Caz:

- Joan a fost internată 30 de zile în spital din cauza problemelor de alimentație

Istoric:

- în școala primară cântărea peste greutatea normală, dorea să fie perfectă

- la 14 ani fratele ei a fost călcat de mașină și ea a avut sentimente puternice de vinovăție iar
părinții ei au devenit supraportectivi

- nu își iubea soțul și îl folosea doar ca să scape de părinți

- în timpul sarcinii a ajuns la 90 kg, a divorțat de soț și avea datorii și s-a mutat la părinți cu
plodul și după 6 luni a avut un accident după care scade la 50 kg, se întâlnește cu Jack și se
mută la el, dar era alcoolic

- după 3 ani de la accident a mai avut opreații după care a făcut dietă și a ajuns de la 56 la 45
kg. Consuma doar cafea cu lapte degresat, îndulcitor artificial, fruct sau brioșă, la cină punea
mâncare normală în farfurie dar se juca cu ea și lua laxative ca sa elimine mâncarea
consumată. Nu se bucura de mâncare, simțea mereu senzația de foame, se gândea mereu la
mâncare, gătea pt familie. Avea sub 45 kg și se simțea grasă și credea că dacă pune kg nu mai
era perfectă și voia să fie ce voiau alții, avea control doar asupra greutății ei și considera asta
o realiz.

- efecte ale înfometării: oprirea menstruației+ probleme ficat, piele uscată, păr deteriorat,
amețeli

- un internist a obs schimbările și a convins-o să ceară ajutor, ea participând la un gr de

suport+ teraie individuală+ dietician, moitvația ei fiind cea de a-și mulțumi prietenii, însă a
renunțat când a fost transf în alt departament. Părinții nu o ajutau și din cauza tensiunii cu ei,
s-a mutat în altă parte și a ajuns la 40 kg, dieta plodului fiind la fel de restrictivă

- îi era greu să se comporte normal la magazin, crezând că risipește banii pe mâncare și

mânca chestii în magazin

- avea episoade de alimentare compulsivă după ce făcea cumpărături după care lua 20-30
laxative sau își inducea stări de vomă, în următorii 5 ani fluctuând de la 40 la 47 de kg. Mai
făcea terapie dar nu voia cu adevărat să își schimbe comport, alternând între dietă ok,
restricții, prăpăd la mâncare, în general consumând lichide. Era satisfăcută când era f slabă
- l-a cunoscut pe Mitch care a sprijinit-o în a mânca ok, însă ea continua să fie restrictivă

- a avut o operație de reconstrucție a intestinului după care avea 35 kg, după a mâncat ok,
după iar a devenit restrictivă

Tratament

- internată la psihiatrie 30 de zile unde mânca 1500 cal pe zi și 3 mese pe zi, având privilegii
dacă mânca, obiective specifice pt creșterea în greutate, terpaie zilnică individuală. Inițial
refuza să mănânce sau când mânca avea constipație/balonare. Încerca să vomite dar nu
reușea, după care a decis să ia 15 kg însă credea că va pierde greutatea când va ieși din spital.
Într-o permisie acasă simțea că pierde controlul și s-a dus înapoi la spital și simțea că nu se va
vindeca ever, dar she overcame it

- a rămăs în terapie încă 6 luni în care a mai câștigat 15 kg

Discuții

- 90-95% din anorexici sunt femei, 5% din cazuri murind de foame sau suicid

- DSM 4:

- Refuzul de a mențiene greutatea corporală la sau peste o greutate minimă normală

pentru vârsta și înălțimea pacientului în cauză.

-Teama intensă a pacientului de a crește în greutate, chiar dacă acesta este

subponderal.

- Influența necorespunzătoare a greutății corporale sau a formei în procesul de

autoevaluare, negând gravitatea greutății corporale scăzute.

- Apariția amenoreei, în cazul femeilor, adică absența a cel puțin trei cicluri
menstruale consecutive.

- DSM 5:

-Reducerea aportului caloric sub nivelul necesar, având drept consecință o greutate
corporală semnificativ scăzută în raport cu vârsta, sexul, nivelul de dezvoltare și sănătatea
fizică. Greutatea corporală semnificativă scăzută se definește prin greutatea mai mică decât
greutatatea minimă normală sau, prentu copii și adolescenți, mai mică decât greutatea minimă
anticipată.
 - Frica intensă de a crește în greutate sau de obezitate, sau comportament persistent
care are drept scop prevenirea creșterii ponderale, chiar și atunci când greutatea este
semnificativ scăzută

- Perturbarea modului în care individul își percepe propria greutate sau formă
corporală, influența exagerată a greutății sau formei corporale asupra evaluării sinelui, sau
refuzul persistent al individului de a accepta că este subponderal și de a recunoaște gravitatea
medicală a acestui fapt.

- tipuri: restrictiv și cu accese de mâncare rapidă/eliminator (care e somorbidă cu alte

tulburări)

- o jumătate dintre pacienții cu anorexie prezintă, de asemenea, simptome bulimice și

aproximativ o treime dintre pacienții cu bulimie au antecedente de tulburare anorexică.

- caracteristici anorexici: obsesivi, rezervați, perfecționiști, hiperactivi, neliniștiși, firavi, fac

sport mult, iritabilitate crescută, evitare, retragere socială, restrângerea intereselor

Etiologie

- factori bilogici: hormoni/neurotransmițători, factorii genetici explică 59-82% din boală,

existența de istoric al bolii în familie, primele probleme apar în adolescență

- factorii familiali NU sunt importanți, îmsă infantilizarea lui Joan de către părinți e posibil să
o fi făcut să se simtă inutilă. Ca efecte pot apărea deficiențe de atașament și socializare,
persoanele cu anorexie au o rată de suicid de 57 de ori mai mare

- factori culturali

- factori sexuali: expunerea la traume sexuale (30% din femei, însă e mai riscant pt bulimie)

- ipoteza adaptării la fuga de foamete: protejau strămoșii de înfometare când nu era mâncare
ceea ce explică negarea pacineților în privința bolii

Tratament:

- CBT: învăţarea identificării gândurilor şi convingerilor pe care le ai; explorarea şi

clarificarea conexiunii dintre convingeri disfuncţionale şi comportamentele maladaptative;
verificarea valorii de adevăr al acelor convingeri; învăţarea modului în care poţi schimba
acele convingeri greşite cu altele corecte; schimbarea acelor presupuneri care stau la baza
convingerilor greşite.
- spitalizare+ restabilire greutate+ empatie+ stabilire greutate normală (tehnici behavioriste)+
antidepresive în unele cazuri/ placebo+ psihoterapie (pacienți necooperanți): distorsiunile
cognitive, gândirea superstiţioasă, concepţiile greşite despre imaginea corporală ,încrederea
în sine şi autonomia.

- pt jumate din cazuri apare recidiva