Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

OPTIMIZAREA CONDIŢIEI FIZICE A PACIENTULUI CU INFARCT

MIOCARDIC

Infarctul miocardic sau Infarctul miocardic acut, numit frecvent și atac de cord, este

întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor
miocardice. Cel mai frecvent se produce prin obstrucția unei artere coronare în urma rupturii unei plăci de
aterom, care este un depozit de lipide și celule albe (în special macrofage) la nivelul peretelui
arterial. Ischemia (reducerea fluxului sangvin) și hipoxia rezultate, netratate în timp util, duc la moartea
(necroza) mușchiului inimii (miocardului).
Simptomele clasice ale infarctului miocardic acut sunt durere bruscă de piept (în mod specific
răspândindu-se spre brațul stâng sau partea laterală stângă a gâtului), dispnee, grețuri, vomă, palpitații,
transpirații și neliniște (adeseori descrisă ca o senzație de moarte iminentă). Aproximativ un sfert din
toate infarctele miocardice sunt „silențioase”, fără durere în piept sau alte simptome.
Ȋn continuare voi prezenta fişa unui pacient şi programul de kinetoterapie aplicat pentru acest
diagnostic.

Nume şi prenume: H.I.

Vârsta: 50 ani
Ocupaţia: Lucrătoare la o fabrică de mobilă.
Diagnostic internare: Infarct miocardic anteroseptal, stadiul cronic; Obs. AP de efort.
Motivele internarii :
- dispnee la eforturi medii şi mici;
- durere retrosternală de efort cu durata max.30 min., influenţată de tuse;
- durere articulară la nivelul articulaţiei genunchiului bilateral.
Anamneza:
a) Antecedente heredo-colaterale:
- mamă decedată la 67 ani;
- tată decedat la 79 ani;
- soră hipertensivă.
b) Antecedente personale, fiziologice şi patologice:
- 2014 HTAE ( TA max.220 mm Hg);
- 2016 diabet zaharat tip 2;
- 2017 infarct anteroseptal;
- 2018 colecistectomie laparoscopică.
c) Condiţii de viaţă şi muncă: lucrătoare; infarct miocardic anteroseptal stadiul cronic, obezitate
gradul I, litiază biliară. Osteoporoză.
d) Comportamente: consum ocaziţional de cafea, consum de tutun şi alcool; cooperantă.
Istoricul bolii: pacienta ȋn vârstă de 50 de ani, hipertensivă, diabetică şi obeză, cu un infarct miocardic
anteroseptal cu antecedente. Simptomatică prin dispnee la eforturi medii şi mici şi dureri retrosternale
atipice pentru AP. Se internează pentru evaluare şi stabilirea conduitei terapeutice.
Examenul clinic:

Stigleţ Andreea-Cosmina
KRMC, MASTER AN I 1
 Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

a) Examene de laborator: test de efort la cicloergometru (65% FEMT, 4,2 METS, 75 W pozitiv
pentru angina pectorală, fără modificări electrice pentru ischemie miocardică. La ultima treaptă
de efort, prezintă frecvenţe ESVV. Răspuns presor adecvat.) , electrocardiogramă.
b) Examene radiologice: ecocardiografie.
c) Examene ecografice: ecografie abdominală.

Tratament:
a) Medicamentos. I se administrează:
- PREDUCTAL 2 cp/zi;
- ULTOP 1cp/zi;
- CALCIU LACTIC 2 cp/zi;
- ENAP 5mg x 2cp/zi..
b) Dietă: regim alimentar hiposedat, hipoglucidic, hipolipidic cu evitarea grăsimilor de origine
animală.
c) Kinetoterapie.
d) Consiliere psihologică.
La internare pacienta avea TA=125/80mm Hg., FC=80/min. ritmic. Datele clinice corelate cu cele
paraclinice stabilesc diagnosticul de mai sus.

Tratamentul kinetoterapeutic
Obiectivele kinetoterapiei:
- realizarea unui randament cardio-vascular crescut;
- mărirea capacităţii funcţionale a cordului;
- creşterea capacităţii generale de efort a organismului exprimată prin creşterea capacităţii
maxime aerobe;
- obţinerea unor efecte psihologice favorabile, care să contribuie la recâştigarea ȋncrederii ȋn
sine, alungarea ȋngrijorării şi anxietăţii legate de reluarea activităţii profesionale şi de
rezolvarea problemelor complexe ale vieţii.
Programul kinetoterapeutic urmăreşte:
- ameliorarea simptomatologiei; ameliorarea durerii retrosternale la eforturi medii şi mici;
- creşterea condiţiei fizice şi a capacităţii de efort.
Planul kinetoterapeutic cuprinde:
 Şedinţa de gimnastică medicală care cuprinde 3 etape:
1. perioada de ȋncălzire: 5-10 min.;
2. perioada de antrenare propriu-zisă: 15-20 min.;
3. perioada de revenire lentă: 5-10min.
 Antrenament de anduranţă.
 Plimbări.
 Activităţile zilnice curente.

Programul de gimnastică medicală cuprinde exerciţii analitice libere ale tuturor segmentelor cu
scopul de a dezvolta, ȋn primul rând, mobilitatea articulară. Se introduc apoi exerciţii pentru dezvoltarea
forţei tuturor grupelor musculare ale membrelor şi trunchiului. Tonifierea musculară se poate face ȋn
modul cel mai eficient prin contracţii izometrice sau prin contracţii intermediare. Exerciţiile de

Stigleţ Andreea-Cosmina
KRMC, MASTER AN I 2
 Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

gimnastică medicală solicită cordul ȋntr-o măsură moderată, FC ajungând până la 100-110/min. Durata
programului de gimnastică este de aproape 20 min.
1. Perioada de ȋncălzire.
 Mers cu ridicarea braţelor cu inspir şi coborâre cu expir – 10 repetări.
 Mers pe vârfuri/călcâie, mâinile pe lângă corp; inspir pe 2 paşi, expir pe 4 paşi.
 Mers cu extensia şi arcuirea braţelor ȋndoite la piept cu inspir şi extensie cu arcuire
laterală cu expir – 10 repetări.
 Stând depărtat cu mâinile pe umeri; rotări ale braţelor cu mişcări respiratorii.
 Stând depărtat; ducerea braţelor deasupra capului cu inspir, aplecarea ȋn faţă cu expir –
10 repetări.
 Stând; răsuciri ale trunchiului, de 5 ori pe fiecare parte.
 Stând cu faţa la scară fixă, mâinile sprijinite pe scară; genuflexiuni.
 Jogging.
 Alergare uşoară.
2. Perioada de antrenare propriu-zisă.
 Stând cu faţa la scară fixă, mâinile sprijinite pe scară; ridicări pe vârfuri cu inspir,
revenire cu expir – 10-15 repetări.
 Stând cu faţa la scară fixă; genuflexiuni cu amplitudine progresivă cu expir, revenire cu
inspir – 10 repetări.
 Depărtarea corpului de scară cu ȋndoirea trunchiului cu inspir şi revenire cu expir – 10
repetări.
 Ridicarea genunchiului stâng apoi drept cu vârful piciorului pe treapta 2-3 cu inspir şi
revenire cu expir – 5 repetări de fiecare parte.
 Stând cu un baston ȋn mâini; ducerea braţelor sus cu inspir, revenire cu expir – 10 repetări
/ ducerea bastonului la ceafă cu inspir şi revenire cu expir – 10 repetări.
 Stând cu o ganteră de 2,5 kg ȋn fiecare mână; ducerea braţelor lateral cu inspir şi revenire
cu expir – 10 repetări.
 Stând cu gantere de 1-1,5 kg. ȋn mâini; răsucirea trunchiului spre stânga ducând
memebrele superioare lateral, cu inspiraţie şi revenire cu expiraţie. Acelaşi exerciţiu cu
răsucirea trunchiului spre dreapta; privirea urmăreşte, alternativ, membrul superior stâng
şi membrul superior drept.
 Decubit dorsal; ȋndoirea genunchilor alternativ, cu inspiraţie, revenire cu expiraţie – 10
repetări.
 Decubit dorsal; ridicarea simultană a capului, gâtului şi a coloanei dorsale, simultan cu
ȋndoirea şi prinderea genunchilor la piept cu inspir, revenire cu expir -10 repetări.
 Decubit dorsal; genunchii ȋndoiţi, ducerea umerilor ȋnainte simultan cu flexia capului cu
inspir şi revenire la poziţia iniţială cu expir – 10 repetări.
 Decubit dorsal; genunchii flectaţi, tălpile pe sol, membrele superioare ȋntinse pe lângă
corp ţinând gantere de 2kg., ridicarea membrelor superioare prin ȋnainte sus, ȋn
prelungirea corpului, cu inspiraţie; revenire cu expiraţie (3-4 ori).
 Decubit dorsal, imitarea mersului pe bicicletă, cu respiraţie ritmică.
3. Perioada de revenire.
 Mers pe vârfuri 4 paşi, timp ȋn care are loc inspiraţia; apoi braţele sus, mers pe toată talpa 4
paşi cu expiraţie.

Stigleţ Andreea-Cosmina
KRMC, MASTER AN I 3
 Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport

 Mers cu corectarea ţinutei şi cu respiraţie normală.

 Stând cu picioarele depărtate şi mâinile sprijinite pe proeminenţele costale se inspiră profund
pe nas, apoi se apasă cu palmele pe torace şi se expiră pe gură.
 Stând, mâinile sprijinite pe spătarul unui scaun, trunchiul uşor aplecat: ridicarea trunchiului,
revenire, bombarea abdomenului cu inspir, revenire cu retragerea abdomenului, expir – 10
repetări.
 Stând cu faţa spre spătarul scaunului: ducerea braţelor ȋnapoi, apucat de coate, bombarea
abdomenului cu inspiraţie; sprijinirea mâinilor pe spătarul scaunului o dată cu ȋndoirea
genunchilor, retragerea abdomenului, expiraţie.
 Stând, ridicarea unui genunchi la piept, mâinile cuprind genunchiul, bărbia ȋn piept, retragerea
abdomenului, expiraţie: ducerea piciorului ȋnapoi sprijinit pe vârf, braţele pe lângă corp,
bombarea abdomenului cu inspiraţie. Acelaşi exerciţiu cu celălalt picior.

Antrenamentul de anduranţă se realizează cu ajutorul unor exerciţii care angajează grupe

musculare mari: alergarea pe loc, urcare pe scăriţă, bicicleta de cameră sau de exterior. Solicitarea
cordului trebuie sa crească treptat, pe măsura adaptării lui.
Modalitatea cea mai adecvată pentru antrenarea rezistenţei este pedalarea pe bicicletă
ergometrică, deoarece ea permite o dozare riguroasă a efortului şi supravegherea clinică şi
electrocardiografică a bolnavului ȋn foarte bune condiţii.
Plimbările ȋn aer liber, de preferat ȋn parcuri sau zone liniştite trebuie sa intre ȋn programul de
mişcare al coronarienilor alături de gimnastica medicală şi antrenament. Este recomandabil ca ele să se
execute de 3-5 ori pe saptămână ( de regulă ȋn zilele ȋn care nu se face antrenamentul de rezistenţă) cu o
durată de 60-120 minute.
Pentru dozarea efortului ȋn cadrul activităţilor zilnice curente ale bolnavului ȋn perioada de
convalescenţă, criteriul de orientare este frecvenţa cardiacă tolerată de bolnav fără modificări clinice sau
electrocardiografice patologice. Pentru orientarea asupra gradului de solicitare a ȋntregului organism ȋn
diferite activităţi, se foloseşte aprecierea cheltuielii de energie caracteristică fiecăreia.
Ȋn urma efectuării programului de kinetoterapie mai sus menţionat, pacientul a prezentat
ameliorări ȋn ceea ce priveşte durerea, capacitatea la efort a crescut, are loc mărirea capacităţii funcţionale
a cordului.

Stigleţ Andreea-Cosmina
KRMC, MASTER AN I 4