ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ DE PE LÎNGĂ

PRESEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 35.08:005(043.3)

GARŞTEA VLADIMIR

POLITICI ŞI STRATEGII PRIVIND MANAGEMENTUL

FUNCŢIEI PUBLICE ŞI AL FUNCŢIONARULUI PUBLIC

Specialitatea: 25.00.02 – Organizarea şi dirijarea

în instituţiile administraţiei publice; servicii publice

Autoreferatul tezei de doctor în ştiinţe politice

CHIŞINĂU, 2013
Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei ştiinţe administrative a Academiei de Administrare Publică
de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova .

Conducător ştiinţific :
Platon Mihail, doctor habilitat în economie,
profesor universitar

Consultant ştiinţific:
Popa Victor, doctor habilitat în drept, profesor universitar

Referenţi oficiali:
1. Solomon Constantin, doctor habilitat în politologie, profesor universitar
2. Tărîţă Orest, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar

Componenţa consiliului ştiinţific specializat:

1. MORARU Victor, preşedinte, doctor habilitat în politologie, profesor universitar
2. GORIUC Silvia, secretar ştiinţific, doctor în drept, conferenţiar universitar
3. SÎMBOTEANU Aurel, doctor în politologie, conferenţiar universitar
4. SACA Victor, doctor habilitat în politologie, profesor universitar
5. JUC Victor, doctor habilitat în politologie, profesor cercetător
6. BANTUŞ Anatol, doctor în drept, profesor universitar
7. MOCANU Victor, doctor în drept, conferenţiar universitar

Susţinerea va avea loc la 5 martie 2013, ora 14.00, aula 310, în şedinţa Consiliului
Știinţific Specializat D 80 25.00.02-02 din cadrul Academiei de Administrare
Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, adresa: Republica Moldova, m.
Chişinău, str.Ialoveni, 100.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Academiei de

Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova şi la pagina web a
C.N.A.A. (www.cnaa.md).

Autoreferatul a fost expediat la 24 ianuarie 2013.

Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat,

Goriuc Silvia, doctor în drept, conferenţiar universitar _____________________________

Consultant ştiinţific,
Popa Victor, doctor habilitat în drept, profesor universitar _____________________________

Autor,
Garştea Vladimir _______________________________________________

(© Garştea Vladimir, 2013)

2
 REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

Actualitatea temei. Schimbările din viaţa social-politică şi economică în perioada de trecere

la economia de piaţă din Republica Moldova impun o nouă viziune asupra administraţiei publice: se
necesită o administraţie publică competentă, profesionistă şi eficientă, orientată spre prestarea unor
servicii calitative societăţii.
Eficienţa structurilor de stat depinde, în mare măsură, de calitatea managementului funcţiei
publice şi al funcţionarului public în serviciul public. Managementul funcţiei publice şi al
funcţionarului public este un ansamblu de procese, aflate într-o continuă schimbare în funcţie de
evoluțiile din sistemul administrativ intern şi din mediul internaţional. Realizarea unei analize-
diagnostic a situaţiei existente la nivelul managementului funcţiei publice şi al funcţionarului public
presupune identificarea problemelor cu care se confruntă acestea, a priorităţilor ce trebuie avute în
vedere, dar şi a resurselor disponibile. Etapa realizării analizei-diagnostic este necesară pentru
formularea unor strategii si politici coerente privind managementul funcţiei publice şi al
funcţionarului public.
Elaborarea politicilor şi strategiilor privind managementul funcţiei publice şi al
funcţionarului public pentru Republica Moldova este stringent necesară în vederea stabilirii direcţiei
de evoluţie a managementului funcţiei publice şi al funcţionarului public pe termen mediu, în
contextul reformei în administraţia publică din Republica Moldova; a concretiza scopul pe care îl
are managementul funcţiei publice şi al funcţionarului public.
Pentru Republica Moldova, aflată în plin proces de reformă a administraţiei publice, întreaga
problematică abordată în teza de doctorat este extrem de importantă şi utilă în fundamentarea şi
orientarea strategiilor generale şi sectoriale privind gestiunea funcţiei publice şi al funcţionarului
public, menite să conducă la o administraţie eficientă, compatibilă cu cele din statele europene cu o
vastă cultură administrativă.
Descrierea situaţiei în domeniul de cercetare şi identificarea problemelor de cercetare.
Tema propusă spre investigare a fost abordată tangenţial în mai multe studii ştiinţifice, însă pînă în
prezent nu au fost realizate cercetări speciale în domeniul politicilor şi strategiilor managementului
funcţiei publice şi al funcţionarului public în contextul unui important şi cursiv proces de
modernizare a administraţiei publice din Republica Moldova.
În ultimele decenii, multe sisteme de administraţie publică au realizat eforturi în direcţia
reformei axîndu-se mai ales pe concepte foarte generale şi întru-un fel abstracte cum ar fi, de
exemplu, flexibilitatea, inovaţia, performanţa, eficienţa. Direcţia şi intensitatea acestor reforme
diferă considerabil de la o ţară la alta şi în anumite cazuri, reforma pare a fi realizată mai mult pe
hârtie decât în realitate, iar toate sistemele de administraţie publică sunt în acelaşi timp influenţate

3
puternic de tradiţiile naţionale şi structurile specifice. În unele ţări, un moment major al acestor
reforme este legat de un nou mod de gândire managerial cu privire la sistemul de administraţie
publică, “Noul Management Public”. Ideile Noului Management Public au fost şi sunt în continuare
foarte populare în Marea Britanie, în ţările Scandinave, în Olanda şi Austria, în timp ce mai ales
Franţa, Germania şi Italia, ca şi celelalte ţări din sudul Europei par a avea mai multe rezerve.
Problema strategiei managementului resurselor umane în administraţia publică a fost
abordată de Svetlana Cojocaru din perspectiva specificării necesității eficientizării activităţilor
autorităţilor administraţiei publice prin implementarea unei strategii a managementului resurselor
umane, care ar contribui la crearea unei funcţii publice profesioniste, transparente, flexibile şi
receptive la necesităţile societăţii.
A.Androniceanu în multiplele demersuri ştiinţifice, axate pe problematica managementului
funcţiei publice, subliniază că resursa umană este cea mai importantă bogăţie pe care o are o
instituţie publică, ceea ce trebuie să devină un factor determinant în găsirea celor mai potrivite
modalităţi de transformare a ei în principalul motor al accelerării reformelor în sectorul public. Din
această perspectivă, autoarea consideră necesară şi oportună revizuirea fundamentală a
managementului funcţiei publice. Făcînd o analiză a sistemului managementului funcţiei publice în
ţările membre ale Uniunii Europene A.Androniceanu relevă faptul că există obiective comune în
domeniul funcţiei publice care sunt urmărite de toate statele, la fel şi o bază comună de principii,
valori şi cerinţe pe care toate statele le respectă.
Mai multe studii relevante, axate pe problematica gestiunii funcţiei publice, scot în evidenţă
necesitatea unei abordări în complex a strategiilor de management a funcţiei publice ca factor cheie
în edificarea unui sistem administrativ, axat pe performanţă şi satisfacerea necesităţilor cetăţenilor.
Demersul semnat de M.Sava, abordează cu competenţă aspectele legate de profesionalizarea funcţiei
publice. Autoarea ajunge la concluzia că actualul sistem de management al funcţiei publice nu
asigură pe deplin corectitudinea procesului de recrutare, selectare şi evaluarea performanţelor
funcţionarilor publici, venind cu o serie de recomandări în acest sens. În acelaşi context L.Latu
tratează problema profesionalismului funcţionarului public din perspectiva competenţei profesionale,
dar şi manageriale ca condiţie indispensabilă a formării unui corp de funcţionari cu o pregătire
completă şi multidisciplinară, care ar avea continuitate în desfăşurarea activităţii, indiferent de
schimbările politice care au loc. În opinia autorului aceşti profesionişti pot să vadă punctele slabe
ale unor programe care trebuie probate sau puse la încercare, astfel încât strategia, în ansamblul său,
să poată fi îmbunătăţită la timp, înainte de a produce anumite costuri.
O amplă activitate de cercetare în problema statutului funcţionarului public în plan naţional,
dar şi european este desfăşurată de V.Vedinaş care vine să completeze cu o serie de analize
pertinente cadrul ce ţine de gestiunea funcţiei publice şi deontologia vieţii publice. Spirit analitic

4
prin excelenţă, V.Vedinaş, trasează cu competenţă liniile directoare care determină evoluţia
statutului juridic al funcţionarului public, analizează particularităţile funcţiei publice europene şi
vine cu o serie de recomandări judicioase în vederea ameliorării managementului funcţiei publice
pentru a face faţă procesului de schimbare care a devenit unul permanent.
O apariţie de ultimă oră este studiul colectiv, coordonat de C.Popovici “Evaluarea
performanţelor implementării Strategiei de Reformă a administraţiei publice centrale în Republica
Moldova”, care analizează rezultatele obţinute în procesul de implementare a reformei
administraţiei publice centrale, una din componentele căreia, managementul resurselor umane are în
vedere optimizarea gestiunii funcţiei publice şi al funcţionarului public. Studiul relevă existenţa
unor lacune în ceea ce priveşte politicile de management a funcţiei publice, subliniind că implicarea
funcţionarilor din cadrul autorităţilor publice centrale responsabili pentru managementul resurselor
umane în procesul de reformă nu are caracter coerent şi constant. Totodat,ă în studiu au fost
formulate o serie de recomandări menite să conducă la ameliorarea managementului funcţiei
publice şi al funcţionarului public.
Pe parcursul elaborării lucrării au fost cercetate diferite izvoare în domeniul serviciului
public, funcţiei publice şi al funcţionarului public. Baza teoretică a cercetărilor o constituie lucrările
autorilor: M. Platon, Nicolas Henry, Cristopher Pollit, Mihai T. Oroveanu, V. Popa, V. Mocanu,
V.A. Munteanu, Ion Creangă, M. Costea, A. Iorgovan, Ioan Alexandru, M. Postolache şi alţii.
Scopul şi obiectivele lucrării. Avînd în vedere actualitatea temei, complexitatea şi
caracterul multilateral al investigaţiei, gradul, dar mai ales modul de reflectare din diverse
perspective în literatura de specialitate, în prezenta lucrare ne-am propus următorul scop: studierea
şi analiza complexă a politicilor şi strategiilor privind managementul funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici în plan naţional şi internaţional, care a permis identificarea şi elaborarea
mecanismelor mai eficiente de realizare a politicilor şi strategiilor privind managementul funcţiei
publice şi al funcţionarului public.
Pentru a realiza scopul indicat, au fost trasate următoarele obiective:
 elucidarea reperelor teoretico-metodologice a funcţiei publice şi a statutului
funcţionarului public;
 cercetarea politicilor şi strategiilor din domeniul managementului funcţiei publice sub
aspect comparat în unele ţări membre ale Uniunii Europene;
 reflectarea evoluţiei cadrului legislativ privind funcţia publică şi funcţionarul public în
Republica Moldova;
 elaborarea recomandărilor privind eficientizarea managementului funcţiei publice şi al
funcţionarului public în Republica Moldova.

5
 Obiectul cercetării îl constituie căile de elaborare şi implementare a politicilor şi
strategiilor privind funcţia publică şi managementul funcţiei publice în Republica Moldova prin
modernizarea instrumentarului managerial în gestionarea funcţiei publice şi al funcţionarului
public, profesionalizarea, informatizarea şi flexibilitatea managementului funcţiei publice, prin
introducerea managementului calităţii totale în gestionarea funcţiei publice şi al funcţionarului
public.

Metodologia cercetării ştiinţifice. În vederea realizării obiectivelor propuse, au fost aplicate

metode particular ştiinţifice, aplicabile în domeniul ştiinţei politice; metode general-ştiinţifice,
precum: sistemică, analogia, analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia; şi metode universale,
filosofice, care se folosesc în toate ştiinţele şi se bazează pe legităţile universale ale realităţii.
Pornind de la faptul că studiul poartă un caracter teoretico-empiric, au fost aplicate metode ale
cunoaşterii empirice (observaţia, comparaţia, măsurarea, ancheta sociologică) şi teoretice
(abstractizarea, idealizarea, formalizarea, concret şi abstract, istoric şi logic, ascensiunea de la
abstract la concret).
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică. Excursul temei are la bază o profundă preocupare
pentru studierea locului şi rolului managementului funcţiei publice şi al funcţionarului public, cu
implicaţiile relaţionale pe care le manifestă elementele sistemului funcţiei publice în raport cu
administraţia publică. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute derivă din faptul că o asemenea
problematică încă n-a beneficiat de o abordare unitară şi coerentă, de sine stătătoare, aşa cum s-a
încercat în prezenta lucrare.
În linii mari noutatea investigaţiei prezente se impune prin următoarele realizări, considerate
de autor ca fiind mai relevante şi mai semnificative:
- pentru prima dată în literatura de specialitate au fost analizate diverse concepţii şi
abordări despre funcţia publică şi managementul funcţiei publice, politicile şi strategiile
de dezvoltare a funcţiei publuce, îmbinînd abordările tradiţionale cu elementele abordării
reinventării guvernămîntului;
- a fost elucidat sistemul funcţiei publice în toată complexitatea sa şi rolul, funcţiile
acestuia în cadrul serviciului public;
- au fost examinate şi sistematizate diverse tipologii ale funcţiei publice, funcţionarilor
publici, politicilor şi strategiilor utilizate în sistemul funcţiei publice;
- au fost propuse soluţii concrete, în viziunea autorului, privind soluţionarea problemelor
de management al funcţiei publice şi al funcţionarului public.

6
 Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul respectiv constă în găsirea
mecanismelor mai eficiente de realizare a politicilor şi strategiilor privind managementul funcţiei
publice şi al funcţionarului public.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării este determinată de contribuţia
adusă la cercetarea şi sistematizarea teoriilor ce vizează politicile şi strategiile din domeniul
managementului funcţiei publice şi al funcţionarului public, aplicării lor practice mai cu seamă în
condiţiile perioadei de tranziţie prin care trece şi ţara noastră, care se confruntă cu mai multe
probleme politice, economice şi sociale. Pentru evitarea, temperarea şi soluţionarea acestor
probleme, societatea are nevoie de anumite elaborări teoretice ce ar servi drept bază pentru
adoptarea unei administraţii publice moderne şi eficiente în vederea asigurării stabilităţii social-
politice, ieşirii din situaţiile de criză şi avansării spre o nouă calitate a vieţii. Este vorba de un
serviciu public, care ar putea mobiliza şi organiza capacităţile creatoare ale naţiunii în vederea
dezvoltării durabile a ţării noastre.
Studiul prezent sensibilizează atenţia analiştilor şi practicienilor asupra unor rigori, cărora
trebuie să le corespundă administraţia publică ca sistem de autorităţi publice, precizează unele
noţiuni şi circumstanţe care amplifică cadrul cercetării funcţiei publice în ansamblu şi a
funcţionarilor publici, în particular. De aici derivă şi importanţa teoretică şi practică a investigaţiei
date, rezultatele căreia pot contribui la o mai bună elaborare şi promovare a politicilor în domeniul
funcţiei publice, perfecţionarea mecanismelor de realizare a raporturilor funcţionarilor publici cu
celelalte elemente ale sistemului social. Lucrarea poate constitui un anumit suport teoretic şi
orientativ în efectuarea cercetărilor de acest gen.
Rezultatele ştiinţifice principale înaintate spre susţinere sunt:
- funcţia publică, funcţionarul public, managementul funcţiei publice şi al funcţionarului
public s-a constituit într-un concept bine delimitat şi definit;
- în domeniul administraţiei publice managementul funcţiei publice şi al funcţionarului
public s-a materializat în politici ţi strategii;
- analiza comparată a politicilor privind managementul funcţiei publice şi al
funcţionarului public relevă existenţa unor standarde în reformarea domeniului;
- ralierea Republicii Moldova la standardele europene impune necesitatea elaborării şi
implementării politicilor privind funcţia publică şi al funcţionarului public;
- strategia în dezvoltarea managementului funcţiei publice în contextul integrării europene
a Republicii Moldova, presupune: modernizarea instrumentarului managerial în
gestionarea funcţiei publice şi al funcţionarului public; profesionalizarea, informatizarea
şi flexibilizarea managementului funcţiei publice; managementul calităţii totale în
gestionarea funcţiei publice şi funcţionarului public etc.

7
 Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Prezenta cercetare se încadrează în principalele
direcţii de cercetare ale Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii
Moldova. Rezultatele obţinute se implementează în activitatea practică a administraţiei publice la
nivel local şi republican.
Aprobarea rezultatelor ştiinţifice. Rezultatele cercetării ştiinţifice au fost aprobate în cadrul
şedinţei catedrei ştiinţe administrative şi a Seminarului ştiinţific de profil din cadrul Academiei de
Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
Publicaţii la tema tezei. Rezultatele cercetării au fost expuse în 9 articole ştiinţifice,
publicate în reviste ştiinţifice şi materialele conferinţelor ştiinţifice naţionale şi internaţionale:
“Promovarea cadrelor – instrument eficient în vederea creşterii randamentului activităţii” (2004),
“Principiile de bază ale politicii de personal şi obiectivele ei” (2005), “Kadrovaia
bezopasnosti”(2005), “Managementul personalului în administraţia publică” (2006), “Dimensiuni
conceptuale privind funcţia publică, funcţionarul public şi managementul funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici” (2009), “Managementul total al calităţii în gestionarea funcţiei publice şi
funcţionarilor publici” (2009), “Controlul exercitat asupra administratiei publice” (2009),
“Elemente constitutive ale sistemului funcţiei publice în statul contemporan”(2010).
Totodată, rezultatele cercetărilor au fost discutate şi în cadrul conferinţelor internaţionale ce
au avut loc la Chişinău, Sibiu şi Constanţa (Romania), Kiev (Ucraina).
Volumul şi structura tezei.. Lucrarea de faţă cuprinde: introducere, patru capitole,
structurate în treisprezece paragrafe; încheiere, bibliografie şi anexe. Fiecare capitol este divizat în
paragrafe, care definesc aspecte separate ale lucrării.
În compartimentul unu „Dimensiunea teoretico-metodologică a funcţiei publice şi a
managementului funcţiei publice" sînt examinate concepţiile privind funcţia publică, funcţionarul
public şi managementul funcţiei publice şi al funcţionarului public, sînt analizate elementele
constitutive ale sistemului funcţiei publice în statul contemporan, fiind evidenţiat rolul politicilor şi
strategiilor privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici în administraţia
publică.
În compartimentul doi „Aspecte comparate ale politicilor privind managementul funcţiei
publice şi al funcţionarului public. Practici europene” sunt abordate standardele europeane ale
funcţiei publice, sînt analizate modalităţile managementului funcţiei publice în unele state membre
ale Uniunii Europene şi desfăşurarea reformei managementului funcţiei publice şi funcţionarilor
publici în statele postsocialiste ce au aderat la UE.
În compartimentul trei „Elaborarea şi implementarea politicilor privind funcţia publică şi
funcţionarul public în Republica Moldova” este studiată evoluţia cadrului legal în domeniul
funcţiei publice şi al funcţionarului public al Republicii Moldova, este apreciat rolul standardelor

8
etice în elaborarea şi implementarea politicilor privind managementul funcţiei publice şi sînt
analizate abordările recente ale managementului funcţiei publice şi al funcţionarului public.
În compartimentul patru „Strategii în dezvoltarea managementului funcţiei publice din
Republica Moldova în contextul integrării europene” este examinată problema modernizării
instrumentarului managerial în gestionarea funcţiei publice şi al funcţionarului public, este
argumentată importanţa profesionalizării, informatizării şi flexibilităţii managementului funcţiei
publice, precum şi necesitatea introducerii unor practici noi, precum managementul calităţii totale în
gestionarea funcţiei publice şi al funcţionarului public.
În Concluzii şi recomandări sînt generalizate rezultatele obţinute pe parcursul
cercetării, principalele sugestii şi propuneri privind măsurile de îmbunătăţire a managementului
resurselor umane în administraţia publică din Republica Moldova.

CONŢINUTUL TEZEI

În Capitolul I „Dimensiunea teoretico-metodologică a funcţiei publice şi a

managementului funcţiei publice" se relevă faptul că drumul spre o sinteză a tuturor aspectelor ce
cuprind această temă a putut fi parcurs urmărind diversitatea disputelor teoretice începute încă de pe
timpul lui Aristotel, continuate de J.Locke, I.Kant, M. Weber, ajungînd la lucrările contemporanilor
noştri.
Primele elemente de cercetare a managementului funcţiei publice au fost realizate de către
W.Wilson în cunoscutul eseu „Studiul administraţiei publice”, fiind o pledoarie pentru
recunoaşterea importanţei rolului şi locului funcţiei publice.
De o deosebită valoare sînt şi lucrările autorilor români: I. Alexandru „Administraţia
publică”, „Structuri, mecanisme şi instituţii administrative”; M. Oroveanu „Tratat de ştiinţa
administraţiei”; I. Vida „Puterea executivă şi administraţia publică”; A. Iorgovan „Tratat de
drept administrativ”. Studiile teoreticienilor români se axează pe problemele contextului general de
organizare şi funcţionare a administraţiei publice, ale managementului funcţiei publice. O deosebită
importanţă în acest domeniu o au elaborările de ultimă oră semnate de A. Androniceanu, L.Matei ,
M. Profiroiu, A. Parlagi, S. Cojocaru ş.a.
În literatura de specialitate autohtonă există doar cîteva manuale universitare și monografii,
consacrate problematicii abordate, totodată au fost realizate mai multe teze de doctorat, care direct
sau tangențial reflectă unele aspecte ale temei abordate.
Pentru elucidarea temei de cercetare a fost analizată legislaţia în vigoare a Republicii
Moldova printre care: Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994, Legea privind
administraţia publică locală, Legea serviciului public din 1995 (abrogată), Legea cu privire la
funcţia publică şi statutul funcţionarului public adoptată în 2008, alte legi, diferite hotărîri de

9
Guvern, regulamente ce reglementează funcţia publică şi activitatea funcţionarilor publici. Un
suport important în cercetare au servit materialele plasate pe reţeaua globală Internet.
Deşi există unele cercetări ştiinţifice pregnante de acest fel, acestea au mai mult un caracter
fragmentar şi nu abordează exhaustiv problema managementului funcţiei publice şi funcţionarilor
publici.
În lucrările publicate de specialiştii în domeniu sînt reflectate doar aspecte generale ce ţin de
organizarea şi funcţionarea administraţiei publice la nivel central şi local. Analiza politicilor şi
strategiilor pentru dezvoltarea funcţiei publice în cadrul serviciului public este reflectată tangenţial
într-o serie de studii ştiinţifice.
Aceste circumstanţe ne-au determinat să studiem o serie de probleme şi aspecte conexe ale
acestora, menite să dezvăluie esenţa politicilor şi strategiilor în managementul funcţiei publice şi
funcţionarilor publici, a relaţiilor existente între aceste politici şi strategii şi performanţa
funcţionarilor publici.
Dreptul public, în general, şi ştiinţa dreptului administrativ, în particular, cunosc o gamă de
accepţiuni ale noţiunii “funcţie publică”. În sens larg, funcţia publică este un element esenţial ce exprimă
felul activităţii la a cărei prestare persoana s-a obligat, prin raportul juridic de drept public sau privat. În sens
restrîns, funcţia publică reprezintă totalitatea atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau
instituţia publică respectivă, în temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale.
În Republica Moldova funcţia publică este o instituţie expres coordonată legislativ şi exclude
orice element arbitrar. Astfel, pentru prima dată în cadrul legal a fost formulată această noţiune în 1995. În
conformitate cu art.1 aliniat 2 al Legii serviciului publlic (1995, abrogată în 2008), funcţia publică înseamna
„unitatea primară a autorităţii publice, care determină locul şi rolul cetăţenilor în munca socială în sistemul
serviciului public, drepturile şi obligaţiile, exigenţele faţa de pregătirea lui profesională”.
În conformitate cu Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public din 2008,
funcţia publică reprezintă „ansamblul atribuţiilor şi obligaţiilor stabilite în temeiul legii în scopul realizării
prerogativelor de putere publică”.
Statutul juridic al funcţiei publice se stabileşte în dependenţă de nivelul organizatorico-juridic al
autorităţii publice care angajează funcţionarul, de asemenea, în funcţie de locul şi rolul acestei funcţii în
structura autorităţii publice, de caracterul şi nivelul de competenţă profesională necesară pentru ocuparea
funcţiei respective.
Analizînd totalitatea caracteristicilor funcţiei publice, reliefate de cercetători putem evidenția unele
trăsături distincte ale funcţiei publice, şi anume că:
 drepturile şi obligaţiunile funcţionarilor publici sunt stabilite pe cale unilaterală de către
organele statale prin norme juridice;
 drepturile şi obligaţiunile prevăzute în statut – ca atribuţii ale funcţiei de stat – sunt exercitate
în vederea realizării puterii publice sunt: continuitatea exercitării acestei funcţii; cel investit cu o funcţie

10
publică se află într-un raport de subordonare faţă de cel care l-a investit cu această funcţie; cel investit cu o
funcţie publică se află într-un raport de autoritate faţă de terţi.
Mai multi cercetători au insistat asupra stabilirii unor clasificări ale funcţiei publice (Matei L.,
Managementul resurselor umane). Astfel, în conformitate cu urmatoarele criterii de clasificare, distingem:
- din punctul de vedere al importanţei funcţiei între : funcţii de conducere; funcţii de execuţie.
- din punctul de vedere al domeniului de exercitare a funcţiei publice : funcţii civile; funcţii cu
caracter militar;
- din punct de vedere al regimului aplicabil: funcţii cărora li se aplică regimul juridic prevăzut în
Statut – ca drept comun; funcţii cărora li se aplică regimuri speciale prevăzute – pe lîngă Statutul
funcţionarilor – în alte Statute speciale;
- din punctul de vedere al naturii funcţiei: funcţii de conducere exclusiv administrative (ex.
ministru, director, secretar general); funcţii de conducere de specialitate (ex. contabil, architect, inginer).
În literatura de specialitate regăsim mai multe criterii de clasificare a funcţionarilor publici. Vom
prezenta clasificarea funcţionarilor publici, ţinînd cont de aspectul juridic şi cel managerial. Astfel,
cercetătoarea română, V.Vedinaş, venind cu o abordare mai mult juridică, evidenţiază următoarele criterii :
regimul juridic aplicabil: funcţionari contractuali şi funcţionari statutari, iar aceştea din urmă pot fi la rîndul
lor: funcţionari supuşi statutului general şi funcţionari supuşi unor statute speciale; rigurozitatea disciplinei:
funcţionari publici civili, funcţionari publici militari; funcţionari civili din armată şau poliţie; modul de
desemnare a titularilor: funcţionari numiţi, funcţionari aleşi, desemnaţi în alte moduri; independenţa faţă
de politic: funcţionari publici cu caracter politic, funcţionari publici de carieră, sustraşi jocului politic;
preponderenţa unor activităţi în competenţa funcţiei: funcţionari publici de conducere şi funcţionari publici
de execuţie; natura autorităţii publice din care face parte funcţia publică: funcţionari publici care fac parte
din structura unor autorităţi de natură statală şi funcţionari publici locali.
Cercetînd funcţia publică şi funcţionarul public din punct de vedere a managementului public în
experienţa internaţională, avem: după perioada de timp pe care se exercită funcţia publică: funcţionari
publici debutanţi, pentru o perioadă de cel puţin 6 luni, dar nu mai mult de doi ani; funcţionari publici
definitivi; în raport cu nivelul studiilor necesare, funcţionarii publici definitivi sînt grupaţi în trei categorii:
funcţionari publici cu studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
funcţionari publici cu studii superioare de scurtă durată absolvite cu diplomă; funcţionari publici cu studii
medii, liceale sau postliceale absolvite cu diplomă; după conţinutul activităţilor desfăşurate de către
funcţionari publici se disting: funcţionari publici categoria A, implicaţi în aplicarea şi executarea legilor,
elaborarea de studii, control, consiliere, coordonare, conducere, elaborarea de reglementări, luarea deciziilor
sau alte activităţi care necesită cunoştinţe superioare de specialitate; funcţionari publici categoria B,
implicaţi în activități pentru aplicarea şi executarea legilor, studii, îndrumare, elaborarea unor proiecte de
reglementări , lucrări pregătitoare pentru luarea deciziilor , unele activităţi de conducere; funcţionari publici
de categoria C, care vizează aplicarea şi executarea legilor şi a altor reglementări, activităţi de birou sau de
control care necesită o cultură generală medie şi cunoştinţe tehnice sau profesionale de nivel mediu; în
funcţie de clasa în care se încadrează : funcţionatri publici de clasa a III-a, nivel minim; funcţionari publici

11
de clasa a II-a, nivel mediu; funcţionari publici de clasa I, nivel maxim; în funcţie de gradul în care se
încadrează: funcţionari publici de gradul I, nivel minim; funcţionarii publici de gradul II, nivel mediu,
funcţionarii publici de gradul III, nivel maxim; în funcţie de natura competenţelor decizionale: funcţionarii
publici de conducere, funcţionari publici de execuţie; după poziţia pe care se situează funcţionarii publici
în structura formală: funcţionari publici de nivel superior; funcţionari publici de nivel mediu; funcţionarii
publici de nivel inferior; după natura postului; funcţii de conduce cu o natură exclusiv administrativă;
funcţii de conducere de specialitate; în funcţie de tipul actului normativ în care sunt menţionaţi : funcţionari
publici prezentaţi în Statutul funcţionarilor publici şi funcţionari publici prezentaţi în statute speciale; în
funcţie de implicarea funcţionarilor în procesul decizional: funcţionari publici de decizie, funcţionari
publici implicaţi în pregătirea deciziilor administrative; funcţionari implicaţi în aplicarea deciziilor
administrative.
Dezvoltarea managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici necesită, în primul rînd,
cunoaşterea şi înţelegerea cît mai deplină a rolului şi particularităţilor resursei umane din cadrul
administraţiei publice centrale şi locale. Formarea, recrutarea, promovarea şi perfecţionarea personalului din
administraţia publică au o deosebită însemnătate în asigurarea unui personal calificat în cadrul autorităţilor
acesteia. Este necesar să avem în vedere faptul că eficienţa administraţiei depinde în egală măsură şi de
modul cum acest personal este gestionat şi nu în ultimul rînd, de managementul resurselor umane din
administraţia publică.
Noţiunea de management al funcţiei publice este esenţială pentru conturarea unei imagini complete
asupra acestei instituţii. Conceptul a fost analizat în sens material funcţional şi în sens formal organic.
În sens material - funcţional, prin managementul funcţiei publice se evocă actele juridice şi
operaţiunile materiale prin care se recrutează funcţionarii publici şi se materializează situaţia lor
profesională (promovări, avansări, etc.), inclusiv structurile de organizare a funcţiei publice (organigrama,
statul de funcţii).
În sens formal organic se au în vedere autorităţile şi organismele implicate în derularea activităţilor
de gestionare a funcţiei publice, atît a celei centrale, cît şi a funcţiei publice locale.
Astfel, managementul funcţiei publice reprezintă un proces complex ai cărui actori, funcţionarul
public şi autorităţile sau instituţiile publice implicate contribuie la planificarea şi dezvoltarea carierei prin
următoarele: recrutare, selecţie/modificări în structura carierei realizate potrivit politicii de personal a
instituţiei (avansare, transfer, redistribuire, concurs/examen, delegare, detaşare, numire/angajare temporară,
mutare).
Sistemul managementului funcţiei publice în statul contemporan include mai multe subsisteme:
subsistemul de instituire a funcţiilor publice; subsisteme de selectare şi recrutare a resurselor umane în
administraţia publică; subsisteme de evaluare a funcţiei publice şi funcţionarilor publici în administraţia
publică; subsisteme de instruire şi perfecţionare a resurselor umane în administraţia publică; subsistemul unic
informaţional al funcţiilor publice şi funcţionarilor publici.
Obiectivul urmărit în capitolul întîi a fost de a analiza dimensiunea teoretico-metodologică
a funcţiei publice şi a statutului funcţionarului public în baza concepţiei privind funcţia publică,

12
funcţionarul public, managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici. Au fost determinate
elementele constitutive ale sistemului funcţiei publice în statul contemporan, inclusiv rolul
politicilor şi strategiilor privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici în
administraţia publică.
În prima parte a acestui capitol este realizată o sinteză a literaturii de specialitate din arealul
investigativ naţional şi de peste hotare. Sursele ştiinţifice analizate au permis de a prezenta o
viziune integră asupra conceptului şi a reliefa caracteristicile distincte ale funcţiei publice, totodată
remarcându-se că funcţia publică este instituită prin act normativ emis în temeiul legii, în scopul
executării legii şi serveşte la realizarea competenţelor administraţiei publice. În vederea gestionării
funcţiei publice şi a funcţionarilor publici se necesită un complex de metode, proceduri tehnici şi
modele ce ar sta la baza elaborării politicilor şi strategiilor din domeniu. În percepţia studiului dat,
managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, constituie un ansamblu de procese aflate
într-o continuă schimbare, asigurând viabilitatea serviciului public, în fincţie de mutaţiile ce au loc
în sistemul administrativ intern şi cele din mediul internaţional.
Analiza elementelor constitutive ale sistemului funcţiei publice în statul contemporan a
permis o abordare analitică distinctă a următoarelor subsisteme: de instruire a funcţiilor publice, de
selectare şi recrutare a resurselor umane în administraţia publică, de evaluare a funcţiei publice şi
funcţionarilor publici în administraţia publică, de instruire şi perfecţionare a resurselor umane,
inclusiv subsistemul unic informaţional al funcţiilor publice şi funcţionarilor publici.
În continuare, a fost relevat rolul politicilor şi strategiilor privind managementul funcţiei
publice şi al funcţionarilor publici în administraţia publică, accentuându-se locul important al
acestora în determinarea valorilor şi eficienţei activităţii administraţiei publice. Diversitatea
politicilor ce sunt promovate în domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici implică şi
diversitatea strategiilor folosite pentru atingerea obiectivelor acestor politici.
Analiza efectuată în cadrul acestor trei paragrafe a capitolului întâi a lucrării, a permis
definirea conceptelor şi relevarea esenţei conţinutului noţiunilor cu care se operează în teza de
doctorat. Definitivarea aparatului categorial şi conceptual a constituit suportul teoretico-
metodologic pentru abordarea în continuare a obiectului de studiu în următoarele compartimente.
În Capitolul II „Aspecte comparate ale politicilor privind managementul funcţiei publice
şi al funcţionarului public. Practici europene” din perspectiva practicilor europene este dată
caracteristica generală a dimensiunii europene a funcţiei publice, făcîndu-se referinţe şi la
managementul funcţiei publice în unele state-membre ale Uniunii Europene, inclusiv reforma
managementului funcţiei publice şi al funcţionarului public în statele postsocialiste, ce au aderat la
UE.

13
 Pornind de la perspectivele europene unde o carieră într-o funcţie publică este un vis la care
aspiră foarte multe persoane şi prin care se explică numărul foarte mare de candidaţi aspiranţi la
aceste funcţii, ajungând la Republica Moldova , se concluzionează că perspectiva unei cariere într-o
funcţie de conducere rămîne un deziderat de viitor. În acest sens fiind aduse un şir de motive
precum: lipsa corelării între nivelul pregătirii profesionale, rezultatele activităţii funcţionarilor şi
gradul de calificare, ceea ce conduce la reducerea interesului faţă de muncă, la scăderea creativităţii;
starea de instabilitate în funcţie a funcţionarilor publici; permanenta stare stresantă, de incertitudine,
în aşteptarea unei eventuale concedieri, fapt care conduce la scăderea productivităţii şi calităţii
lucrului efectuat.
Elucidîndu-se managementul funcţiei publice în unele state membre ale Uniunii Europene,
se constată că managementul funcţiei publice şi diversitatea condiţiilor de acces în funcţia publică
în cadrul statelor comunitare îşi găseşte, în principal, originea în sistemul educaţional al acestor
state. Totodată, exerciţiul de comparare a eficienţei managementului funcţiei publice în statele
comunitare a permis de a releva experienţe valorase pentru activităţile similare manageriale
autohtone.

Analiza reformei funcţiei publice în statele Europei Centrale şi de Est, care au aderat la
Uniunea Europeană, s-a regăsit abordată în mod distinct în cadrul măsurilor privind întărirea capacităţii
instituţionale. Reformele s-au axat pe actualizarea şi adaptarea la noile realităţi socioeconomice şi
administrative a cadrului normativ privind funcţia publică şi funcţionarii publici, demonopolizarea
sistemului de formare profesională a funcţionarilor publici şi întărirea capacităţii acestuia de a răspunde
obiectivului de profesionalizare a corpului funcţionarilor publici; întărirea capacităţii autorităţilor şi
instituţiilor publice de a răspunde cerinţelor de etică şi integritate în funcţia publică, instruirea
funcţionarilor publici; depolitizarea funcţiei publice.

Analiza comparată, realizată în compatrimentul doi al lucrării, scoate în evidenţă politicile

manageriale aplicate în cazul funcţiei publice şi a funcţionarilor publici în cadrul statelor membre ale
UE, inclusiv şi a celor ce recent au aderat.

Aseată abordare comparativă scoate în evidenţă atît experienţele pozitive şi relevante europene,
cît şi deschide teren pentru discuţii ulterioare asupra perspectivelor de preluare şi adaptare a
experienţelor deja existente şi implementarea acestora în spaţiul managerial administrativ autohton.
În Capitolul III „Elaborarea şi implementarea politicilor privind funcţia publică şi al
funcţionarului public în Republica Moldova” s-a supus analizei elaborarea şi implementarea
politicilor privind funcţia publică şi funcţionarii publici în Republica Moldova, fiind abordată
evoluţia cadrului legal în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarului public (1991 – prima jumătate a
anului 2008), după care au urmat abordări mai recente ale managementului funcţiei publice şi al

14
funcţionarului public (cadrul legal: 2008 - prezent). Totodată, a fost elucidat cadrul instituţional
responsabil de elaborarea, monitorizarea, implementarea şi evaluarea politicilor manageriale din
perspectiva funcţiei publice şi al funcţionarului public.
Analiza evoluţiei cadrului legal al Republicii Moldova, ce reglementează domeniul funcţiei
publice şi al funcţionarului public, relevă că primele încercări de a reglementa domeniul respectiv s-
au întreprins în primii ani de independenţă a statului. Iniţial erau doar stabilite drepturile şi
obligaţiunile funcţionarului public şi doar cu mult mai târziu au fost elaborate şi adoptate un şir de
acte normative şi legislative care concretizează activitatea funcţionarului public.
Managementul funcţiei publice şi al funcţionarului public a evoluat de la un sistem autoritar
de gestiune (unde deciziile erau luate de partid) la un management bazat pe performanţă (aspecte
ale căruia se încearcă de a se introduce prin implementarea Legii privind funcţia publică şi statutul
funcţionarului public).
Astfel, cadrul legal naţional trece de la o simplă reglementare a activităţii funcţionarilor la
stabilirea cerinţelor de dezvoltare şi evaluare a performanţelor funcţionarilor publici.
În actuala sa formă statutul funcţionarului public creează toate premisele unui serviciu
public de calitate, similar administraţiilor europene. Problema actualei legislaţii, se conchide în
acest capitol, nu este una de conţinut, ci una de implementare, instituţiile publice nevalorificînd în
mod eficient mecanismele/instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru o aplicare corectă a legii.
Sistemul instituţional constituit pentru a elabora, implementa, monitoriza şi evalua
politici şi strategii ce ţin de managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici la momentul
actual necesită o reorganizare. Instituţiile existente nu răspund întru totul necesităţilor autorităţilor
în gestiunea funcţiei publice, în deosebi în contextul eforturilor Republicii Moldova de aderare la
Uniunea Europeană.
Prin emiterea ideii unei structuri instituţionale, care ar fi responsabilă nemijlocit de
gestiunea funcţionarilor publici, dar care să fie independentă de influenţa politică, se asigură teren
de valorificare a obiectului de studiu prin analizele empirice, ce continuă în următorul
compartiment.
Ultimul capitol al lucrării, Capitolul IV „Strategii în dezvoltarea managementului funcţiei
publice din Republica Moldova în contextul integrării europene”, analizează strategiile în
dezvoltarea managementului funcţiei publice din Republica Moldova, punîndu-se accentul pe
modernizarea instrumentarului managerial în gestionarea funcţiei publice şi funcţionarilor publici,
profesionalizarea, informatizarea şi flexibilizarea managementului funcţiei publice. Sunt aduse
argumente în favoarea managementului calităţii totale în gestionarea funcţiei publice şi al
funcţionarului public. Sunt expuse perspectivele în managementul funcţiei publice şi al
funcţionarului public din Republica Moldova.

15
 În conţinutul acestui capitol se menţionează că complexitatea sistemului administraţiei
publice şi mecanismele de aplicare a politicilor de gestionare a funcţiei publice şi al funcţionarului
public, evaluarea impactului şi a eficienţei acestora reprezintă elementul-cheie în strategia
managementului resurselor umane în administraţia publică. Nivelul şi natura mijloacelor
angajate, performanţa autorităţilor administraţiei publice, care aplică şi realizează politicile
managementului resurselor umane, participarea societăţii în actul administrativ - sînt aspecte
integrante ale viziunii asupra procesului de reformă a administraţiei publice, în ansamblu, şi a
managementului funcţiei publice şi al funcţionarului public, în particular.
În baza analizelor realizate se constată că flexibilizarea managementului funcţiei publice nu
poate fi realizată prin acte normative, universal valabile, referitoare la structura organizatorică sau
la procesul decizional, prin imixiuni ale autorităţilor centrale sau prin ordine ministeriale. Soluţia
care este lansată în acest context constă în necesitatea eficientizării capacităţii manageriale a
instituţiilor publice, prin numirea în posturile şi funcţiile publice a unor funcţionari publici de
carieră, pregătiţi să devină manageri publici profesionişti cu obiective individuale, sarcini,
competenţe şi responsabilităţi riguros determinate şi desprinse din conţinutul misiunii sociale a
instituţiilor publice şi autorităţilor administrative.
Reformele administrative, lansate de actuala guvernare, denotă efortul depus de Guvern în
vederea creării unei administraţii din profesionişti, promotori ai intereselor şi valorilor naţionale.

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

1. Studiul politologic al reperelor teoretico-metodologice a funcţiei publice şi a statutului

funcţionarului public, realizat de autorul tezei, relevă un interes deosebit în mediul ştiinţific
autohton şi internaţional, determinat de eforturile de a găsi şi implementa mecanisme de optimizare
şi eficientizare a segmentului investigat.
2. Rezultatele cercetării demonstrează că serviciul public al Republicii Moldova în prezent
traversează o perioadă complicată de căutare a formelor şi metodelor optime de activitate. Ca şi
orişicare altă reformare în societatea umană, soarta actualei reforme a administrării publice în cea
mai mare parte depinde de potenţialul uman - funcţionarii publici - care transpun în viaţă principiile
noi de administrare.
3. Datele cercetării confirmă importanţa incontestabilă pe care o are procesul de formare a
cadrelor de conducere pentru Republica Moldova, care este antrenată într-un proces vast de
reafirmare a naţiunii şi de formare a statalităţii.
4. Cercetarea complexă a politicilor şi strategiilor privind managementul funcţiei publice şi
al funcţionarului public, efectuată de autor, a demonstrat că complexitatea transformărilor politice
şi economice, ce au loc în Republica Moldova, realizarea reformei în termene constrînse necesită

16
desăvîrşirea profesională a personalului de conducere, formarea unui aparat de tip nou, profesionist.
Aceasta, la rîndul său, necesită crearea unui sistem de pregătire şi perfecţionare a cadrelor pentru
organele administraţiei de stat şi de autoadministrare locală, elaborarea şi promovarea unei politici
eficiente de cadre, dezvoltarea ştiinţifică a problemelor teoretice a administrării de stat şi
autoadministrării locale.
5. Cercetarea politicilor şi strategiilor din domeniul managementului funcţiei publice sub
aspect comparat în unele ţări membre ale Uniunii Europene şi din spaţiul ex-sovietic, efectuate în
conţinutul tezei, permite de a identifica mecanisme mai eficiente de realizare a politicilor şi
strategiilor privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarului public.
6. Reflectarea autorului asupra evoluţiei cadrului legislativ privind funcţia publică şi
funcţionarul public în Republica Moldova permite de a stabili rezervele existente în vederea
perfecţionării acestuia şi elaborarea recomandărilor privind eficientizarea managementului funcţiei
publice şi al funcţionarului public în sistemul administraţiei publice centrale şi locale.
7. În rezultatul studiului realizat, autorul demonstrează că în urma implementării Strategiei,
administraţia publică centrală din ţară urmează să corespundă standardelor europene,
caracterizîndu-se prin transparenţă, predictibilitate, responsabilitate şi eficienţă, implementînd un
management de performanţă în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarului public. O
administraţie publică reformată în baza celor mai bune practici internaţionale va contribui la
îmbunătăţirea imaginii duvernării Republicii Moldova atît în ţară, cît şi peste hotarele ei.
8. În procesul cercetării, autorul a identificat mai multe probleme majore cu care se
confruntă domeniul studiat, precum: stabilitatea funcţiei publice, politizarea excesivă a funcţiei
publice, lipsa consensului la nivelul clasei politice asupra sistemului instituţional şi asupra
legislaţiei-cadru care reglementează în prezent funcţia publică din Republica Moldova,
instabilitatea instituţională şi legislativă, lipsa unei viziuni articulate asupra reformei funcţiei
publice. Toate aceste probleme duc la existenţa unor impedimente, neclarităţi în procesul
managementului funcţiei publice şi al funcţionarului public. În pofida faptului că statutul
funcţionarului public, în actuala sa formă, creează toate premisele unui serviciu public de calitate,
similar administraţiilor europene, totuşi problema rezidă în cadrul legislativ de implementare a
mecanismelor şi instrumentelor manageriale performante de conducere.
9. Concluzia, care reiese din conţinutul cercetării şi promovată de autorul tezei, relevă că
Republica Moldova are nevoie de un management al funcţiei publice şi al funcţionarului public cu
o schemă de recrutare şi avansare bazată pe merit şi care presupune o pregătire complexă şi
continuă. Fapt, care va reduce din incompetenţa decizională, stimulînd, astfel, adevăratele valori în
domeniul administraţiei publice.

17
 Profesionalismul şi integritatea profesională în managementul public duc la încredere şi
previzibilitate în administraţia publică.
Integritatea profesională a serviciului public se bazează pe imparţialitate şi independenţă
profesională. Imparţialitatea se referă la absenţa preferinţelor personale. În domeniul administraţiei
publice, preferinţa înseamnă a favoriza un anumit aspect al unei situaţii date, cauzînd un detriment
nejustificat şi nedrept interesului general sau drepturilor altor părţi interesate. Pierderea
independenţei profesionale are drept cauze mita, presiunile, ambiţia politică necontrolată şi dorinţa
asiduă de promovare. Mita înseamnă, în acest caz, un profit ilegal. Presiunile generează pierderea
independenţei, provocată de teamă. Ambiţia politică şi lăcomia profesională pot pune funcţionarii
publici în situaţii voit avantajoase pentru superiorii lor, provocînd supunerea oarbă a acestora în faţa
dorinţelor şefilor şi chiar privîndu-i de obişnuinţa de a gîndi.
Un management al funcţiei publice şi al funcţionarilor publici al cărui sistem de recrutare şi
promovare este, în primul rînd, bazat pe patronajul politic sau pe alianţe de diferite tipuri este mai
expus riscului de a desconsidera integritatea profesională, decît un sistem care se bazează pe merite.
Un management al funcţiei publice şi al funcţionarilor publici în care funcţionarii au un
statut specific care trasează în mod clar atît drepturile, cît şi îndatoririle acestora, furnizînd un nivel
al veniturilor corect şi proporţional, face ca aceşti funcţionari să fie mai puţin expuşi corupţiei. El
contribuie în mod decisiv la creşterea valorii integrităţii profesionale. Este necesar să existe un
echilibru legal între noţiunea de independenţă şi cea de loialitate.
Aportul personal al autorului rezidă în experienţa profesională acumulată în cadrul
subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerului Tehnologiilor
Informaţionale şi Comunicaţiilor în calitate de manager şi funcţionar public, fapt care i-au permis să
identifice şi să argumenteze actualitatea temei, să stabilească problema înaintată pentru cercetare, să
sintetizeze materialul teoretic şi să acumuleze date empirice de teren, care l-au avantajat să
structureze un demers ştiinţific temeinic, bazat pe o interpretare metodologică a ştiinţei politice.
Toate acestea au servit drept suport pentru a formula concluzii şi elabora recomandări utile,
onforme tendinţelor moderne europene în domeniul managementului funcţiei publice şi al statutului
funcţionarului public.
În rezultatul cercetărilor efectuate sunt formulate principalele recomandări pentru fiecare
compartiment de politici în managementul funcţiei publice şi al funcţionarului public, pe care le
considerăm oportune:
1) Politica de recrutate:
- crearea unor mecanisme specializate de recrutare, gestionate eventual de Centrele
Regionale de Formare Continuă în Administraţia Publică Locală (care au fost instituite prin
Hotărîre de Guvern) sau sub forma unui serviciu externalizat;

18
 - recrutarea trebuie să intre în atribuţiile responsabilului de resurse umane, care să păstreze o
legătură permanentă cu aceste centre, astfel încît Centrul Regional, respectivul serviciu să furnizeze
constant informaţii instituţiilor publice care organizează concursuri despre oferta de personal
calificat existentă la un moment dat pe o anumită specializare;
- identificarea de către conducătorul instituţiei a specializărilor deficitare şi crearea unor
facilităţi (salariale) pentru atragerea şi păstrarea în sistem a unor persoane calificate în aceste
specializări;
- instituirea unui sistem de testare naţională cu criterii minimale pentru acei care vor să
devină funcţionari publici, cu cerinţe diferite în funcţie de categoria de funcţionar public pentru care
se organizează concursul (de ex., pentru funcţionarii publici de conducere, ar trebui ca aceste teste
să surprindă profilul psihologic, abilităţile manageriale ale persoanei etc.);
- crearea şi aplicarea unor criterii uniforme pentru organizarea concursurilor la nivel local,
regional şi naţional; organizarea de concursuri unitare pentru funcţii similare la nivel de raioane;
- realizarea unei analize instituţionale complexe la nivelul fiecărei autorităţi şi instituţii
publice, cu adaptarea organigramei la necesarul de personal, alocarea de atribuţii clare pe posturi
etc.
2) Politica de evaluare:
- adaptarea criteriilor de evaluare la fiecare tip de funcţie la specificul activităţii desfăşurate;
- crearea premiselor legale care să permită externalizarea serviciilor de evaluare către
companii specializate, cu avizul Cancelariei de stat;
- extinderea instruirilor pentru compartimentele de resurse umane în realizarea acestui tip de
evaluare, urmînd ca procedura să fie aplicată periodic.
3) Politica de control:
- monitorizarea mai eficientă a aplicării prevederilor Codului de conduită a funcţionarilor
publici;
- întărirea rolului activ al comisiilor de disciplină în procesul de combatere/sancţionare a
cazurilor de abatere de la normele care reglementează în prezent exercitarea prerogativelor în
funcţia publică;
- organizarea unor comisii de disciplină la nivel raional pentru a se evita riscul unor legături
interpersonale care ar afecta procedura, în cazul localităţilor mici.
4) Politica de promovarea/eficientizarea activităţii instituţiilor publice:
- reevaluarea sistemului de promovare în funcţia publică astfel încît criteriul de bază să fie
competenţa, şi nu vechimea în funcţie;
- crearea unor mecanisme de promovare pe cale naturală, concomitent cu absolvirea de
studii superioare, postuniversitare etc.;

19
 - instituirea unor indicatori de performanţă pe instituţie.
5) Politica de motivare:
- incompatibilităţile funcţiei publice, nedublate de o motivare salarială proporţională, fac ca
această funcţie publică să fie neatractivă, în special pentru tineri;
- în limita fondurilor alocate, conducătorul instituţiei trebuie să aibă mai multă flexibilitate
în stabilirea de priorităţi, incluzînd aici un sistem de motivare distinct pentru acele specializări
deficitare (în administraţie, de exemplu, o specializare deficitară este aceea a informaticienilor);
- crearea unui sistem mai permisiv de premiere/acordare a sporurilor salariale la nivelul
administraţiei publice, adaptat la capacitatea instituţiilor/autorităţilor publice de a atrage şi gestiona
fonduri, concomitent cu transparentizarea mecanismelor şi criteriilor de acordare a acestor prime.
6) Politica de pregătire profesională şi formare continuă:
- realizarea unei evaluări preliminare a nevoilor de pregătire profesională a funcţionarilor
publici, în vederea armonizării ofertei de cursuri (la Academia de Administrare Publică) cu cererea
de pregătire existentă la un moment dat la nivelul administraţiei publice centrale şi locale;
- popularizarea şi folosirea la scară largă a unor metode de perfecţionare de tip e-learning;
- instituirea unui sistem obiectiv şi unitar de selecţie a funcţionarilor publici, care urmează să
beneficieze de cursuri de pregătire profesională, bazat pe rezultatele evaluărilor preliminare a
nevoilor de pregătire din cadrul instituţiei;
- liberalizarea serviciilor de training şi încurajarea acestei pieţe (în cazul în care aceste
servicii sînt prestate de organizaţii non-profit acreditate, să se ia în calcul alocarea de fonduri
guvernamentale pentru pregătirea funcţionarilor publici prin intermediul acestor furnizori de
training);
- abordarea diferenţiată a noţiunii de pregătire a funcţionarilor publici: pregătire iniţială -
condiţii pentru intrarea în sistem (înscrierea la concursuri), pregătire continuă - perfecţionarea pe
parcursul carierei, obligatorie.
7) De a se acorda o autonomie mai largă administraţiei publice locale în materia managementului
funcţiei publice la nivelul administraţiei publice locale:
- crearea unor prevederi-cadru, flexibile, care să respecte o regulă generală, dar să permită
adaptarea la cerinţele specifice ale instituţiilor;
- întărirea rolului compartimentului de resurse umane în cadrul instituţiilor publice,
concomitent cu definirea clară a atribuţiilor;
- debirocratizarea unor proceduri (precum transferul sau mutarea dintr-un compartiment în
altul).

20
8) Pentru realizarea tuturor acestor sarcini, ţinînd cont de experienţa internaţională, propunem
înfiinţarea în subordinea Guvernului a unui Birou Naţional al Funcţionarilor Publici – ca serviciu
ce va fi responsabil de managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici.
Se propun următoarele atribuţii pentru acest Birou:
- elaborarea politicilor şi strategiilor privind managementul funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici (în conformitate cu anexa 1);
- elaborarea şi avizarea proiectelor de acte normative privind funcţia publică şi funcţionarii
publici;
- monitorizarea şi controlul modului de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi statutul
funcţionarilor publici;
- elaborarea reglementărilor comune, aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice,
privind funcţiile publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în
domeniu;
- elaborarea proiectului legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru
funcţionarii publici;
- stabilirea criteriilor pentru evaluarea activităţii funcţionarilor publici;
- centralizarea propunerilor de instruire a funcţionarilor publici, stabilite ca urmare a evaluării
performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici;
- colaborarea cu Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii
Moldova în stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializate în
administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici;
- întocmirea şi administrarea bazei de date, incluzînd evidenţa funcţiilor publice şi a
funcţionarilor publici;
- aprobarea condiţiilor de participare şi procedura de organizare a selecţiei şi recrutării pentru
funcţiile publice generale, avizarea şi monitorizarea recrutării pentru funcţiile publice;
- realizarea redistribuirii funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din
motive neimputabile lor;
- acordarea asistenţei de specialitate şi coordonarea metodologică comportamentală de resurse
umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice;
- participarea la negocierile dintre organizaţiile şi sindicatele respective reprezentative ale
funcţionarilor publici şi Guvern;
- colaborarea cu organisme şi organizaţii internaţionale din domeniul său de activitate;
- elaborarea anuală, cu consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice a planului de ocupare a
funcţiilor publice, pe care îl prezintă Guvernului spre aprobare;

21
 - întocmirea raportului anual cu privire la managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor
publici , pe care îl prezintă Guvernului.
(Modelul de fişă de post pentru şeful Biroului Naţional al Funcţionarilor publici este
prezentat în anexa 2).
Rezultatele studiului ne permit să formulăm propunerea ca Biroul că aibă legitimare
procesuală activă şi să poată sesiza instanţa de contencios administrativ competentă cu privire la
actele, prin care autorităţile sau instituţiile publice, atît centrale cît şi locale, încalcă legislaţia
privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public, constatate ca urmare a activităţii proprii de
control sau refuzul autorităţilor şi instituţiilor publice de a aplica prevederile legale în domeniul
funcţiei publice şi funcţionarilor publici.

22
 BIBLIOGRAFIE:
1. Alexandru I. Administraţia publică. Bucureşti: Lumina Lex, 2007. 760 p.
2. Alexandru I., Matei L. Servicii publice, abordare juridico-administrativă. Management. Marketing.
Bucureşti: Economică, 2000. 205 p.
3. Androniceanu A. Management public internaţional. Bucureşti: Editura Universitara, 2010. 546p.
4. Androniceanu A. Management public: studii de caz din instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice.
Bucureşti: Editura Universitară, 2004. 304 p.
5. Androniceanu A. Managementul funcţiei publice în statele Uniunii Europene. În: Administrare şi
management public, 2004, nr.2, p. 14-19.
6. Androniceanu A. Noutăţi în managementul public. Bucureşti: Editura Universitară, 2005. 396 p.
7. Androniceanu A., Bogdan N. Civil servants in the romanian public administration from the legal and
managerial point of view. În: NISPAcee news, 2009, volume XVI, nr.3, p.1-3.
8. Androniceanu A., Bogdan N. Civil servants in the romanian public administration from the legal and
managerial point of view. În: NISPAcee news, 2009, volume XVI, nr.3, p. 2-4.
9. Ataman A. Perfectionarea managementului serviciilor publice. Teză de doctor. Bucureşti : ASE, 2002.
10. Auby J. M., Ducos Ader R. Droit administratif. Paris: Editura Dolloz, 1986, 685 p
11. Bossaert D., Demmke C., Nomden K., Polet R. Funcţia publică în Europa celor cincisprezece: noi
tendinţe şi evoluţii. În: European Institute of Public Administration. Maastricht, 2001, 18 p.
12. Calinoiu C., Vedinaş V. Teoria funcţiei publice comunitare. Bucureşti: Editura Lumina Lex, 1999, 447p.
13. Caramete C. Modalităţi de dezvoltare a carierei în funcţia publică. În: Administrare şi management
public, 2005, nr.5, p.29-32.
14. Cojocaru S. Managementul resurselor umane. Chişinău: AAP, 1998, 115 p.
15. Cojocaru S. Strategia managementului resurselor umane în administraţia publică. Teză de doctor în
economie. Chişinău, 2005.
16. Creangă I. Curs de drept administrativ. Chişinău: editura Epigraf, 2005. 352 p.
17. Deaconu A. Flexibilitatea resurselor umane în administraţia publică. Bucureşti: Editura Economică,
2001, 144 p.
18. Dimitriu M. Premiile din sectorul public – iniţiativă din ce în ce mai provocatoare pentru administraţiile
publice din Europa. În: Economie şi administrare locală, 2008, nr.1, p.10-14.
19. Dobrin C. Calitatea în sectorul public. Bucureşti: Editura ASE, 2005, 316 p.
20. Dobrin C., Popa I., Metode, tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii pentru administraţia
publică. Bucureşti: Eficon Press, 2004, 163 p.
21. Evaluarea performanţelor implementării strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în
Republica Moldova. Chişinău: Editura Epigraf, 2010, p.39-59
22. Eymeri J-M. De la souplesse dans la rigidité: les corps administratifs à la française. În: EIPASCOPE,
2000, nr. 2, p.134-141.
23. Gamov I., Gamanjii A., Garştea S., Managementul personalului. Chişinău: Editura Evrica, 2004, 264 p.
24. Garştea V, Principiile de bază ale politicii de personal şi obiectivele ei. În: Materialele conferinţei
ştiinţifico-practice. Chişinău: Academia de Administrare Publică, 2005, p. 91-93.
25. Garştea V. Controlul exercitat asupra administratiei publice. În: Economia în condiţii de criză.
Materialele Conferinţei Internaţionale. Constanţa: Universitatea Tomis, 2009, p. 69-74.
26. Garştea V. Dimensiuni conceptuale privind funcţia publică, funcţionarul public şi managementul funcţiei
publice şi al funcţionarilor publici”, în revista „Administrarea Publică”, nr. 2 .Chişinău: AAP, 2009. p.
147-155.
27. Garştea V. Elemente constitutive ale sistemului funcţiei publice în statul contemporan. În: Administrarea
Publică, 2010, nr. 2-3, p. 156-167.
28. Garştea V. Managementul personalului în administraţia publică. În: Materialele conferinţei ştiinţifico-
practice. Chişinău: Academia de Administrare Publică, 2006. p. 94-96.
29. Garştea V. Managementul total al calităţii în gestionarea funcţiei publice şi funcţionarilor publici. În:
Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice Statul Moldovenesc la 650 de ani: priorităţile
administraţiei publice – consolidare, dezvoltare, prosperare.Chişinău: AAP, 2009. p. 60-65.
30. Garştea V. Promovarea cadrelor – instrument eficient în vederea creşterii randamentului activităţii. În:
Probleme actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice prin prisma cercetărilor colaboratorilor
Academiei. Materialele conf. ştiinţifico-practice. Chişinău: Academia de Administrare Publică, 2004, p.
111-115.
31. Henry N., Administraţie publică şi afaceri publice. Chişinău: Cartier, 2005, 1156 p.
32. Hincu D., Ene N. Metode cantitative pentru administraţia publică. Bucureşti: Eficon Press, 2005. 312 p.

23
33. Hinescu D., Pavel I., Hinescu A. Managementul public în România şi ţările UE. În: Revista de comerţ,
2004, v. 5, nr. 6, p.25-34.
34. Iftimoaie C., Vedinas V. Administraţia publică locală în România în perspectiva integrării europene.
Bucureşti: Editura Economică, 2003, 296 p.
35. Integritate în serviciul public: repere etice. În: Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice,
Chişinău, 27 octombrie 2006, Chişinău: Bonss Offices, Transparency International – Moldova, 2006 .
288 p.
36. Iorga, E. Viitorul functiei publice in Romania: directii si constrangeri. În: Economie si administraţie
locală, 2005, v. 10, nr. 5, p.45-49.
37. Iorgovan A. Tratat de drept administrativ. Ed. IV. Bucureşti: ALL Beck, 2005. 680 p.
38. Ivan S., Bădescu M., Neagu A. Administraţie publică. Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2002, 350 p.
39. Latu L. Profesionalismul funcţionarilor publici, cerinţă esenţială a creării în România a unei administraţii
publice moderne. În: Administraţie şi management public, nr.2, 2004. p.118-122.
40. Matei L. Management public. Bucureşti: Editura Economică, 2006. 440 p.
41. Metcalfe L., Richards S., Improving public management. London: SAGE Publications, 1993, 272 p.
42. Mockler R.J. Management strategic multinaţional. Un proces bazat pe contexte. Bucureşti: Ed.
Economică, 2001. 448 p.
43. Oroveanu M. Tratat de ştiinţa administraţiei. Bucureşti: Cerma, 1996. 512 p.
44. Platon M. Administraţia publică. Curs universitar. Chişinău: Universul, 2008. 928 p.
45. Platon M. Administraţia publică. Curs de lecţii. Chişinău: ed. Universul, 2008. 736 p.
46. Platon M. Serviciul public în Republica Moldova. Chişinău: Editura ASDAP, 1997, 396 p.
47. Plumb I., Androniceanu A. Studii de caz în managementul serviciilor publice. Bucureşti : Editura ASE,
2000. 209 p.
48. Pollitt C., Bouckaert G. Reforma managementului public. Analiză comparată. Chişinău : Editura Epigraf,
2004, 336p.
49. Postolache M. Serviciul public. Chişinău: Editura. Tehnica INFO, 2005, 118 p.
50. Prisacaru V. Funcţionarii publici. Bucureşti: editura All Beck, 2004. 496 p.
51. Prisăcaru V. Tratat de drept administrativ. Bucureşti: Lumina Lex, 2002, 904 p.
52. Profiroiu M. Managementul organizaţiilor publice. Bucureşti: Editura Economică, 2001. 192 p.
53. Profiroiu M., Profiroiu A. Cadrul general privind evoluţia funcţiei publice din România. În:
Administraţie şi management public, 2006, nr.6. p. 42-46.
54. Raportul de monitorizare a implementării Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în
ianuarie-martie 2009, Aparatul Guvernului Republicii Moldova, 2009.
55. Sava M. Profesionalizarea funcţiei publice – condiţie esenţială a reformării şi modernizării sectorului
public românesc. În: Administraţie şi management public, nr.4, 2005, p.136-139
56. Sîmboteanu A. Administraţia publică centrală. Chişinău: AAP, 1998, 121 p.
57. Sîmboteanu A. Reformarea administraţiei publice în Republica Moldova în contextul ajustării ei la
standardele europene . În: Conferinţa ştiinţifico-practică. Chişinău: Academia de Administrare Publică,
2004.
58. Sîmboteanu A. Teoria administraţiei publice. Chişinău: CEP al USM, 2008, 221 p.
59. Van der Meer A., Steen M., Wille S., Western European Civil Service Systems: O analiză comparativă,
în: Funcţia Publică în Secolul 21, Perspective Comparative, 2007, 59 p.
60. Vedinaş V. Deontologia vieţii publice. Bucureşti: Univers Juridic, 2007. 391p.
61. Vedinaş V., Călinoiu C. Statutul juridic al funcţionarului public european. Bucureşti: Univers juridic,
2007. 417p.
62. Vedinaş, V., Statutul funcţionarului public (Legea nr.188/1998, cu modificările şi completările
ulterioare, republicată). Bucureşti: Univers Juridic, 2009, 576 p.
63. Virant, G., Funcţia publică şi administraţia statului. Raport de ţară, www.oecd.org/puma/sigmaweb
(12.03.2010).
64. Роман, А., Попович, К. Система подготовки управленческих кадров в Республике Молдова.
Журнал «Проблемы Управления» Академии Управления при Президенте Республики Беларусь.
Минск, №3, 2007, стр.97-110.

24
 ADNOTARE
Garştea Vladimir, titlul tezei: Politici şi strategii privind managementul funcţiei publice şi al
funcţionarului public, teză de doctor în ştiinţe politice; specialitatea: 25.00.02 – Organizarea şi
dirijarea în instituţiile administraţiei publice, servicii publice, Chişinău, 2013.

Structura tezei: introducere, 4 capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia din 147 titluri,
164 pagini text de bază, 4 figuri, 8 tabele, 3 anexe. Rezultatele obţinute au fost expuse în 9
publicaţii ştiinţifice.
Cuvintele-cheie: funcţie publică, funcţionar public, management, management public,
management ştiinţific, managementul resurselor umane, ştiinţa administraţiei, administraţie publică,
autoritate publică, resurse umane, departamentul de cadre, serviciul public, neutralitate politică,
autorităţile publice, evaluarea performanţei, evaluare comparativă, politica de personal, recrutare,
selectare, promovare, capital uman, funcţionar public, statutul juridic al funcţionarului public,
performanţă profesională, competenţă profesională.
Domeniul de studiu: politologie, organizarea şi dirijarea în instituţiile administraţiei
publice.
Scopul lucrării constă în studierea şi analiza complexă a politicilor şi strategiilor privind
managementul funcţiei publice şi al funcţionarului public în plan naţional şi internaţional, care a
permis identificarea şi elaborarea mecanismelor mai eficiente de realizare a politicilor şi strategiilor
privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarului public.
Obiectivele lucrării sunt: elucidarea reperelor teoretico-metodologice a funcţiei publice şi a
statutului funcţionarului public; cercetarea politicilor şi strategiilor din domeniul managementului
funcţiei publice sub aspect comparat în unele ţări membre ale Uniunii Europene; evaluarea evoluţiei
cadrului legislativ privind funcţia publică şi funcţionarul public în Republica Moldova; elaborarea
unor recomandări privind eficientizarea managementului funcţiei publice şi al funcţionarului public
în Republica Moldova
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în abordarea unui subiect nou în practica
investigativă autohtonă privind politicile şi strategiile managementului funcţiei publice şi al
funcţionarului public.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul respectiv constă în găsirea
mecanismelor mai eficiente de realizare a politicilor şi strategiilor privind managementul funcţiei
publice şi al funcţionariului public.
Semnificaţia teoretică este determinată de contribuţia adusă la cercetarea şi sistematizarea
teoriilor ce vizează politicile şi strategiile din domeniul managementului funcţiei publice şi
funcţionarului public, aplicării lor practice în condiţiile perioadei de tranziţie prin care trece
Republica Moldova şi care se confruntă cu mai multe probleme politice, economice şi sociale.
Pentru evitarea, temperarea şi soluţionarea acestor probleme, societatea are nevoie de anumite
elaborări teoretice, ce ar servi drept bază pentru constituirea unei administraţii publice moderne şi
eficiente în vederea asigurării stabilităţii social-politice, ieşirii din situaţiile de criză şi avansării
spre o nouă calitate a vieţii. Este vorba de un serviciu public, care ar putea mobiliza şi organiza
capacităţile creatoare ale naţiunii în vederea dezvoltării durabile a ţării noastre.
Valoarea aplicativă a lucrării este relevantă prin contribuirea la o mai bună elaborare şi
promovare a politicilor în domeniul funcţiei publice, perfecţionarea mecanismelor de realizare a
raporturilor funcţionarilor publici cu celelalte elemente ale sistemului social. Lucrarea poate
constitui un anumit suport teoretic şi orientativ în efectuarea unor cercetări similare.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice. Prezenta cercetare se încadrează în principalele
direcţii de cercetare a Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii
Moldova. Rezultatele obţinute se implementează în activitatea practică a administraţiei publice la
nivel local şi republican.

25
 АННОТАЦИЯ
Гарштя Владимир, название диссертации «Политики и стратегии в менеджменте
государственной должности и государственного служащего», на соискание ученой
степени доктора политических наук, специальность: 25.00.02 – Организация и
управление в государственных учреждениях; общественные услуги, Кишинев, 2013.
Структура работы: Введение, 4 раздела, выводы и рекомендации, библиография из 147
наименований, 164 страниц основного текста, 4 фигур, 8 таблиц, 3 приложения. Полученные
результаты были представлены в 9 научных статьях.
Ключевые слова: государственная должность, государственный служащий, менеджмент,
публичный менеджмент, менеджмент человеческих ресурсов, наука управления, публичная
администрация, публичная власть, человеческие ресурсы, кадровая политика, отдел по кадрам,
государственная служба, политический нейтралитет, публичные власти, оценка достижений, набор
кадров, подбор кадров, продвижение, человеческий капитал, юридический статус государственного
служащего, профессиональные достижения, профессиональные полномочия.
Область исследования: политология, организация и управление государственных
учреждений.
Цель исследования: анализ теоретических и практических основ политик и стратегий
используемых в менеджменте государственных должностей и государственных служащих в
национальном и интернациональном аспектах, что позволит идентифицировать и разработать более
эффективные механизмы по реализации политик и стратегий менеджмента государственных
должностей и государственных служащих.
Задачи исследования: выявление теоретических и методологических основ государственной
должности и статуса государственного служащего, исследование политик и стратегий в области
менеджмента государственной должности в сравнительном срезе в некоторых странах Европейского
Союза; оценка эволюции законодательной базы государственной должности и государственного
служащего в Республике Молдова, разработка рекомендаций для повышения эффективности
менеджмента государственной службы, должности и государственных служащих в Республике
Молдова.
Научная новизна и оригинальность работы: состоит в рассмотрении нового предмета в
исследовательской практике нашей страны: политики и стратегии в менеджменте государственных
должностей и государственных служащих.
Теоретическое значение обусловлено вкладом в исследование и систематизирование теорий
что рассматривают политики и стратегии используемые в области менеджмента государственных
должностей и государственных служащих; их практическое применение в условиях переходного
периода, в котором находиться Республика Молдова борясь со многими политическими,
экономическими и социальными проблемами. Для предотвращения, уменьшения и решения этих
проблем, общество нуждается в теоретических разработках которые могли бы служить основой для
построения современного и эффективного государственного управления, для обеспечения социально-
политической стабильности, выхода из кризисных ситуаций и продвижения к новому качеству
жизни. Имеется в виду государственная служба, которая могла бы мобилизовать и организовать
творческий потенциал нации для устойчевого развития нашей страны.
Научная проблема решенная в данной научной области состоит в предложении новых более
эффективных политик и стратегий в менеджменте государственных должностей и государственных
служащих.
Практическое значение работы определено вкладом в улучшение формирования и развития
политик в области государственной должности, повышения качества механизмов реализации
взаимодействий между государственными служащими и остальными элементами социальной
системы. Работа может служить теоретической и практической основой для последующих
родственных исследований.
Апробация научных результатов. Настоящее исследование является частью основных
исследовательских направлений Академии Государственного Управления при Президенте
Республики Молдова. Полученные результаты внедряются в практической деятельности органов
публичной власти местного и республиканского уровня.

26
 ANNOTATION
Garştea Vladimir, the doctoral thesis “ Policies and strategies regarding public function and
civil servants management”; specialty: 25.00.02 – Organization and management of public
administration institutions; public services, Chisinau, 2013.

Thesis structure: introduction, 4 chapters, conclusions and recommendations, a

bibliography of 147 titles, 164 pages of basic text, 4 graphics, 8 tables, and 3 annexes. The achieved
results have been reflected in 9 scientific publications.
Key words: public function, civil servant, management, public management, scientific
management, human resources management, administrative science, public administration, public
authority, human resources, HR department, civil service, political neutrality, public authorities,
performance appraisal, comparative evaluation, personnel policy, recruiting, selection, promotion,
human capital, civil servant, civil servant’s legal status, professional performance, professional
competency.
Field of study: political science, organization and management of public administration
institutions.
Thesis goal is to analyze the theoretical and empirical framework of the policies and
strategies regarding public function and civil servants management from both a national and an
international point of view.
Thesis objectives are: to reflect the theoretical and methodological benchmarks of the public
function and legal status of the civil servants; to perform a comparative study of the policies and
strategies regarding public function management in several countries of the European Union; to
evaluate the evolution of the legal framework regulating the public function and the civil servant in
the Republic of Moldova; as well as to develop recommendations for optimizing the management
of the public function and civil servants in the Republic of Moldova.
Scientific novelty and originality are being reflected in the innovative approach of the
public function and civil servants management-related policies and strategies - a new subject for the
national investigative practice.
Important scientific issue settled in this area lies in finding more effective mechanisms for
implementation of policies and strategies on management of public function and civil servants.
The theoretical importance is determined by the author’s contribution to the research and
systematization of the theories regarding policies and strategies in the field of public function and
civil servants management. It also addresses their practical implementation during the transition
period which the Republic of Moldova is currently in, while facing numerous political, economic,
and social issues. In order to avoid, diminish, and solve these issues, the society needs specific
theoretical studies which could serve as a basis in order to establish a modern and effective public
administration, perfectly capable of ensuring social and political stability, solving crisis situations,
and achieving new life quality standards. This involves a civil service able to mobilize and
organize the nation’s creative potential for ensuring a sustainable development for our country.
The paper has also practical value, given it contributes to a better development and
promotion of public function policies, as well as to a proper and improved functioning of the
mechanisms of maintaining the civil servants’ relationships with other elements of the social
system. To a certain extent, the thesis can also be considered a theoretical and orientation study for
performing a similar research.
Implementation of scientific results. This research reflects the major research directions of
the Academy of Public Administration, Office of the President of the Republic of Moldova. The
achieved results are being implemented in the practical activity of the public administration, both on
the local and on the republican level.

27
 Lista publicaţiilor la tema tezei:

Reviste ştiinţifice:
1.Garştea V. Dimensiuni conceptuale privind funcţia publică, funcţionarul public şi managementul
funcţiei publice şi al funcţionarilor publici”, În: Administrarea Publică, nr. 2, Chişinău: AAP, 2009,
p. 147-155.
2.Garştea V. Elemente constitutive ale sistemului funcţiei publice în statul contemporan. În:
Administrarea Publică, nr. 2-3, 2010, p. 156-167.

Comunicări la conferinţe ştiinţifice:

3.Garştea V, Principiile de bază ale politicii de personal şi obiectivele ei. În: Materialele
conferinţei ştiinţifico-practice. Chişinău: Academia de Administrare Publică, 2005, p. 91-93.
4.Garştea V. Controlul exercitat asupra administraţiei publice. În: Economia în condiţii de criză.
Materialele Conferinţei Internaţionale. Constanţa: Universitatea Tomis, 2009, p. 69-74.
5. Garştea V. Managementul personalului în administraţia publică. În: Materialele conferinţei
ştiinţifico-practice. Chişinău: Academia de Administrare Publică, 2006. p. 94-96.
6. Garştea V. Managementul total al calităţii în gestionarea funcţiei publice şi funcţionarilor
publici. În: Materialele conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice Statul Moldovenesc la 650 de
ani: priorităţile administraţiei publice – consolidare, dezvoltare, prosperare. Chişinău: AAP, 2009.
p. 60-65.
7.Garştea V. Promovarea cadrelor – instrument eficient în vederea creşterii randamentului
activităţii. În: Probleme actuale ale teoriei şi practicii administraţiei publice prin prisma cercetărilor
colaboratorilor Academiei. Materialele conf. ştiinţifico-practice. Chişinău: Academia de
Administrare Publică, 2004, p. 111-115.
8. Garştea V. Managementul funcţiei publice în unele state membre ale Uniunii Europene
Chişinău: Academia de ştiinţe Moldovei. Revista de filozofie, sociologie şi ştiinţe politice. Nr.3
2012 p. 180-195.

28
 GARŞTEA VLADIMIR

POLITICI ŞI STRATEGII PRIVIND MANAGEMENTUL

FUNCŢIEI PUBLICE ŞI AL FUNCŢIONARULUI PUBLIC

Specialitatea: 25.00.02 – Organizarea şi dirijarea în instituţiile

administraţiei publice, servicii publice

Autoreferatul tezei de doctor în ştiinţe politice

_________________________________________________________________
Aprobat spre tipar: _______ Formatul hărtiei 60x84 1/16
Hărtie ofset. Tipar ofset. Tiraj 50 ex.
Coli de tipar: ___________ Comanda nr. _____

Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova

MD 2070, mun. Chisinau,
Str. Ialoveni, 100
Tel: 72-38-30
Tel/fax: 28-48-71
Fax: 72-38-63
e-mail: aap@aap.gov.md

29