Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Zăpezile permanente
- Sunt acele zăpezi care se menţin de la an la an (temperatura scăzută, dar şi grosimea
mare împiedicând topirea zăpezii);
- Se intâlnesc în zonele polare, pe munţii ce depăşesc 3000 de metri în zonele temperate
şi 5000 metri în zona caldă
Formarea gheţarilor
- Se formează din zăpezile permanente;
- Ziua, zăpada de la suprafaţă se topeşte, apa din topire se înfiltrează în zăpada, iar
noaptea îngheaţă;
- Iniţial se formează o gheaţă grăunţoasă (firn), apoi în gheaţă sticloasă, compactă şi
transparenţă – gheţarul
Tipuri de gheţari
a.) Gheţarii continentali (de calotă) – acoperă continentul Antarctida şi insula Groenlanda;
- calota are grosimi de 1 500 – 2 000 m
- La ţărm, valurile lovesc şi sapă firide (scobituri) la baza calotei;
- Uneori din calotă se desprind blocuri imense, numite aisberguri (iceberguri) sau munţi
de gheaţă;
- Aisbergurile sunt purtate de curenţii oceanici reci, până la latitudini temperate, unde se
topesc;
- Sunt un mare pericol pentru navigaţie;
- Gheaţa marină poară denumirea de banchiză; datorită curenţilor oceanici se sparge în
sloiuri de gheaţă.
b.) Gheţarii montani
Se clasifică în:
b1) gheţarii de vale cu două părţi componente: circul glaciar şi limba gheţarului; zona de
acumulare a gheţii este o depresiune, numită circ glaciar; surplusul de gheaţă iese din circul
glaciar, curge pe pantă, formând limba gheţarului; materialele erodate de gheţari se numesc
morene;
b 2) gheţarii de circ; sunt de dimensiuni mai reduse;