Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Vietile Sfintilor Povestiri Pentru Copii Vol 2 044

    Încărcat de

    Iveri Aura
    93 vizualizări4 pagini
    H

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    H

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    93 vizualizări4 pagini

    Vietile Sfintilor Povestiri Pentru Copii Vol 2 044

    Încărcat de

    Iveri Aura
    H

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 4
    Redactor: Anigoara Berbece Coperta: Mona Velciov © Editura Sophia, pentru prezenta editie -1 CIP a Biblioteci Nationale a Romai \VASILESCU, ILEANA «ilor: povestiri pentru copit/ Ileana Vasilescu. itura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodox, 2006 ISBN 978-973-7623-07-2 Vol. 2 - ISBN 978-973-7623-09-6 235.3:929 821.135.1-93.97 Swinton Aransiste: StHoNtrat Siulie n cetatea Trapezunt viefuiau doi oameni drept- credinciosi side neam bun. Multa vreme cei n-au avut copii si au fost foarte bucurosi cénd li ‘sa zimislit prune. Dar Dumnezeu nu a vrut ca tata si-si vada fiul,cAci a murit inainte de nasterea Iu Mult s-a bucurat mama efnd a adus pe lume baia- {ul frumos si sanatos, trimis de Dumnezeu si-i lumi neze viduvia. Dar bucuria femeii a fost de scurti du- rad, cic la pusind vreme dupa nastere, ea s-a mutat la Domnul, asindu-si fiul orfan lao virsti tat de frage- i, L-au botezat Avramie sia fost crescut de 0 ciluga- riff de neam bun. Din pruncie Avramie a fost cuminte sievlavios. La jocurile cu celalfi copii, aceia nul pu- ‘eau imparat sau ostean, ci totdeauna egumen, pentru ‘cuminfenia si dreapta lui judecata. Urmind indeaproape pe calugirija care-! crestea, Avramie se deprindea cu viafa monahiceasca, vietu- ind in rugdciuni si postri. Crescdind cu trupul si inte- legerea, a ajuns la vremea invatiturii si sporea in de- prinderea gramaticii mai ceva ca varstnicii Cilugirija, ce i-a fost ca o maica, s-a mutat: ‘sala Domnul gi, rimandind orfan si sirman, a plns ca ‘dupa maica lui cea adevarati, pe care, prune fiind, n-o pliinsese, cdci nu stiuse c-o pierduse. In sufletul lu florea insd tot mai tare dorinja de a ajunge la Bizant, pentru a putea dobiindi toata injelepciunea carfilor. 5 {n vremea asta, Dumnezeu, Care toate le rnduies- te cu socoteal, a ficut ca la Trapezunt si ajungi' un slujtor imparitese care strangea darile. Fiind om lu- minat si vazdnd frumusefea sufleteasca si trupeascd a Jui Avramie, Ia luat pe orfan la Bizant si I-a incredin- fat unui daseal ales, numit Atanasie, Mult s-a straduit cel cu acest copil insetat de invatatura si cu strddania amindurora, in scurta vreme, Avramie a dobandit toa- 1 stiinfa dascalului sau. Nora voievodului Zefinazer era 0 ruda indepartat de-a lui Avramie si cunoscéndw-I, cdci semana foarte ‘mult cu tatil su, Ia Iuat in casa ei. Desi acum traia in casi bogati si indestulati, Avramic nu se lisa de infra narea pustniceascé, pe care o deprinsese de mic. Refuza sii mindnce la masa domneasca, nu gusta bucate alese si tsi implinea nevoia foamei cu verdefuri nefirte si cu poame. Vrind sa biruiascé somnul, care nu-l Kis si-si acd toatd rugiciunea, igi cufunda capul intr-un vas cu apii rece de cate or simea cdi toropeste somnul. Era foarte iubit de tofi pentru firea blinda si vorbain- feleapta. $i aflind impuiratul cat de invaat era gi ce via- 14 pustniceascd ducea, I-a pus dascéil la scoala. In scurti vreme Avramie avea mai mulfi ucenici decdt dascalul su Atanasie gi acesta din urma incepu al uri, Vaziind acest lucru, Avramie a lisat daca, retrigndu-se in ‘casa rudei sale, unde ducea o via pln de fapte bune. Dupiio vreme a mers la Constantinopol, unde a in- tilnit, cu voia lui Dumnezeu, pe Mihail Maleiun, sta~ reful manastirii Chimenului, Mult au vorbit si mult sa folosit Avramie de cuvantul infelept al starefului, cuprinzdndu-l si mai tare dorinja si se lepede de Iu- me si sa slujeasea lui Dumnezeu in randuiala mona- 6 hhiceasca. El a descoperit gindul siu lui Maleiun, ca- re l-a invajat multe spre méntuire, semandnd in inima lui, ca intr-un pimant bun, seminfele cuvintelor Tui *Dumnezeu. Apoi stareful a plecat la manastirea lui. Dupa cateva zile, Avramie i-a luat urma gi cand a ajuns in faa starefului, la mandstirea Chimenului, s-a aruncat la picioarele acestuia, rugindu-1 cu lacrimi ‘sil primeasca in turma oilor lui Hristos. Cuviosul -a primit indata, cu multi dragoste si iri a-1 mai trece pe la incepatori,I-atuns in cdlugarie ca pe un iscusit Atanasie rugi pe stareful siu si-i porunceasca si mindnce o data pe siptaméng, dar infeleptul povatu- itor, tind pofta ueenicului, i-a poruncit si primeasc& hhrang la treizile. Atanasie indeplinea toate ascultarile mianastiresti si bisericesti ce i se porunceau, aratéind in nevoin{ele calugaresti iar in vremea care-i prisosea se indeletnicea cu scrierea sfintelor cir, du- ii porunca starefului. Era foarte iubit de tot frati Dupa patru ani s-a desivarsit in vi 4. Atunci cuviosul stare i-a poruncit si viefuiascat in linigte intro chilie, nu departe de manastire, 3 88 gus- te doar la doua zile putina paine uscatd cu apa gi si se roage, fird somn, de cu seard pang la ceasul al treilea din 2, la toate praznicele Sfintei Nascdtoare de Dum- nezeu. A petrecut astfel multi vreme, sporind in iubi- re de Dumnezeu si infelepciune. Pentru c& stareful voia si-i lase lui grija stireti- ei ministirii, Atanasie a fugit si umbla prin Muntele Athosului din pustnic in pustnic, adapandu-se de la injelepeiunea lor. Apoi a gisit nistefrafi care se silas- Iuiau in nigte crapaturi de stined si s-a alaturat viet lor, fara grijé de trup, rabdénd cu bucurie gerul, arsita, si foamea pentru Dumnezeu. 7 Aflénd de mutarea la Domnul a starefului sii, a plins ca dupa un pirinte. Apoi, temdndu-se ca nepo- {ii acestuia si nu-l caute si, gisindu-l, si-i ceard si pastoreasc&i ministirea ca staret, a plecat mai adane in pustie gi gi-a schimbat numele. S-a asezat ling un frate in pustie, care la cercetat: = Cine esti, fate, de unde gi pentru ce pricin’ ai venit aici? ‘Atanasie a zis: = Parinte, am fost corabier si, find in primejdie, am figiduit lui Dumnezeu si ma lepid de lume gi si pling pentru pcatele mele. Indemnat de Dumnezeu, ‘am venit la sfinfia ta, sa ma povafuiesti, Numele meu este Barnaba. Cuviosul, erezéindu-i spusele, Ia primit, Atanasie viefuia acolo, supundndu-se fratelui ca unui stare. Dupa o vreme, i-a spus acestuia: = Pairnte, invaji-ma carte, ca sa pot citi Psaltirea. Mult s-a striduit fratele si-l invete pe Bamaba slovele, pentru cd acesta se arita grew de cap, si din aceasta cauza il alunga adesea de la dénsul... = Parinte, nu ma izgoni pe mine nevrednicul si ne- priceputul, ci rabda pentru Dumnezeu si ma ajuta cu rugaciunile tale a pricepe slovele. Dupa aceasta, vrdnd s& nu-si mai necdjeasca frate- le, s-a prefiicut dintr-o dati luminat, dnd niidejde in-

    S-ar putea să vă placă și