CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE

DIMENSIUNEA FUNCTIONALA

Premisele schimbarii

 plasarea procesului învăţării în centrul demersurilor instituţiei de învăţământ –

creşei, grădiniţei, altor instituţii, important fiind nu ceea ce profesorul „a predat”,
ci ceea ce copilul a acumulat/a învăţat;

 orientarea procesului învăţării spre formarea de capacităţi şi atitudini, dezvoltarea

competenţelor proprii creativităţii şi rezolvării de probleme;

 flexibilizarea ofertei de învăţare care nu promovează o educaţie unică, uniformă,

ci una adaptată pentru fiecare copil, în funcţie de caracteristicile şi nevoile sale
individuale;

 adaptarea conținuturilor învăţării la realitatea cotidiană, precum și la preocupările,

interesele, înclinaţiile şi aptitudinile copilului;

 introducerea unor noi modalităţi de selectare şi de organizare a obiectivelor şi a

conţinuturilor, pe baza principiilor „nu cât, ci cum”, „nu mult, ci bine”. Important
este nu doar ce anume, ci cum învaţă copilul, prin ce mijloace, cât de bine, când şi
la ce îl ajută ceea ce a învăţat;

 posibilitatea şi recomandarea realizării unor parcursuri şcolare individualizate,

motivante pentru copii, orientate spre adaptare, integrare, sprijin şi dezvoltare dar
şi spre inovaţie şi creativitate;

 valorizarea abordărilor integrate şi reconsiderarea principiului învăţării centrate pe

copil;

Obiectivele vizate

 Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de

ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formareaautonomă şi creativă a
acestuia.
  Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru
a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduitenoi. Încurajarea explorărilor,
exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;

 Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
 Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii

Rezultatele asteptate ale schimbarii

Curriculum vizează o abordare mai generoasă şi mai complexă a educaţiei, prin crearea
unor conexiuni între domeniile dezvoltării şi obiectivele învăţării, între domeniile
dezvoltării şi evoluţia personalităţii copilului în ansamblu, ceea ce conduce la o abordare
integrată a actului învăţării şi la diminuarea sau chiar la eliminarea intervenţiilor
fragmentate, simpliste, monodisciplinare

Adaptarea copilului la dinamica vieţii cotidiene.

Crearea interdependenţei dintre disciplinele şcolare (din clasa pregătitoare și clasele I şi a

II-a) şi tipurile de activităţi de învăţare din educația timpurie;

Ccrearea premiselor pentru formarea competenţelor şi a competențelor-cheie de mai

târziu;

Valorizarea abordărilor integrate şi reconsiderarea principiului învăţării centrate pe copil;

Adaptarea conținuturilor învăţării la realitatea cotidiană, precum și la preocupările,

interesele, înclinaţiile şi aptitudinile copilului;

Introducerea unor noi modalităţi de selectare şi de organizare a obiectivelor şi a

conţinuturilor, pe baza principiilor „nu cât, ci cum”, „nu mult, ci bine”. Important este nu
doar ce anume, ci cum învaţă copilul, prin ce mijloace, cât de bine, când şi la ce îl ajută
ceea ce a învăţat;
DIMENSIUNEA STRUCTURATA

Resursele umane implicate in curriculum pentru educatie timpurie sunt: copiii, cadrele
didactice, parintii

Resursele materiale si financiare

Folosirea materialelor din natura;

Sustinerea satului roman atat finaciar cat si material;

Obtinerea de donatii:

Parteneriatele sustin material si financiar in unele situatii.

Resurse experentiale:

adaptabilitate – curriculumul promovează o adaptare la caracteristicile copilului de astăzi,

exponent al unei noi generaţii, cea a „omului tehnologizat” sau „.Homo sappiens”,
fiindcă aceasta „nu reprezintă doar o generaţie care face lucrurile în mod diferit faţă de
alte generaţii, el este un exponent al schimbărilor societale legate de globalizare,
individualizare şi utilizarea tot mai accentuate a tehnologiei în vieţile noastre” (Veen, W.,
2011);

extensie – curriculumul angrenează copiii cu vârste de la naștere la 6 ani, prin experienţe

de învăţare, în cât mai multe domenii experienţiale (Domeniul Limbă și comunicare,
Domeniul Știinţe, Domeniul Om și societate, Domeniul Psihomotric, Domeniul Estetic şi
creativ), din perspectiva tuturor tipurilor semnificative de rezultate de învăţare;

echilibru – asigură abordarea fiecărui domeniu (de cunoaştere, experienţial, de

competenţă), atât în relaţie cu celelalte, cât şi cu programul de studiu ca întreg;

relevanţă – este adecvat atât nevoilor prezente, cât şi celor de perspectivă ale copiilor
antepreșcolari și preşcolari, contribuind la optimizarea înţelegerii de către aceştia a lumii
în care trăiesc şi a propriei persoane, la ridicarea competenţei în controlul evenimentelor
şi în confruntarea cu o largă varietate de cerinţe şi aşteptări, la echiparea lor progresivă cu
concepte, cunoştinţe atitudini şi abilităţi necesare în viaţă;

diferenţiere – permite dezvoltarea şi manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la

copii de aceeaşi vârstă; o progresie şi continuitate – permite trecerea optimă de la un nivel
de studiu la altul şi de la un ciclu de învăţământ la altul sau de la o instituţie de
învăţământ la alta (consistenţa concepţiei generale, asigurarea suportului individual
pentru copii etc.)

DIMENSIUNEA OPERATIONALA

Actiuni concrete

Jocuri de explorare a grădiniței și a mediului apropiat, în care copilul este ajutat să urce şi
să coboare scările

Jocuri de mișcare în sala de grupă sau în curte, dotată cu echipamente specifice (cercuri
mari, tuneluri, coșuri de baschet, piramida etc.)

Exerciţii şi jocuri cu mingea în pereche şi în cerc

Activități practice de preparare a sendvișurilor, gustărilor, salatelor de legume și fructe,

prăjituri simple. Realizarea de reţete prin desene, decupaje şi scrieri simple ale copiilor

Jocuri şi activităţi de învăţare tip: joc de rol, joc didactic, joc senzorial, prin care copilul
este stimulat să recunoască diferite alimente/mâncăruri şi să precizeze gustul acestora
folosindu-se de diferite simţuri. Activități de autogospodărire, de implicare a copiilor, de
responsabilizare prin oferirea de sarcini (spălarea fructelor şi legumelor, activităţi de
plantare, creştere şi recoltare a unor legume şi zarzavaturi).

Rezultate obtinute

Dezvoltarea competentelor de socializare si interelationare

Dezvoltarea competentelor de adaptare a cadrului didactic la implementere a noului

curriculum

Formarea operatiilor concrete

Pregatirea copilului pentru noul curriculum