Sunteți pe pagina 1din 8

S.C. ………………………………..

Aprobat
Angajator

PROGRAM
privind instruirea introductiv generala in domeniul securitatii si sanatatii in munca
(conform Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, art.88, (HG nr.1425/2006 act. cu HG 767/2016))

1. PREVEDERI GENERALE.
1.1.Scop, destinaţie.
a) Instruirea introductiv generala este parte componentă a pregătirii şi instruirii in domeniul securităţii şi
sănatăţii în muncă şi are ca scop informarea lucrătorilor:
 asupra activităţilor desfăşurate în cadrul unităţii;
 despre riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă;
 despre măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul unităţii, în general.
b) Instruirea introductiv generală se face următoarelor categorii de personal:
 noilor încadraţi în muncă, angajaţi cu contracte de muncă conform prevederilor Codului Muncii;
 lucrătorilor detaşaţi sau delegaţi de la o unitate la alta;
 elevilor şi studenţilor in perioada efectuării stagiului de practică, precum si ucenicilor şi a altor
participanţi la procesul de muncă;
 lucrătorilor pusi la dispoziţie de către un agent de muncă temporar.
1.2. Modul de efectuare şi durata instruirii introductiv generale.
a) Instruirea introductiv generală, se face, dupa caz de către:
 angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
 lucrătorul desemnat;
 un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie;
 serviciul extern de prevenire şi protecţie.
b) Instruirea introductiv generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane, în timpul
programului de lucru, în interiorul sau în afara unităţii, dupa caz;
c) Durata instruirii introductiv generale se stabileşte de angajator prin instrucţiuni proprii şi depinde de:
 specificul activităţii şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă;
 măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul unităţii, în general.
d) Durata instruirii introductiv generale nu poate fi mai mică de 4 ore.

2. LEGISLAŢIA DE SECURITATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.


2.1. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006.
2.1.1. Scopul şi domeniul de aplicare.
a) Prezenta lege are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii şi
sănătăţii în muncă a lucrătorilor;
b) Legea securităţii şi sănătăţii în muncă stabileşte principii generale referitoare la:
 prevenirea riscurilor profesionale;
 protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
 eliminarea factorilor de risc şi accidentăre;
 informarea, consultarea şi participarea echilibrată a lucrătorilor in rezolvarea problemelor de
securitate şi sănătate în muncă;
 instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor;
 organizarea activităţii de prevenire şi protecţie la nivelul unităţilor;
 comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor;
 supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor;
 stabilirea amenzilor contravenţionale şi/sau infracţiunilor privind încălcarea dispoziţiilor
referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă a lucrătorilor.
c) Legea securităţii şi sănătăţii în muncă se aplică în toate sectoarele de activitate, publice şi private şi
se adresează/aplică angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.

1
2.1.2. Obligaţiile lucrătorilor.
a) Fiecare lucrător trebuie să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea, instruirea şi
instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau
îmbolnavire profesională atât propria persoană cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile şi
omisiunile sale în timpul procesului de muncă;
b) Să utilizeze corect maşinile, utilajele, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie;
c) Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţia acordat şi dupa utilizare să-l pună la locul
destinat pentru păstrare;
d) Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate proprii măşinilor, utilajelor, aparaturii şi instaltaţiilor tehnice şi să
utilizeze corect aceste dispozitive;
e) Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
măsurile de aplicare a acestora;
f) Să coopereze cu angajatorul şi/sau lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure
că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri in domeniul său de activitate.
2.2.Norme Metodologice pentru aplicarea Legii nr.319/2006, aprobată prim HG
nr.1425/2006 actualizat cu HG nr.955/2010 si cu HG 767/2016.
Normele metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securităţi şi sănătăţii în muncă
nr.319/2006 şi tratează în detaliu următoarele aspecte:
 Cap.I – Dispoziţii generale – terminologie.
 Cap.V – Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în fazele:
a) instruirea introductiv generală;
b) instruirea la locul de muncă;
c) instruirea periodică.
 Cap.VI – Pericol grav şi iminent, zone cu risc ridicat şi specific.

3. CONSECINŢELE POSIBILE ALE NECUNOAŞTERII ŞI NERESPECTĂRII


LEGISLAŢIEI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ.
Încălcarea dispoziţiilor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă conform Legii nr.319/2006 atrage
răspunderea disciplinară, administrativă, materială, civilă sau penală a angajatorilor, dupa cum urmează:
3.1. Infracţiuni.
a) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana care avea
indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de
munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda;
b) Fapta prevazuta la lit.a) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu
amenda;
c) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la securitatea si
sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de
munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda;
d) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor,
anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor;
e) Faptele prevazute in lit.c) si d) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau
cu amenda.

4. RISCURI DE ACCIDENTARE SAU ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ


SPECIFICE UNITATII.
4.1. Componentele sistemului de muncă şi interacţiunea lor funcţională în procesul de
muncă.
a) Lucrătorul – este omul implicat nemijlocit in realizarea sarcinii de muncă expus accidentelor sau
imbolnăvirilor;
b) Sarcina de muncă – reprezintă totalitatea acţiunilor pe care trebuie să le efectueze lucrătorul prin
intermediul mijloacelor de muncă, pentru realizarea scopului sistemului de muncă.

2
c) Mijloacele de muncă – reprezintă totalitatea mijloacelor de muncă (maşini utilaje, scule, unelte, apa-
rate, instalaţii etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime) utilizate in procesul de producţie al
bunurilor materiale (obiectul activităţii);
d) Mediul de muncă – reprezintă ambianţa fizică şi socială în care lucrătorul îşi desfăşoară activitatea
şi cuprinde:
de o parte
 mediul fizic ambiant (spaţiul de lucru, condiţiile de iluminat, microclimatul, zgomotul,
vibraţiile, radiaţiile, puritatea aerului, etc.).
pe de altă parte
 mediul social (relaţiile de grup, relaţiile ierarhice pe orizontală şi verticală).
e) Sistemul de muncă.
 în cadrul sistemului de muncă, lucrătorul şi mijloacele de muncă intră în relaţie funcţională prin
intermediul sarcini de muncă;
 în raport cu lucrătorul, sarcina şi mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia, în timp ce
mijloacele de muncă, numai indirect, prin intermediul sarcinii de muncă;
f) Procesul de muncă reprezintă succesiunea în timp şi spaţiu a activităţilor conjugate ale lucrătorilor şi
mijloacelor de muncă utilizate în sistemul de muncă.
4.2. Factorii de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
 Factorii de risc reprezintă abateri de la normal al stării sau modului de funcţionare a elementelor
sistemului de muncă (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente);
 Spaţiul de manifestare al factorilor de risc este procesul de muncă;
 Orice deficienţă sau abatere de la starea normală a relaţiilor dintre cele 4 componente ale sistemului, pot
conduce la apariţia accidentului de muncă şi a bolilor profesionale.
4.2.1. Factorii de risc proprii lucrătorului.
Abaterea posibilă a lucrătorului în îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă întotdeauna o eroare care
poate fi eroare de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei, eroare de decizie, eroare de execuţie şi/sau
eroare de autoreglaj şi care din punct de vedere al securităţii muncii este un comportament inadecvat ce se poate
materializa prin:
a) Acţiuni greşite, după caz:
 efectuarea defectuoasă de operaţii;
 nesincronizări de operaţii;
 efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă;
 comunicări accidentogene.
b) Omisiuni.
 omiterea unor operaţii de muncă;
 neutilizarea mijloacelor de protecţie.
4.2.2. Factorii de risc proprii sarcinii de muncă.
La nivelul sarcinii de muncă pot să apară două categorii de cauze potenţiale de accidentare sau
îmbolnăvire profesională:
a) Conţinut cu structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu cerinţele impuse de
situaţiile de risc, după caz, prin:
 operaţii, reguli sau procedee greşite de lucru;
 absenţa unor operaţii;
 succesiune greşită a operaţiilor.
b) Sarcină sub/supradimensionată în raport cu capacitatea lucrătorului , după caz, prin:
 solicitare fizică (efort static, dinamic, poziţii de lucru forţate sau vicioase);
4.2.3. Factori de risc proprii mijloacelor de muncă.
În raport cu lucrătorul şi după natura acţiunilor, factorii de risc proprii mijloacelor de muncă se pot
manifesta sub următoarele forme:
a) Factori de risc mecanic a căror acţiuni constă în eliberarea bruscă, necontrolată şi contraindicată
a energiei încorporate, după caz, prin:
 Mişcări periculoase.
- mişcări funcţionale (organe de maşini în mişcare);
- porniri sau blocări contraindicate ale echipamentelor;
- deplasări sub efectul gravitaţiei (cădere liberă, alunecare, răsturnare, etc.);
- Suprafeţe cu contururi periculoase, înţepătoare, tăioase, agăţătoare.

3
b) Factori de risc electric, contact cu curent electric prin atingere directă, indirectă sau tensiune la
pas.
4.2.4. Factori de risc proprii mediului de muncă.
Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub formă de depăşiri ale parametrilor specifici şi care,
din punct de vedere al securităţii muncii reprezintă condiţii de muncă inadcvate pentru lucrători, sub formă de:
a) Factori de risc fizic, lucru, după caz, în mediu inadecvat de: microclimat, zgomot, vibraţii, noxe
chimice, radiaţii electromagnetice, iluminat, pulberi sau praf în suspensie în aer.

5. MĂSURI PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, STINGEREA


INCENDIILOR ŞI EVACUAREA LUCRĂTORILOR.
5.1. Acordarea primului ajutor în caz de accidentare.
5.1.1. Prevederi generale.
a) Angajatorul are obligaţii să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor şi să stabilească
legăturile necesare cu serviciile specializate (serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri);
b) Cel ce acordă primul ajutor (salvatorul) nu înlocuieşte medical dar, prin măsurile pe care le aplică, el
trebuie să reuşească să evite:
- înrăutăţirea stării accidentatului;
- apariţia altor complicaţii;
- producerea morţii victimei.
c) Competenţa salvatorului este limitată, dar absolut necesară şi de cele mai multe ori suficientă.
Acţiunea sa se termină atunci când victima este preluată de salvatorii profeseionişti (medici), în
unităţi medicale organizate;
 La organizarea primului ajutor din interiorul unităţii participă, după caz: martorul
accidentului sau prima persoană anunţătă, salvatorul, medical, asistente medicale, infirmiere,
conducerea unitaţii;
 La organizarea primului ajutor din afara unităţii participă, după caz: pompieri, servicii de
ambulanţe, medici, spitale, poliţie.
d) Prima obligaţie a fiecărui salvator este aceea de a asigura securitatea victimei şi de a elimina orice
cauză imediată care ar putea acţiona in defavoarea ei;
e) Victima va fi deplasată de la locul accidentului numai dacă pericolul de accidentare continuă să
existe şi îi agravează starea;
f) Apelul de prim ajutor trebuie să conţină următoarele informaţii:
 unde este locul accidentului: localitatea, unitatea, atelierul, secţia, strada, numărul.
5.1.2. Primul ajutor în caz de fractură.
a) Prin fractură se întelege întreruperea continuităţii unui os (rupere, zdrobire, plesnire sau fisurare) ca
urmare a unui traumatism mai puternic (cădere de la înălţime, lovire, strivire, tamponare, izbire,
răsucire, etc.);
b) Factura poate fi: directă sau indirectă (flexie, răsucire, tracţiune, presiune), completă sau incompletă,
închisă sau deschisă, unică, multiplă sau complicată;
 Ce nu trebuie făcut:
- nu trebuie să se acţioneze brutal sau să i se impună victimei mişcări inutile;
- victima nu trebuie ridicată în picioare sau transportată înainte de imobilizarea fracturii,
pentru că se pot provoca complicaţii (accentuarea durerii, deplasarea fragmentelor osoase
uneori ascuţite şi tăioase care distrug muşchii, vase de sânge sau nervi provocând hemoragii
sau paralizii)
 Ce trebuie făcut:
- în caz de fractură deschisă trebuie procedat mai întâi la oprirea hemoragiei şi la pansarea
rănii;
- orice os exteriorizant trebuie protejat cu feşi de jur împrejur, dar nu trebuie forţat să intre
înapoi în rană;
- este necesară administrarea unui calmant;
- obiectivul principal al primului ajutor este imobilizarea focarului facturii.
c) Imobilizarea fracturii trebuie să respecte următoarele reguli:
 orice imobilizare trebuie să cuprindă doua articulaţii cea de deasupra şi cea dedesubtul
focarului de fractură;
 atelele se învelesc în vată pentru a nu leza pielea şi a nu stânjeni circulaţia sau a mări durerea.

4
5.1.3. Primul ajutor în caz de electrocutare.
a) În caz de electrocutare, în primul rand se va scoate accidentatul de sub tensiune prim deconectarea
circuitului;
b) Dacă accidentatul este la înălţime şi există pericolul ca acesta să cadă la întreruperea curentului, se
vor lua măsuri în vederea prevenirii căderii;
c) La curentul de înaltă tensiune, accidentatul va fi atins numai după ce a fost intrerupt curentul electric;
d) După întreruperea curentului electric se procedează imediat la acordarea primului ajutor, care constă
în deschiderea hainelor, căldură la picioare şi la cap, iar în caz de pierderea cunoştinţei se va face
respiraţie artificială.
5.1.4. Primul ajutor în caz de leşin, insolaţie, şoc caloric, intoxicaţie cu oxid de carbon.
a) În cazul unei tendinţe de leşin (ameţeală, accese de vomă, întuneric în faţa ochilor, lipsă de aer) sau
de leşin efectiv accidentatul trebuie să fie culcat cu capul mai jos decât trupul şi cu picioarele puţin
ridicate, să miroase soluţie de ammoniac, oţet, etc., şi să bea apa rece. NU se vor aplica comprese
reci la cap;
b) La insolaţie sau şoc caloric, manifestate prim slăbiciune, dureri de cap, mers nesigur scăderea
pulsului, etc., accidentatul va fi dus imediat la aer şi umbră, dezbrăcat, culcat şi stropit cu apă rece pe
faţă şi pe piept. La oprirea bruscă sau la tulburarea respiraţiei, se va face respiraţie artificială;
c) Intoxicarea cu oxid de carbon se produce în mod lent şi se manifestă prim dureri de cap, bătăi la
tâmple şi inimă, slăbiciune generală, ameţeală, greaţă şi pierderea cunoştinţei. La apariţia
simptomelor de mai sus, victima va fi scoasă la aer şi dacă este posibil respiraţia se va face cu
ajutorul unui tub de oxygen. În cazul în care accidentatul are respiraţia sacadată sau întreruperea
respiraţiei, se va face respiraţie artificială.
5.1.5. Primul ajutor in caz de rănire.
a) Orice rană poate fi uşor infectată cu microbii aflaţi pe pielea rănită, în aerul din mediul înconjurător.
Este obligatorie efectuarea injecţiilor antitetanice;
b) Pentru a evita infectarea şi formarea puroiului, la aplicarea pansamentului, se va ţine seama de
normele elementare de igienă;
c) Materialul de pansament va fi despachetat în aşa fel încât să nu atingă cu mâinile partea ce urmează a
fi aplicată pe rană;
d) În cazul lipsei pansamentelor sterilizate, se va folosi o batistă curată sau o fâşie de pânză curată.
5.1.6. Primul ajutor în caz de hemoragie.
a) Pentru oprirea hemoragiei este necesar:
 Să fie ridicată în sus extremitatea rănită;
 Să fie acoperită rana ce sângerează cu pansamente sterilizate luate din pachet, făcute
ghemotoc şi presate uşor pe rană, fără atingerea acesteia cu degetele, deasupra se aplică
perniţă de pansament sau de vată şi se bandajează strâns.
b) Oprirea hemoragiilor prin apăsarea cu degetul a vasului sanguine pe osul vecin se va face la
hemoragiile la gât şi la cap, hemoragiile de la subsuori şi umăr, din palme şi degete, hemoragiile de
extremităţi inferioare;
c) Oprirea hemoragiei prim îndoirea extremităţilor la încheieturi se face cu un ghemotoc care se va
aşeza în cavitatea formată din îndoirea încheieturi situate mai sus la locul rănirii şi apoi se îndoaie
încheietura până la refuz, peste ghemotoc. În această poziţie piciorul sau mâna se leagă de corp;
d) Când îndoirea încheieturii nu este posibilă din cauza unei fracturi concomitente, pentru oprirea
hemoragiilor puternice se va proceda la legarea jur-împrejur, cu un cordon, a membrului respective,
deasupra locului hemoragiei;
 Locul unde se aplică strânsoarea cu coarda (garoul) trebuie să fie protejat în prealabil cu ţesătură
moale;
 Coarda aplicată pentru oprirea hemoragiilor nu va fi ţinută mai mult de 1,5 – 2 ore, pentru a nu
produce moartea ţeşuturilor lipsite de sânge.
e) În cazul hemoragiilor pe nas, accidentatul va fi culcat sau aşezat cu capul pe spate, i se va desface
cămaşa la gât, se vor pune pe nas comprese cu apă rece, i se vor strange nările cu degetele, apoi se va
introduce în nas o bucată de vată sau tifon dezinfectat.
În toate cazurile menţionate accidentatul va fi transportat de urgenţă la medical de specialitate.
5.1.7. Primul ajutor în caz de arsuri.
a) Arsurile sunt de trei grade:
 gradul 1 – înroşirea pielii;
 gradul 2 – înroşirea pielii cu băşici;
 gradul 3 – distrugerea ţesuturilor, atât la suprafaţă cât şi în adâncime.
5
b) După scoaterea cu multă precauţie a îmbrăcămintei, arsurile vor fi pansate ca orice rană proaspătă cu
material sterilizat sau pânză curată fără a fi unsă cu alifii, uleiuri, vaselină sau alte soluţii şi fără a fi
atinse cu mâinile. După care accidentatul va fi transportat la spital.
c) NU sunt admise următoarele practici:
 spargerea băşicilor formate la arsuri;
 înlăturarea eventualelor materiale de pe rană;
 smulgerea părţilor de haine arse lipite pe piele.
d) La arsurile pe ochi cauzate de arcul electric, se vor aplica comprese reci cu soluţie de acid boric;
e) Arsurile provocate de acţiunea substanţelor chimice, vor fi spălate imediat cu apă multă sau cu un jet
lent de apă curgătoare. După spălare se vor aplica comprese cu soluţie alcalină (2% bicarbonate de
sodiu)
 în cazul arsurilor cu acizi sau cu soluţii slabe de oţet sau acid boric;
 în cazul arsurilor cu alcaline caustice.
5.1.8. Transportarea accidentaţilor.
a) Nici un accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus în starea de a suporta în bune condiţii
transportul, adică înainte de a fi examinat şi a I se fi acodat, efectiv primul ajutor;
b) La ridicarea şi transportul accidentatului, se vor lua măsuri potrivite pentru a nu pricinui dureri,
zguduiri şi poziţie incomodă sau periculoasă;
c) Ridicarea accidentatului şi aşezarea lui pe o targă confecţionată dintr-un material potrivit, se va face
cu precauţiune şi coordonat, eventual după o comandă sau numărătoare;
d) Ridicarea accidentatului de la sol se va face utilizând una dintre tehnicile de ridicare: “în punte”,
“salvatorilor alternanţi”, “în lingură”;
e) Se recomandă ca accidentatul să nu fie transportat la brancardă, ci aceasta să fie împinsă sub corpul
ridicat de ceilalţi salvatori;
f) În cazul fracturii coloanei vertebrale sau a oaselor maxilarului inferior, dacă brancarda este moale,
accidentatul va fi aşezat cu faţa în jos;
g) Transportul cu brancarda se face pe loc plan, cu picioarele înainte, iar la urcarea unei scări sau a unei
pante, cu capul înainte. Brancarda va fi ţinută în poziţie orizontală.
h) Pentru a preveni clătinarea brancardei, transportatorii vor merge cu genunchii puţin îndoiţi şi nu vor
ridica prea mult spatele;
i) Coborârea accidentatului de pe brancardă, se va face în acelaşi mod ca si la ridicarea lui pentru a fi
pus pe brancardă;
j) La transportarea accidentatului cu brancarda pe distanţă mai mare, purtătorii trebuie să se ajute cu
chingi legate la capetele brancardei şi trecute pe după gâtul lor.
5.2. Stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor în situaţii de urgenţă.
5.2.1. Dispoziţii generale.
În baza prevederilor:
 Legii nr.319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, sect.3, “Primul ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor” în situaţii de pericol grav şi imminent, art.10;
“(1) Angajatorul are următoarele obligaţii:
a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau
unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;
b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce
priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri.
 Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cap.2 “Obligaţii privind apărarea
împotriva incendiilor”, art.19, lit.a);
“Administratorul sau conducătorul unităţii, dupa caz, are următoarele obligaţii principale:
a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea
impotriva incendiilor in unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le
aducă la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror personae interesate”.
5.2.2. Reguli privind comportamentul persoanelor existente în clădire.
a) În caz de alarmare:
 orice semnal de alarmă trebuie luat în serios;
 fiecare persoană trebuie să cunoască calea de evacuare cea mai scurtă spre locul stabilit pentru
refugiu în caz de pericol;
 dacă există, iluminatul de siguranţă trebuie să funcţioneze la parametrii proiectaţi;
6
 salvarea persoanelor este prioritară acţiuni de stingere a incendiului.
b) În caz de situaţii de urgenţă/incendii:
 se părăseşte rapid încăperea şi/sau clădirea, fără a fi utilizate lifturile, dacă acestea există;
 în incăperile părăsite nu se lasă lumina aprinsă, uşile se inchid, dar nu se blochează;
 conducătorul locului de muncă, verifică dacă în spaţiile evacuate mai există personae care nu
au părăsit încăperea;
 persoanele evacuate în spaţiul de siguranţă trebuie să rămână împreună (grupat) până la
efectuarea prezenţei de către persoana nominalizată cu evacuarea personalului;
 în cazul în care nu există posibilitatea de evacuare în siguranţă (din cauza unor zone incendiate
sau fum dens), persoanele respective se vor aşeza în dreptul ferestrelor pentru a fi văzuţi de
pompieri;
 dacă evacuarea se face prim încăperi cu fum dens, deplasarea se va face in poziţie aplecat sau
târâş;
 deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare se face prudent, deoarece afluxul rapid de aer
provoacă creşterea rapidă a flăcărilor;
 dacă vi se aprinde îmbrăcămintea, nu fugiţi, culcaţi-vă la pământ şi rostogoliţi-vă;
 persoanelor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea vor fi acoperite cu orice altă îmbrăcăminte
pentru a înnăbusi dezvoltarea flăcărilor.
5.2.3. Reguli privind utilizarea în siguranţă a căilor de circulaţie din clădire.
Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare în siguranţă a personalului în caz de incendiu trebuie respectate
următoarele reguli de bază:
a) Păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi
realizate;
b) Este interzisă blocarea în poziţie deschisă a uşilor:
 de pe casa scărilor şi coridoare;
 cu dispozitive de inchidere automată care, în caz de incendiu, au rolul de a opri pătrunderea
fumului, gazelor fierbinţi şi propagarea incendiului pe verticală sau orizontală.
c) Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea uşoară a
acestora in caz de incendiu;
d) Este interzisă blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care reduce lăţimea
sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prim care
se înrăutăţeşte situaţia iniţială;
e) În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor este interzisă:
 amenajarea de boxe sau locuri de lucru;
 depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte;
 amplasarea de aparate de fotocopiat, dozatoare de sucuri/cafea, etc. care ar putea împiedica
evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul personalului de intervenţie.
f) Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţii operative in caz de incendiu, trebuie să fie
asigurat în permanenţă la toate:
 construcţiile şi încăperile acestora;
 depozitele de materii prime, semifaricate şi produse finite;
 instalaţii tehnologice şi anexele acestora;
 tablourile electrice de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor de iluminat de
forţă şi siguranţă
g) Intrările în incintele unităţilor şi căile circulabile în interiorul acestora, trebuie menţinute indifferent
de sezon, practicabile, curate, libere de orice obstacole.
5.2.4. Cerinţe minime pentru locul de refugiu.
a) Să asigure un spaţiu sufficient pentru toate persoanele care urmează să fie evacuate din clădire;
b) Să fie desemnat individual pentru fiecare clădire in parte, dacă este cazul;
c) Traseul până la locul de refugiu/întâlnire să fie accesibil şi fără pericole;
d) Să prezinte siguranţă astfel încât persoanele evacuate să nu fie afectate:
 de urmările dezvoltării incendiului;
 de intoxicaţia cu fum;
 de prăbuşirea unor elemente de construcţie din clădire.
e) Să nu incomodeze intervenţia pompierilor militari.
5.2.5. Acţiuni întreprinse în situaţii de urgenţă/incendiu.
a) La declanşarea alarmei de incendiu, lucrătorii existenţi în clădire trebuie să se conformeze
următoarelor reguli:
7
încetează orice activitate;
întrerupe funcţionarea echipamentelor de muncă şi/sau a instalaţiilor la care lucrează;
abandonează lucrurile personale;
părăsesc imediat clădirea prim ieşirile de urgenţă indicate prim marcaje şi se îndreaptă spre
locurile de refugiu indicate în acest scop;
 realizează în mod organizat şi disciplinat toate indicaţiile primate de la lucrătorii nominalizaţi
de angajator cu atribuţii şi răspunderi privind evacuarea şi acordarea primului ajutor;
 rămân în refugiu până la finalizarea evenimentului.
b) La declanşarea alarmei de incendiu, lucrătorilor nominalizaţi cu atribuţii şi păspunderi pentru
acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea în situaţii de urgenţă, le revin
următoarele obligaţii:
 verifică toate încăperile dacă există lucrători adăpostiţi temporar în grupuri sanitare, oficii,
scări, lifturi, etc.;
 întrerupe alimentarea clădirii cu energie electrică, gaze naturale şi alte fluide combustibile;
 acţionează şi manevrează mijloacele de stingere din dotare pentru localizarea şi/sau stingerea
incendiului;
 acordă primul ajutor persoanelor accidentate sau afectate de incendiu, precum şi expedierea
acestora la spital pentru intervenţii de specialitate;
 declanşează toate procesurile tehnice pentru intervenţia forţelor specializate, dacă incendiul nu
a fost localizat şi lichidat prim forţe proprii.

6. FINALIZAREA INSTRUIRII INTRODUCTIV GENERALE.


a) La terminarea perioadei de instruire, persoana instruită se va supune verificării cunoştinţelor acumulate
prin completarea testului constând din 10 întrebări cu 3 variante de răspuns;
b) În funcţie de punctajul obţinut pe grila de verificare, persoanele care nu şi-au însuşit cunoştinţele
prezentate la instruirea introductive generală la baremul minim admis de 5 puncte inclusiv, nu vor fi
angajate;
c) Rezultatul verificării se consemnează în fişa individuală de instruire;
d) După finalizarea instruirii introductive generale, persoanele admise vor fi repartizate la locul de muncă
în vederea efectuării instruirii la locul de muncă corespunzător meseriei sau funcţiei pe care o va
presta.
- // -

Elaborat,
…………………………

Data:03.01.2018