respecte întotdeauna adevărul şi nécessairement leur dévoilement;
să nu omită, să nu ascundă, ori să-1 - respecter toujours la verité et ne pas
altereze, să nu distrugă înregistrări, acte l’omettre, ne pas la cacher ou l’altérer, ne pas
sau documente care, prin natura datelor şi détruire des enregistrements, des actes ou des
informaţiilor ce le conţin, ar putea documents qui par la nature des dates et des
împiedica stabilirea adevărului; informations qu’ils contiennent, porraient
- să nu tolereze actele de abuz sau empêcher la recherche de la verité;
corupţie şi să se opună cu fermitate - ne pas tolérer les actes d’ abus ou de
oricăror încercări de a fi subiecţii acestora; corruption et s’opposer à fermité à toute
- să dovedească responsabilitate şi tentative d’être leurs sujets;
competenţă profesională, spirit - faire preuve de responsabilité et de
justiţiar, deschidere spirituală, precum şi compétence professionnelle, esprit
disponibilitate de comunicare cu justitiaire, ouverture spirituelle, et
ceilalţi membrii ai comunităţii; disponibilité de communication avec les autres
- să nu comită, să nu instige şi să nu membres
tolereze acte de tortură, tratamente de la communauté;
inumane, pedepse crude ori degradante, - ne pas comettre, ne pas instiguer et ne
pentru a intra în posesia unor informaţii pas tolerer des actes de torture, des traitements
sau a face o persoană să declare ceea ce inhumains, des punitions cruelles ou
doreşte poliţistul; dégradantes, pour entrer en possession des
- să intervină, în limita competenţei informations ou pour faire déclarer une
deţinute, inclusiv în afara orelor program, personne ce qui veut le policier;
din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei -intervenir dans la limite de sa
solicitări, pentru acordarea de ajutor compétence, inclusivement en dehors du
persoanelor aflate în pericol, pentru programme, à sa propre initiative ou comme
prevenirea şi contracararea actelor de conséquence d’une sollicitation, pour accorder
tulburare a ordinii şi liniştii publice, de l’aide à des persoannes trouvées en péril, pour
încălcare a legii. la prévention et le contre attaque des actes de
Poliţistul poate prezenta în public, désordre public, de violation de la loi.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
74
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

numai în condiţiile stabilite prin ordin al Le policier peut présenter en public,


ministrului internelor şi reformei seulement dans des conditions établies par
administrative, informaţii şi date obţinute l’ordre du ministre des Affaires Intérieures et
în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau de la Réforme Administrative, informations et
poate face comentarii referitoare la astfel données obtenues dans l’exercice des
de date şi informaţii, dacă prin acestea nu attributions de travail ou peut faire des
se încalcă principiul prezumţiei de commentaires concernant de telles données et
nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la informations, si par celles-ci, on n’empêche le
propria imagine, demnitatea, viaţa intimă principe de la présumtion d’innocence ou on
familială, privată a persoanei sau nu este ne lèse pas le droit à la propre image, dignité,
prejudiciată finalizarea urmăririi penale vie intime familiale, privée de la persoane ou
într-o cauză aflată în curs de cercetare ori on n’est pas préjudiciée la finalié de la
judecare. poursuite pénale dans une cause trouvée en
În încheiere, trebuie menţionat că orice train de recherche ou de jugement.
normă de deontologie nu are valoarea À la fin, on doit mentionner que toute
juridică a unei norme din această categorie, norme de déontologie n’a pas la valeur
ci una pur morală. Existenta sa, ca şi juridique d’une norme de cette catégorie,
cunoaşterea ei atât de cei cărora le este mais purement et simplement morale. Son
adresată, cât şi de opinia publică reprezintă existence, de même que sa connaissance par
liantul încrederii reciproce în relaţia ceux auxquels elle est adressée, mais aussi par
poliţist – cetăţean. l’opinion publique représente le liant de la
Preocuparea adoptării unor astfel de confiance réciproque dans la relation policier
norme la nivel internaţional denotă o – citoyen.
preocupare mondială în găsirea celor mai La préoccupation de l’adoption de telles
eficiente metode morale în eradicarea normes au niveau international dénote une
abuzurilor şi încălcărilor drepturilor şi préoccupation mondiale dans la recherche des
libertăţilor fundamentale ale omului. méthodes morales plus efficientes dans l’
éradication des abus et des violations des
[1] Mic Dicţionar Enciclopedic, Editura Ştiinţifică droits et des libertés fondamentales de
şi Enciclopedică, Bucureşti,1986, pag.511. l’homme.
[2] Ivan Stelian. Ioniţă Tudor - Drept poliţienesc,
Editura Romfel, Bucureşti, 1993, pag. 168.
[3] Legea 360/2002 privind Statutul poliţistului [1] Petit Dictionnaire Enciclopédique, Maison d’Edition
Scientifique et Enciclopédique, Bucarest,1986, p.511.
[2] Ivan Stelian. Ioniţă Tudor – Droit policier, Maison
BIBLIOGRAFIE d’Edition Romfel, Bucarest, 1993, p. 168.
[3] Loi 360/2002 sur le Statut du policier
1.Constituţia României
2.Codul penal al României. BIBLIOGRAPHIE
3.Codul de procedură penală al României.
4.Legea nr. 218/2002 privind organizarea 1.Constitution de la Roumanie.
şi funcţionarea Poliţiei Române. 2.Code pénal de la Roumanie.
5.Legea nr.360/2002 privind Statutul 3.Codel de procédure pénal de la Roumanie.
poliţistului modificat prin OUG nr. 4.Loi no. 218/2002 sur l’ organisation et le
89/2003. fonctionnement de la Police Roumaine.
6.Legea nr. 346/2006 privind organizarea 5.Loi no.360/2002 sur le Statut du policier
şi funcţionarea Ministerului Apărării modifié par OUG no. 89/2003.
Naţionale. 6.Loi no. 346/2006 sur l’organisation et le
7.Legea nr. 550/2004 privind organizarea fonctionnement du Ministère de la Défense
şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Nationale.
8.Legea nr. 182/2002 privind protecţia 7.Loi no. 550/2004 sur l’organisation et le
informaţiilor clasificate. fonctionnement de la Gendarmerie Roumaine.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
75
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

9.Legea nr. 290/2004 privind 8.Loi no. 182/2002 sur la protection des
organizarea şi funcţionarea cazierului informations classifiées.
judiciar. 9.Loi no. 290/2004 sur l’organisationet le
10. Ivan Stelian. Ioniţă Tudor - Drept fonctionnement du casier judiciaire.
poliţienesc, Editura Romfel, Bucureşti,
1993

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
76
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

DESPRE ROLUL ŞI STATUTUL ON THE ROLE AND JURIDICAL


JURIDIC AL SOCIETĂŢILOR STATUS OF TRANSNATIONAL
TRANSNAŢINALE ÎN EPOCA CORPORATIONS IN CONTEMPORARY
CONTEMPORANĂ AGE

Lect. univ. Laura Magdalena TROCAN,


Lecturer Laura Magdalena TROCAN
Facultatea de Ştiinţe Juridice,
Faculty of Juridical Sciences
Universitatea „Constantin Brâncuşi”Tg-Jiu
„Constantin Brancusi” University Tg. Jiu

Abstract:
Abstract: Globalization, followed by the liberalization of
Globalizarea, însoţită de liberalizarea international economic streams, has become a
fluxurilor economice internaţionale, a devenit o forţă propelling force for economic growth. This process
motrice a creşterii economice, un proces care stimulates not only the national and international
dinamizează atât mediul economic internaţional şi environment but also its agents and the competition
naţional, cât şi actorii din arena internaţională şi between them. The spectacular development of
competiţia dintre ei. Dezvoltarea spectaculoasă a transnational corporations and the significant increase
transnaţionalelor şi creşterea substanţială a ponderii of their weight and influence on today’s world has
şi influenţei lor în lumea de azi a influenţat şi a fost la affected and been in turn affected by globalization. At
rândul ei influenţată de globalizare. La început de the beginning of this century as we stand, the
secol XXI, corporaţiile transnaţionale reprezintă una transnational corporations represent one of the greatest
din marile forţe ce acţionează în domeniul economic, forces operating in the economic, financial, scientific
financiar, ştiinţific şi tehnologic, având un cuvânt and technological fields, and have a major say in world
greu şi în politica mondială. Companiile de acest tip politics as well. Companies of this type have expended
au ajuns să aibă o asemenea extindere, încât, şi-au to such a scale that they lost their national character to
pierdut într-un anume sens caracterul naţional. Pentru a certain degree. They no longer compete within
aceste firme concurenţa nu se mai duce în plan national ground, but at an international level, with
naţional, ci în plan internaţional, cu companii străine similarly profiled foreign companies in order to take
de acelaşi profil, pentru ocuparea unor segmente cât hold of as large a share of the global market as
mai mari din piaţa globală.. possible.
Some of the most well-advised analysts
of world trade qualify this expansion and
Analiştii cei mai avizaţi ai comerţului economic consolidation of transnational
mondial apreciază că extinderea şi corporations as representing one of the
consolidarea economică a companiilor greatest challenges at the close of this century
transnaţionale reprezintă una din cele mai and the new millennium beginning. Located
mari sfidări a sfârşitului de secol şi particularly in developed countries, these
începutului de nou mileniu. Localizate, în companies absorb markets of greatest strategic
special, în statele dezvoltate, aceste societăţi interest such as: oil industry, motor vehicle
ocupă pieţe de cel mai mare interes strategic, industry, chemical and pharmaceutical
cum sunt: industria petrolieră, industria de industry. Central and East Europe revolutions
automobile, industria chimică şi and trade liberalization permitted the
farmaceutică. Revoluţiile din Europa Centrală extension of these companies business to a so
şi de Est şi liberalizrea comerţului au permis far considered inaccessible territory. These
extinderea afacerilor acetor companii într-o now permeable regions have brought about
zonă considerată inabordabilă pentru ele. two singular advantages: they offered the
Ţările din aceste regiuni le-au adus două essential prime matter, since before the 90’s
avantaje deosebite: le-au oferit materii prime this was acquired from more remote areas, and
de care aveau nevoie, deoarece înaintea anilor opened their markets for the increasing
90 le obţineau din zone îndepărtate şi le-au commercial transactions [1].
deschis pieţele pentru tranzacţiile comerciale The growing importance of transnational

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
77
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

în creştere [1]. corporations as part of the world economy


Importanţa crescândă a societăţilor has become a highly controversial topic.
transnaţionale în cadrul economiei mondiale While valued by some and questioned by
a devenit un subiect extrem de controversat. others, it grew clear that these giant
De unii apreciate, de alţii contestate, cert este companies are a matter of fact in today’s
că aceste firme gigant reprezintă o realitate a economy and one of the most important
economiei actuale şi sunt cei mai importanţi economic agents on globe [2]. Nowadays, the
agenţi economici de pe glob [2]. extent of economic activity performed by
Actualmente, dimensiunile activităţii multinational corporations has amounted to
economice a societăţilor transnaţionale au an impressive rate. According to data
atins proporţii impresionante. Potrivit datelor published by the United Nations Conference
publicate de Conferinţa Naţiunilor Unite on Trade and Development, there are
pentru Comerţ şi Dezvoltare există, în currently over 65,000 transnational
prezent, peste 65.000 de societăţi corporations worldwide, with 870,000
transnaţionale, care au 870.000 de filiale. subsidiaries. In order to have a clear picture
Pentru a avea reprezentarea forţei economice of the economic force of these transnational
a cestor societăţi transnaţionale azi, precizăm companies today, let us add that the total
că cifra globală de afaceri pe ansamblul turnover of these companies on the whole
acestor societăţi a fost în anii 1971-1972 de was, between 1971-1972,of approximately
cca 450 miliarde de dolari SUA, ceea ce la 450 billion American dollars, which, at the
vremea respectivă reprezenta echivalentul time, was the equivalent of the gross national
produsului naţional brut obţinut în aceeaşi product acquired in Germany, France and
perioadă în Germania, Franţa şi Japonia, Japan altogether, during the same period [3].
considerate la un loc [3]. Evoluţiile There’re a few factors which account
spectaculoase ale companiilor transnaţionale for the unprecedented development of
din ultimii ani se explică prin: apariţia transnational corporations in recent years: the
procesului de mondializare şi liberalizare a process of mondialization and market
pieţelor, lansarea programelor de privatizare liberalization, the launching of privatization
şi de atragere a investiţiilor directe străine, programs and the strategies of drawing foreign
deţinerea unor evidente avantaje direct investment, a technological superiority
concurenţiale ca urmare a superiorităţii lor which created some obvious competitive
tehnologice, competenţa managerială şi advantages, quality management and
organizatorică, accesul la resurse financiare organizational competence, the access to
importante, posibilitatea diversificării pieţelor important financial resources, the possibility
[4]. of market diversification [4].
Susţinătorii lor le consideră avantajoase Their supporters envisage them as
atât pentru economiile dezvoltate, cât şi beneficial not only for the well-developed
pentru cele în curs de dezvoltare apreciind că countries but also for the developing countries,
ele contribuie la folosirea eficientă şi in that they contribute to efficient and
productivă a resurselor mondiale, ceea ce productive use of world resources, which
sporeşte bogăţia globală şi prosperitatea increases global wealth and prosperity.
economică. On the other hand, the multinational
Pe de altă parte, criticii societăţilor corporations have their critics who blame
transnaţionale acuză aceste companii că them for undermining democracy, for bearing
subminează democraţia, afectează societăţile effects on national societies and for
naţionale şi conturează o nouă formă de incarnating a new form of imperialism. From
imperialism. În opinia lor ele reprezintă un their point of view, they represent an
agent important în economia mondială, dar important agent in world’s economy, yet
statele naţionale continuă să fie actorii national states remain its main actors.
principali. La început de secol XXI, Today, at the beginning of the twenty-first

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
78
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

corporaţiile transnaţionale reprezintă una din century, the transnational corporations


marile forţe ce acţionează în domeniul represent one of the greatest forces operating
economic, financiar, ştiinţific şi tehnologic, within the economic, financial, scientific and
având un cuvânt greu şi în politica mondială. technological fields, and they have a major say
Companiile de acest tip au ajuns să aibă o in world politics as well. Companies of this
asemenea extindere, încât, şi-au pierdut într- type have expended to such a scale that they
un anumit sens, caracterul naţional. lost their national character to a certain degree.
Societăţile transnaţionale reprezintă surse Transnational corporations represent main
principale de capital, tehnologie şi acces pe sources of capital, technology and market
piaţă pentru aproape fiecare ţară. Activităţile access for almost every country. Their
acestora au un impact puternic asupra performance has got a strong impact on the
distribuţiei mondiale a bogăţiei şi activităţii distribution of world wealth and economical
economice, între economiile naţionale. Ele activity, among the national economies. They
aduc beneficii atât consumatorilor, cât şi bring in benefits both to the consumers and to
economiilor din întreaga lume. Cu toate the economies worldwide. Nevertheless, the
acestea, societăţile transnaţionale reprezintă transnational corporations represent huge
concentraţii imense de putere economică şi, concentrations of economic power, and, like
asemenea tuturor forţelor, pot adopta atitudini all such powers, they may adopt socially
corupte şi abuzive din punct de vedere social. corrupt and abusive attitudes. Given their
Prin forţa lor economică, financiară, power either on economic, financial,
tehnologică, de cercetare ştiinţifică, technological or scientific research field, the
societăţile transnaţionale reprezintă o transnational corporations are a challenge for
provocare pentru toţi agenţii economici de pe every economic agent in the world, a call for
glob, o chemare la o competiţie dură, în care tough competition, in which the ones
cei ce reuşesc să se adapteze concurenţei managing to adapt the competition survive and
rezistă, iar cei mai slabi sunt eliminaţi. the weak are eliminated.
Determinarea locului şi statutului juridic One of the most debated issues nowadays is
al acestor entităţi în cadrul societăţii establishing the juridical status and the
internaţionale constituie una din cele mai category these international entities fall
controversate probleme, existenţa lor punând into, within the international society. Their
în discuţie reevaluarea abordării tradiţionale a existence brings forward the subject of
subiectelor de drept internaţional public, unii reconsidering the traditional approach of
autori, având în vedere forţa lor economică, international public law, therefore some
diversitatea activităţilor pe care le desfăşoară, authors, taking into account these
dar, mai ales faptul că activitatea lor se companies economic force, the wide range
extinde în numeroase state atribuindu-le of activities they perform, and particularly
calitatea de subiecte de drept internaţional the extension of their activity in many
public [5]. states, qualify them as falling under the
În raportul Grupului de personalităţi international public law [5].
creat de Naţiunile Unite pentru a studia The Report of the Group of
efectele societăţilor transnaţionale asupra Personalities created by the United Nations to
dezvoltării şi relaţiilor internaţionale se arată: study the influence of transnational
Societăţile trananaţionale sunt întreprinderi corporations on development and international
care au în proprietate sau controlează relations shows: transnational corporations are
instalaţii de producţie şi servicii în afara enterprises which own or control production
teritoriului unde îşi au baza. În 1977, installations and services outside their home
Institutul de Drept Internaţional aprecia că territory. In 1977, the Institute of International
societăţile transnaţionale sunt întreprinderile Law described the transnational corporations
formate dintr-un centru de decizie localizat as being enterprises which comprise a decision
într-o ţară şi centre de activiatate, cu sau fără

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
79
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

personalitate juridică proprie, situate în unul center, located in one country, and a range of
sau mai multe state. Cele două definiţii other activity centers, having or not having
subliniază un criteriu comun de apreciere, şi juridical personality, situated on the territory
anume criteriul extrateritorialităţii. Însă în of one or more other countries. The two
afara acestuia în cadrul ONU au fost definitions display a common point, that is, the
elaborate mai multe definiţii ale societăţilor extraterritoriality criterion. Apart from this
transnaţionale care au folosit şi alte criterii principle, there are yet other definitions of
precum: numărul filialelor din străinătate, transnational corporations developed by the
compoziţia capitalului, partea exporturilor în United Nations, which used criteria such as:
cifra de afaceri etc [6]. the number of subsidiaries abroad, capital
Sintetizând diversele definiţii structure, the percent of exports in the
prezentate în literatura de specialitate putem turnover etc [6].
aprecia că societăţile transnaţionale sunt acele Combining the many technical
societăţi comerciale care, chiar de la literature definitions, one can conclude that
înfiinţarea lor, se constituie pe elemente fără multinational corporations are those trade
caracter naţional (cum sunt: capitalul ce companies which are based, from their very
provine de la asociaţi din diferite ţări, beginnings, on elements void of national
stabilirea mai multor sedii principale în ţări character (such as: the capital is supplied by
diferite etc.) şi care sunt lipsite de o legătură their partners in various other countries, the
juridică cu un anumit stat, astfel că în privinţa creation of more head offices in different
lor nu primeşte vocaţie nici una din legile countries etc.) and don’t have any juridical
naţionale, iar litigiile izvorâte din connection with any particular country; thus,
interpretarea şi aplicarea actelor lor they are not bound by any of the national laws
constitutive sunt scoase de sub competenţa and all litigations arising from the
instanţelor naţionale spre a fi date pentru interpretation or application of their
soluţionarea unor instanţe speciale [7]. Din constitutive acts are no longer under the
această definiţie se pot desprinde şi trăsăturile authority of national courts, but submitted for
specifice societăţilor multinaţionale: capitalul resolution to certain special courts [7]. The
lor este multinaţional sau naţional, structura specific features of multinational corporations
organizatorică proprie prezintă un centru can also be derived from the above definition:
comun de decizie şi control, precum şi o their capital is multinational or national, their
gestiune globală internaţională distinctă, characteristic organizational structure
activităţile de producţie şi comercializare comprises a common decision and control
desfăşurate pe mai multe pieţe au la bază o center, as well as a distinctive international
strategie economică şi financiară comună, nu global administration, their production and
se află sub incidenţa unor anumite legi trading operations displayed on various
naţionale, datorită funcţionării concomitente markets have a common basis in terms of
în mai multe ţări, litigiile referitoare la economic and financial strategy, they don’t
funcţionarea societăţii sunt supuse spre fall under the provision of certain national
soluţionarea unor instanţe arbitrale sau laws, owing to their operating simultaneously
tribunalelor internaţionale [8]. on the territory of different countries , the
În ceea ce priveşte modalitatea de litigations referring to the functioning of the
constituire, în anii 1995-1999, a fost utilizată trade company are submitted for resolution to
în mod frecvent fuziunea [9]. some arbitral courts or to international courts
Experienţa arată că societăţile [8].
transnaţionale au apărut iniţial ca societăţi Regarding the way these companies
comerciale naţionale ce au adăugat treptat were constituted, during the period of 1995-
trăsături multinaţionale care, le-au îndepărtat 1999, a frequent method was merger [9].
tot mai mult de regimul lor naţional. As fact reveals, the multinational
Astfel, în prezent, societăţile corporations were at their beginnings national

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
80
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

transnaţionale se sustrag regimului naţional al trade companies that progressively gained


statelor şi îşi instituie principii şi norme multinational features, and therefore gradually
acceptate de părţile contractante, aplicabile în lost their national character.
derularea tranzacţiilor lor comerciale [10]. Pe Such is the case that in present days
plan internaţional existând societăţi transnational corporations manage to elude the
transnaţionale ale căror acte constitutive evită national regime of states and set up rules and
orice referire la vreun sistem naţional de regulations accepted by the contracting parties
drept, în privinţa lor primind aplicare numai and applied during trade transactions [10]. On
normele stabilite prin statutele proprii. Din the international level there are transnational
această categorie fac parte şi unele organisme corporations that avoid any reference to a
constituite sub egida ONU (ex. Banca particular national law system, which makes
Internaţională pentru Reconstrucţie şi them subject only to norms established by
Dezvoltare, Societatea Financiară their own statuses. Some organizations under
Internaţională etc). Pe principii similare a fost the authority of ONU fall into this category as
constituită şi societatea Scandinavian Air well (e.g. the International Bank for
System (SAS), cu participare a trei societăţi Reconstruction and Development, the
comerciale din Danemarca, Norvegia şi International Finance Corporation etc.).
Suedia. Societatea nou formată şi-a stabilit Scandinavian Air System was constituted
câte un sediu principal, cu valoare juridică following similar principles: it merges three
egală cu celelalte sedii în capitatele celor trei trade companies from Denmark, Norway and
state participante: Copenhaga, Oslo şi Sweden with head offices of equal legal status
Stockholm. Din cuprinsul statutului acestei in each capital of the three participant states,
societăţi transnaţionale lipsesc orice trimiteri Copenhagen, Oslo and Stockholm. The
la legile naţionale ale celor trei state [11]. constitutive acts of the three trade companies
Cele mai cunoscute societăţi transnaţionale, lack any reference to the national laws of the
la nivel mondial sunt: General Electric, corresponding countries [11]. The most well-
British Petroleum, Deutsche Telecom, known transnational corporations in the world
Exxon-Mobil Amoco, Bayer, Fiat, Nike, Levi are: General Electric, British Petroleum,
Strauss, Adidas, Coca-Cola, Mc Donald’s, Deutsche Telecom, Exxon-Mobil Amoco,
Nestle, Parmalat, Novartis. Bayer, Fiat, Nike, Levi Strauss, Adidas, Coca-
În principiu, orice societate Cola, Mc Donald’s, Nestle, Parmalat,
transnaţională este legată de statul unde îşi Novartis.
are sediul societatea mamă, al cărei capital As a rule, any transnational corporation
este deţinut, în majoritate, de cetăţeni ai is attached to the country where the head
acestui stat [12]. În virtutea principiului office of the parent company is, the capital of
teritorialităţii, relaţiile juridice ale societăţii which is hold mainly by the respective
mamă cu statul de origine sunt reglementate country’s citizens [12]. By virtue of the
de dreptul naţional al acestui stat. Deci, din territoriality principle, the national laws of this
punct de vedere al constituirii, funcţionării şi state settle the juridical links of the parent
extinderii personalităţii sale juridice, orice company to the country of origin. Hence, as
societate transnaţională este supusă dreptului far as its constitution, functioning and
statului a cărui naţionalitate o are. Pe de altă extension of its juridical personality are
parte, grupul de societăţi din care face parte şi concerned, any transnational corporation falls
societatea de bază, indiferente dacă sunt under the law of the origin country. On the
simple filiale ale acesteia sau entităţi juridice other hand, the corporation to which the
distincte, de altă naţionalitate, urmează o parental company belongs, whether the
politică proprie, care ar putea să nu fie în incorporated companies are mere subsidiaries
armonie cu interesele statului de origine sau, or distinct juridical bodies, of different
invers, acesta să adopte măsuri care să nationality, sticks to its own politics, which
stânjenească activitatea societăţilor may not concord with the interests of the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
81
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

transnaţionale [13]. Conflictul de interese origin country, or on the contrary, the latter
poate privi domeniul fiscal, repatrierea can adopt measures that may hinder the
profiturilor, angajarea forţei de muncă, performance of transnational corporations
transferul de tehnologii, controlul [13]. The dispute of interests may involve the
schimburilor comerciale etc. Rezultă astfel un financial field, the repatriation of profits, the
sistem de relaţii multiple şi deosebit de employment of labour force, the transfer of
complexe din care se pot desprinde două idei: technologies, the trade control etc. All these
în primul rând tendinţa societăţilor result in a highly complex system of multiple
transnaţionale de a-şi desfăşura activitatea relations, from which one can infer two ideas:
după reguli proprii, de a-şi constitui un fel de first of all, the tendency of multinational
ordine juridică proprie şi efectul de corporations to operate according to rules of
extrateritorialitate, pe care unele din măsurile their own, to constitute themselves a sort of
statului de origine (transfer de tehnologii, separate juridical system, and then the
controlul schimburilor comerciale etc.) îl extraterritoriality effect, as generated by some
poate genera [14]. În statul gazdă activităţile of the measures adopted by the origin country
unei societăţi transnaţionale se realizează, de (technology transfer, trade control etc) [14].
regulă, prin încheierea de contracte privind Within the host country, the operations of
prestările de servicii sau investiţii. transnational corporations are achieved mainly
Asemenea activităţi se realizează by entering into contracts that refer to services
direct, printr-o societate a grupului având o provision and investments.
altă naţionalitate decât a ţării gazdă, fie prin Such activities are performed directly,
constituirea unei societăţi având through one of the companies belonging to the
naţionalitatea acestei ţări. group, of a nationality other than the host
Însă, indiferent că este vorba de o country, or by constituting a company having
filială sau de o societate având naţionalitatea the nationality of this country.
ţării gazdă, ambele se înscriu în ordinea Nonetheless, whether one speaks of a
juridică a statului gazdă şi operează în subsidiary or of a company having the
conformitate cu normele de drept intern ale nationality of the host country, they are both
acestuia [15]. subject to the juridical order of the host
Cu toate acestea, o filială a unei country and operate according to its internal
societăţi multinaţionale urmează să se policy and laws [15].
supună, legislaţiei ţării de origine, legislaţiei On the other hand, a multinational
statului gazdă şi orientărilor de politică corporation subsidiary is compelled to obey
economică ale societăţii transnaţionale mamă, the laws of the origin country, the laws of the
fapt ce uneori duce la apariţia unor serioase host country and the economical policy of the
conflicte juridice. parent transnational company, which
În general, în relaţiile lor cu sometimes results in serious legal disputes.
societăţile transnaţionale statele gazdă ezită As a rule, in relation to the
între două politici. Pe de o parte urmăresc să transnational companies, the host countries
le atragă, apreciind că prin aceasta se creează oscillate between the two policies. On the one
noi locuri de muncă, venituri supilmentare, şi hand, they are interested in arousing these
mai ales se introduc în economie tehnologii companies interest, seeing in it an opportunity
avansate. Pe de altă parte, unele state se tem for new jobs, additional income, and most of
de efectul pe termen lung al prezenţei all, for introducing advanced technologies. On
societăţilor transnaţionale pe teritoriul lor ar the other hand, some states fear the long-term
putea fi în contradicţie cu propriile strategii effect of these companies presence on their
de dezvoltare, temere justificată uneori de territory, in that they might interfere with their
practiceile unor companii transnaţionale. own development strategies, a fear justified at
Unul din instrumentele care mijlocesc times by the practices of some transnational
raporturile concrete ale statelor gazdă cu corporations.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
82
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

societăţile transnaţionale este contractul de One of the mediation instruments


stat. Acesta se poate defini lato sensu ca fiind between the host countries and the
contractul încheiat între un stat şi o societate transnational corporations is the state contract.
transnaţională străină. El poate privi This can be defined lato sensu as the contract
furnizarea unor bunuri sau servicii (studii sau concluded by the state and the foreign
asistenţă tehnică), exploatarea unor bogăţii transnational company. It may concern goods
naturale (concesiuni), gestiunea unor sectoare and services provision (studies and technical
de servicii publice (contracte de concesiuni assistance), exploitation of natural resources
sau de exploatare), lucrări publice (construcţii (contractual right), administration of public
de drumuri, poduri), împrumuturi [16]. services sectors (concession or exploitation
De regulă, societăţile transnaţionale contracts), public construction works (building
evită jurisdicţia instanţelor naţionale pentru of roads and bridges) and loans [16].
litigiile ce s-ar putea ivi în legătură cu As a rule, transnational corporations
interpretarea sau aplicarea actelor lor avoid national courts jurisdiction, lest any
constitutive. Asemenea societăţi convin ca litigations may arise from the interpretation or
litigiile de care am vorbit mai sus să fie application of their constitutive acts. Such
supuse spre soluţionare unor instanţe companies usually forward the above-
speciale: tribunale internaţionale ad-hoc, mentioned cases to some special courts: ad
tribunale internaţionale arbitrale etc., hoc international tribunals, arbitral
specialiştii apreciind că existenţa societăţilor international courts etc. Specialists describe
transnaţionale pune în vedere două aspecte the nature of transnational corporations as
oarecum contradictorii: unul negativ constând comprising two contradictory aspects: a
în sustragerea acestor societăţi de sub negative feature, meaning the way these
incidenţa legislaţiilor naţionale a statelor, iar companies elude states national legal systems,
altul pozitiv, decurgând paradoxal chiar din and a positive one, which derives from the
consecinţele determinate de acest fapt, consequences of this fact, manifested in the
concretizat în instituirea unor norme şi elaboration of norms and principles that might
principii ce ar putea servi drept premise serve as premises for creating new
pentru elaborarea unor legi uniforme cu homogenous laws of wider applicability to
aplicabilitate mai largă la anumite categorii certain types of relations occasioned by
de raporturi la care dă naştere comerţul international trade [17].
internaţional [17]. In this respect, UN has declared for
În acest sens, având în vedere puterea setting up homogenous rules regarding the
economică a societăţilor transnaţionale, constitution and activity of the transnational
precum şi importanţa din ce în ce mai corporations, given their economic power and
crescândă a acestora în comerţul growing influence on international trade. The
internaţional, ONU s-a pronunţat pentru first attempt in this respect dates back to the
elaborarea unor reguli uniforme privind year 1872, when the United Nations Economic
constituirea şi activitatea acestora. Prima and Social Council (ECOSOC) initiated the
încercare în acest sens datează din 1972 când study analysis of transnational corporations
Consiliul Economic şi Social al ONU problems. There were also attempts of
(ECOSOC) a iniţiat studierea problematicii international settlement regarding the
societăţilor transnaţionale. Încercări de multinational corporation activities during the
reglementare internaţională a activităţi United Nations Conference on Trade and
societăţilor transnaţionale s-au desfăşurat şi Development. On the basis of this conference
în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru studies, in 1980, the United Nations General
Comerţ şi Dezvoltare, iar pe baza studiilor Assembly adopted through the 35/63
acestei conferinţe, Adunarea Generală a ONU resolution, a set of “ multilaterally agreed
a adoptat în 1980, prin Rezoluţia 35/63 un equitable principles for the control of
„Ansamblu de principii şi reguli echitabile restrictive business practices” used by

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
83
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

convenite la nivel multilateral pentru transnational corporations. Also in 1977 the


controlul practicilor comerciale restrictive Board Council of International Labour
folosite de societăţile transnaţionale”. De Organization adopted the “ Tripartite
asemenea, Consiliul de administraţie al Declaration of Principles concerning
Organizaţiei Internaţionale a Muncii în 1977 Multinational Enterprises and Social Policy”.
a adoptat „Declaraţia tripartită de principii In 1977, the European Community
referitoare la societăţile transnaţionale şi Council adopted a Code of Conduct for
politica socială”. business operating of EU-based companies in
În 1977, în cadrul comunităţii South Africa. In 1976, the Council of the
Europene a fost elaborat un cod de conduită Organization for Economic Co-operation and
privind activitatea societăţilor transnaţionale Development, reuniting all the developed
de origine comunitară în Africa de Sud. În countries, had elaborated the Guiding
1976, Consiliul Organizaţiei pentru Principles for transnational corporations, later
Cooperare şi Dezvoltare Economică, care revised in 1978. In 1978, the same
reuneşte ţările dezvoltate a formulat Organization adopted the Recommendations
Principiile directoare pentru societăţile concerning restrictive business practices. The
transnaţionale, revizuite în 1978. în 1978 members of the Andean Community (Bolivia,
aceeaşi organizaţie a adoptat Recomandările Colombia, Venezuela, Ecuador and Peru) also
privind practicile comerciale restrictive. adopted in 1970 a Common Investments Code
Statele Pactului Andin (Bolivia, Columbia, applying to transnational companies
Venezuela, Ecuador şi Peru) au adoptat în constituted on the territory of the member
1970 un Cod comun de investiţii aplicabil states [18].
societăţilor transnaţionale care se constituie Today, at the beginning of the twenty-first
între statele membre [18]. century, the transnational corporations
La început secolului al XXI lea, represent one of the greatest forces operating
corporaţiile transnaţionale reprezintă una din in the economic, financial, scientific and
marile forţe ce acţionează în domeniul technological fields, and have a major say in
economic, financiar, ştiinţific şi tehnologic, world politics as well. Companies of this type
având un cuvânt greu şi în politica mondială. have expended to such a scale that they lost
Companiile de acest tip au ajuns să aibă o their national character to a certain degree.
asemenea extindere, încât, şi-au pierdut într- Transnational corporations represent main
un anumit sens, caracterul naţional. sources of capital, technology and market
Societăţile transnaţionale reprezintă surse access for almost every country. Their
principale de capital, tehnologie şi acces pe performance has got a strong impact on the
piaţă pentru aproape fiecare ţară. Activităţile distribution of world wealth and economical
acestora au un impact puternic asupra activity, among the national economies. They
distribuţiei mondiale a bogăţiei şi activităţii bring in benefits both to the consumers and to
economice, între economiile naţionale. Ele the economies worldwide. Nevertheless, the
aduc beneficii atât consumatorilor, cât şi transnational corporations represent huge
economiilor din întreaga lume. Cu toate concentrations of economic power, and, like
acestea, societăţile transnaţionale reprezintă all such powers, they may adopt socially
concentraţii imense de putere economică şi, corrupt and abusive attitudes.
asemenea tuturor forţelor, pot adopta atitudini
corupte şi abuzive din punct de vedere social. [1] D.Mazilu, Dreptul comertului
international(International Trade Law), Bucuresti:
[1] D.Mazilu, Dreptul comerţului internaţional, vol. Lumina Lex, 1999, vol. I, pp. 210-211.
I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999, p. 210-211. [2] „Half of the world wealth belongs to only a few
[2] Jumătate din avuţia lumii se poate regăsii în doar hundred corporations” – www.efinance.ro
câteva sute de corporaţii”-www.efinance.ro [3] In the year 2003, the top 100 most powerful
[3] Repartiţia pe ţări a celor mai puternice 100 de corporations, in terms of foreign assets, were distributed
societăţi la nivel mondial, după activele străine, în among countries as follows:

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
84
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

anul 2003, era următoarea: Country of origin Number of companies


Ţara de origine Numărul de companii U.S.A 25
S.U.A. 25 France 15
Franţa 15 Germany 13
Germania 13 U.K. 11
Marea Britanie 11 Japan 9
Japonia 9 Source: UNCTAD – „World Investment Report 2005”,
Sursa: UNCTAD – „World Investment Report 2005”, New York and Geneva, 2005, pp. 267-269. The
New York and Geneva, 2005, pag.267-269. Restul remaining corporations head offices were in
corporaţiilor îşi aveau sediul în Elveţia (4), Italia (3), Switzerland (4), Italy (3), Canada, Norway, Australia,
câte două în Canada, Norvegia, Australia, Olanda, Finland (two for each) and one for each of the
Finlanda şi câte una în Hong Kong (China), Suedia, following: Hong Kong (China), Sweden, The Republic
Republica Coreea, Singapore, Irlanda şi Malaezia. of Koreea, Singapore, Ireland and Malaysia. American
Companiile americane se menţin în top, deşi, companies stay on top, although, as compared with
comparativ cu anii precedenţi se înregistrează o previous years, there is a decrease in the number of
reducere a numărului de STN din această ţară. Totuşi, TNCs in this country. However, when counting the total
o analiză a activelor totale demonstrează că firmele assets, the American corporations are the most
americane sunt mult mai puternice: General Electric - powerful: General Electric – 647 billion dollars, Ford –
647 miliarde dolari, Ford – 304 miliarde dolari, 304 Billion dollars, General Motors – 448 billion
General Motors – 448 miliarde dolari. Ele se menţin în dollars. They maintain their top positions following
top şi în alte clasamente după alte criterii: vânzări other criteria as well: total sales (General Electric – 134
totale (General Electric – 134 miliarde dolari, Ford – billion dollars, Ford – 164 billion dollars, Exxon-
164 miliarde dolari, Exxon-Mobil – 237 miliarde Mobile – 237 billion dollars, General Motors – 185
dolari, General Motors – 185 miliarde dolari), total billion dollars), total number of employees (General
angajaţi (General Electric – 305.000 persoane, Ford – Electric – 305,000 people, ford – 327,531 people,
327.531 persoane, General Motors – 294.000 General Motors – 294,000 people). Yet, one can notice
persoane). În privinţa numărului de angajaţii se a significant decrease in the number of employees
remarcă, în ultima perioadă, o reducere substanţială a lately. There is a certain shift in the balance of world
acestuia. La nivel mondial se înregistrează unele power. In 2003, the newcomers to the toplist were a few
modificări în raportul de forţe. În anul 2003, nou products companies, such as BAE Systems (Great
veniţi în top au fost câteva firme producătoare, precum Britain), Robert Bosch (Germany) and United
BAE Systems (Marea Britanie), Robert Bosch Technologies (USA) as well as several oil and mining
(Germania) şi United Technologies (SUA), ca şi companies like Petronas (Malaysia), Statoil (Norway)
câteva companii de petrol şi minerit, precum Petronas and Rio Tinto (Great Britain), „under the impetus of the
(Malaezia), Statoil (Norvegia) şi Rio Tinto (Marea third industrial revolution”. As compared to the year
Britanie) „sub impulsul celei de-a treia revoluţii 2002, companies like Suez (France) and Deutsche
industriale”. Salturi spectaculoase, faţă de anul 2002, Telekom (Germany) marked a spectacular rise.
au înregistrat, Suez (Franţa) şi Deutsche Telekom (Voiculescu, A. , Dumitrescu, S., Schimbari in rapotul
(Germania). (A.Voiculescu, S. Dumitrescu, de forte intre societatile transnationale (Changes in
Schimbări în raportul de forţe între societăţile the balance of power among transnational
transnaţionale, Editura ASE Bucureşti, 2006, p.122). corporations), Bucharest: ASE, 2006, p. 122)
[4] D.Mazilu, op. cit., p. 213. [4] Mazilu, D., op.cit., p. 213
[5] Alţi autori, plecând de la faptul că atât în statul de [5] other authors, on account of the fact that the
origine cât şi în statele unde au filiale, personalitatea juridical personality of transnational companies is
juridică a societăţilor transnaţionale decurge din derived from the application of the respective countries
aplicarea dreptului intern al respectivelor state, le laws, either being the origin country or those where
neagă calitatea de subiecte de drept internaţional. (R. they founded subsidiaries, reject the idea of them being
Miga-Beşteliu, Drept internaţional public, Edit. All subject to international law. (Miga-Besteliu, R., Drept
Beck, Bucureşti, 1998, p. 138). international public (International Public Law),
[6] Ibidem, p. 139. Bucuresti: All Beck, 1988, p. 138).
[7] M.Costin, S. Deleanu, Dreptul comerţului [6] Ibidem, p. 139
internaţional, vol. I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, [7] Costin, M., Deleanu, S., Dreptul comertului
2004, p. 57. international (International Trade Law), Bucuresti:
[8] I. Macovei, Dreptul comerţului internaţional, vol. Lumina Lex, 2004, vol. I, p. 57
I, Edit. C.H.Beck, Bucureşti, 2006, p. 177. [8] Macovei, I., Dreptul comertului international,
[9] Constituirea prin fuziune a fost determinată, de mai Bucuresti: C.H. Beck, 2006, vol. I, p. 177
mulţi factori, şi anume: interesul pentru o expansiune [9] The merger process of companies was caused by
mai rapidă a tranzacţiilor; teama de restrângere a many factors, among which: the interest in the rapid
pieţei; incertitudinile provocate de unele schimbări expansion of transactions; the concern regarding an
tehnologice; creşterea costurilor activităţii de eventual market limitation; the uncertainty roused by

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
85
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

cercetare. technological changes; the increased costs for research


[10] De exemplu, societatea franco-etiopiană de căi activity.
ferate înfiinţată în baza unui tratat încheiat între Franţa [10]For instance, the French-Ethiopian railway
şi Etiopia în 1959 a fost guvernată, potrivit company, founded in 1959 on the basis of a treaty
dispoziţiilor tratatului, în principal de normele acestui, between France and Ethiopia, operated mainly under
precum şi prin acelea cuprinse în statutele anexe, iar în the norms of the treaty and those stated by the the
subsidiar, adică, în măsura în care acestea s-ar dovedi subsidiary statuses and secondly, under the rules of the
insuficiente şi de regulile înscrise în Codul Comercial Ethiopian Civil Code. This latter took effect only in
etiopian, dar numai dacă nu intră în conflict cu tratatul case the treaty rules proved insufficient, and provided
şi statutul. that they didn’t interfere with the treaty and the status.
[11] M.Costin, S. Deleanu, op. cit., p. 59. [11] Costin, M., Deleanu, S., op.cit., p. 59
[12] Relaţiile cu ţările de origine sunt, în cea mai mare [12] The relations with the country of origin are mainly
parte, relaţii de parteneriat. Prin extinderea dincolo de partnership relations. While expanding their activities
graniţele propriei ţări, marile firme duc cu ele valorile beyond their national bounderies, these companies also
culturale, obiceiurile de consum ale ţării de origine. propagate their home cultural values and consumer
McDonalds, Coca Cola sau Levis reprezintă în ultimă habits. McDonalds, Coca Cola or Levis are, after all a
instanţă America şi visul american într-o altă manieră. representation of the American dream, only in a
Universalizarea limbii engleze se datorează într-o different manner. The universalization of English
foarte mare măsură corporaţiilor americane şi language ows much to the British and American
britanice, care au „forţat” consumatorii să înveţe limba corporations that „forced” their consumers to learn the
produselor pe care le consumau sau doreau să le language of the products they purchased or desired to
consume. Coca Cola l-a inventat pe Moş Crăciun în purchase. It is Coca Cola that invented the red-dressed
costum roşu, iar astăzi nimeni nu-şi poate imagina un Santa Clause, which nobody can picture differently
altfel de Moş Crăciun. Beneficiile ţărilor de origine nu today. The image projection is not the only benefit for
se rezumă la exportul de imagine. Transnaţionalele these countries. The transnational corporations
repatriază sume importante din ţările gazdă, investesc repatriate significant sums from the host countries and
sume foarte mari în componenta de cercetare invest hugely in the search-and-development sector,
dezvoltare, care rămâne cel mai adesea cantonată în which is more than often retained within the country of
ţările de origine Astfel, conform surselor OCDE, în origin. Thus, according to O.E.C.D., in 1999, the gross
anul 1999, cheltuielile brute pentru cercetare expenses for search and development, as part of the
dezvoltare, ca pondere în PIB, efectuate de sectorul GDP, in the enterperises sector, were: 3% in Sweden,
întreprinderilor, era de 3% în Suedia, 2% în Japonia, 2% in Japan, 2% in the USA, 1.7% in Germany, 1.4%
2% în SUA, 1,7% în Germania, 1,4% în Franţa, 1,3% in France, and 1.3% in Great Britain. (Zaharia, R.M.,
în Marea Britanie. (R. M. Zaharia, Societăţile Societatile transnationale si statele natiune
transnaţionale şi statele naţiune-www. mmq.ase.ro). (Transnational companie national states) – www.
[13] Interesele corporaţiilor corespund cel mai adesea Mmq.ase.ro).
cu cele ale ţărilor de origine. Prin internaţionalizarea [13] The interests of the corporations often correspond
firmelor, fiecare ţară îşi extinde, practic, influenţa în to those of the origin countries. Through the
ţara sau zona respectivă. Prin intermediul internationalization of firms, each country extends its
corporaţiilor, ţările de origine controlează, practic influence in the target countries or areas. Practically, the
economiile multor ţări. Se aprecia că la începutul parent countries control many other countries
anilor 90 peste 60% din industria canadiană era economies. At the beginning of the 90s, some estimated
controlată de companiile americane. Şi dacă se face that over 60% of the Canadian industry was controlled
comparaţia cu ţări în dezvoltare, dependenţa by American companies. The dependence of the
economiilor acestor ţări de marile firme este şi mai developping countries economy on the great
mare. Există, însă, situaţii când relaţiile nu mai sunt corporations is even bigger as compared to it. There are
atât de cordiale. Divergenţele pornesc tocmai de la also circumstances of not so cordial relationships. The
ceea ce înseamnă, în fapt, o companie transnaţională. cause for differences lies in the very nature of a
Interesele acesteia pot fi şi sunt, destul de des, diferite transnational corporation. Its interests may be and often
de interesele ţărilor de origine. Cele mai multe dintre are quite separate from those of the home country.
„neînţelegeri” pleacă de la internaţionalizarea firmei şi Many dissensions arise from the firm becoming
ceea ce implică această internaţionalizare pentru statul international and the effect of this internationalization
de origine. Multe dintre firme renunţă în a-şi concentra on the country of origin. Many companies cease to
atenţia asupra deschiderii de noi unităţi de producţie focus on opening new production establishments in
în ţara de origine în favoarea celor din ţările gazdă, their home country, and favour the host countries,
mai ales dacă acestea din urmă oferă avantaje particularly if this comes with significant advantages
importante din perspectiva costului forţei de muncă, al concerning labour force costs, taxes or prices of raw
impozitelor sau al preţurilor la materiile prime. Acest materials. This means they supply jobs for people
lucru înseamnă creare de locuri de muncă în afara abroad and increase pressure from the goverments as a
ţărilor de origine şi, implicit, o presiune sporită din result of enemployment. During recession periods,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
86
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

partea guvernelor ca urmare a şomajului. În perioadele many companies resort to staff reduction within the
de recesiune, multe dintre marile companii recurg origin countries, since it’s there they pay the biggest
chiar la reduceri de personal în ţările de origine, dat wages. The given situation is likely to generate conflict;
fiind faptul că aici sunt plătite şi cele mai mari salarii. many home countries take measures so as to limitate the
O astfel de situaţie este una potenţial conflictuală, capital export, if the latter bears negative effects on the
multe state de origine adoptând măsuri care să limiteze labour market and national income. Another delicate
exportul de capital, dacă acesta se dovedeşte a avea matter with corporations and home countries is the
consecinţe negative pe piaţa muncii sau a încasărilor difference between the national interest, as perceived by
bugetare. Un alt aspect delicat în relaţiile dintre ţările the origin country and the company interests. The goal
de origine şi corporaţiile transnaţionale îl reprezintă of a company is to obtain profit, in order to consolidate
diferenţa dintre interesul naţional, aşa cum este el investors trust in its activities. From this point of view,
perceput de către ţările de origine, şi interesul firmei. some markets or businesses may be highly alluring for
O companie urmăreşte obţinerea de profit pentru a the managers of an international corporation, while the
menţine şi a creşte încrederea investitorilor în acţiunile attitude of the home country government towards the
firmei. Anumite pieţe sau afaceri pot apărea, din host country government may be negative. The
această perspectivă, extrem de atractive pentru armament firms are clear examples in this respect, since
managerii unei corporaţii internaţionale, dar atitudinea they gain huge amounts of money from the trade with
guvernului ţării de origine faţă de guvernul ţării gazdă the very countries their government is in conflict with.
respective poate fi una negativă. Cele mai elocvente Not few are the cases in which both parts use weaponry
exemple în acest sens sunt cazurile firmelor de produced by the same company, even though the home
armament, care pot câştiga sume uriaşe din comerţul country favours one of them. A different example is that
cu ţările aflate în conflict. Nu puţine sunt cazurile în of some countries imposing an embargo on another
care arme fabricate de o companie se află în dotarea country (USA on Cuba or, until recently, on Libya). As
ambelor tabere, chiar dacă atitudine ţării de origine far as American companies are concerned, the reasons
este favorabilă doar uneia dintre părţi. O altă situaţie these potential markets are left out are political and
este cea în care anumite ţări impun embargo economic dictated by national interests, and not profit and
altei ţări (SUA Cubei sau, până de curând, Libiei). business related. As a further example, USA restricted
Pentru companiile americane, aceste potenţiale pieţe any high-tech products trade with any potentially hostile
sunt excluse nu din raţiuni ce ţin de profitabilitatea country, lest it incorporate components of these
afacerilor, ci din raţiuni politice, dictate de interese products in the armament production. (idem)
naţionale. De altfel SUA interzicea afaceri cu produse [14] Miga-Besteliu, R., op. Cit., p. 139-140
de înaltă tehnologie cu orice ţară potenţial inamică, ce [15] However, one must take into account the fact that
ar putea încorpora componente ale produselor multinational corporations are not subject to a single
respective în producţia de armament. (Idem). juridical system, which induced some authors opinion
[14] R. Miga-Beşteliu, op. cit., p. 139-140. that they can’t be controlled by a particular government.
[15] Totuşi, trebuie avut în vedere că societăţile (Miga-Besteliu, R., op.cit., p. 140)
transnaţionale nu sunt supuse unui singur sistem [16] idem; Costin, M., Deleanu, S., op.cit., pp. 59-61
juridic, fapt ce a determinat unii autori să considere că [17] Mazilu, D., op.cit., p. 214
ele practic nu pot fi controlate de nici un guvern [18] Miga-Besteliu, R., op.cit., pp. 141-142.
naţional. (R. Miga-Beşteliu, op. cit., 140).
[16] Idem; M.Costin, S. Deleanu, op. cit., p. 59-61.
[17] D. Mazilu, op. cit., p. 214. Bibliography
[18] R. Miga-Beşteliu, op. cit., 141-142.
Sitaru, Al., D., Dreptul comertului
Bibliografie international (International Trade Law),
Bucuresti: Actami, 1996, vol. II
D. Al. Sitaru, Dreptul comerţului Miga-Besteliu, R., Drept international
internaţional, vol. II, Editura Actami, public (International Public Law), Bucuresti:
Bucureşti, 1996 All Beck, 1998
R. Miga-Beşteliu, Drept internaţional Sitaru, Al., D., Drept international privat
public, Edit. All Beck, Bucureşti, 1998 (Private International Law), Bucuresti:
D. Al. Sitaru, Drept internaţional privat, Lumina Lex, 2000
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2000 Costin, M., Deleanu, S., Dreptul
D. Mazilu, Dreptul comerţului comertului international (International
internaţional, vol. II, Editura Lumina Lex, Trade Law), Bucuresti: Lumina lex, 2004, vol.
Bucureşti, 2001 II
M. Costin, S Deleanu, Dreptul comerţului Dambischi, A., Transnationalizare versus

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
87
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

internaţional, vol. II, Editura Lumina Lex, globalizare. Integrarea regionala si globala a
Bucureşti, 2004 Romaniei (Transnationalizationg versus
A. Dambischi, Transnaţionalizare versus Globalization. The Regional and Global
globalizare. Integrarea regionala şi globală Integration of Romania), in Economistul
a Romăniei, în Economistul: supliment, v. (The Economist): supplement, v. 14, no.
14, nr. 1684, august 2004 1684, august 2004
A. Dambischi, Rolul societăţii umane în Dambischi, A., Rolul societatii umane in
redimensionarea relaţiilor economice redimensionarea relatiilor economice
contemporane. Perspectiva globală a contemporane. Perspectiva globala a
corporaţiilor transnaţionale, în: corporatiilor internationale (The Role of
Economistul: supliment, v. 14, nr. 1724, Human Society in Reshaping the
octombrie 2004 Contemporary Economic Relations. The
A.Voiculescu, S. Dumitrescu, Schimbări în Global Perspective on International
raportul de forţe între societăţile Corporations) , in: Economistul (The
transnaţionale, Editura ASE, Bucureşti, 2006 Economist): supplement, v. 14, no. 1724,
I. Macovei, Dreptul comerţului october 2004
internaţional, vol. I, Editura C.H.Beck, Voiculescu, A., Dumitrescu, S.,
Bucureşti, 2006 Schimbari in raportul de forte intre
M.Pedrero, Corupţia marilor puteri, Editura societatile transnationale (Changes in the
Litera Internaţional, Bucureşti, 2008 Balance of Power among Transnational
R. M. Zaharia, Societăţile transnaţionale şi Corporations), Bucuresti: ASE, 2006
statele naţiune-www. mmq.ase.ro Macovei, I., Dreptul comertului
international (International Trade Law),
Bucuresti: C.H. Beck, 2006, vol. I
Pedrero, M., Coruptia marilor puteri
(The Corruption of the Great Powers),
Bucuresti: Litera International, 2008
Zaharia, M., R., Societatile
transnationale si statele natiune
(Transnational corporations and national
states) – www. Mmq.ase.ro

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
88
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

MINORUL ÎN CADRUL STATULUI DE THE MINOR CHILD IN THE SOCIETY


DREPT ŞI AL SOCIETĂŢII OF KNOWLEDGE WHERE THE LAW
CUNOAŞTERII RULES

Veronica GAL – Public Prosecutor


Veronica GAL – Procuror Prosecutors’ Offices nearby the Court of law of
Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani Petrosani Town

The education and protection of children plays a very


Într-un stat de drept şi într-o societate a cunoaşterii important part in a state where the law rules and in the society
un rol important îl au educarea şi protecţia copilului, care of knowledge because children represent the future of mankind.
reprezintă viitorul omenirii. Există minori care nu respectă There are still minor children who don’t observe the
normele de drept, iar pentru reeducarea acestora sunt regulations stated by the law and there are necessary penalties
necesare sancţiuni, prioritare fiind măsurile educative. În for their re-education, the priority being the education type
sistemul de drept românesc acestea sunt în număr de measures. The Romanian system of laws comprises four types
patru, respectiv mustrarea, libertatea supravegheată, of educative measures, i.e. admonishment, supervised freedom,
internarea într-un centru de reeducare şi internarea într- consignment to a reeducation center and consignment to a
un institut medical-educativ. medical – education institute.

I NOŢIUNI GENERALE I GENERAL ASPECTS


Statul de drept reprezintă totalitatea The law governing state embodies all the
procedurilor şi principiilor prin care se procedures and principles which guarantee the
garantează libertatea persoanelor şi participarea freedom of persons and their participation in the
acestora la viaţa social-politică. social and political life.
Încă din cele mai vechi timpuri s-au pus The foundations of the law governing state
bazele statului de drept. Astfel, în Grecia Antică, were laid in ancient times. Thus, the Greek
filosoful Platon vorbeşte despre existnţa acestui philosopher Plato speaks about the existence of this
stat, precum şi de formele de guvernământ [1]. type of state, as well about its forms of governing
Acesta a susţinut că pentru ca un stat să fie drept [1]. He claimed that a state can be right and singular
şi deosebit trebuie ca cetăţenii săi să fie educaţi when its citizens are educated in the spirit of justice.
în spiritul dreptăţii. The evolution of the law governing state
Evoluţia statului de drept nu se poate can happen only in a knowledge society where the
realiza decât într-o sociatate a cunoaşterii, în supremacy of law governs.
care guvernează supremaţia legii. The child represents the future of any
Copilul reprezintă viitorul fiecărei society and his education and protection is a top
societăţi, iar educarea şi ocrotirea sa sunt o priority of all the current domains, including the
prioritate în toate domeniile, inclusiv în cel legal domain.
juridic. Juvenile delinquency represents an
Delincvenţa juvenilă constituie o problemă important issue of a law governing state within the
importantă a unui stat de drept, în contextul în context of the society that has the noble mission to
care societatea are nobila misiune de a modela model the child that mirrors the evolution of
copilul care reprezintă pentru omenire modul mankind.
său de evoluare. With respect to our legal system, the issue
În sistemul nostru de drept problema of criminal liability of minor children and
răspunderii penale a minorilor şi în general prevention and fighting against juvenile
problema prevenirii şi combaterii delincvenţei delinquency in general has always been one of the
juvenile a constituit şi continuă să constituie una toughest and dramatic aspect facing the criminal
din problemele cele mai grele şi mai dramatice policy and criminal right [3].
care se pun pe planul politicii penale şi a Criminal liability of minor children has
dreptului penal [2]. always had a protective character, focusing on the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
89
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Răspunderea penală a minorilor a fost şi education type measures.


este tratată cu un caracter ocrotitor, punându-se
accentul pe măsurile educative. II EDUCATION MEASURES
APPLICABLE TO MINOR CHILDREN
II MĂSURILE EDUCATIVE The penal code states a punishing regime
APLICABILE MINORILOR made of education measures and punishments for
Codul penal prevede pentru infractorii law offenders that are underage.
minori un regim sancţionator compus din măsuri The education measures represent the
educative şi pedepse. priority element of the punishing system for minor
Măsurile educative reprezintă componenta children. They are ordered when court considers
prioritară a sistemului sancţionator al minorilor. that the minor child shall improve its behavior with
Acestea se dispun când instanţa consideră că no additional punishes.
minorul se poate îndrepta fără să i se aplice o According to the art. 100 of the Penal
pedeapsă. Code, the choosing of a punishment shall take into
Conform art. 100 Cod penal la alegerea consideration the level of social danger posed by the
sancţiunii se ţine seama de gradul de pericol act that has been carried out, the physical condition,
social al faptei săvârşite, de starea fizică, de the intellectual and ethical development his
dezvoltarea intelectuală şi morală, de behavior, the condition in which the child in
comportarea lui, de condiţiile în care a fost question has raised and lived and other elements
crescut şi a trăit şi de alte elemente de natură să that shape the personality of the minor child.
caracterizeze persoana minorului. The results of the criminal practice show
Din analiza practicii judiciare rezultă că that the underage law offenders are addressed
infractorilor minori li se aplică mai mult pedepse several punishments and less education measures.
decât măsuri educative. Apreciem că se impune We consider that our legislation should improve the
în legislaţia noastră îmbogăţirea paletei de range of education measures that provides
măsuri educative, care să asigure reeducarea reeducation of underage law offenders, without
minorilor infractori, fără a fi scoşi din mediul lor being removed from their family and school
familial şi şcolar şi a fi încarceraţi în mediul environment and imprisoned.
penitenciar. The education measures that can be taken
Măsurile educative, care se pot lua faţă de vs. the minor child are said in the art. 101 Penal
minor sunt prevăzute în art. 101 Cod penal şi Code and they are the following ones:
sunt: mustrarea, libertatea supravegheată, admonishment, supervised freedom, consignment
internarea întrun centru de reeducare şi to a reeducation center and consignment to a
internarea întrun institut medical-educativ. medical – education institute.
2.1. MUSTRAREA 2.1 ADMONISHMENT
Mustrarea reprezintă cea mai uşoară Admonishment is the easiest penalty stated
sancţiune prevăzută de Codul penal şi se poate by the Penal Code and can be applied to the minor
aplica faţă de minorul care a comis o faptă child that has commits a criminal act with a
penală cu un grad de pericol social redus. diminished level of social danger.
Conform art. 102 Cod penal ”măsura According to art. 102 in the Penal Code
educativă a mustrării constă în dojenirea “the education – type measure related to
minorului, în arătarea pericolului social al faptei admonishment involves the scolding of the minor
săvârşite, în sfătuirea minorului să se poarte în with the indication of the social danger posed by the
aşa fel încât să dea dovadă de îndreptare, action performed, counseling the minor child to
atrăgându-i-se totodată atenţia că dacă va săvârşi behave in such a manner so that he shows an
din nou o infracţiune, se va lua faţa de el o improvement, warning him that in case of a new
măsură mai severă sau i se va aplica o infringement of the law, he shall be addressed a
pedeapsă”. more serious measures or he shall suffer some kind
Deşi s-a considerat că această măsură are of punishment”.
un caracter formal considerăm că, dimpotrivă, Although it is considered that this measure

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
90
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

admonestarea minorului, determinarea sa să displays more or less a formal character, we


înţeleagă că a greşit şi că pe viitor trebuie să se consider that this scolding of the child (carried out
abţină să vină în conflict cu legea penală, in a solemn setting) and trying to make him
efectuată într-un cadru solemn, au o eficienţă understand that he was wrong and he shall have to
mare în reeducarea minorului. refrain himself in the future from breaching the
În practica judiciară [3] s-a stabilit că în criminal law are more efficient in the education of
raport de circumstanţele în care infractorul the minor child.
minor a participat la comiterea infracţiunii, cât şi The judicial practice [3] states that
de datele ce caracterizează persona şi familia sa, depending on the circumstances in which the minor
instanţa apreciază ca îndestulătoare măsura delinquent produced the infringement of the law
educativă a mustrării prevăzută de art 102 Cod and on the information that characterize both the
penal, ce este de natură să asigure îndreptarea person in question and his family, court can
minorului. consider sufficient the education – type measure
Executarea măsurii educative a minorului, contained by admonishment and said by the art. 102
potrivit art. 487 Cod procedură penală se in the Penal Code; it can correct the behavior of the
efectuează, de îndată, în şedinţa în care s-a minor child.
pronunţat hotărârea sau când nu se poate acest In compliance with the art. 487 in the Code
lucru, se fixează un termen când se dispune of criminal procedure, the carrying out of the
aducerea minorului, citându-se, totodată părinţii, education – type measure shall be performed
ori dacă este cazul, tutorele sau curatorul ori immediately during the session that delivered the
persoana în îngrijirea sau supravegherea căreia decision or if this thing is not possible, there shell be
se află minorul. settled a court day when the minor is to be brought
Deşi legiutorul român a urmărit prin together with his parents or his tutor or the person
punerea în executare a hotărârii imediat după that takes care of the minor child.
pronunţare, sensibilizarea şi conştientizarea Although the intention of the Romanian
minorului cu privire la consecinţele faptei sale, legislative bodies was to implement the decision
la un moment apropiat de data comiterii immediately after its delivery, rendering the minor
acesteia, apreciem că de lege ferenda se impune child more sensible and making him aware on the
modificarea art. 487 Cod procedură penală, în consequences of his deeds at a moment closer to the
sensul punerii în executare a măsurii educative a date when the deed in question has been performed,
mustrării după rămânerrea definitivă a hotărârii de lege ferenda we consider that the art. 487 in the
judecătoreşti. Afirmăm acest lucru deoarece Code of criminal procedure should be modified, i.e.
există cazuri în care hotărârea nu rămâne the enforcement of the education – type measure of
definitivă, exercitându-se căi de atac de către the admonishment after the finalization of the
procuror sau partea vătămată. Ori, punerea în judgment. We affirm this idea considering the
executare a hotărârii de îndată, în condiţiile în situations when this judgment is not definitive and
care minorul este chemat în judecată în căile de either the prosecutor or the injured party brings an
atac (unde se poate modifica hotărârea) poate appeal. The implementation of the decision as soon
crea o confuzie în mintea minorului cu as possible during which the minor child is
repercursiuni asupra conduitei sale viitoare. Din summoned as a result of this appeal (and during
aceste motive considerăm că se impune which the judgment can be changed) can bring
modificarea art. 487 Cod procedură penală în disorder into the minor child's mind and this thing
sensul executării măsurii educative a mustrării can have repercussions on his future behavior.
după rămânerea definitivă a hotărârii These are the reasons why we consider that the art.
judecătoreşti. 487 in the Code of criminal procedure should be
O problemă importantă priveşte luarea changed, more exactly the carrying out of the
măsurii educative a mustrării faţă de minor care admonishment after the finalization of the
a ajuns major în timpul judecăţii. judgment.
Literatura juridică [4] a precizat că nu se One important issue concerns the use of the
poate aplica mustrarea, deoarece art. 102 Cod education – type measure of the admonishment vs.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
91
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

penal se referă la minori. the minor child that has turned full age during the
Apreciem că şi în aceste condiţii se poate trial period.
aplica mustrarea, deoarece fapta este comisă în The judicial literature [4] states that no
timpul minorităţii şi prezintă un grad de pericol admonishment shall be applied since the art. 102 in
social mai redus decât dacă ar fi comisă de un the Penal Code makes reference to minor children.
infractor major. În practica judiciară [5] s-a We estimate that admonishment can also
stabilit că măsura educativă a mustrării se poate be applied in these conditions because the offence
aplica şi inculpatului minor care a devenit major has been carried out by the time when the person in
la data judecării cauzei, deoarece nicăieri în question was still minor and displays a more
prevederile art. 99-110 Cod penal nu se prevede reduced level of social danger than the situation
că măsurile educative sunt destinate numai when this offence had been committed by a full
infractorilor care sunt minori la data aplicării aged offender. The judicial everyday practice [5]
acestora. Dacă de măsurile educative n-ar putea settles that the admonishment can also be applied to
beneficia şi inculpaţii deveniţi între timp majori, the minor child that has become full aged at the
ar însemna că acestora să nu li se poată aplica moment when the case was on trial, because there is
decât pedeapsa închisorii, indiferent de criteriile no situation in the provisions of the Art. 99 - 110
arătate în art. 100 Cod penal, ceea ce nu se poate Penal Code that says that the education - type
accepta. measures should be applied only to those
2.2 LIBERTATEA delinquents that are under age the date when these
SUPRAVEGHEATĂ articles are applied. In the meantime, whether the
Măsura educativă a libertăţii delinquents that have turned the age of 18 cannot
supravegheate este reglementată de dispoziţiile gain profit from the educative – type measures, they
art. 103 Cod penal: shall be sentenced to prison, irrespective of the
(1) ”Măsura educativă a libertăţii criteria stated by the art. In the Penal Code and this
supravegheate constă în lăsarea minorului în thing cannot be accepted.
libertate timp de un an, sub supraveghere 2.2 SUPERVISED FREEDOM
deosebită. Supravegherea poate fi încredinţată, The educative – type measure of the
după caz, părinţilor minorului, celui care l-a supervised freedom is being regulated by the
adoptat sau tutorelui. Dacă aceştia nu pot asigura provisions of the art. 103 in the Penal Code:
supravegherea în condiţii satisfăcătoare, instanţa (1) “The educative – type measure of the
dispune încredinţarea supravegherii minorului, supervised freedom involves the idea that the minor
pe acelaşi interval de timp, unei persoane de child should be set free for a year under special
încredere, de preferinţă unei rude mai apropiate, supervision. Where appropriate, this supervision
la cererea acesteia, ori unei instituţii legal can be entrusted to the parents of the minor child, to
însărcinate cu supravegherea minorilor. those who adopted him or to the legal guardian.
(2) Instanţa pune în vedere, celui căruia i Whether these persons cannot provide supervision
s-a încredinţat supravegherea, îndatorirea de a in good conditions, court shall order that
veghea îndeaproape asuora minorului, în scopul supervision of the minor child be entrusted, for the
îndreptării lui. De asemenea, i se pune în vedere same period of time, to another dependable person,
că are obligaţia să înştiinţeze instanţa de îndată, preferably to a close relative (at his/her request) or
dacă minorul se sustrage de la supravegherea ce to an institution that has been legally assigned with
se exercită asupra lui sau are purtări rele ori a the supervision of minor children.
săvârşit din nou o faptă prevăzută de legea (2) The Court shall warn the person to whom
penală. this supervision has been entrusted on his duty to
(3) Instanţa poate să impună minorului closely guard the minor child with the view to
respectarea uneia sau mai multora din improving his behavior. This person shall be also
următoarele obligaţii: warned on his obligation to inform court as soon as
a) să nu frecventeze anumite locuri the minor child gets off this supervision or he
stabilite; behaves badly or he has infringed again the law.
b) să nu intre în legătură cu anumite (3) The Court can ask the minor child to

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
92
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

persoane; observe one or several of the following


c) să presteze o activitate neremunerată obligations:
îtr-o instituţie de interes public fixată de instanţă, a) he shall not visit certain predetermined
cu o durată de 50 şi 200 de ore, de maximum 3 places;
ore pe zi, după programul de şcoală, în zilele b) he shall not connect certain persons;
nelucrătoare şi în vacanţă. c) he shall perform a non-paid activity in a
(4) Instanţa atrage atenţia minorului public institution that has been previously
asupra consecinţelor comportării sale. determined by the court; it shall include between 50
(5) După luarea măsurii libertăţii and 200 hours, with a maximum of 3 hours/day,
supravegheate, instanţa încunoştinţează şcoala after school hours during weekends and holidays.
unde învaţă sau unitatea unde este angajat şi, (4) The Court shall warn the minor child on
după caz, instituţia în care prestează activitatea the consequences of his behavior.
stabilită de instanţă. (5) As soon as court takes measure of
(6) Dacă înăuntrul termenului prevăzut supervised freedom, it shall inform the school
în alin. (1) minorul se sustrage de la where the offender learns or the company where he
supravegherea ce se exercită asupra lui sau are works about the institution where he performs the
purtări rele, ori săvârşeşte o faptă prevăzută de activity decided by court.
legea penală, instanţa revocă libertatea (6) Whether the minor child sneaks away of
supravegheată şi ia faţă de minor măsura the supervision he has been subjected to or he
internării într-un centru de reeducare. Dacă fapta behaves badly, or he infringes the law within the
prevăzută de legea penală constituie infracţiune, time limit stated by the indent (1), courts shall annul
instanţa ia măsura internării sau se aplică o the supervised freedom and decides that the minor
pedeapsă. child should be consigned to a reeducation center.
(7) Termenul de un an prevăzut în alin. Whether the act stated by the criminal law is
(1) curge de la data punerii în executare a considered as law infringement, court shall order
libertăţii supravegheate”. the consignment or imposing a sentence.
Legea nu prevede criterii exprese pentru (7) The time limit of one year stated by the
aplicarea acestei măsuri educative, însă este clar indent (1) shall run from the date when the
că ea va fi luată atunci când simpla atenţionare a supervised freedom is being enforced.
minorului nu este suficientă, fiind necesară o Law doesn’t state explicit criteria for the
acţiune prelungită în timp de supraveghere a implementation of this education – type measure
minorului. but it is clear that this measure shall be taken when
Unele instanţe [6] au considerat că the simple warning of the minor child is not
minorilor care au comis o infracţiune gravă, cum enough, being necessary a prolonged supervision of
ar fi, de exemplu, infracţiunea de tâlhărie, li se the minor child.
poate aplica măsura educativă a libertăţii Certain courts [6] considers that the minor
supravegheate, deoarece provin din familii child that has committed a serious offence, such as
organizate, care le pot supraveghea robbery, can be addressed the supervised freedom,
comportamentul, astfel încât să prevină because they come from well organized families
comiterea altor fapte penale. that can supervise their behavior so as to prevent
Alte instanţe [7] au stabilit că la vârsta de other infringements.
17 ani minorul este suficient de matur pentru a Other courts [7] have settled that the age of 17
putea aprecia consecinţele faptelor sale, represents sufficient maturity so as to be able to
supravegherea părintelui nemaifiind eficientă, assess the consequences of his actions, the
astfel încât pentru săvârşirea infracţiunii de supervision of one parent being futile, so that
tâlhărie se impune aplicarea unei pedepse. robbery requires the enforcement of a punishment.
S-a mai precizat în practica judiciară Also, the judicial practice [8] states that the
[8]că aplicarea acestei măsuri educative nu este implementation of this education – type measure
în măsură să asigure reeducarea unui minor care cannot provide the reeducation of a minor child
nu învaţă, nu are nici o ocupaţie şi a comis mai who doesn’t go to school, has no occupation and

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
93
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

multe infracţiuni de furt calificat împreună cu has trespassed the law, i.e. several robberies
alţi minori infractori. together with other minor children that can be
Considerăm că măsura educativă a considered as offenders.
libertăţii supravegheate poate fi aplicată de We believe that the education – type measure
instanţa de judecată, dar ţinând cont în fiecare of supervised freedom can be applied by the court
caz în parte, de modalitatea de comitere a of law considering each case apart, the manner used
infracţiunii, de urmarea produsă, de gradul de for the law infringement, the consequences, the
pericol social concret al faptei, de cauzele care actual social danger raised by the deed. This
au determinat minorul să comită fapta, de application shall also have to take into consideration
maturitatea psihică a acestuia şi dacă mediul din the reasons that have led the minor child to violate
care provine a avut o influenţă negativă, fiind the law, his physical maturity and whether the
propriu sau impropriu dezvoltării şi educării environment where that minor child has had a bad
sale. influence over his development and education level.
Măsura educativă a libertăţii The education – type measure of supervised
supravegheate se ia pe timp de un an, care are freedom shall be applied for one year which is the
durata unui termen de încercare. extent of a testing period.
Practica judiciară [9] a statuat că The judicial practice [9] states also the fact that
inculpatului minor i se poate aplica măsura the minor child can be addressed the education –
educativă a libertăţii supravegheate numai dacă, type measure of supervised freedom whether this
la data punerii în executare a măsurii, acesta nu a person has not exceed the age of 17 at the moment
depăşit vârsta de 17 ani. Acest aspect rezultă din when this measure is being taken. This aspect
interpretarea dispoziţiilor art. 103 alin. 1 Cod results from the reading of the provisions said by
penal, care prevăd că măsura educativă a the art. 103, indent 1 in the Penal Code which says
libertăţii supravegheate se ia pe timp de un an, that the education – type measure of supervised
termenul curgând de la data punerii în executare freedom shall last one year, the time limit starting
a măsurii. Prin urmare, măsura se ia numai pe the very moment when this measure is being taken.
timpul minorităţii şi supravegherea priveşte As a result, this measure shall be taken only during
comportarea minorului în perioada cât durează the period when the child is under age and
minoritatea, nemaiputând fi exercitată asupra supervision concerns the behavior of the minor
persoanei devenite majore. child during this period, being no longer possible to
Aceeaşi problemă ca în cazul măsurii be performed when the child turns 18 years old.
educative a mustrării se pune şi în cazul punerii The same problem as in case of admonishment
în executare a libertăţii supravegheate, care, also rises for the implementation of this supervised
conform art. 488 Cod procedură penală se face freedom which shall be executed in the session
în şedinţa în care s-a pronunţat hotărârea. Astfel, when the decision has been delivered, according to
se pune în executare o hotărâre care nu este art. 488 in the Code of Criminal Procedure.
definitivă, iar exercitarea căilor de atac Otherwise, there shall be executed a decision which
împotriva minorului ar putea avea consecinţe is not final and the appeals taken against the minor
asupra acestuia, în condiţiile în care i s-ar agrava child might have a negative influence over him
situaţia şi ar trebui să se execute altă sancţiune whether his situation aggravates and another
decât cea stabilită de primă instanţă. De aceea, penalty should be put into practice, different by the
considerăm că se impune modificarea art. 488 one settled by the first court of law. This is the
Cod procedură penală în sensul punerii în reason why it is necessary to change the art. 488 in
executare a măsurii educative a libertăţii the Code of Criminal Procedure, more exactly the
supravegheate în momentul rămânerii definitive execution of the education – type measure of
a hotărârii judecătoreşti. supervised freedom only at the moment when the
2.3. INTERNAREA ÎNTR-UN court decision remains final.
CENTRU DE REEDUCARE 2.3 CONSIGNMENT TO A
Potrivit art 104 Cod penal „ Măsura REEDUCATION CENTER
educativă a internării într-un centru de reeducare In compliance with the art. 104 in the Penal

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
94
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

se ia în scopul reeducării minorului, căruia i se Code, “the education – type measure of the
asigură posibilitatea de a dobândi învăţătura consignment to a reeducation center is taken with
necesară şi o pregătire profesională potrivit cu the view to reeducating the minor child. He shall be
aptitudinile sale. Măsura internării se ia faţă de given the opportunity to acquire a professional
minorul în privinţa căruia celelalta măsuri training suitable to his natural capabilities. The
educative sunt neîndestulătoare”. minor child shall be consigned at the moment when
Prin urmare, această măsură educativă no other education type measures give any results”.
este o sancţiune privativă de libertate, se aplică Consequently, this education measure is a
minorilor care au comis fapte penale ce nu pot fi constraint type penalty and is being applied to those
considerate prea uşoare şi urmăreşte reeducarea minor children who have committed certain
minorului. criminal actions which are considered rather serious
Minorul internat dobândeşte în timpul and it intends to reeducate the minor child.
internării, învăţătura necesară potrivit cu vârsta The minor child that is being consigned shall
sa şi o pregătire profesională potrivită cu acquire the knowledge suitable to his age and a
aptitudinile sale. professional training in compliance with his natural
Considerăm că, deşi este o măsură capabilities.
privativă de libertate, internarea într-un centru de We believe that, despite the fact that this is a
reeducare prezintă un caracter preponderent constraint type measure, consignment to a
educativ, minorul putând asimila în regim de reeducation center displays preponderantly an
strictă supraveghere şi disciplină un educative character, the minor child being able to
comportament adecvat, astfel încât să respecte assimilate a suitable behavior under strict
normele de convieţuire socială, iar la eliberarea supervision and discipline, so that he could observe
din centru să poată presta o muncă utilă, the norms of social living and when he is set free, he
Desigur, nu toţi minorii care sunt can perform a useful work.
internaţi prezintă o stare identică. Unii au Of course, not all minor children that are being
oarecare învăţătură, alţii au primit o oarecare consigned display a similar condition. Some of
pregătire profesională, astfel încât acţiunea de them have acquired a certain level of education;
reeducare va fi, pe cât posibil, îndreptată în some have got a certain professional training, so
sensul completării a ceea ce minorul posedă ca that the reeducation shall consist mainly in
bun şi a înlăturării a tot ce constituie o supplementing the good traits of the minor children
deformare. Reeducarea minorului trebuie să se and removing the bad traits. The minor child shall
facă în aşa fel încât minorul să capete interes be reeducated so that he becomes interested in the
pentru învăţătură ce i se acordă. Pe de altă parte information given to him. On the other hand, the
minorul trebuie să simtă plăcere pentru minor child should display pleasure for the
pregătirea profesională pe care o primeşte, care professional training got and it shall have to be in
trebuie să corespundă aptitudinilor minorului accordance with the natural capabilities of the minor
[10]. child [10].
Apreciem că pot fi îndeplinite aceste We consider that these condition ca be met
deziderate, dar ţinând seama de personalitatea with the help of the experts working in these
fiecărui minor în parte, de faptul că ei prezintă reeducation centers (tutors, psychologists), on
caracteristici total diferite faţă de adulţi şi cu condition that the personality of each minor child
ajutorul specialiştilor din centrele de reeducare ( should be taken into account because they display
educatori, psihologi ), care folosesc diferite personal characteristics that are totally different
strategii educaţionale. De asemenea, trebuie să from the ones of adult persons. There shall also be
se ţină cont de faptul că se reeducă minori cu considered the fact there are being reeducated minor
comportament deviant, care prezintă numeroase children with deviations which present a lack of
carenţe educative, unii dintre aceştia provenind education; some of them come from disorganized
din familii dezorganizate, cu climat familial families, with conflicts inside their families, with no
conflictual, neavând modele educaţionale în educational models inside families.
familie. . According to art. 106 in the Penal Code, the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
95
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Potrivit art. 106 Cod penal măsura consignment to a reeducation center shall be taken
internării într-un centru de reeducare se ia pe for an undetermined period but shall last until the
timp nedeterminat, însă nu poate dura decât până minor child gets 18 tears old. When the child turns
la împlinirea vârstei de 18 ani. La data când age of 18, the court can order the prolongation of
minorul a devenit major, instanţa poate dispune the consignment for a maximum period of 2 years,
prelungirea internării pe o durată de cel mult 2 whether it is considered as necessary to accomplish
ani, dacă aceasta este necesară pentru realizarea the purpose of the consignment.
scopului internării. The judicial practice [11] states as illegal
În practica judiciară [11] s-a stabilit că the court decision through which the consignment
este contrară legii hotărârea judecătorească prin to a reeducation center is ordered against the child
care s-a dispus internarea într-un centru de who is under age when the law has been infringed
reeducare a inculpatului, minor la data săvârşirii but the child turns the age of 18 the date when the
infracţiunii, dar a devenit major la data judgment is passed.
pronunţării. We believe that the decision for the
Considerăm că măsura educativă a consignment to a reeducation center shouldn’t be
internării într-un centru de reeducare nu trebuie taken whether the minor child is less until he turns
să fie luată când minorul mai are puţin timp până his 18 years old as this education measure shall not
la împlinirea vârstei de 18 ani, deoarece măsura fulfill his tutoring purpose. Also, the judicial
nu-şi îndeplineşte scopul său educativ. În acest practice [12] says the same thing: whether the minor
sens s-a pronunţat şi practica judiciară [12] care child is 5 days apart from the day when he turns 18
a precizatcă dacă minorul mai are doar 5 zile years old and he becomes major the moment when
până la împlinirea vârstei de 18 ani, iar până la the court passes his final judgment, the minor child
data rămânerii definitive a sentinţei el devenea shall not be consigned to a reeducation center
major, nu i se putea aplica măsura internării într- because such measure cannot reach the purpose
un centru de reeducare deoarece o asemenea intended by the legal body.
măsură nu poate realiza scopul urmărit de These situations need imposing some
legiuitor. sentence to him since an educative type measure
În aceste cazuri se impune aplicarea unei would not be sufficient for the redress of the minor
pedepse, deoarece luarea măsurii educative nu ar child.
fi suficientă pentru îndreptarea minorului.. In compliance with the art. 107 in the Penal
. Potrivit art. 107 Cod penal dacă a trecut Code, whether at least one year has elapsed from the
cel puţin 1 an de la data internării în centrul de moment when the minor child was consigned and he
reeducare şi minorul a dat dovezi temeinice de gives evidence of redressing himself, he is diligent in
îndreptare, de sârguinţă la învăţătură şi la the working and learning process, one can order his
însuşirea pregătirii profesionale, se poate release before the child turns the age of 18.
dispune liberarea acestuia înainte de a deveni According to the art. 108, indent 1 in the
major. Penal Code, whether the minor child behaves badly
Potrivit atr. 108 alin. 1 Cod penal dacă în within the period granted in compliance with the
perioada liberării acordate potrivit articolului above said article, the abrogation of the release
precedent, minorul are o purtare period can be ordered; in compliance with the
necorespunzătoare, se poate dispune revocarea indent 2 of the same article, whether the minor child
liberării, iar conform alin. 2 al aceluiaşi articol infringes the law during his consignment to a
dacă în perioada internării într-un centru de reeducation center or all through the release period
reeducare ori a liberării înainte de a devenii before the child turns age of 18, court can cancel the
major minorul săvârşeşte o nouă infracţiune decision for consignment and can order
pentru care se apreciază că este cazul să i se imprisonment. Whether no penalty is necessary, the
aplice pedeapsa închisorii, instanţa revocă consignment is maintained and the release order is
internarea. În cazul când nu este necesară o annulled.
pedeapsă, se menţine măsura internării şi se In accordance with the art. 490 in the Code
revocă liberarea. of criminal procedure, “whether the court decides

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
96
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Conform art. 490 Cod de procedură the consignation of the minor child to a reeducation
penală „în cazul când s-a luat faţă de minor center, by the same decision it can also order the
măsura educativă a internării într-un centru de immediate implementation of the measure that has
reeducare, instanţa poate dispune, prin aceeaşi been taken”.
hotărâre, punerea în executare de îndată a The same as for admonishment and
măsurii luate”. supervised freedom, we consider that the
Considerăm că, la fel ca în cazul implementation of the consignment previous to the
mustrării şi al libertăţii supravegheate punerea în finalization of the court decision shall be detrimental
executare a internării, anterior rămânerii to the minor child due to the fact that it restricts the
definitive a hotărârii este de natură de a-l child’s freedom. We refer mainly to the situation
prejudicia pe minor, datorită caracterului său when the settlement reached after appeals aims at the
privativ de libertate. Avem în vedere mai ales acquittal of the offender, an easiest sentence or a
situaţia în care soluţia dată în căile de atac ar penalty that involves no constraints of freedom.
viza achitarea, o măsură mai uşoară ori chira o Consequently, we consider that the judge shall not
pedeapsă neprivativă de libertate. În consecinţă, give such a sentence and shall take into consideration
apreciem că judecătorul, ţinând seama de the optional character of the immediate
caracterul facultativ al aplicării imediate a implementation of the measure.
măsurii, ar trebui să nu recurgă la o astfel de According to the art. 491, indent 1 in the
soluţie. Code of criminal procedure, “the release of the minor
Potrivit art. 491 alin. 1 Cod de procedură child from a reeducation center before the child turns
penală „liberarea minorului dintr-un centru de age of 18, the annulment of release before the child
reeducare înainte de a deveni major, revocarea turns age of 18, as well the abrogation or the
liberării înainte de a deveni major, precum şi prolongation of the period of consignment in an
ridicarea sau prelungirea măsurii internării într- reeducation center shall be ordered by the court that
un centru de reeducare se dispun din oficiu sau judged the minor child the first time ex officio or as a
la sesizare, de judecătoria sau tribunalul care a result of the notice”.
judecat în primă instanţă pe minor”. 2.4 CONSIGNMENT TO A MEDICAL
2.4. INTERNAREA ÎNTR-UN – EDUCATION INSTITUTE
INSTITUT MEDICAL-EDUCATIV In compliance with the art. 105 in the Penal
Potrivit art. 105 Cod penal „Măsura Code “the consignment to a medical – education
internării într-un institut medical-educativ se ia institute shall be carried out whether the minor child
faţă de minorul care, din cauza stării fizice sau has some sort of medical problems, either physical or
psihice, are nevoie de tratament medical şi de un psychical disturbances, or whether the child needs
regim special de educaţie”. medical treatment and a special education treatment”.
Această măsură educativă are un This education-type measure displays a
caracter diferit faţă de celelalte, deoarece nu are different character compared to the other situations
în vedere doar reeducarea minorului, ci şi because it intends not only the reeducation of the
însănătoşirea sa. minor child but also his medical recovery.
Ridicarea măsurii internării se dispune The court that heard the minor child the first
de către instanţa care a judecat în primă instanţă time can annul the decision of consignment. The
pe minor. Măsura internării într-un institut education-type measure of consignment to a medical
medical-educativ încetează de îndată ce a – education institute ceases as soon as the cause that
dispărut cauza care a impus luarea sa. Totuşi, previously determined the measure vanishes.
dacă instanţa consideră, la dispariţia cauzei care Nevertheless, whether the court decides that the
a determinat luarea măsurii, o ridică şi o poate cause for the consignment to a medical – education
înlocui cu măsură internării într-un centru de institute has vanished, it can replace it with the
reeducare. consignment to a reeducation center.

III CONCLUZII III CONCLUSIONS


Ca urmare a integrării în Uniunea As a result of adheration to the European

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
97
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Europeană, România va trebui să atingă Union, Romania shall have to reach standards of
standarde de dezvoltare care sunt orientate în development that focus on several directions,
mai multe direcţii, dintre care cea mai among which the most important one is the
importantă este dezvoltarea cadrului legislativ. development of the legislative framework.
Societatea bazată pe cunoaştere The knowledge – based society involves
presupune dezvoltarea sistemelor educaţional, the development of the educational, economic and
economic şi juridic. Strategia de reformă a legal systems. The approach regarding the
sistemului judiciar [13] este orientată pe mai reformation of the judicial system [13] follows
multe direcţii de acţiune şi considerăm că cea several directions and we believe that the most
mai importantă o constituie eficientizarea important one involves the improvement of the
justiţiei pentru minori, deoarece protecţia juristic act towards the minor child, because
drepturilor minorilor necesită o deosebită atenţie protecting the rights of minor children needs a
din partea celor care înfăptuiesc justiţia. În special attention from those persons who perform
vederea realizării acestei protecţii este necesară act justice. With the view to reaching such
crearea unor dispoziţii legale diferite de cele ale protection, it is necessary to create some new legal
majorilor, corespunzător standardelor europene, provisions, different from those of adult persons, in
precum şi aplicarea în prectică mai mult, ca compliance with the European standards, together
sancţiuni, a măsurilor educative, care au pentru with the practical implementation, under form of
minori un caracter ocrotitor. penalties mainly, of the education – type measures
that display a protective character for the minor
BIBLIOGRAFIE children.
[1] Popa N, Dogaru I, Dănişor G, Dănişor D C,
Filosofia Dreptului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002, BIBLIOGRAFIE
pag. 33; [1] Popa N, Dogaru I, Dănişor G, Dănişor D C,
[2] Bulai C, Manual de drept penal, Partea Filosofia Dreptului, Editura All Beck, Bucureşti, 2002, pag. 33;
generală, Editura All, Bucureşti, 1997, pag. 568; [2] Bulai C, Manual de drept penal, Partea generală,
[3] Decizia penală nr. 124/R/18.03.1998 a Curţii Editura All, Bucureşti, 1997, pag. 568;
de Apel Braşov, publicată în sistemul informaţional Ecris; [3] Decizia penală nr. 124/R/18.03.1998 a Curţii de
[4] Rămureanu V, Măsurile educative ale Apel Braşov, publicată în sistemul informaţional Ecris;
mustrării şi libertăţii supravegheate, Revista Română de [4] Rămureanu V, Măsurile educative ale mustrării şi
Drept nr. 2/1971, pag. 28; libertăţii supravegheate, Revista Română de Drept nr. 2/1971,
[5] Crişu Ş, Crişu E D, Codul penal adnotat, pag. 28;
Editura Argessis Print, Curtea de Argeş, 1999, pag. 290, [5] Crişu Ş, Crişu E D, Codul penal adnotat, Editura
decizia penală nr. 461/1997 a Curţii de Apel Bucureşti; Argessis Print, Curtea de Argeş, 1999, pag. 290, decizia penală
[6] Decizia penală nr. 95/P/27.04.2004 a Curţii nr. 461/1997 a Curţii de Apel Bucureşti;
de Apel Constanţa, publicată în sistemul informaţional [6] Decizia penală nr. 95/P/27.04.2004 a Curţii de
Ecris; Apel Constanţa, publicată în sistemul informaţional Ecris;
[7] Decizia penală nr. 211/10.05.2001 a Curţii de [7] Decizia penală nr. 211/10.05.2001 a Curţii de
Apel Timişoara, publicată în SET nr. 1/2001 al Curţii de Apel Timişoara, publicată în SET nr. 1/2001 al Curţii de Apel
Apel Timişoara; Timişoara;
[8] Decizia penală nr. 83/25.01.1999 a Curţii de [8] Decizia penală nr. 83/25.01.1999 a Curţii de Apel
Apel Timişoara, publicată în sistemul informaţional Ecris; Timişoara, publicată în sistemul informaţional Ecris;
[9] Crişu Ş, Op. cit., pag. 293-294, decizia penală [9] Crişu Ş, Op. cit., pag. 293-294, decizia penală nr.
nr. 81/20.01.1994; 81/20.01.1994;
[10] Dongoroz ş.a., Explicaţii teoretice ale [10] Dongoroz ş.a., Explicaţii teoretice ale Codului
Codului penal, Partea generală, volumul II, Editura penal, Partea generală, volumul II, Editura Academiei
Academiei Române, Bucureşti, 1970, pag. 247; Române, Bucureşti, 1970, pag. 247;
[11] Buletinul Jurisprudenţei, Editura Juris [11] Buletinul Jurisprudenţei, Editura Juris Argessis,
Argessis, Bucureşti, 2000, pag. 261-262; Bucureşti, 2000, pag. 261-262;
[12] Revista Dreptul nr. 2/2000, pag. 160, [12] Revista Dreptul nr. 2/2000, pag. 160, decizia
decizia penală nr. 857/1999 a Curţii Supreme de Justiţie; penală nr. 857/1999 a Curţii Supreme de Justiţie;
[13] H.G. nr. 1052/2003 privind Strategia de [13] H.G. nr. 1052/2003 privind Strategia de reformă
reformă a sistemului judiciar, publicată în Monitorul a sistemului judiciar, publicată în Monitorul Oficial nr.
Oficial nr. 649/12.09.2003. 649/12.09.2003.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
98
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

IMPLICATIILE PROIECTULUI NOULUI LES IMPLICATIONS DU PROJET DU


COD CIVIL SI ALE PROIECTULUI NOUVEAU CODE CIVIL ET DU PROJET
NOULUI COD DE PROCEDURA CIVILA DU NOUVEAU CODE DE PROCEDURE
ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI CIVILE SUR L’ENVIRONNEMENT
D’AFFAIRES

Lect. univ. dr. Titu IONAŞCU


Facultatea de Ştiinţe Juridice Lect. univ. dr. Titu IONAŞCU
Universitatea „Constantin Brâncuşi”Tg-Jiu Faculté des Sciences Juridiques
Université „Constantin Brâncuşi”Tg-Jiu

În contextul alinierii la standardele


europene, mediul de afaceri din România Dans le contexte de l’alignement aux
este supus unor presiuni constante, venite standards européens, l’environnement
atât din registrul economic, cât şi din cel d’affaires de Roumanie est soumis à
legislativ. Una dintre cele mai importante pressions constantes, venues tant du registre
schimbări implementate în acest sens este économique, que du registre législatif. Un des
reprezentată de schimbarea Codului Civil plus importants changements implémentés en
şi de Procedură Civilă. ce sens est représenté par le changement du
Referitor la noul regim juridic al Code Civil et de Procédure Civil.
proprietăţii, transferul şi constituirea de Concernant le nouveau régime
drepturi reale asupra bunurilor imobile, juridique de la propriété, le transfert et la
respectiv înstrăinările şi constituirile de constitution de droits réels sur les biens
garanţii reale imobiliare vor avea loc de la immeubles, respectivement les aliénations et
data intabulării, cu alte cuvinte, înscrierea les constitutions de garanties réelles
va avea efect constitutiv şi translativ. immobilières auront lieu à la date de
Garanţia reală mobiliară fără l’enregistrement, c’est à dire, l’inscription
deposedare va purta denumirea de ipotecă aura effet constitutif et translatif.
reală mobiliară, iar garanţia reală La garantie réelle sans dépossession
mobiliară cu deposedare se va numi gaj. aura la dénomination d’hypothèque réelle
Codul civil este un cod perfectibil, mobilière, et la garantie réelle mobilière avec
el este inspirat din Codul napoleonian din dépossession sera nommée gage.
1804, care a fost adoptat într-o epocă a Le Code Civil est un code perfectible,
misticii drepturilor omului, cu accent il est inspiré du Code napoléonien du 1804,
deosebit pus pe concepţia individualistă. În qui a été adopté dans une époque de la
anul 1940 s-a încercat o reformare a mystique des droits de l’homme, avec accent
codului, sub denumirea proiectul Codului différent mis sur la conception individualiste.
civil Carol al II-lea. En 1940 on a essayé à reformer le code, sous
Modificările prevăzute de noile la dénomination le projet du Code Civil Carol
variante ale codurilor urmează tradiţia le II.
dreptului continental. Les modifications prévues par les
O sursă însemnată a modificărilor o nouvelles variantes des codes suivent la
constituie şi codul civil al provinciei traditions du droit continental.
canadiene Quebec, din anii ’90, fără a se Une source signifiante des
face o deplasare către dreptul anglo-saxon. modifications est constituée aussi par le code
In viitor, în noul cod civil vor fi civil de la Provence canadienne Quebec, des
reglementate şi aspecte ale dreptului années ’90, sans faire un déplacement vers le
comercial, astfel încât nu se mai impune un droits anglo-saxon.
cod comercial. A l’avenir, dans le nouveau code civil

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
99
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

In ceea ce priveşte proiectului seront réglementés aussi des aspects du droits


noului cod de procedură cicvilă, precizăm commercial, ainsi qu’on ne s’impose pas un
că judecata în prima instanţă va avea două code civil.
etape: etapa cercetării şi etapa dezbaterilor. En ce qui concerne le projet du
Calea obişnuită de atac va fi apelul nouveau projet du nouveau code de procédure
– controlul de fond, recursul fiind calea civile, nous précisons que le jugement en
extraodinară, numai pentru motive de première instance aura deux étapes: l’étape de
nelegalitate, cenzurându-se în principiu la recherche et l’étape des débats.
dispozitivul , soluţia. La voie habituée d’attaque sera
Dacă se atacă considerentele, în l’appel – le contrôle de fond, le recours étant
care se aduc dezlegări ale unor probleme la voie extraordinaire, seulement pour des
de drept care nu au legatura cu soluţia sau raisons de non légalité, étant censuré en
privesc prejudiciile produse părţii, instanţa principe le dispositif, la solution.
va înlocui considerentele, menţinând Si on attaque les considérants, ou on
soluţia. apporte des solutions de certains problèmes
Nu vor fi supuse recursului: de droit qui n’ont pas liaison avec la solution
-hotărârile emise de judecătorie în ou ils concernent les préjudices produits à la
primă instanţă; partie, l’instance remplacera les considérants,
-hotărârile care privesc maintenant la solution.
nulitatea/desfacerea căsătoriei, pensia de Ne seront pas soumis au recours:
întreţinere, acţiunile privind grăniţuirea. -les arrêts délivrés par la justice de paix en
-hotărârile date în competenţa première instance;
judecătoriei, al căror obiect evaluabil are -les arrêts qui concernent la
o valoare de cel mult 5000 lei. nullité/l’annulation du mariage, la pension
-împărţeala judiciară; d’entretien, les actions concernant la
O altă modificare este aceea că séparation.
recursul va fi de competenţa Înaltei Curţi - les arrêts donnés dans la compétence de la
de Casaţie şi Justiţie. justice de paix, dont l’objet évaluable a une
În cod se va preciza expres când o valeur de maximum 5000 lei.
hotărâre judecătorească este supusă numai -la séparation judiciaire;
apelului. Une autre modification est celle que le
Scopul recursului este de a asigura recours sera de la compétence de la Haute
conformitatea hotărârilor judecătoreşti cu Cour de Cassation et de Justice.
regulile de drept atacate, şi vizează numai Dans le code sera précisé
legalitatea hotărârii, nu şi temeinicia. expressément lorsqu’un arrêt est soumis
Cei implicati în recurs vor fi seulement à l’appel.
aproape in exclusivitate avocaţii şi Le but du recours est celui d’assurer la
consilierii juridici ( eventual licenţiaţii în conformité des arrêts avec les règles de droit
drept). attaquées, et il vise seulement la légalité de
Dacă în prezent procurorul poate l’arrêt, pas aussi le bien-fondé.
ataca orice hotărâre, în proiect este Les personnes impliquées en recours
prevăzut că acesta va putea ataca numai seront presque en exclusivité les avocats et
daca a participat, sau dacă în cauză sunt les conseillers juridiques (éventuellement
vizaţi minorii sau interzişii. licenciés es droits).
Recursul este nesuspensiv de Si à présent le procureur peut attaquer
executare. Cererea de suspendare se va n’importe quel arrêt, en projet il est prévu que
putea introduce prin avocat, cu depunerea celui-ci pourra attaquer seulement s’il a
unei cauţiuni. participé, ou si, en cause, sont visés les
Recursul se va judeca în Camera de mineurs ou les interdits.
Consiliu, în complet de trei judecători, Le recours est non suspensif

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
100
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

preşedintele instantei nemaiputând d’exécution. La requête de suspension pourra


suspenda. être introduite par avocat, en déposant une
Termenul de recurs este mărit la 30 caution.
de zile, pentru ca intimatul să îşi poată Le recours sera jugé dans la Chambre
angaja apărător, în cuprinsul cererii de Conseil, en complet de trois juges, le
urmând să fie indicat şi numele avocatului président de l’instance ne pouvant pas
. suspendre.
În 1993 erau unsprezece motive de Le délai de recours est augmenté à 30
casare , în urma modificărilor efectuate jours, pour que l’intimé puisse emboucher
prin O.U.G. 138/2000 au rămas nouă défendeur, dans le contenu de la requête
motive, iar în actualul proiect sunt şapte suivant à être indiqué aussi le nom de
motive. l’avocat.
- judecătorul este incompatibil, En 1993 étaient onze raisons de
există un număr mai mic de cassation, après les modifications effectuées
judecători / grefieri, decât cel par O.U.G. 138/2000 ont restées neuf raisons,
prevăzut de lege (mai mare este et dans le projet actuel sont sept raisons.
permis), a lipsit procurorul; - le juge est incompatible, il y a nombre
- judecătorul ales aleatoriu a fost plus petit de juges/greffiers, que celui prévu
schimbat sau hotărârea a fost par loi (plus grand est permis), il a manqué
pronunţată de un alt judecător, care le procureur;
nu a luat parte la dezbateri sau la - le juge nommé aléatoirement a été changé
pronunţare; ou l’arrêt a été donné par un autre juge, qui
- cauza este de competenţa (ordine n’a pas participé aux débats ou lorsque l’arrêt
publică) altei instanţe; a été donné;
- instanţa a depăşit atribuţiile - la cause est de la compétence (ordre
puterii judecătoreşti; publique) d’une autre instance;
- prin hotărâre s-a încălcat norme - l’instance a dépassé les attributions du
de procedură prevăzute sub pouvoir judiciaire;
sancţiunea nulităţii - par arrêt son violées des normes de
- hotărârea nu cuprinde motivele procédure prévues sous la sanction de la
sau motivele sunt contradictorii/ nullité
străine de natura cauzei - l’arrêt ne comprend pas les raisons ou les
- încălcarea sau aplicarea greşită a raisons sont contradictoires/étrangère de la
unor norme de drept material ( nu şi nature de la cause
substanţial). - la violation ou l’application erronée de
Pentru a evita recursurile abuzive, certaines normes de droit matériel (pas
motivele de casare vor fi primite decât substantiel).
dacă nu au fost invocate în apel sau au fost Pour éviter les recours abusifs, les
respinse. raisons de cassation seront reçus seulement si
Recursul se depune la instanţa a elles n’ont pas été invoquées en appel ou
cărei hotărâre se atacă. Ca noutate instanţa elles ont été repoussées.
a cărei hotărâre este atacată va pregăti Le recours est déposé à l’instance dont
dosarul complet, după care îl va înainta l’arrêt s’attaque. Comme nouveauté
instanţei de recurs. l’instance dont l’arrêt est attaqué, prépare le
Sunt reglementate recursul incident dossier complet, puis elle le rend à l’instance
şi recursul provocat. de recours.
Referitor la regimurile matrimoniale Sont réglementés le recours incident
esenţiale, în noua reglementare vor fi et le recours provoqué.
convenţiile matrimoniale, ca expresie a Concernant les régimes matrimoniales
libertăţii contractuale şi economice a essentielles, dans la nouvelle réglementation

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
101
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

soţilor, înlăturând astfel efectul seront les conventions matrimoniales, comme


constrângător al regimului comunităţii de expression de la liberté contractuelle et
bunuri, ca unică reglementarea a relaţiilor économique des époux, ainsi éloignant l’effet
între soţi, aflat în prezent în vigoare. contraignant du régime de la communauté de
Regimul participării la achiziţii, biens, comme unique la réglementation des
care este regimul de drept comun în relations des époux, à présent en vigueur.
sistemele de drept elveţian şi german, nu a Le régime de la participation aux
fost inclus în proiect. acquisitions, qui est le régime de droit
Astfel, vor exista două regimuri commun dans les systèmes de droit suisse et
matrimoniale: allemand, n’a pas été inclus en projet.
- regimul supletiv al comunităţii ( Ainsi, il y a deux régimes
cu posibilitatea partajării în timpul matrimoniaux :
căsătoriei, fără a justitifica acest - le régime supplétif de la communauté (avec
fapt magistratului; la possibilité de partager pendant le mariage,
- regimurile matrimoniale sans justifier au magistrat ce fait;
convenţionale; - les régimes matrimoniaux conventionnels;
- regimul separaţiei de bunuri; - le régime de la séparation de biens;
- regimul comunităţii convenţionale. - le régime de la communauté
Astfel, datorită libertăţii conventionnelle.
convenţiilor matrimoniale, soţii vor avea Ainsi, par suite de la liberté des
libertatea de a alege un regim matrimonial conventions matrimoniales, les époux auront
concret, adaptat nevoilor şi mentalităţilor la liberté de choisir un régime matrimonial
lor, cu limitarea că prin clauzele inserate concret, adapté à leurs besoins et à leurs
nu se poate deroga de la dispoziţiile mentalités, avec la limitation que par les
imperative şi bunele moravuri. De clauses insérées on ne peut pas déroger des
asemenea există şi alte limite speciale, dispositions impératives et le bons mœurs. Il
derivând din principiul egalităţii de y a aussi des autres limites spéciales, dérivant
drepturi între bărbaţi şi femei, din du principe de l’égalité de droits entre les
drepturile şi îndatoririle părinteşti ( hommes et les femmes, des droits et des
autoritatea părintească). obligations morales paternels (l’autorité
Soţii au libertatea de a alege, de a paternelle).
opta între regimurile matrimoniale Les époux ont la liberté de choisir,
alternative, fără a avea însă libertatea de a d’opter entre les régimes matrimoniaux
îşi construi un regim matrimonial propriu, alternatifs, mais sans avoir la liberté de
prin îmbinarea elementelor mai multor construire un régime propre matrimonial, par
regimuri matrimoniale distincte, combiner les éléments de plusieurs régimes
posibilitate prevăzută în alte legislaţii. matrimoniaux distinctes, possibilité prévue en
La încheierea căsătoriei, dacă nu se autres législation.
alege un regim matrimonial, soţii vor fi Au moment du mariage, s’il n’est pas
consideraţi automat ca fiind căsătoriţi sub choisi un régime matrimonial, les époux
regimul matrimonial supletiv, respectiv cel seront considérés automatiquement comme
al comunităţii de bunuri. étant mariés sous le régime matrimonial
Ca titlu de exemplu, un comerciant supplétif, respectivement celui de la
aflat în ascensiune, supus unui risc communauté des biens.
profesional ridicat, poate opta pentru Comme titre de exemple, un
regimul separaţiei, pentru a proteja commerçant situé en ascension, soumis à un
bunurile familiei, un comerciant grand risque professionnel, il peut opter pour
experimentat, posesorul unei poziţii stabile le régime de la séparation, pour protéger les
pe piaţă, poate opta pentru regimul biens de la famille, un commerçant
participării la achiziţii (regim expérimenté, le possesseur d’une position

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
102
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

nereglementat in proiect), acest regim stable sur marché, il peut opter pour le régime
funcţionând ca un regim al separaţiei de de la participation aux acquisitions (régime
bunuri, ca la încetarea acestui regim, prin non réglementé en projet ), ce régime
orice formă, să se disocieze, astfel ca fonctionnant comme un régime de la
bunurile pe care soţii le-au adus împreună séparation de biens, comme à la cessation ce
se împart – regim prevăzut de legislaţia régime, par n’importe quelle forme, se
franceză. dissocie, ainsi que les biens que les époux les
Privitor la formalismul convenţiilor ont apporté ensemble se divisent – régime
matrimoniale, acetea vor fi contracte prévu par la législation française.
solemne, ce vor fi încheiate în formă Concernant le formalisme des
autentică, de către notar, sub sancţiunea conventions matrimoniales, celles-ci seront
nulitatii absolute. des contractes solennels, qui seront conclus
Justificarea acestei masuri este dată en forme authentique, par le notaire, sous
de necesitatea protecţiei juridice, prin la sanction de la nullité absolue.
consultanţa şi asistenţa oferită de La justification de cette mesure est
profesionişti ai dreptului, de gravitatea şi donnée par la nécessité de la protection
complexitatea acestor convenţii. In ceea ce juridique, par la consultation et par
priveşte relaţiile terţilor cu soţii, vom vorbi l’assistance offertes par des professionnels du
în continuare de publicitatea regimului droit, par la gravité et par la complexité ce
matrimonial, şi ne vom referi la ces conventions. En ce qui concerne les
formalităţile generale, ocazionate de relations des tiers avec les époux, on parle de
încheierea căsătoriei, precum şi de cele la publicité du régime matrimonial, et on fait
speciale, privind bunurile imobile. référence aux formalités générales,
Dupa încheierea căsătoriei, soţii occasionnées par le mariage, ainsi que par les
declară regimul matrimonial ales, şi în formalité spéciales, concernant les biens
acest sens se face menţiune pe actul de immeubles.
căsătorie, şi în registrul special ţinut la Après le mariage, les époux déclarent
locul încheierii căsătoriei, unde se va le régime matrimonial choisi, et en ce sens il
depune şi o copie a convenţiei. est fait la mention sur l’acte de mariage, et
Referitor la această formalitate de dans le registre spécial tenu au lieu de la
publicitate, s-a făcut propunerea ca clôture du mariage, où sera déposé aussi une
publicitatea să fie asigurată de Uniunea copie de la convention.
Naţionala a Notarilor Publici, având in Concernant cette formalité de
vedere fluxul de informatii privind publicité, il est fait la proposition que la
convenţiile autentice şi evidenţa acestora. publicité soit assurée par ‘Union Nationale
Regimul primar imperativ este des Notaires Publics, ayant en vue le flux
ansmablul normelor juridice aplicabile d’information concernant les conventions
regimului patrimonial între soţi, interesând authentique et leur évidence.
şi terţii, indiferent de regimul matrimonial Le régime primaire impératif est la
aplicabil, fiind astfel o adevărată totalité des normes juridiques applicables au
constituţie a regimurilor matrimoniale, régime patrimonial entre les époux,
dreptul comun al lor. intéressant aussi les tiers, indifféremment du
Locuinţa familiei chiar dacă este régime matrimonial applicable, étant ainsi
proprietatea exclusivă a unuia dintre soţi, une vraie constitution des régimes
nici unul nu poate dispune exclusiv de matrimoniaux, leur droit commun.
folosinţa acesteia, propunându-se chiar L’habitation de la famille même si
mai mult, să nu poată dispune dacă nu are elle est la propriété exclusive d’un des époux,
consimţământul expres, scris al celuilalt aucun d’eux ne peut disposer exclusivement
soţ ( deci nici înstrăinare, nici ipotecare), de son emploi, même proposant davantage,
înlocuindu-se astfel cuvântul ’’a asigura’’ de ne pas disposer s’il n’a pas le

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
103
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

cu ’’ asupra’’, respectiv în loc de ’’dreptul consentement express, écrit de l’autre époux


de a asigura folosinţa locuinţei familiei’’ (donc ni aliénation, ni hypothéquer),
cu ’’dreptul asupra locuinţei familiei’’. remplaçant ainsi le mot ’’assurer’’ avec ’’
Daca opoziţia soţului este nejustificată, sur’’, respectivement au lieu du ’’droit
soţul se poate adresa instanţei, care poate d’assurer l’emploi de l’habitation de la
cenzura refuzul abuziv. famille’’ avec ’’le droit sur l’habitation de la
Independenţa profesională şi famille’’. Si l’opposition du mari est
patrimonială presupune ca fiecare soţ injustifiée, le mari peut s’adresser à
poate încheia acte juridice cu celălalt l’instance, qui peut censurer le refus abusif.
soţ, sau cu terţii, poate efectua singur L’indépendance professionnelle et
depozite bancare, putând dispune liber de patrimoniale suppose que chaque époux
fonduri. peut conclure des actes juridiques avec
Aportul de bunuri comune este l’autre époux, ou avec les tiers, il peut
posibil la constituirea unei asociaţii sau effectuer seul des dépôts bancaires, pouvant
fundaţii, sau a unei societăţi comerciale. disposer des fonds.
Nici un soţ nu devine singur asociat, L’apport de biens communs est
daca întrebuinţează bunurile comune possible à la constitution d’une association ou
pentru societatea comercială. fondation, ou d’une société commerciale.
Proiectul de modificare a codului Aucun époux de devienne seul
civil vizează şi sistemul de carte funciară. associé, s’il utilise les biens communs pour la
Conform Codului civil din 1864, société commerciale.
sistemul de publicitate este stabilit ca fiind Le projet de modification du code
sistemul de transcripţiuni şi inscripţiuni; ( civil vise aussi le système de carte foncière.
codul civil francez din 1804 a neglijat Conformément au Code civil du 1864,
publicitatea imobiliară, reglementând acest le système de publicité est établi comme étant
lucru ulterior, la jumătatea secolului XIX). le système de transcriptions et d’inscriptions;
Este nevoie de un sistem general (le code civil français du 1804 a négligé la
aplicabil pe întreg teritoriul, iar acest lucru publicité immobilière, réglementant cette
nu este posibil înainte de existenţa unui chose ultérieur, à la moitié du XIXeme
cadastru general, cadastrul şi sistemul de siècle).
publicitate imobiliară unic rămânând un Il est nécessaire un système général
deziderat. applicable sur le territoire entier, et cette
În proiect, conform art. 641-673, chose n’est pas possible avent de l’existence
este definit dreptul tabular, ca fiind d’un cadastre général, le cadastre et le
totalitatea normelor juridice care système de publicité immobilière unique
reglementează publicitatea imobiliară, restant un desideratum.
norme materiale şi procedurale. En projet, conformément à l’ art. 641-
Dreptul material de inspiraţie constă 673, il est défini le droit tabulaire, comme
în Decretul 115/1938, Legea nr. 7/1996. étant la totalité des normes juridiques qui
Decretul 115/1938 a fost aplicat în réglementent la publicité immobilière,
Bucovina înainte de 1918, iar în Banat şi normes matérielles et procédurales.
Transilvania după 1918. Le droit matériel d’inspiration
Noul sistem de carte funciară consiste dans le Décret 115/1938, a Loi no.
consfinţeşte efectul translativ/ constitutiv 7/1996. Le décret 115/1938 a été appliqué en
de drepturi al înscrierii în cartea funciară. Bucovine avant de 1918, et en Banat et en
Dreptul procedural este conţinut de Transylvanie après 1918.
legile speciale, în care este prevăzută Le nouveau système de carte foncière
procedura birourilor şi a înscrierilor. consacre l’effet translatif/ constitutif de
Dobândirea, modificarea şi droits de l’inscription dans la carte foncière.
stingerea drepturilor tabulare se face Le droit procédural est contenu par les

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
104
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

exclusiv prin înscriere în cartea funciară. lois spéciales, où est prévue la procédure des
Renunţarea la un drept tabular se bureaux et des inscriptions.
face prin declaraţie autentică. L’acquisition, la modification et
Forţa probantă a cărţii funciare l’extinction des droits tabulaires est fait
naşte o prezumţie relativă, cel înscris sau exclusivement par inscription dans la carte
radiat este prezumat a fi sau a nu fi foncière.
titularul dreptului tabular. La renonciation à un droit tabulaire se
Pentru promovarea acţiunii în fait par déclaration authentique.
revendicare va fi suficient extrasul de carte La force probante de la carte foncière
funciară, dovedind ca titularul este naît une présomption relative, celui inscrit ou
proprietar, dacă pârâtul nu opune excepţii radié est présumé à être ou non le titulaire du
personale. droit tabulaire.
Drepturile de creanţă, faptele şi alte Pour la promotion de l’action de
raporturi juridice fac obiectul notării, au revendication sera suffisamment l’extrait
caracter limitativ, efectele notării sunt carte foncière, prouvant que le titulaire est
numai opozabilitatea, interesând începerea propriétaire, si l’accusé n’oppose pas des
urmăririi silite, sechestrul, urmărirea exceptions personnelles.
veniturilor. Les droits de créance, les faits et
Pentru a nu sacrifica drepturile autres rapports juridiques font l’objet de la
adevăratului proprietar, termenul de când notation, ont caractère limitatif, les effets de
proprietarul aparent este înscris în cartea la notation sont seulement l’opposabilité,
funciară, şi în cadrul căruia adevăratul intéressant le commencement de la poursuite
proprietar poate promova acţiune în obligée, le séquestre, la poursuite des biens.
nulitate şi acţiune în rectificare, acţionând Pour ne sacrifier pas les droits du vrai
pentru a restabili situaţia, sub sancţiunea propriétaire, le délai dès que le propriétaire
ca terţul să nu mai poată fi evins, este de apparent est inscrit dans la carte foncière, et
un an, în cazul în care proprietarul aparent dans le cadre duquel le vrai propriétaire peut
înstrăinează cu titlu oneros terţului de bună promouvoir action en nullité et action de
credinţă, şi de 10 ani dacă înstrăinarea are rectification, actionnant pour rétablir la
loc cu titlu gratuit. situation, sous la sanction que le tiers ne
Acest nou sistem de publicitate este puisse pas être soumis à une éviction, est
un sistem modern şi eficient, d’un an, dans le cas où le propriétaire
bazându-se pe: apparent aliène à titre onéreux au tiers de
- prioritatea înscrierii (ca modalitate bonne foi, et de 10 ans si l’aliénation a lieu à
de transmitere); titre gratuit.
- rangul preferenţial (primul Ce nouveau système de publicité est un
dobânditor are doar o acţiune système moderne et efficient, se basant sur:
personală); - la priorité de l’inscription (comme modalité
- prescriptibilitatea dreptului la de transmission);
acţiunea în prestaţie tabulară; - le rang préférentiel ( le premier acquérant a
- efectele juridice ale notării seulement une action personnelle);
(înscrierea regimurilor matrimoniale - la préscriptibilité du droit à l’action en
într-un registru unic, şi a imobilelor prestation tabulaire;
care fac obiectul convenţiilor - les effets juridiques de la notation (
matrimoniale; l’inscription des régimes matrimoniaux dans
- notarea pur informativă ( un registre unique, et des immeubles qui font
exproprierea pentru cauze de l’objet des conventions matrimoniales;
utilitate publică); - la notation purement informative
- drepturile condiţionale (radiere – 5 (l’expropriation pour des causes de
ani cele suspensive, 10 ani cele nullité publique);

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
105
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

rezolutorii); - les droits conditionnels (radiation –


- registratorul şi oficiul de cadastru 5 ans ceux suspensifs, 10 ans ceux
răspund solidar pentru prejudiciu, résolutoires);
dacă, din cauza inexactităţii ţinerii - la personne qui enregistre les papiers
evidenţei se pierde dreptul de et l’office de cadastre répondent
proprietate. solidairement pour préjudice, si, à
cause de l’inexactitude de l’évidence
il est perdu le droit de propriété.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
106
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

RĂSPUNDEREA INTERNAŢIONALĂ LA RESPONSABILITÉ


PENTRU DAUNELE ADUSE MEDIULUI- INTERNATIONALE POUR LES
ELEMENTELE RĂSPUNDERII DOMMAGES D’ENVIRONEMENT- LES
ELEMENTS DE LA RESPONSABILITÉ

Lect. univ. Remus IONESCU


Preşedinte Judecătoria Tîrgu-Cărbuneşti Lect. univ. Remus IONESCU
Cadru asociat Universitatea „Constantin Preşedinte Judecătoria Tîrgu-Cărbuneşti
Brîncuşi” Tg-Jiu Cadru asociat Universitatea „Constantin
Cadru asociat Universitatea „Titu Maiorescu” Brîncuşi” Tg-Jiu
Tg-Jiu Cadru asociat Universitatea „Titu Maiorescu”
Tg-Jiu

Abstract
Încălcarea unei obligaţii cu caracter Abstract
internaţional privind protecţia mediului (de origine L’empiètement d’une obligation
cutumiară sau convenţională) sau a unui principiu internationale en ce concerne la protection
general al mediului va determina, în anumite d’environnement / d’origine coutumière ou
condiţii, răspunderea internaţională a statelor conventionnel / ou d’un principe général
.Trebuie totuşi remarcat că în acest domeniu d’environnement, va impliquer, en certaine
statele, ca subiecte originare ale dreptului conditionnes, la responsabilité internationale des
internaţional public au manifestat o anumită états. Quand même il faut être remarquer que en ce
reticenţă faţă de mecanismele jurisdicţionale domaine les états ont manifeste une certaine
internaţionale şi-o lipsă de încredere în a accepta réticence au mécanismes juridictionnels
răspunderea lor în acest domeniu, în ciuda faptului internationales et ils se méfient d’accepter leur
că tratatele internaţionale care reglementează responsabilité en ce domaine, malgré aux
probleme angajării unei asemenea responsabilităţi internationales qui règlent les problèmes.
sunt numeroase.

Preliminarii
În dreptul internaţional, normele acestuia Considérations générales
sunt create, atât de către subiectele Dans le droit international, il y a normes en
dreptului internaţional, în primul rând de vigueur établis par les thèmes du droit
state, ca subiecte originare de drept cât şi de international /des états/ et par les
organizaţiile internaţionale. organisations internationales :
Aceste norme, fiind elaborate de prin Ces normes, élaborées par la volonté
acordul de voinţa liber consimţit al statelor, libre consente des états, sont obligatoire à
devin obligatorii şi trebuie respectate être respectées. Il y a des situations quant
întocmai . Însă, există şi situaţii când ces nomes ou principes fondamentales peut
aceste norme sau principii fundamentale être ignoré et ceux qui fait ça peut être
sunt încălcate, moment în care cei care sanctionnes.
procedează astfel pot fi sancţionaţi. Les faites ou les actes illicites du
Faptele sau actele ilicite din punct de point de vu du droit international sont les
vedere al dreptului internaţional sunt invasions des norme du droit international
încălcările normelor dreptului internaţional connotation ou coutumières. Ies sont :
convenţional sau cutumiar, precum l’agression aromate d’un état contre l’autre,
urmează: agresiunea armată a unui stat la détermination du don mange d’un état,
îndreptată asupra altui stat, determinarea par force de l’inaction /être passif/. La
daunei unui stat, prin forţă de inacţiune responsabilité peut être survenue en ce
(neluarea unor măsuri). Răspunderea mai concerne la culpabilité, le préjudice ou aux
poate surveni şi în cazul culpei. lisons causales.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
107
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Răspunderea juridică este întâlnită în Rencontrée dans tout les branche du


toate ramurile dreptului , sugerând ideea droit, la notion de responsabilité juridique
de sancţiune sau reparaţie. Ea dă expresie sugere l’idée de sanction ou de réparation.
unui raport social sancţionat din punct de Ça donne l’expression a une rapport sociale
vedere juridic, în baza căruia o persoană se sanctionné du point de vu juridique:
află într-o relaţie de obligaţie faţă de altă Comme ça une personne il y a dans une
persoană căreia îi datorează satisfacţie sau relation d’oblativités contre une autre
repararea unui prejudiciu ce i 1-a cauzat . personne pour donner satisfactions ou la
Independent de daunele pe care statele réparation d’une préjudice.
sau cetăţenii lor le pot suferi direct, în Sans tenir compte de dommages que les
dreptul internaţional al mediului există états ou leurs citoyens peut être soffite
tendinţa vădită către răspunderea directement, dans le droit international
internaţională pentru daunele aduse d’environnement il y a une tendinsse vers la
patrimoniului comun. Declaraţia ONU internationale pour les dommages de
asupra mediului din 1972 este interpretată patrimoine commune. La déclaration ONU
în acest sens, întrucât ea are în vedere de l’environnement 1972 est interprète
răspunderea internaţională pentru daunele commune ça, parce qui elle demande de
cauzate nu doar mediului altor state, ci şi responsabilité international pour les
„zonelor de dincolo de limitele jurisdicţiei dommages d’environnement d’autre pays
naţionale". mais aussi des zones à travers les limites de
Astăzi, dreptul internaţional al mediului la de la juridiction national.
dispune de puţine reguli clare şi precise în Aujourd’hui, le droit interne
problema răspunderii pentru daunele d’environnement dispose de peu dés règles
trasfrontiere cauzate mediului natural de pe claires et précises en ce concerne le
teritoriului altor state. Este motivul pentru problème de la responsabilité pour les
care s-a recurs la cercetarea contribuţiei dommages /transfrontière/ au-delà des
altor ramuri ale dreptului internaţional frontières souffert par environnement et qui
public (dreptul fluvial, maritim spaţial), sont déclanche sur le territoire des autre
precum şi la sprijinul dreptului internaţional pays. C’est le raison qui a détermine la
privat, fapt care a condus Ia conturarea recherche de la contribution des autre
diferitelor categorii sau forme ale branches du droit interne, publique /le droit
răspunderii în domeniul protecţiei mediului fluvial, maritime, spatial/, et aussi le
şi conservării resurselor naturale. soutien du droit interne privé :
Însă problema comună mai multor Cela a conduit à la mise en évidence
ramuri de drept, rămâne stabilirea unor des certains catégories ou formes de la
ecostandarde (uniforme şi obligatorii) responsabilité dans le domaine de la
privind protecţia factorilor de mediu pe protection d’environnement et pour la
plan regional şi internaţional, astfel încât să concertation des ressources naturelles.
se poată ajunge, mai întâi la renunţarea Le problème principal, commun au
exercitării unor activităţi producătoare de plusieurs branche du droit, est d’établir des
pagube (potrivit unor standarde minimale), ectomésodermes /uniformes et obligation/
iar apoi, treptat la protecţia integrală a en ce qui concerne la protection
elementelor componente ale mediului d’environnement régional et international
natural (potrivit unor standarde maxime). de sorte que on renonce à faire de l’exercice
Specialiştilor în dreptul internaţional le des activités qui produit des dommages,
revine sarcina de a cerceta problemele puis, peu à peu, à la protection intégrale des
privind formele şi modalităţile éléments l’environnement naturel
corespunzătoare de colaborare /approprie des maximum standards/.
internaţională şi regională în acest domeniu, Les spécialités eu droit interne out
în particular asupra conţinutului categoriei la mission de faire des recherches en ce qui

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
108
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

de prejudiciu. concerne les modalités de collaborations


Răspunderea juridică în dreptul mediului internationale et régionale dans cette
înconjurător a devenit azi o „zonă fierbinte" direction, particulièrement en ce qui
datorită situaţiei ecologice mondiale concerne la catégorie du préjudice / 34/.
afectată grav de consecinţele industrializării Dans le droit d’environnement la
şi automatizării, a aplicării tehnologiilor de responsabilité juridique est devenu
vârf spaţiale si nucleare, a exploatării aujourd'hui ; une zone brûlant; à cause de la
neraţionale a resurselor naturale, a situation écologique mondiale sérieusement
urbanizării excesive, precum şi a altor affecte par l’industrialisation et automation,
factori, dependenţi de politica dusă în acest par l’application des haut technologique
domeniu de fiecare ţară. Angajarea unor spéciales et nucléaires, par une explantation
astfel de activităţi atât de către stat cât şi de irrationalité des ressortes naturelles, par
către persoane private duce la producerea l’urbanisation extensive, et pas d’autre
de pagube ecologice intenţionate sau factures qui dépendent der la politique des
accidentale cu un grad ridicat de pays. L’approche de ces activités par l’états
periculozitate faţă de mediul natural. In et par des personnes prives condit à des
dreptul internaţional aceasta a dus la dommages écologiques délibères ou
apariţia unor tehnici noi de reparaţii a accidentels avec un grande degré de
victimelor poluării, la stabilirea unor périculosité vis-à-vis d’environnement.
regimuri speciale în dreptul internaţional Dans le droit international cette
public şi la armonizarea sistemului de phénomène à conduit des nouveaux
răspundere în dreptul intern. technologies de repartions pour les victimes
Elementele răspunderii de la pollution, à établir des régimes
Răspunderea materială a statelor este o spéciales dans le droit interne publique et
formă a răspunderii civile proiectată în aussi à l’harmonie du system de la
sfera relaţiilor internaţionale. În principiu, responsabilité dans le droit interne.
faptele cauzatoare de răspundere includ fie La responsabilité juridique pour
comportării ilicite din punct de vedere a l’empiètement demandes de la protection
dreptului internaţional, prin care se produc d’environnement et l’explication des
pagube mediului înconjurător, fie o seamă ressources naturelles constitue selon /un
de activităţi ilicite ce nu sunt interzise de aspect/ l’une des plusieurs faces de cet
dreptul internaţional, care pot constitui însă ensemble des rapports, pas le plus efficace.
surse ale vătămării mediului. Les catégories de responsabilités qui
Fapta ilicită trebuie să îndeplinească, în peut être appliques, pour l’empiétement des
primul rând o condiţie obiectivă, constând dispositions légales qui concerne la
în încălcarea de către un stat a unei obligaţii protection d’environnement, sont : la
internaţionale ce-i revenea în domeniul responsabilité disciplinaire, matérielle,
protecţiei mediului înconjurător. Precizăm civile, contraventionnelle et pénale.
că este vorba numai de obligaţii juridice Mais il faut dire que la responsabilité
asumate de state, în conformitate cu dreptul disciplinaire et celle matérielle sont
internaţional public. Astfel, nu pot fi luate gouvernées par la législation du travail qui
în consideraţie, obligaţiile asumate de către se base sur la culpabilité /d’employeur/
un stat prin contractele de drept intern sau d’engage qui a fait un délit sur
obligaţiile morale. Pe de altă parte, ca fapta l’environnement ou vis-à-vis de son travail.
să fie ilicită, este necesar ca obligaţia Les éléments de la responsabilité.
internaţională încălcată să fie în vigoare în La responsabilité matérielle des états
momentul producerii ei [Sion I. Gr. est une forme de la responsabilité civile
Ecologie şi dreptul internaţional, Bucureşti, projetée vers les relations internationales.
Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1990]. En général, les actions qui causent la
Pentru ca inacţiunea prin care un stat responsabilité contienne des comportements

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
109
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

violează normele dreptului internaţional să illicites du point de vu du droit international


ducă la angajarea răspunderii trebuie et qui provoque des dommages
îndeplinite următoarele condiţii: săvârşirea d’environnement au des activités illicite qui
actului ilicit cu intenţie sau din neglijenţă ne sont pas punies par la loi, mais elles sont
sau imprudenţă; actul ilicit să fie imputabil des sources des dommages
statului sau organelor sale; între prejudiciul d’environnement.
cauzat şi acţiunea ilicită să existe un raport L’action illicite doit accomplir,
de cauzalitate. premièrement une condition objective : la
Această obligaţie este formulată în violation d’un état à l’obligation
principiul 21, precum şi în articolul 30 din internationale dans la protection
Carta drepturilor şi îndatoririlor economice d’environnement. On dit que c’est
ale statelor, ca instrument cu caracter „soft seulement des obligations juridiques
low" precum şi în Convenţia asupra assumées par un état en conformité du droit
dreptului mării de la Montego Bay, ca international publique. Ainsi, les
posibil instrument cu caracter „hard law" obligations assumées d’un état par les
[Convenţia a fost semnată la 10 decembrie contredis de droit internationale ou
1982, intrată în vigoare la 1994 şi a fost obligations morales, ne peuvent pas être
ratificată în România prin legea nr. prendre en considération. D’une autre coté,
110/1996]. pour que l’action être en vigueur quand elle
Obiectul obligaţiei încălcate are est faite.
incidenţă asupra regimului răspunderii, în Afin que l’inaction, par quelle un
sensul că faptul internaţional ilicit are état a violé les normes du droit
consecinţe diferite şi prin urmare, formele international, conduit à des responsabilité :
de răspundere aplicabile încălcării anumitor il faut accomplir une suites des conditions :
obligaţii, de importanţă esenţială pentru accomplir une action illicite avec intention
protecţia unor interese fundamentale ale ou par négligence/l’imprudence/ l’action
comunităţii internaţionale ale statelor, illicite doit être impute à l’état ou à ses
diferă faţă de cele aplicate pentru încălcarea organismes ; entre le préjudice et l’action
altor obligaţii. In funcţie de obiectul illicite doit être un rapport de causalite.
obligaţiei internaţionale încălcate, Comisia Cette obligation a été formulée dans
de Drept Internaţional a clasificat aceste le principe 21 et dans l’article 30 du /Livre
fapte în crime şi delicte internaţionale. des droites et obligations des états/, comme
Răspunderea este diferită pentru crime faţă un instrument avec un caractère / soft low/ .
de cea pentru delicte. Elle est rencontrée aussi dans la Convention
În ceea ce priveşte cauzele care exclud du droit maritime /Montego Bay/ , conne
caracterul ilicit al faptei putem spune că şi un possible outil avec un caractère /hard
în dreptul internaţional s-a recunoscut low/ ; La convention a été signée le 10
intervenţia anumitor împrejurării de natură décembre 1982, qui est entrée en vigueur le
să înlăture caracterul ilicit al faptei, prin 1994 et ratifié en Roumaine par la loi nr :
care se violează o obligaţie internaţională. 110/1996.
Aceste situaţii sunt: consimţământul L’objet de l’obligation voilée a
victimei la încălcarea unei obligaţii l’incidence sur le régime de la
internaţionale de către un alt stat, poate responsabilité c'est-à-dire que fait
exonera de răspundere acest stat, însă cu international illicite a des différents
condiţia ca acest consimţământ să fie expres conséquences et ce pourquoi les formes des
şi valabil exprimat, prealabil comiterii responsabilités applicables à la violation de
faptului şi totodată să nu se refere la certains obligations, d’une importance
încălcarea unei norme imperative. alt fapt essentielle pour la protection des intérêts
care exclude caracterul ilicit îl constituie fondamentales des communauté
contra măsurile sau represaliile. Ele sunt international des états, sont différents

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
110
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

definite ca acţiuni neconforme dreptului comparable à ces au celles pour la violation


internaţional public, dar legitime, deoarece des autre obligations.
sunt săvârşite de un stat, pentru a răspunde Pae rapport à l’objet de l’obligation
faţă de conduita ilicită, a altui stat international violé, La Commission du
împotriva sa. Ele nu implică folosirea forţei Droit International, a classifié ces actions
sau ameninţarea cu forţa [A. Bolintineanu, en crimes et délits internationales. La
A. Năstase, B. Aurescu, Drept internaţional responsabilité est différente pour les crimes
contemporan, Ed. All Beck, Bucureşti, que pour les délits.
2000, fila 258]. En ce concerne les causes qui
Forţa majoră şi cazul fortuit exonerează éliminent le caractérisé illicite d’un fait on
de răspundere statul care comite fapte peut dire que dans le droit international a
ilicite, datorită intervenţiei acestor été reconnu l’intervention des certaines
evenimente neprevăzute, care scapă de sub situations qui fait disparaître le caractère
controlul statului. Starea de necesitate şi illicite par quel on a violé une obligation
legitimă apărare exclud răspunderea statului international.
care săvârşeşte un act ilicit. Cestes situation sont: l’accord de la
Există şi autori, care pe lângă aceste violine pour la violation d’une obligation
cauze de exonerare a răspunderii includ şi internationale d’un autre pays, qui peut se
starea de necesitate [A. Bolintineanu, A. disculpée mais à la condition que cette
Năstase, B. Aurescu, Drept internaţional approbation être exprès et valable exprimé,
contemporan, Ed. All Beck, Bucureşti, préalable du fait et il faut que l’accord ne se
2000, fila 258]. peut pas violer une norme impérative.
Responsabilitatea internaţională Une autre action qui exclue le
Regula de bază a responsabilităţii caractère illicite sont les contre-mesure ou
statului în contextul protecţiei mediului les représailles. Elles sont définies comme
poate fi sintetizată în felul următor: statele des actives non conformes /incompatibles/
sunt responsabile pentru prejudiciile aduse avec le droit internationale publique, mais
mediului din alte state sau mediului global, légitimes parce qu’elles sont faites d’un
rezultate prin încălcarea unei reguli état, pour réponde à une conduite illicite
internaţionale sau a unui standard d’un autre pays contre lui. Ça n’implique
internaţional general acceptat. pas la force ou les menaces. ….
Responsabilitatea statului este confirmată La cause de force majeure et le cas
prin Declaraţia de la Stockholm: „Statele fortuit /imprévu/ exonèrent de
au...responsabilitatea de a asigura că responsabilité l’état qui a commis les faits
activităţile aflate în jurisdicţia sau sub illicites. L’état de nécessite et légitime
controlul lor nu provoacă pagube mediului défense excludent la responsabilité d’état
din alte state sau unor zone aflate în afara qui q fait une action illicite.
limitelor jurisdicţiei naţionale." Il y a des écrivaines qui include
• Pentru a revendica responsabilitatea aussi l’état de nécessité.
statului trebuie întrunite mai multe La responsabilité internationale.
elemente constitutive Paguba produsă Le préncipal règle de la
asupra mediului trebuie să fie rezultatul responsabilité d’état dans la protection
încălcării unei legi internaţionale. Astăzi d’environnement peut être synthétise
dreptul internaţional al mediului este în comme ça: les états sont responsables pour
formare, iar multe tratate pentru protecţia le préjudices d’environnement d’autres pays
mediului sunt puternic fundamentate pe ou d’environnement global par la violation
obligaţiile generale privind cooperarea. d’un règle international ou d’un standard
Aceste obligaţii, împreună cu prevederile international accepté. La responsabilité
specifice de interdicţie, pun de multe ori d’état est confirmée par ,,La Déclaration de
probleme dificile la demonstrarea şi Stockholm,,.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
111
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

confirmarea vinovăţiei. Les états ont la responsabilité


• Statul este responsabil atât pentru d’assurer que les activités de ses
propriile activităţi, cât şi pentru activităţile juridictions ne fais pas des dommages sur
persoanelor juridice sau fizice aflate în l’environnement des autres pays ou sur des
propria jurisdicţie sau sub propriul control. zones qui sont au dehors de la juridiction
Cu alte cuvinte, chiar dacă nu statul este nationale.
poluatorul direct, el este responsabil pentru Pour revendiquer la responsabilité
eşecul său în stoparea sau controlarea d’état il faut plusieurs éléments constitutifs.
activităţilor poluatoare efectuate de alţii. În Le dommage produit sur l’environnement
baza acestei reguli, statele pot fi doit être le résultat d’une violation d’un loi
responsabile pentru că: nu au adoptat sau international.
impus legile necesare pentru protecţia Aujourd'hui le droit international
mediului; nu au încetat activităţile d’environnement est une branche nouvelle
periculoase; sau au lăsat nepedepsite qui se forme. Plusieurs traites pour la
cazurile de încălcare a legii. protection d’environnement sont forcements
• Nu trebuie să existe circumstanţe construits sur les obligations générales de la
justificative, cum ar fi acordul statului coopération. Ces obligations à coté des
afectat e o cauză intermediară sau cauze prévissions spécifique d’interdiction,
exoneratoare de răspundere. mettent des problèmes difficiles pour la
• Paguba trebuie să fie „semnificativă", démonstration et la confirmation de la
ceea ce poate pune serioase probleme culpabilité.
pentru constituirea dovezilor şi L’état est responsable pour ses
cuantificarea prejudiciilor. În practică, actions et aussi pour les activités des
există puţine acţiuni juridice bazate pe personnes juridique au physique au son
responsabilitatea statului, majoritatea propre juridiction ou son propre contrôle.
cazurilor de poluare nefiind soluţionate la C'est-à-dire que l’état est coupable même
nivel internaţional, ci prin intermediul s’il n’est pas ce qui a pollué. Il est
regulilor internaţionale de răspundere responsable pour son échec dans le contrôle
civilă, adică direct între persoanele des activités polluantes effectuées par les
implicate. Sunt de asemenea importante autres. Aussi l’états peuvent être
comisiile internaţionale de revendicare, care responsabilité pour ne pas adopter ou ne pas
distribuie fonduri „donate" de statul imposer les lois nécessaires pour la
generator al prejudiciului, direct statului protection d’environnement, n’ont pas
reclamant. O astfel de procedură permite cesser les activités daugerenses ou n’ont
statelor să rezolve revendicările, fără a pas puni la violation du loi.
admite responsabilitatea legală. Il nu faut pas exister des
Responsabilitatea internaţională este circonstances justificatives : l’accord d’état
guvernată prin reguli cutumiare şi affecté qui est une cause intermédiaire ou
tentativele de calificare ale Comisiei de des causes qui peuvent exonérer la
Drept internaţional în acest domeniu. responsabilité.
Problema este complexă datorită faptului, La dommage doit être signifiant et
că este abordată în acelaşi timp sub unghiul comme ça il mette des problèmes majeurs
reparării prejudiciului cauzat şi sub cel al pour la constitution des épreuves et pour la
sancţiunii autorului unui act ilicit cauzator quantification des préjudices. En pratique,
de pagube. Mai mult, punerea în aplicare a il y q peu des actions juridique basées sur la
conceptelor care conduc această materie responsabilité de l’état, les plusieurs cas de
este făcută foarte greu prin natura însăşi a pollution ne sont pas solutions au niveau
societăţii internaţionale, slab ierarhizate. international, mais par des règles
Faptul generator de prejudicii. internationales de responsabilité civile,
Responsabilitatea internaţională rezultă c'est-à-dire parmi des personnes implique.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
112
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

dintr-un act ilicit imputabil unui subiect de Aussi important sont les comites de
drept internaţional. revendication qui distribuent des fonds
a) Ilicitatea faptului generator donnés par l’état qui a causé le préjudice à
Fundamentul responsabilităţii este un autre état. Une telle procédure permettre
ilicitatea, aceasta manifestându-se într-o aux états les revendications sans admettre la
acţiune violatoare a unei obligaţii responsabilité légale.
internaţionale. La responsabilité internationale est
Acest principiu cutumiar este aplicat de gouvernée par des règles coutumières et par
numeroase decizii jurisdicţionale sau les tentatives de qualifications de la
arbitrale. Commission du Droit International. Le
Ilicitatea poate să nu antreneze decât o problème est complexe parce qu’il est
simplă reparaţie a pagubei ocazionate. Dar abordé du point de vu de la réparation du
ea poate, de asemenea, provoca punerea în préjudice causé et aussi du point de vu de la
aplicare de sancţiuni. Valoarea unei sanction d’auteur sui a fait un acte illicite
obligaţii esenţiale pentru salvgardarea avec des dommages. La mise en place des
intereselor fundamentale ale comunităţile conceptes qui conduisent cette matière est
internaţionale poate într-adevăr să fie réalisée par la nature de la société
calificată ca fiind crimă internaţională. internationale, mal hiérarchise.
Există situaţii când un act ilicit Le fait générateur des préjudices.
ocazionând o pagubă poate să nu antreneze La responsabilité internationale résulte
responsabilitatea autorului său (este cazul par un acte illicite qui peut être imputé à un
de exemplu, al actului comis sub efectul subject de droit international.
forţei majore). a. L’illégalité du fait générateur.
Există, pe de altă parte, o tendinţă de a Le fondement de la responsabilité est
admite responsabilitatea şi pentru actul l’illégalité qui se manifeste dans une action
ilicit cauzator de prejudicii. Această qui viole une obligation internationale.
responsabilitate „obiectivă" a fost Ce principe coutumier est appliqué
constatată prin convenţii în cazuri par des nombreuse d’actions
particulare. juridictionnelles ou arbitrales.
b) Imputabilitatea L’illégalité nu peut pas entraîner que
Faptul generator în sistemul de une banale réparation de la dommage, mais
responsabilitate trebuie să fie imputabil elle peut provoquer la mise en place des
subiectului de drept responsabil. sanctionnes. La valeur d’une obligation
Referindu-ne la state, faptul generator essentiale, pour la sauvegarde des intérêts
poate să fie comis printr-o autoritate statală fondamentaux des communautés
acţionând în numele statului însuşi: poate fi internationales, peut être qualifié comme
vorba de autorităţi administrative daună la une crime internationale.
un contract încheiat cu un străin, arestare Il y a certaines situations quand un
sau expulzarea arbitrară etc, legislative acte illicite qui produit un dommage, peut
refuzul de a lua măsurile recunoscute drept sauver l’auteur de responsabilité /l’acte fait
necesare pentru execuţia unei obligaţii sur l’éfect de la force majeure/.
internaţionale, adoptarea unei legi contrare D’un autre coté, il y a une tendinsse
unui angajament internaţional sau d’admettre la responsabilité aussi pour le
jurisdicţionale, refuzul de a face justiţie fait illicite qui a produit des dommages.
fiind de o gravitate particulară. Un agent Cette responsabilité objectivée par des
incompetent sau funcţionar pot angaja convections dans les cas particuliers.
responsabilitatea statului dacă oferă b.L’imputabilité.
aparenţele unui agent oficial. Colectivităţile L’acte générateur dans le système de la
locale şi departamentale statului, serviciile responsabilité doit être imputable au sujet
publice şi personale morale de drept privat, responsable.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
113
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

investite cu prerogative de autoritate Dans ce concerne les états, le fait


publică, pot în mod egal să angajeze générateur peut être commis par une
responsabilitatea statului. autorité d’état qui actionne pour l’état
Prejudiciul même.
Responsabilitate internaţională nu C'est-à-dire des autorités administratives
survine decât dacă a fost adus un prejudiciu qui peut créer un dommage pour un
unui drept şi nu doar unui interes. Drept contracte avec un étrange, determition au
trebuie să fie subiectiv şi să fie l’expulsion arbitraire etc. ; ou des autorités
individualizat. législative – le refuse de prendre les
În dreptul internaţional al mediului mesures.
prejudiciu este cel mai adesea material, dar Un agent incapable ou un fonctionnaire
poate fi şi moral, ca lezarea onoarei unui peut angajer la responsabilité d’état s’il
stat, de exemplu. offre les apparences d’un agent officiel. Les
Victima prejudiciului poate fi un stat sau collectivités locales et les départements
un alt subiect de drept internaţional. d’état, les service public et personales
Subiectele de drept intern (persoanele fizice morales du droit privé, investies avec des
sau juridice) nu au mijloace de acţiune de prérogatives d’autorité publique, peuvent
ordin internaţional contra statelor angajer la responsabilité d’état.
susceptibile de a i se aduce prejudiciu.
Astfel se explică instituţia numită „protecţia Le préjudice.
diplomatică". La responsabilité internationale ne
„Protecţia diplomatică" este o instituţie sourvienu pas que dans le cas d’un
cutumiară de drept internaţional public pe préjudice d’un droit pas d’un intérêt.
care nu trebuie să o confundăm cu simplele La victime d’un préjudice peut être un
demersuri efectuate de către un diplomat pe état on un autre sujet du droit international.
lângă guvernul acreditar în favoarea Les sujettes du droit international / les
resortisanţilor statului său), în virtutea personnes physique ou juridique/ n’ont pas
căreia un stat „andosează" reclamaţia unuia les moyennes d’action au niveau
din resortisanţii săi care a suferit un international contre les état successibilités
prejudiciu din partea unui stat străin şi d’un préjudice. Ainsi s’explique
acţionează faţă de acest stat pentru a obţine l’institution appelle,, la protection
reparaţii. diplomatique,,.
Pentru punerea în aplicare a protecţiei La protection diplomatique est une
diplomatice trebuie să fie îndeplinite 2 institution coutumière du droit international
cerinţe: reclamantul trebuie să aibă publique. Mais il ne faut pas la confonder
naţionalitatea statului care intervine în avec les simples démarches effectuées d’un
favoarea sa şi să fi epuizat căile interne [ diplomat sur le gouverne qui peut accréditer
M. Duţu – Drept internaţional al mediului, les représentants de son état. Comme ça un
Editura Economică Bucureşti, fila 256]. état ,,enclosse,, la réclamation d’un de ses
Consecinţele responsabilităţii. représentantes qui q souffert un préjudice
Statul care a săvârşit faptul ilicit şi a fait par un étranger.
cărui răspundere este stabilită poate supus Pour la nuisse en application de la
unor sancţiuni, având totodată obligaţia de a protection diplomatique il doit être
repara prejudiciul. accouflir deux demandes : le réclament est
În cazul încălcării obligaţiilor „erga le citoyen d’état qui intervienne les
omnes”, sancţiunile se aplică independent şi moyennes internes doit être épuisés / M.
prealabil obligaţiei de reparare. De Dutu/.
asemenea, mai există în sarcina statului a Les conséquences de la responsabilité.
cărui răspundere este angajată obligaţia de a L’état qui q fait un acte illicite et la
pune capăt faptului ilicit şi de a lua măsuri responsabilité a été établie, peut être asservi

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
114
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

de prevenire a faptelor. à des sanctions et il faut réparer le


În situaţia daunelor materiale, reparaţia préjudice.
constă în „restituţio in integrum”. De Dans le cas de la violation des
exemplu, în cazul „Templului Preah- obligation ,,erga omnes,, les sanctionnes
Vihear” (1962). Thailanda a fost obligată să s’applique indépendants et en préalable de
restituie Cambogiei obiectele ridicate ilegall’obligation de réparation. Il est aussi la
din templul din cauză din Cambogia. mission de l’état de finir l’acte illicite et de
Dacă aceasta nu mai este posibilă, ca prévenir des faites.
urmare a unor motive de ordin social sau Pour les dommages matériaux, la
material, operează obligaţia de despăgubiri réparation suppuse ,,restitutio in integrum,,
echivalente. Se pot acorda despăgubiri atât par example les cas du Temple Preah-
pentru paguba propriu-zisă (damnum Vihear 1962. Thailanda a ete oblige de
emergens), cât şi pentru beneficiul restituer à Cambogiei les objets confisques
nerealizat (lucrum cesans), care trebuie să illégale de Cambogia.
fie normal şi previzibil. Si cela n’est pas possible, pour des
În situaţia daunelor morale, reparaţia raisons sociales ou materiales intervienne
constă în oferirea de „satisfacţie”, sub l’obligation de dédommagements
forma de scuze, onoruri pentru steagul équivalents. On peut accorder des
lezat, pedepsirea persoanelor vinovate şi dédommagement pour la dommagent
altele. Astfel, în cazul „Rainow Warrior”, /damnum emergens/, et aussi pour le
Franţa a fost obligată să-şi ceară scuze bénéfice irréalise / lucrum cesans/, qui doit
victimelor implicate în naufragiul vasului înêtre normal et prévisible.
speţă. En ce qui concerne des dommages
Au fost cazuri în care s-au plătit morales ; la réparation c’est la offert
despăgubiri şi pentru daune morale. d’un ,,satisfaction,, , c'est-à-dire des
excuses, des honneurs pour le drapeau lèse,
la punitions des personnes coupable etc.
BIBLIOGRAFIE Comme ça, la France a été oblige de
1. Mircea Duţu, Dreptul mediului, s’excuser à de victimes du naufrage dans le
Editura C.H. Beck,Bucureşti, 2007; cas Rainow Warrior.
2. Mircea Duţu, Dreptul internaţional al Il y a des cases qui on payer pour des
mediului, Editura Economică, Bucureşti, dommages morales aussi.
2004;
3. Bolintineanu A. Năstase A. Aurescu
B. ;Drept internaţional contemporan” BIBLIOGRAFIE
editura ALLBeck – Bucureşti 2000; 1. Mircea Duţu, Le droit
4. Sion I. Gr. Ecologie şi Dreptul environnement Editura C.H.
internaţional, Editura Ştiinţifică şi Beck,Bucureşti, 2007;
Enciclopedică – Bucureşti 1990; 2. Mircea Duţu, Le droit internationale de l
5. Geamănu Gr. ; Drept internaţional environnement, Editura Economică,
contemporan, Editura Didactică şi Bucureşti, 2004;
pedagogică – Bucureşti 1995; 3. Bolintineanu A. Năstase A. Aurescu B.
6. Decleris M. The law of ; Le droit international contemporaine"
sustainabledevelopment, General principles, editura ALLBeck - Bucureşti 2000;
European Commission,2000; 4. Sion I. Gr. Ecologie şi Le droit
7. Dejant-Ponce,M. Pallemaerts, M. international , Editura Ştiinţifică
Droits de l homme/Human right and the şi Enciclopedică - Bucureşti 1990;
environment, Conseil de l Europe/Council 5. Geamănu Gr. – Le droit international
of Europe, 2002; contemporain – Editura Didactică şi
8. Ferry L. Le nouvel Ordre ecologigue, Pedagogică Bucureşti 1995;

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
115
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Grasset, 1992; 6.Decleris M. The law of sustainable


9. Guillot P., Droit de l environnement, developent - general pricipiples, European
Ellipses, 1998; Commisiion 200;
10. Levegue C. Environnement et Dejant-Ponce, M. Pallemaers, Droits de l
diversite du vivant, Pocket, 1994. homme /Human right and the environemet,
Conseil dei Europe/Council of Europe
2002;
8. Ferry L. –Le nouvel Ordre ecologigue,
Grasset 1992;
9.Guillot P. – Droit de lenvirinement,
Ellipses ;
10. Levengue C. Environement et diversite
du vivan, Pocket 1994.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
116
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

DREPTUL COPILULUI ŞI AL THE CHILDREN AND PARENTS RIGHT


PĂRINTELUI DE A MENŢINE RELAŢII TO MAINTAIN PERSONAL RELATIONS
PERSONALE ÎN CAZUL SCINDĂRII IN CASE OF SCISSION OF THE
OCROTIRII PĂRINTEŞTI CA URMARE PARENTAL PROTECTION AS A
A DIVORŢULUI RESULT OF THE DIVORCE

Lect. univ. Alin-Gheorghe GAVRILESCU Lecturer Alin-Gheorghe GAVRILESCU


Facultatea de Ştiinţe Juridice, Faculty of Juridical Sciences
Universitatea „Constantin Brâncuşi”Tg-Jiu „Constantin Brancusi” University Tg. Jiu

Abstract Abstract
În anumite situaţii copilul poate fi separat de In certain situations, the child may be
părinţii săi sau de unul dintre aceştia. În principiu, separated by his parents or by one of them. The child’s
separarea copilului de părinţi sau de unul dintre ei nu separation from the parents does not lead to the
duce la stingerea tuturor obligaţiilor şi nici la extinction of all obligations and neither to the lost of all
pierderea tuturor drepturilor părinteşti. Pentru a-şi parental rights. To fulfill the duties regarding the child,
putea îndeplini îndatoririle pe care le are faţă de copil law recognizes to the parents from which this one has
legea recunoaşte părintelui de care acesta a fost been separated the right to have personal connections
separat dreptul de a avea legături personale cu to the child and to watch at the growth, education,
copilul şi de a veghea la creşterea, educarea, learning and professional qualification of this (art. 43
învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia (art. paragraph 3 C. fam.). On the other side, the Romanian
43 alin. 3 C. fam.). Pe de altă parte, legiuitorul român legislator devotes in art. 16 from the Law no 272/2004
consacră în art. 16 din Legea nr. 272/2004 dreptul the child’s right to maintain personal relations and
copilului de a menţine relaţii personale şi contacte direct contact with both parents in the apotheosis where
directe cu ambii părinţi în ipoteza în care a fost this one has been separated from them or from one of
separat de aceştia sau de unul dintre ei printr-o them, through a measure disposed in the law’s
măsură dispusă în condiţiile legii, cu excepţia conditions, excepting the situations where these would
situaţiilor când acestea ar fi contrarii interesului be contraries to the superior interest of the child,
superior al copilului, întrucât ar periclita dezvoltarea because it would endanger his physical, mental,
fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a spiritual, moral or social interest of the child. These
copilului. Aceste dispoziţii sunt concordante cu cele dispositions are concordant to those of the art. 9 pct. 3
ale art. 9 pct. 3 din Convenţia cu privire la drepturile from Convention regarding the child’s rights that
copilului care dispune că statele părţi vor respecta disposes that the parts will respect the child’s right who
dreptul copilului care a fost separat de ambii părinţi was separated of both parents or of one of them to
sau de unul dintre ei de a întreţine relaţii personale şi maintain personal relations and direct contact with the
contacte directe cu cei doi părinţi ai săi, în mod two parents, in a regular manner, excepting the case
regulat, exceptând cazul când acest lucru contravine where this contravenes to the superior interest of the
interesului superior al copilului. Pe plan child. On the international plan, protecting the personal
internaţional, ocrotirea relaţiilor personale dintre relations between parents and children is assured also
părinţii şi copii este asigurată şi de prevederile by the Convention foresights upon the personal
Convenţiei asupra relaţiilor personale care privesc relations that concern children [1], art. 4 paragraph 1
copiii [1] art. 4 alin. 1 din acest act internaţional from this international right that disposes: „the child
dispunând: „copilul şi părinţii săi au dreptul de a and his parents have the right to obtain and maintain
obţine şi de a întreţine relaţii personale constante”. constant personal relations”.

1. Noţiuni introductive privind 1. Introductive notions regarding the


dreptul copilului şi al părinţilor de a children and parents right to maintain
menţine relaţii personale în cazul scindării personal relations in case of scission of the
ocrotirii părinteşti urmare a divorţului parental protection as a result of the
La desfacerea căsătoriei instanţa divorce
judecătorească are obligaţia să se pronunţe At the matrimony dissolve, the instance
asupra încredinţării copiilor minori, chiar has the obligation to pronounce upon the
dacă acest lucru nu s-a cerut, putând apărea entrusting of the under age children, even if
this thing was not requested, being able to

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
117
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

practic două situaţii de scindare a ocrotirii appear practically two scission situations of
părinteşti: încredinţarea copilului unuia dintre the parental protection: entrusting the child to
părinţi şi încredinţarea copilului unor rude one of the parents and entrusting the child to a
sau persoane străine ori unei instituţii de relative or foreign persons or to a protection
ocrotire. institution.
a) Încredinţarea copilului unuia dintre a) Entrusting the child to one of the
părinţi. Încredinţarea copilului unuia dintre parents. Entrusting the child to one of the
părinţi la desfacerea căsătoriei este parents at the matrimony dissolve is settled by
reglementată de dispoziţiile art. 42 alin. 1 C. the dispositions of art. 42 paragraph 1 C. fam.
fam. care prevăd că odată cu pronunţarea that foresee that once with the divorce passing,
divorţului instanţa judecătorească va hotărî, the instance will decide, taking into account
ţinând seama de interesele copiilor, căruia the children’s interests, to which of the parents
dintre părinţi îi va încredinţa, ascultând în will be entrusted, listening in this sense the
acest scop părinţii, autoritatea tutelară şi parents, the tutelary authority and the child
copilul care a împlinit vârsta de 10 ani [2]. who has 10 years [2]. Therefore, for the under
Aşadar, şi în privinţa încredinţării minorului age entrusting at the matrimony dissolve, but
la desfacerea căsătoriei, ca de altfel în toate also in all the steps and decisions that regard
demersurile şi deciziile care privesc copiii, the children, must prevail his superior interest.
trebuie să prevaleze interesul superior al The superior interest of the child has a
acestuia. Interesul superior al copilului are un complex character being determined, without
caracter complex fiind determinat, în lipsa having a legal expressed foresight, by the
unei prevederi legale exprese, de către judiciary practice through the examination of
practica judiciară prin examinarea unui an ensemble of appreciation criteria such as:
ansamblu de criterii de apreciere precum: age and sex of the child, material situation of
vârsta şi sexul copilului, situaţia materială a the parents, their concrete possibilities to take
părinţilor, posibilităţile lor concrete de a se care of the child, the possibilities of physical
ocupa de copil, posibilităţile de dezvoltare development, moral and intellectual that the
fizică, morală şi intelectuală pe care copilul le child may encounter at one or another of the
poate găsi la unul sau altul dintre părinţi, parents, moral behavior of each parent, the
conduita morală a fiecărui părinte, gradul de affection degree and preoccupation that each
ataşament şi preocupare pe care fiecare parent manifested towards the child, the
părinte l-a manifestat faţă de copil, legăturile affective relations established between the
afective stabilite între copil şi părinţi [3]. child and parents [3].
Niciunul dintre aceste criterii, privit separat, Neither of these criteria, examined
nu este determinant, nu poate fi absolutizat,
separately, is determinant, or absolutized,
astfel că instanţa va aprecia care dintre părinţi
so instance will appreciate which of the
are posibilitatea să ofere condiţii mai bune
parents has the possibility to offer better
pentru creşterea şi educarea copilului în
conditions for the raising and educating the
raport de ansamblul criteriilor respective
child according to the ensemble of the
morale şi materiale.
respective moral and material criteria.
În aliniatul 4 al art. 42 legiuitorul lasă
In the paragraph 4 of art. 42 the
părinţilor posibilitatea de a se învoi cu privire
legislator gives to the parents the possibility to
la încredinţarea copiilor însă pentru ca
consent regarding the children entrusting but
înţelegerea lor să producă efecte este necesar
for making effects their understanding, it is
ca ea să fie încuviinţată de către instanţa
necessary that it must be consented by the
judecătorească. În practica judiciară s-a decis
instance. In the judiciary practice, it was
că dispoziţiile art. 42 alin. 4 C. fam. trebuie
decided that the dispositions of art. 42
raportate printr-o interpretare sistematică la
paragraph. 4 C. fam. Must be reported through
cele cuprinse în alin. 1 al aceluiaşi articol
a systematic interpretation to those content in
prin care se stabileşte pentru instanţă

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
118
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

obligaţia de a ţine seama de interesele paragraph 1 of the same article through which
copiilor minori atunci când dispune is established for the instance the obligation to
încredinţarea acestora unuia sau altuia dintre take into account the under age children
părinţi. În consecinţă, chiar dacă părinţii se interests when disposes the entrusting of these
învoiesc într-un anume sens în legătură cu to one or another of the parents. As a
încredinţarea copiilor minori această învoială consequence, even if parents consent in a
nu este obligatorie pentru instanţă ci trebuie certain way regarding the entrusting of under
cenzurată prin raportare la interesele age children, this agreement is not obligatory
minorilor a căror încredinţare spre creştere şi for the instance but must be censored through
educare este solicitată [4]. report to the under age interests whose
În ipoteza încredinţării copilului la entrusting for raise and education is requested
divorţ unuia dintre părinţi exerciţiul [4].
drepturilor părinteşti al părintelui căruia nu i In the apotheosis of the child entrusting
s-a încredinţat copilul este diferit faţă de at the divorce to one of the parents, the
exerciţiul drepturilor părinteşti din timpul exercise of parental rights of the parent to
căsătoriei şi faţă de exerciţiul drepturilor whom the child was not entrusted is different
părinteşti al părintelui căruia i-a fost towards the parental rights exercise of the
încredinţat copilul, deosebirile fiind parent to whom it was entrusted the child, the
determinate de separarea părinţilor şi de differences being determined by the parents
imposibilitatea obiectivă de menţinere a separation and the objective impossibility of
aceloraşi modalităţi de exerciţiu a drepturilor maintaining of the same modalities of right
şi îndeplinire a îndatoririlor părinteşti şi după exercise of rights and fulfillment of the
desfacerea căsătoriei. Aceste diferenţieri sunt parental duties even after the matrimony
evidenţiate de prevederile art. 43 alin. 1 C. cancellation. These differences are pointed
fam. care arată că părintele divorţat căruia i s- out by the foresights of art. 43 paragraph 1 C.
a încredinţat copilul exercită cu privire la fam. Which shows that the divorced parent, to
acesta drepturile părinteşti precum şi de cele who was entrusted the child exercises towards
ale art. 43 alin. 3 C. fam. care consacră this one the parental rights as well as those
dreptul părintelui divorţat căruia nu i s-a
from art. 43 paragraph 3 C. fam. That
încredinţat copilul de a avea legături
consecrates to the divorced parent to who it
personale cu acesta (precum şi dreptul de a
was not entrusted the child to have personal
veghea la creşterea, educarea, învăţătura şi
relations with him (as well as the right to take
pregătirea sa profesională).
part to the raise, education, culture and
Dreptului părintelui de a păstra
professional qualification).
legături personale cu minorul reglementat de
The parent’s right to keep personal
dispoziţiile art. 43 alin. 3 C. fam. îi
connections with the under age, settled by the
corespunde dreptul copilului de a menţine
dispositions of art. 43 paragraph 3 C. fam.
relaţii personale şi contacte directe cu acest
corresponds the right to maintain personal
părinte [5]. Părintele divorţat căruia nu i s-a
relations and direct contacts with this parent
încredinţat copilul şi respectivul copil
păstrează dreptul de a menţine relaţii [5]. The divorced parent to whom was not
personale şi contacte directe unul cu celălalt entrusted the child and he keeps the right to
întrucât, pe de o parte, acest părinte are maintain personal relations and direct contacts
aceeaşi răspundere în privinţa creşterii şi one with the other because this has the same
educării copilului ca şi părintele căruia responsibility regarding the raise and child’s
copilul i-a fost încredinţat iar pe de altă parte education as the parent to whom was entrusted
exercitarea acestor drepturi duce la the child and on the other side the exercise of
consolidarea raporturilor afective dintre these rights leads to the consolidation of the
părintele căruia nu i-a fost încredinţat spre affective reports between the parent to whom
creştere şi educare copilul şi acesta din was not entrusted the child and the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
119
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

urmă [6]. last one [6].


b) Încredinţarea copilului unei terţe b) Entrusting the child to a third
persoane sau unei instituţii de ocrotire. La person or to a protection institution. At the
desfacerea căsătoriei instanţa judecătorească matrimony dissolve the instance may entrust
poate să încredinţeze copiii unor rude sau the children to a relative or to another person,
altei persoane, cu consimţământul acestora with their consent or to another institution of
sau unor instituţii de ocrotire dacă există protection if there are reasons in this sense
motive temeinice în acest sens (art. 42 alin. 3 (art. 42 paragraph 3 C. fam.). Taking into
C. fam.). Având în vedere prevederile art. 30 account the foresights of art. 30 paragraph 1
alin. 1 din Legea nr. 272/2004 care consacră from the Law no 272/2004 that dedicates the
dreptul copilului de a creşte alături de părinţii child’s right to raise besides his parents or
săi şi pe cele ale art. 33 din aceeaşi lege care besides one of these against their will
arată că el nu va putea fi separat de părinţii excepting the cases expressed and limited
săi sau de unul dintre aceştia împotriva foreseen by the law, under the reserve of
voinţei lor cu excepţia cazurilor expres şi judiciary revision and only if this is imposed
limitativ prevăzute de lege, sub rezerva by the superior interest of the child, the child’s
revizuirii judiciare şi numai dacă acest lucru entrust at the divorce to some relatives or
este impus de interesul superior al copilului, another person or a protection institution
încredinţarea copilului la divorţ unor rude sau appears as an exception solution from the rule
altei persoane ori unei instituţii de ocrotire of the under age child entrust to one of the
apare ca o soluţie de excepţie de la regula parents.
încredinţării copilului unuia dintre părinţi. La At this exception solution the instance
această soluţie de excepţie instanţa va putea will appeal if, as requests art. 42 paragraph 3
recurge dacă, aşa cum cere art. 42 alin. 3 C. C. fam., are strong reasons in this sense. The
fam., există motive temeinice în acest sens. legislator does not determine these strong
Legiuitorul nu determină aceste motive reasons so the instance has the duty to
temeinice astfel că revine instanţei sarcina să appreciate if one of the parents may or not
aprecieze dacă vreunul dintre părinţi poate assure to the child conditions that may support
sau nu să asigure copilului condiţii care să the physical, mental, spiritual, moral or social
permită dezvoltarea sa fizică, mentală, development, following to decide the child’s
spirituală, morală sau socială urmând să entrust to another person or protection
decidă încredinţarea copilului altei persoane institution if will conclude, as a result of the
sau instituţii de ocrotire dacă va constata, în realized appreciation, that this entrust is
urma aprecierii făcute, că această încredinţare requested by the superior interest of the child.
este cerută de interesul superior al copilului. The child’s entrust to another person or
Încredinţarea copilului altei persoane institution is not equal with the parent’s
sau unei instituţii de ocrotire nu echivalează decline from the parental rights [7], it does
cu decăderea părinţilor din drepturile not have as an effect the extinction of all
părinteşti [7], ea nu are ca efect stingerea parental rights regarding the underage person.
tuturor obligaţiilor şi nici pierderea tuturor The divorced parents whose child was
drepturilor părinteşti privitoare la persoana entrusted at the matrimony dissolve of another
minorului. Părinţii divorţaţi al căror copil a person or of some protection institution
fost încredinţat la desfacerea căsătoriei altei continues to have the right to maintain
persoane sau unei instituţii de ocrotire personal connections with the child, since the
continuă să aibă dreptul de a menţine legături legislator, settling in art. 43 paragraph 3 C.
personale cu copilul întrucât legiuitorul, fam. This right in the divorced parent favor, to
reglementând în art. 43 alin. 3 C. fam. acest who was not entrusted the child, does not
drept în favoarea părintelui divorţat căruia nu make any distinction between the situation of
i s-a încredinţat copilul, nu face nicio the child’s entrustment to one of the parents
distincţie între situaţia încredinţării copilului

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
120
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

unuia dintre părinţi şi cea în care el a fost and the one where he was entrusted to another
încredinţat unei alte persoane sau unei person or to a protection institution. On the
instituţii de ocrotire. Pe de altă parte, nici other side, the dispositions of art. 16 paragraph
dispoziţiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 1 from the Law no 272/2004 do not make any
272/2004 nu fac nicio distincţie între aceste distinction between these situations when
situaţii atunci când reglementează dreptul settle the child’s right to maintain personal
copilului de a menţine relaţii personale cu relations with both parents or with the parent
ambii părinţi sau cu părintele de care a fost from which was separated through a measure
separat printr-o măsură dispusă în condiţiile disposed in the law’s conditions.
legii.
2. The realization of the right to
2. Realizarea dreptului de a menţine maintain personal relations
relaţii personale 2.1. Modalities to realize the right to
2.1. Modalităţi de realizare a dreptului maintain personal relations
de a menţine relaţii personale According to art. 15 from the law, the
În conformitate cu art. 15 din lege personal relations are realized through:
relaţiile personale se realizează prin: - meeting of the child with the or with
- întâlniri ale copilului cu părintele sau other persons that have the right to personal
cu alte persoane ce au dreptul la relaţii relations with the child;
personale cu copilul; - visits to his residence;
- vizitarea copilului la domiciliul - hosting the child for a determined
acestuia; period by the parent or another person to
- găzduirea copilului pe perioadă which the child does not live usually;
determinată de către părintele sau de către - correspondence or another form of
altă persoană la care copilul nu locuieşte în communication with the child;
mod obişnuit; - information transmission to the child
- corespondenţă ori altă formă de regarding the parent or other persons who
comunicare cu copilul; have the right to personal relations with him;
- transmiterea de informaţii copilului cu - transmitting of information regarding
privire la părintele ori la alte persoane ce au the child, referring to the child, inclusively
dreptul la relaţii personale cu acesta; recent photos, medical or scholar evaluations;
- transmiterea de informaţii referitoare Similar modalities to realize the right to
la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări personal relations are settled in art. 2 lit a from
medicale sau şcolare. the Convention of the personal relations that
Modalităţi similare de realizare a regard the children that show the notion of
dreptului la relaţii personale sunt personal relations contains the following:
reglementate în art. 2 lit. a din Convenţia - the child’s staying, limited in time at
asupra relaţiilor personale care privesc copiii the person with which this one does not
care arată că noţiunea de relaţii personale usually live, and who is titular of the right to
cuprinde în conţinutul ei următoarele: personal relations with the child as well as the
- şederea copilului limitată în timp la meeting between the child and that person;
persoana cu care acesta nu locuieşte de obicei - any form of communication between
şi care este titulară a dreptului la relaţii the child and that person;
personale cu copilul precum şi întâlnirea - supply of any information regarding the
dintre copil şi acea persoană; child by that person or vice versa;
- orice formă de comunicare între copil 2.2. Agreements regarding the personal
şi acea persoană; relationships
- furnizarea oricăror informaţii cu The personal relationships’ program and
privire la copil către acea persoană sau the realization manner are established by the
invers.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
121
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

2.2. Învoieli cu privire la relaţiile court of law thorough a decision [8]. Having
personale such petition the court will be able to allow an
Modul de realizare şi programul agreement regarding the personal relationships
relaţiilor personale se stabilesc de către as art. 8, paragraph. 2 of the Convention on
instanţa judecătorească prin hotărâre [8]. the personal relationships regarding children
Sesizată cu o asemenea cerere instanţa regulates the possibility of the judiciary
judecătorească va putea să încuviinţeze o authority [9] to create, on petition, an
învoială cu privire la relaţiile personale agreement regarding the personal relationship
întrucât art. 8 alin. 2 din Convenţia asupra with a child under the condition that this
relaţiilor personale care privesc copiii agreement does not infringe the best interest of
reglementează posibilitatea autorităţii the child, excepting those situations in which
judiciare [9] de a încuviinţa, la cerere, o there were a contrary stipulation in the interne
învoială cu privire la relaţiile personale cu un right. In our right, there is no stipulation
copil cu condiţia ca această învoială să nu contrary to the stipulations of art. 8,
contravină interesului superior al copilului, paragraph. 2 in this Convention but neither a
cu excepţia acelor situaţii în care ar exista o specific regulation in the sense of those
prevedere contrară în dreptul intern. În stipulated by the cited text, that is not a
dreptul nostru nu există o dispoziţie contrară circumstance capable of stopping the court
prevederilor art. 8 alin. 2 din această from allowing such an agreement as long as
Convenţie dar nici o reglementare expresă în the decision is taken in the best interest of the
sensul celor prevăzute de textul citat, ceea ce child.
nu constituie însă o împrejurare de natură să 2.3. Assuring the effective realization of
împiedice instanţa să încuviinţeze o astfel de the right of the child and parents of
înţelegere câtă vreme hotărăşte potrivit maintaining personal relationships.
interesului superior al copilului. As maintaining personal relationships
2.3. Asigurarea realizării efective a between parents and children gives content to
dreptului copilului şi al părinţilor de a the right to respect the family life regulated by
menţine relaţii personale art. 8 of the Convention for protecting human
Întrucât menţinerea de relaţii personale rights and fundamental freedoms exercising
între părinţi şi copii dă conţinut dreptului la parents and child’s right to such relations must
respectarea vieţii de familie reglementat de be effectively and fully assured. The same
art. 8 din Convenţia pentru apărarea idea comes of the stipulations of art. 8,
drepturilor omului şi a libertăţilor paragraph 1 of Law no 272/2004 that gives the
fundamentale exerciţiul dreptului părinţilor şi child the right to establish and maintain his
al copilului la astfel de relaţii trebuie asigurat identity, which implies, amongst other, his
efectiv, pe deplin. Aceeaşi idee se desprinde right to keep in the conditions stipulated by
şi din dispoziţiile art. 8 alin. 1 din Legea nr. law, without any interference, the family
272/2004 care consacră dreptul copilului la relations.
stabilirea şi păstrarea identităţii sale, ceea ce In our judiciary practice it was decided
implică, între altele, şi dreptul acestuia de a-şi that, in the spirit of good fate and
păstra, în condiţiile prevăzute de lege, fără understanding, in the best interest of the child,
nicio ingerinţă, relaţiile de familie. mainly, both parents must manifest a
În practica noastră judiciară s-a decis maximum availability and full cooperation,
că, în spiritul bunei credinţe şi al înţelegerii, excluding gags, such as the child may benefit
în interesul superior al copilului, principial, from the presence, affection, care and raise of
ambii părinţi trebuie să manifeste o
both parents [10]. These ideas seem to have
disponibilitate maximă şi o cooperare
also been considered by the French legislator
deplină, fiind excluse şicanele, de aşa
when he established in art. 372-2, paragraph 2
manieră încât copilul să se bucure de
of the Civil Code that each of the parents have
prezenţa, de afecţiunea, de grija şi de creştere

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
122
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

din partea ambilor părinţi [10]. Aceste raţiuni to maintain personal relations with the child
par să fi fost avute în vedere şi de legiuitorul and to respect his relations with the other
francez atunci când a stabilit în art. 372-2 parent. Thus, in order to protect and insure the
alin. 2 din Codul civil că fiecare dintre părinţi maintenance of personal relations between the
trebuie să menţină relaţii personale cu copilul parent that does not have the custody and the
şi să respecte legăturile acestuia cu celălalt child the French civil law institutes on the one
părinte. Aşadar, în vederea apărării şi hand the obligation of this parent to maintain
asigurării menţinerii de relaţii personale între personal relations with the child and on the
părintele la care copilul nu locuieşte şi acesta other hand the obligation of the parent that
din urmă legea civilă franceză instituie pe de exercises the paternal authority to abstain from
o parte obligaţia acestui părinte de a întreţine anything that could damage the relations of the
relaţii personale cu copilul iar pe de altă parte child with the other child.
obligaţia părintelui care exercită autoritatea The right of the parent and of the child to
părintească de a se abţine de la orice ar putea maintain personal relations with each other
ştirbi legăturile copilului cu celălalt părinte. must not be disturbed by the mandatory
Dreptul părintelui şi al copilului de a presence of the other parent, as, according to
menţine relaţii personale unul cu celălalt nu judiciary practices, the communication
trebuie stânjenit prin prezenţa obligatorie a between the parent that was not given custody
celuilalt părinte, întrucât, aşa cum s-a arătat and the respective child must take place
în practica judiciară, comunicarea dintre naturally, without restraints [11]. Only if it is
părintele căruia nu i-a fost încredinţat copilul not in the best interest of the child to have
şi respectivul copil trebuie să aibă loc în mod unsupervised personal relations with the
firesc, fără nici o restrângere [11]. Numai parent from whom he was separated the courts
dacă nu este în interesul superior al copilului must take into consideration the stipulations of
să întreţină relaţii personale nesupravegheate art. 4 pct. 3 of the Convention on personal
cu părintele de care a fost separat instanţele relations regarding children and to take into
trebuie să aibă în vedere prevederile art. 4 consideration the possibility of maintaining
pct. 3 din Convenţia asupra relaţiilor personal relations under supervision or of
personale care privesc copiii şi să ia în other personal relations’ forms with this
considerare posibilitatea de întreţinere a unor parent.
relaţii personale sub supraveghere sau a altor In the effective realization of the
forme de relaţii personale cu acest părinte. personal relationships there also must be taken
În realizarea efectivă a relaţiilor into account the time duration in which the
personale trebuie să se ţină cont şi de durata parent has personal connections with the
de timp în care părintele are legături minor [12]. In this sense, the courts have
personale cu minorul [12]. În acest sens, decided that the parent’s right to supervise the
instanţele au decis că dreptul părintelui de a raise and education of the minor child cannot
veghea la creşterea şi educarea copilului be exercised efficiently if the personal
minor nu se poate exercita în mod eficient relationships have been limited to a few hours
dacă legăturile personale i-au fost limitate
on certain days [13].
doar la câteva ore din anumite zile [13].
In some situations, exercising the right to
În unele situaţii exerciţiul dreptului de a
maintain personal relations can be limited.
menţine relaţii personale poate fi limitat.
Thus, on the basis of art. 4 pct. 2 of the
Astfel, în temeiul art. 4 pct. 2 din Convenţia
Convention on personal relations that concern
asupra relaţiilor personale care privesc copiii
the children the personal relations may be
relaţiile personale pot fi restrânse, sau chiar
restricted, or even excluded, when this is
excluse, atunci când acest lucru este necesar
necessary in the best interest of the child. The
în interesul superior al copilului. Posibilitatea
possibility to limit the right to maintain
îngrădirii dreptului de a menţine relaţiilor
personal relations is also regulated in the
personale este reglementată şi în dreptul

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
123
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

intern, art. 16 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 internal law, art. 16, paragraph. 2 of Law no.
prevăzând că instanţa de judecată, luând în 272/2004 stipulating that the court of law,
considerare, cu prioritate, interesul superior al taking into consideration, firstly, the best
copilului poate limita exercitarea acestui interest of the child may limit the exercising of
drept dacă există motive temeinice de natură this right if there are sufficient reasons capable
a periclita dezvoltarea fizică, mentală, of affecting the physical, mental, spiritual,
spirituală, morală sau socială a copilului. De moral or social development of the child. In
altfel, chiar înainte de adoptarea Legii nr. fact, just before the enacting of Law no.
272/2004 în literatura juridică s-a exprimat 272/2004 in the juridical literature was
opinia [14] că, dacă prin exercitarea abuzivă expressed the opinion [14] that, if by the
a dreptului de a avea legături personale cu abusive exercising of the right to have
copilul creşterea, educarea, instruirea şi personal relationships with the child his raise,
formarea acestuia pentru viaţă sunt education, instruction and formation for life
periclitate, atunci, instanţa de judecată are endangered, then, the notified court of law
sesizată este îndreptăţită să dispună has the right of ordering the restriction,
îngrădirea, suspendarea sau chiar suprimarea suspension or even suppression of the parent’s
dreptului părintelui de a avea legături right to have personal relationships with this.
personale cu acesta.
3. Solving litigations about personal
3. Soluţionarea litigiilor în materia relationships
relaţiilor personale In case the parent that does not have the
În cazul în care părintele la care nu se custody of the child is unjustifiably stopped
află copilul este împiedicat nejustificat să-şi from exercising his right of maintaining
exercite dreptul de a menţine relaţii personale personal relations with this he will be able to
cu acesta el se va putea adresa instanţei address the court which will decide, taking
judecătoreşti care va decide, luând în into account, first of all, the best interest of the
considerare, cu prioritate, interesul superior al child. In such a situation, the court will have to
copilului. Într-o atare situaţie instanţa consider the stipulations in art. 7 of the
judecătorească va trebui să aibă în vedere Convention on personal relationships
dispoziţiile art. 7 din Convenţia asupra regarding children that show that when
relaţiilor personale care privesc copiii care solving litigations regarding personal
arată că atunci când soluţionează litigii în relationships the judiciary authority will have
materie de relaţii personale autoritatea to take into account all the measures in order
judiciară va trebui să ia toate măsurile pentru to insure that both parents are informed about
a se asigura că ambii părinţi sunt informaţi the importance that has both for the child and
despre importanţa pe care o au pentru copil both of them the establishing and maintaining
şi pentru fiecare dintre ei stabilirea şi of regular, personal relations with their child
întreţinerea de relaţii personale regulate cu as well as in order to encourage the parents
copilul lor precum şi pentru a-i încuraja pe and the other persons that have family
părinţi şi pe celelalte persoane care au connections with the child to amiably reach
legături de familie cu copilul să ajungă la agreements regarding the personal relations
învoieli pe cale amiabilă în ceea ce priveşte with this, especially through family mediation.
relaţiile personale cu acesta, în special prin On the basis of the same article, before
medierea familială. În temeiul aceluiaşi making a decision, the judiciary authority
articol, înainte de a lua o hotărâre, autoritatea must assure that it has sufficient information
judiciară trebuie să se asigure că dispune de especially from the part of the titular of the
informaţii suficiente în special din partea parent responsibility, in order to decide in the
titularilor răspunderii părinteşti, pentru a best interest of the child, and if it is the case,
decide în interesul superior al copilului, iar to obtain extra information from other
dacă este cazul, să obţină informaţii organisms and relevant persons.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
124
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

suplimentare de la alte organisme şi persoane


relevante. [1] Published in M. Of. Part I no 257/17. 04. 2007
[2] According to the foresight of art. 24 paragraph 2
[1] Publicată în M. Of. Partea I nr. 257/17. 04. 2007 from Law no 272/2004 and the child who did not
[2] Conform prevederilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. accomplish the age of 10 years old will be able to be
272/2004 şi copilul care nu a împlinit vârsta de 10 ani listened if the instance appreciates that his hearing is
va putea fi ascultat dacă instanţa apreciază că audierea necessary for the cause solving.
lui este necesară pentru soluţionarea cauzei. [3] The Appeal Court Bucharest s. a III-a civ., dec. no
[3] C. A. Bucureşti, s. a III-a civ., dec. nr. 882 din 11 882 from 11 April 2006, in the Romanian Pandects, no
aprilie 2006, în Pandectele Române, nr. 5/2006, p. 98 5/2006, p. 98 and: The Appeal Court Timişoara, s. civ.
şi urm.; C. A. Timişoara, s. civ. dec. nr. 254/31. 01. Dec. no 254/31. 01. 2006, in E. Roşu, Family right.
2006, în E. Roşu, Dreptul familiei. Practică judiciară. Judiciary Practice. Decisions C.E.D.O., Publisher
Hotărâri C.E.D.O., Editura Hamangiu, 2007, p. 79 şi Hamangiu, 2007, p. 79 and: C.S.J., s. civ., dec. no
urm.; C.S.J., s. civ., dec. nr. 1848/1991, în Probleme 1848/1991, in Problems of right from the decisions of
de drept din deciziile Curţii Supreme de Justiţie 1990- the Supreme Court of Justice 1990-1992, Publisher
1992, Editura Orizonturi, Bucureşti, 1993, p. 217 şi Orizonturi, Bucharest 1993, p. 217 and: The Appeal
urm; C. A. Galaţi, dec. civ. nr. 36/R/13 ianuarie 1998 Court Galaţi, dec. civ. no 36/R/13 January 1998
(nepublicată), în F. Ciutacu, Dreptul familiei. (unpublished), in F. Ciutacu, The Family Right..
Culegere de speţe. Modele de acţiuni, Editura Themis Manual of races. Action models, Publisher Themis Cart,
Cart, Slatina, 2005, p. 36-37; C. A. Timişoara, s. civ., Slatina, 2005, p. 36-37; The Appeal Court Timişoara, s.
dec. nr. 154 F/13. 02. 2007 pe portal. just. ro; C. A. civ., dec. no. 154 F/13. 02. 2007 pe portal. just. ro; The
Iaşi, s. civ. dec. nr. 14/18. 01. 2007 pe portal. just. ro. Appeal Court Iaşi, s. civ. dec. no 14/18. 01. 2007 pe
[4] C.A.B. s. a IV-a civ., dec. nr. 2166/2000, în portal. just. ro.
Culegere de practică judiciară în materie civilă pe [4] The Appeal Court Bucharest s. a IV-a civ., dec. no
anul 2000 a Curţii de Apel Bucureşti, Lucrare 2166/2000, in Manual of judiciary practice in civil
îngrijită, coordonată şi sistematizată de Judecător dr. material over the year 2000 of the Appeal Court
Dan Lupaşcu, Editura Rosetti, Bucureşti, 2002, p. 517- Bucharest, Guided work, coordinated and systematized
520 by the Judge dr. Dan Lupaşcu, Publisher Rosetti,
[5] Curtea de Apel Craiova, dec. civ. nr. 8/19. 01. Bucharest, 2002, p. 517-520
2007 pe portal.just.ro [5] The Appeal Court Craiova, dec. civ. no 8/19. 01.
[6] Curtea de Apel Piteşti, dec. civ. nr. 2121/15. 11. 2007 on portal.just.ro
2004; Curtea de Apel Timişoara dec. civ. nr. 176/24. [6] The Appeal Court Piteşti, dec. civ. no 2121/15. 11.
01. 2006 pe portal.just.ro 2004; The Appeal Court Timişoara dec. civ. no 176/24.
[7] T.R. Popescu, Dreptul familiei. Tratat, vol. II, 01. 2006 on portal.just.ro
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1965, p. [7] T.R. Popescu, The Family Right. Treaty, vol. II,
295. Publisher Didactică and Pedagogică, Bucharest 1965, p.
[8] O astfel de hotărâre judecătorească are caracter 295.
vremelnic, astfel că, dacă s-au schimbat împrejurările [8] Such decision has a temporary character, thus, if the
avute în vedere de instanţă, se va putea pronunţa o circumstances taken into consideration in court have
nouă hotărâre adaptată noilor împrejurări. A se vedea changed, a new decision adapted to the new
în acest sens Trib. Suprem, s. Civ., dec. Nr. 426/1980, circumstances can be taken. See in this sense the
în R.R.D. nr. 10/1980, p. 66. Supreme Court, s. Civ., dec. No. 426/1980, in R.R.D.
[9] Conform art. 2 lit e din Convenţie prin autoritate no 10/1980, p. 66.
judiciară se înţelege instanţa judecătorească sau o [9] According to art. 2 lit e of Convention through
autoritate administrativă care are competenţe judicial authority it is understood that the court or an
echivalente. administrative authority with equivalent competences.
[10] Curtea de Apel Timişoara, dec. Nr. 1531/2006 pe [10] Timişoara Appeal Court, dec. No. 1531/2006 on
portal.just. ro just.ro
[11] C.A.B., s. civ. dec. nr. 560/1994 în Culegere de [11] The Appeal Court Bucharest s. civ. dec. no.
practică judiciară civilă, Curtea de Apel Bucureşti, 560/1994 in Civic judiciary practice collection,
1993-1998 (Dan Lupaşcu, Octavia Spineanu Matei, Bucharest Appeal Court, 1993-1998 (Dan Lupaşcu,
Mihaela Tăbârcă, Adriana Roua Pop, Rodica Susanu), Octavia Spineanu Matei, Mihaela Tăbârcă, Adriana
Editura All Beck, Bucureşti, 1999, p. 115-116; Trib. Roua Pop, Rodica Susanu), Publishing House All Beck,
Suprem, s. civ. dec. nr. 1884/1979, în CD 1979, p. Bucureşti, 1999, p. 115-116; Supreme Tribunal., s. civ.
167-168. dec. no 1884/1979, in CD 1979, p. 167-168.
[12] Curtea de Apel Piteşti, dec. civ. nr. 2121/2004 pe [12] Piteşti Appeal Court, dec. civ. no 2121/2004 on
portal.just.ro. just.ro.
[13] T.M.B., s. III civ., dec. nr. 96/1990, în Culegere [13] T.M.B., s. III civ., dec. no. 96/1990, in Civic
de practică judiciară civilă pe anul 1990, Tribunalul judiciary practice collection in 1990, Bucharest

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
125
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

Municipiului Bucureşti, de Ioan Mihuţă, Casa de Municipality Tribunal, by Ioan Mihuţă, Publishing
editură şi presă „Şansa” S.R.L., 1992, p. 33. House „Şansa” S.R.L., 1992, p. 33.
[14] Ioan Albu, Dreptul părintelui divorţat căruia nu i [14] Ioan Albu, The right of the divorced parent who was not
s-a încredinţat copilul de a avea cu acesta legături given the custody of the child to have personal relations with
personale, în R.R.D. nr. 2/1988, p. 32. this, in R.R.D. no. 2/1988, p. 32.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
126
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

FORME DE PROTECŢIE A STRĂINILOR FORMS OF PROTECTING FOREIGNERS


ÎN ROMÂNIA IN ROMANIA

Lect. univ. Ina Raluca TOMESCU Assistant Professor Ina Raluca TOMESCU
Universitatea „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu „Constantin Brâncuşi” University Târgu-Jiu

Abstract.
Abstract.
La migration, phénomène qui ne disparaissent
La migration, phénomène qui ne disparaissent jamais, connaître les nouvelles fonctionnalités en
jamais, connaître les nouvelles fonctionnalités en fonction de l'évolution socio-politique du monde. Il est
fonction de l'évolution socio-politique du monde. Il est nécessaire pour la politique de l'Etat sur les migrations
nécessaire pour la politique de l'Etat sur les migrations devrait être mis à jour en permanence en fonction des
devrait être mis à jour en permanence en fonction des nouveaux développements régionaux et phénomène
nouveaux développements régionaux et phénomène international et de devenir l'un des principaux
international et de devenir l'un des principaux domaines d'étude pour les autorités compétentes en la
domaines d'étude pour les autorités compétentes en la matière afin qu'il puisse être atteindre les conditions
matière afin qu'il puisse être atteindre les conditions optimales pour maximiser les effets positifs de ce
optimales pour maximiser les effets positifs de ce processus et à limiter les effets négatifs pour le pays et,
processus et à limiter les effets négatifs pour le pays et, implicitement, pour ses propres citoyens.
implicitement, pour ses propres citoyens.

Reglementarea regimului juridic al The regulation of foreigners’ juridical


străinilor, a condiţiilor de intrare, şedere şi status, entry conditions, staying and leaving
ieşire a constituit o preocupare constantă a conditions has been a permanent concern of the
statelor lumii încă de la apariţia primelor states of the world from the birth of the first
tratate internaţionale. În cel mai vechi tratat de international treaties. In the oldest treaty of
drept internaţional cunoscut în istorie şi care a international law known in the history and signed in
fost semnat în anul 1278 î.e.n. între faraonul 1278 B.C. between the pharaoh Ramses the 2nd,
Ramses al II-lea, din dinastia a XIX-a, şi from the 19th dynasty and Hattuşil the 3rd, the king
Hattuşil al III-lea, regele Hitiţilor, se prevede
măsura returnării propriilor cetăţeni şi grija of Hittites, it is provided the measure of returning to
pentru tratamentul acordat străinilor. Astfel, their own citizens and the concern for the treatment
într-un articol special se arata că „dacă vreo regarding foreigners. Therefore, in a special article
persoană va fugi din Egipt şi va veni în ţara it was stipulated that “if a persons runs away from
Hitiţilor, regele Hitiţilor nu-1 va reţine în ţara Egypt and comes to the Hittites’ country, the king
lui, dar îl va întoarce în ţara lui Ramses. De of Hittites shall not keep it into his country, but
asemenea, împreună cu fugarii vor fi întorşi return him to Ramses’ country. Also, together with
oamenii şi avutul lor în întregime. Dacă vor the runners, the people and their fortune shall be
fugi din Egipt unul, doi, trei etc. oameni în
ţara Hitiţilor, ei trebuie să fie înapoiaţi în ţara returned entirely. If one, two, three etc people run
lui Ramses. Ei înşişi, avutul lor, soţiile, copiii away to the Hittites country, they have to be
şi slugile vor fi aduşi nevătămaţi. Şi să nu-i returned to Ramses’ country. They, their fortune,
pedepsească, să nu le strice ochii, buzele, their wives, children and servants shall be sent back
picioarele” [1]. uninjured. They were not supposed to punish them,
În epoca modernă, introducerea injure their eyes, lips, legs” [1].
controalelor la frontieră şi a documentelor de In modern times, the introduction of border
călătorie, începând cu secolul al XIX-lea, în controls and travel documents, beginning with the
Europa a creat un anumit număr de obstacole
fizice şi juridice circulaţiei persoanelor, astfel 19th century in Europe, created a number of
încât intrarea, şederea şi ieşirea au devenit un physical and juridical obstacles for persons
act juridic pe care indivizii nu-1 pot executa travelling, so that the entry, the staying and the exit
fără autorizaţie. Un studiu comparat al became a juridical act that individuals cannot
regimului juridic al străinilor în marile sisteme perform without authorization. A compared study

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
127
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

de drept ale lumii contemporane evidenţiază of the foreigners’ juridical status within the great
fenomenul receptării în sistemele naţionale a law systems of the contemporary world highlights
unor principii şi norme de drept din legislaţiile the reception phenomenon within national systems
naţionale ale statelor cu economii dezvoltate, of developed economies countries, which are facing
care se confruntă cu un flux important de
străini migraţi legal sau ilegal. an important flow of legally or illegally migrated
Aspectele negative sau pozitive ale foreigners.
migraţiei se reflectă în modul în care The negative or positive aspects of
autorităţile legislative din statele lumii au migration are reflected in the way in which
înţeles să reglementeze condiţiile de intrare, legislative authorities in the world states have
şedere şi ieşire ale străinilor, apatrizilor, understood to regulate the entry, staying and
regimul refugiaţilor şi azilanţilor [2]. leaving conditions for the foreigners, stateless
Imigrarea pe considerente umanitare,
pentru reunirea familiilor sau din motive persons, the status of refugees and assailants [2].
economice, pentru un loc de muncă, a Immigration for humanitarian reasons, for
determinat adoptarea unor norme de drept care reuniting the families or from economic reasons, for
se regăsesc în toate legislaţiile naţionale, a place to work, has caused the adoption of some
indiferent de sistemul de drept. In cel de-al law regulations found in all the national legislations,
doilea mare sistem, common law, s-a dezvoltat no matter their law system. Within the second great
o nouă ramură de drept, cunoscută ca
Immigration Law şi care reglementează system, common law, a new law branch has been
regimul juridic al străinilor [3]. developed as Immigration Law which regulates the
Analiza comparativă a regimului foreigners’ juridical status [3].
juridic al străinilor în marile sisteme de drept The comparative analysis of the foreigners’
(romano-germanic, common law, religioase şi juridical status within the great systems of law
tradiţionale) ne-a permis să constatăm modul (Romano-Germanic, common law, religious and
în care fiecare stat sau comunitate de state şi-
au dezvoltat legislaţia în acest domeniu în traditional) has allowed as to establish the way in
funcţie de interesele naţionale. which every state or community of states have
În România a fost adoptată o politică în developed their legislation in the field in accordance
domeniul imigraţiei, iar anual, prin hotărâre de with the national interests.
Guvern, se stabileşte numărul permiselor de In Romania a policy in the field of
muncă ce pot fi eliberate străinilor pentru
încadrarea în muncă. Astfel, ţările noilor immigration has been adopted and annually,
democraţii în Europa Centrală şi de Est, din through a Government resolution, it is established
ţări de emigrare devin treptat ţări de imigrare a the number of work permits to be issued for
străinilor din alte ţări ale lumii. Extinderea foreigners for employment. Therefore, the countries
Uniunii Europene spre ţările din Est va fi un of the new democracies in Central and East Europe,
instrument care va ajuta acţiunea de control al from immigrating countries they gradually become
mişcării populaţiilor în interiorul Europei. În
acelaşi timp, Uniunea Europeană va avea immigration countries for foreigners from other
nevoie de un număr tot mai mare de străini countries in the world. The extension of the
care să presteze munci mai umile şi mai grele European Union towards the Eastern Countries
pe care, chiar dacă ar fi bine plătiţi, europenii shall be an instrument helping the control action for
nu le vor mai face. Străinii vor fi integraţi the populations movement inside Europe. At the
printre europeni prin respectarea normelor de same time, the European Union will need more and
convieţuire în comun, a legalităţii, dar şi a
drepturilor egale. more foreigners to provide humble and hard works
În ţara noastră, prin Legea nr. that, even if better paid, Europeans would refuse to
122/2006 privind azilul în România [4] a fost carry them. Foreigners will be integrated among the
stabilit regimul juridic al străinilor care Europeans by complying with the regulations of
solicită o formă de protecţie în România, living together, legality, and equal rights.
regimul juridic al străinilor beneficiari ai unei In our country, through the Law no.
forme de protecţie în România, procedura de
acordare, încetare şi anulare a unei forme de 122/2006 regarding asylum in Romania [4] it is
protecţie în România, precum şi procedura established the juridical status of foreigners who
pentru stabilirea statului membru responsabil benefit from a form of protection in Romania, the
cu analizarea cererii de azil. Astfel, odată cu granting procedure, cancellation procedure for a

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
128
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

intrarea în vigoare a Legii nr. 122/2006 [5], form of protection in Romania, as well as the
legislaţia română în materia azilului foloseşte procedure for establishing the member state
termeni şi expresii uniforme din dreptul responsible with the asylum request analysis.
european [6], legea română transpunând astfel
Directiva Consiliului nr. 2001/55/EC privind Therefore, when enforcing the Law no. 122/2006
standardele minime de protecţie temporară în [5], the Romanian legislation on the matter of
eventualitatea unui flux masiv de persoane asylum uses terms and expressions common in
strămutate şi măsurile de promovare a balanţei European law [6], the Romanian law thus
de eforturi între statele membre în vederea transposing the Council Directive nr. 2001/55/EC
primirii unor astfel de persoane şi suportarea
consecinţelor, Directiva Consiliului nr. regarding the minimum temporary protection
2003/9/EC privind standardele minime pentru standards in the event of a massive flow of moved
primirea solicitanţilor de azil, Directiva people and the measures for promoting the efforts
Consiliului nr. 2003/86/EC privind dreptul la balance between the member states in order to
reunificarea familiei şi Directiva Consiliului receive such persons and bear the consequences,
2004/83/EC privind standardele minime The Council Directive nr. 2003/9/EC regarding the
pentru calificare şi statutul cetăţenilor ţărilor
terţe sau apatrizilor ca refugiaţi sau ca minimum standards for receiving asylum
persoane aflate în nevoie de protecţie applicants, Council Directive nr. 2003/86/EC
internaţională şi conţinutul protecţiei acordate. regarding the right to reunite the family and Council
Astfel, potrivit legii române, cererea de Directive 2004/83/EC regarding the minimum
azil este solicitarea făcută de către un cetăţean qualification standards and the status of citizens
străin sau apatrid în scopul obţinerii protecţiei from third countries or stateless persons or refugees
din partea statului român.
Formele de protecţie acordate de statul or as persons in need for international protection as
român, conform Legii 122/2006, cu well as the content of protection.
modificările şi completările ulterioare, sunt: Therefore, according to Romanian law, the
statutul de refugiat, protecţia subsidiară şi request for asylum is the application made by a
protecţia temporară. foreigner or stateless person for obtaining protection
1. Statutul de refugiat este o formă de from the Romanian state.
protecţie recunoscută de statul român
cetăţeanului străin sau apatridului care The forms of protection given by the
îndeplineşte condiţiile prevăzute în Convenţia Romanian state according to the Law 122/2006, as
privind statutul refugiaţilor, încheiată la further amended and completed, are: the status of
Geneva la 28 iulie 1951, la care România a refugee, subsidiary protection and temporary
aderat prin Legea nr. 46/1991 pentru aderarea protection.
la Convenţia privind statutul refugiaţilor,
precum şi la Protocolul privind statutul 1. The status of refugee is a form of
refugiaţilor (art. 2, lit. g din Legea 122/2006). protection accepted by the Romanian state for the
Potrivit art. 4 din Legea 122/2006, foreigner or stateless person that meets the
autorităţile române competente trebuie să requirements stipulated in the Convention regarding
asigure accesul la procedura de azil oricărui the refugees’ status, concluded at Geneva on 28th of
cetăţean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul July 1951, to which Romania adhered through the
României ori la frontieră, din momentul
manifestării de voinţă, exprimată în scris sau Law no. 46/1991 for adhesion to the Convention
oral, din care să rezulte că acesta solicită regarding the refugees’ status, as well as to the
protecţia statului român, cu excepţia situaţiilor Protocol regarding the refugees status (art. 2, letter.
prevăzute expres de lege, fără discriminare, g of the Law 122/2006).
indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, According to the art. 4 of the Law
religie, categorie socială, convingeri, sex, 122/2006, competent Romanian authorities have to
orientare sexuală, vârstă, handicap, boală
cronică necontagioasă, infectare HIV sau provide access to the asylum procedure for every
apartenenţa la o categorie defavorizată, de foreigner or stateless person, being on Romanian
situaţia materială, de statutul la naştere ori de territory or at its border, from the moment of
statutul dobândit sau de orice altă distincţie. revealing the will, in writing or orally, of which it
2. Protecţia subsidiară este forma de results that it requires the protection from the
protecţie acordată de statul român cetăţeanului
străin sau apatridului pentru alte motive decât Romanian state, except the situations expressly
cele prevăzute de Convenţia de la Geneva (art. stipulated by the law, without discrimination, no

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
129
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

2, lit. h din Legea 122/2006). Solicitantul matter the race, nationality, language, religion,
acestei forme de protecţie nu îndeplineşte social category, sex, sexual orientation, age,
condiţiile pentru recunoaşterea statutului de handicap, chronic uncontagious disease, HIV
refugiat şi cu privire la el există motive
temeinice să se creadă că, în cazul returnării în infection or birth status, material status or the status
ţara de origine, respectiv în ţara în care îşi acquired through another distinction.
avea reşedinţa obişnuită, va fi expus unui risc 2. Subsidiary protection is the form of
serios [7] şi care nu poate sau, datorită acestui protection given by the Romanian state to the
risc, nu doreşte protecţia acelei ţări. foreigner or stateless person for other reasons than
Protecţia subsidiară încetează atunci
când împrejurările care au condus la acordarea the ones provided by the Convention at Geneva (art.
ei au încetat să existe ori s-au schimbat într-o 2, letter h from the Law 122/2006). The applicant of
asemenea măsură încât această formă de this form of protection does not comply with the
protecţie nu mai este necesară. conditions for admitting the status of refugee and
Aceste două forme de protecţie, there are grounded reasons to believe that, in case of
statutul de refugiat şi protecţia subsidiară, pot sending back to the origin country, in the country of
fi solicitate şi de membrii de familie (aşa cum
sunt prevăzuţi de art. 2 lit. j), care se află pe actual residence respectively, it will be exposed to a
teritoriul României, cu condiţia ca aceştia să serious risk [7] and cannot or does not want the
nu se afle într-una din următoarele situaţii: protection from that country due to this risk.
a) au comis o infracţiune contra păcii The subsidiary protection stops when the
şi omenirii, o crimă de război ori o altă circumstances leading to it ceased to exist or have
infracţiune definită conform tratatelor changed to such extent that this form of protection
internaţionale relevante la care România este is no longer necessary.
parte sau altor documente internaţionale pe These two forms of protection, the status of
care România este obligată să le respecte; refugee and subsidiary protection, may be claimed
b) au comis o infracţiune gravă de by the family members (as provided by the art. 2
drept comun înainte de intrarea pe teritoriul letter. j), which is on the territory of Romania, on
României; condition that they are not in one of the following
c) au comis fapte care sunt contrare circumstances:
scopurilor şi principiilor enunţate în a) have committed an offence against the
preambulul şi în art. 1 şi 2 din Carta peace and humanity, a crime of war or another
Organizaţiei Naţiunilor Unite; offence defined according to the relevant
d) constituie un pericol la adresa international treaties to which Romania is part of or
ordinii publice şi siguranţei naţionale ale other international documents that Romania has to
României; comply with;
e) au instigat sau au fost complici la b) have committed a serious common
săvârşirea faptelor menţionate anterior. law offence before entering on Romania’s territory;
3. Protecţia temporară este o c) have committed actions against the
procedură cu caracter excepţional menită să purposes and principles expressed in the preamble
asigure protecţia, în cazul unui flux masiv sau and in the art. 1 and 2 in the United Nations
al unui flux masiv [8] iminent de persoane Organizations Chart;
strămutate din ţări terţe care nu se pot întoarce
în ţara de origine, protecţie practic imediată şi d) is a danger for the public order and
temporară unor astfel de persoane, în special national safety of Romania;
dacă există şi riscul ca sistemul de azil să nu e) have instigated or have been
poată procesa acest flux fără efecte adverse accomplices to committing the aforementioned
pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul offences.
persoanelor în cauză şi al altor persoane care 3. Temporary protection is an exceptional
au nevoie de protecţie. În cazul existenţei unui procedure meant to provide protection, in case of a
astfel de flux de persoane strămutate România massive flow or of a imminent massive flow [8] of
poate propune Consiliului Uniunii Europene
emiterea unei decizii prin care să se constate persons coming from third countries and that cannot
existenta acestuia, propunerea în care se va return to their origin country, immediate and
realiza o descriere a grupurilor specifice de temporary protection actually for such persons,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
130
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

persoane cărora li se va aplica protecţia especially if there is the risk that the system of
temporară, data la care protecţia temporară asylum cannot process this flow without side effects
intră în vigoare şi o estimare a scalei de for its efficient working, to other persons’ interest
mişcări ale persoanelor strămutate. who need protection. In the case of such a flow of
Legea 122/2006 mai prevedea, ca
formă de protecţie acordată străinilor, persons moved to Romania it may propose to the
protecţia umanitară temporară [9], care se Council of the European Union to issue some
acorda în perioadele de conflicte armate, în decisions for establishing its existence, the proposal
care România nu era angajată, pentru for making a description of specific groups that
persoanele care proveneau din zonele de shall be applied temporary protection and shall be
conflict. Această protecţie se acorda prin enforced an assessment of the scale of persons’
hotărâre a Guvernului, elaborată de Ministerul movements.
Administraţiei şi Internelor, la propunerea The Law 122/2006 also provided, as a form
Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, în situaţia
în care se constata sau existau informaţii că of protection for foreigners, temporary
din zona de conflict urmează să fie înregistrat humanitarian protection [9], that was granted
un aflux masiv şi spontan de persoane care au during armed conflicts periods, in which Romania
nevoie de protecţie. Odată cu dobândirea de was not engaged, for the persons coming from
către România a statutului de stat membru al conflict areas. This protection was granted through
Uniunii Europene, prevederile referitoare la Government resolution, issued by the Ministry of
protecţia umanitară temporară au fost abrogate Administration and Interior, at the proposal of the
conform art. 151 din Legea 122/2006.
National Office for Refugees, if there was
Indiferent de forma de protecţie
dobândită de un străin pe teritoriul României, established that there was information that a
acestuia îi revin o serie de obligaţii, în esenţă massive and spontaneous flow of persons was to be
fiind vorba de respectarea Constituţiei registered from the area of conflict that may require
României, a legilor şi celorlalte acte normative protection. Together with acquiring the status of
emise de autorităţile române; de a avea o member state of the European Union by Romania,
conduită corectă şi civilizată, de a respecta the provisions regarding the temporary
măsurile stabilite de organele române humanitarian protection have been abrogated
competente în materie de refugiaţi şi de a
according to the art. 151 from the Law 122/2006.
răspunde la solicitările acestora; de a respecta
regulamentele de ordine interioară din centrele No matter the form of protection acquired
Oficiului Român pentru Imigrări, dacă este by a foreigner on the territory of Romania, he has
cazat într-un asemenea centru; de a evita certain obligations, namely the compliance with the
provocarea oricăror stări conflictuale sau Constitution of Romania, the laws and other
incidente cu populaţia ori comiterea unor fapte normative documents issued by Romanian
ce pot intra sub incidenţa legii penale; de a se authorities; to have a decent and civilized
supune regulilor privind regimul juridic al behaviour, to comply with the measures established
străinilor, în măsura în care legea nu dispune
altfel. by Romanian bodies competent in the matter of
Pentru a putea obţine protecţie în refugees and answer to its requirements; to comply
România, străinii trebuie să urmeze procedura with the internal regulations within the centres of
ordinară prevăzută de Legea 122/2006, în the Romanian Office for Immigrations, if
urma manifestării de voinţă exprimate în faţa accommodated in such centre; to avoid causing
autorităţilor competente. Din momentul conflictual states or incidents with the population or
manifestării de voinţă, solicitantul de azil committing offences that may go under the liability
beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile of the penal law; to obey the regulations of the
prevăzute de lege [10]. În situaţia în care pe
parcursul desfăşurării acestei proceduri, foreigners’ juridical status, to the extent the law
funcţionarul anume desemnat constată că stipulates otherwise.
cererea este nefondată, că străinul, prin For being able to get protection in
activitatea sa şi prin apartenenţa la o anumită Romania, foreigners have to follow the ordinary
grupare, prezintă un pericol pentru siguranţa procedure stipulated by the Law 122/2006, after
naţională ori pentru ordinea publică din expressing the will in front of competent authorities.
România sau că străinul provine dintr-o ţară From the moment of expressing the will, the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
131
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

sigură de origine, poate declanşa procedura asylum applicant benefits of all the rights and
accelerată, cu excepţia cererilor de azil ale obligations provided by the law [10]. If during this
minorilor neînsoţiţi a căror soluţionare se procedure, the officer expressly appointed
realizează în termen de 3 zile de la declanşarea establishes the that the request is not grounded, that
procedurii.
Cererea de azil, care se depune la the foreigner, through its activity and by belonging
organele teritoriale ale Poliţiei de Frontieră to a certain group, is a danger for the national safety
Române dintr-un punct de control pentru or for the public order in Romania and that the
trecerea frontierei de stat, este înaintată de foreigner comes from a safe country of origin may
îndată structurii competente a Oficiului initiate the accelerated procedure, with the
Român pentru Imigrări, care o analizează şi exception of the asylum request for the minor
pronunţă o hotărâre în termen de 3 zile de la children not accompanied by anyone, whose
primire. Legea română stabileşte condiţiile de solution shall be made within 3 days from initiating
depunere a cererii de acces la o nouă
procedură de azil şi soluţiile care pot fi date de the procedure.
instanţa de judecată în cazul exercitării căii de The asylum request, which shall be
atac. Străinul are dreptul de a rămâne pe submitted at the territorial bodies of the Romanian
teritoriul României până la pronunţarea Border Police from a point of control for passing the
instanţei, hotărârea instanţei prin care s-a state border, shall be immediately handed to the
pronunţat asupra plângerii străinului fiind competent structure of the Romanian Office for
irevocabilă. Immigrations that analyzes it and sentences a
Legea nr. 122/2006 stabileşte şi
decision within 3 days from reception. The
procedura ţării terţe sigure [11], prin care
Oficiului Român pentru Imigrări poate decide Romanian Law establishes the conditions for
retrimiterea străinului în ţara terţă sigură, pe submitting the access application for a new
care a tranzitat-o anterior, şi unde i s-a oferit procedure of asylum in case of exercising the way
deja protecţie, fără analizarea pe fond a cererii of attack. The foreigner is entitled to remain on
sale. De asemenea, Oficiului Român pentru Romanian territory until the sentence is given, the
Imigrări poate decide să reprimească pe decision of the court through which the foreigner
teritoriul ţării străini în situaţiile în care complaint was irrevocable.
România este declarată de statul solicitant ţară
The Law nr. 122/2006 establishes the
terţă sigură pentru aceştia. De la data aderării
României la Uniunea Europeană, procedura procedure of the safe country [11], through which
ţării terţe sigure nu se mai aplică în cazul the Romanian Office for Immigrations may decide
statelor membre ale Uniunii Europene ori al to resend the foreigner to the safe third country, he
altor state care au convenit printr-un acord passed through previously and where he had
special participarea la mecanismul de already been offered protection, without analyzing
determinare a statului responsabil. Potrivit his request on the ground. Also, the Romanian
acestui mecanism, unui solicitant de azil i se Office for Immigrations may decide to receive
poate refuza accesul la procedura de azil în
România dacă, în conformitate cu convenţiile foreigners again on the Romanian territory if
sau directivele Uniunii Europene, un alt stat Romania is declared safe third country for then by
este responsabil pentru examinarea cererii de the applicant state. Since Romania’s adhesion to the
azil. European Union, the procedure of safe third country
Persoana care a fost recunoscută ca has not applied for member states of the European
refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie Union or to other states that have especially
subsidiară este protejată împotriva expulzării, mutually agreed to participate to the mechanism of
extrădării ori returnării [12] în ţara de origine establishing the liable state. According to this
sau în orice stat în care viaţa ori libertatea sa
ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la mechanism, an asylum applicant may be refused
torturi, tratamente inumane ori degradante. the access to the asylum procedure in Romania if, in
Totuşi, aceste persoane pot fi îndepărtate de pe compliance with the conventions or the directives of
teritoriul României dacă există motive the European Union, another state is responsible for
temeinice să fie considerate un pericol la examining the request for asylum.
adresa securităţii statului român sau, fiind The person admitted as refugee or which
condamnate pentru o infracţiune gravă printr-o has received subsidiary protection is protected

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
132
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

hotărâre definitivă, constituie un pericol la against expulsion, extradition or sending back [12]
adresa ordinii publice din România. to the origin country where its life or freedom might
Străinul care pierde statutul de refugiat be endangered or undergo tortures, inhuman or
(prin încetare sau anulare), conform art. 98 şi degrading treatments. Still, these persons may be
art. 100 din Legea 122/2006, se supune
prevederilor legale privind regimul juridic al alienated from Romania if there are solid reasons to
străinilor în România. În scopul armonizării be considered a danger for the safety of the
legislaţiei române în domeniul azilului cu Romanian state, being convicted for a serious
legislaţiile ţărilor membre ale Uniunii offence though an irrevocable resolution is a danger
Europene, Legea 122/2006 a extins posibi- for the public order in Romania.
litatea acordării, la cerere, a statutului de The foreigner loosing the status of refugee
refugiat şi copiilor minori din căsătoriile (through ceasing or cancellation), according to the
încheiate după intrarea pe teritoriul României, art. 98 and art. 100 of the Law 122/2006, shall be
din afara căsătoriei sau adoptaţi de
beneficiarul principal al formei de protecţie. regulated by the legal provisions regarding the
În prezent, România a reuşit să rezolve foreigners’ juridical status in Romania. For
în mare chestiunea reglementării procedurii de harmonizing the Romanian legislation in the field of
azil şi a drepturilor de care se bucură asylum with the legislations of European Union
solicitanţii de azil, refugiaţii şi persoanele care member states, the Law 122/2006 has extended the
au primit protecţie subsidiară. Trebuiesc însă possibility of granting, at request, the status of
dezvoltate în continuare forme specializate de refugee to the minor children coming from
asistenţă din partea autorităţilor pentru
marriages concluded after entering the Romanian
integrarea în societate a străinilor care au
primit protecţie în România. Aceasta înseamnă territory, outside the marriage or adopted by the
derularea concretă a unor programe de main beneficiary of the protection form.
pregătire profesională şi sprijin concret pentru At present, Romania has managed to solve
găsirea unui loc de muncă, a unei locuinţe etc, the problem of regulating the procedure of asylum
dar şi cursuri de pregătire a funcţionarilor and the rights of the asylum applicants, refugees and
publici privind comunicarea interculturală. persons receiving subsidiary protection. Specialized
Refugiaţii ar trebui în mod normal să forms of assistance have to be developed next by
aibă alt statut decât restul străinilor în ceea ce
the authorities for integrating foreigners receiving
priveşte dreptul de a obţine cetăţenia română
şi asta datorită situaţiei lor speciale. În acest protection in Romania into the society. This means
moment, refugiaţii trebuie să aştepte tot opt actual development of professional training
ani [13] (sau cinci în cazul căsătoriei cu un programs and actual support for finding a job, a
cetăţean român) pentru obţinerea cetăţeniei place to live etc, as well as training courses for
române. Statisticile arată că în ultimii 15 ani, public officers regarding intercultural
numai circa 20 de refugiaţi au reuşit să obţină communication.
cetăţenia română. Prevederile articolului 34 Refugees should normally have another
din Convenţia de la Geneva privind statutul
refugiaţilor spun că „statele contractante vor status in comparison with the rest of the foreigners
facilita, pe cât posibil, asimilarea şi regarding the right to get Romanian citizenship and
naturalizarea refugiaţilor. Ele se vor strădui, în this because their special status. Currently, refugees
special, să accelereze procedura de have to wait eight years [13] (or five in the case of
naturalizare şi de reducere, pe cât posibil, a marriage to a Romanian citizen) for getting
taxelor şi costurilor acestei proceduri”. Romanian citizenship. Statistics indicate that for the
last fifteen years, only approximately 20 refugees
[1] I. Deak, Ph.L. Jessup, A Collection of Neutrality
Laws, Regulations and Treaties of Various Countries,
have managed to get Romanian citizenship. The
vol. I, Washington 1939, p. 210. provisions of the article 34 from the Convention at
[2] G.S. Goodwin-Gill, International Law an Movement Geneva regarding the refugees’ status say that
of Persons between States, Oxford, Clarendon Press, 1978, “contracting states shall facilitate, as possible, the
p. 10. assimilation and naturalization and reduction, as
[3] C. Vincenzi, D. Marrington, Immigration Law: The
Rules Explained, London. Sweet/Maxwell, 1992. p. 27.
possible of taxes and costs for this procedure”.
[4] Publicată în M.onitorul Oficial nr. 428 din 18 mai 2006.
[5] A intrat în vigoare la 4 august 2006.Ulterior, [1] I. Deak, Ph.L. Jessup, A Collection of Neutrality

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
133
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

legea a fost modificată prin prin Ordonanţa de Laws, Regulations and Treaties of Various Countries,
Urgenţă nr. 55/2007 privind înfiinţarea Oficiului vol. I, Washington 1939, p. 210.
Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii [2] G.S. Goodwin-Gill, International Law for Movement
pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, of Persons between States, Oxford, Clarendon Press, 1978,
precum şi modificarea şi completarea unor acte p. 10.
normative (M.Of. nr. 424 din 26 iunie 2007) şi prin [3] C. Vincenzi, D. Marrington, Immigration Law: The
Legea nr. 347/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de Rules Explained, London. Sweet/Maxwell, 1992. p. 27.
Urgenţă a Guvernului nr. 55/2007 (M.Of.Nr.851 din 12 [4] Published in the Official Gazette no. 428 from 18th of
decembrie 2007). May 2006.
[6] Cerere de a z i l , solicitant de azil, procedura de [5] Enforced on 4th of August 2006. Later on, the law was
azil, protecţia subsidiară etc. altered through the Emergency Ordinance no. 55/2007
[7] Conform art. 26 alin. 2 din Legea 122/2006, prin regarding the establishment of the Romanian Office for
risc serios se înţelege: a) condamnarea la pedeapsa cu Immigrations through the reorganization of the Authority
moartea sau executarea unei astfel de pedepse; b) for foreigners and the National Office for Refugees, as
tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; well as by altering and completing some normative acts
sau c) o ameninţare serioasă, individuală, la adresa (M.Of. nr. 424 from 26th of June 2007) and through the
vieţii sau integrităţii, ca urmare a violenţei Law no. 347/2007 for approving the Government
Ordinance of Emergency nr. 55/2007 (M.Of.Nr.851 from
generalizate în situaţii de conflict armat intern sau
12th of December 2007).
internaţional, dacă solicitantul face parte din
[6] Asylum request, asylum applicant, asylum procedure,
populaţia civilă. subsidiary protection etc.
[8] Prin flux masiv se înţelege sosirea în Uniunea [7] According to the art. 26 par. 2 of the Law 122/2006,
Europeană a unui număr mare de persoane strămutate through serious risk we understand: a) sentence to a death
care vin dintr-o ţară sau zonă geografică specifică, penalty or executing such penalty; b) torture, inhuman or
indiferent dacă sosirea lor în Uniunea Europeană a degrading treatments or penalties; or c) a serious,
fost spontană sau ajutată (art. 2, lit. m din Legea individual threat upon the life or integrity, due to the
122/2006). generalized violence in cases of internal or international
[9] Articolele 29-33 din Legea 122/2006. armed conflict, if the applicant is part of civil population.
[10] Conform art. 20-21 din Legea 122/2006. [8] Massive flow means the entrance into the European
[11] Sunt considerate ţări terţe sigure statele membre Union of a high number of persons moved from a specific
ale Uniunii Europene, precum şi alte state stabilite prin country or geographic area, no matter whether their arrival
ordin al ministrului internelor şi reformei into the European Union was spontaneous or supported
administrative la propunerea Oficiului Român pentru (art. 2, lit. m of the Law 122/2006).
Imigrări, cu respectarea următoarelor condiţii: a) pe [9] Articles 29-33 of the law 122/2006.
teritoriile lor, viaţa sau libertatea solicitantului nu [10] According to the art. 20-21 of the Law 122/2006.
este şi nu va fi ameninţată, în sensul art. 33 din
Convenţia de la Geneva; b) pe teritoriile lor [11] Safe third countries are considered the member states
străinul nu riscă să fie supus torturii sau of the European Union, as well as other states established
tratamentelor inumane ori degradante; c) în ţările through the order of the ministry of interior and
respective străinului i se asigură protecţie efectivă administrative reform at the proposal of the Romanian
împotriva returnării în ţara de origine, în sensul Office for Immigrations, by complying with the following
prevederilor Convenţiei de la Geneva, precum şi în conditions: a) on their territories, the applicant’s life or
baza informărilor efectuate de Înaltul Comisariat al freedom is not and shall not be threatened, within the
Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) cu meaning of the art. 33 in the Convention from Geneva; b)
privire la practica aplicării principiului returnării. on their territories the foreigner does not take the risk of
[12] Cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 44 din being subdued to torture or inhuman or degrading
Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea treatments; c) in the respective countries the foreigner
terorismului. receives actual protection against being sent back to its
[13] Art. 8 din Legea nr. 21/1991a cetăţeniei române, origin country, within the meaning of the Convention at
modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. Geneva, as well as on the basis of the information given
43/2003 pentru modificarea şi completarea Legii by the High Commisariate of the United Nations for
21/1991. Refugees (UNHCR) regarding the practice of enforcing
the principle of sending back.
[12] Except for the cases provided by the art. 44 of the
Law nr. 535/2004 regarding the terrorism prevention and
fight.
[13] Art. 8 of the Law nr. 21/1991 of Romanian
citizenship, as altered though the Government
Emergency Ordinance nr. 43/2003 for altering and
completing the Law 21/1991.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, No. 1/2008
134
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe juridice, Nr. 1/2008

SOLUŢII ASUPRA CONTESTAŢIEI SOLUTIONS TO FISCAL DISPUTES


FISCALE

Lecturer Octavia Maria CILIBIU


Lect. univ. Octavia Maria CILIBIU Faculty of Juridical Sciences,
Facultatea de Ştiinţe Juridice, „Constantin Brâncuşi” University, Tg-Jiu
Universitatea „Constantin Brâncuşi”, Tg-Jiu
Abstract: