Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea Politehnica din București

Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică


Proiect
la
Echipamente hidropneumatice de automatizare

Pompe și motoare volumetrice rotative cu


angrenaje cu dantură externă

Studenți:Chițimuș Andrei-Marian
Nițu Alexandru
Creța Mihai
Petrache George-Marius
Sima Robert
Grupa: 545A
Coordonator Proiect: Gheorghe Viorel
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică

Cuprins
1. Introducere în pompe:
1.1. Tipuri de pompe:
1.1.1. Pompe cu rotor neechilibrat;
1.1.2. Pompe cu pistoane axiale cu axă încrucișată ;
1.1.3. Pompe rotative cu palete cu rotor neechilibrat;
1.1.4. Pompe axiale cu axă dreapă ;
1.1.5. Pompe rotative cu angrenaj cu dantură internă ;
1.1.6. Pompe și motoare voluemtrice rotative cu angrenaje
cu dantură externă ;
1.2. Avantajele și dezavantajele utiliză rii pompelor cu
angrenaje;
2. Memoriu tehnic:
2.1.Pomparea:
2.1.1. Calcule hidraulice;
2.2. Calculul forțelor, al momentului rezistiv și puterii;
2.3. Pierderi:
2.3.1. Pierderi volumice;
2.3.2. Pierderi mecanice și hidraulice;
2.3.3. Pierderi la aspirație

3. Schema pompei:
3.1. Mod de funcționare;
3.2. Schema 2D;
3.3. Schema 3D;

4. Concluzii asupa utiliză rii pompelor cu dantură exterioară ;


Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
5. Bibliografie.
Capitolul 1
Introducere în pompe
Pompele cu roți dințate fac parte din grupa pompelor volumice rotative, care se
deosebesc de turbopompele denumite ,,cu rotor", la care lichidul este pompat sub acțiunea
forțelor centrifuge (pompele centrifu-ge, pompe axiale, pompe elicoidale etc.).
În pompele rotative, pomparea se realizează datorită variației volumului descris de
organele pompei în urrma rotirii acestora în masa lichidului care umple pompa. În timpul
rotirii, rotorul pompei împarte volumul total al corpului pompei în două pă rți: spațiul de
aspirație ș i cel de refulare.
Pompa rotativă este constituită din trei pă rti principale: statorul, rotorul și
organele de închidere.
Rotorul este format din unul sau mai multe corpuri cu mișcare de rotație (disc,
tobă , cilindru plin etc.), dispuse concentric sau excentric în interiorul statorului.
Organele de închidere sunt formate din: palete, aripi, dinți de angrenare etc. și sunt
montate pe periferia rotorului. Caracteristica pentru aceste pompe este ș i izolarea
ermetică între ele, a camerelor de refulare ș i de aspirație în timpul lucrului.
Pompele rotative pot fi: cu un rotor (pompa cu palete, pompa cu aripi, pompa cu
pistoane radiale ș i rotor etc.), cu două rotoare (pompele cu roți dințate, pompa cu
șuruburi, pompa cu cilindri rotitori etc.) sau cu mai multe rotoare.
În general, pompele cu angrenaje sunt pompele rotative la care miș carea de rotație
a rotoarelor este realizată prin antrenarea unuia dintre arbori de la o sursă de putere
exterioară pompei, iar angrenarea între ele, a organelor de închidere prevă zute pe
periferia rotoarelor provoacă rotirea arborelui condus.
Pompele cu angrenaje sunt folosite îndeosebi la pomparea lichidelor vâ scoase: ca
pompa de ungere în construcțiile de mașini, la motoarele cu ardere internă , în instalațiile
de acționare hidraulică , la pomparea viscozei în industria textilă etc. Ele sunt puțin
sensibile la variația vâ scozită ții lichidului și la existența rezidurilor în lichid.

1.1. Tipuri de pompe


Generatoarele hidropneumatice sunt maşini hidraulice sau pneumatice care
transformă energia mecanică disponibilă la arborele motor, în energie hidraulică respectiv
pneumatică transmisă unui fluid de lucru (lichid sau gaz ).
În afară de clasificarea primară , în funcţie de felul transformă rilor mai avem două
criterii importante de departajare şi anume:
• Din punctul de vedere al fluidului antrenat.
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
• Din punctul de vedere al principiului funcţional.
În funcţie de fluidul antrenat şi mă rimea energiei transferate, generatoarele
hidraulice şi pneumatice poartă diverse denumiri:
a. pentru vehicularea lichidelor: generatoare sau pompe hidraulice(denumire
curentă – pompe);
b. pentru vehicularea gazelor: generatoare sau pompe pneumatice:
b.1. - ventilatoare;
b.2. – suflante;
b.3. – compresoare;
b.4. - pompe de vid;

Lichidele de lucru pot fi: apa la diferite temperaturi, lichide agresive sau neagresive,
lichide vâ scoase, amestecuri de lichide cu particule solide în suspensie (amestecuri
polifazice) etc.
În cel de-al doilea caz de clasificare putem evidenţia:

A. generatoare rotodinamice sau turbogeneratoare, la care curgerea este continuă ,


transformă rile avâ nd loc în două trepte succesive:
•în prima treaptă , prin antrenarea rotorului în mişcare de rotaţie din exterior,
datorită interacţiunii dintre palete şi fluid, are loc o creştere a energiei cinetice a
fluidului.;
•în a doua treaptă , fluidul este trecut prin diferite canale de secţiune variabilă , care
constituie statorul maşinii, în care are loc transformarea energiei cinetice în
energie de presiune.

B. generatoare volumice, la care curgerea este intermitentă (pulsatorie) iar maşina


produce numai deplasarea fluidului, presiunea fiind un rezultat al existenţei unor elemente
de reglaj (supape) care determină mă rimea energiei hidraulice introduse prin
contrapresiune prin circuitul de refulare. La acest tip de generator transformarea are loc
într-o singură treaptă . Aceste generatoare realizează deplasă ri periodice ale unor volume
de lichid dinspre aspiraţie că tre refulare prin intermediul unor spaţii închise între organele
de lucru şi alte organe ale maşinii, cu creşterea corespunză toare a presiunii.
Sunt caracterizate prin viteze de deplasare reduse ale fluidului faţă de organele
active ale maşinii (pistoane sau pistonaşe, palete, membrane, roţi dinţate etc.), iar debitul
variază foarte puţin cu înă lţimea de pompare (datorită compresibilită ţii fluidului şi a
pierderilor volumice). La aceste generatoare zona de refulare este etanş separată de cea de
aspiraţie.
Din categoria generatoarelor volumice fac parte pompele cu piston, cele cu roţi
dinţate, cu palete glisante, cu şurub, pompele de vid etc.

C. generatoare speciale, dintre care cele mai întâ lnite sunt:

• generatoarele cu fluid motor la care fluidul motor este purtă torul de energie care
se transmite fluidului de lucru;
• generatoarele electromagnetice sunt maşini ce realizează transportul fluidelor
electroconductoare prin intermediul forţelor electromagnetice;
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
• elevatoarele hidraulice sunt instalaţii ce ridică apa la o înă lţime geometrică fixă ,
crescâ nd doar energia de poziţie a lichidului;
Multe din aceste maşini pot funcţiona şi în regim de motor şi în astfel de situaţii
vorbim de maşini reversibile.
Clasificarea poate continuă din punctul de vedere al sistemului de antrenare, al
geometriei organului de lucru, etc.
Fiecare generator se caracterizează printr-o mulţime de parametri geometrici
(dimensiuni şi forme ale diferitelor elemente componente) şi o mulţime de parametri
funcţionali (debit, viteze, forţe, energie transmisă fluidului, randamente, performanţe
cavitaţionale).
Aceste probleme au restricţii provenite din dimensiunile impuse ale unor organe,
din limitele de rezistenţă ale materialelor de construcţie, restricţii care trebuie luate în
considerare pe lâ ngă fenomenele hidraulice.
Aceste restricţii împreună cu criteriile de optimizare (de exemplu: randament
maxim; consum minim de material; performanţe cavitaţionale etc.) fac ca fiecare tip de
maşină să se potrivească cel mai bine la anumite domenii de parametri funcţionali.

1.1.1. Pompe cu rotor neechilibrat;


Pompa cu rotor neechilibrat este o pompă cu deplasare pozitivă ce consistă dintr-un
rotor cu axa de rotație deplasată față de centrul incintei pompei. Aceste pompe mișcă
fluidul folosind un mecanism rotativ pentru a crea vacuum ce captează fluidul.
Pompa cu rotor neechilibrat prezintă o incintă cu un rotor plasat în contact cu aria
peretelui interior al incintei, rezultâ nd într-o expansiunea a cavită ții pe partea de aspirație
si o scă dere a cavită ții pe partea de evacuare. Fluidul curge în pompă pe mă sură ce
cavitatea de aspirație se extinde, și este împins că tre evacuare cand volumul cavită ții scade.
Volumul ră mâ ne constant la fiecare ciclu de operare.
Ca dezavantaj, pompele cu rotor neechilibrat necesită distanțe foarte mici între
rotor și peretele interior al pompei, deseori fiind aproape în contact sau despă rțite doar de
un strat de ulei. Din această cauză se rotesc la viteze lente și constante. Dacă pompele sunt
operate la viteze mari apare riscul de eroziune, rezultâ nd în degajă ri prin care poate trece
lichidul, ceea ce poate reduce eficiența.
Aceste pompe sunt considerate de asemenea mai puțin potrivite decâ t alte pompe
de vid pentru pomparea lichidelor cu vâ scozitate și presiune ridicate, și sunt complexe și
greu de operat, dar sunt foarte utile pentru pomparea lichidelor de vâ scozitate redusă .
Rotorul unei pompe cu rotor neechilibrat prezintă palete de diferite lungimi sau
tensionate de arcuri elicoidale. Paletele sunt lă sate sa alunece în și din interiorul rotorului,
venind în contact cu peretele interior al pompei, sigilâ nd lichidul în încă peri de pompare.
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică

1. Camera pompei
2. Rotor
3. Palete
4. Arc elicoidal

Pompele cu rotor neechilibrat sunt des folosite ca pompe de înaltă presiune in


automobile, în sisteme precum supra-alimentare, servodirecție, aer condiționat, și
transmisie automată .
Ca pompe de presiuni medii, includ aplicații precum carbonatoarele pentru
distribuitoare de bă uturi și mașini de cafea. De asemenea, la presiune redusă pot fi folosite
în aplicații de gaze la presiune joasă , cum ar fi injecția de aer secundară pentru controlul de
emisii la automobile, sau în sisteme de depunere a vaporilor chimici de presiune joasă .
Acest tip de pompă poate fi proiectată cu deplasare fixă , unde axa de rotație a
rotorului ramâ ne în aceeași poziție pe întreaga durată a ciclului de pompare, sau cu
deplasare variabilă . Distanța de la centrul rotorului pâ nă la cercul excentric este folosit
pentru a calcula deplasarea pompei. Deplasarea poate fi variată lasâ nd cercul excentric să
pivoteze sau să fie translatat în raport cu rotorul. Este chiar posibil ca o pompa cu rotor
neechilibrat cu palete să pompeze invers dacă cercul excentric devine prea îndepâ rtat, dar
nu este optim, din moment ce o pompa nu poate fi optimizată pentru pomparea în ambele
sensuri.
Pompele cu rotor neechilibrat ce au deplasare variată sunt folosite de mult timp ca
dispozitive de economisire a energiei în sisteme de transmisie auto.
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică

Materiale din care poate fi confecționată pompa:


 Elemente externe (carcasă , elemente de prindere)/arbore/rotor – fontă , fier ductil,
oțel, alamă , plastic, oțel inoxidabil;
 Palete – grafit;
 Plă ci de capă t – grafit;
 Etanșare arbore – garnituri standard în industrie, pompe acționate magnetic.
1.1.2. Pompe cu pistoane axiale cu axă încrucișată ;
Pompa se compune dintr-un bloc al cilindrilor în care sunt amplasate pistonasele
axiale, dintr-un disc pe care sunt la unul din capete tijele pistonașelor și dintr-o placă de
distribuție.        

Poziția relativă a acestor elemente și sistemul lor de antrenare definesc trei tipuri
mari de mașini: pompe cu pistonașe axiale cu bloc fix înclinat, pompe cu disc înclinat, și
pompe cu disc fulant. Din punctul de vedere al posibilită ților de debitare, mașinile cu
pistonașe axiale sunt de două tipuri; cu debit constant si cu debit variabil.

Blocul cilindrilor este înclinat față de arborele motor la un unghi α<300, fiind
antrenat în mișcarea de rotație de arborele motor prin intermediul discului  și a
articulațiilor sferice . Datorită faptului că blocul cilindrilor este înclinat, la o rotație
completă a arborelui , volumele de lucru delimitate de pistoanele  și de cavită țile din blocul
cilindrilor variază . La cursa ascendentă a pistonului, de la poziția inferioară la cea
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
superioară . Creșterea volumului de lucru este însoțită de scă derea presiunii, fapt care
determină generarea aspirației. Aspirația se produce printr-unul din orificiile distribu-
itorului 6 care este parțial conectat la tubulatură de aspirație, parțial la cea de refulare.
Micșorarea volumelor de lucru produce creșterea presiunii, determinâ nd refularea. Fluidul
este refulat tot prin canalele distribuitorului că tre exterior.

            În cazul în care există


posibilitatea modifică rii unghiului de
înclinare, pompa se numește cu debit
variabil.

Pompa cu pistonașe axiale,


cilindree constantă și corp înclinat :

Aceasată pompă are un corp format din două pă rți (1) și (2), un arbore de
antrenare  (3) sprijinit prin doi rulmenți (4) și (5) și de un platou de antrenare cilindric (6)
în care vin articulate rotulele bielelor (7). Pistonașele (8) sunt articulate prin rotulele din
capul bielelor și se deplaseaza în interiorul cilindrilor din blocul cilindrilor (9). Blocul
cilindrilor este antrenat în mișcare de rotație prin legă tura universală (10), antrenată și ea
la randul ei prin arborele de antrenare. Etanșeitatea între blocul cilindrilor, oglinda de
distribuție (11) și blocul de distribuție este asigurată prin resortul (13). Orificiile sunt
prevă zute pentru trecerea uleiului între blocul de distributie , oglinda de distribuție și
blocul cilindrilor.

Garnitura
arborelui (14)
reține ueliul în
interiorul carterului
asigurâ nd astfel
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
ungerea. Carterul este astfel construit încâ t să mențină fix unghiul format de axa arborelui
de antrenare și axa blocului cilindrilor.

            Pompele cu pistonașe axiale obțin debite pâ nă la 800 l/min și au o putere specifică ce


poate ajunge pâ nă la 4-5 KW/kg , la turații cuprinse între 1000-4500 rot/min. Sunt pompe
de presiuni mari și foarte mari, cu o debitare suficient de uniformă și care au o largă
ră spâ ndire la acționă rile hidrostatice ale armă turilor de închidere din sistemele
centralizate, la actionarea vinclurilor și a cabestanelor, a mașinilor de câ rmă , capacelor
mecanice, ușilor etanșe, etc.

1.1.3. Pompe rotative cu palete cu rotor neechilibrat;

1.1.4. Pompe axiale cu axă dreapă ;

1.1.5. Pompe rotative cu angrenaj cu dantură internă ;


Aceste pompe prezintă , comparativ cu cele cu angrenaje exterioare, avantaje
datorate în special angrenă rii interioare: angrenare mai mare, construcţii mai favorabile,
datorită dispunerii centrale a axului de antrenare, etanşare mai bună . Variaţia debitului
debitului este deasemenea mai mică , fapt care conduce la o funcţionare cu zgomot mai mic.
Combinâ nd aceste avantaje cu metodele de
compensare se pot obţine randamente foarte
bune, câ t şi presiuni de lucru mai mari. În figura
ală turată este prezentată principial construcţia
unei pompe cu angrenaj interior. Roţile dinţate,
pinionul (2) şi roata condusă (4), sunt dispuse
relativ central în corpul pompei (1), separaţia
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
dintre zona de aspiraţie şi cea de refulare realizâ ndu-se cu ajutorul unui element în formă
de semilună (4).
Aceste pompe pot fi construite cu volume unitare cuprinse în gama:
Vu = 0,4 ... 12000 cm3 şi presiuni de pâ nă la 315 bari.
Pompa orbitală , prezentată schematic în figura de mai jos, poate fi privită ca o
variantă constructivă a pompelor cu roţi dinţate cu angreanj interior, care însă nu mai
necesită elemente de separaţie de tip semilună sau virgulă , aceasta realizâ ndu-se prin
construcţia adecvată a profilelor
Rotorul dinţat, cu z dinţi,
plasat excentric, în punctul O1, va
antrena în mişcare de rotaţie
inelul statoric. Rotorul va executa
practic o mişcare planetară .
Conform sensului de rotaţie
adoptat în figura ală turată ,
volumele a1, a2 şi a3 se vor afla în
creştere (producâ nd aspiraţia), iar
b1, b2 şi b3 în descreştere
(producâ nd refularea), canalele
corespunză toare aspiraţiei şi
refulă rii fiind plasate în capacele
laterale.

1.1.6. Pompe și motoare voluemtrice rotative cu angrenaje cu


dantură externă ;
Pompa cu roți dințate cu angrenare exterioară reprezintă cel mai des întalnit tip de
pompă cu angrenaje. Din punct de vedere constructiv este compactă , cu o fiabilitate
ridicată , are un domeniu larg de utilizare pentru presiunile și debitele realizate.
Constructiv, o asemenea mașină arată ca în figura prezentată mai jos. Cele două roți dințate
angrenează în partea centrală a pompei, varfurile danturilor fă câ nd contact perfect la
periferie cu pereții carcasei. Întotdeauna aspirația are loc în zona în care dinții ies din
angrenare, iar refularea în zona în care dantura intra în angrenare.
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică

1 – roți dințate;
2 – supapă;
3 – resortul supapei;
4 – arbore;
5 – carcasa pompei;
6 – postament;
7 – flanșa de refulare;
8 – flanșa de aspirație;
9 – șurub de strângere;

Cel mai ră spâ ndit tip de pompă cu angrenaje, cu utiliză ri multiple, este pompa
cu două roți dințate, cu dinți drepți. La această pompă debitul este constant la o
turație dată pentru o gamă largă de presiuni.Caracteristica de lucru este suficient de
stabilă , iar construcția nu este complicată .

Întrucâ t pompele cu roți dințate sunt compacte, ele sunt mult folosite în
industria aeronautică : la instalațiile hidraulice ale avioanelor ș i la instalațiile de
alimentare a motoarelor de avion etc.În construcția de maș ini, la antrenarea
maș inilor-unelte, ele sunt indicate pentru acționarea miș că rilor rectilinii de avans,
de lucru sau rapide, la maș inile-unelte fă ră schimbă ri frecvente de regim ș i fă ră
variații prea mari de sarcini.Pompele din aceeaș i categorie mai pot fi deosebite
prin: tipul reazemelor, mijloacele de etanș are, mijloacele de descă rcare a reazemelor,
sistemul de descă rcare a spațiului închis între dinții angrenați, configurația canalelor de
aspirație și refulare, tehnologia fabricației etc.

Uneori, în scopul mă ririi debitului refulat, într-un singur corp sunt montate în
paralel mai multe unită ți de pompare, constituite din câ te două roți dințate, iar în
scopul mă ririi presiunii de refulare în acelaș i corp, mai multe unită ți de pompare
sunt montate în serie. Constructiv pompele cu două roți dințate pot fi împă rțite în:
fă ră compensare hidraulică (cu rulmenți sau cu lagă re de alunecare) ș i cu
compensare hidraulică (cu rulmenți sau cu lagă re de alunecare). De asemenea,
avem pompe de presiune joasă , de presiune mijlocie ș i de presiune înaltă .
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
Rotirea roților dințate, în sensurile indicate în figură , determină apariția depresiunii
la ieșirea dinților din angrenare în zona de aspirație. În zona centrală a pompei, dinții celor
două roți se întrepă trund, dinții unei roți ocupâ nd spațiul dintre dinții celeilalte roți. Prin
ieșirea dinților din angrenare se eliberează volumul liber dintre dinți, creandu-se
depresiune. Lichidul este aspirat prin racordul 1 și antrenat în două fluxuri, în spațiul
cuprins între dinți și carcasa 5. Lichidul este transportat, prin rotirea roților, prin zonele
periferice ale roților pâ nă ce ajung în zona de refulare. În această zonă începe angrenarea
dinților celor două roți dințate, ceea ce duce la crearea presiunii. Volumul dintre dinți,
ocupat de lichid, se va ocupa în această zonă de că tre dinții celeilalte roți dințate, cea mai
mare parte a celor două fluxuri de lichid va fi refulată prin racordul 4.

a. b.

Exemplificarea notațiilor de pe desen:


1- racord de aspirație; 6- capac;
2- roată dințată motoare; 7- fus de antrenare roată dințată ;
3- roată dințată antrenată ; 8 - bucșe din bronz;
4- racord de refulare; 9- fusul roții conduse;
5- carcasa; 10- manșete de etanșare.

Lichidul preluat in volumul delimitat de spatiul liber dintre dinti VABC = VGHI va
trebui sa-l paraseasca atunci cand volumul ocupat de un dinte VDEF va ajunge in zona de
angrenare. Datorita dintilor-profil in evolventa-in zona de angrenare mai ramane un volum
mic de lichid q. Debitul aspirat, Q se imparte in doua debite egale, Q1 si Q2, preluate de roti,
intre dinti si carcasa. In dreptul racordului de refulare cele doua debite se intalnesc,
cumulandu-se, iar debitul q ramas intre roti in zona angrenarii, se recircula. In pompa va fi
in permanenta un debit mai mare decat cel aspirat sau refulat, prin recircularea lui q.
Q = Q1 + Q2. Q = Qt – q .

1.2. Avantajele și dezavantajele utiliză rii pompelor cu angrenaje


Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
Pompele cu roți dințate sunt compacte și simple, cu un numă r limitat de piese în
mișcare. Ele nu sunt în mă sură să se potrivească cu presiunea generată de pompele cu
piston sau cu debitele pompelor centrifuge, dar oferă presiuni și debite mai mari decâ t
pompele cu palete sau lobi. Pompele cu angrenaj extern sunt potrivite în special pentru
pomparea apei, a polimerilor, a combustibililor și a aditivilor chimici. Pompele externe cu
roți dințate externe functionează , de obicei, la o viteză de pâ nă la 3500 rpm, iar modelele
mai mari, cu angrenaje elicoidale sau cu hering, pot funcționa la viteze de pâ nă la 7000
rpm. Pompele dințate externe au toleranțe apropiate și suportul arborelui pe ambele parți
ale angrenajelor. Acest lucru le permite să funcționeze la o presiune de pâ nă la 7250 psi
(500 bar), ceea ce le face foarte potrivite pentru utilizarea în aplicațiile hidraulice.
Ele sunt utilizate, de asemenea, pe scara largă în motoare și cutii de viteze pentru
a circulația uleiului de lubrifiere. Pompele cu roți dințate externe pot fi de asemenea
utilizate în aplicații hidraulice, de regulă în vehicule, mașini de ridicat și echipamente
mobile.
Pompele cu angrenaj extern pot fi proiectate pentru a manipula lichide agresive.
În timp ce sunt în mod obișnuit fabricate din fontă sau din oțel inoxidabil, aliaje și
compozite noi permit pompelor să manipuleze lichide corozive, cum ar fi acid sulfuric,
hipoclorit de sodiu, clorură ferica și hidroxid de sodiu.Pompele cu roți dintate externe sunt
autoamorsate și pot merge ascendent, deși caracteristicile lor de amorsare se îmbună tă țesc
dacă uleiul este umezit. Unele modele de pompe cu roți dintate pot fi rulate în ambele
direcții, astfel încâ t aceeași pompă poate fi utilizată pentru încă rcarea și descă rcarea unei
recipiente.
Pentru aplicații la temperaturi ridicate, este important să se asigure că intervalul
temperaturii de funcționare este compatibil cu specificația pompei. Extinderea termică a
carcasei și a angrenajelor reduce distanțele din interiorul unei pompe și acest lucru poate
duce la o uzură sporită și, în cazuri extreme, la defectarea pompei.
Odată cu creșterea distanțelor, se înregistrează o reducere treptată a eficienței ți o
creștere a alunecă rii de curgere: scurgerea fluidului pompat de la descă rcare înapoi în
partea de aspirație. Fluxul de curgere este proporțional cu cubul distanțelor dintre dinți și
carcasa, astfel încâ t, în practică , uzura are un efect mic pâ nă câ nd se atinge un punct critic,
de unde performanța se degradează rapid. Angrenajele pompei continuă să pompeze
împotriva unei contrapresiuni și, dacă sunt supuse unui blocaj în aval, vor continua sa
presurizeze sistemul pâ nă dacă pompa, conductele sau alte echipamente nu reușesc. Deși,
cele mai multe pompe cu roți dințate sunt echipate cu supape de siguranță din acest motiv,
este recomandabil să se potrivească supapele de siguranță în altă parte a sistemului pentru
a proteja echipamentele din aval.
Vitezele mari și distanțele strâ nse ale pompelor externe ale angrenajelor le fac
nepotrivite pentru lichide sensibile la forfecare, cum ar fi produsele alimentare, vopselele și
să punurile. În schimb pompele cu angrenaj intern, care funcționeaza la viteză redusă , sunt
în general preferate pentru aceste aplicații.
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
Pompele cu angrenaj extern sunt utilizate în mod obișnuit pentru pomparea apei,
a uleiurilor ușoare, a aditivilor chimici, a ră șinilor sau a solvenților. Sunt preferate în orice
aplicație în care este necesară o dozare exactă , cum ar fi combustibili, polimeri sau aditivi
chimici. Ieșirea unei pompe cu roți dințate nu este afectată foarte mult de presiune, astfel
încâ t, tind să fie preferată în orice situație în care alimentarea este neregulată .
Unele aplicații tipice ale pompelor cun agrenaj extern, sunt:
 Pomparea apei;
 Diverse uleiuri combustibile și uleiuri lubrifiante;
 Adaos chimic și mă surarea polimerilor;
 Amestecarea chimică ;
 Aplicații hidraulice industriale, agricole și mobile;
 Acide și caustice;
 Ră șini și polimeri;
 În industria alimentara : pompele cu roti dintate se folosesc la pomparea
lichidelor.

Capitolul 2

Memoriu tehnic
2.1. Pomparea
Prin pompare se înțelege operația de ridicare a energiei totale a unui fluid, cu ajutorul
unei pompe, în scopul transportă rii lui. În acest scop, în pompă se transformă energia
mecanică de antrenare a pompei în energie hidraulică .
Pomparea dorită este realizată dacă energia absorbită de pompă , asigură debitul și
înă lțimea de ridicare impusă . Înă ltimea totală de ridicare a fluidului este dată de relația:
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
p2 − p1
H= + H i+ ∑ hf
γ
unde:
 p1 și p2 sunt presiunile gazului la suprafața lichidului în recipienții de aspirație și de
refulare;
 Hi reprezintă înă lțimea de ridicare netă ;
 ∑ hf este suma pierderilor în pompă și în conducte.

2.1.1. Calcule hidraulice

Secțiunea golului dintre doi dinți se consideră egală cu cea a dintelui: 𝑆𝑔 ≈ 𝑆𝑑

1
Sg=Sd π ( Ra2−Rf 2)
2

Volumul geometric (pentru două roți dintate):

1
Vg=2∙ b ∙ Sg=2∙ b ∙ π ∙ ( Ra2−Rf 2 ) =π ∙ b ∙ ( Ra2−Rf 2) =π ∙ 20 ( 1.192−0.99 2) =27.39[m 3 ]
2

Unde:

 roțile dințate vor avea același numă r de dinți: z1=z2=z=15;


 b - este lă țimea roților dințate; b=20 mm;
 𝑅𝑓 - raza cercului de picior; 𝑅𝑓 =0.99 mm datorită faptului că df=1.99 mm;
 𝑅𝑎 - raza cercului de cap; 𝑅𝑎 =1,19 mm datorită faptului că da=2.38mm;

a) Debitul maxim

Qt max =ω ∙ λ ∙ m3 ( z +2 ξ+1 ) =0.2∙ 142.85 ∙0.14 3 (15+ 2∙ 0.5+1 )=¿1.332[l/min]


1 1
ω=2 πν =2 π ∙ =2 π ∙ =0.20
T 30
Unde:
 ω=pulsația [1/s];
 𝑚 - modulul rotilor dintate[mm] - m=0.14[mm];
 𝜆 = 𝑏/ 𝑚 - coeficientul de latime al roților;
20
λ= =142.85
0.14
𝜉 = 0,5 și 𝛼0 = 20°
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
 𝜉 =coeficient de corijare 𝜉;
 𝛼0= unghi de presiune;
b) Debitul minim

π 2 ∙ cos2 α 0 π 2 ∙ cos 2 20
3
(
Qt min =ω ∙ λ ∙ m z+2 ξ +1−
4 ) ( 3
=0.2 ∙142.85 ∙ 0.14 15+2∙ 0.5+1−
4 ) =1.28

[l/min]
c) Debitul teoretic mediu, determinat prin metoda energetică ;

π 2 ∙cos 2 α 0 π 2 ∙cos 2 20
3
(
Qt m =ω ∙ λ ∙m z +2 ξ+1−
12 ) (
=0.2∙ 142.85 ∙0.14 3 ∙ 15+2∙ 0.5+1−
12 ) =1.28 [l/mi

n]
d) Gradul de neuniformitate teoretic

Qt max−Qt min 1 1
δQ= = = =0.86
Qtm 4 (z+2 ξ +1) 1 4 (15+2 ∙ 0.5+1) 1
− −
π 2 ∙ cos2 α 0 3 π 2 ∙ cos2 20 3

𝛿𝑄% ≅ 86%
e) Cilindreea teoretică - rezultă din expresia debitului teoretic mediu,
determinat prin metoda energetică ;

Qtm 2 π ∙ Qtm 2 π ∙ 1.28


Vg= = = =40.2 [m¿¿ 3]¿
f ω 0.2

2.2. Calculul forțelor,al momentului rezistiv și puterii:

Forța poate fi determinată din relația urmă toare :

π ∙ Di 2
F M ( P) =p ∙
4
 p=presiunea [bar]
Momentul rezistent este urmă torul:
M =F ∙ r
Puterea furnizată de pompă sau motor are valoarea :
M ∙n
PM= [kw]
97400
n=turația [rot/min]
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
2.3. Pierderi în pompa cu roți dințate;
În pompa cu roți dințate, pierderile se compun din: pierderi volumice, ca urmare a
scurgerii lichidului prin jocuri, rezistențe mecanice și hidraulice, umplerea incompleta la
aspirație a golurilor dintre dinți și micșorarea debitului ca urmare a cavitației și a
conținutului de aer și gaze în lichidul pompat.

2.3.1. Pierderi volumice:


Scurgerea lichidului din camera de refulare spre camera de aspirație poate avea loc pe
urmatoarele că i: prin jocuri radiale între suprafața cilindrică interioară a corpului pompei
și periferia roților dințate, prin jocul frontal între suprafața inelară frontală a roții dințate și
corpul pompei prin linia de contact a dinților în angrenare, câ nd contactul nu este
continuu.Scurgerea prin jocul radial la pompe este îngreunată de faptul că sensul
scurgerilor este invers sensului de circulație a lichidului în procesul pompă rii.
În scopul reducerii scurgerilor periferice, la unele pompe s-au folosit roți dințate cu
dinți scurți, la care este mă rită lă țimea muchiei exterioare. Această scurtare este însă ,
însoțită de reducerea debitului pompei și, dacă se ține seama de faptul că pierderile
periferice ocupă un procent mic, scurtarea danturii nu este recomandată . Scurgerile prin
jocul inelar frontal au loc în sens radial, de la periferia suprafeței inelare spre jocul din
lagă re, iar în zona de angrenare a dinților, pe pă rțile frontale ale danturii, de la cavitatea de
refulare spre cea de aspirație.

2.3.2. Pierderi mecanice si hidraulice:


Pierderile mecanice și hidraulice sunt provocate de frecă rile mecanice și hidraulice
care însoțesc procesul de lucru în pompă și care se opun mișcă rii pieselor în rotație, prin
creșterea momentului de ră sucire necesar antrenă rii roților dințate.
Dintre pierderile mecanice, unele depind de presiunea de refulare, altele nu depind de
ea. Pierderile hidraulice se referă la: frecă rile în procesul deplasă rii lichidului cuprins între
jocurile dintre roți și pă rțile fixe și în camerele de lucru ale pompei, învingerea forțelor
centrifuge și de inerție.

2.3.3. Pierderi la aspirație:


Din cauza depresiunii care se formează în camera de aspirație, pot avea loc umplerea
incompletă a golurilor dintre dinți și apariția cavită ții. Scă derea presiunii în camera de
aspirație pâ nă la o valoare critică este urmată de degajarea de vapori din lichid și aer, care,
ocupâ nd o parte din volumul camerei, duce la micșorarea debitului pompei și la
înră utațirea funcționă rii ei.
Astfel, debitul pompei depinde nu numai de vâ scozitatea, turația și presiunea de
refulare, dar și de presiunea minimă din camera de aspirație, viteza de circulație a
lichidului în organele pompei, conținutul în aer și gaze al lichidului la alimentare și de
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
elasticitatea lichidului. Cu creșterea vitezei lichidului la aspirație, se realizează o umplere
mai bună .

Capitolul 3
Schema pompei
3.1 Mod de funcționare:

Există trei etape într-un ciclu de lucru al pompei cu angrenaj exterior:


 Aspirație,
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
 Transfer;
 Refulare.

1. Pe masură ce angrenajele ies din plasă de pe partea de intrare a pompei, ele


creeaza un volum extins. Lichidul curge în cavită ți și este prins de dinții roților
dințate, în timp ce angrenajele continuă să se rotească .

2. Lichidul prins, este deplasat de la intrare pâ nă la descarcare, în jurul carcasei.

3. Pe mă sură ce dinții roților dințate devin interconectați, pe partea de evacuare a


pompei, volumul este redus și lichidul este forțat afară sub presiune.

Nici un fluid nu este transferat înapoi prin centru, între roți, deoarece acestea sunt
interconectate. Toleranțele excesive dintre angrenaje și carcasă permit pompei să dezvolte
aspirația la intrare și să împiedice scurgerea lichidului din partea de evacuare.

După modul constructiv al pompei se pot utiliza roți dințate cu dinți sub formă de
pinten, elicoidale sau cu articulație. Un design al angrenajelor elicoidale poate reduce
zgomotul și vibrațiile pompei, deoarece dinții se cuplează și se decuplează treptat pe toată
durata rotației. Cu toate acestea, este important să se echilibreze forțele axiale care rezultă
din dinții angrenajelor elicoidale și acest lucru poate fi realizat prin montarea a două seturi
de roți dințate elicoidale "oglindite" împreună sau prin utilizarea unui model în formă de V.
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
Cu acest design, forțele axiale produse de fiecare jumatate a angrenajului se
anulează . Mecanismele de împingere au avantajul că pot fi executate la viteză foarte mare și
sunt mai ușor de fabricat.

a)

dinți sub formă de pinten b) elicoidale c) cu articulație

3.2. Schema 2D:


Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică

3.3. Schema 3D:


Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică

Se afișează o explozie a întregii structurii a pompei cu angrenaj exterior

Capitolul 4
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
Concluzii asupa utiliză rii pompelor cu dantură exterioară

O pompă cu angrenaj exterior mișcă un fluid prin introducerea în mod


repetat a unui volum fix în roțile de interblocare, transferâ ndu-l mecanic
pentru a furniza un flux fă ră impulsuri, proporțional cu viteza de rotație a
roților dințate.
Pompele cu angrenaj extern sunt utilizate în mod obișnuit pentru
pomparea apei, a uleiurilor ușoare, a aditivilor chimici, a ră șinilor sau a
solvenților. Acestea sunt preferate în aplicații în care este necesară o dozare
precisă sau o ieșire la presiune ridicată .

Pompele cu angrenaj exterior sunt capabile să mențină presiuni înalte.

Toleranțele strâ nse, rulmenții multiplii și operarea de mare viteză le


fac mai puțin potrivite pentru fluidele cu vâ scozitate ridicată sau pentru orice
mediu abraziv sau care se alimentează cu antrenare solidă .

Bibliografie
1. Documentația.pdf a domnului Dr. Ing. Viorel Ionut Gheorghe;
Universitatea Politehnica din București
Facultatea de Inginerie Mecanică și Mecatronică
2. http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica;
3. https://www.michael-smith-engineers.co.uk/resources/useful-
info/external-gear-pumps;
4. https://www.youtube.com/;
5. Soft-ul SolidWorks 2016 utilizat pentru realizarea desenul 3D;
6. https://www.verderliquids.com/ro/ro/care-este-principiul-de-
functionare-a-pompelor-cu-roti-dintate/
7. ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISME Vol. II TRANSMISII MECANICE - VIORICA
CONSTANTIN VASILE PALADE - Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”- Galaţi,
2005;
8. TURBOMAȘINI HIDRAULICE Partea I – Turbogeneratoare –
Bogdan Ciobanu – Iași 2008;
9. CARTE TEHNICA GRUPURI DE POMPARE CU POMPE CU
CAVITATI PROGRESIVE TIP GP15.100.