Jocul didactic în orele de ŞTIINŢE

Caracterul activ al învăţării şi aplicarea operaţiilor gândirii logice (analiza, sinteza,

comparaţia, generalizarea) au o importanţă deosebită pentru asimilarea cunoştinţelor
ştiinţifice.
A activa înseamnă deci a mobiliza/ angaja intens toate forţele psihice de cunoaştere
a elevului, pentru a obţine performanţe maxime însoţite constant de efecte instruciv–
educative optimale în toate componentele personalităţii. Puşi în ipostaza unor mici
cercetători, elevilor le place să redescopere adevărurile ştiinţifice. Metodele active ajută
elevul să înţeleagă lumea în care trăieşte şi să aplice în practică ceea ce a învăţat.
Jocurile didactice ilustrează atât raportul joc – învăţare care s-a inversat ca
pondere.
De mare atractivitate sunt jocurile – ghicitori sau cele de cuvinte interzise. Uneori
întrebarea ghicitoare cuprinde unul sau mai multe elemente eronate..

Broasca ţestoasă – joc pentru captarea atenţiei

Obiectiv : găsirea drumului prin labirint pentru ca broasca să ajungă la căpşună
Materiale: fişe individuale de lucru, set cu animale, imagini cu anotimpuri
Mod de desfăşurare: elevii au de trasat drumul spre căpşună, apoi au de
identificat dintre animalele prezantate pe acelea care hibernează. Acestea au fost fizate
mai apoi pe anotimpul în care animalele respective hibernează, adică anotimpul iarna.
De aici se porneşte o discuţie despre ce înseamnă „ hibernare”, când are loc acest
fenomen şi de ce se petrece el în lumea animalelor. Se precizează astfel termenii şi se
ajunge la discutarea elementelor definitorii ale anotimpului iarna - fenomene
reprezentative, activităţi ale oamenilor şi animalelor.

Toţi copiii au lucrat corect, unii mai grăbiţi au avut unele reveniri, ştersături. Doar
o parte au ştiut însă ce înseamnă „a hiberna” şi doar cinci elevi au reuşit să identifice alte
animale (în afară de urs) care hibernează.

Un alt joc utilizat la clasă de data aceasta pentru fixarea cunoştinţelor, a fost
următorul:
 Cine sunt?

Citeşte descrierea fiecărui animal. Încearcă să ghiceşti despre cine este vorba. Caută în căsuţa
alăturată fiecare a treia literă şi vei afla dacă răspunsul tău este corect.

Cu ochii rotunzi şi mari, blana scurtă şi mătăsoasă, am pasul uşor

şi sprinten,alerg iute, caut poieniţe cu apă dulce de izvor şi sunt foarte spe- macdea
rioasă. ripturb
Eu sunt ...................................................................................... oixlosy
atnrfsa

Sunt mare şi puternic, cu blana maronie, ochi mici şi urechi rotunde,

niubore
prefer pădurile de la munte şi râurile repezi în care pot pescui după voia inimii.
asloum
Eu sunt ......................................................................................
clpybw
vrntugi
n

Sunt sprinten, mic, pufos şi jucăuş. Alerg foarte repede la deal căci
asiokel
am picioarele din faţă mai scurte, iar cele din spate mai lungi. La ochi nu
bpjhuev
am pleoape iar lumea zice că dorm cu ochii deschişi.
rcuamb
Eu sunt ......................................................................................
ştzuqil

Cine sunt?

Scopul: sistematizarea cunoştinţelor despre animalele sălbatice

recunoaşterea animalelor sălbatice în funcţie de caracteristici date
Mijloace : fişă- joc cu caracteristicile animalelor ce trebuie ghicite şi căsuţele cu litere
fişă cu imagini de animale sălbatice dintre care elevii au de selectat pe cele prezentate
Mod de desfăşurare:
Răspunsul la fiecare întrebare se află în casuţa alăturată după regula alăturării
literelor –fiecare a treia literă este cea căutată; prin alăturarea lor se găseşte răspunsul
corect. Elevii trebuie mai întâi să dea răspunsul propriu şi abia apoi le explic cum îl pot
verifica.
Fiecărei descrieri îi corespunde un animal iar elevii care termină primii pot
identifica şi decupa imaginile animalelor descrise şi le pot lipi la locul potrivit, în căsuţa
corespunzătoare.
 Jocul a stimulat participarea întregului colectiv, iar faptul că au primit ajutor în
căsuţele cu litere i-a ajutat pe toţi elevii să găsească răspunsurile potrivite.
Prin introducerea jetoanelor cu animale se respectă ritmul de lucru net diferenţiat
mai ales în primii ani de studiu- cei ce termină mai repede sunt ocupaţi, iar ceilalţi au
ocazia să continue în linişte, netulburaţi dar dornici să ajungă şi ei la etapa următoare care
devine mai interesantă când este observată la alţi colegi. Astfel, toţi cei 21 de elevi au
lucrat în ritm propriu şi au rezolvat sarcinile date, doar doi dintre ei (O.S.O şi M.A.A.-
grupa II) au rămas în urmă dar au solicitat să termine fişa în pauză.

Nr. Grupa I Grupa II Grupa III Grupa IV Grupa V

Rasp.
corecte 3 2 3 3 3
erori 0 1 0 0 0
Total 3 3 3 3 3

Trenuleţul

Scopul: sistematizarea cunoştinţelor acumulate în cadrul unei lecţii ( sau al unui capitol
în orele de recapitulare);
Materiale: steguleţe ce marchează gările ce trebuie parcurse, fişe cu întrebări, exerciţii,
scheme lacunare, buline de diverse culori (în funcţie de steguleţul gării în care s-a dat
răspunsul corect); fişe de dezvoltare pentru elevii care nu au dat răspunsurile exacte;
Mod de desfăşurare:
Copiii circulă prin clasă sub formă de trenuleţ - din loc în loc sunt plasate bileţele
pe care călătorii în ordinea sosirii „în gară” le iau şi răspund .
Gările sunt marcate prin steguleţe numerotate crescător (sau după ordinea literelor
din alfabet ). Dacă elevul care urma să răspundă a trecut cu bine proba, rămâne în tren,
dacă nu coboară la staţia respectivă (ia loc în bancă şi are de lucrat o fişă prin care să îşi
completeze lacunele sau să exerseze ceea ce nu stăpâneşte încă). Următorul elev din tren
are datoria să preia sarcina de pe bilet şi s-o rezolve sau să răspundă corect. Trenul pleacă
spre altă gară numai după ce sarcina a fost rezolvată cu succes. După un răspuns corect,
elevul poate lua în tren o bulină de pe masă – la final se vor acorda calificative elevilor
care au acumulat cele mai multe buline.
Copiii au fost încântaţi de ideea de performanţă şi competiţie – cine rămâne în tren
până la fianalul jocului şi primeşte cele ami multe buline ce se transformă în notă, dar şi
de ideea de mişcare, de urmare a unui traseu prestabilit. Rezultatele au fost mulţumitoare
în măsura în care din totalul de elevi prezenţi au continuat cursa un procent de 67% ,
restul rămânând în „gară” pentru recuperarea şi aprofundarea cunoştinţelor.