Sunteți pe pagina 1din 4

Leadership versus managment

Există un spectru larg al definițiilor leardeship-ului, o definiție dată de către Yukl consideră
că numeroasele definiții ale termenului nu au în comun decât implicarea unui proces de
influențare, el are loc în cadrul unei relații asimetrice: liderul exercită influența asupra
adepților. (Yukl 1989, p.29) definește leadership-ul ca ’’influențarea obiectivelor și
strategiilor, a consimțământului și angajamentului, a culturii organizaționale. Leadership-ul
nu înseamnă doar un lider care acționează și un grup de adepți care răspunde într-un mod
mecanic, ci un proces social complex în care sensurile și interpretările legate de ceea ce se
spune și se face sunt cruciale.’’ Tot Yukl ne spune despre modul în care este văzut un lider în
anumite organizații, autorul este de părere că titulatura de lider îi este oferită celui care este
considerat ’’persoana puternică și hotărâtă care ia decizii, profesionistul care unește o
echipă, care educă oamenii și-i dezvoltă, sau doar la supraveghetorul orientat spre rezultate
care monitorizează și pune presiune pe oamnei pentru a executa.’’ (1989, p.95)

I. Ursachi (p.8) este de părere că managerul este catalizatorul, forța ce conduce


schimbarea, coordonarea și controlul într-o organizație. Sarcina lui este să creeze ambianța
în care activitatea sa să fie orientată astfel încât membri să contribuie la obiectivele grupului
cu cel mai scăzut volum al unor resurse disponibile ca: bani, timp, efort, disconfort și
materiale. Tot autorul definește și managmentul ca fiind arta și știința de a-i face pe alții să
acționeze în așa fel încât să se atingă obiectivele unei organizații, este procesul de statuare
și îndeplinire a obiectivelor, prin realizarea unor funcții de bază, specifice în dirijarea și
utilizarea resurselor umane, materiale și financiare ale organizaiei. Din această definiție
reies câteva aspecte importante, anume: managmentul implică activitatea oamenilor,
managerii acționează pentru atingerea obiectivelor prin membrii organizației.

Managmentul este un termen englezesc de origine franceză, autorul francez Jean Chevalier,
în lucrarea sa Organization susține că termenul managment este derivat de la cuvântul
francez menage care semnifică ’’l’ordre et le train d’une maison’’ (organizarea și dirijarea
unei case).

Asocierea leadershipului cu schimbarea și a managmentului cu menținerea este făcută de


către Cuban (1998, p.76 ) ’’prin leadership mă refer la influențarea acțiunilor altora pentru
a obține rezultate dezirabile. Liderii sunt acei oameni care dau contur scopurilor, motivației
și acțiunilor altora. Adesea aceștia inițiază schimbarea pentru a atinge fie scopuri deja
existente fie scopuri noi. Leadershipul solicită multă ingeniozitate, energie și talent autorul
definește și managmentul astfel: managmentul presupune menținerea eficienței activităților
curente ale organizației. Deși adesea, managmentul reclamă deprinderi de leadership,
funcția sa globală este de a menține și nu de a schimba. Prețuiesc atât managmentul cât și
leadershipul, fără a-l avantaja pe niciunul, din moment ce diferitele contexte solicită
răspunsuri pe măsură.’’

Bush (1998: 328) leagă leadershipul de valori sau de scop, în timp ce managmentul este
’’avatarul implementării sau al aspectelor de ordin tehnic.’’ Leadershipul și managmentul
sunt la fel de importante în condițiile în care școlile și colegiile doresc să fie eficiente și să-și
atingă obiectivele. O viziune clară este esențială în stabilirea naturii și a direcșiei schimbării.

Warren Bennis trasează niște diferențe între manageri și lideri pe care le prezint în următorul
tabel:

Manageri Lideri
Manageri administrează Liderul inovează
Managerul are o perspectivă de viitor pe termen Liderul are o perspectivă de viitor pe
scurt termen lung
Managerul pune accent pe sisteme și structuri Liderul se axează pe oameni
Managerul se bazează pe control Liderul inspiră încredere
Managerul este interesat cum și când trebuie Liderul pune întrebările ce și de ce
efectuate sarcinile
Managerul abordează metoda imitării Liderul este original
Managerul face întotdeauna lucrurile cum Liderul alege lucrurile care trebuie făcute
trebuie
Managerul se aseamănă cu un soldat obedient Liderul este independent în acțiunile sale
Managerul este interesat doar de rezultatul Liderul este interesat de toată imaginea
procesului eforturilor pentru efectuarea procesului

Putem observa deosebiri clare între lider și manager, managerul ăși atinge obiectivele prin alți
oamenii, el se bazează pe control și responsabilitățile sale se bazează pe formarea unei echipe
capabile și pe îndeplinirea sarcinilor trasate. Constatăm că în schimb, liderul creează
obiective, convinge oamenii să participe la îndeplinirea lor , el caută în permanență adepți să-
i învețe cultură organizațională, are o viziune de durată lungă și succesul îl atinge doar când
îți asumă riscurile.

Consider că un lider are un fel propriu de a fii, se distinge de restul prin modul în care
acționează și se comportă, un lider stârnește dorința celorlalți de a-l urma și de a se încrede în
el. Un lider este cel care are viziunea și stârnește celorlați dorința de a munci ca și cum ar
face-o pentru a îndeplini viziunea lor proprie. Southworth (1993: p.73-74) este de părere că
cei care se află în posturi de conducere sunt motivați să muncească mult ’’deoarece
leadershipul lor înseamnă urmărirea viziunilor individuale.’’

Ovidiu Nicolescu definește mai amplu managmentul, el este de părere că ’’managmentul


organizațiilo rezidă în studierea relațiilor și proceselor de managment din cadrul lor, în
scopul descoperirii legităților și principiilor care le guvernează , a conceperii de noi sisteme,
metode, tehnici și modalități de conducere, astfel încât să asigureobținerea și creșterea
competivității.’’

Un manager trebuie să fie înzestrat cu anumite calități, atitudini, comportamente și


cunoștiințe necesare de altfel fiecărui component al firmei. Printre acestea se pot număra:
spirit de observație, inteligență, memorie, capacitate de concentrare. Managerul trebuie să
cunoască o serie de cunoștiințe cum ar fi: cunoștiințe economice, tehnice, psiho-sociale,
juridice, statistice sau de cultură generală.

Leithwood, Jantzi și Steinbach (1999) au identificat 6 modele în urma examinării minuțioase


a 121 de articole în cinci jurnale internaționale. Bush și Glover (2002) au extins această
tipologie la opt modele. Tabelul următor prezintă aceste tipologii pentru a identifica 10
modele de leadership și pentru a le pune față în față cu cele șase modele de managment.

Modelul de managment Modelul de leadership


Formal Managerial
Colegial Participativ
Transformațional
Distribuit
Politic Tranzacțional
Subiectiv Postmodern
Emoțional
De ambiguitate Circumstanțial
Cultural Moral
A instruirii

Un manager tipic de la începutul secolului XX se impunea în fața angajaților prin


amenințări și intimidări. Treptat stilul de conducere s-a mai schimbat, managerul se
concentreaza mai degrabă pe susținerea dezvoltării subalternilor, pentru a-și crea o bază de
influență.

H.Owen, V.Hodgson, N. Gazzard (2004, pp. 67-69) au enumerat câteva etape prin care se
poate face tranziția de la manager la lider:

 Convingerea că există un potențial de leadership - convingerile vă dau permisiunea


de a face unele lucruri, dar vă și limitează ceea ce considerați că puteți face
 Definirea potențialului – acest lucru se poate face printr-un feedback de 360 de grade
(adică din toate părțile și de la toate nivelurile) totuși multe organizații care oferă
training folosesc etaloanele altora și vă spun că trebuie să vă dezvoltați, de pildă,
potențialul de figură reprezentativă sau cel pentru negociere.
 Importanța cunoașterii de sine – ca și medicul, este important ca liderul să urmeze
dictonul cunoaște-te pe tine însuți, ca să poată controla diferitele efecte pernicioase
create fără voie chiar de el însuși. Dacă liderul nu-și înțelege acșiunile poate deveni
mai degrabă purtător de probleme decât soluție pentru acestea.
 Identificarea sinelui autentic – nu este suficientă doar cunoașterea de sine, e nevoie de
exprimarea adevăratului eu în fața lumii. Este nevoie de auto-acceptare, iar asta cere
încredere și curaj.
 Unicitatea – fiecare dintre noi este diferit , modelele de viață vă pot ajuta să vă
identificați părți din dumneavoastră, dar în lume veți ajunge să vă exprimați
potențialul propriu de leadership. O mare problemă este că există extrem de mulți
care nu știu să-și folosească potențialul de leadership.

Tranziția de la manager la lider este un proces de lungă durată care constă în determinarea și
dorința leader-ului de a-și valorifica la maxim potențialul și de a schimba modul de gândire,
de acțiune și de comportament.

S-ar putea să vă placă și