SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA”

– FILIALA URZICENI

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

MEDIC COORDONATOR :

ASISTENT COORDONATOR :

ABSOLVENT:

1
 SCOALA POSTLICEALA ”HENRI COANDA” –
FILIALA URZICENI

PROFILUL : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INGRIJIRI SPECIFICE
ASISTENTEI MEDICALE
ACORDATE PACIENTILOR CU
OTITA MEDIE

MEDIC COORDONATOR :

ASISTENT COORDONATOR :

ABSOLVENT:
 PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE IN OTITA
MEDIE

I.1. Notiuni de anatomie si fiziologie a urechii medii.

I.2. Definitie.Etiologie.Clasificare.
I.3. Evaluarea unor semne si simptome ale pacientului cu otita medie.
I.4. Participarea asistentei la interventii autonome si delegate.
I.5. Participarea asistentei medicale la acte de investigatie si tratament.
I.6.Evaluarea : evolutia, prognostic, complicatii.
I.7. Educatia pentru sanatate.

CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTIILOR CU OTITA
MEDIE

II.1 Culegerea datelor.

II.2 Analiza si interpretarea datelor :
-problemele pacientului,
-diagnostic nursing.
II.3 Planificarea ingrijirilor.
II.4 Aplicarea in practica a planului de ingrijire.
II.5 Externarea bolnavului.

CAPITOLUL III

ANEXE.
BIBLIOGRAFIE.

3
 CAPITOLUL I

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI

MEDICALE ACORDATE
PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

4
 CAP.I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI
FIZIOLOGIE A URECHII MEDII

URECHEA MEDIE

Urechea medie se compune dintr-o cavitate centrala denumita tympanum sau

casa timpanului, si anexele acesteia: trompa lui Eustachio si apofiza mastoida.

CASA TIMPANULUI are forma unei lentile biconcave cu 6 pereti.

P ERE TE LE EX TERN vine in raport cu conductul auditiv extern si are 2
portiuni:
- una superioara osoasa, denumita zidul atical si
- una inferioara, membrane timpanului.
Aceasta membrane inchide fundul conductului auditiv extern. Pozitia ei este
oblica de sus in jos si din afara-inauntru. La nou nascut este practice orizontala, ea
tinde sa se verticalizeze odata cu cresterea, ajunge la un unghi de aproximativ 45% cu
verticala.
Membrana timpanica nu este plana, ci conic – concava privita din exterior,
portiunea centrala reprezinta varful conului si poarta numele de umbo. Insertia
membranei pe cadrul osos se face prin intermediul unui ligament (ligamentul lui
Gerlach).
In portiunea superioara acest ligament se desprinde de osul timpanal si se
rasfrange spre centrul membranei, pentru a se insera pe scurta apofiza a ciocanului. Se
formeaza astfel doua ligamente timpano – maleare, anterior si posterior, care impart
membrane timpanica in doua regiuni inegale: cea superioara, situate deasupra
ligamentelor si a scurtei apofize a ciocanului, este pars flaccida lui Shrapnell, ce

5
cuprinde 1/5 din suprafata, si cea inferioara cu 4/5 din suprafata, care poarta numele
de pars tensa, fiind partea “ in tensiune”.
Manerul ciocanului coboara in pars tensa de sus in jos si dinainte – inapoi, pana
la umbro. De la ligamentul lui Gerlach pana la manerul ciocanului se intend fibre
conjuctive ce ofera pars tensei rezistenta si posibilitati vibratorii.
La nivelul membranei lui Shrapnell, stratul conjunctiv este slab reprezentat. La
exterior, membrane timpanica este acoperita cu tegument foarte subtire, pe fata ei
interna se intinde epiteliul casei timpanului.
Peretele superior al casei este subtire, deseori dehiscent (dehiscenta osoasa la
nivelul suturii pietro - scuamoase) si vine in raport cu fosa cerebrala mijlocie, lobul
temporar.
Aceste raporturi explica posibilitatea aparitiei complicatiilor endocraniene in
cazul supuratiilor urechii mijlocii.
Peretele inferior se invecineaza cu golful venei jugulare.
Peretele poster ior corespunde apofizei mastoide si reprezinta orificiul de
comunicare cu cavitatile aerate ale mastoidei (aditus ad antrum).
Peretele anter ior prezinta in partea sa superioara orificiul timpanic al trompei
lui Eustachio. Acest perete vine in raporturi cu articulatia temporo – mandibulara si
cu canalul corotidian.
Peretele intern vine in raport cu urechea interna si cu nervul facial. El prezinta o
proeminenta centrala denumita promontorium. Deasupra acestuia se gaseste un
orificiu ovalar, fenestra vestibuli sau fereastra ovala (obturata de talpa scaritei), iar
dedesubtul ei un alt orificiu, fenestra cochleae sau fereastra rotunda (obstruata de o
membrane conjuctiva).
Continutul casei timpanului este reprezentat de cele trei osisoare:
- ciocanul (maleus),
- nicovala (incus) si

6
 - scarita (stapes), asezate din afara – inauntru in ordinea
descrisa. Osisoarele se articuleaza intre ele.
Ciocanul are un maner inserat in stratul conjunctiv al membranei timpanice, un
col (pe care se insera tendonul muschiului tensor tympani) si un cap cu care se
articuleaza nicovala.
Nicovala are forma unui molar cu 2 radacini, una se sprijina pentru a realizza axul
ei de rotatie (scurta apofiza a nicovalei), iar cealalta se articuleaza cu capul scaritei
(apofiza lunga sau descendenta a nicovalei).
Scarita are forma unei scari de sa, prezentand un cap articular, un col ce serveste
la insertia muschiului scaritei, doua brate care ajung la talpa ei (numita si platina
scaritei). Casa timpanului este strabatuta de nervul coarda timpanului.
De la peretii casei spre continutul ei se intind mezouri mucoase care
compartimenteaza cavitatea. Se disting doua compartimente distincte, cu rol important
in patologia infectioasa a urechii medii: un spatiu superior, denumit atica sau
epitympanum si altul inferior, atrium sau mezotympanum.
Inervatia senzitiva a casei se face de catre o ramura a nervului glosofaringian
(perechea IX), iar vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterelor maxilara interna,
meningee mijlocie, carotida interna si auriculara posterioara.

TROMPA LUI EUSTACHIO sau tuba auditiva se intinde de la casa

timpanului pana la peretele lateral al rinofaringelui.
Ea are o portiune osoasa spre urechea medie si una cartilaginoasa spre faringe.
La unirea celor doua portiuni se gaseste o ingustare, istmul.
Trompa se deschide odata cu contractia muschiului peristafilin extern in timpul
deglutitiei.
APOFIZA MASTOIDA prezinta o serie de cavitati aerate, captusite de o
mucoasa subtire aplicata direct pe os – celule mastoidiene. Toate celulele comunica

7
intre ele si in final cu antrul mastoidian, care este cea mai mare celula si care exista de
la nastere. Antrul comunica in partea sa anterioara cu casa timpanului. Structura
celulara a mastoidei poate fi diminuata sau poate lipsi (mastoida eburnata), ca urmare
a tulburarilor de aerisire a urechii medii (datorita vegetatiilor adenoide ale copilului)
sau datorita inflamatiilor cronice a urechii medii (otite cronice).
Apofiza mastoida vine in raport superior cu fosa cerebrala mijlocie, intern cu
urechea interna, cu sinusul venos sigmoidian (sau lateral) si cu fosa cerebeloasa. In
exterior este acoperita cu tegumente pe fata ei inferioara se insera muschii digastric si
sterno-cleido-mastoidian. Anterior, mastoida vine in raporturi cu casa timpanului si
nervul facial (perechea VII).

Particularitati la copii:
La sugar si la copilul mic trompa lui Eustachio:
- are un traiect scurt si orizontalizat;
- diametrul mare;
- consistenta redusa a suportului cartilaginos;
- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin (principalul dilatator activ al
trompei lui Eustachio).
Toate aceste particularitati fac ca obstructia trompei sa se realizeze mult mai usor
la copii prin inflamatia mucoasei si acumulare de sercretii.
Contaminarea urechii medii cu secretii se face prin:
- reflux (in timpul plansului sau suflarii nasului);
- aspirare (presiune redusa in casa timpanului);

8
 FIZIOLOGIA APARATULUI AUDITIV

Aparatul auditiv este numit analizator acustico – vestibular si are 2 functii

principale:
1. auditiva;
2. vestibulara;
In cazul afectiunilor la nivelul acestui aparata apar cateva sindroame otologice:
1) Hipoacuzia, care poate fi de trei feluri: de transmisie, neurosenzoriala si de tip
mixt;
2) Acufenele care se numesc TINITUS-uri si reprezinta sunete pe care bolnavul
le aude dar nu provin din mediul exterior;
3) Otalgia, numita si otodinie – durere;
4) Otoreea = scurgerea unui lichid din conductul auditiv extern;
5) Sindromul vestibular periferic = vertij + tulburari de echilibru + nistagmus.

Dintre toate aceste simptome in otitele medii se intalnesc:

SIMPTOM OTITA MEDIE

Hipoacuzia de transmisie Otite acute catarale
Hipoacuzia neuro – senzoriala Degenerari cohleare in afectiunile urechii
Hipoacuzie de tip mixt medii

Otalgia Otite acute sau cronice

Otoreea mucoasa Otite cronice supurate in faza linistita
Otoreea muco – purulenta Otita cronica supurata simpla
Otoreea purulenta fetida Otita colesteatomatoasa

CAP.I.2. DEFINITIE, ETIOLOGIE,

CLASIFICARE

9
 DEFINITIE
Sub numele de otita medie se intelege localizarea unui proces inflamator la
nivelul urechii medii.
Otitele medii pot fi catarale sau supurate, acute sau cronice.

ETIOLOGIE:
I) OTITE MEDII CATARALE
1. OTITA MEDIE CATARALA ACUTA
Otita catarala acuta apare la toate varstele, cu predilectie la copii.
Etiologia cea mai frecventa o constituie rinitele, adenoiditele si faringitele acute.
Mecanismul de producere consta in inflamatia si obstructia trompei in cadrul
inflamatiei mucoasei nazale, a rinofaringelui sau a amigdalei faringiene. Aerul din
urechea medie se resoarbe si presiunea negativa care se creeaza, plus inflamatia,
determina aparitia unui exudat in cavitatea urechii medii. Mucoasa de eczematizeaza,
membrana timpanica se retracta, reducandu-se si astfel posibilitatile vibratorii.
Anatomopatologia este o inflamatie exudativa, de tip cataral, a mucoasei urechii
medii.

2. OTITA MEDIE CATARALA CRONICA (otita seroasa, otita seromucoasa)

Otita catarala cronica este o afectiune frecventa. Ea succede celei acute, prin
persistenta cauzelor care au provocat-o. Este favorizata de inflamatiile de sept, tumori
ale rinofaringelui, dar cea mai frecventa cauza ramana adenoidita cronica. Lichidul din
urechea medie este vascos si daca trompa isi recapata permeabilitatea, el nu se poate
evacua spontan.

10
 II. OTITELE MEDII SUPURATE

1. OTITELE MEDII SUPURATE ACUTE

A) OTITA MEDIE SUPURATA ACUTA BANALA
Este abcesul cald al urechii medii.
Etiologic, otita este determinata de coci piogeni in majoritatea cazurilor
(Streptococus pneumoniae si pyogenes, Haemophilus influenzae, Brahmanella
catarrhalis Staphylococcus aureus). Calea pe care acesti germeni ajung in casa
timpanului este cea a trompei lui Eustachio.
Cazul tipic este al unei rinite acute cand, dupa 3-4 zile de evolutie a acesteia, prin
trompa mai larga a copilului mic sau prin suflatul nasului cu presiune prea mare la
copilul mai mare sau la adult, secretiile mucopurulente intra in urechea medie si
germenii populeaza cavitatea, care este sterila in mod normal.
Din punct de vedere anatomopatalogic, este vorba despre inflamatie acuta de tip
exudativ – purulent. Mucoasa este edematiata, pe alocuri ulcerata. In cavitatile urechii
medii se aduna puroi sub presiune, leucocitele lizate elibereaza fermenti proteolitici
care necrozeaza membrana timpanica si determina o perforatie, cu eliberarea puroiului
in conduct. In forme grave, necrozate, poate fi afectat si osul (osisoarele urechii,
peretii urechii medii).

B) OTITA SUGARULUI

11
 Otita sugarului mai poarta numele de otoantrita. Ea este o forma clinica aparte a
otitei acute banale, datorita terenului cu reactivitate deosebita la aceasta varsta.
Infectia urechii medii este favorizata de o trompa scurta si larga, ce permite
patrunderea cu usurinta a secretiilor din rinofaringe si chiar a alimentelor atunci cand
sugarul este alimentat in pozitie orizontala si intamplarea face sa aiba o deglutitie
defectuoasa. Diafragmul interatico – atrial este bine reprezentat la sugar.
La acest teren aparte se adauga prematuritatea, distrofia si mai ales tratamentele
antibiotice insuficiente ale inflamatiilor cailor aeriene superioare efectuate de catre
medici care nu stiu ca si urechea este implicata.
Exista doua forme distincte de otita la sugar:
1. Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate;
2. Otita latenta sau astenica , apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii.

C) OTITELE MEDII IN CURSUL BOLILOR INFECTIOASE(Otitele

specifice)

1. Otita gripala insoteste sau complica gripa, provocata de virusul gripal;

2. Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic;
3. Rujeola determina otitele cu germeni banali, pe un teren anergizant;
4. Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei;
5. Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare,
infectarea urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului;
6. Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului
geniculat al facialului.
2. OTITELE MEDII SUPURATE CRONICE

12
 Otitele medii supurate cronice sunt supuratii cronice ale cavitatilor urechii medii.
Etiologia lor este microbiana, flora fiind dominanta de germeni conditionat –
patogeni: stafilococ, pioceanic, proteus si coli.
Otitele medii supurate cronice se prezinta sub doua forme clinice diferite, la care
etiopatogenia, simtomatologia, pronosticul si tratamentul sunt diferite.

A) OTITA MEDIE SUPURATA CRONICA SIMPLA

Mai este denumita mezotimpanita, otoreea tubara, otita medie supurata cronica
benigna. Boala este frecventa, debutul ei este in copilarie.
Patogenia recunoaste un mecanism tubar, evidentiat si prin faptul ca fiecare
puseu inflamator nazar sau faringian determina acutizarea procesului otic.
De obicei este vorba despre o otita catarala cronica care s-a infectat, iar
cronicizarea infectiei recunoaste aceleasi cauze ale otitei catarale: vegetatii adenoide,
mai rar alergie nazala sau malformatii velo – palatine. Ea poate ramane si ca urmare a
unei otite acute nevindecate.
Anatomopatologic este vorba despre o inflamatie exsudativa la nivelul mucoasei
urechii medii. Se constata o inmultire a celulelor secretorii atat la nivelul mucoasei
trompei cat si a peretilor casei timpanului.
Pot sa apara sclerozari ale mucoasei trompei (timpanoscleroza), trompa se poate
stnoza. Nu exista ulceratii ale mucoasei sau osteita, ceea ce confera caracterul de
benignitate al afectiunii.

B) OTITA MEDIE SUPURATA

CRONICA COLESTEATOMATOASA

13
 Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa mai poarta si numele de
epitimpanita, otoree purulenta sau otita medie supurata cronica maligna.
Anatomie patologica si patogenie. Caracteristica acestei otite o constituie
prezenta in urechea medie a unei pungi tegumentare, asezata cu stratul germinativ la
exterior si cel descuamativ la interior si care poarta numele de colesteatom.
Colesteatomul se formeaza prin 3 modalitati diferite:
a) prezenta de incluziuni epitaliale embrionare ectodermice in urechea medie
(colesteatom primitiv);
b) patrunderea epidermului conductului in urechea medie prin perforatii
preexistente ale membranei timpanice;
c) invaginarea portiunii superioare a membranei timpanice in urechea medie
(punga de retractie), ca urmare a scaderii presiunii aerului sin casa timpanului,
in cursul obstructilor cronice ale trompei lui Eustachio (cel mai frecvent
mecanism).
Succesiunea fenomenelor patogenice este urmatoarea: vegetatii adenoide
(hipertrofia amigdalei faringiene) → otita catarala cronica (otita sero mucoasa) →
punga de retractie a membranei timpanice in zonele cele mai slabe ale acesteia (pars
flaccida si zona postero – superioara a pars tensei) → cresterea in dimensiuni a pungii
si acumularea epiteliului descuamat la interior (colestom uscat) → imprejurul
colesteatomului cu descoperirea elementelor anatomice din vecinatate → complicatii.
Matricea (camasa) colesteatomului este proprietatea de a leza osul. Din cauza
infectiei, portiuni din camasa se ulcereaza si apar granulatii de tesut conjunctiv (cand
sunt mari se numesc polipi auriculari); prin ulceratii, infectia din interior vine in
contact direct cu elementele inconjuratoare descoperite de colesteatom (dura mater,
urechea interna, nervul facial, sinusul lateral), generand complicatii foarte grave. Din
acest motiv, aceasta forma de otita a fost denumita maligna. Desi nu este tumora,
colesteatomul se comporta tumoral.

14
 CLASIFICARE

Otitele medii se clasifica in :

I. Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta;
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa ).
II. Otite supurate:
1. Otite medii supurate acute:
- otita medie supurata acuta banala;
- otita sugarului;
- otitele medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice).
2. Otite medii supurate cronice:
- otita medie supurata cronica simpla;
- otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

15
 CAP. I.3. EVALUAREA UNOR SEMNE SI
SIMPTOME ALE PACIENTILOR CU OTITA MEDIE

OTITE CATARALE:

1. Otita medie catarala acuta:

Simptomatologia este discreta: otalgia este moderata sau discreta si dureaza numai
cateva ore (la copii), adesea este absenta (la adult). Bolnavul acuza hipoacuzie cu
senzatia de plenitudine in ureche si autofonie (isi aude prea tare propria voce sau
zgomotele produse de masticatie). El are senzatia de lichid in ureche, care se deplaseaza
odata cu schimbarile de pozitie ale capului. Uneori apare un vertij.
Hipoacuzia are caracter de transmisie, se poate modifica supa deglutitie, suflatul
nasului sau stranut (ocazii cu care trompa se poate deschide).
Dia gnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (weber
lateralizat la ureche bolnava, Rinne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40 db a
curbei pe conducerea aeriana).
2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa)
Clinic: Hipoacuzia de tip transmisie , cu autofonie, reprezinta singurul simptom
acuzat de bolnav.

16
II) OTITE SUPURATE: 1.
Otite medii supurate acute:
Oti ta medie s upurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile, se
produce perforatia spontana a memranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero –
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu pemite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un punct
stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.

Oti ta s ugar ului

Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.
Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati reci, polipenee,
convulsii, fenomene digestive).

17
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua.
3. – Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari, modificari
de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si antru, deci nu are
raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul
otolog si pediatru.

Oti t ele medii i n cursul bol ilor infecti oase (oti te speci fice)
Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero –
hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoree
sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale.
Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros
sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca
exudatul se infecteaza, otita devine purulenta. Gripa afecteaza si urechea interna, cu
aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular.

Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.

La fel otita gripala este singura care poate determina aparitia otoreei la numai
cateva ore de la debut.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu otita acuta catarala si cu cea supurata.

18
 Otita scarlatinoasa este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea
grava, avand un tratament necrozant. Ea lasa sechele importante cu distrugeri ale
osisoarelor urechii.

Rugeola determina otitele cu germeni banali, pe termen anergizant.

Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
ostocopie pot sa apara falsele membrane.

Otita tuberculoasa este o complicatie a unei tuberculoze pulmonare, infectarea

urechii se face prin sputa bacilifera a bolnavului. Manifestarile sunt caracteristice:
membrana timpanica se perforeaza in multiple locuri, leziunile din casa timpanului sunt
osteitice, cu zone de os descoperit de culoare alba si sechestre osoase. Este singura forma
de otita care poate determina ruptura arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei
hemoragii cataclismice.

Zona zooster auriculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului

geniculat al facialului. Se manifesta cu otalgie, aparitia unei eruptii veziculoase in
conduct si in conca, plus o paralizie faciala de tip periferic. Uneori poate fi afectat si
nervul acustico – vestibular VIII cand apare hipoacuzie neuro – senzoriala si sindrom
vestibular (zona asociata).

2. Otite medii supurate cronice:

Oti ta medie s upurata cronica si mpla
Simptomatologia subiectiva se rezuma la hipoacuzie, care se accentueaza odata cu
trecerea anilor si la otoree mucoasa sau micropurulenta, filanta. Obiectiv se observa o
perforatie a membranei timpanice situata in pars tensa , cel mai des in jumatatea

19
inferioara si care nu atinge niciodata insertia osoasa a membranei timpanice (din acest
motiv este considerata perforatie centrala, spre deosebire de perforatia din otita
coleastomatoasa , care ajunge pana la osul pe care se insera membrana timpanica si se
numeste marginala). Perforatia poate avea dimensiuni variabile, poate fi reniforma, poate
cuprinde majoritatea suprafeti pars tensei. Secretiile sunt filante, mucoasa casei este
congestionata in puseele inflamatorii si aparent normala intre pusee. Acumetria si
audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi ani de evolutie se
adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind mixta.

Oti ta medie s upurata cr oni ca colestea to ma toasa

Simptomatologia este discreta, se instaleaza insidios, de obicei din prima copilarie,
nu atrage atentia unui bolnav care nu este prea pretentios cu sanatatea lui si care s-a
obisnuit cu situatia urechii, motiv pentru care adesea bolnavul se prezinta tarziu, deranjat
de o discreta hipoacuzie, dar mai ales de o otoree redusa cantitativ, insa deosebit de
fetida.
Alteori bolnavul se adreseaza medicului atunci cand otoreea devine sanguinolenta
(marturie a prezentei granulatiilor si polipilor, care sangereaza usor, adesea spontan) si
nu este exclus ca prima vizita la medic sa fie determinata de aparitia unei complicatii a
bolii.
Obiectiv se constata o perforatie in jumatatea superioara a membranei timpanice

situata ori in pars flaccida (membrana lui Shrapnell), ori in cadranul postero – superior.

Caracteristic este faptul ca perforatia este marginala, adica in contact cu osul pe

care se insera membrana timpanica. Din perforatie se scurge un puroi fetid, uneori
sanguinolent, iar dupa aspirarea puroiului se pot observa lamele albicioase,
tegumentare, semnul de certitudine al otitei medii supurate cronice coleastomatoase.

20
Se pot observa granulatii si polipi, de culoare rosie – vie, care sangereaza la atingerea
cu canula de aspiratie.
Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram –
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice. Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale peretilor
ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.

CAP.1.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI

MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI
DELEGATE

NOTIUNI GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING

In cadrul serviciilor medicale oferite bolnavilor, asistenta medicala poate

interveni la nivelul sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de
dependenta.
In otita, asistenta medicala poate interveni la nivelul manifestarilor de
dependenta cauzate de:
- Durerea – otalgie; -
Otoree;
- Febra;
- Hipoacuzie;
- Procesul infectios.

21
 In examinarea si tratamentul pacientilor cu dureri, asistenta medicala trebuie sa
foloseasca intotdeauna un limbaj si o atitudine adecvata.
Inaintea aplicarii oricarui tratament antialgic, asistenta medicala are obligatia de a
informa pacientii despre acestea, facandu-i cunoscute incidentele si accidentele ce pot
aparea. Trebuie avut mereu in vedere sa nu producem suferinte suplimentare inutile cu
tratamentul prescris, care pot accentua durerea sau suferinta de baza.
La stabilirea dozei de medicamente se va tine cont de o serie de factori
individuali legati de greutate, dimensiuni corporale, varsta, bioritm, starea de boala.
Pacientilor in varsta li se vor administra medicamente putine, bine alese, absolut
necesare, administrate dupa scheme simple, in doze minime eficiente.
Durerea fiind un sindrom complex, afectiv – emotional si motivational cu implicatii
familiale, profesionale si sociale, este insotita de tulburari psihice, anxietate, depresie,
care ii dau pacientului un comportament stigmatizat.
Pacientul are tendinta de izolare, are sentimentul de inferioritate si o viziune
anticipativa negativa asupra bolii si durerii sale, fenomen care ii agraveaza durerea si ii
fac dificil tratamentul.
Asistenta medicala va actiona asupra pacientilor prin controlul atentiei, prin
distractii, invatarea unor manevre de abilitate, jocuri logice, manevre de relaxare fizica si
psihica.
O modelara sociala se poate face prin prezentarea altor cazuri si prin discutii cu
pacientii, lucru care ii determina cresterea tonusului psihic si distragerea atentiei de la
propriile preocupari.
Pacientii vor avea o stare anticipativa pozitiva, optimista. La nevoie se apeleaza la
ajutorul medicului psihiatru, la specialistul de asitenta sociala, in cazul in care pacientul
are si alte probleme familiale, sociale care se adauga suferintei bolii si care il pot duce la
neputinta sau refuzarea aplicarii tratamentului.

22
 ASIGURAREA CONTITIILOR DE SPITALIZARE

Asistenta medicala trebuie ca pe tot parcursul spitalizarii unui bolnav sa-i asigure
acestuia toate conditiile , corelat cu boala sau bolile sale. Ea va educa pacientul sa isi
asigure conditiile igienice din salon si va contribui personal la aerisirea acestuia.
De asemenea, va schimba lenjeria de corp sau de pat (eliminari, otoree etc.),
asigurand si igiena locala riguroasa atunci cand este cazul.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE

Asistenta urmareste la indicatia medicului:

- temperatura – se masoara dimineata si seara, se noteaza in foaia de temperatura;
daca este cazul, combate febra cu antipiretice, comprese sau impachetari reci;
- pulsul – se masoara de 2-3 ori/zi la artera radiala, dupa un repaus de 15minute si
se noteaza;
- tensiunea arteriala – se masoara cu ajutorul tensiometrului, la nivelul arterei
humerale si valorile se noteaza;
- frecventa respiratiilor – se masoara numarand miscarile de expansiune ale
toracelui si se noteaza;
- eliminarile de materii fecale si urina si corelarea lor cu varsta, ingestia de lichide,

starea de nutritie astfel incat pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional.

23
 RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE

Asistenta se ocupa de recoltarea de sange venos si capilar in vederea cercetarii

valorilor analizelor de laborator ale pacientului, in seringi sterile cu ace sterile (numai de
unica folosinta).
Participa activ la investigatiile imagistice, pregatind psihic pacientul pentru ele si ii
ofera acestuia cat mai multe informatii corecte privind explorarile paraclinice la care va
fi supus.

ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI SIMPTOMATIC SI

ETIOLOGIC

La indicatia medicului, administreaza pacientului medicatia simptomatica si

etiologica fie intramuscular, fie subcutan, fie in perfuzie endovenoasa sau local.

24
 CAP.I.5. PARTICIPAREA ASISTENTEI
MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE SI
TRATAMENT

I) OTITE CATARALE: 1.
Otita medie catarala acuta
Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice, a aspectului membranei
timpanice, a hipoacuziei cu caracter de transmisie la probele de acumetrie (webwr
lateralizat la urechea bolnava, Einne negativ) sau audiograma (pe care se observa
pastrarea la nivel normal a curbei pe conducerea osoasa si coborarea intre 20 si 40db a
curbei pe conducerea aeriana).
Impedantmetria va depista reducerea presiunii aerului in urechea medie.

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero - mucoasa)

Ostocopic se constata retractia membranei timpanice, cu manerul ciocanului
orizontalizat si modificarea triunghiului luminos. Membrana timpanica capata o culoare
galbuie – mata, caracteristica, comparata cu hartia inmuiata in ulei. Acumetria,
audiograma si impedantmetria arata aceleasi modificari ca la otita catarala acuta.

Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza aspectului clinic, evolutia cronica, probele

de audiometrie, dar mai ales pe aspectul impedantogramei care poate constata inlocuirea
cu lichid a aerului din urechea medie si imobilizarea consecutiva a membranei
timpanice.

25
 Impedantmetria este o metoda de explorare a constantelor fizice ale urechii medii
si are aplicatii in special la copii, unde audiograma nu se poate face sau se face foarte
dificil.

II. OTITE SUPURATE: 1.

Otite medii supurate acute:
• Oti ta medie s upurata acuta banala
Acumetric si audiometric se pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie, iar
radiografia deceleaza voalarea sistemului pneumatic mastoidian.
Laboratorul va depista o leucocitoza cu neutrofilie. Dupa o evolutie de 3-4 zile, se
produce perforatia spontana a membranei timpanice (faza perforativa), ce aduce
ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei , dar hipoacuzia se accentueaza si in
conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput, puroiul este sero –
sanghinolent, apoi devine purulent franc sau micro – purulent.
La otoscopie, membrana timpanica este acoperita cu puroi pulsatil, foarte
edematiata, nu permite repararea sediului perforatiei si in profunzime se observa un
punct stralucitor (o reflectare a luminii oglinzii noastre).
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.
Oti ta s ugar ului
Exista doua forme distincte de otita la sugar.
Otita manifesta sau stenica, care are clinica si evolutia otitei supurate descrise
mai sus. Sugarul este agitat, inapetent, febril. Palparea urechii, apasarea pe tragus
(semnul Vacher), nu sunt fidele.
Otoscopia este cea care stabileste diagnosticul.

26
 Otita latenta sau astenica, apare pana la varsta de 18 luni, nu atrage atentia
pediatrului asupra urechii. Pe prim plan se afla semnele generale, organizate sub 3
sindroame:
1. – Sindromul neuro – toxic (paloare, torpore, hipotermie, extremitati reci,
polipenee, convulsii, fenomene digestive).
2. – Sindromul casectizant, cu subfebrilitati si scadere ponderala continua. 3.
– Sindromul infectios, cu stare febrila prelungita.
Otoscopia arata modificari minore ale membranei timpanice (ingrosari, modificari
de pozitie sau de culoare), ca procesul infectios este localizat in atica si antru, deci nu are
raporturi directe cu membrana timpanica.
Radiografiile executate in incidenta trans – orbitara pun in evidenta voalarea
antrului mastoidian.
Diagnosticul este dificil, se bazeaza pe existenta unuia sau a mai multora din
sindroamele amintite, pe radiografii, pe urmarirea cazului si colaborarea intre specialistul
otolog si pediatru.

Oti t ele medii i n cursul bol ilor infecti oase (oti te speci fice)
Otita gripala: Otoscopic se observa flictene violacee, pline cu un continut sero –
hemoragic, situate pe tegumentul partii profunde a conductului auditiv extern si pe
suprafata membranei timpanice. Daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoree
sero – hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale.
Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros
sau sero – hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate. Daca
exudatul se infecteaza, otita devine purulenta. Gripa afecteaza si urechea interna, cu
aparitia hipoacuziei neuro – senzoriale si a unui sindrom vestibular.

Diagnosticul pozitiv este facil in prezenta flictenelor care sunt caracteristice.

27
 2. Otite medii supurate cronice:
Oti ta medie s upurata cronica si mpla
Acumetria si audiograma depisteaza o surditate de transmisie, dar dupa mai multi
ani de evolutie se adauga si o componenta neuro – senzoriala, hipoacuzia devenind
mixta.
Radiologic se pune in evidenta o diminuare sau o disparitie a sistemului
pneumatic mastoidian (mastoida eburnata).

Oti t a medie s upurata cronica colesteatomat oasa

Examenul functional al urechii pune in evidenta o hipoacuzie de transmisie.
Laboratorul poate identifica flora, cel mai adesea mixta formata din bacili gram –
negativi (coli, pioceanic, proteus) si stafilococi, toti cu o cunoscuta rezistenta la
antibiotice.
Examenul radiologic pune in evidenta leziuni distructive, erodari ale peretilor
ososi ai urechii, concomitent cu o reducere a pneumatizarii apofizei mastode.
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe aspectul otoscopic, mai ales pe localizarea
superioara si marginala a perforatiei si pe prezenta lamelor albe de colesteatom.

28
 TRATAMENT

I) Otite catarale:
1. Otita medie catarala acuta
Tratamentul afectiunii este axat pe eforturile de repearmilizare a trompei prin
instilatii nazale de vasoconstrictoare (Efedrina, Nafazolina).
Se poate recomanda aplicarea de caldura pe regiunea auriculara (punga cu sare,
incalzita, perna electrica), dar cu prudenta, intrucat bolnavii au tendinta de a exagera,
producandu-si arsuri.
Tratamentul poate fi completat cu antiinflamatoare (nesteroidice), fluidificante
ale secretiilor (Acetilcisteina, Ambroxol, Brofimen).
Dupa 10-15 zile, numai daca secretiile nazale au disparut, se poate recomanda
Vasalva sau insuflatii tubulare.

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita sero – mucoasa )

Tratamentul are drept scop evacuarea exudatului vascos din urechea medie. La
adulti se practica insuflatii tubare, care in introducerea de aer sau/si medicamente in
urechea medie (hidrocortizon, fluidificante ale mucusului).
Daca se introduce numai aer, se aplica o para de cauciuc la nara bolnavului, cealalta
narina se panseaza si se apasa puternic pe para in momentul in care bolnavul pronunta o
silaba, pentru a ridica valul palatin si a se putea crea o presiune in rinofaringe care sa
deschida orificiul trompei.
O metoda mai eficace este de a introduce aerul sau medicamentele printr-un tub
metalic incurbat, varful introducandu-se in orificiul faringian al trompei.
Daca insuflatiile nu au efectul scontat, se practica o mica incizie a membranei
timpanice si se aplica in acest orificiu un tubulet de material plastic de forma unui

29
mosorel (adica usor evazat la extremitati, pentru a nu fi eliminat cu usurinta din locul
aplicarii) si care are rolul de a permite intrarea aerului in urechea medie.
In acest fel, membrana isi reia pozitia normala si redevine vibratila (auzul se
normalizeaza imediat), iar exudatul poate fi drenat prin trompa pana in rinofaringe, prin
metodele proprii de clearance, pentru ca acum, in locul lichidului poate patrunde aerul.

Metoda, denumita impropriu drenaj transtimpanic, este utila in special la copiii care
nu suporta insuflatiile tubare. Tubuletul de plastic se mentine in jur de 3 luni, perioada in
care este interzisa intrarea apei in conductul auditiv extern, pentru a evita infectarea
urechii medii.

II) Otite supurate:

1. Otite medii supurate acute:
Oti ta medie s upurata acuta banala
Tratamentul fazei preperforative este in principal cu antibiotice, de predilectie cu
Aoxicilina sau Augumentin (Amoxacilina + Acid clavulanic). In caz de alergie la B-
lactamide se administreaza Eritromicina sau Rovamicina.
Nu este recomandabil a se incepe un tratament antibiotic cu cefalosporine, ele
trebuie pastrate ca tratament de rezerva in cazul in care Amoxacilina s-a dovedit
ineficace (Cefaclor, Ceftibuten).
Tratamentul trebuie continuat 10 zile, alminteri otita nu se vindeca si fenomenele
clinice vor reaparea. Otita supurata acuta este un exemplu pentru eficacitatea unui
tratament antibiotic bine condus: majoritatea se vindeca si nu necesita timpanotomie.
Impotriva durerii se recomanda antalgice (Paracetamol) iar, local se poate instila
Boramid, solutie uleioasa care trebuie usor incalzita inainte de utilizare.
Vasoconstrictoarele nazale, caldura locala ajuta la usurarea suferintelor
bolnavului.

30
 Daca insa otita este surprinsa tarziu pentru ca antibiotocele sa mai poata actiona
eficient, cand membrana timpanica bombeaza, se recomanda timpanotomia (numita si
miringotomie), care permitand eliminarea puroiului scurteaza evolutia bolii si previne
complicatile.
Interventia se face cu anestezie de contact la adulti, aplicand pe membrana
timpanica o buleta de vata imbibata in solutie Bonain (Mentol + Fenol = Cocaina in parti
egale) sau in Fenol, dupa 10 minute anestezia s-a instalat.
La copii si la cei emotivi se prefera anestezia generala (de scurta durata). Interventia
consta in efectuarea unei incizii radiale de aproximativ 3mm in jumatatea inferioara a
membranei timpanice. Se utilizeaza optica maritoare, preferabil microscopul operator.

Unii autori prefera doar o punctie a membranei, urmata de aspirarea puroiului.

Din primele picaturi se recolteaza pentru examen bacteriologic.
Metoda clasica, de incizie cu bisturiu special (timpanotomul) fara optica
maritoare, trebuie abandonata.
Tratamentul fazei perforative se face tot cu antibiotice pe cale generala, in plus
se fac aspiratii ale secretiei purulente si se protejeaza urechea prin introducerea unui dop
de vata sterila in conduct. Daca vindecarea intarzie, existand o tendinta la cronicizarea,
se pot face instalatii auriculare cu alcool boricat 4% sau cu solutii de antibiotice care nu
afecteaza urechea interna (cloranfenicol, colimicina).

Oti ta s ugar ului

Tratamentul fomei stenice este identic cu cel descris inainte. Pentru forma astenica,
se recomanda deschiderea chirurgicala a antrului mastoidian (antrotomie), dupa
redresarea starii generale micului pacient.

Oti t ele medii i n cursul bol ilor infecti oase (oti te speci fice)

31
 Gripala: antalgice, antigripale, iar daca exista riscul unei supra infectii
microbiene (manifestat prin persistenta si accentuarea otalgiei) se recomanda
Amoxicilina.
Zonna zoster: Tratamentul cortizonic este contestat, se recomanda Acyclovir
(Zovirax), vitamine, neurotrope.

2. Otite medii supurate cronice:

Oti ta medie s upurata cr oni ca s i mpla
Tratamentul vizeaza oprirea supuratiei, preintampinarea recidivelor, in vederea unei
reparatii chirurgicale cu scop functional. Se vor trata cauzele nazale si faringiene.
Tratamentul local consta in aspirarea secretiilor din conduct si din urechea medie si
din instalatii cu substante dezinfectante, ca de exemplu:
Rp./Acid boric 4 gr.
Alcool 70% 100 gr.
M.F.SOL
D.S. Picaturi in ureche de 2-3 ori / zi.
Specialistii pot recomanda instilatii cu solutii antibiotice in combinatie cu
cortizon. (de exemplu: Solutie otica cu cloranfenicol si flocinolon produs tipizat).
Este cu desavarsire interzisa utilizarea de antibiotice ototoxice (neomicina,
gentamicina sau altele) pentru ca ele provoaca pierderea rapida a auzului, cu consecinte
medicolegale.
Inainte de instilarea unei solutii intr-o ureche care are o perforatie a membranei
timpanice, medicul trebuie sa citeasca cu atentie compozitia medicamentului, indicatiile
si contra indicatiile, precum si modalitatea de utilizare.
Bolnavul va fi instruit sa evite suflatul nasului cu presiune excesiva sau a ambelor

fose concomitent, pentru a evita introducerea secretiilor nazale in urechea medie.

32
 Patrunderea apei in ureche trebuie de asemenea evitata prin introducerea in conduct
a unui dop de vata imbibat in ulei (alimentar) si apoi stors, ori de cate ori bolnavul isi
spala parul, iar imersiunea capului in apa la piscina sau la mare este interzisa.

Daca urechea se poate mentine uscata mai mult de un an, se poate incerca repararea
chirurgicala a ei (timpano – plastie ), dar numai peste varsta de 20 ani, pentru ca sub
acesta varsta exista un risc notabil de aparitie a unei recidive infectioase care
compromite rezultatul chirurgical.

Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa.

Tratamentul de baza este cel chirurgical,de indepartare a colesteatomului.
Interventia se numeste evidare petro-mastoidana si consta in indepartarea osului care
separa cavitatile atico-mastoidiene (pline de colesteatom) pentru ca aceste cavitati sa
devina vizibile din conduct. Colesteatomul se decoleaza si se extirpa.
Evidarea poate fi extinsa sau mai limitata,in functie de extinderea leziunilor. Uneori
se poate executa in aceeasi sedinta chirurgicala si reperatia anatomo-functionala a urechii
medii (timpanoplastia).
Tratamentul conservator este adjuvant si consta in toaleta zilnica a urechii,prin
aspirarea puroiului, instilarea de solutii dezinfectante sau cu antibiotice (nu onotoxice),
extirparea polipilor care obstureaza conductul sau produc retentia puroiului.

Tratamentul cu antibiotice in general are indicatii numai in puseele de acuzitare,

sau cand o complicatie este iminenta, dar antibioticele trebuie alese dupa efectuarea
antibiogramei (de obicei este necesar Ceftadizimul si/sau Ciprofloacina).

33
 CAP.I.6. EVALUAREA
(EVOLUTIE,COMPLICATII,PROGNOSTIC)

EVOLUTIA

I) Otite catarale:

1. Otita medie catarala acuta: are in general o evolutie favorabila autolimitata.

2. Otita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) :are in
general o evolutie favorabila.

II) Otite supurate:

1. Otite medii supurate acute:

• Otita medie supurata acuta banala:
Dupa o evolutie de 3-4 zile, se produce perforatia spontana a membranei timpanice
(faza perforativa), ce aduce ameliorarea sau disparitia durerii si a febrei, dar hipoacuzia
se accentueaza si in conductul auditiv extern apare otoreea purulenta. La inceput puroiul
este sero-sanghinolent, apoi devine purulent franc sau muco-purulent.
Identificarea germenului din secretia otica si stabilirea sensibilitatii sale la
antibiotice prezinta importanta pentru conducerea corecta a tratamentului.7
Dupa aproximativ 3 saptamani de evolutie, otita medie supurata se vindeca. Otoreea
dispare prima apoi perforatia se inchide spontan, dar recuperarea auzului este mai
tardiva.

34
 Daca germenul este prea virulent, daca organismul se apara prost, daca perforatia
a fost prea sus situata sau prea mica si nu a drenat eficient, daca tratamentul a fost eronat
sau prea scurt, otita se poate complica sau croniciza. Chiar daca supuratia dispare, o
perforatie prea mare ramane definitiva, determinand o hipoacuzie de tranzmisie
reziduala.
Se descriu forme clinice supra-acute, subacute, forme localizate la atica (aticite).
Antibioterapia poate masca simptomologia otitei, mai ales la copii, fara sa o vindeca,
prilej de cronicizare sau complicatii.

• Otita sugarului:
Evolutia otitei lente este grava, prin accentuarea sindromurilor amintite sau
complicatiilor endrocraniene care pot sa apara.

• Otite medii in cursul bolilor infectioase (otite specifice):

Otita gripala: daca flictenele se sparg, continutul se elimina ca otoreea sero-
hemoragica, in cantitate redusa. Flictenele se produc datorita vasculopatiei gripale.
Urechea medie poate fi normala sau poate participa la boala fiind plina cu exudat seros
sau sero-hemoragic si in aceste cazuri otalgia si hipoacuzia sunt mai accentuate.
Daca exudatul se infecteaza otita devine purulenta. Gripa afecteaza si ureche
interna, cu aparitia hipoacuziei neuro-senzoriale si a unui sindrom vestibular.

Otita scarlatinoasa: este provocata de streptococul B-hemolitic, este adesea grava,

avand un caracter necrozant. Ea lasa sechele importante, cu distrugeri ale osisoarelor
urechii.

Rujeola determina otitele cu germeni banali pe un termen anergizant.

35
 Difteria otica este rara, propagarea se face din faringe, pe calea trompei. La
otoscopie pot sa apara falsele membrane.

Otita tuberculoasa: este singura forma de otita care poate determina ruptura
arterei carotide interne in canalul ei si aparitia unei hemoragii cataclismice.

Zona zooster ariculara nu este de fapt o otita, ci o afectare a ganglionului

geniculat al facialului.

2. Otite medii supurate cronice:

• Otita medie supurata cronica simpla:

Boala evolueaza de multe ori toata viata, cu perioade linistite, cand otoreea
inceteaza, intretaiate de pusee acute, declansate de rinite si faringite acute virale, de
patrunderea apei in ureche cand apare otalogie, otoree abundenta.

• Otita medie supurata cronica colesteatomatoasa:

Evolutia este indelungata, adesea toata viata. Perioade linistite cand supuratia pare
ca a disparut, sunt intrerupte de pusee de acuzitate, cand apare un alt germen infectat,
mai virulent decat precedentul, de apa care patrunde in ureche prin conduct, sau pe calea
trompei.
In puseul acut, bolnavul acuza otalgie si supuratie abundenta. Odata cu trecerea
anilor, leziunile sunt tot mai extinse, apare si o suferinta din partea urechii interne
(datorita intoxicarii ei cu toxinele microbiene din focarul imflamator, care strabat
membrana ferestrei rotunde).
Complicatiile apar cu predilectie in cursul puseelor acute.

36
 Boala are o slaba tendinta de vindecare spontana, care se intampla atunci cand se
erodeaza zidul atrical si colesteatomul se elimina singur in conductul auditiv extern.
Multi bolnavi sufera de otita medie supurata cronica colesteatomatoasa la ambele urechi.
Se intampla ca cele doua feluri de otita supurata cronica sa coexiste in aceeasi ureche.
Din cauza complicatiilor frecvente si grave, prognosticul acestei otite nu este favorabil.

SECHELELE OTITELOR

Dupa stingerea procesului inflamator, otitele lasa sechele care afecteaza

anatomia si fiziologia urechii medii sau a celei interne. Sunt 3 forme clinice de
sechele: sechele simple, timpanoscleroza, fibroadeziva.

Sechelele simple ale otitelor

Vindecarea unei otite care lasa o perforatie a membranei timpanice, o intrerupere a
lantului osicular (prin eroziune), eventual ambelor leziuni, poarta denumirea de sechele
simple. Bolnavul se plange de hipoacuzie de tip tranzmisie, care nu evolueaza.
Tratamentul acestui tip de sechele este chirurgical. Repararea membranei timpanice
(miringoplastoia) se face cu grefe de tesut conjunctiv, asezate pe sub perforatie ca un
petic.
Refacerea continuitatii lantului de osisoare se numeste timpanoplastie si consta in
inlocuirea osisorului erodat prin asezarea lui in alt mod (transpozitie), prin hemografe
sau piese de material plastic, ceramica sau metal inoxidabil. Nu este necesara
reconstructia identica a lantului osicular, chirurgul urmareste de fapt realizarea unei
legaturi intre membrana timpanica si platina scaritei, chiar daca se creaza un alt model de
transmisie asunetului.
Rezultatele chirurgicale sunt bune, ele depasesc 70% recuperari de auz.

37
 Timpanoscleroza

Timpanoscleroza consta intr-o impregnare cu calciu si o degenerescenta hialina a

micoasei urechii medii, care conduce la imobilizarea osisoarelor urechii. Sechelea apare
ca urmare a otitelor supurate, in mod special otita medie supurata cronica simpla.
Bolnavul acuza hipoacuzie de tip transmisie. La otoscopie se observa impregnari calcare
ale membranei timpanice, vechi perforatii cicatrizate, fara fenomene inflamatorii vizibile.
Prin perforatie mucoasa casei timpanului se vede foarte ingrosata.

Audiograma are o hipoacuzie de transmisie, uneori hipoacuzie mixta predominant

de transmisie. Tratamentul este chirurgical, dar mobilizarea osisoarelor se face cu multa
dificultate, ele trebuie decorticate de mucoasa.
Rezultatele nu sunt atat de bune in comparatie cu cele obtinute in cazul echelelor
simple. Cand auzul bolnavului nu s-a putut recupera in mod satisfacator, se recomanda
proteza auditiva.

Fibroadeziva

Otita fibroadeziva urmeaza otitelor catarale cronice prin permanetizarea obstructiei

trompei lui eustachio, disparitia aerului din urechea medie si transformarea scleroasa,
retractila a mucoasei din casa timpanului (atelectazia urechii medii). Pe alocuri se gasesc
pungi de lichid vascos, iar examenul histopatologic al mucoasei arata ca procesul
inflamator nu este niciodata complet stins. Bolnavul se plange de hipoacuzie care
evolueaza in timp si cu acufene.
Examenul ostocopic pune in evidenta o membrana timpanica alipita de peretele
intern al casei, cu manerul ciocanului in pozitie orizontala. Audiograma arata o
hipoacuzie mixta, iar examene repetate confirma degradarea treptata a auzului.

38
Tratamentul chirurgical are sanse de succes numai la inceputul bolii, mai tarziu nu
mai are indicatie si proteza auditiva ramane singura solutie pentru ca bolnavul sa-si
pastreze posibilitatile de comunicare auditiva cu cei din jurul sau.

COMPLICATIILE OTITELOR

MASTOIDITA
Mastoidita este inflamatia supurativa a apofizei mastoide, ce intereseaza
totdeauna structura osoasa a acesteia. Este cea mai frecventa complicatie a otitelor.
Mastoidita acuta apare in cursul otitelor acute. Germenii microbieni sunt cei care au
determinat otita acuta, dar virulenta lor este mai mare.
Factorii favorizanti sunt reprezentati de o perforatie prea mica, ineficienta, de un
tratament incorect, de un teren deficitar (distrofie, diabet, imuno-deficienta).
Anatomopatologic, apar ulcerari ale muco-periostului celulelor mastoidiene ce
permit producerea osteitei purulente care distruge structurile mastoidiene si septurile
osoase intercelulare se topesc, instalandu-se un abces mastoidian care se deschide
spontan la exteriorul mastoidei, dar nu rareori inspre endocraniu.
Si in cursul otitelor medii acute supurate se gaseste puroi in celulele mastoidei,
dar lipsesc ulcerarile mucoasei si mai ales osteita.
Simptomatologie.
Purtatorul unei otite acute, veche la care se agraveaza, durerile mastoidiene care
devin pulsatii si cresc in intensitate,otoreea devine abundenta, alteori, aparent paradoxal,
se opreste (fenomenul de retentie). Apofiza mastoida devine foarte sensibila la palpare,
apoi se congestioneaza, se tumefiaza, santul retro-auricular dispare, pavilionul este
impins inainte, fenomene care apartin stadiului de abces subperiostal. In finl apare o
fisura a tegumentului retro-articular prin care se dreneaza putoiul din mastoida.

39
 Otoscopia pune in evidenta o otoree abundenta, pulsatila, tegumentul peretelui
posterior al conductului este dezlipit si impins spre lumen. Examenul functional
depisteaza o hipoacuzie de transmisie, uneori semne de iritare vestibulara. Audiometria
arata hipoacuzie de transmisie, examenul bacteriologic al secretiei otice identifica
agentul patogen si antibiograma poate avea mare valoare. Radiografia mastoidei arata o
valoare a celulelor si, mai important, disparitia septurilor osoase intercelulare.

Forme clinice. In afara de forma clasica, expusa mai sus, se pot descrie si alte
forme, dupa modul de exteriorizare al coletiei:
Mastoida cervicala tip Bezold, cand puroiul se exteriorizeaza prin varful apofizei
mastoide in teaca muschiului sterno-cleido-mastoidian. Bolnavul prezinta o tumefactie
laterocervicala inalta si torticolis.
Petrozita, care apare prin prinderea celulelor de la varful stancii temporale. Puroiul
decoleaza dura mater, formand un abces extredural, cu instalarea semnelor de suferinta a
nervilor care trec pe la varful stancii (nevralgia trigeminala si diplopie in privirea laterala
de partea bolnava, prin afectarea lui V si V1). Pertozita are o gravitate deosebita.

Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor clinice si a examenului radiologic.

Diagnosticul diferential poate fi facut cu un furuncul al conductului sau cu o otita externa
difuza cu adenita supurata retroauriculara (santul reto-auricular este pastrat) cu o
reticuloza sau cu o tumora maligna.
Tratamentul mastoidei este chirurgical si consta in indepartarea peretelui extern al
apofizei mastoidei si chiuretarea celulelor, interventie ce poarta numele de
mastoidectomie. Tratamentul cu antibiotice este srtict neesar. Restul ingrijirilor au fost
descrise la tratamentul otitei supurate acute.
Mastoidita cronica apare ca o complicatie a otitei medii supurate cronice
colesteatomatoase, cand apare o retentie a secretiilor purulente in interiorul mastoidei

40
si aceasta se exteriorizeaza strabatand grosimea pereteluiosos extern al mastoidei.
Odata ajuns subperiostal, semnele clinice locale sunt la fel ca cele ale mastoiditei
acute.
Tratamentul consta in interventia chirurgicala pentru colesteatom.

Osteomielita temporalului este o complicatie rara, dar grava a otitelor la varsta

copilariei. Manifestarile clinice sunt zgomotoase, stare generala este grava, uneori apar
semne de septicemie. Scuama temporala prezinta tumefactii ce tradeaza suferinta osului
subjacent. Tratamentul este chirurgical, de indepartare a focarelor, dar trebuie completat
cu ambioterapie puternica.
Deoarece se complica des cu meningita, afectiunea are un prognostic rezervat.

PARALIZIA FACIALA DE CAUZA OTITICA

Paralizia faciala poate aparea in toate formele de otita si ca accident operator in

interventiile chirurgicale pentru otite.
In otitele acute, mai ales in formele supurate, prin propagarea inflamatiei la canalul
facial. Endemul inflamator din interiorul canalului determina compresiunea vasa
nervorum, deoarece canalul, fiind osos, este inextensibil, producandu-se o ischemie a
nervului.
In otitele cronice, nervul este descoperit, apoi comprimat de colesteatom. Din punct
de vedere clinic, paralizia imbraca aspectul periferic (paralizie flasca unilaterala
completa): asimetrie faciala, devierea gurii de partea sanatoasa, stergerea cutelor frontale
si a santului nazo-genian.
Miscarile voluntare si emotionale sunt abolite: ochiul nu poate fi inchis, bolnavul
nu poate sa fluiere sau sa-si arate dintii. In timpul masticatiei, mancarea se aduna intre
obraz si arcadele dentare.

41
 Diagnosticul trebuie sa stabileasca etiologia otitica, eliminandu-se alte cauze:
traumatisme, tumorile, paralizia „a figore”. Starea functionala a nervului se stabileste
prin teste de eletro-fiziologie.Prognosticul functional este bun in otitele acute, mai slab in
cele cronice si rezervat in cazul de traumatism chirurgical.
Tratamentul consta in terapia corecta a otitei acute, in otita coleasteatomatoasa fiind
necesara interventia chirurgicala. In caz de lezare intra-operatorie, descoperirea nervului,
inventarierea leziunilor si repararea sa chirurgicala se impune. In asemenea situatii,
uneori este necesara aplicarea unei grefe de nerv.
Rezultatul tratametului paraliziilor faciale in otite sunt in general bune. Pot ramane
sechele, care constau in sinkinezii (musculatura hemifetei nu se mai poate contracta
izolat, ci numai in bloc), pareze, contractura sau paralizie flasca. Daca nu s-au obtinut
rezultate cu tratamentul descris, se pot face ulterior neuro-anastomoze cu nervul
hipoglos, cu facialul de partea opusa, sau se pot face transpozitii neuro-musculare din
alte zone ale corpului.

Labirintele vor fi tratate la capitolul rezervat patologiei urechii interne.

Complicatiile endocraniene ale otitelor

Urechea medie si apofiza mastoda au raporturi apropiate cu endocraniul. Astfel,
intre atica si fosa cerebrala mijlocie exista o lama de os subtire ( tegmen tympani),
despartit in doua portiuni de catre sutura petroscuamoasa interna, care se sudeaza, dar
care poate ramane uneori dehiscenta. Tegmen Tympani este traversat de mici vase
sanguine. Mastoida vine in raporturi cu fosa cerebeloasa si cu sinusul venos lateral
(sigmoidian).
Procesele supurative ale urechii mijlocii pot ajunge in endocraniu pe trei cai:
1. Prin contiguitate, erodand osul si insamantand direct structurile
endocraniene. Este cazul colesteatomului.

42
 2. Pe cai vasculare, mai ales venoasa (in otitele acute sau cronice acutizate).
3. Pe cai anatomice perforate: dehiscente osoase, suturi largi, fracturi
neconsolidate, calea labirintului (de unde se propaga in endocraniu prin conductul
auditiv intern, canalul endolimfatic sau prin apeductul melcului).

Abcesul extradural este o complicatie frecventa, adesea stadiu intermediar pentru

complicatiile ce depasesc dura mater. El este o colectie purulenta situata intre planul osos
si dura mater. Meningele de pe fata antero-superioara a stancii este usor decolabil si
favorizeaza aparitia abcesului extradural. Cauza principala o constituie otita medie
supurata cronicacolesteatomatoasa.
Manifestarile clinice constau in crize de hemicramie cu iradiere in orbita, sindrom
febril si adesea sindrom de iritatie meningeala (redoarea cefei, rahialgii, cefalee difuza,
LCR hipertensiv). Uneori apare si un sindrom de hipertensiune intracraniana, deoarece
abcesul ocupa spatiu intr-o cutie extensibila.
Diagnosticul clinic este de suspiciune, el se confirma la tomografia computerizata
sau intraoperator. Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningita septica difuza si cu
abcesul cerebral. Tratamentul este eminamente chirurgical, de urgenta si consta in
evidarea perto-mastoidiana si indepartarea tablei osoase ce il separa de urechea medie
sau masteoida (craniectomie).

Meningita otica (otogena)

In majoritatea cazurilor este vorba despre meningita difuza, forme localizate se
intalnesc rar. Otita care genereaza meningita este ori cea colesteatomatoasa, ori otita
acuta supurata. Anatomopatologic poate fi meningita seroasa sau purulenta.
Simptomatologia de debut consta in cefalee difuza, rahialgii, alterarea starii generale,
febra, fotofobie. Bolnavul acuza durere la apasarea cefei. In perioada de stare se

43
instaleaza triada: cefalee, varsaturi, constipatie. Febra este inalta, prezinta redoarea cefei,
hiperalgie cu hiperestezie cutanata, contracturi (trismus, orto-episonus), mioza, tulburari
de vedere, exagerarea reflexelor osteo-tendinoase, puls si respiratie aritmica, oligurie.

Evolutia este grava, spre exitus, prin paralizii diverse si in final paralizie bulbara.

Daca tratamentul este precoce si corect, se poate vindeca, deseori cu sechele neurologice.

Diagnosticul se stabileste pe baza semnelor de meningita la un bolnav cu otita acuta

supurata, otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, mastoidita sau abces
extradural. Punctia lombara este obligatorie si se poate descoperii de la inceput un lichid
cefalo-rahidian hipertensiv, albuminorahie cu Pandy pozitiv, cresterea elementelor
celulare (meningita seroasa), apoi apar leucocite intacte (mmeningita puriforma), iar in
final se gasesc leucocite distruse si germeni microbieni (meningita purulenta).

Diagnosticul diferential trebuie facut cu meningitele de alta natura si cu meningita

de insotirea a abcesului cerebral sau cerebelos. Tratamentul meningitei si a focarului otic
trebuie aplicate concomitent si de urgenta. Pentru otita adesea este necesara interventia
chirurgicala. Trebuie alese antibioticele care trec bariera hemato-encefalitica
(Cloramfenicol dar mai ales alesceflosporine de generatia a III-a).

Abcesul cerebral si cerebelos de cauza otica (otogen)

Abcesul cerebral si cerebelos sunt supuratii ale substantei nerboase provocate de

otite. Aproape intotdeauna la origine se afla colesteatomul.
Anatomopatologic este vorba despre un stadiu initial de encefalita supurata pentru
ca mai tarziu sa se produca colectarea. Abcesele pot fi in comunicare cu focarul
mastoidian sau pot fi izolatede acestea, pot fi inchistate, difuze, unice, multiple etc.

44
 Semnele clinice de debut, in perioada de encefalita, nu sunt caracteristice si pot fi
confundate cu o viroza banala: cefalee, febra moderata, unele modificari de
comportament.
Urmeaza o perioada de latenta, paucisimptomatica de 2-3 saptamani de la debutul
bolii, dupa care se instaleaza perioada de stare, care se caracterizeaza clinic prin prezenta
celor trei sindromuri cre formeaza triada lui Bergmann:
1. Sindromul de hipertensiune intracraniana, ale carui semne cardinale sunt:
cefalee, varsaturi, bradicardie,staza papilara (la examenul fundului de ochi).
2. Sindromul infectios, cu febra, scadere accentuata in greutate.
3. Sindromul de localizare, care tradeaza suferinta substantei nervoase:
- afazie senzoriala (in abcesele lobului temporar dominant)
- afazie motorie,
- hiper-reflectabilitate, paralizii, tulburari de vedere etc.
Abcesele cerebeloase determina nigstagmus de tip central, tulburari de
coordonare si de tonus muscular, dismetrie etc.
Rareori aceste sindromuri exista toate. Cele mai multe din abcese au
simptomatologie mai saraca, lipseste unul sau doua dintre sindromuri, exista chiar abcese
„mute” care debuteaza clinic prin coma si moarte.
Evolutia abceselor cerebrale si cerebeloase este scurta, ele se deschid in spatiile
sub – arahnoidiene sau in ventriculi, determinand coma si moarte bolnavului.
Diagnosticul de abces trebuie suspicionat la orice bolnav purtator al unui
colesteatom, care face un sindrom infectios inexplicabil sau mai ales prezinta semne
neurologice. Este necesar un examen oftalmologic si neurologic. Arteriografia care cauta
sa depisteze prezenta abcesului a fost inlocuita cu tomografia computerizata si cu
rezonanta magnetica nucleara, examinari moderne care pot sa depisteze cu exactitate
abcesul, sa ii determine marimea, forma, localizarea, capsula etc.

45
 Tratamentul este chirurgical, neurochirurgul avand prioritate, otologului revenindu-i
rolul de a suprima focarul otic. Abcesul propriu – zis se poate extirpa in substanta
sanatoasa, se poate punctiona sau se poate drena la exterior uneori in cavitatea
mastoidiana. Rezultatele tratamentului sunt ceva mai bune decat in cazul meningitei
otice.

Complicatiile venoase ale otitelor

Complicatiile venoase ale otitelor sunt reprezentate de tromboflebite ale sinusurilor

venoase endocraniene. Este posibila aparitia afectiunii la oricare sinus, dar in practica se
intalneste aproape numai tromboflebita sinusului venos lateral (sigmoidian) si intrucat
acesta se contiua cu vena jugulara interna, care participa la procesul patologic, denumirea
corecta este de tromboflebita sinuso – jugulara. Complicatia apare in otomastoiditele
acute, dar cu pregadere in otita medie supurata cronica colesteatomatoasa, cu ocazia unui
puseu acut.
Anatomopatologic este vorba despre un proces initial de periflebita care se propaga
la endovena si determina o trombozare a sinusului cu tromb septic, care elimina in
circulatie germeni microbieni, proteine degradate si microemboli septici.
Trombul poate ocupa numai sinusul lateral, dar de obicei prinde si vena jugulara
interna, ori pana la confluenta cu trunchiul trio – lingo – facial, ori pana la extremitatea
sa intra – toracica.
Debutul clinic se face brusc, cu aspect de septicemie: febra in jur de 40° C, cu
caracter septic, frison major, tahicardie, facies pamantiu, nas ascutit, limba saburala,
hepato – splenomegalie, oligurie leucocitoza, anemie, hemoculturi pozitive.
La palpare marginea posterioara a apofizei mastoide este sensibila, la fel ca
regiunea latero – cervicala superioara, retromandibulara.

46
 Aici se poate observa uneori si o discreta tumefiere a regiunii. Afectiunea
evolueaza spre flegmoane cervicale, extindere la alte sinusuri endocraniene,
meningita sau abcese cerebrale, cerebeloase, hepatice etc.
Diagnosticul pozitiv este uneori dificil si se bazeaza in general pe prezenta unei stari
septice la un bolnav otita cronica colesteatomatoasa in puseu acut, cu semne discrete de
inflamatie la nivel cervical.
Proba Quackenstedt – Stokei consta in cresterea presiunii lichidului cefalo –
rahidian la comprimarea venei jugulare sanatoase, pe cand comprimarea celei bolnave nu
modifica presiunea.
Explicatia consta in modalitatea de drenaj venos a sangelui din endocraniu: cele
doua sinusuri laterale iau nastere din acelasi loc, teascul lui Herophilius (confluens
sinuum) si sangele se poate scurge la oricare dintre sinusurile laterale; comprimarea
celui bolnav nu produce staza endocraniana, el este deja trombozat, dar comprimarea
celui sanatos determina oprirea circulatiei sangelui venos.
Tratamentul este chirurgical, combinat cu cel medical: se descopera sinusul lateral,
se punctioneaza si daca in siringa nu vine sange, se incearca aspirarea trombului. Daca
aceasta nu reuseste, se leaga vena jugulara interna la nivel cervical, sub partea
trombozata. Este bine a se lega la piele capatul superior al venei. Tratamentul medical
consta in antibioterapie conform antibiogramei germenului izolat la hemocultura.

47
 CAP.1.7. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Profilaxia otitelor se face incepand de la varsta copilariei, prin tratarea corecta a

afectiunilor favorizante, in special a adenoidei cronice (vegetatiilor adenoide) si a otitei
catarale cronice si consta in tratarea vegetatiilor adenoide, a disfunctiilor tubare, a
otitelor catarale cronice.
Profilaxia complica t ii lor consta in educatia sanitara a bolnavului, incercand a-l
convinge sa se ocupe de suferinta lui.
In ot ita medie cat ara la ac uta profilaxia consta in indepartarea cauzelor ce
favorizeaza inflamatiile rino – faringiene (vegetatii adenoide, deviatii de sept).
In ot ita medie catarala cronica (otita seroasa, otita seromucoasa) profilaxia consta
in tratarea corecta si completa a otitelor catarale acute si prin indepartarea cauzelor care
pot intretine obstructia tubara, vegetatiile adenoide ale copilului, deviatile de sept,
sinuzitele cronice, rinitele cronice hipertrofice.
Asistenta are un rol important in educatia sanitara a pacientilor, despre prevenirea
otitelor, ea avand rolul de a invata orice pacient cum sa se ocupe de igiena urechilor, cum
sa aplice tratamentul la cei deja bolnavi si cum sa fie prevenite de catre bolnav aparitia
complicatiilor.

48
 CAPITOLUL II

PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI

CU OTITA MEDIE

49
 PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL I

II.1. CULEGEREA DATELOR

Sursa de informare:
- Apartinatori;
- Foaia de observatie;
- Echipa de ingrijire.

II.1.1. Date privind identificarea pacientului •

Date fixe:
Numele si prenumele: N.B.
Varsta : 1 an
Sex : feminin
Religie : ortodoxa
Nationalitate : romana

Numele si prenumele tatalui: N.I.

Ocupatia : inginer
Stare civila : casatorit
Religie : ortodoxa

50
Numele si prenumele mamei: N.M.
Ocupatie : contabila
Stare civila : casatorita
Religie : ortodoxa

• Date variabile:
Domiciliul: localitatea Banesti, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinţa- casa cu 4 camere, cu baie si bucatarie, in
care locuiesc trei persoane.
Gusturi personale: alimentatie corespunzatoare varstei, diversificata corect;
masticaţie uşoara, reflex deglutitic prezent;

II. 1.2. Starea de sanatate anterioara:

a) Date antropometrice:
- greutate: 8,7kg.
- Inaltime :70cm.
- Grupa sanguina: BIII
b)Limite senzoriale: -
alergii: negativ; -
proteze: absente;

- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;

- acuitate auditiva redusa;

- somn: linistit;
51
 - mobilitate: buna, in limite normale;
- alimentatie: diversificata corect, corespunzatoare varstei;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent. c)
Antecedente heredo-colaterale:
- tata - 35 ani, neaga afectiuni cronice in familia sa sau acute recente;
- mama- 31 ani, neaga existenta unor afectiuni cronice in familia sa sau
acute recente;
- evolutia sarcinii; fiziologica, luata in evidenta la 2 luni si jumatate,
controale prenatale lunare, fara probleme pe parcursul sarcinii.
d) A ntecedente personale fiziologice
- copil nascut la termen din mama primigesta, primipara, prin nastere
spontana, in prezentatie craniana, fara suferinte marcate la nastere;
- greutatea la nastere = 3700g; -
lungimea la nastere = 48 cm;

- Apgar = 9 (coloratie);
- Alimentat natural pana la 4 luni si jumatate, diversificat corect la 5 luni;
- Vaccinari efectuate conform schemei de vaccinare a Ministerului
Sanatatii;
- Dezvoltare psihomotorie corespunzatoare cu achizitii motorii si verbale
corespunzatoare;
e)Antecedente personale patologice: usoare afectiuni digestive si
respiratorii tratate ambulator.

52
 II.1.3. Informaţii legate de boala
a) motivele internarii: stare generala alterata, febra, agitatie, paloare,
inapetenta.
b) istoricul bolii:
Boala a debutat iu urma cu 5 zile cu alterarea starii generale, agitatie, plans
si febra si s-a agravat progresiv copilul refuzand alimentatia si prezentand agitatie
polipnee, si disfonie, motiv pentru care mama se prezinta cu copilul la camera de
garda a secţiei pediatrie unde este internat pentru investigatii si tratament.
c) diagnosticul la internare: otita medie acuta
d) data ia internare: 9.02.2008 – ora 11.
e) examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind; tegumente umede, transpirate, palide; mucoase palide;
temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat; -
sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; murmur vezicular
usor inasprit bilateral; F.R. = 20/min, fara zgomote patologice supraadaugate.
- aparat cardiovascular: soc apexian in spaţiul IV intercostal stang, zgomote
cardiace ritmice bine batute ( A.V. – l25batai/minut),fara zgomote patologice
supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele peroferice;
- aparat digestiv: faringe uşor hiperemic, abdomen suplu mobil cu miscarile
respiratorii, cicatricea ombilicala prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina
nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane,
nedureroase; organe genitale externe normal conformate.
53
 - Sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo –
tendinoase prezente bilateral

Examenul clinic O.R.L.:

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt
olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal;
mucoasa nazala usor hiperemica ;
* urechi; pavilioane normal conformate, canal auditiv extern liber,
modificari de culoare ale membranei timpanice;
* laringe: liber, mobil, mucoasa de aspect normal.

Probleme actuale:

- febra;
- inapetenta;
- facies anxios, suferind;
- proces inflamator la nivelul urechii medii;
- agitaţie.

Probleme potenţiale:

- sindrom neuro-toxic, casectizant infectios.

- tulburari ale starii de constienta;

54
 II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA
DATELOR
II.2.1. ANALIZA SATISFACERII
NEVOILOR FUNDAMENTALE
NEVOIA MANIFESTA MANIFESTA PROBLEM SURSA DE
FUNDAMENT RI DE RI DE E DE DIFICULT
A LA INDEPENDEN DEPENDENT DEPENDE A TE
TA A N TA
Procesul
1. NEVOIA DE -Frecventa Discreta
A RESPIRA SI resp 20/min inflamator
Polipnee
A AVEA O la nivelul
Tahicardie:
BUNA urechii
puls 120/min
CIRCULATIE medii
Tegumente bilateral.
: calde,
umede

2. NEVOIA Cavitatea Dificultate Alimentat Proces

DE ABEASIA bucala de ia inflamato
MANCA libera:dentitie deglutitie; insuficient r;
buna, reflex de a calitativ Agitatie;
deglutitie Inapetenta; si
prezent; Moderata cantitativ. Febra
scadere
Masticati ponderala. Refuz de a
3. NEVOIA DE Urina: de
A ELIMINA aspect normal
4. NEVOIA DE Integritate Restrictie in Refuzul de Febra
A SE MISCA osteoarticular a se mobiliza, a face Durere
SI A AVEA O a; febra; activitati
BUNA Anxietate
Miscari Dificultate de a
POSTURA Dificultate Febra;
adecvate ramane in
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat,
A DORMI SI A treziri de a se Durere;
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni;
de odihna Insomnia Proces
insuficiente; inflamat
Iritabilitate; or
55
 Neliniste otic,
6. NEVOIA DE Vesminte alese Dificultate de a bilateral

Neindeman Durere;
A SE dupa gust si se imbraca si ar e in a se
IMBRACA SI varsta de catre dezbraca imbraca si
DEZBRACA mama, dezbraca
adecvate
climatului si
statusului
7. NEVOIA DE Tegumente Febra
Hipertermia Proces
A MENTINE integre, ridicata 38,8 infecti
TEMPERATU rozate grade C os
RA Tegumente
CORPULUI IN
LIMITE calde
NORMALE transpirate
Agitatie,
8. NEVOIA DE Tegument Dificultate Proces
A FI CURAT, e a de a infecti
INGRIJIT, DE transpirat urma os
A PROTEJA e, prescriptii
TEGUMENTE Secretii nazale. le
LESI ingrijirilo
MUCOASELE r de igiena
9. NEVOIA DE Tipat.
Durere.
A EVITA Micsorar
Probabilita
PERICOLE
ea te a
ritmului atingerii
respirato integritatii
r. psihice
Transpirat
ii
abundente
10. NEVOIA Dificultate de
Comunica Olodinie
DE A a comunica, re
COMUNICA Plange mult. ineficienta Febra

11. NEVOIA Nu este afectat

DE A deoarce nu
ACTIONA realizeaza la
CONFORM aceasta varsta
PROPRIILOR valorile

56
SI VALORI
DE A
PRACTICA
12. NEVOIA Copilul nu
DEAFI prezinta
PREOCUPAT dificultate in a-
IN VEDEREA si asuma roluri
REALIZARII sociale
13. NEVOIA Refuzul de Dezinteres Lipsa
DEASE a participa in a de
RECREA la indeplini interes
activitati activitati
14. NEVOIA Deprindere,
DE A INVATA Acumulare
CUM SA-TI
PASTREZI de
SANATATEA cunostinte,
Modificari
comportament

II.2.2.GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE:

pacienta dependenta, atat prin varsta cat si datorita bolii are nevoie de ingrijiri si
ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.

GRAD DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a respira = grd.3
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.3
3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2
5. Nevoia de a dormi si a se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3

57
 8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele =
grd.2
9. Nevoia de a evita pericolele = grd.l
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a
practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l
13. Nevoia de a se recrea = grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.l

TOTAL: 27 PUNCTE

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA

independent
dependent

58
 II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator
manifestata prin otodinie, polipnee, tahicardie discreta, tegumente palide.
2. Somn inadecvat cantitativ si calitativ datorita durerii, febrei - treziri
frecvente, somn agitat, oboseala.
3. Dificultate de a se alimenta datorita procesului inflamator, manifestata
prin aport alimentar si hidric insuficient, usoara scadere ponderala.
4. Hipertermie, consecinta a procesului inflamator si infectios manifestat

prin cresterea temperaturii peste valori normale, tegumente calde, transpiratie.

5. Vulnerabilitate fata de pericole datorita modificarilor produse de boala

in organism, manifestata prin riscul de suprainfectie.
6. Dificultate de a efectua activitati recrative datorita dispneei, oboselii,
anxietaţii, manifestate prin apatie sau agitatie, neliniste, nervozitate.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

OBIECTIVE:
1. Pacienta sa prezinte o respiratie si circulatie in limite fiziologice.
2. Pacienta sa prezinte temperatura normala in termen de 3 zile.
3. Copilul sa prezinte toleranta digestiva normala.
4. Copilul sa fie alimentat cantitativ si calitativ corespunzator varstei.
5. Pacienta sa prezinte somn linistit, odihnitor.
6. Sa fie ferita de infectii supraadaugate.

59
7. Sa existe colaborare cu mama pacientei care la randul ei sa fie capabila
sa contribuie la buna ingrijire a copilului pe parcursul spitalizarii.

INTERVENTIILE ASISTENTEI

1. Copilul va fi instalat intr-un salon linistit, curat, aerisit si incalzit;

pregateste materialul necesar dezobstruarii conductului auditiv extern de
eventualele secretii. La indicatia medicului administreaza tratament.
2. Masoara zilnic temperatura cu termometrul introdus intrarectal si o
inregistreaza in foaia de temperatura. Combate febra prin administrarea la indicaţia
medicului a medicatiei antipiretice (supozitoare de 3 ori/zi, Algocalmin 0,6ml i m . la
internare) si prin impachetari toracice.
3. Asigura copilului o alimentatie adecvata varstei, tinand seama de
modificarile apetitului survenite din cauza bolii. Hidrateaza atent si permanent
copilul in perioada febrila cu lichide zaharate, supe strecurate in cantitati mici si
repetate. La indicatia medicului administreaza in primele ore regimul hidrolactat si
ulterior regim lacto-fainos.
4. Asigura copilului un mediu ambiant linistit, cu o temperatura
ambientala constanta intre 18-20 grade Celsius.
5. Administreaza la indicatia medicului Fenobarbital (anliconvulsivant si
hipnotic).
6. Supravegheaza permanent copilul, verifica starea tegumentelor si a
mucoaselor, asigura igiena corporala prin bai partiale zilnice si lenjerie curata.
7. Explica mamei care sunt nevoile copilului bolnav, rolul medicatiei si
al manoperelor efectuate; face educatie sanitara mamei.

60
APLICAREA INGRIJIRILOR

PREOPERATOR

DATA PROBLE PROBLEM OBIECTI INTERVEN INTERVEN EVALUARE

ME E VE TI I TI I
ACTUAL POTENTIA AUTONOM DELEGATE
09.02.2 Respiratie si Complicatii Copilul sa Am instalat copilul La indicatia 9.02.20
circulatie infectioase. prezinte intr-un salon medicului am 08 In
00 8 inadecvata Deshidratare respiratie si aerisit, curat si efectuat instilatii urma
datorata severa. Convulsii circulatie in suficient incalzit. nazale pentru interventiilor
procesului febrile. limite Am pregatit restabilirea autonome si
inflamator. fiziologice. Sa materialele permeabilitatii delegate de
Polipnee prezinte stare necesare nazale cu ser urgenta, copilul si-
moderata. de confort dezobstruarii fiziologic a reluat treptat
Tegumente si psihic. conductului auditiv efedrinat 0.5 cate respiratia normala
mucoase extern. Am 3-4picaturi de 3- la 1ora de la
palide pregatit copilul si 4ori/zi. istituire. Persista
materialele paloarea.
necesare recoltarii Am administrat 11.02.2008
produselor tratament de Dupa 3zile de
biologice pentru urgenta indicat de tratament intensiv,
examenele de medic cu pacienta se
laborator: sange, HHC(hemisuccinat restabileste
materii fecale, de hidrocortizon) respirator si
exudat faringian. 50mg.i.v.Si ulterior circulator.
Am insotit copilul 25mg.i.v. la Examenele de
la radiologie in intervale de 6 ore. laborator au
vederea efectuarii Ampicilina prezentat valori
unei radiografii 1g/zi:1flac. A modificate fata de
cardio-pulmonare. 250mg la 6 ore. normal:

61
 administrand 10- ;
15mg./12g corp Calciu
oral la 6 ore, iar in =4
continuare Glicemie=0,83mg/
administram dl Evidentiind
Ampicilina 1g/24 anemie Infectie,
ore, 1flac.A 250mg. usoara
la 6ore i.m. hipocalcemie
Ca gluconic 10%
1f./zi per.os.
Romergan sirop
lingurita de
2ori/zi. Am
efectuat instilatii
cu solutie otica
1pic.de 3ori/zi
ambele urechi.
Am efectuat I.D.R.
la P.P.D.
Am masurat Am combatut Treptat
9.02.2008 Hipertermie. Soc. Copilul sa
Proces Pierderea starii prezinte temperatura febra prin temperatura
infectios de constienta. temperatura in copilului si am administrarea scade:
cauzat de limite normale inregistrat-o in medicatiei la 10.02.2008
febra in termen de F.O. (foaia de indicatia T=38,4grade C
ridicata, piele 3zile. temperatura) medicului: 11.02.2008
calda, La internare Paracetamol sup. T=37,5grade C
umeda; T=39,8grade 3/zi; 12.02.2008
transpiratii C Algocalmi T=36,5grade C
abundente n Ajungand la valori
Alimentatie Copilul sa 0,6ml/i.m. normale in a 4-a zi
Am hidratat atent La indicatia La internare
inadecvata. prezinte si permanent medicului am copilul prezenta
Deficit din toleranta copilul in perioda administrat in inapetanta si
punct de digestiva febrila cu supe primele 10ore un primea greu
vedere normala. strecurate lichide, regim hidrolactat lichidele. In urma
cantitativ si Sa fie adecvate varstei, corpus din ceaiuri interventiilor si

62
Aport reduse calitativ de modificarile lapte caldute, apoi simptomelor bolii,
de lichide; corespunzat apetitului am trecut copilul copilul va recapata
Usoara or varstei. survenite din pe un regim lacto- treptat apetitul, isi
scadere Sa prezinte cauza secretiilor fainos corpus din restabileste
ponderala; apetit curse din nas in supe, gris, orez cu toleranta digestiva
Inapetenta normal stomac ce franeaza lapte. Nevoile dupa 48ore.
mecanismul nutritive pentru un 11.02.2008 copilul
fiziologic de copil de 1 an sunt aflat pe regim
aparitie a senzatiei de 90-100cal/kg hidrolactat este
de foame. Am corp/zi. trecut pe
cantarit zilnic Alimentatia zilnica lactofainos.
copilul, iar cuprinde 500ml 11.02.2008
valoriale obtinute lapte, 30-60g Greutate= 8400g
le-am inregistrat in branza de vaci,10- (fata de 8100 g la
F.O. am servit 15g unt. 30-50g internare)si se
copilului carne, 50-100g mentine stationar
alimentatia in paine alba sau pana la externare.
conditii igienice integrala, 75-100g
Striate, cu rabdare cartofi, 150-200g
si intelegere. legume si
Somn Pacienta sa Am asigurat Am administrat Copilul si-a reluat
inadecvat cu prezinte somn copilului un mediu la indicatia treptat somnul
alterarea linistit, ambiant linistit, medicului calitativ si
calitatii si odihnitor, placut odihnitor, Fenobarbital cantitativ in limite
cantitatii. cantitativ si cu temperatura 0,5ml.i.m. fiziologice.
Febra. calitativ, constanta intre 18-
Tuse. corespunzator 20 grade C.
Manifestar varstei in 2-
i: -somn 3zile. Sa
afectat prezinte stare
Risc de Pacientul sa fie Copilul sa fie Am supravegheat Pacienta a avut o
infectii ferit de afebril, fara permanent evolutie
supraadauga suprainfectie. reasccensionar comportamentul favorabila, nu a
te, scaderea i ale copilului, aparitia prezentat
rezistentei temperaturii. unor manifestari complicatii, iar
organismului Sa nu apara patologice. Am tegumentele s-au
. otoree verificat mentinut curate

63
 si mucoasele
copilului
asigurandu-i igiena
tegumentara prin
bai partiale zilnice
la pat si a lenjeriei
curate de corp si

TRATAMENT

DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSER

PREZENTA ADMINIS ZILNICA ZILNIC V ATII
RE T RARE ADMINIST A
R ATA MAXIM
A
ALGOCALMIN Cpr.500mg Antialgic p.os(or Per os si 2g i.v.
. Fiole: Antiinflamat al) i.m. intrarectal maxim
1g/2ml or Antipiretic i.v. 0,5g la nevoie 1ml
AMPICILINA Caps.250/500 Antibiotic din p.os 1g/zi 4g/zi la copii
mg Flacon cu familia B- (oral) 50mg./kg.co
pulb.inj.de lactamicelor i.m. rp
250/500mg din grupul i.v. mai ales

64
 penicilinel
or
AMBROXOL Sol.100ml/750 mucolitic Per.os 5-10pic. 30pic/zi la
mg Tb.30mg De aceasta
Ca GLUCONIC Recalcifiant Fiole de 10ml Pr.o 1f/zi 1/2f.de 2ori/zi Nu se
s. administr
i.v. ea za i.v.
la copii
HEMISUCCINAT Antiinflamato f. i.v. 5-
DE r; antisoc 20mg/kg/doza;
HIDROCORTIZO 5ml/25mg., se repeta la
PARACETAMOL Analgezi Cp.0,5g Peros. Peros.20mg/
c Sup.0,125g0.250 Intrarect kg corp/zi
Antipiret g, al I.rectal sup.
ic Susp.125mg/5ml
ROMERGAN antihistaminic Drj.30mg. Per.o 0,5 mg/kgc 0,5 mg/kgc Produce
f. s. i.v. per.os seara, sedare,
i.m. sau 0,1 uscaciun
50mg./2ml i.r. mg/kgcorp ea
sirop, de3ori/zi ca mucoasei
flac.125ml. antihistaminic; bucale
(124mg/100ml) ca antiemetic
sup.5mg., 0,25-0,5 mg/kg

65
 ANALIZE DE LABORATOR

DATA EXAMEN CERUT METODE VALORI VALORI

DE NORMAL OBTINUT
10.02.2008 Calcemie Punctie venoasa 5-6 9-11 mg% 8mg% (4mEq/l)
ml. Sange pe 4mg. (4,5-
florura de Na 5,5mlEq/l)
Glicemie Punctie venoasa, 80-120mg/dl 83mg/dl
8-10ml. sange
fara
Ht hematocrit Punctie 40-52%la 33%
venoasa 2ml barbat 35-
sange+0,2ml 47%la femeie
Hb hemoglobina Punctie 13-18g/100ml la 7,03g%
venoasa 2ml barbat 12-16g/100ml
sange+0,2ml la femeie
Leucocite Idem 4000-8000 ml3 13600/mm3
V.S.H. – viteza Punctie 2-13mm/h la 1 7mm/1
de sedimentare endovenoasa, ora 12-17mm/h la h
a hematiilor seringa 2ml., 0,4 2 ore 16mm/

66
 GRAD DE DEPENDENTA LA EXTERNARE

1. Nevoia de a respira = grd.1

2. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 3. Nevoia de a elimina = grd.1
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 5. Nevoia de a dormi si a se
odihni = grd.1

6. Nevoia de a se imbraca = grd.2

7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.2
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 9. Nevoia de a evita pericolele =
grd.2
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13. Nevoia de a se recrea =
grd.1
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL : 27 PUNCTE
67
 Independent
Dependent

II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii: 15.02.2008

Diagnosticul la externare: Otita medie acuta forma stenica, vindecata Starea pacientului la externare:
Pacienta in varsta de 1 an este adusa de mama la sectia de pediatrie pentru: febra, plans, inapetenta, refuzul
alimentatiei, otodinie. Se instituie tratamentul de urgenta cu HHC i.v. in primele 2 zile, Ampicilina inj; timp de 4
zile, Ca gluconic 10% f. 1/zi per.os., Romergan sirop timp de 3 zile, Ambroxol solutie, per. Os. 4 zile si tratament
simptomatic.
Boala a evoluat favorabil, copilul externandu-se vindecat.

68
 RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- mama sa evite pe cat este posibil contactul copilului cu persoane bolnave, aglomeratii;
- sa revina cu copilul la control peste 7 zile;
- sa continue tratament la domiciliu cu Amoxicilina 250mg/5ml sirop flac, 1lingurita la 8 ore;
- igiena stricta a urechilor;
- evitarea racelii, curent, frig.

PLAN DE INGRIJIRE
CAZUL II

II.1 CULEGEREA DATELOR

Sursa de informare - pacient;

- apartinatori;
- foaia de observatie; - echipa de ingrijire.
69
 II.1.1. Date privind identificarea pacientului

Date fixe:
Numele si prenumele : P.G.
Varsta Sex : 25 ani
Religie : masculin : ortodoxa : romana
Nationalitate Ocupatie : strungar
Stare civila : casatorit

Date variabile
Domiciliul: localitatea Campina, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – apartament confortabil, 3 camere in care locuiesc 2 persoane.
Gusturi personale: alimentatie bazata pe proteine animale si salate; asculta muzica populara;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, in parc sau in aer liber; ii plac
excursiile la munte.

II.1.2. Starea de sanatate anterioara:

a) Date antropometrice: - greutate: 70 kg;
- inaltime: 170 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;
70
 b) Limite senzoriale:
- alergii: negativ; - proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei; - acuitate auditiva redusa la U.D.;
- somn: se odihneste 3-4 ore pe noapte, somnul fiind de cele mai multe ori intrerupt de tuse;
- mobilitate: buna, in limite normale; - alimentatie: adecvata;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.

d) Antecedente heredo – colaterale: - fara importanta.

e) Antecedente personale patologice:

- bolile copilariei;
- bronhopneumonie la 18 ani.

II.1.3. Informatii legate de boala

a) Motivele internari: hipoacuzie urechea dreapta, otoree mucoasa urechea dreapta, disfonie, febra, inapetenta,
insomnie.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 2 saptamani cu alterarea starii generale, agitatie, tuse si febra si s-a agravat progresiv
complicandu-se cu disfonie, disfagie, dureri laringiene, otodinie, hipoacuzie urechea dreapta si inapetenta, pacientul
refuzand alimentatia si prezentand dispnee, otoree mucoasa urechea dreapta si disfonie, motiv
71
pentru care se prezinta la camera de garda a sectiei O.R.L. unde este internat pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: laringita acuta otita medie supurata. d) Data la internare:
19.03.2008, ora 11.
e) Examenul pe aparate si sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide; temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat; - sistem osteoarticular:
integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta disfonie; murmur vezicular usor
diminuat bilateral; F.R. = 20/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul V intercostal stang, zgomote cardiace ritmice bine batute (
A.V. – 125batai/minut), fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice;
- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala
prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane, nedureroase; organe genitale
externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.
72
 EXAMENUL CLINIC O.R.L.:

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt

olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal; mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern cu secretii mucoase la nivelul urechii drepte,
otoscopic se observa perforatie a membranei timpanice, situata in pars tensa, in jumatatea inferioara, reniforma si secretii
mucoase filante;
Audiograma efectuata depisteaza surditate de transmisie la nivelul U.D. Radiologia evidentiaza
mastoida eburnata.
* laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse latratoare; stridor inspirator cu ascensionarea laringelui in inspir.

Probleme actuale:
- febra;
- dispnee inspiratorie; - otoree mucoasa U.D.; - hipoacuzie
U.D.;
- facies anxios, suferind; - inapetenta.

Probleme potentiale:
- alterarea respiratiei;
- tulburari ale starii de constienta; - surditate.
73
 II.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR II.2.1. ANALIZA
SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTA MANIFESTA PROBLEM SURSA DE

FUNDAMENT RI DE RI DE E DE DIFICULT
A LA INDEPENDEN DEPENDENT DEPENDE A TE
TA A N TA
1. NEVOIA DE -Frecventa Dispnee de
Alterar Obstructia
A RESPIRA SI resp 20/min tip ea cailor
A AVEA O Tahicardie: inspirator cu vocii; respiratori
BUNA o discreta i;
puls 120/min Dispnee;
CIRCULATIE bradipnee.
Tegumente Procesul
Secretii Obstructi
inflamator
: calde, a cailor
nazale la nivelul
umede respirato
mucoase cailor
rii superioare;
Alterarea
mucoasei
cailor
2. NEVOIA DE Cavitatea Dificultate Alimentat Disfagie;
A BEA SI A bucala de ia
Otodinie;
MANCA libera:dentitie deglutitie; insuficient
buna, reflex de a calitativ Proces
deglutitie Inapetenta; si inflamat
prezent; Moderata
cantitativ. or U.D.;
scadere
Masticati ponderala. Dificultate Agitatie
e: dificila a de a se
alimenta si
a se
hidrata.

3. NEVOIA DE Urina: de
A ELIMINA aspect normal

74
4. NEVOIA DE Integritate Restrictie in a Refuzul de Tulburare
A SE MISCA osteoarticular se mobiliza; a face a
SI A AVEA O a; Febra; activitati respiratie
BUNA Miscari i;
POSTURA Dificultate de a
adecvate Durere;
ramane in
postura Anxietate
Adoarme usor Somn agitat, Dificultate Dispnee;
5. NEVOIA DE
A DORMI SI A treziri de a se Obstruct
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni;
de odihna ie
Insomnia nazala;
insuficiente;
Iritabilitate; Durere
Neliniste

6. NEVOIA DE Vesminte alese Dificultate de a Neindeman Durere;

A SE dupa gust si se imbraca si ar e in a se
IMBRACA SI varsta, dezbraca imbraca si
DEZBRACA adecvate dezbraca
climatului si
statusului
7. NEVOIA DE Tegumente Febra
Hipertermia Proces
A MENTINE integre, ridicata 38,8 infectios
TEMPERATU rozate grade C kla nivelul
RA
urechii si
CORPULUI IN Tegumente laringian
calde
LIMITE
transpirate
NORMALE
Agitatie,
8. NEVOIA DE Par tuns Tegumente Dificultate Proces
A FI CURAT, scurt, transpirate, a de a infecti
INGRIJIT, DE ingrijit; calde urma os
A PROTEJA unghii prescriptii
TEGUMENTE taiate, Agitatie; le
L E SI curate Ureche ingrijirilo
MUCOASELE dreapta r de igiena

9. NEVOIA DE Masuri de Transpirat Durere. Neacceptar

A EVITA prevenire a ii ea bolii;
Probabilita
PERICOLE accidentelo abundente te a Proces
r, . atingerii infecti
infectiilor
Tristete integritatii os
si

75
10. NEVOIA Acuitatea Dificultate de Comunica Hipoacuzie
DE A vizuala si a vorbi. re
COMUNICA auditiva in ineficienta
limite normale
Convingeri
11. NEVOIA
DE A personale fata
ACTIONA de realitate;
CONFORM Posibilitatea de
PROPRIILOR
CONVINGER a actiona
I SI VALORI conform
DE A propriilor
Integrita
12. NEVOIA
DEAFI te
PREOCUPAT psihica;
IN VEDEREA Autocritica:fol
REALIZARII os este timpul
liber in mod
placut; fara
dificultate in
Sentiment Dificultate de Dezinteres Lipsa
13. NEVOIA
DEASE de a participa la in a de
RECREA multumire activitati indeplini interes
recreative activitati
14. NEVOIA Deprindere,
DE A INVATA
CUM SA-TI
Acumulare
de
PASTREZI
cunostinte,
SANATATEA
Modificari
comportament
76
 II.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin

GRAD DE DEPENDENTA: 1. Nevoia de a respira = grd.3

Nevoia de a bea si a manca = grd.3 Nevoia de a elimina =
varsta cat si datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale.

2.
grd.1
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 5. Nevoia de a dormi si a
se odihni = grd.3
6. Nevoia de a se imbraca = grd.2
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.2 9. Nevoia de a evita
pericolele = grd.1
10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13. Nevoia de a se recrea = grd.2
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL: 27 PUNCTE
SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA
77
 Independent

dependent

II.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide.
2. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator la nivelul urechii medii, manifestata prin otoree
mucoasa si hipoacuzie.
3. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
4. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.

78
 5. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii, tulburarilor
respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente, oboseala, neliniste.
6. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei, tusei, anxietatii si manifestata
prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si lichidian insuficient.
7. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism, spitalizarii
si manifestata prin apatie, tristete.

II.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3
zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.
79
 b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie.
3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze sputa daca apare in recipiente special in acest
scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am administrat sirop expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit
pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii cardiopulmonare.
4. Am invatat pacientul cum sa curete secretiile de la nivelul U.D. si cum sa administreze picaturi otice.
5. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea
produselor in vederea examenelor de laborator.
6. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-
am administrat un sedativ.
7. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
8. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am
administrat bauturi calde.
9. Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.
80
II.4. APLICAREA INGRIJIRILOR

DATA PROBLEM PROBLEM OBIECTI INTERVENT INTERVENT EVALUARE

E E VE II II
ACTUALE POTENTIA AUTONOME DELEGATE
19.03.200 Alterarea vocii Alterarea pe o Pacientul sa-si Am asigurat conditii La indicatia 19.03.2008 ora 16
cauzata de perioada recapete de ingrijire, salon medicului am In urma
8
procesul indelungata a forma curat cu temperatura administrat interventiilor
inflamator la comunicarii normala, moderata 18-20 medicatia: autonome si
nivelul verbale prin ergo- inflamatia grade C, umiditate, Vitamina C200 delegate procesul
laringelui, si disfonia U.D. sa se ventilatie, aerisire 3cpr./zi Vitamina A inflamator local
manifestata produsa de diminueze ritmica a salonului. 4cpr./zi Perfuzie cu laringian si otic a
prin raguseala procesul impreuna cu Am recomandat glucoza 500ml, i.v. in diminuat treptat.
si disfonie. inflamator otoree repaus vocal. Am PEV. 21.02.2008 vocea
servit pacientul cu
Alterarea laringian, mucoasa; se Am administrat si-a revenit
ceaiuri calde, am
comunicarii surditatii spre poate soluti otica : acid complet. Secretia
aplicat comprese
datorita care poate evolua comunica calde in jurul boric 4 g. Alcool otica a diminuat.
procesului otita. verbal in gatului. Am curatat 70% 100g. M.F. sol.
inflamator otic decurs de 48h secretiile de la nivelul 1pic de 2-3ori/zi si
la U.D. urechii drepte. Am solutie otica cu
manifestata prin recomandat cloramfenico si
hipoacuzie si consumul crescut de fluoconolon 1pic de
Respiratie si Insuficienta Pacientul sa Am umezit aerul din Am recoltat sange 20.02.2008
circulatie respiratorie. prezinte cai incapere cu apa pentru efectuarea rezultatele
inadecvata Obstructia respiratorii alcoolizata. Am unor analize de analizelor nu
cauzata de cailor libere invatat pacientul sa laborator (VSH , prezinta
procesul respiratorii permeabile. expectoreze. Am H.L.G., glicemie, modificari fata
inflamator la superioare Tusea se facut educatie pentru uree). Am de valorile
nivelul cailor prin agravarea diminueaza sanatate, explicandu- administrat la normale
respiratorii procesului in intensitate i indicatia medicului 21.02.2008

81
 manifestata prin suprainfectie. la disparitie. nociv al fumatului si modul de reluat respiratia
prin tuse Sa prezinte importanta renuntarii administrare: normala, mai
seaca, respiratie si la fumat. Am aplicat Codeina persista
iritative, circulatie in tehnici de favorizare a fosforica 1tb./zi tusea.secretia
coriza, limite circulatiei: masaj, Sirop otica a disparut,
tegumente si fiziologice in exercitii active. Am expectorant cat si otodinia
mucoase decurs de 3 insotit pacientul la 3lg/zi 22.02.2008 tuse
palide zile. radiologie pentru Instalatii nazale cu seaca in excese
efectuarea unei ulei de pin rare, mai ales la
radioscopii cardio- Inhalatii cu ceai de contact cu fum,
pulmonare. Am ajutat musetel, uleiuri aer rece
pacientul sa se ocupe eterice Am La
de igiena urechilor. administrat solutiile externare
Am condus otice conform F.R.=16/m
indicatiilor. in
19.03.2008 Hipertermie Deshidratare Pacientul sa Am observat si La indicatia In rma
cauzata de prezinte masurat in regiunea medicului am interventiilor,
procesul temperatura axilara temperatura, administrat temperatura a
infectios si in limite am notat valorile in antipiretice: scazut ajungand
manifestata prin normale in F.O. in fisa de Aspirine 3cpr./zi in 22.02.2008 la
febra, termen de 3 temperatura. Am Polidin f. III/zi i.m. valori normale.
tegumente calde zile asigurat igiena De asemenea am 19.02.2008-
si umede tegumentelor si cea administrat in T=39,1gC
vestimentara, oferind continuare tot 20.02.2008-
pacientului lenjerie tratamentul T=38,3g C
curata, uscata la prescris. 21.02.2008
nevoie si ajutandu-l -T=37,4gC
sa-si efectueze igiena 22.02.2008
zilnica minima. Am -T=36,7gC
pregatit materialele La
necesare si pacientul internare
pentru consult pecientul este
O.R.L. afebril, cu
tegumente
curate, integre,
si valori
19.02.2008 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat un Odata cu

82
cantitativ si Alterari si prezinte pacientului un mediu sedativ Diazepam tusei
calitativ datorita tulburari de somn linistit, ambiant linistit, f.l. i.m. (22.02.2008), cu
starii febrile, comportament odihnitor. placut odihnitor, cu diminuarea
tusei si anxietatii Nr. de ore de temperatura optima. febrei si
si manifestat somn I-am recomandat ameliorarea
prin somn agitat, corespunzato lecturi placute, facile starii generale,
treziri frecvente ar e varstei. inainte de culcare. I- somnul revine
Sa prezinte am oferit o cana de la normal
stare de lapte cald seara
Alimentatie Scadere Pacientul sa Am asigurat La indicatia 21.02.2008
inadecvata ponderala prezinte pacientului o medicului am pacientul este
calitativ si severa cu toleranta alimentatie administrat in restabilit din
cantitativ, pierderi de digestiva corespunzatoare, primele 12 ore un punct de vedere
cauzata de minerale. normala si sa tinand cont de starea regim hidrolactat al tolerantei
disfagie, tuse, Deshidratare . fie alimentat febrila si modificarile compus din lichide digestive,
obstructie calitativ si apetitului survenite calde, ceai,lapte si scaderea
laringiana, cantitativ din cauza secretiilor compoturi. ponderala
manifestata prin corespunzator scurse in stomac din Dupa calmarea inregistrata de
aport hidric si varstei. Am nas. Dupa restabilirea durerilor laringiene bolnav fiind mai
alimentar redus, adaugat la tolerantei digestive la si diminuarea febrei mica de 0.5kg.
slabiciune, fiecare grad indicatia medicului am administrat (200g) fata de
scadere de hrana a fost pacientului un regim greutatea la
ponderala. temperatura repartizata in 4 mese semisolid. internare
peste normal la 4ore interval, timp La externare
13% din nr necesar pentru o pacientul primeste
total de calorii buna digestie. bine alimentatia
necesare. In care este acum
perioada completa calitativ si
febrila am cantitativ
administrat
cantitati mici
Alterarea Alterarea grava a Pacientul Am umezit aerul din Am efectuat inhalatii Dupa
mucoasei integritatii sa incapere. Am cu infuzie de musetel, efectuarea
laringelui mucoasei prezinte facilitat modalitati de antiseptice. Am tratamentului si
cauzata de laringiene de mucoasa comunicare non- administrat a interventiilor
procesul catre procesul laringian verbala. Am aplicat tratamentul prescris autonome si
inflamator si inflamator si a umeda comprese calde in de medic in delegate,

83
 disfonie, jena poata gatului. Am umeda integra,
dureroasa la comunica administrat asa cum se
vorbire si verbal in bauturi calde. observa la
dureri sub mod examenul O.R.L.
forma de satisfacator de control
intepaturi la in termen de efectuat de
nivelul 3zile. medic.
19.02.2008 Scaderea Risc de Pacientul sa Am supravegheat Pacientul nu a
capacitatii de suprainfectii, fie ferit de bolnavul atent si am prezentat
aparare a prin scaderea complicatii masurat zilnic complicatii .
organismului rezistentei infectioase. functiile vitale si evolutia a fost
datorita infectiei organismului. Sa nu vegetative, favorabila.
si febrei, prezinte comportamentul Obiectivele
aportului infectii pacientului, reactia stabilite si
alimentar redus nosocomiale. la tratamentul interventiile s-au
calitativ si administrat. Am dovedit a fi
cantitativ. asigurat igiena corecte.
tegumentelor si
vestimentara, a

84
 TRATAMENT

DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSER

PREZENTA ADMINIS ZILNICA ZILNIC V ATII
RE T RARE ADMINIST A
R ATA MAXIM
A
GLUCOZA Sol.inj. Monozaharida i.v Variabil in 1l/zi (5%)
20%,33% 40%, fisiologica, sursa . functie de caz . 500ml/zi(10
sol.perf. 5%, de energie, creste P Aici 250ml/zi %)
10% volemia, combate E
deshidratarea V
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. Tranchilizant, p. De 1-2ori/zi 0,5mg/kgc
2mg, miorelaxant , os i.m. / i.v. lent la batrani
5mg,10m anticonvulsiva . 2-20mg
g; nt i. repetabil dupa
VITAMINA C200 Cpr.200m Stimuleaza apetitul p.os. i.v. sau 3cpr/zi 2cpr de 4-5 ori/zi
g Fiole a si creste imunitatea in PEV 1-2 fiole /zi i.v.
10ml sau in PEV
VITAMINA A Drj.10000UI Vitamina Per os 3drj./zi 3drj/zi
Trofic tegumente
si mucoase
CODEINA Cpr.15mg, antitusiv Per os Per.os 3cpr/zi
30mg, 60mg 1mg/kgcorp
de 3 ori/zi

85
 ANALIZE DE LABORATOR

DATA EXAMEN CERUT METODE VALORI VALORI

DE NORMAL OBTINUT
20.02.2008 Glicemie Punctie venoasa 8- 80-120mg/dl 100mg/dl
10 ml. Sange fara
anticoagulant
Ht hematocrit Punctie venosa 2ml. 40-52%la 41%
sange + 0,2ml barbat 35-
Hb hemoglobina Punctie 13-18g/100ml la 15g%
venoasa 2ml barbat 12-16g/100ml
sange+0,2ml la femeie
Leucocite Punctie 4000-8000 ml3 7300/ml3
venoasa 2ml
sange+0,2ml
V.S.H. – viteza Idem 3-5 mm/h la 1 5mm/1h
de sedimentare ora 8-12mm/h la
a hematiilor 2 ore
Uree serica Punctie endovenoasa, 0,1-0,4 g/l 0,37g/l

86
87
GRAD DE DEPENDENTA 1. Nevoia de a respira = grd.1
2. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 3. Nevoia de a elimina = grd.l
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 5. Nevoia de a dormi si a se
odihni = grd.1
6. Nevoia de a se imbraca = grd.1
7. Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.2
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2

TOTAL: 27 PUNCTE
88
SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA
independent

dependent
89
 II.5. EXTERNAREA BOLNAVULUI

Data externarii : 25.02.2008 Diagnosticul la externare:

Otita media supurata cronica simpla ameliorata. Hipoacuzie. Laringita catarala acuta, vindecata.
Starea pacientului la externare:
Pacientul se externeaza cu simptomele otice diminuate, dar necesita multiple ingrijiri si revenirea pentru
corectarea deficitului auditiv.
Pacientul se externeaza vindecat, cu disparitia tusei, disfoniei, febrei, cu mucoase si tegumente de aspect
normal.

RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci; - Sa nu faca eforturi vocale
exagerate;
- Sa nu mai fumeze;
- Sa se informeze mai mult la modul in care iti poti pastra sanatatea;
- Sa revina la control peste 1luna si apoi la 2luni, oana cand dupa un an in care pacientul nu mai prezinta otoree
se va interveni chirurgical pentru a se incerca repararea timpanului – timpanoplastie – ;
- Am instruit bolnavul sa evite suflatul nasului pe ambele nari concomitent, si patrunderea apei in ureche cu ocazia
bailor. I-am explicat bolnavului ca la fiecare baie sa introduca in prealabil in ureche un tampon de vata imbibat
in ulei;
- Se interzice bolnavului ca timp de un an sa faca baie la piscina sau la mare pentru a evita imersia capului in
apa.

90
 PLAN DE INGRIJIRE CAZUL III

III.1. CULEGEREA DATELOR Sursa de informare:

- pacient;
- apartinatori;
- foaia de observatie; - echipa de ingrijire.

III.1.1. Date privind identificarea pacientului

Date fixe:
Numele si prenumele : C.L.
Varsta : 46 ani
Sex Religie : feminin : ortodoxa : romana
Nationalitate Ocupatie : croitoreasa
Stare civila : casatorita
91
Date variabile
Domiciliul: localitatea Brebu, judetul Prahova
Conditii de viata si munca: locuinta – casa, 3 camere in care locuiesc 3 persoane.
Gusturi personale: alimentatie echilibrata; ii place sa croiasca si sa coasa;
Mod de petrecere a timpului liber: ii place sa-si petreaca timpul liber cu familia sa, sa se uite la televizor,gradinarit.

III.1.2. Starea de sanatate anterioara:

a) Date antropometrice: - greutate: 62
kg; - inaltime: 166 cm;
- grupa sanguina: AII, Rh pozitiv;

b) Limite senzoriale: - alergii: negativ;

- proteze: absente;
- acuitate vizuala in limite normale, corespunzatoare varstei;
- somn: acuza somnolenta, doarme in ultima vreme 13-14 ore/zi; - mobilitate: buna, in
limite normale;
- alimentatie: inapetenta;
- eliminari: mictiuni spontane nedureroase, tranzit intestinal prezent.

c) Antecedente heredo – colaterale:

- fara importanta.

92
 d) Antecedente personale patologice:
- bolile copilariei;
- apendicectomie la 19 ani.

e) Antecedente personale fiziologice:

- menarha la 13 ani; - N=1, A=5, S=6;
- menstre la 28 zile, fara dismenoree, cu durata de 3-4 zile.

III.1.3. Informatii legate de boala

a) Motivele internari: febra, tuse seaca, otalgie pulsatila, hipoacuzie cu autofonie bilaterala, inapetenta.
b) Istoricul bolii:
Boala a debutat in urma cu 5zile cu alterarea starii generale, agitatie, tuse si febra si s-a agravat progresiv
complicandu-se cu otalgie pulsatila, hipoacuzie bilaterala, autofonie si inapetenta, pentru care face din proprie initiativa
tratament cu Ampicilina 250mg, 2 caps. la 6ore, 2zile si solutie otica cu Boramid.
Sub tratament, simptomele se amelioreaza pentru scurta vreme, apoi reapar mai intense si cu alterarea starii
generale. Se prezinta la camera de garda a sectie O.R.L. cu febra, hipoacuzie, otalgie, unde este internata pentru
investigatii si tratament.
c) Diagnosticul la internare: infectie acuta de cai respiratorii superioare. Otita medie supurata.
d) Data la internare: 11.03.2008, ora 10. e) Examenul pe aparate si
sisteme:
- facies suferind: tegumente umede, transpiratie, palide; mucoase palide; temperatura 39 grade C;
- tesut celular subcutanat normal reprezentat;

93
 - sistem osteoarticular: integru, mobil;
- sistem muscular: normoton, normokinetic;
- sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili;
- aparat respirator: torace normal conformat, simetric; tuse latratoare, discreta disfonie; murmur vezicular usor
diminuat bilateral; F.R. = 17/min;
- aparat cardiovascular: soc apexian in spatiul IV intercostal stang, zgomote cardiace ritmice bine batute ( A.V. –
72batai/minut), fara zgomote patologice supraadaugate, puls prezent bilateral la arterele periferice; T.A.=130/70mm 1lg;

- aparat digestiv: faringe usor hipermic, abdomen suplu mobil cu miscarile respiratorii, cicatricea ombilicala
prezenta normal conformata; ficat la rebord, splina nepalpabila; tranzit intestinal prezent;
- aparat uro – genital: loji renale libere, nedureroase; mictiuni spontane, nedureroase; organe genitale
externe normal conformate;
- sistem nervos: fara semne de iritatie meningiana; reflexe osteo – tendinoase prezente bilateral.

EXAMENUL CLINIC O.R.L.:

* nas si sinusuri: piramida nazala cu aspect si conformatie normala, simt

olfactiv normal dezvoltat, fose nazale permeabile, meate si cornete de aspect normal; mucoasa nazala usor hiperemica;
* urechi: pavilioane normale conformate, canal auditiv extern liber; congestie difuza a mucoasei timpanice, cu
repere otoscopice disparute, membrana timpanica bombata ceea ce sugereaza prezenta de purei in ureche medie,
bilateral.
Puncte mastoidiene dureroase la palpare, otalgie violenta, acufene.

94
 * laringe: obstructie laringiana, disfonie, tuse seaca; mucoasa laringiana
edematiata.

Probleme actuale: - febra;

- otalgie violenta; - acufene;
- hipoacuzie; - autofonie; - tuse seaca; -
disfonie;
- alimentatie inadecvata prin deficit; - facies anxios, suferind;
- obstructia cailor respiratorii.

Probleme potentiale: - alterarea respiratiei;

- tulburari ale starii de constienta; - surditate;
- insuficienta respiratorie acuta prin obstructia cailor respiratorii; - perforatie a membranei timpanice.

95
 III.2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR III.2.1. ANALIZA
SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE

NEVOIA MANIFESTA MANIFESTA PROBLEM SURSA DE

FUNDAMENT RI DE RI DE E DE DIFICULT
A LA INDEPENDEN DEPENDENT DEPENDE A TE
TA A N TA
1. NEVOIA DE -Frecventa Dificultate de
Alterar Obstructia
A RESPIRA SI resp 17/min a respira; ea cailor
A AVEA O puls 77/min Disfonie; vocii; respiratori
BUNA i;
Obstructia
CIRCULATIE Afonie;
cailor Procesul
Tuse. respiratori inflamator
i; la nivelul
cailor
Inflamat superioare;
ia
mucoase Alterarea
i mucoasei
laringien cailor
2. NEVOIA DE Cavitatea Dificultate Alimentat Disfagie;
A BEA SI A bucala:dentit de ia
MANCA ie buna, insuficient Proces
deglutitie;
reflex de a calitativ inflamator
deglutitie Inapetenta; si cai
Moderata respiratorii
prezent; cantitativ.
scadere si urechi
Masticati ponderala. Dificultate bilateral;
e: dificila a de a se
alimenta si Agitatie
3. NEVOIA DE Urina: de Eliminari Risc de Febra
A ELIMINA aspect normal; crescute prin deshidrata
raport 3:1 transpiratie. re
diurn-nocturn
Scaun 1/zi

96
4. NEVOIA DE Integritate
A SE MISCA SI osteoarticular
A AVEA O a;
BUNA
5. NEVOIA DE Adoarme usor Somn agitat,
Dificultate Dispnee;
A DORMI SI A treziri de a se
Obstructie
SE ODIHNI frecvente;Ore odihni;
de odihna a C.R.S.;
insuficiente; Insomnia
Otalgie;
Iritabilitate;
Neliniste Durere

6. NEVOIA DE Vesminte alese

A SE dupa gust si
IMBRACA SI varsta,
DEZBRACA adecvate
climatului si
statusului
7. NEVOIA DE Tegumente Febra
Hipertermia Proces
A MENTINE integre, ridicata 39,8 infecti
TEMPERATU rozate grade C os
RA
CORPULUI IN Tegumente
calde
LIMITE
transpirate
NORMALE
Agitatie,
8. NEVOIA DE Par tuns Tegument Dificultate Otalgi
A FI CURAT, scurt, e a de a e
INGRIJIT, DE ingrijit; transpirat urma pulsati
A PROTEJA unghii e; prescriptii la
TEGUMENTE taiate, le Proces
LESI curate Secretii nazale ingrijirilo infecti
MUCOASELE Otoree mucoasa r de igiena os
9. NEVOIA Masuri de Transpirat Durere. Neacceptar
DE A EVITA prevenire a ii ea bolii;
Probabilita
PERICOLE accidentelo abundente te a Proces
r, . atingerii infecti
infectiilor integritatii
Tristete os
si
10. NEVOIA Acuitatea Dificultate de a Comunica Obstructi
DE A vizuala in vorbi si de a re a cailor
COMUNICA limite auzi. ineficienta respirator

97
 Capacitate de Otalgie
a angaja si pulsatil
mentine o a;
relatie cu
Acufene
semenii
Hipoacuz
prezenti.
ie
11. NEVOIA Convingeri
DE A personale fata
ACTIONA de realitate;
CONFORM
Posibilitatea de
PROPRIILOR
a actiona
CONVINGER
conform
I SI VALORI propriilor
DE A credinte si
PRACTICA
12. NEVOIA Integrita
DEAFI te
PREOCUPAT psihica;
IN VEDEREA
Autocritica;
REALIZARII
Foloseste
timpul liber in
mod placut si
eficient
13. NEVOIA Sentiment Dificultate de Dezinteres Lipsa
DEASE de a participa la in a de
RECREA multumire activitati indeplini interes
prezent recreative activitati
Oboseala
recreative
14. NEVOIA Deprindere, Lipsa de Lipsa Neglijar
DE A INVATA cunostinte surselor ea bolii
Acumulare
CUM SA-TI suficiente de si a
de
PASTREZI asupra bolii informati sanatatii
cunostinte,
SANATATEA actuale e asupra .
Modificari bolii
comportament actuale
al e, dorinta de
a acumula
cunostinte
asupra
modificarilor

98
III.2.2 GRAD DE DEPENDENTA LA INTERNARE : pacientul dependent atat prin varsta cat si
datorita bolii, are nevoie de ingrijiri si ajutor in satisfacerea nevoilor fundamentale,
GRAD DE DEPENDENTA: 1.Nevoia de a respira = grd.3
2.Nevoia de a bea si a manca = grd.3 3.Nevoia de a elimina = grd.1
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.2 5.Nevoia de a dormi si a
se odihni = grd.3
6.Nevoia de a se imbraca = grd.2
7.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.3
8.Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.3 9.Nevoia de a evita pericolele
= grd.1
10.Nevoia de a comunica = grd.2
11.Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd.1
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.1 13.Nevoia de a se recrea = grd.2
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.1

TOTAL: 28 PUNCTE
99
 SE INCADREAZA IN GRADUL III DE DEPENDENTA

Independent

dependent

III.2.3.DIAGNOSTIC NURSING:
1. Respiratie si circulatie inadecvata datorita procesului inflamator si
infectios, manifestata prin bradipnee inspiratorie, tuse seaca, iritativa, disfonie, tegumente palide, febra, otalgie
pulsatila;
2. Alterarea vocii datorita procesului inflamator de la nivelul laringelui si manifestata prin raguseala,
dificultate de a comunica.
3. Hipertermie datorita procesului infectios, manifestata prin febra ridicata, piele umeda, calda.
4. Somn inadecvat calitativ si cantitativ datorita tusei, durerilor, anxietatii,

100
tulburarilor respiratorii si manifestata prin adormiri dificile, treziri frecvente,
oboseala, neliniste.
5. Dificultate de a se alimenta si a se hidrata corespunzator datorita disfagiei,
tusei, anxietatii si manifestata prin scadere ponderala moderata, aport alimentar si lichidian insuficient.
6. Dificultate de a efectua activitati recreative datorita modificarilor produse de boala in organism, spitalizarii
si manifestata prin apatie, tristete.
7. Dificultate de a comunica datorata procesului inflamator al cailor aeriene superioare si otice, manifestata
prin hipoacuzie, autofonie, disfonie.

III.3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

a) OBIECTIVE:
1. pacientul sa-si recapete vocea normala; sa poata comunica verbal in decurs de 48 ore.
2. pacientul sa prezinte cai respiratorii libere permeabile. Tusea sa se diminueze pana la disparitie.
3. pacientul sa prezinte temperatura in limite fiziologice.
4. pacientul sa prezinte somn odihnitor, sa prezinte stare de confort fizic si psihic.
5. pacientul sa prezinte toleranta digestiva normala si sa fie alimentat corespunzator varstei.
6. pacientul sa prezinte mucoasa laringiana umeda si integra, sa poata comunica verbal in mod satisfacator in 3
zile.
7. pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase si sa nu prezinte infectii nosocomiale.
101
 b) INTERVENTIILE ASISTENTEI
1. Am asigurat conditii de ingrijire salon curat cu temperatura moderata 18-20 grade C, umiditate, ventilatie. Am
recomandat repaus vocal. Am servit pacientul cu ceaiuri calde si am aplicat comprese calde in jurul gatului. La
indicatia medicului am administrat tratamentul.
2. Am invatat pacientul sa realizeze gimnastica respiratorie si sa efectueze igiena locala la nivelul urechilor, precum
si cum sa-si administreze picaturi de solutii otice. 3. Am invatat pacientul sa tuseasca, sa sexpectoreze si sa colecteze
sputa daca apare in recipiente special in acest scop; am efectuat educatie pentru sanatate. Am administrat sirop
expectorant, inhalatii cu ceai de musetel. Am insotit pacientul la radiologie pentru efectuarea unei radiografii
cardiopulmonare.
4. Am observat si masurat temperatura axilara. Am notat valorile in carnetel si am inregistrat grafic in foaia de
temperatura. Am asigurat igiena tegumentelor si vestimentara. Am pregatit materialele necesare pentru recoltarea
produselor in vederea examenelor de laborator.
5. Am asigurat pacientului un mediu ambiant linistit si placut, i-am recomandat lectura placuta inainte de culcare si i-
am administrat un sedativ.
6. Am asigurat pacientului alimentatia corespunzatoare tinand cont de starea febrila si modificarile survenite. La
indicatia medicului am administrat, in primele 12 ore un regim hidrolactat.
7. Am facilitat modalitatea de comunicare non – verbala. Am aplicat comprese calde in jurul gatului. Am
administrat bauturi calde.
8.Am supravegheat si masurat functiile vitale si vegetative, comportamentul pacientului si reactia la
tratamentul administrat.
102
APLICAREA INGRIJIRILOR

DATA PROBLEM PROBLEME OBIECTIV INTERVENT INTERVEN EVALUAR

11.03.200 E POTENTIAL E II TI I E
Alterarea vocii Alterarea pe o Pacienta sa-si Am asigurat La indicatia 12.03.2008 ora
cauzata de perioada recapete vocea conditii de ingrijire, medicului am 16 In urma
8 procesul indelungata a normala; salon curat cu administrat interventiilor
inflamator la comunicarii otalgia sa temperatura medicatia: autonome si
nivelul verbale prin ergo- diminueze in moderata 18-20 Penicilina G 300 delegate
laringelui, si dis-fonia 24ore; grade C, umiditate, 000 UI de 2ori procesul
manifestata produsa de se poate ventilatie, aerisire Perfuzie cu inflamator
prin raguseala procesul comunica ritmica a salonului. glucoza 5% local a
si disfonie. inflamator verbal in decurs Am recomandat 500ml., i.v. in diminuat
Autofonie laringian. de 48h repaus vocal. Am PEV si ser treptat la fel si
datorata Surditat servit pacientul cu fiziologic 1flac. otalgia.
procesului e ceaiuri calde, am Algocalmin 13.03.2008
inflamator otic Perforati aplicat comprese 2tb./zi vocea si-a
bilateral, a calde in jurul Paracetamol revenit
manifestata timpanul gatului. Am curatat 2tb./zi Solutie complet.
prin otoree ui secretiile de la otica cu boramid Secretia
pulsatila si nivelul urechii otica a
hipoacuzie. drepte. Am diminuat.
Respiratie si Insuficienta Pacienta sa recomandat
Am umezit aerul Am recoltat sange 12.03.2008
circulatie respiratorie. prezinte cai din incapere cu apa pentru efectuarea rezultatele
inadecvata Obstructia cailor respiratorii alcoolizata. Am unor analize de analizelor nu
cauzata de respiratorii libere invatat pacienta sa laborator (VSH , prezinta
procesul superioare prin permeabile. expectoreze. Am H.L.G., glicemie, modificari fata
inflamator la agravarea Tusea sa facut educatie uree). Am de valorile
nivelul cailor procesului diminueze in pentru sanatate, administrat la normale.
respiratorii inflamator sau intensitate pana explicandu-i indicatia Examenul
superioare, prin suprainfectie. la disparitie. pacientului efectul medicului radiologic nu
manifestata Sa nociv al fumatului tratamentul, evidentiaza

103
 tuse seaca, circulatie in renuntarii la si modul de patologice.
iritativa, limite fiziologice fumat. Am aplicat administrare:
coriza, in decurs de 3 tehnici de Codeina 13.03.2008
tegumente si zile. favorizare a fosforica 1tb./zi Pacientul si-a
mucoase circulatiei: masaj, Sirop reluat
palide exercitii active. Am expectorant respiratia
insotit pacientul la 3lg/zi normala, mai
radiologie pentru Inhalatii cu ceai persista tusea.
efectuarea unei de musetel,
radioscopii cardio- uleiuri eterice. 14.03.200
pulmonare. 8 tuse
seaca in
excese rare,
mai ales la
contact cu
fum, aer rece
11.03.2008 Hipetermie Deshidratare . Pacienta sa Am observat si La indicatia In rma
cauzata de prezinte masurat in medicului am interventiilor,
procesul temperatura in regiunea axilara administrat temperatura a
infectios si limite normale temperatura, am antipiretice: scazut
manifestata prin in termen de 3 notat valorile in Polidin f. III/zi ajungand in
febra, zile F.O. in fisa de i.m. De 14.03.2008 la
tegumente calde temperatura. Am asemenea am valori
si umede. asigurat igiena administrat in normale.
tegumentelor si cea continuare tot
vestimentara, tratamentul prescris 11.03.2008
oferind pacientului -T=39,2gC
lenjerie curata, 12.03.2008
uscata la nevoie si -T=38,4g
ajutandu-l sa-si C
efectueze igiena 13.03.2008
zilnica minima. -T=37,5gC
Am pregatit 14.03.2008
materialele -T=36,5gC
necesare si La
pacientul pentru internare
consult O.R.L. pecientul este

104
 constante in
limite normale.
11.03.2008 Somn inadecvat Oboseala. Pacienta sa Am asigurat Am administrat Odata cu
cantitativ si Alterari si prezinte somn pacientului un un sedativ calmarea tusei
calitativ tulburari de linistit, mediu ambiant Diazepam f.l. i.m. (12.03.2008), cu
datorita starii comportament odihnitor. Nr. linistit, placut diminuarea
febrile, tusei si de ore de somn odihnitor, cu febrei si
anxietatii si corespunzatoar temperatura ameliorarea
manifestat prin e varstei. Sa optima. I-am starii generale,
somn agitat, prezinte stare recomandat lecturi somnul revine
treziri frecvente de confort fizic placute, facile la normal
si psihic. inainte de culcare.
I-am oferit o cana
Alimentatie Scadere ponderala Pacienta sa Am asigurat La indicatia 12.03.2008
inadecvata severa cu pierderi prezinte pacientului o medicului am pacientul este
calitativ si de minerale. toleranta alimentatie administrat in restabilit din
cantitativ, Deshidratare digestiva corespunzatoare, primele 12 ore punct de vedere
cauzata de normala si sa fie tinand cont de un regim al tolerantei
disfagie, tuse, alimentat starea febrila si hidrolactat digestive,
obstructie calitativ si modificarile compus din scaderea
laringiana, cantitativ apetitului survenite lichide calde, ponderala
manifestata prin corespunzator din cauza ceai,lapte si inregistrata de
aport hidric si varstei. Am secretiilor scurse in compoturi. bolnav fiind mai
alimentar redus, adaugat la stomac din nas. Dupa calmarea mica de 0.5kg.
slabiciune, fiecare grad de Dupa restabilirea durerilor laringiene (200g) fata de
scadere temperatura tolerantei digestive si diminuarea febrei greutatea la
ponderala. peste normal la indicatia am administrat internare
13% din nr medicului hrana a pacientului un
total de calorii fost repartizata in 4 regim semisolid.
necesare. In mese la 4ore La externare
perioada febrila interval, timp pacientul primeste
am administrat necesar pentru o bine alimentatia
Alterarea Alterarea grava a Pacienta sa Am umezit aerul Am efectuat Dupa
mucoasei integritatii prezinte din incapere. Am inhalatii cu infuzie efectuarea
laringelui mucoasei mucoasa facilitat modalitati de musetel, tratamentului si
cauzata de laringiene de catre laringiana de comunicare non- antiseptice. Am a interventiilor
procesul procesul umeda si verbala. Am aplicat administrat autonome si

105
 manifestata de suprainfectii, verbal in comprese calde in de medic laringiana este
prin disfonie, prin scaderea mod jurul gatului. Am in umeda integra,
jena dureroasa rezistentei satisfacator administrat continua asa cum se
la vorbire si organismului. in termen de bauturi calde. re. observa la
dureri sub 3zile examenul
forma de O.R.L. de
intepaturi la control
nivelul efectuat de
laringelui, in medic. Disfonia
19.02.2008 Scaderea Risc de Pacienta sa fie Am Pacienta nu a
capacitatii de suprainfectii, prin ferit de supravegheat prezentat
aparare a scaderea complicatii bolnava atent si complicatii .
organismului rezistentei infectioase. Sa am masurat evolutia a fost
datorita infectiei organismului. nu prezinte zilnic functiile favorabila.
si febrei, infectii vitale si Obiectivele
aportului nosocomiale. vegetative, stabilite si
alimentar redus comportamentul interventiile s-
calitativ si pacientei, reactia au dovedit a fi
cantitativ. la tratamentul corecte.
administrat. Am
asigurat igiena
tegumentelor si

106
 TRATAMENT
DENUMIRE FORMA DE ACTIUNI TII MOD DE DOZA DOZA OBSER
PREZENTA ADMINIS ZILNICA ZILNIC V ATII
RE T RARE ADMINIST A
R ATA MAXIM
A
GLUCOZA Sol.inj. Monozaharida i.v Variabil in 1l/zi (5%)
20%,33% 40%, fisiologica, sursa . functie de caz . 500ml/zi(10
sol.perf. 5%, de energie, creste P Aici 250ml/zi %)
10% volemia, combate E
deshidratarea V
POLIDIN Fiole 1 ml i.m. 3fiole/zi 3fiole/zi
DIAZEPAM Cpr. Tranchilizant, p. De 1-2ori/zi 0,5mg/kgc
2mg, miorelaxant , os i.m. / i.v. lent la batrani
5mg,10m anticonvulsiva . 2-20mg
g; nt i. repetabil dupa
VITAMINA C200 Cpr.200m Stimuleaza apetitul p.os. i.v. sau 3cpr/zi 2cpr de 4-5 ori/zi
g Fiole a si creste imunitatea in PEV 1-2 fiole /zi i.v.
10ml sau in PEV
SER FIZIOLOGIC Pungi de Refacerea In PEV 500-1000 ml/zi
250ml, volumului sau mai putin
500ml,1000ml lichidian.
continand Combate
HHC f.5ml/25m Antiinflamat i.v. lent 5-20mg/kg/doza Se repeta
g; or Antisoc la nevoie la nevoie
PARACETAMOL Cp. Analgez Per.os 1cpr. De 3 ori/zi 2g/zi
0.5g ic intrarec sau mai putin
Sup.su antipire tal
ALGOCALMIN Cpr.500mg. Antialgic p 0.5g la nevoie 2g i.v. maxim
fiole 1g/2 ml Antiinflamat . 1ml
sup or antipiretic o

107
 GRAD DE DEPENDENTA 8. Nevoia de a respira = grd.1
9. Nevoia de a bea si a manca = grd.1 10.Nevoia de a elimina = grd.l
11.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura = grd.1 12. Nevoia de a dormi si a se odihni
= grd.1
13.Nevoia de a se imbraca = grd.1
14.Nevoia de a-si mentine temperatura = grd.1
8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele = grd.1
9.Nevoia de a evita pericolele = grd.l 10. Nevoia de a comunica = grd.1
11. Nevoia de a actiona conform propriilor valori si convingeri, de a practica religia = grd. I
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii = grd.l 13. Nevoia de a se recrea = grd.1
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea = grd.2

TOTAL: 27 PUNCTE

SE ÎNCADREAZĂ IN GRADUL III DE DEPENDENTA

108
 independent

dependent

EXTERNAREA BOLNAVULUI
Data externarii : 17.03.2008
Diagnosticul la externare:
Otita media supurata acuta banala.
Infectie acuta de cai respiratorii superioare. Starea pacientului la externare:

109
 RECOMANDARI LA EXTERNARE:

- Sa evite pe cat posibil consumul de alimente si lichide reci;

- Sa nu faca eforturi vocale exagerate;
- Sa nu fumeze; sa evite contactul cu fumul;
- Sa se informeze mai mult la modul in care isi poti pastra sanatatea.
- Sa evite curentul, sa respecte regulile de igiena a urechilor in mod strict, evitand sa ajunga apa in
conducturile auditive externe cu ocazia bailor de curateni;
- Va continua la domiciliu tratamen oral cu Augumentin de 625 mg.1cpr, la 12 ore timp de 5zile si solutie otica cu
Boramid 1pic. de 3ori/zi, ambele urechi.
110
CAPITOLUL III

ANEXE
BIBLIOGRAFIE
111
 ANEXE
TEHNICI UTILIZATE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
OTITA

INJECTIA INTRAMUSCULARA

DEFINITIE Reprezinta introducerea substantei medicamentoase in Stratul muscular

profund. Se prefera muschii fesieri dar cu atentie pentru a nu leza
nervul sciatic.

SCOP Strict terapeutic.

PUNCTE DE REPER Pacientul pozitionat in decubit ventral. Se cauta ca reper
proeminentele osoase, punctele Smirniv si Barkenly
PREGATIREA - tava medicala;
- substanta medicamentoasa; - seringa si doua ace
MATERIALULUI sterile; - tampon cu alcool.
PREGATIREA - se informeaza;
- se recomanda sa relaxeze musculatura;
PACIENTULUI - se ajuta sa se aseze comod in decubit ventral, decubit
lateral, ortostatism sau sezand la pacientii dispneici;
- se dezbraca regiunea. - spalarea mainilor;
- se ataseaza acul la seringa si se aspira solutia medicamentoasa;
TEHNICA - se schimba acul;
- se elibereaza acul si se dezinfecteaza locul injectiei.
BIBLIOGRAFIE

112
1. Ciofu E., Ciofu C. – „Esentialul in pediatrie”, Editura
Medicala Almatea, Bucuresti 1997
2. Florea Marin – „Explorari clinice si morfofunctionale
in medicina”, Editura Timopur 1993
3. Georgescu Dan – „Produse farmaceutice”, Editura National
1999
4. Papilian Victor – „Anatomia omului” vol.II editia a 7-a,
Editura ALL, Bucuresti 1993
5. Soare Ioana – „Analize medicale explicate”, Editura Etna 2002
6. Stroiescu Valentin – „Farmacologie”, Editura ALL, Bucuresti
1994
7. Titirca Lucretia – „Tehnici speciale de ingrijire a
bolnavilor”, Editura Didactica si Pedagocica, Bucuresti 2001
8. Titirca Lucretia – „Ghid de nursing”, Editura Viata
Medicala Romaneasca, Bucuresti 2001
9. Tomescu Emil – „Curs elementar de oto – rino –
laringologie”, Cluj Napoca 1995
113