PROCEDURI DE

AUDITARE A
STOCURILOR DIN
PRODUCTIA PROPRIE

Mircea Ioana Roxana

CA anul I
2010
• Introducere

• 1. STOCURI
• 1.1. Definitie
• 1.2. Categorii de stocuri

• 2. AUDITUL STOCURILOR

• 2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar

• 2.2 Obiective ale auditului stocurilor
• 2.3 Principii ale auditului stocurilor

• 3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR

• 3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor
• 3.2 Planificarea procedurilor de auditare a stocurilor

• 4. METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC

• 4.1. Formula FIFO
• 4.2. Formula costului mediu ponderat
• 4.3. Tratament contabil alternativ

• 5 . STUDIU DE CAZ- auditarea stocurilor la SC IMSAT ARDEAL SA

• 5.1 Istoric
• 5.2. Metode de verificare a evaluarii stocurilor in contabilitatea SC
IMSAT ARDEAL SA

• 6 .CONCLUZII
 INTRODUCERE

Auditul reprezinta examinarea de catre persoane fizice sau juridice , legal abilitate,
numite auditori, a fidelitatii inregistrarilor contabile, financiare si fiscale, a probitatii si
credibilitatii tranzactiilor economice a unei entitati.
Auditul are ca obiective principale :
- reflectarea imaginii fidele a situatiei patrimoniului si a rezultatelor financiare in bilantul
contabil si in contul de profit si pierdere ;
- exprimarea unei opinii, de a sti daca situatiile financiare prezinta o imagine fidela a
afacerilor agentului economic la data bilantului si a rezultatelor pentru exercitiul financiar
incheiat, cu respectarea legilor in vigoare si a practicilor din tara in care agentul economic isi
are sediul ;
- mentinerea calitatii si coerentei sistemului contabil, astfel incat sa asigure certitudinea
reflectarii in bilant si in contul de profit si pierdere, in mod corect, sincer si complet a
patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor exercitiului ;
- imbunatatirea utilizarii informatiei contabile ;
- aprecierea performantelor si a eficientei sistemelor de informare si organizare.
Pe baza procedurilor si testelor pe care le considera necesare, auditorul determina
si analizeaza riscurile care pot contribui la exprimarea unei opinii necorespunzatoare in
raportul de audit.
1. STOCURI

1.1. Stocuri-definitie
In economie , notiunea de stoc are doua sfere de cuprindere, si anume :
1- in sens general, stocul reprezinta cantitatea de active materiale si financiare existente
la un moment dat intr-o unitate patrimoniala si
2- in sens restrans, stocul reprezinta un ansamblu de materii prime, materiale
etc. destinate productiei, respectiv de semifabricate, produse finite , marfuri etc. destinate
vanzarii
In sens larg, stocurile sunt, conform definirii din Standard, elemente ce cuprind toate activele
achizitionate pentru :
- revanzare(inclusiv terenuri si mijloace fixe, in cazul intreprinderilor ce au ca obiect
de activitate comertul cu astfel de active) ;
- a fi folosite la obtinerea de active in scopul vanzarii, toate acestea in conditiile
desfasurarii normale a activitatii intreprinderii.

1.2. Categori de stocuri

Conform ciclului de exploatare ce este influentat de specificul activitatii desfasurate, in
categoria stocurilor se includ :
 marfurile , respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea
revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii
 materiile prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in
produsul finit integral sau partial , fie in starea lor initiala , fie transformata
 materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile)
care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi , de regula,
in produsul finit,
 produsele, respectiv : - semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror
proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in
procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor,
- produse finite , adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie
si u mai au nevoie de prelucrari lterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in vederea
livrarii sau expediate direct clientilor,
- produsele reziduale, materialele recuperabile sau deseurile
 animalele si pasarile
 ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate
produselor vandute si care , in mod temporar, pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in
conditiile prevazute in contracte
 productia aflata in curs de executie, precum si materialele si alte consumabile destinate
utilizarii in procesul de productie.

2. AUDITAREA STOCURILOR

2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar

Se identifică diferitele categorii de stocuri în funcţie de activitatea inteprinderii:

mărfuri, materii prime, în curs de fabricaţie, produse finite.
Se precizează dacă inventarul fizic priveşte toate categoriie de stocuri, în integralitatea
lor sau prin sondaj. În practică societatea nu poate proceda la inventarierea prin sondaj
dacă în cursu anului nu a ţinut evidenţa prin metoda inventarului permanent.
Se precizează data când s-a efectuat inventarul fizic şi se confruntă cu datele
înregistrate în conturi la sfârşitul anului aducând ajustările necesare în funcţie de operaţiile
dintre data inventariului şi data închiderii.
Se verifică dacă intreprinderea a redactat şi a adus la zi o procedură scrisă de
inventar anual; se identifică punctele slabe care ar putea fi ameliorate.

2.2. Obiective ale auditului stocurilor

Obiectivul auditarii stocurilor il reprezinta analizarea si evaluarea , utilizand tehnici si

procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza carora se
atesta si se certifica documentele si evidentele, sistemul contabil in ansamblu in
inregistrarea si urmarirea stocurilor de bunuri ale unei entitati.. Din punct de vedere al
 auditului , sistemul de control intern reduce lucrarile de rutina, verificarile mecanice
asupra totalizarilor contabile si implica rationamentul si judecata, accentuarea examenului
de ansamblu, analiza , evaluarea si sondajul statistic.
Auditorul trebuie sa planifice si sa desfasoare un angajament de audit cu o atitudine de
scepticism profesional, admitand ca pot exista imprejurari in care situatiile financiare sa
fie denaturate in mod semnificativ.
Auditarea stocurilor implica masurarea performantei prin prisma celor « 3E » :
- economicitate
- eficienta
- eficacitate
Economicitatea - presupune ca un obiectiv dat sa fie atins prin minimizarea costurilor-
intrarilor, dar cu conditia respectarii calitatii.
Eficienta – reprezinta raportul dintre costuri (intrari) si rezultate (iesiri)
Eficacitatea – presupune maximizarea rezultatelor (iesirilor) comparativ cu intentiile si
cu obiectivele propuse

2.2. Principii in auditarea stocurilor

In auditarea stocurilor trebuiesc respectate toate principiile care stau la

baza auditului finaciar:
- exhaustivitatea-(integralitatea)- toate operatiunile care privesc stocurile
sunt inregistrate in contabilitate pe baza documenntelor justificative
- realitatea- toate elementele din evidentele contabile sa corespunda cu
cele identificate fizic
. corecta inregistrare in contabilitate si corecta prezentare in conturile anuale a
operatiunilor,adica ele trebuie sa fie: contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-
se respectarea independentei exercitiului financiar, sa fie corect evaluate, urmarindu-se
respectarea regulilor si principiilor contabile si a metodelor de evaluaare a stocurilor, sa fie
corect totalizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu
regulile in vigoare
 3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR

Planificarea lucrărilor de audit contribuie la acordarea unei atenţii cuvenite celor

mai importante direcţii ale auditului, determinarea problemelor potenţiale şi executarea
rapidă a lucrărilor. Planificarea de asemenea ajută la repartizarea eficientă a lucrărilor
personalului luând în considerare lucrările exercitate de alţi auditori şi experţi.

3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor  1:

 etapa preliminara-adunarea si evaluarea initiala a informatiilor despre entitate,
evaluarea preliminara a sistemului contabil si de control intern, definirea obiectivelor detaliate
, pe tipuri de stocuri , evaluarea initiala a resurselor necesare si stabilirea calendarului de lucru
 etapa de planificare – elaborarea planului de audit, stabilirea legaturii cu
entitatea auditata, intocmirea programului de audit ca parti componente ale planului de audit,
aprobarea acestuia
 etapa de lucru in teren- colectarea si evaluarea probelor, prin efectuarea
inventarelor pe teren, redactarea unor concluzii initiale, referitoare la depozitarea produselor,
starea lor fizica, conditiile de depozitare
 etapa raportarii- proiectarea si analiza concluziilor, reanalizarea , aprobarea si
publicarea rezultatelor
 etapa de post raportare- supravegherea impactului pe care il are asupra
entitatii auditate.

3.2 Procedee de culegere a probelor de audit al stocurilor

3.2.1 Examenul documentar –este cel mai frecvent utilizat in auditare, consta in
apropierea si analiza unor operatiuni, procedee sau fenomene economice pe baza
documentelor justificative care le reflecta pentru a stabili realitatea, legalitatea si eficienta
acestora. Principalele tehnici ale examenului documentar sunt:

3.2.2. Examinarea faptica-

a) Inventarierea

1
M.Boulescu, M.Ghita, V.Mares – Controlul fiscal si auditul financiar-fiscal , Editura CECAR, 2003
 b) Expertiza tehnica – se recurge la serviciile unor specialisti din domeniul tehnic,
chimie etc.
c) Observarea directa-urmarirea la fata locului a modului de desfasurarea a muncii in
diferite sectii
d) Inspectia fizica-examinarea activelor , controlul listelor de inventariere

Procedurile aplicate in auditarea stocurilor presupun:

- vizitarea locurilor si efectuarea inopinata a anumitor teste, de exemplu
observarea stocurilor in locurile in care participarea auditorului nu a fost dinainte anuntata
- inventarierea fizica a stocurilor sa fie facuta la o data apropiata de finele
exercitiului
- efectuarea de proceduri analitice, de exemplu examinarea soldurilor
initiale cantitativ si valoric , a intrarilor si iesirilor de produse in decursul perioadei auditate,
verificarea miscarilor de stocuri pe perioada auditata.
- compararea valorii de intrare sau contabila cu valoarea stabilita pe baza
inventarierii stocurilor
- se verifica daca in cazul unor diferente constatate in minus intre valoarea
de inventar si valoarea de intrare au fost inregistrate in contabilitate, diferentele in plus nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare sau la
valoarea contabila .
- se verifica daca au fost consituite provizioane in cazul existentei unor
stocuri vechi degradate - rezultat al verificarii soldului de stocuri pe vechimi –
- se verifica bunurile care au in de cursul perioadei auditate o miscare lenta sau sunt
fara miscare
- auditorul trebuie sa calculeze indicatori de gestiune cum ar fi :
Viteza de rotatie a stocurilor = CA/Stoc mediu global unde
Stocul mediu global = (Si +Sf)/2
4 METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC

4.1 Formula FIFO:

Formula FIFO presupune ca primele elemente cumparate sunt cele care se vand
primele si prin urmare, elementele care raman in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele care au
fost cumparate sau produse cel mai recent. Deci, formula prima intrare-prima iesire are in
vedere principiul potrivit caruia stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul primului lot
intrat, respectiv a celui mai vechi lot sau sortiment. Dupa epuizarea acestuia, evaluarea se face
la costul urmatorului lot,in ordine cronologica. Stocul de la sfarsitul perioadei este constituit
din elementele de stoc cele mai recente.Metoda se aplica cu succes, in cadrul unitatilor cu o
gama sortimentala diversificata si in perioade in care exista o relativa stabilitate a preturilor.
In conditiile cresterii preturilor, folosirea metodei are ca efect:
- evaluarea iesirilor al costurile cele mai scazute;
-evaluarea stocurilor finale la preturile cele mai mari;
-o majorare a profitului din exploatare si a impozitului aferent
In conditiile scaderii preturilor, folosirea metodei are ca efect:
-iesirile sunt evaluate la preturile cele mai mari;
-stocurile sunt evaluate la preturile cele mai mici
-reducerea profitului, a impozitului pe profit si afectarea nesemnificativa a trezoreriei.
Avantajele aplicarii metodei FIFO:
-evaluarea stocului final se face la cele mai recente preturi (mai realiste) si poate fi mai usor
conectat la valorile actuale;
- este usor de calculat;
-este metoda recomandata de IAS 2.
Dezavantajele aplicarii metodei FIFO:
In perioada schimbarii rapide de preturi, profiturile pot fi supraevaluate fata de costurile
curente, datorita faptului ca iesirile sunt evaluate la cost istoric, iar veniturile din vanzari sunt
evaluate la costuri curente;
Tendinta intreprinderilor de a majora preturile de vanzare o data cu cresterea costurilor de
achizitie, indiferent de faptul ca unele stocuri s-ar putea sa fie achizitionate inainte de
cresterea preturilor.
 4.2 Formula costului mediu ponderat:
Formula costului mediu ponderat presupune determinarea costului fiecarui
element, in functie de media ponderata a costurilor elementelor similare existente in stoc la
inceputul perioadei si a elementelor cumparate sau produse in cursul perioadei. Stocului final
i se atribuie costul mediu ponderat calculat.Costul mediu ponderat poate fi determinat
periodic sau ocazia receptiei fiecarei noi livrari la depozit.Momentul cand se calculeaza costul
mediu ponderat este determinat de situatia particulara a intreprinderii.
Costul mediu ponderat se determina conform relatiei:Cmp= Siv + Iv
Sic + Ic
in care:
Siv - stocul la inceputul perioadei, exprimand valori;
Iv - intrarile din cursul perioadei, exprimate valoric;
Sic - stocul la inceputul perioadei, exprimat cantitativ;
Ic - intrarile din cursul perioadei, exprimate cantitativ.
In functie de costul mediu ponderat se determina valoarea iesirilor, fie periodic (la
sfarsit de luna), fie dupa receptia fiecarui lot conform relatiei:Ve=QxCmp,
in care:
Ve – valoarea iesirilor
Q - cantitatea iesita
Aceasta metoda este cel mai frecvent utilizata in cazul stocurilor cumparate la
preturi diferite, iar in contabilitate stocurile nu sunt individualizate in functie de costul de
achizitie sau de productie al fiecarui lot.
Evaluarea stocurilor, folosind formula costului mediu ponderat, se face astfel:
- intrarile de stocuri sunt diferentiate la costul de achizitie sau de productie al fiecarei
aprovizionari;
-iesirile de stocuri se evidentieaza la costul mediu ponderat, determinat fie dupa fiecare lot
intrat sau iesit, fie lunar, trimestrial sau anual;
-stocul final evaluat la costul mediu ponderat.
Metoda nu permite evaluarea exacta a iesirilor din cursul perioadei, in schimb
atunci cand evaluarea se face dupa fiecare iesire, calculele sunt mult mai exacte.Metoda se
poate utiliza cu succes in cazul organizarii contabilitatii stocurilor dupa metoda inventarului
intermitent.
 Avantajele aplicarii metodei Costului mediu ponderat:
-niveleaza profiturile, utilizand o medie a valorilor stocurilor initial si final;
-tinde sa anuleze efectele cresterii sau descresterii preturilor, deoarece costul stocului final
calculat conform acestei metode este influentat de toate preturile platite pe parcursul anului si
de costul stocului initial;
-relativ usor de calculat;
-metoda recomandata de IAS 2.

Dezavantajele aplicarii metodei Costului Mediu Ponderat:

Fiind o medie ponderata, exista riscul ca valoarea stocurilor sa fie deformata prin ponderare,
putand afecta profitabilitatea si valorile din situatiile financiare;costul unitar al stocurilor nu
va fi identic cu cel mentionat in facturile furnizorilor;calculele sunt usoare dar necesita timp si
trebuie facute, avandu-se in vedere acuratetea rezultatului (utilizand mai multe zecimale);
pentru determinarea venitului si luarea unor decizii sunt mai relevante preturile reale.

4.3 Tratament contabil alternative permis2:

Formula ,,ultimul intrat, primul iesit’’ (LIFO), presupune evaluarea stocurilor

iesite in cursul perioadei la costul de achizitie sau de productie al ultimului lot intrat.La
epuizarea fiecarui lot, se va lua in considerare costul urmatorului lot, in ordinea cronologica
inversa.Astfel, stocurile iesite din gestiune sunt considerate ca apartinand ultimului lot intrat
si evaluate la costul acestuia.Este formula preferata de intreprinderi in perioadele de cresteri a
preturilor, deoarece aceasta modalitate de evaluare conduce la cresterea valorii
consumurilor/iesirilor si la micsorarea valorii stocurilor finale.
Formula ,,ultimul intrat-primul iesit’’ conduce la: cresterea valorii iesirilor-deci,
la reducerea profitului, ca rezultat al corelatiei dintre costurile elementelor de stoc iesite si
veniturile obtinute din valorificarea acestora si la reducerea valorii stocului final.
Utilizarea formulei LIFO, la determinarea valorii iesirilor la elementele de stocuri, conduce
la: reducerea profitului brut; scaderea impozitului pe profit si neafectarea in mod semnificativ
a trezoreriei;descresterea volumului fizic al activelor la sfarsitul perioadei
contabile;subevaluarea soldurilor conturilor la finele perioadei.
Valorile stocurilor, trecute pe cheltuieli, au la baza costurile istorice din
2
IAS 2- Ghid pentru intelegerea si apicarea Standardelor Internationale de Contabilitate
perioadele mai vechi ale sortimentelor iesite, ceea ce determina amplificarea efectului de
desincronizare si nerespectarea principiului prudentei.Totodata, lichidarea unor stocuri, o data
cu comandarea unui nou sortiment similar, conduce la anularea avantajelor acumulate,
costurile vechi fiind reflectate in cheltuieli curente.

Avantajele aplicarii metodei LIFO:

-sunt folosite costurile actuale la data la care elmentele de stoc sunt eliberate in productie sau
vandute;
-este usor de calculat;
-sunt folosite preturile actuale mentionate pe facturile de achizitie;
-in perioadele inflationiste, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mica a venitului,
in comparatie cu celelalte metode de evaluare, reducandu-se riscul impozitarii cresterii
venitului ca urmare a inflatiei.

Dezavantajele aplicarii metodei LIFO:

- valoarea stocurilor declarata in situatiile financiare poate fi suevaluata, deoarece reflecta
valoarea unor stocuri la preturi vechi, valoare care este ireala comparativ cu valoarea stocului
la preturi curente;
-este permisa de catre IAS 2 ca un tratament alternativ, dar nu ca un tratament de baza;
nu urmareste distributia normala a elementelor fizice de stoc;
-in perioadele de deflatie, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mare a venitului, in
comparatie ce celelalte metode de evaluare;
-reflectarea stocurilor in situatiile financiare la valori subevaluate denatureaza informatiile
redate de anumiti indicatori bilantieri (lichiditatea, solvabilitatea, fondul de rulment etc.).
La inchiderea exercitiului, stocurile aflate in stoc sunt inventariate, ocazie cu care se
analizeaza posibilitatile de recuperare a costurilor acestor stocuri in perioada urmatoare.In
conditiile in care, valoarea estimata de recuperare, adica pretul la care vor putea fi valorificate
este mai mic decat costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si
valoarea realizabila neta.

5. Studiu de caz: auditarea stocurilor la SC IMSAT ARDEAL SA

5.1 Istoric

SC IMSAT ARDEAL SA a luat fiinta in 1992 la Cluj Napoca ca urmare a divizarii

SC IMSAT SA care a fost creata in 1962 la Bucuresti.Sediul societatii este in Cluj Napoca,
stra Dimbovitei, nr 77.
Infiintata ca o companie pentru instalatii electrice pentru industrie, IMSAT ARDEAL
furnizeaza servicii pentru: industrie(industria cimentului, a sticlei, auto, metalurgie,
petrochimie), transport (feroviar, tramvai), sectorul tertiar (centre comerciale, cladiri de
birouri, hoteluri, spitale, banci, administratie publica), telecomunicatii(telefonie fixa, mobila)
Societatea dispune de un capital social de 100.100 lei integral subscris si varsat fiind
impartit in 100.100 actiuni cu valoarea nominala de 1 RON/actiune.
   Contabilitatea ca instrument principal de cunoaştere, gestiune şi control al
patrimoniului şi al rezultatelor obţinute trebuie să asigure :
- înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu
privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute :
- controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de prelucrare precum
şi exactitatea datelor furnizate.
Modul de organizare este centralizat, în care toate operaţiunile contabile se execută în
cadrul serviciilor financiar contabil.
Documentele contabile ale Societatii sunt intocmite in conformitate cu principiile si
reglementarile contabile aprobate de Guvernul Romaniei. Situatiile financiare sunt intocmite
in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor nr. 94/2001 pentru intocmirea situatiilor
financiare in concordanta cu Directiva a 4-a a Comunitatii Economice Europene si cu
Standardele Internationale de Contabilitate si nu include aplicarea IAS 29 “ Raportarea in
economii hiperinflationiste “.
Moneda functionala de raportare este leul romanesc (“ROL”)

5.2. Metode de verificare a evaluarii stocurilor

 1)Verificarea evidentei operativ contabila a gestiunilor de stocuri, care se tine cu
ajutorul :
- Fisei de magazie intocmita la locul de depozitare, ea nu circula fiind un
document de inregistrare operativa
- Nota de receptie si constatare de diferente, care se intocmeste de catre comisia
de receptie
- Bon de consum- document pentru eliberarea din magazie a elementelor
stocabile
- Borderou de predare a documentelor- document de predare la contabilitate , de
catre gestionar a documentelor justificative privind miscarea ( intrarea si
iesirea) valorilor materiale
- Registrul stocurilor

2) Verificarea prin metoda cantitativ –valorica pe categorii de bunuri

Mretoda cantitativ-valorica consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de
bunuri la locul de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ-valorice.

3) O alta metoda de verificare este metoda global-valorica , care consta in controlul

concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din contabilitate si se face periodic.
Aceasta metoda se aplica, in principal pentru evidentierea marfurilor, ambalajelor aflate
numai valoric, atta la nivelul gestiunii cat si in contabilitate. La Imsat Ardeal aceasta metoda
nu se aplica deoarece exista posibilitatea unei evidente cantitativ-valorice atat in contabilitate
cat si la nivel de gestiune

4) Evaluarea iesirilor din stoc a materiilor prime si materialelor.

Evaluarea intrarilor si iesirilor de materii prime si materiale se face la cost mediu
ponderat. In acest sens in auditarea stocurilor impune a se verifica prin esantionarea statistica-
adica selectia aleatoare a unui esantion de materii prime si materiale , verificarea soldului
initial , a intrarilor si iesirilor in cursul perioadei auditate .
Auditorii au participat , la sfarsitul perioadei auditate , in decembrie 2009, la
inventarierea stocurilor de produse finite si prin sondaj la cateva gestiuni ca: gestiunea de
materii prime, in vederea compararii stocurilor fizice cu fisele de magazie si cu soldurile din
balanta analitica din contabilitate, unde se tine evidenta operativ-contabila (pe solduri),
valorica pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri. Se utilizeaza
inventarul permanent, fiind permisa stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat
cantitativ cat si valoric, datorita sistemului informatic utilizat.
Din punct de vedere structural, cheltuielile de exploatare se grupează astfel :
A. Cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare,
combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, costul de achiziţie al
obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achiziţie al materialelor
nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziţie al energiei şi apei consumate,
costul mărfurilor vandute: cheltuieli cu amortizările imobilizarilor corporale şi necorporale şi
cheltuieli cu provizioanele.
Cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor corporale şi necorporale şi cheltuielile cu
provizioanele se suporta din veniturile totale brute ca urmare a vânzării producţiei.
Din categoria cheltuielilor cu materii prime, materialele şi mărfurile fac parte mai
multe elemente de cheltuieli materiale primare care privesc activitatea de exploatare a unităţii:
1.) Cheltuieli cu materiile prime – se considera materii prime acele sortimente
destinate consumului productiv care constituie substanta produselor finite: 543.100 lei.
2.) Cheltuieli cu materialele consumabile – se consideră materiale consumabile acele
materiale care se folosesc în procesul de producţie alaturi de materiile prime şi care, de
regula, nu se regăsesc în substanta produsului finit: 35.612 lei.

3.) Cheltuieli privind obiectele de inventar – sunt reprezentate de uzura acestora,

determinata de darea lor în folosinţă.
Cheltuielile cu obiectele de inventar sunt : cheltuieli cu echipamentele de protecţie şi
de lucru (salopete, cizme, manusi,masti, casti, ochelari etc.); scule: dispozitive de lucru etc. În
perioada analizată cheltuielile privind obiectele de inventar au fost în suma de 22.301 lei.
5.) Cheltuieli privind energia şi apa: 5.987 lei.
B. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate cu terţi : întretinere şi reparaţii;
redevenţe; locaţii de gestiune şi chirii; studii şi cercetari, inclusiv sumele plăţite pentru
contractele de cercetare; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori, comisioane,
onorarii, cheltuieli cu protocol, reclama, publicitate, transportul de bunuri şi persoane,
deplasari, detasari şi transferari, posta şi taxe de telecomunicatii, servicii bancare şi altele).
1.) Cheltuielile de întreţinere şi reparaţii – întretinerile şi reparatiile efectuate de terţi
fac obiectul unei categorii aparte de cheltuieli: 58.976 lei
3.) Cheltuieli cu primele de asigurare – Acestea sunt : asigurarile angajaţilor;asigurari
de bunuri; asigurari auto; asigurari de stocuri.
5.) Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi – în structura acestor cheltuieli se
cuprind acele lucrari şi servicii care sunt indirect legate de desfasurarea activităţii de
ansamblu ,cheltuielile cu alte servicii executate de terţi au fost în suma de 63.125 lei.
C Cheltuieli cu impozitele, taxele şi varsamintele asimilate cuprind : impozitul pe
cladiri; impozitul pe terenuri;taxa asupra mijloacelor de transport; taxa de timbru judiciar;
cheltuieli cu autorizatia de constructie;contribuţia la constituirea fondului special pentru
cercetare-dezvoltare;fondul special pentru ajutorarea persoanelor handicapate; fondul de
asigurari sociale; fondul de risc şi accidente: 47.987 lei.
E Cheltuielile cu personalul sunt : salariile şi alte drepturi de personal; asigurarile şi
protecţia sociala; contribuţia unităţii la asigurarile sociale şi pentru ajutorul de şomaj;
cheltuielile cu pregatirea şi perfectionarea profesionala şi alte cheltuieli cu personalul.
Pe langă salariile cuvenite se mai plătesc salariaţilor prime sau sporuri de diferte feluri.
Toate datoriile către personalul se stabilesc lunar şi reprezintă cheltuieli de personal
ale exerciţiului financiar în curs.
Pe langa salarii, societatea calculeaza şi datoreaza statului şi altor organisme sociale
diferite impozite şi taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.În
perioada analizată cheltuielile cu personalul au fost în suma de 1.716.200 lei.
F Alte cheltuieli de exploatare cuprind cheltuieli privind pierderile din creanţe si
alte cheltuieli de exploatare au fost în suma de 31.987 lei.
G Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele suma de 6.980 lei

EVOLUŢIA CHELTUIELILOR ÎN PERIOADA 2005-2009

DENUMIRE CONT 2005 2006 2007 2008 2009
CHELTUIELI CU 12.345 11.011 13.768 11.564 11.457
MARFURILE
CHELTUIELI CU 234.543 344.567 456.123 444.352 543.100
MATERIILE PRIME

CHELTUIELI CU MAT 22.341 23.000 25.671 31.400 35.612

CONSUMABILE

CHELTUIELI CU 4.434 5.321 5.567 5.673 5.987

ENERGIA SI APA
CHELTUIELI CU
OBIECTELE DE 25.431 22.344 21.678 23.401 22.301
INVENTAR
CHELTUIELI CU
LUCRARI şi SERVICII 45.389 55.000 66.435 57.123 58.976
EXECUTATE DE TERTI
ALTE CHELTUIELI CU
LUCRARI, SERVICII 56.781 55.432 57.894 61.234 63.125
EXECUTATE DE TERTI
CHELTUIELI CU
IMPOZITE, TAXE SI
44.768 45.300 47.876 47.200 47.987
VARSAMINTE
ASIMILATE
CHELTUIELI
CUREMUNERATIILE 1.086.914 1.211.779 1.353.153 1.747.469 1.716.200
PESONALULUI
CHELTUIELI PRIVIND
ASIGURARILE SI 34.942 22.567 45.123 37.895 39.400
PROTECTIE SOCIALA
CHELTUIELI CU
AMORTIZARILE SI 4.543 4.543 4.579 5.789 6.980
PROVIZIOANELE

ALTE CHELTUIELI DE 12.345 19.961 21.987 25.345 31.987

EXPLOATARE

TOTAL CHELTUIELI 1.584.776 1.820.825 2.119.854 2.498.445 2.583.112

Analiza stocurilor de marfuri si a vitezei de circulatie:

2009
CA=2.469.285 lei
 Si = 152.300 lei
Intrari = 450.300 lei
Iesiri = 555.400 lei
Sf = 47.200 lei

VrSt = CA/Stm = 2.469.285/99.750 = 24,75

DzSt = Stm *Nr zile / CA= 99.750* 365/2.469.285 = 14,74 zile
Stm= (Si+Sf)/2 = (152.300+47.200)/2 = 99.750 lei

2008:
CA= 2.104.283 lei
Si =80.036 lei
Sf = 152.300 lei
Intrari = 280.450 lei
Iesiri = 208.186 lei
Sf = 152.300 lei
VrSt = 18,11
DzSt= 20,15 zile
Stm = 116.168 lei
 DzSt= DzSt2009-DzSt2008 =14,74- 20,15= -5,41 zile
 VrSt= VrSt 2009-VrSt2008= 24,75-18,11=6,64
unde:
VrSt- Viteza de rotatie a stocurilor
CA- Cifra de afaceri
Stm- Stoc mediu global
Si-Sold initial
Sf- Sold final
DzSt- Durata de rotatie a stocurilor in zile

Viteza de rotatie a stocurilor arata numarul de rotatii pe care stocurile le efectueaza in

medie in cursul perioadei evidentiate, ritmicitatea aprovizionarii productiei, a vanzarii. Se
observa ca in 2009 comparativ cu 2008 viteza de rotatie a stocurilor a crescut cu 6,64 ceea ce
arata ca suma blocata in stocuri a scazut lucru care imbunatateste lichiditatea.
Durata rotatie a stocurilor in zile a scazut in 2009 fata de 2008 cu 5,41 zile ceea ce arata ca
durata in care stocurile sunt transformate din forma materiala in forma baneasca a scazut,
lucru ce conduce de aseemenea la o imbunatatire a lichiditatii firmei.
Auditorul si-a exprimat opinia sa fara rezerve pentru ca a obtinut o asigurare rezonabila
asupra faptului ca toate datele semnificative incluse in posturile din bilantul contabil au fost
culese si sistematizate dupa o metoda acceptabila si permanenta in conformitate cu normele
legale. Auditorul are de facut unele observatii si recomandari, care sunt utile celor care vor
utiliza raportul, pe care le pune intr-o anexa la raport dar precizeaza ca acestea nu reprezinta o
rezerva.

6. CONCLUZII

Auditul intern prin activităţile pe care le desfăşoară adaugă valoare, atât prin evaluarea
sistemului de control intern şi analiza riscurilor asociate activităţilor auditabile, cât şi prin
recomandările cuprinse în raportul întocmit şi transmise în scopul asigurării atingerii
obiectivelor organizaţiei.
Managerul este consiliat de auditorul intern pentru a găsi soluţii de rezolvare a
problemelor sale, într-o cu totul altă manieră, în sensul că prin dispoziţiile luate să asigure
un control mai bun al activităţilor, programelor şi acţiunilor sale. Imbunatatirea sistemului
de control intern duce la o crestere a eficientei muncii.
De asemenea se recomanda o imbunatatire a modului de depozitare a stocurilor pentru
a usura numararea lor in momentul inventarului.
Viteza de rotaţie a capitalului ca indicator calitativ, exprima eficienta utilizarii acestuia
în funcţie de posibilitatea recuperarii, reintregirii şi reactivarii plasamentelor initiale în noi
cicluri economice.
Ca factor de influenţa a masei profitului brut, acest indicator da posibilitatea ca
atât în sfera previziunii, cat şi în cea a analizei de gestiune sa se evidentieze numărul
rotatiilor capitalului într-o perioada de timp, de regula un trimestru sau un an, precum şi
numărul de zile în care se infaptuieste o rotaţie.

BIBLIOGRAFIE

1. Pântea I.P. Managementul contabilităţii româneşti,

 Ed. Intelcredo, Deva, 1998
2. Pop A. Contabilitatea financiară românească
armonizată cu Directivele Contabile
Europene şi Standardele Internaţionale
de Contabilitate, Ed.Intelcredo,
Cluj, 2002
3 M.Boulescu, M.Ghita, Controlul fiscal si auditul financiar-fiscal , Editura CECAR,
V.Mares Editura CECAR,2003

4. Pop A. Contabilitatea financiară românească

armonizată cu Directivele Contabile
Europene şi Standardele Internaţionale
de Contabilitate, Ed.Intelcredo,
Cluj, 2002

5. XXXX Tribuna economică 2004

6. IAS 1 Prezentarea situatiilor financiare-paragraf 57.

7. IAS 2 Ghid pentru intelegerea si apicarea Standardelor Internationale

Contabilitate

8. T. Danescu Conturile anuale

9. CAFRO Norme de audit financiar

Standardul International de audit 200, paragraf 15

10.OMF 94/2001
11. Prof Univ dr Ana Stoian Audit Financiat contabil Ed Economica, 2005
12. Marin Toma Initiere in auditul situatiilor financiare, Ed CECCAR 2009
13. Standardul Naţional de Audit 300
14. Standardul Naţional de Audit 501
15. Standardul Naţional de Audit 580
16. Standardul Naţional de Audit 700