Sunteți pe pagina 1din 8

Gavriliță Corina, an II

Grupa 5 RISE

Propunere de politică publică-Prevenirea și combaterea abandonului școlar

1) Inițiator Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice

Cadru general:
Educația constituie principalul suport pentru crearea unei
2) Formularea problemei societăți dezvoltate și a unei economii durabile. Accesul la
educație reprezintă un indicator important al gradului de
eficiență al sistemului politic, fiind modul în care actorii
instituționali asigură condițiile optime dobândirii cunoștiințelor
și abilităților necesare integrării ulterioare pe piața muncii.
Astfel, școala este principalul pilon de formare a indivizilor în
vederea creșterii standardului de viață, integrării în societate,
diminuării numărului persoanelor aflate în situații de
risc(sărăcie, discriminare, excluziune socială etc.).
În acest sens, abandonul școlar reprezintă „părăsirea sistemului
de educație înainte de absolvirea unuia din nivelurile acesteia”
sau „ieșirea din școală în general, indiferent de nivel, fără
obținerea diplomei care să ateste finalizarea studiilor”1.
În România, problema abandonului școlar este una des întâlnită,
media celor care părăsesc timpuriu școală situându-se, în 2015,
la 18,43%2. Părăsirea timpurie a școlii are implicații sociale și
economice importante, fiind unul dintre factorii majori care
contribuie la excluziunea socială a indivizilor.3
Cauzele acestui fenomen sunt multiple, putând fi determinat
atât de inadaptarea la activitățile școlare, dar și de alți factori
externi, ce țin de mediul de familial, socio-economic și cultural.
Astfel, atenția actorilor politici ar trebui să se îndrepte către
prevenirea și combaterea acelor cauze externe care împiedică
copiii să își finalizeze studiile( cum ar fi: situația financiară a
familiei, condițiile precare de locuit, familiile dezbinate, lipsa
îmbrăcămitei și încălțămitei, imposibilitatea ajungerii la școală
etc.), având efecte implicite asupra atitudinii față de sistemul
educațional. Totodată, este importantă aplecarea și asupra
îmbunătățirii condițiilor de învătare, integrarea și acomodarea
1
„Prevenirea și combaterea abandonului școlar”, http://www.cie.roedu.ro/index_htm_files/2h.%20Prevenirea%20si
%20combatarea%20abandonului%20scolar%20lb%20romana.pdf , accesat la 14.05.2016.
2
http://ec.europa.eu/eurostat/web/education-and-training/statistics-illustrated ,accesat la 14.05.2016.
3
„Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România”, http://www.edu.ro/ , accesat la 15.05.2016.
Gavriliță Corina, an II
Grupa 5 RISE

elevilor în mediul școlar, realizarea unei relații mai strânse


profesor-elevi/studenți, etc.
În contextul obiectivelor stabilite de UE privind sistemul de
educație și formare până în 2020, au fost prevăzute următoarele
criterii de referință:
 Cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani
și vârsta obligatorie de școlarizare ar trebui să
frecventeze învățământul preșcolar.
 Ponderea tinerilor de 15 ani care nu au suficiente
cunoștințe de citire, matematică și științe să fie sub 15%.
 Ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani
care au părăsit timpuriu școala ar trebui să fie sub 10%.
 Cel puțin 15% din adulți ar trebui să participe la
activități de învățare pe tot parcursul vieții.
 Cel puțin 20% din absolvenții de învățământ superior și
6% din cei cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani care au
o calificare profesională inițială ar trebui să fi urmat în
străinătate o parte din studii sau din programul de
formare.
 Proporția de angajați absolvenți(persoane cu vârsta
cuprinsă între 20 și 34 de ani, care au urmat cel puțin
studiile de nivel secundar superior și care și-au terminat
studiile în urmă cu 1-3 ani) ar trebui să fie de cel puțin
82%4.
În vederea atingerii acestor obiective, România trebuie să
stabilească direcții clare de acțiune, cu efecte vizibile atât în
procentul celor care renunță la studii, cât și în rata
promovabilității și integrării ulterioare pe piața muncii.

3) Denumirea problemei Identificarea, prevenirea și combaterea principalelor cauze ale


abandonului școlar

4) Scop Scopul proiectului îl reprezintă creșterea nivelului de educație a


tinerilor și evitarea eșecului social al acestora

4
„Cadrul strategic-Educație și formare profesională 2020”, http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-
framework/index_ro.htm , accesat la 14.05.2016.
Gavriliță Corina, an II
Grupa 5 RISE

5) Obiective Identificarea din timp a cazurilor cu risc de abandon școlar în


vederea scăderii numărului celor care nu își finalizează studiile.

Obiective specifice:
Legislative:
 Adaptarea legislației naționale în vederea atingerii
obiectivelor prevăzute de Strategia europeană privind
educația și formarea 2020.
Instituționale:
 Realizarea unor parteneriate cu ONG-uri ce activează în
domeniul educației și a drepturilor copiiilor pentru
prevenirea părăsirii timpurii a școlii.
 Implicare altor ministere, inspectoratelor școlare
județene, administrației locale în implementarea acestei
politici.
 Întărirea rolului școlii în privința conștientizării
importanței educației prin programe precum „Școala
după școală” sau realizare de activități extrașcolare cu
scopul stimulării elevilor pentru descoperirea și
dezvoltarea propriilor pasiuni.
Financiare:
 Folosirea responsabilă a bugetului național în vederea
atingerii obiectivelor propuse.
 Atragerea și folosirea fondurilor europene în
implementarea programului.

6) Beneficiari Beneficiari direcți: Elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal,


precum și familiile acestora.
Beneficiari indirecți: Consilierii, psihologii angajați în scopul
identificării cazurilor cu risc de abandon școlar.
Personalul implicat în dezvoltarea
programelor de prevenire a abandonului școlar.
ONG-uri ce activează în domeniul
educației și a drepturilor copiilor.

7) Variante de soluționare Varianta 1 Impact 1

Evaluarea periodică a situației Această posibilă soluție ar


școlare și familiale a elevilor în putea avea efecte pozitive
vederea depistării timpurii a asupra modului în care
Gavriliță Corina, an II
Grupa 5 RISE

situațiilor de risc. elevii privesc școala,


crescând încrederea și
Etapa 1: implicarea acestora în
Pregătirea unui personal activitățile școlare.
specializat în domeniul Din punct de vedere
consultărilor pentru relaționarea economic, acest program
atât cu elevii, cât și cu familiile are avantajul creării unor
de proveniență a acestora. locuri de muncă pentru
Etapa 2: persoane specializate în
Identificarea celor mai psihologie, sociologie,
vulnerabile grupuri și implicarea comunicare. Astfel, acest
școlii în găsirea de soluții pentru personal specializat s-ar
problemele cu care se confruntă. constitui sub forma unei
Etapa 3: instituții intermediare între
Realizarea de vizite la domiciliu școală și familie, care să
pentru a analiza mediul familial, monitorizeze activitatea
financiar și cultural al eleviilor, elevului la școală și să
în vederea stabilirii principalelor acționeze în cazul în care
cauze ale abandonului școlar. rezultatele acestuia lasă de
Etapa 4: dorit, prin intervenția în
Comunicare deschisă între mediul familial al elevului.
profesori și elevi, precum și între Prin acest program, cauzele
profesori-părinți. abandonului școlar ar fi mai
Beneficii: bine cunoscute și s-ar putea
 Posibilitatea ținerii sub lua măsuri clare de
control a condițiilor combatere a acestui
externe ce determină fenomen.
renunțarea la studii.
 Realizarea unei relații
mai strânse între mediul
școlar și cel familial
 Creșterea integrării și
acomodării elevilor în
sistemul de învățământ.
 Posibilitatea prevenirii
întreruperii studiilor din
motive personale prin
consiliere și ajutor
acordat persoanelor
vulnerabile.
Gavriliță Corina, an II
Grupa 5 RISE

 Creșterea solidarității în
societate.

Riscuri:
 Reticența elevilor de a
comunica cu persoane
străine(profesori,
consilieri etc.).
 Refuzul de a primi ajutor.
 Imposibilitatea depistării
cauzelor reale ale acestui
fenomen.
 Accelerarea fenomenului
de abandon școlar.
Impact 2
Din punct de vedere
Varianta 2
economic, această opțiune
Oferirea unor ajutoare materiale
implică atragerea unui fond
pentru cele mai defavorizate
bugetar mare, atât pentru
cazuri, ce prezintă riscul cel mai
realizarea studiilor aferente,
mare de abandon școlar.
cât și pentru oferirea de
Etapa 1:
soluții la problemele
Realizarea unor studii privind
depistate. Cu toate acestea,
abandonul școlar și stabilirea
este importantă atât
principalelor cauze care îl
aprofundarea fenomenului,
determină.
cât și informarea populației
Aceste studii sunt relevante
cu privire la gravitatea și
pentru găsirea de soluții și
gradul de răspândire al
prioritizarea problemelor. Astfel,
acestei probleme, fiind
dacă factorul predominant este
primul pas către combatere.
imposibilitatea accesului la
Din punct de vedere social,
școală, o soluție ar consta în
informarea comunității în
punerea la dispoziție a
legătură cu problema
mijloacelor de transport
răspândirii acestui fenomen
necesare(spre exemplu, autobuze
ar putea produce o
școlare). Pe de-altă parte, un alt
schimbare de perspectivă
motiv ar putea consta în situația
asupra importanței educației
financiară precară a familiei, iar
în societate. De asemenea,
ca măsuri se pot acorda burse
stimulentele materiale ar
sociale, indemnizații, ajutoare
veni în întâmpinarea
sociale etc.
Gavriliță Corina, an II
Grupa 5 RISE

Etapa 2: dificultăților de ordin


Realizarea unui fond special financiar ce constituie o
destinat remedierii principalelor piedică importantă în
probleme ce influențează motivația de continua
fenomenul. studiile. Astfel, aceste
Etapa 3: stimulente ar veni în
Constientizarea populației cu întâmpinarea dificultăților
privire la importanța finalizării asigurării unui standard de
studiilor prin campanii prin viață decent, a resurselor
programe de implicare a necesare frecventării orelor
părinților în activitățile elevilor și de curs(spre exemplu:
creșterea susținerii copiilor în îmbrăcăminte, încălțăminte,
acestă direcție. rechizite etc.).
Cu toate că aceste soluții ar
Beneficii: rezolva unele probleme
 Diminuarea factorilor stringente cum sunt cele de
externi ce cauzează ordin material, s-ar putea
părăsirea timpurie a școlii dovedi ineficiente în
 Scăderea treptată a soluționarea și combaterea
numărului de elevi ce nu
cauzelor interne, precum
își finalizează studiile.
cele psihologice și
 Solidarizarea comunității
prin cooperare și ajutor culturale.
reciproc.

Riscuri:
 Imposibilitatea
remedierii factorilor
intrinseci, psihologici
ce împiedică
continuarea studiilor
de către persoanele
vulnerabile.

8) Procesul de consultare Pentru găsirea celor mai bune direcții de acțiune este necesară
consultarea studiilor realizate de organizații internaționale
preocupate de acest domeniu, precum United Nations
Millenium Development Goals, inițiativele UNESCO privind
„Educația pentru toți”, statisticile Eurostat, studiile
OECD(Organization for Economic Co-operation and
Development) și ale IEA(International Association for the
Evaluation of Educational Achievement)5.
Gavriliță Corina, an II
Grupa 5 RISE

Implicarea și altor actori guvernamentali în acest proces, cum ar


fi ministerele, inspectoratele generale județene, administrația
locală aduce un plus de cooperare din instituțiilor statului și
actorii direct implicați în privința acestei probleme.
De asemenea, trebuie să existe o colaborare permanentă între
instituțiile guvernamentale și cele neguvernamentale, dar și o
relație deschisă școală-părinte-elev.

9) Varianta de soluționare Varianta 2 este cea care pare să rezolve în mai mare măsură
recomandată problema abandonului școlar prin identificarea în primă instanță
a factorilor determinanți în vederea preîntâmpinării condițiilor
ce ar putea duce la un astfel de comportament, prioritizarea
principalelor probleme ce trebuiesc soluționate, urmând ca apoi
să fie implementate măsuri viabile și de lungă durată pentru
combaterea acestui fenomen. Dacă prima variantă se
concentrează pe determinarea și combaterea factorilor
psihologici, intrinseci ce conduc la un comportament de
renunțare la studii, varianta a doua pare să vină cu soluții pentru
lupta împotriva factorilor exteriori, ce adesea constituie o
presiune mai stringentă asupra persoanei și pare să aibă o
pondere mai mare în determinarea abandonului școlar. Astfel,
această alternativă ar putea duce în timp la o diminuare treptată
a procentului celor care renunță la studii, precum și la rezultate
școlare mai bune. Combaterea problemei părăsirii timpurii a
școlii ar putea avea efecte ulterioare în numărul celor care
promovează studiile și reușesc să se integreze pe piața muncii,
ducând și la scăderea șomajului și creștere economică.

Bibliografie

5
„Studiu-diagnostic privind situația abandonului școlar și părăsirea timpurie a școlii în mediul rural”
http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Parte%20de%20Carte-Raport%20de%20Cercetare.pdf ,accesat la
15.05.2016.
Gavriliță Corina, an II
Grupa 5 RISE

1. „Prevenirea și combaterea abandonului școlar”,


http://www.cie.roedu.ro/index_htm_files/2h.%20Prevenirea%20si%20combatarea
%20abandonului%20scolar%20lb%20romana.pdf , accesat la 14.05.2016.
2. http://ec.europa.eu/eurostat/web/education-and-training/statistics-illustrated ,accesat la
14.05.2016.
3. „Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România”, http://www.edu.ro/ ,
accesat la 15.05.2016.
4. „Cadrul strategic-Educație și formare profesională 2020”,
http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/index_ro.htm , accesat la
14.05.2016.
5. „Studiu-diagnostic privind situația abandonului școlar și părăsirea timpurie a școlii în
mediul rural” http://www.fundatia.ro/sites/default/files/Parte%20de%20Carte-Raport
%20de%20Cercetare.pdf ,accesat la 15.05.2016.