Volum de ghicitori pentru prescolari si scolari mici,”GHICI”,Editura TEAM-CCD

Brasov,ISBN 973-87359-5-5,autor: institutor Gabriela Bate-Gr.p.p.nr.10 Brasov

VIEŢUITOARE

Are coada-n furculiţă,

Parcă poartă o fustiţă.
Primăvara când soseşte
Pe la geamuri ciripeşte.
(Rândunica)

Sunt micuţă, jucăuşă,

Cu codiţa mai lunguţă,
Ochi ca două mărgeluţe,
Mă ascund printre crenguţe
(Veveriţa)

Ghemotoace de lânică,
În gheruţe, chiar de-i mică.
Toata ziua smotoceşte,
Toarce apoi, când oboseşte.
(Pisica)

Ştii tu, drag copil poznaş,

Cine-i micul coconaş
Cu urechi mari, pe imaş,
Ce se-ascunde drăgălaş?
(Iepurele)

Îl cunoaşteţi? Face “ham”!

Mă tot uit la el pe geam;
Dacă acum îi dau un os
E cu mine prietenos!
(Căţelul)

Trece-ncet pe o cărare,
De noi nici habar nu are.
Duce-n spate mii de ace,
Când se sperie, ghem se face.
(Ariciul)

Cu căsuţa în spinare,
Parcă nici o grabă n-are
O porneşte la plimbare,
Ia priviţi ce coarne are!
(Melcul)
Ştim că face oac, oac, oac,
Şi că o găsim pe lac.
Ia vino-mi în ajutor
Şi răspunde repejor!
(Broasca)

Şi ea toată ziulica
Stă pe lac, dar n-auzi “oac”!
Are pene mititica
Şi tot striga mac, mac, mac!
(Raţa)

Are raţă o surată

Şi pe apă şi-n ogradă.
Certăreaţă ziua toată.
Ga, ga, ga, cu chef de sfadă!
(Gâsca)

Dă târcoale la coteţe,
Ursului îi dă poveţe,
Viclenia-i de poveste,
Haide, spune, cine este?
(Vulpea)

După fragi şi după mure

Umblă greoi prin pădure,
Mormăind ursuz când vine,
Iarna, în bârlog îl tine.
(Ursul)

Cine trage la căruţă

Cu ham lat şi zăbăluţă
Când duce pe bunicuţa
De la câmp, către căsuţă?
(Calul)

Când pisica îl zăreşte

Ghearele îşi pregăteşte,
Iute după el porneşte,
De îndată îl găseşte,
Tot degeaba se piteşte!
(Şoarecele)

Jungla este casa lui, De cu ziua pană-n seară,

Sau arena circului. Cântă parcă la chitară.
Are trompa-n loc de nas, Cri, cri, cri şi iar cri, cri,
Abia face înc-un pas. Colo-n iarba, cine-i, ştii?
(Elefantul) (Greierele)
Mandru-s tare şi semeţ
Când ies ziua din coteţ.
Îmi scutur mărgelele
Şi îmi umflu penele.
(Curcanul)
Îmi spuneţi cum se numeşte
Cea care cotcodăceşte
Şi-apoi puii-şi îngrijeşte
Ca o mamă şi-i iubeşte?
(Cloşca)
Din căsuţa lui de coajă,
Ciocane de zor să iasă
Dând firav din aripioare
Să se ţină pe picioare.
(Puişorul)
Eu îl ţin în colivie
El mă-ngâna, mă ciupeşte
Are o culoare vie
Şi tot timpul “povesteşte”.
(Papagalul)
Numele de zor îşi strigă
Sus, în nucul din grădină
Sau pe-o ramura-n pădure
Cine este, haide, spune?!
(Cucul)
Frumos colorate, două aripioare
Tremură pe-o floare.
Apoi iute zboară,
Parcă-s zmeu pe sfoară!
(Fluturele)
PLANTE,FRUCTE
Umbreluţe după ploaie
Răsar multe-n poieniţă,
Mama îmi adună o droaie
Şi le face tocăniţă.
(Ciupercile)
Cine cară, mititica,
Toată, toată ziulica
Pe spinarea-i subţirică
Provizii spre muşuroi,
Hărnicuţă, ca şi noi? (Furnica)
Din floare-n floare zbor,
Spre stup apoi cobor,
În fagure s-adun
Polenul cel mai bun.
(Albina)
Pe la colţurile casei,
Pânza-şi ţese, de mătase.
Pe fir lung dacă coboară
Iute-l dăm din casă afară!
(Păianjenul)
Casă are sub pământ,
Blana neagră, ca veşmânt,
Noaptea este lumea ei,
Ziua, n-ai de un’ s-o iei!
(Cârtiţa)
Dă cu ciocul poc, poc, poc,
Omizi nu mai sunt deloc.
Scoarţa toată de copac
O-ngrijeşte “doctor Cioc”!
(Ciocănitoarea)
Floricică mititică
Să te-ating îmi este frică.
Gingaşă şi curioasă,
Ieşi din neaua cea pufoasă.
Răsari chiar şi lângă casă.
Cine eşti, cum te numeşti?
Copilaş, ştii să ghiceşti? (Ghiocelul)
 Câte două în perechi, Cine coaja tare are
Vara le pui la urechi. Ca o minge-i, dar nu sare.
Mingiuţe roşioare, Verde este la culoare,
Ele-s însă, de mâncare, Miezul, roş’ de supărare,
Că abia s-au copt la soare. Că-l tăiem felii deseară,
(Cireşele) Pe măsuţa de afară?
(Pepenele verde)
Ce adun din prun Tot din pomul fructifer
Ca să fac magiun, Le adun, iar când e ger,
Mama să mi-l pună Mama din ele ne face
Pe pâinica bună? O plăcintă care-mi place.
(Prunele) (Merele)

Boabe multe stau ciorchine

Toamna se culeg din vie,
Se fac must şi vin de soi,
Însă boabele-s de noi!
(Strugurii)

Are coajă, e lemnoasă.

Pentru miez e ca o casă.
Spargem casa cu ciocanul,
Ţine miezul pân’ la anul!
(Nuca)

Lunguiaţă, mălăiaţă
Se găseşte şi la piaţă.
Căzu însă, dimineaţă,
În gura lui Nătăfleaţă!
(Para)

MIJLOACE DE TRANSPORT,MESERII

Şuieră în depărtare Te ascultă, te consultă

Abia-l vezi privind în zare. Şi-apoi pe un bileţel
Scârţâie tare pe şine Îţi prescrie-un siropel
Când se-opreşte lângă tine. Sa te faci bine cu el.
(Trenul) (Doctorul)

Cine zboară printre nori, Cu boneta şi halat,

Are aripi şi motor, Nu e doctor la palat,
Iar copiii striga-n cor: Dar din mana lui măiastră
“Ia-mă şi pe mine-n zbor Iese pâinea cea gustoasă.
Să mă fac aviator”! (Avionul) (Brutarul)
 Sparge valul cat de mare
Trece şi străbate oceane
Nu se sperie de furtună
Lume multă-n el adună.
(Vaporul)
Nu e tren, dar e pe şine,
Prin oraş, pe noi, pe tine,
Ne poartă la o plimbare
Pană-n staţia următoare.
(Tramvaiul)
Dintr-o tolba uriaşă
Scrisorele el ne lasă
Ne anunţă c-a sosit
Pacheţelul mult dorit.
(Poştaşul)
Cu ciocan şi cleştişor
Face mobila de zor
Ne repara uşi, ferestre
Hai, ghiceşte, cine este?
(Tâmplarul)
Când talpa se dezlipeşte,
El, pantoful îngrijeşte.
Nu e doctor, nici brutar
Se numeşte…Ştii!...(Cizmar)
Cine toamna se-ngrijeşte
Ziua-ntreagă roboteşte,
Conserve ne pregăteşte,
Pentru ca noi toţi din casă
S-avem bunătăţi la masă
Toata iarna cea geroasa?
(Gospodina)
Cine împreună adună
Ca să facă treabă bună,
Acul, aţa, forfecuţa,
Să fie gata hăinuţa?
(Croitorul)
Case-nalţă cu mistria
Îşi arată măiestria.
Cărămida potriveşte,
Gata-i casa, ia priveşte!
(Zidarul)
Cu undiţa stă să prindă
Peştişorul năzdravan,
Care vrea să se ascundă
Iute, sub un bolovan.
(Pescarul)
Ne învaţă să citim,
Să scriem, să socotim,
Vorbe bune să rostim
Şi cuminţi mereu sa fim.
(Învăţătoarea)
Un „covrig” mare roteşte
Pe la curbe-ncetineşte,
Doar în staţii mai opreşte,
Apoi iar la drum porneşte.
(Şoferul)
În costumele ciudate,
Pe sub ape-nvolburate,
Caută orice noutate.
Toţi copiii s-o aflăm,
Lucruri noi să învăţăm.
(Scafandrul)
Sus la munte el păzeşte,
Turma de oi îngrijeşte
Şi din fluier ne doineşte.
Cine-i? Chiar acum ghiceşte!
(Ciobanul)
La bunica-n sat trudeşte
Calul nărăvaş struneşte
Copita îi îngrijeşte
Şi pe loc o potcoveşte.
(Potcovarul)
Sub pământ adânc coboară,
Din zori şi pană-n seară.
Când urcă la suprafaţă
Negru-i tot, pe mâini, pe faţă.
(Minerul)
 DIVERSE

Cine oare te iubeşte Are poze minunate

Sac cu daruri pregăteşte Literele aşezate
Bradul îl împodobeşte Rânduri, rânduri, cuminţele
Şi la tine poposeşte? Şi ne cheamă printre ele.
(Moş Crăciun) (Cartea)

Chiar în faţa casei mele De copii rostogolită

Din trei mingi de nea, cam grele Tare, tare îndrăgită,
Am un moş ce se răsfaţă Cu buline sau cu flori,
Cu un morcovel pe faţă. Îmbrăcată în culori.
(Omul de zăpadă) (Mingea)

Din munte coboară, Cine, când mergi la culcare

Parc-ar fi o sfoară Are tot mereu răbdare
Se tot şerpuieşte Deapănă povestioare,
În jur, tot stropeşte. Pana ce din nou Moş Ene
(Râul) Se grăbeşte pe la gene?
(Bunica)
Nu e carte cu poveşti, Mă aşteaptă cuminţel
Dar de vrei s-o răsfoieşti În penar de şcolărel,
Te poartă prin lumea toată Să-l ascut eu frumuşel
Arătându-ţi câte-o hartă. Ca să pot scrie cu el.
(Atlasul) (Creionul)

De ele ne folosim, Am o vrăjitoare mică,

Mâncarea să o servim. De greşesc, nu-mi este frică.
Stau pe masă cuminţele O chem. iute fiindcă ştie
Nu se poate fără ele. Cum se şterge o năzbâtie
Aşteaptă pe şervetele. De pe foaia de hârtie.
(Tacâmurile) (Guma de
şters)
Subţirel şi ascuţit Tubuleţe colorate,
Te înţep, dar nu-s cuţit, În cutie aşezate.
Ciorăpelul cos cu spor Lângă pensulă, hârtie,
De-mi pui aţă de mosor. Şi putina măiestrie
(Acul) Mi-aţi făcut o bucurie!
(Acuarelele)

Cânta-ntr-una şi vorbeşte Azi, creionul buclucaş

Nicidecum nu oboseşte. Şi-a pierdut vârful poznaş.
Un buton mic îl porneşte Spune iute, copilaş,
Şi-apoi tot el îl opreşte. Cine ascute-un creionaş?
(Radioul) (Ascuţitoarea)
Ne ridică, ne coboară
De nu-l vrei, urcă pe scară!
Dar mai bine-l iei pe el
Şi apeşi pe butonel.
(Liftul)
Am văzut pe geam, din casă,
Cum mai cade ploaia deasă.
Ca s-ajung la grădiniţă
N-am sa uit de…………….
(Umbreluţă)
Bate, dar nu-i inimioara
Îmi arată cum mai trece
Timpul din zori pana-n seară,
Pe cadran are şi-un…zece!
(Ceasul)
Un cuvânt anume,
Cel mai drag pe lume,
Copilul rosteşte
Când abia păşeşte!
Cine mi-l ghiceşte?
(Mama)
Nici nu-l vezi, nu-l poţi atinge,
Câteodată nu ne-ajunge.
Trece iute, parca zboară,
Doar mă scol şi-ndată-i seară.
(Timpul)
Şapte sunt în săptămână
Ca surate, mână-n mână.
Cinci sunt cele lucrătoare,
Una, merg la mama mare,
Iar a şapte-i sărbătoare.
Ştii această ghicitoare?
(Zilele săptămânii)
Instrumentele de scris
Au un adăpost de vis.
Când le scot pe toate afară
Cutiuţa, iată-i goală!
(Penarul)
Eşti aproape sau departe,
Doar un fir ne mai desparte,
Ne ajută să vorbim,
Mai aproape ne simţim,
Într-o ramă pe sârmuţe,
Stau la sfat nişte biluţe.
Cuminţele, colorate,
Împreună ştiu de toate,
Doar dacă sunt numărate.
(Socotitoarea)
Cutiuţa fermecată
Pentru alţii, ferecată.
S-o deschid ştiu numai eu
Şi aşez la loc mereu,
Pensula, creionul, guma,
Hai, ghiceşte, lasă gluma!
(Penarul)
Neagră sunt la faţă toată,
Pe perete stau mereu
Şi aştept, cu creta albă
Să mă desenezi. Nu-i greu!
(Tabla)
Nu-i creion şi nici stilou,
Cu ea poţi picta-n tablou,
Floricele, copăcei copilaşi
Şi tot ce vrei. Ghici, ce-i?
(Pensula)
Dimineaţa-n zori de zi
Vezi mulţime de copii
Cu „căsuţe” în spinare.
Nu sunt melci; ce duc ei oare,
Către şcoală-n graba mare?
(Ghiozdanul)
Ce-i cutia minunată
Pe măsuţa aşezată
Ce-ţi aduce vesti din lume
-Şi mai rele, şi mai bune-
Prin fereastra cu imagini
Ca o carte fără pagini?
(Televizorul)
N-are aripi, nu vorbeşte,
De la mine o porneşte,
Către tine se grăbeşte
Chiar în minte-ţi poposeşte,
Zburând iute să ajungă
Să străbată cale lungă!
(Gândul)
Trece apa pe sub el,
Noi, deasupra, frumuşel,
Malurile lungi uneşte,
Nu-i minune, deci ghiceşte!
Daca numărul îl ştim.
(Telefonul)
La un colt de stradă, iată,
Trei culori pe-un stâlp ne-arată
Când să trecem liniştiţi
Sau să stăm, de roşu’ opriţi!
(Semaforul)
(Podul)
Un palat în zori de zi,
Chiote şi bucurii.
Cântece şi poezii,
Pe măsuţe, jucării.
Toate, pentru voi, copii!
(Grădiniţa)