Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Știinte Economice

Programul de Masterat Marketing si Relații Publice in Afaceri
Anul Universitar 2018-2019,Anul I, Sem I, IF

Fundamentele Marketingului

Proiect
Marketing online
Proiectarea unui site web de comerţ electronic

Titular Curs: Prof. univ.dr. Manuela Epure

Masterant:Ghita Eduard Andrei

CUPRINS:

1. Scurta prezentare
2. Marketing-ul Online (evoluție, caracteristici)
3. Particularitați ale marketingului online
4. Obiective si strategii
 Problemele tehnice si organizatorice
 Arhitectura informatională a unui site
Internet
 Structura unui site comercial
 Elemente de navigație
5. Etapele dezvoltării unui site
6. Proiectarea unui magazin virtual

BIBLIOGRAFIE

2
Scurta prezentare

Auzim din ce în ce mai des termenul de marketing online, dar câţi dintre noi
ştim cu adevărat la ce face referire. Marketingul online este definit ca „funcţie
organizaţională şi set de procese permanente desfăşurate în spaţiul virtual, prin care
oamenii sunt încurajaţi să ia o decizie de cumpărare, de folosire, de urmare sau de
conformare a unui produs, serviciu sau valori ale altei persoane. Ca orice teorie nouă
de management, marketingul ţine pasul cu noile tehnologii. De la mesajele transmise
pe canalele tradiţionale (televiziune, radio, reviste, ziare, evenimente de relaţii
publice, reclame indoor şi outdoor), marketingul se mută în spaţiul virtual în
încercarea de a atrage şi de reţine noi clienţi. La modul general, putem spune că
marketingul online reprezintă forma de promovare şi vânzare de servicii şi produse pe
piaţa virtuală.
În acest context, Internetul joacă un rol crucial, el fiind mirajul relevat al
comunicării în timp real cu cei dragi, cu colegii de serviciu sau cu partenerii de
afaceri.
Dacă toată lumea vorbeşte de Internet, era de aşteptat ca acesta să pătrundă şi
în zona marketingului, a business-ului, facilitându-se astfel comunicarea între oamenii
de afaceri, între producători şi posibilii clienţi, ducând la generarea şi dezvoltarea
afacerilor. Astăzi vorbim de pieţe virtuale, unde orice întâlnire, negociere, finalizare a
unei tranzacţii este posibilă într-un interval de câteva secunde sau cel mult minute.

3
 Întrebarea care apare în acest context este dacă marketingul online este o
formă de concurenţă a marketingului tradiţional sau vine în completarea acestuia?
Impactul apariţiei Internetului asupra marketingului este un fenomen radical a
cărui valenţă este greu de cuantificat.
Dinamica explozivă a fenomenului determină evoluţii imprevizibile care fac
ca fundamentele teoriei economice contemporane să fie zguduite din temelii, punând
la grea încercare agilitatea, inteligenţa şi capacitatea de adaptare a managerilor de azi.
La nivel strategic, firmele îşi schimbă modurile de operare, câştigător fiind cel care
ştie să manipuleze jocul alianţelor.
Marketingul electronic/online este un instrument de afaceri ce oferă posibilităţi
enorme la un cost minimal. Activitatea de marketing pe Internet devine mult mai
uşoară decât cea prin metodele clasice. Din ce în ce mai multe companii din toate
sectoarele economice încep să realizeze potenţialul enorm al noului mediu de
comunicaţie electronică – Internetul. Pentru a avea acces la un auditoriu de câteva
milioane de spectatori şi potenţiali clienţi, marile reţele de televiziune au preţuri de
ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari pentru spoturi publicitare de câteva
secunde. Pentru a atinge o asemenea audienţă, doar giganţi ca IBM, Coca-Cola sau
Ford îşi puteau permite campanii publicitare de milioane de dolari. Însă prin Internet
orice companie îşi poate asigura o prezenţă neîntreruptă, 24 ore pe zi, 365 zile pe an,
pentru preţuri incomparabil mai mici.
La nivel operaţional, folosirea tehnologiei Internet duce la eficientizarea
activităţii globale a firmei, a alianţei din care face parte, a lanţului valoric în care se
implică, prin Internet creându-se astfel valoare. Beneficiarii acestei valori sunt
firmele, statul, consumatorii.

Marketing-ul Online (evoluţie, caracteristici)

Abordarea tradiţională  a marketingului şi-a dovedit foarte bine eficienţa în

domeniul afacerilor  până în prezent, dar odată cu trecerea de la  economia industrială
la cea  informatională, tot mai des se pune problema adecvării practicilor
convenţionale de marketing la noile strategii utilizate. Noile tehnologii de comunicare
oferă o serie de oportunităţi dar şi dificultăţi. Activităţile de marketing sunt afectate de

4
o serie de schimbari, precum: competiţia strânsă, creşterea puterii consumatorilor,
existenţa unor consumatori mult mai bine informaţi, luarea în considerare de către
consumatori a preţului şi a raportului calitate/preţ, asemănarea mărcilor şi scăderea
loialităţii faţă de o anumită marcă, scăderea eficacităţii publicităţii în masă, creşterea
rolului marketingului direct şi a relaţiilor publice. Astfel, multe dintre strategiile de
marketing folosite se dovedesc a fi învechite.
Aparitia World Wide Web-ului a deschis o nouă era a marketingului. În
această era a tehnologiei informaţionale consumatorii fac schimb de roluri cu firma, ei
fiind cei care ţintesc firma. Firmele trebuie să regândească modul în care  identifică,
realizează şi furnizează valoarea consumatorilor.
Web-ul nu este asemănător niciunui alt canal de distribuţie care a existat în
trecut. Are câteva caracteristici aparte, pe care agentul de piaţă trebuie să le ia în
considerare, în vederea obţinerii unui maximum de beneficiu.
Unul dintre cele mai importante atuuri ale Web-ului este reţeaua sa globală.
Punând informaţii referitoare la o anumită organizaţie pe Internet, clienţi din întreaga
lume dispun de acestea, indiferent de zi sau de oră. Clienţii de oriunde pot accesa
materialul promoţional, la o oră convenabilă pentru ei, fără a fi nevoiţi să depună
eforturi consistente pentru a găsi oamenii responsabili cu vânzările. Literatura
promoţională poate face uz de capacitţăile complete ale Internetului, aceasta
incluzând fotografii color şi grafice, sunete, animaţii şi chiar materiale video, la o
parte din costul producerii unor broşuri tipizate, de exemplu. Aceste broşuri
multimedia pot fi actualizate rapid şi des (atât cât este necesar), ceea ce conferă un
mare potenţial de promovare pentru ofertele recente şi un înalt nivel de flexibilitate.
O versiune electronică a unei broşuri cu materiale promoţionale nu este
suficientă. Conţinutul şi forma trebuie adaptate, astfel încât să se poată profita de
puterea Internetului, iar “uneltele” de navigare trebuie incluse pentru a se evita
rătăcirea utilizatorilor printre datele numeroase. Conţinutul unui site trebuie să fie
relevant pentru nevoile vizitatorilor, uşor de folosit, cu un design atractiv şi să includă
link-uri logice pentru arii de interes principal. O simplă vizitare a unui site nu este
suficientă. Acesta trebuie modificat cu regularitate şi trebuie să fie captivant, pentru a
induce utilizatorilor dorinţa de a reveni şi cu altă ocazie.
Spre deosebire de tehnicile de marketing tradiţionale, în cazul marketingului
online clientul este cel care se adresează organizaţiei, iar nu invers. Pe Internet,
clientul este cel care caută în mod activ informaţii. Organizaţia are acces la persoane

5
deja interesate de ceea ce ea are de oferit. Chiar şi atunci când sunt folosite principii
tradiţionale de publicitate, este de dorit ca publicul-ţintă să fi manifestat un interes
prealabil în ceea ce priveşte produsul, serviviul etc.
Promovarea pe Internet nu este afectată de mărimea sau de capacitatea impuse
de costurile sau de spaţiul alocat. Costul unei pagini web este relativ scăzut, motiv
pentru care în spaţiul virtual este posibilă includerea unui bagaj de informaţii
cuprinzător, la un preţ avantajos. Prin pagini de hyper-links, marketerul poate crea o
broşură multimedia personalizată, foarte cuprinzătoare, care este instantaneu
disponibilă pentru potenţialii clienţi din întreaga lume. Aceasta permite utilizatorilor
să analizeze produsele şi serviciile bazate pe nevoile şi interesele individuale, iar nu
pe mesajul de vânzare standardizat. Astfel, diferite informaţii pot fi uşor şi economic
găzduite. În loc să existe un singur mesaj pentru toţi clienţii, mai multe mesaje diferite
pot fi trimise unor multiple categorii de clienţi, la un cost marginal mic.
Un alt avantaj al Internetului îl reprezintă capacitatea acestuia de a asigura o
bună comunicare între organizaţie şi clienţi. Comunicarea bidirecţională este o
importantă unealtă de marketing, utilă mai ales în câştigarea loialităţii clienţilor.
Aceştia pot comunica fără efort cu organizaţiile pentru a afla toate informaţiile
necesare, pot pune întrebări, negocia preţuri etc. La fel de uşor, organizaţiile pot
contacta clienţii pentru a le clarifica nevoile sau pentru a-i informa despre noile
produse, servicii etc.

Particularităţi ale marketingului online

Internetul a devenit un mediu primordial pentru a atrage clienţi la nivel global.

Companiile au la dispoziţie diferite metode, unele eficiente altele mai puţin, pentru a
păstra contactul cu potenţialii clienţi. Cu ajutorul unui site putem ajunge la segmentul
de piaţă care, prin metode "offline", ar necesita o investiţie enormă de publicitate.
Pentru a obţine rezultate în domeniul de Marketing Online este primordială
înţelegerea funcţionării Internet Marketingului.

Ce este Internet Marketing ?

6
 Marketingul online este procesul de construire şi de menţinere a relaţiei cu
clienţii, prin intermediul activităţilor online, în vederea facilitării schimbului de idei,
produse şi servicii, care să satisfaca obiectivele ambelor părţi implicate.

Această definiţie poate fi împărţită în cinci componente:

1. Proces
Ca şi marketingul tradiţional, programul de marketing online presupune un proces.
Acest program de marketing online cuprinde 7 etape: fixarea strategiei corporative,
captarea ocaziei de piaţă, formularea strategiei de marketing, estimarea experienţei pe
care o va avea clientul, formularea programului de marketing, realizarea interfeţei cu
consumatorul şi evaluarea rezultatelor programului de marketing.
2. Construirea şi menţinerea relaţiilor cu clienţii
Este important de subliniat că obiectivul marketingului online este nu numai acela de
a dezvolta relaţii (online) cu clienţii, dar şi de a menţine astfel de relaţii atât online,
cât şi offline, atunci când consumatorul nu utilizează Internetul.
3. Online
Prin definiţie, marketingul online se ocupă de consumatorii de Internet. Cu toate
acestea, succesul unui program de marketing online poate sta în acţiunile offline, din
afara Internetului. Un exemplu în acest sens este siteul Monster.com, care oferă
posibilitatea găsirii unui loc de muncă, printr-o căutare online. Succesul acestui
serviciu a stat şi în eficienţa publicităţii televizate.
4. Schimbul
În centrul ambelor concepte de marketing se afla schimbul. Efectul unui program de
marketing online trebuie evaluat în conformitate cu impactul general pe care îl va
avea, însă nu numai pe planul online. De exemplu, vânzările online pot afecta
vânzările obţinute în magazinele tradiţionale.
5. Satisfacerea obiectivelor ambelor părţi implicate
Ca şi în cazul marketingului tradiţional, marketingul online vizează obţinerea
profitului prin satisfacţia consumatorilor.

Obiectivele unei campanii de Internet Marketing sunt următoarele:

1. Identificarea: înţelegerea cerinţelor şi necesităţilor utilizatorilor de Internet

7
2. Alegerea segmentului de piaţă: comportamentul de cumpărare se schimbă în
funcţie de mai mulţi factori: vârstă, nivel de educaţie, profesie, mediu. În funcţie de
produsul/serviciul promovat trebuie să ne adresăm unei clientele, clientelă care
trebuie bine definită şi nu aleasă la întâmplare.

3. Anticiparea: necesită o analiză continuă şi detaliată atât a pieţei online cât şi a

pieţei offline, pentru a determina în timp noile orientări ale comportamentului de
cumpărare.

4. Satisfacerea: un component cheie în succesul marketingului online este

mulţumirea clienţilor prin intermediul "canalului electronic".

Metodele folosite de marketingul online pot fi grupate în două categorii: publicitate

online şi optimizare pentru motoarele de căutare.

Scopul publicităţii online este de a genera trafic prin diferite metode, din segmentul
de piaţă ales ca ţintă pentru afacerea noastră :

1. Publicitate online prin PPC sau CPP (Pay Per Click sau Cost Per Click)

2. Campaniile prin Linkuri şi/sau Bannere

3. Emailuri şi Newsletter-uri

Obiective si strategii

Atunci cand vorbim de structura unui site Internet ne referim la organizarea

continutului acestuia intr-o maniera care sa corespunda cat mai bine intereselor si
nevoilor audientei acestuia. Doresc sa subliniez de la bun inceput ca realizarea unui
site Web nu este in primul rand o chestiune de tehnologie, asa cum se considera
uneori. Este adevarat, pentru un proiect de acest tip este nevoie si de programatori, dar
si de designeri, copywriteri, specialisti in crearea de continut, in studiul audientei, in
promovare etc. Un site de succes este un site care reuseste sa atinga obiectivele pentru

8
care a fost creat, chiar daca nu foloseste neaparat tehnologii avansate precum Flash,
XML, RSS etc.
Orice proiect Web incepe cu o planificare detaliata, care stabileste, pe de o
parte, obiectivele si strategiile site-ului, iar pe de alta parte solutiile tehnice si
organizatorice avute in vedere.
In ceea ce priveste obiectivele si strategiile, echipa de proiect trebuie sa
raspunda la urmatoarele intrebari:
• care este misiunea organizatiei?
• cum va ajuta site-ul la indeplinirea acestei misiuni?
• care sunt cele mai importante obiective ale site-ului?
• care este audienta site-ului (in cazul unui site comercial, care este piata
potentiala)?
• ce strategii vor fi folosite pentru a atinge obiectivele (mai concret, cum vor fi
adusi vizitatori la site si cum vor fi convertiti acestia in clienti)?
• cum va fi masurat succesul site-ului?
• cum va fi intretinut si dezvoltat site-ul pe viitor?
Proiectarea generala are ca obiectiv elaborarea concepţiei logice a sistemului
informatic, definirea acestuia din punct de vedere structural şi funcţional.
Proiectarea generala presupune stabilirea componentelor sistemului
informatic. Totodată proiectarea generala presupune analiza datelor de ieşire, a bazei
informaţionale de intrare, a documentelor pe care sunt consemnate datele de intrare, a
legăturilor dintre ele şi a funcţionalităţii sistemului astfel încât toate elementele sale să
formeze un întreg.
Structura generală a sistemului informatic cuprinde un ansamblu de intrări,
prelucrări şi ieşiri definite în funcţie de obiectivele noului sistem.
Există mai multe variante de abordare a proiectării unui sistem informatic: fie
se poate pleca de la intrări, fie de la ieşiri, fie se poate realiza o variantă mixtă.
Analizând modul de obţinere a fiecărei informaţii se determină baza
informaţională de intrare, apoi se realizează celelalte faze ale proiectării.
Fazele proiectării se parcurg in ordinea:
 stabilirea obiectivelor;
 proiectarea ieşirilor;
 proiectarea bazei informaţionale de intrare;

9
  codificarea;
 proiectarea documentelor de intrare;
 proiectarea structurală şi funcţională;
 elaborarea documentului.
Această variantă prezintă avantajul furnizării unui conţinut complet al bazei
informaţionale de intrare pentru obţinerea ieşirilor solicitate.

Problemele tehnice si organizatorice legate de construirea site-ului sunt in

principal urmatoarele:
• care este bugetul total al site-ului?
• cate pagini va contine site-ul (in limita maxima acceptabila pentru buget)?
• ce tip de server va fi utilizat?
• care sunt dotarile tehnice necesare pentru a pune site-ul in functiune?
• cum va fi programat in timp procesul de realizare a site-ului?
• care sunt responsabilitatile fiecaruia dintre membrii echipei de proiect?
In cele ce urmeaza voi examina mai in detaliu obiectivele specifice unui site
comercial. Aceste obiective au un rol hotarator in definitivarea structurii site-ului,
precum si in design-ul interfetei cu utilizatorul.
Internetul este un mediu interactiv. Un site web (cu atat mai mult unul
comercial) care nu permite comunicarea cu vizitatorul este aproape un nonsens.
Companiile care reduc rolul site-ului lor la acela de “brosura electronica”, nefacand
altceva decat sa-si descrie aici produsele si serviciile, pierd foarte mult din avantajele
Internetului ca mediu de afaceri. Obiectivul central al oricarui site comercial ar trebui
sa fie obtinerea unui raspuns, a unei reactii din partea vizitatorului.
Practica a aratat ca exista doua tipuri de raspuns care pot fi solicitate
vizitatorilor unui site comercial:
1. Raspunsul principal. Acesta este de fapt obiectivul principal al site-ului si poate fi
determinat raspunzand la intrebarea: “ce anume dorim sa faca navigatorul, concret, in
urma vizitei la site-ul nostru?”. Pentru un site comercial, raspunsul principal poate fi:
• comanda directa (o vanzare);
• un “contact” (denumit de asemenea “pista” sau “lead”). Este vorba de datele
de contact ale unui un potential client, care va fi contactat ulterior in vederea
incheierii vanzarii.

10
2. Raspunsurile secundare. Nu toti navigatorii care ajung la site si sunt interesati de
produsul oferit il vor cumpara de la prima vizita. Cauzele sunt multiple: se afla inca in
etapa culegerii de informatii, nu sunt hotarati, nu au timp, nu au inca banii necesari
etc. Este asadar nevoie sa gasim o posibilitate de a pastra contactul cu acesti potentiali
clienti. Le vom cere asadar sa se aboneze la newletterul nostru gratuit, sa descarce un
software gratuit (in schimbul unei adrese de email), sa comande un catalog sau o
brosura prin posta etc. Toate acestea sunt exemple de raspunsuri secundare care pot
fi solicitate de la navigatori. Avantajul Internetului consta din faptul ca multe dintre
aceste solicitari pot fi satisfacute gratis sau la un cost foarte mic, datorita naturii
digitale a acestui mediu de afaceri.
Structura unui site comercial trebuie conceputa in asa fel incat sa conduca intr-
un mod cat mai simplu si mai rapid catre obtinerea raspunsului principal.
Principalele caracteristici ale unui bun raspuns principal:
• sa fie rezonabil. O companie care vinde un software in valoare de 900 de euro
nu va putea cere clientilor sa plaseze o comanda directa pe Internet.
• sa fie masurabil. Firma va putea sa evalueze succesul site-ului numai daca are
un obiectiv masurabil.
• sa poata fi livrat de catre vizitator. Ar fi nepotrivit sa cerem unui potential
client din strainatate sa sune la un numar gratuit accesibil numai pe teritoriul
Romaniei.

Arhitectura informationala a unui site Internet

Primul pas in definirea structurii site-ului il constituie organizarea
informatiei care va fi inclusa pe site. Aceasta presupune mai intai divizarea
continutului in categorii si subcategorii, iar apoi ierarhizarea acestor categorii in
functie de importanta.
Studiind structura site-ului unei companii, rezulta imediat ca putem imparti
continutul acestuia in doua mari categorii.
In prima categorie se regasesc informatiile cele mai importante pentru vizitatorii si
utilizatorii site-ului. Acestea sunt legate in mod nemijlocit de atingerea obiectivelor
site-ului. Link-urile catre aceste informatii se gasesc in bara de navigatie principala,
aflata in partea de sus a fiecarei pagini. Iata care sunt aceste componente prioritare:

11
• solutii;
• produse si servicii;
• comenzi;
• suportul tehnic;
• training si evenimente;
• parteneri.

La randul sau, fiecare din aceste categorii are un numar mai mic sau mai mare
de subcategorii. De exemplu, in cadrul categoriei “produse si servicii” gasim
subcategorii precum “interfete si module”, “managementul retelei”, “routere”,
“securitate” s.a.m.d. La categoria “suportul tehnic” intalnim subcategoriile
“configurare”, “instalare si upgrade”, “mentenanta si operare” etc.
A doua categorie cuprinde informatiile de importanta secundara, precum:
• informatii despre companie;
• date de contact;
• conditii de utilizare a site-ului;
• politica de protejare a intimitatii vizitatorilor (privacy statement);
• politica de utilizare a cookie-urilor;
• marcile inregistrate ale companiei.
Link-urile catre aceste componente se gasesc in cea mai mare parte in bara de
navigatie secundara, situata la subsolul fiecarei pagini a site-ului.
Odata ce a fost definita arhitectura informationala a site-ului, se poate trece la crearea
diagramei de structura.

Structura unui site comercial

Nu se poate vorbi de o “structura ideala” a unui site Web. Exista mai multe
tipuri de structuri, unele potrivite pentru firmele mici, care comercializeaza un singur
produs, iar altele pentru companiile multinationale cu zeci sau sute de linii de produs.
Se poate insa enunta un adevar valabil pentru oricare din aceste cazuri: o structura
prea incarcata, sau una care produce confuzie in mintea vizitatorului va avea drept
rezultat indepartarea acestuia si pierderea unei vanzari potentiale.
In cele ce urmeaza voi prezenta doua tipuri de structuri care pot fi utilizate pentru un
site comercial: structura liniara si structura ierarhica.

12
Structura liniara (sau secventiala) este potrivita in general pentru site-ul unei firme
de mici dimensiuni, care vinde un singur produs. Exista situatii in care o firma care
vinde mai multe produse creaza site-uri separate ele, fiecare din ele avand o structura
liniara. De regula, in cadrul unui site organizat secvential putem distinge o “axa
principala” si un numar de “ramificatii” (branches).
Pe “axa principala” se gaseste in esenta mesajul comercial al site-ului - informatiile
privind produsul sau serviciul vandut, care il ajuta pe potentialul client sa ia o decizie.
Acest mesaj se poate intinde pe una sau mai multe pagini, in functie de lungimea si
complexitatea sa. La capatul acestei axe trebuie plasata intotdeauna “pagina de
inchidere” sau de comanda - locul unde vizitatorul poate livra raspunsul care se
asteapta de la el.
In ceea ce priveste “ramificatiile”, aici se intalnesc paginile unde se solicita un
raspuns secundar din partea navigatorului (de exemplu, abonarea la un newsletter),
sau paginile in care se ofera vizitatorului informatii suplimentare privind firma sau
produsul (de exemplu, “despre noi” sau “intrebari frecvente”).
• Structura ierarhica (sau arborescenta) este utilizata de firmele care vand mai
multe produse si/sau servicii pe acelasi site. Paginile unui site organizat dupa o
structura ierarhica se impart in doua mari categorii:
- pagini de link-uri (sau de legaturi). Pe aceste pagini, vizitatorului i se ofera o lista
de optiuni in ceea ce priveste navigatia pe site. De aici el se poate indrepta catre una
sau alta din sectiunile site-ului, in functie de interesele sale. Paginile de link-uri pot fi
ierarhizate pe doua sau trei nivele (dintre care primul este intotdeauna pagina gazda a
site-ului). Nu este recomandat sa se depaseasca trei nivele pentru acest tip de pagini.
Internautii sunt in general grabiti si nerabdatori sa ajunga la informatiile esentiale de
pe site. Daca aceste informatii sunt “ingropate” prea adanc, exista riscul sa-si piarda
rabdarea si sa paraseasca site-ul.
- paginile informational (sau de continut), in care se gaseste informatia propriu-zisa.
Paginile unui site cu organizare ierarhica pot fi statice (in format HTML) sau
dinamice. In acest din urma caz, informatiile de pe o pagina sunt incarcate automat
din baza de date a site-ului, in functie de solicitarile navigatorilor (site-ul este de fapt
un catalog virtual). Este, desigur, solutia cea mai indicata pentru firmele cu foarte
multe linii de produse.

Elemente de navigatie

13
Aceste elemente il ajuta pe navigator sa inteleaga structura site-ului si sa viziteze
sectiunile care il intereseaza.
• Bara de navigatie este o colectie de link-uri dispuse orizontal, menite sa
ghideze navigatia vizitatorului pe site. Ea poate fi formata din text sau din imagini. O
bara de navigatie buna indeplineste urmatoarele conditii:
 il trimite pe vizitator la cele mai importante locuri din site;
 destinatia legaturilor este foarte clara;
 se incarca repede (in cazul barei formate din imagini);
 functioneaza la fel de bine si daca browserul vizitatorului este setat sa nu preia
imaginile;
 ii indica vizitatorului locul unde se afla in fiecare moment.
Cea mai buna modalitate de construire a unei bare de navigatie formata din imagini
este cea “modulara”: cate un buton pentru fiecare link.
In cazul multor site-uri mari, fiecare buton al barei de navigatie deschide un meniu
derulant care ofera vizitatorului optiuni suplimentare. Pentru a nu crea confuzie, o
bara de navigatie ar trebui sa aiba maxim 7 link-uri (eventual pana la 9). Prea multe
optiuni deruteaza vizitatorul.
• Tabla de materii este o colectie de link-uri dispuse pe coloana, fie sub forma
de text, fie de imagini. Ea poate fi amplasata:
 pe partea stanga a paginii (cel mai adesea);
 pe partea dreapta a paginii;
 la sfarsitul paginii (rareori).

Regulile pentru alcatuirea unei table de materii sunt aceleasi ca la bara de navigatie.
• Butoanele de navigatie se amplaseaza de regula in partea de jos a paginii:
 in dreapta jos, pentru a merge la pagina urmatoare;
 in stanga jos, pentru a merge la pagina anterioara;
 in centru, pentru a merge la pagina gazda sau la prima pagina a sectiunii in
care se afla vizitatorul la momentul respectiv.
• Harta site-ului (site map) are rolul de a-i oferi vizitatorului o imagine de
ansamblu asupra site-ului. Ea este de fapt o tabla de materii, situata pe o pagina
separata, care indica toate sectiunile si subsectiunile site-ului. Fiecarei sectiuni ii

14
corespunde un link care il ajuta pe navigator sa se indrepte rapid catre sectiunea
dorita.
• Indexul, necesar doar pentru site-urile foarte mari, indeplineste acelasi rol ca
indexul unei carti. Deosebirea este aceea ca fiecare termen din index este un link catre
pagina la care se gaseste repectivul termen. Indexul unui site nu este usor de alcatuit;
exista softuri specializate pentru aceasta (de exemplu IndexFinger).
• Selectoarele sunt meniuri speciale permit vizitatorilor familiari cu site-ul (sau
care stiu exact ce vor) sa mearga direct la sectiunea care ii intereseaza.
• Lista de link-uri rapide (quick links) reprezinta o alternativa la selectoare.
Aceasta lista prezinta legaturile catre cele mai importante si/sau cele mai des vizitate
locuri din site.
• Motoarele de cautare pe site (locale). Se justifica numai pentru site-urile
foarte complexe. Un asemenea motor trebuie sa fie usor de folosit si sa ofere rezultate
relevante, prezentate intr-o forma prietenoasa pentru vizitator.

Etapele dezvoltării unui site

Stabilirea cerinţelor
Proiectarea site-ului trebuie să ia în consideraţie cerinţele impuse de
beneficiarul acestuia. Se impune aşadar discutarea cu beneficiarul, în amănunţime, a
cerinţelor, căzându-se de comun acord asupra unor aspecte generale şi/sau particulare
ale site-ului respectiv. Beneficiarul, autorul ori ambii pot decide, printre altele, care
vor fi:
- platforma-ţintă (sistemul hardware, sistemul de operare, serverul Web,
clientul/clienţii Web);
- limbajul sau limbajele de programare utilizat(e) şi modul de procesare a
datelor (dacă este cazul);
- nivelul programării Web (pe server, la client sau o abordare mixtă);
- sistemul de management al bazelor de date şi al altor resurse;
- cerinţele de securitate (e.g.: controlul accesului);
- designul general al site-ului;
- frecvenţa actualizării informaţiilor şi dinamicitatea lor;
- audienţa şi specificul conţinutului.

15
Aspecte generale ale proiectării interfeţei Web
Utilizatorii spaţiului Web nu sunt doar în căutare de informaţii, ci
interacţionează cu ele într-o manieră deosebită, fără precedent în designul
documentelor scrise. Interfaţa grafică cu utilizatorul a unui sistem computerizat
include metafore de interacţiune, imagini şi concepte folosite pentru a transmite
funcţionalitate şi înţeles (semantică) într-un mod vizual.

Designul de bază al unei pagini Web

Una dintre regulile în conceperea unei interfeţe utilizator pentru un produs
software este următoarea: O interfaţă utilizator este bine scrisă atunci când programul
se comportă exact aşa cum se aşteaptă utilizatorii săi. Această regulă trebuie avută în
vedere şi la conceperea site-urilor Web.
Aşadar, în conceperea de site-uri Web trebuie să adoptăm un design orientat
spre utilizator. Cum interfeţele utilizator grafice (precum Windows) au fost proiectate
să ofere utilizatorilor un acces direct, dar facil, la propriile calculatoare, utilizatorii
aşteaptă acelaşi nivel sofisticat dar sugestiv al designului şi în cazul paginilor Web.
Scopul principal este cel de a satisface nevoile tuturor utilizatorilor potenţiali,
adaptând tehnologia Web aşteptărilor lor. Nu trebuie cerut cititorului unui document
Web să se conformeze, pur şi simplu, unei interfeţe care pune obstacole în realizarea
scopurilor sale.
Navigarea prin site
Cea mai importantă problemă de interfaţă în cazul site-urilor Web este absenţa
orientării în cadrul organizării locale a informaţiei din acel sit. Pictogramele clare,
consistente, o privire de ansamblu asupra site-ului şi o pagină de cuprins pot da
utilizatorilor încrederea că au posibilitatea de a găsi informaţiile dorite într-un mod
eficient.
Utilizatorii trebuie să aibă întotdeauna posibilitatea de a se întoarce cu uşurinţă
la pagina de start şi la oricare alte puncte importante de navigare prezente în cadrul
site-ului. Aceste legături fundamentale, care ar trebui să fie prezente în fiecare pagină
a site-ului, sunt butoane grafice sau ancore text, furnizând legături de navigare de
bază şi dând certitudinea utilizatorului că se află în continuare în domeniul site-ului.
O interfaţă Web bună trebuie să ţină cont de context, vizitatorii trebuind să fie
conştienţi de poziţia lor în cadrul organizării informaţiilor de pe site. În cazul

16
documentelor tipărite, contextul este dat de o combinaţie de indicii organizaţionale şi
grafice puse la dispoziţie de designul grafic al publicaţiei şi de faptul că acel
document (carte, revistă, raport tehnic) este perceput ca obiect fizic.

Asigurarea simplităţii şi consistenţei

Utilizatorii nu sunt impresionaţi de complexitatea gratuită a site-ului, în
special cei care doresc de la site-ul vizitat informaţii clare şi actuale. Fiecare vizitator
are anumite modele vizuale, procesarea vizuală a informaţiilor bazându-se pe
capacitatea minţii de a clasifica formele (pattern-urile).
Fiecare obiect de interfaţă (e.g.: butoanele, sigla organizaţiei) are asociat un
simbol. Oriunde este reprezentat într-o pagină Web obiectul în cauză trebuie folosit
simbolul care îl reprezintă. Pentru a fi eficientă, interfaţa trebuie să posede un număr
redus de simboluri, restrângându-se pe cât posibil la minim vocabularul de
interacţiune cu utilizatorul.

Stabilitatea designului
Pentru a convinge utilizatorii că informaţiile disponibile pe Web sunt de
încredere şi clar prezentate, proiectarea site-ului Web se va realiza cu aceeaşi atenţie
cu care s-ar realiza orice alt tip de document informativ al firmei, folosindu-se
aceleaşi standarde de editare şi de design ireproşabil. Un site neglijent construit,
având un design vizual slab, nu va inspira încredere vizitatorilor, mai ales în domenii
precum comerţul electronic.
Stabilitatea funcţională în designul Web înseamnă asigurarea funcţionării elementelor
interactive ale site-ului în vederea exploatării eficiente a acestuia.

Asigurarea accesibilităţii
Nu toţi utilizatorii site-ului vor putea profita de posibila bogăţie grafică oferită
de paginile Web. Unii vizitatori ar putea parcurge site-ul folosind un navigator text
(precum Lynx sau Links din mediile Linux) sau ar putea avea diverse handicapuri
fizice. Un mare avantaj al limbajului HTML este abilitatea de a oferi mesaje
alternative fiecărui obiect multimedia - de exemplu, atributul alt pentru <img>,
summary pentru tabele ori title pentru majoritatea marcatorilor. Utilizatorii care nu au
posibilitatea vizualizării grafice a conţinutului site-ului vor putea aşadar înţelege
funcţionalitatea elementelor grafice/multimedia din paginile site-ului.

17
Proiectarea site-ului Web
Înainte de a începe activitatea propriu-zisă de proiectare trebuie să ţinem cont
de faptul că există motive organizaţionale fundamentale pentru a împărţi o cantitate
mare de informaţii - indiferent dacă acestea sunt prezentate pe pagini tipărite sau pe
un site Web. Creierul uman prezintă limitări în ceea ce priveşte memorarea şi
reamintirea unor informaţii. Scopul majorităţii schemelor organizaţionale este cel de a
menţine minim numărul variabilelor locale pe care cititorul trebuie să le păstreze cu
uşurinţă în memoria de scurtă durată. Astfel se folosesc diverse combinaţii de design
grafic şi şabloane ale aranjamentului (layout-ului) informaţiei. Pe un site, vizitatorii
trebuie să aibă acces la părţi discrete de informaţie, disponibile în cantităţi uşor de
reţinut. Modul în care oamenii caută şi folosesc informaţiile sugerează de asemenea
faptul că unităţile de informaţie mici, distincte, se dovedesc mai funcţionale şi mai
facil de parcurs decât cele nediferenţiate, de dimensiuni apreciabile.

Organizarea informaţiilor
Rareori utilizatorii citesc pasaje lungi şi continue de text de pe ecranele
calculatoarelor şi majoritatea oamenilor care caută o anumită informaţie vor avea
dificultăţi în localizarea datelor dorite dacă vor trebui să parcurgă blocuri lungi de text
pentru a găsi ceea ce caută. Fragmentând informaţia dorită a fi prezentată pe Web în
părţi de dimensiuni reduse, vom organiza mult mai uşor datele în unităţi modulare
respectând aceeaşi schemă de organizare consistentă care poate forma baza legăturilor
hipertext din cadrul site-ului.

Organizarea site-ului
Site-ul trebuie să prezinte vizitatorilor săi o organizare judicioasă, clară. Dacă
avem doar o vagă idee despre relaţia dintre o secţiune a site-ului cu alte zone ale
acestuia şi dacă nu oferim o expunere cuprinzătoare şi ordonată a informaţiilor, atunci
utilizatorii vor căuta un material mai bine organizat pe alte site-uri.

Alte elemente ale site-ului Web

18
 Alături de principalele componente ale unui site Web - pagina de start,
paginile subiectelor intermediare şi paginile subsidiare - trebuie să avem în vedere
diverse elemente menite a facilita parcurgerea conţinutului şi navigarea prin site.
Site-ul trebuie să conţină posibilităţi de navigare: butoane, hărţi de imagini,
legături textuale, eventual cadre (deşi utilizarea acestora din urmă nu este
recomandabilă).
Întotdeauna când folosim pentru legături imagini sau hărţi senzitive, ar trebui
să includem legăturile textuale corespunzătoare.
Site-ul trebuie să fie consistent. Mărimea şi culoarea butoanelor, textului şi
legăturilor, localizarea pe pagină a legăturilor navigaţionale trebuie să fie similare în
întregul site. Vizitatorul trebuie să obţină informaţia dorită într-un mod ergonomic,
optim.
Proiectarea paginilor Web individuale
Trebuie sa existe coerenţă, ordine şi credibilitate în toate sursele de informare,
indiferent dacă ele sunt documente tradiţionale, tipărite, informaţii radio/tv sau pagini
Web.
Organizarea spaţială a elementelor grafice şi textuale care intră în componenţa
unei pagini Web poate atrage atenţia utilizatorului, punând în evidenţă informaţiile.
Mai mult, acest lucru conduce la interacţiuni mai eficiente şi mai plăcute între
vizitatori şi site-ul Web în cauză.
Pentru a împlini acest deziderat va trebui să ţinem cont de logica vizuală a
elementelor care compun paginile Web proiectate.

Designul vizual
Designul grafic trebuie să ofere un echilibru optim între senzaţia vizuală şi
informaţia grafică sau textuală dintr-o pagină. Fără impactul vizual al formei, culorii
şi contrastului, paginile sunt plictisitoare şi nu vor da motive vizitatorului să le
parcurgă conţinutul. Documentele text dense, fără contrastul şi confortul vizual oferite
de grafică şi de o atentă aşezare în pagină sunt mai dificil de citit, mai ales în cazul
monitoarelor având o rezoluţie scăzută. Similar, documentele Web care utilizează
intens grafica riscă să dezamăgească utilizatorul, oferind un slab echilibru între
senzaţia vizuală, informaţia textuală şi legăturile hipermedia existente.

19
Designul conţinutului
Acelaşi text (adică aceeaşi informaţie) poate fi vizualizat într-o multitudine de forme.
O vizualizare diferită va avea drept consecinţă un impact diferit asupra cititorului.
Unul dintre aspectele care trebuie luate în consideraţie este cel al contrastului
vizual dintre blocurile de text şi zonele înconjurătoare ale acestora. Ochiul şi mintea
vizitatorului sunt atrase de contrastul ferm şi de formele distincte oferite de o pagină
Web. O pagină ocupată exclusiv de informaţii text dense nu va fi percepută decât ca o
imensă pată cenuşie, lipsită de orice urmă de contrast vizual. Uniformitatea excesivă
nu va atrage atenţia utilizatorilor. La fel, dacă toate propoziţiile sunt scrise cu
caractere italice ori aldine (îngroşate), vizitatorul nu va mai percepe care informaţie
este cu adevărat importantă pentru dânsul.

Ultimii paşi
După proiectarea şi crearea efectivă a site-ului, un prim pas este acela de a
verifica integritatea legăturilor şi corectitudinea codului-sursă al documentelor.
In vederea vizualizării site-ului în bune condiţii, indiferent de platformă, se
recomandă evitarea oricăror extensii particulare şi a formatelor grafice proprietare (ca,
de exemplu, BMP). Un alt aspect de care trebuie să se ţină seama este modul de
scriere a numelor de fişiere. Astfel, sistemul de operare Windows nu face deosebirea
între minuscule şi majuscule şi paginile se vor vizualiza fără probleme, însă o dată
transferate pe un server Unix (Linux) trebuie să verificăm dacă numele resurselor au
fost specificate corect, platformele Unix făcând deosebirea între literele mici şi cele
mari (case-sensitive).
Publicarea site-ului
Următoarea etapă o reprezintă publicarea site-ului. Soluţiile pot fi:
- Publicarea pe un server dedicat. Dacă site-ul este al unei organizaţii care
poate să-şi permită să aibă un server Web propriu sau este al unei persoane având
acces la serverul unei astfel de organizaţii, atunci acest pas presupune transferul
tuturor fişierelor care compun site-ul pe maşina pe care rulează serverul Web. In
primul rând trebuie ales serverul adecvat, ţinând cont de factori precum performanţa,
siguranţa, fiabilitatea, costul şi platforma.
- Apelarea la un furnizor de găzduire Web. În acest caz, site-ul va fi localizat
la distanţă, pe o maşină pusă la dispoziţie de gazda site-ului Web. Acest proces se mai
numeşte şi găzduire. In funcţie de buget şi de cerinţele site-ului, putem recurge la un

20
furnizor local sau unul internaţional. Trebuie să avem în vedere, printre altele,
sistemul de plată, suportul tehnic şi lăţimea de bandă oferită. Deseori, rolul de
furnizor de servicii de găzduire Web este asumat chiar de furnizorul de servicii
Internet.

Proiectarea unui magazin virtual

Pagina Web
Lansarea unui magazin virtual nu este o chestiune simplă, ci necesită multă
muncă şi studiu aprofundat al situaţiilor existente si al posibilităţilor viitoare. Ca şi
comerţul clasic, vânzările on-line constituie un proces care trebuie îmbunătăţit în mod
continuu, iar la baza sa trebuie să se afle un plan de afaceri bine pus la punct.
Foarte important este dacă magazinul virtual reprezintă o extindere pe internet
a unui magazin deja existent sau dacă va efectua exclusiv comerţ electronic. In primul
caz, există deja experienţa vânzării. Mai mult, există un sprijin solid pentru
dezvoltarea reţelei de distribuţie a vânzărilor efectuate on-line. In fapt, majoritatea
magazinelor virtuale din spaţiul Internet românesc sunt extensii ale unor magazine sau
reţele de magazine clasice.
Este momentul oportun pentru a decide cine şi cum va prelua şi onora
comenzile de pe site. Angajarea unui webmaster va constitui desigur un avantaj.
Produsele trebuie organizate pe categorii (şi eventual subcategorii) astfel încât clienţii
să poată găsi cu cea mai mare uşurinţă ceea ce caută. O atenţie sporită trebuie
acordată prezentării produselor; mai ales imaginile trebuie să fie de calitate
excepţională, altfel şansele ca vizitatorii să cumpere scad considerabil.
Nu în ultimul rând va trebui să fie realizat un sistem de ajutor („help”,
întrebări frecvente”) în cadrul site-ului. Nu trebuie pornit de la premisa că vizitatorii
magazinului sunt navigatori experimentaţi şi au mai efectuat cumpărături online. De
asemenea, trebuie puse la dispoziţie informaţii detaliate despre livrarea produselor,
garanţie şi post-garanţie (dacă este cazul) etc. şi trebuie sa aibă posibilitatea de a
contacta firma în cazul în care mai au alte întrebări despre produse (alături de o adresă
de e-mail, un formular de contact este o opţiune foarte bună).

Plăţi

21
 Un factor deosebit de important în cadrul comerţului electronic îl constituie
plata. Pe web se poate vinde 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, peste tot în lume. In
plus, cumpărătorii şi potenţialii clienţi vor avea acces la informaţii de ultimă oră
referitoare la produse, servicii, preţuri sau disponibilitatea acestora. Pentru ca acest
scenariu să devină cu adevărat realitate, va trebui ca sistemul informatic implementat
să fie disponibil non-stop şi în tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor,
facturarea, procesarea plăţilor şi remiterea banilor.
Cu excepţia cazului în care activitatea se bazează pe principiul „plata în
avans” sau alte metode de plată off-line, obţinerea banilor rezultaţi în urma unei
vânzări online presupune o serie de procese de interacţiune cu bănci sau alte instituţii
financiare. Plăţile cu ajutorul cărţilor de credit (credit card), banilor electronici (e-
cash, cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente (smart card) sunt principalele
modalităţi de plată folosite în comerţul electronic Acestea pot fi integrate în sistemul
informatic, sau oferite în regim outsource de un furnizor de servicii de comerţ (CSP -
Commerce Service Provider) care va intermedia plăţile de la terţi.
Din păcate, în România astfel de sisteme sunt implementate de foarte puţine
magazine virtuale. Soluţiile alese de majoritatea comercianţilor pe internetul
românesc sunt plata ramburs, la livrare, prin mandat poştal sau ordin de plată.
Motivele sunt lesne de înţeles, în consecinţă, aceste magazine virtuale nu pot fi
considerate comerţ electronic în toată puterea cuvântului, ci mai degrabă cataloage de
produse cu opţiune de comandă online.

Promovare
Spre deosebire de un magazin clasic, în care potenţialii clienţi mai intră şi din
întâmplare sau din curiozitate, pe web şansa ca cineva să acceseze direct pagina este
extrem de mică (pornind de la premisa că nu a auzit niciodată de ea). Pentru a avea
vizitatori, site-ul trebuie înscris la motoare de căutare şi directoare web. Se poate
apela şi la publicitatea pe internet - bannere publicitare afişate pe diverse portaluri sau
la marketingul prin e-mail. Bineînţeles că mai sunt si modalităţile clasice de
promovare: spoturi TV sau radio, inserări în diverse publicaţii, etc.

Actualizare
Informaţiile nu trebuie lăsate să se „învechească”. Vizitatorii trebuie să vadă
că au în faţă un site dinamic, cu conţinut mereu proaspăt, secţiuni cu noutăţi, oferte

22
speciale, concursuri sau alte facilităţi asemănătoare îi va determina pe mulţi să se
întoarcă cu plăcere la magazinul virtual astfel proiectat.

Momentul efectuării plăţii electronice

Plata înainte de tranzacţie - un sistem de acest gen funcţionează prin

salvarea banilor digitali pe un disc sau pe un smart card - care poate fi considerat
ca o formă digitală a banilor obişnuiţi.

Plata pe loc necesită accesul direct la baza de date internă a băncii şi a

ofertantului de plată electronică, iar securitatea trebuie sa fie implementată mai strict
(cărţile de debit)

Plata după tranzacţie. Sistemul cărţilor de credit este cea mai comună formă
de asemenea plată.

Spre deosebire de materialele promotionale tiparite care trebuiesc refacute la

aparitia unor produse sau servicii noi, site-urile de prezentare sunt usor de actualizat.
Crearea de site-uri web este o metoda excelenta de promovare a unei firme tinand
cont ca in momentul de fata cel mai facil mod de cautare este mediul online si tot mai
multi oameni au acces la internet.

BIBLIOGRAFIE:

1. www.wikipedia.org
2. www.be-loud.ro
3. www.scritube.com

23