MARKETING TURISTIC 

TEMA 3  

 
POLITICA DE PREȚ ÎN TURISM 
 
Alături  de  produs,  preţul  se  înscrie  între  elementele  fundamentale  ale 
politicii de marketing turistic. 
 
Intervenind  direct în dialogul dintre produs (serviciu) turistic şi turist, preţul 
are  un  rol  decisiv  în  opţiunea  cumpărătorului,  în  decizia  de  cumpărare.  El 
oferă  imaginea  gradului  de  adaptare  a  activităţii  economice  a 
întreprinderilor  de  turism  la  cerinţele  pieţei,  de  ​realizare  a  celor  două 
funcţii-obiectiv  ale  marketingului:  satisfacerea  nevoilor  de  consum  şi 
obţinerea unei eficienţe maxime​. 
 
O  politică  a  preţurilor  şi  a  tarifelor  conformă  conceptului  de  marketing 
turistic  subliniază  că  preţurile  şi  tarifele  sunt  determinate  de piaţă şi nu de 
costurile individuale. 
 
În  prezent,  în  practica  turistică  internaţională  preţurile  şi  tarifele  pentru 
serviciile  turistice  se  determină  nu  numai  în  funcţie  de  costul  în  valuta 
naţională  a  prestaţiilor  oferite,  ci  şi  în  funcţie  de  suma  pe  care  un  turist 
străin  o  poate  cheltui pentru călătorii; după acestea, evident, trebuie găsite 
soluţii  adecvate  de  adaptare  a  volumului,  diversităţii şi nivelului prestaţiilor 
la aceste tarife. 
 
Rezultă  deci  că  politica  tarifar-valutară  trebuie  analizată  în  strânsă 
concordanţă  cu  tendinţele  conjuncturale  ale  pieţei  turistice  în  fiecare 
etapă dată (figura nr. 1). 
 
În  domeniul  preţurilor  şi  tarifelor,  practica  turistică  cunoaşte  mai  multe 
strategii: 
 
❖  ​Strategia  tarifelor  forfetare  ​(pauşale,  globale,  "totul  inclus"),  în  care  se 
oferă  ​turiştilor  un  pachet  minimal  de  servicii  obligatorii  (transport, 
transferuri,  pensiune  completă,  excursii  în  cadrul  sejurului  etc.),  la  un  nivel 
determinat de confort. 
 
Practica  de  pe  piaţa  turistică  internaţională  a dovedit că turistul doreşte să 
cunoască dinainte ce i se oferă şi ce tarife i se pretind pentru vacanţă. 
 
În  aceste  condiţii  preţul  forfetar  corespunde  unor  preferinţe  reale  ale 
turiştilor,  având  avantajul  că  aceştia  pot  cunoaşte  cu  anticipaţie  costul 
exact  al  sejurului  complet  şi  astfel  să-şi  întocmească  un  buget  precis  al 
concediului, fără riscul unor surprize neprevăzute la destinaţie. 
 

Acest material este adresat masteranzilor MAT-UCDC. 

Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
Ca  variante  ale  strategiei  tarifelor  pauşale  trebuie  menţionată  şi  oferirea 
unor  aranjamente  care  includ  uneori  servicii  de  demipensiune  sau  numai 
servicii  de  cazare  şi  mic  dejun,  urmând  ca,  în  aceste  cazuri,  masa  de prânz 
şi  respectiv  de  seară  să  fie  lăsate  la  libera  alegere  a  turiştilor.  Aceste  forme 
de  aranjamente  permit  încasări  valutare  mai  ridicate  pe  zi/turist 
oferindu-le  turiştilor  o  mai  mare  libertate  în  alegerea  unităţilor  de 
alimentaţie preferate; 
 
❖  ​Strategia  tarifului  ridicat​,  care  poate  fi  practicat  în  cazul  unei  oferte 
exclusive  ​sau  limitate  din  punct  de  vedere  concurenţial  (ex.  Delta  Dunării, 
mănăstirile  din  Nordul  Moldovei,  programe  "Dracula",  tratamente  cu 
resurse  naturale  limitate etc.). Tarifele ridicate se diferenţiază şi din punctul 
de  vedere  al  gradului  ridicat  de  confort  oferit,  accesibil  numai  anumitor 
categorii de turişti potenţiali; 
 
Figura nr. 1 
 

 
 
❖ ​Strategia tarifului scăzut moderat ​sau a aşa-numitului "tarif de lansare" 
sau  "tarif  de  impulsionare"  în  vederea  pătrunderii  pe  o  piaţă,  fiind  aplicată 
de  agenţiile  de  voiaj,  în  general,  pentru  un  produs  turistic  determinat  sau 
un număr restrâns de produse şi pentru o perioadă limitată de timp; atunci 
când  poziţiile  de  pe  piaţă  au  fost  consolidate,  agenţiile  de  voiaj  intervin 
oferind,  pentru  aceeaşi  destinaţie,  produse  turistice  readaptate,  la  un  tarif 

Acest material este adresat masteranzilor MAT-UCDC. 

Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă. 
competitiv,  cât  mai  ridicat.  Din  punct  de  vedere  psihologic,  se  constată  că 
strategia  tarifelor  reduse,  care  urmăreşte  sporirea  atractivităţii  produsului 
turistic,  poate  provoca  şi  reţinerea  unei  categorii  de  clientelă potenţială de 
a  solicita  serviciile  turistice  respective,  fie  din  anumite  considerente  de 
prestigiu  personal,  fie  din  neîncredere  în  nivelul  calitativ  al  serviciilor 
oferite, ca echivalent al tarifelor scăzute practicate; 
 
❖  ​Strategia  tarifelor  diferenţiate  ​vizează  aplicarea  unor  preţuri  şi  tarife 
pentru  ​servicii  diferenţiate  după  criterii  ​temporale  (sezon,  extrasezon, 
început  şi  sfârşit  de  sezon),  după  ​natura  ofertei,  după  ​gradul  de  confort​, 
după  ​calitatea  serviciilor  prestate,  după  componentele  sau  ​conţinutul 
pachetului de servicii​ etc.; 
 
❖  ​Strategia  tarifelor  psihologice  ​(ex.  795  EUR  pentru  un  sejur  în  loc  de 
800  ​EUR),  în  care  presupusa  pierdere  se  compensează  printr-un  număr 
mai  mare  de  înscrieri,  datorită  situării  tarifului  sub  "​pragul  psihologic​",  în 
cazul dat 800 EUR; 
 
❖  ​Strategia  tarifelor  de  monopol​,  care  se  poate  utiliza  în  cazul  unor 
produse  ​turistice  în  exclusivitate  (ex.  programul  "Dracula"  sau  "tratament 
geriatric"). 
 
În  scopul  creşterii  eficienţei  utilizării  bazei  tehnico-materiale,  organizatorii 
de  turism  şi  prestatorii  de  servicii  acordă  turiştilor  o  serie  de  facilităţi  sub 
forma  unor  reduceri  de  tarife  sau  a  unor  gratuităţi,  acestea  având  ca  efect 
cointeresarea  unui  număr  mai  mare  de  persoane  în  utilizarea  serviciilor 
oferite. 
 
În activitatea de turism, intern sau internaţional, politica de preţuri îmbracă 
o  serie  de  forme  particulare,  determinate  de specificul acestei activităţi, de 
modul  în  care  se  manifestă  oferta  şi  cererea  turistică,  de  necesitatea 
desfăşurării  unei  activităţi  eficiente.  Din  această  cauză  şi  categoriile  de 
preţuri practicate diferă de cele întâlnite pe piaţa mărfurilor. 
 
 
 
 
 
 

Bibliografie recomandată 

Geografia  și  economia  turismului,  ​Neacșu  N,  Glăvan  V.,  Baron  P.,  Neacșu 
M., Editura ProUniversitaria, București, 2011 

Marketing  turistic​,  ​Balaure,  V.,  Cătoiu,  I.,  Vegheș,  C.,  Editura  Uranus, 
București, 2005  

Acest material este adresat masteranzilor MAT-UCDC. 

Reproducerea și distribuirea acestui document este interzisă.