Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ȘI MECATRONICĂ


Mecanică Fină și Nanotehnologii

PROIECT PENTRU ELABORAREA PROIECTULUI


DE DIPLOMA

STUDII ȘI CERCETĂRI ASUPRA UNUI DISPOZITIV


MECATRONIC ALIMENTAT CU ENERGIE SOLARĂ
PENTRU TUNDEREA GAZONULUI

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC, STUDENT,

Conf.dr.ing.Cipian RIZESCU Andrei Sebastian DRĂGHICIU

1
1 Introducere

În zilele noastre, poluarea este o problemă discutată la nivel mondial, deoarece o dată cu dezvoltarea tehnologică au
crescut și emisiile de Co2 din atmosferă. Majoritatea dispozitivelor folosite de către om contribuie la deteriorarea
mediului înconjurător, fie într-un mod direct prin emisii cauzate de motoarele cu ardere internă, fie indirect prin folosirea
energiei neregenerabile, și din această cauză trebuie găsite soluții pentru scăderea emisiilor de dioxid de carbon, aici
intervenind energia regenerabilă.

Dată fiind problema poluării, tehnologia a trebuit să evolueze o dată cu necesitățile oamenilor și a mediului, astfel
încât energia solară devine o alternativă avantajoasă în reducerea poluării și în îndreptarea către o dezvoltare durabilă.
Tehnologia panourilor solare se dezvoltă de la an la an și se pune bază pe creșterea randamentului și pe scăderea prețului.
Funcționarea acestora este următoarea: panourile solare transformă energia luminoasă din razele solare în energie
electrică. Acestea au caracteristici precum curent de scurtcircuit, tensiunea de mers în gol, putere maximă sau
randamentul celulei solare. Celulele solare sunt asamblate în panouri solare, folosind diverse materiale ce asigură
protecția celulelor solare, răcirea acestora, legături electrice robuste și posibilitatea întreținerii și montării ușoare.
Panourile solare sunt formate din următoarele elemente: un geam de protecție pe fața expusă la soare, un strat din
material plastic, în care se fixează celulele solare, o diodă de protecție, celulele solare și o ramă din aluminiu pentru
rigidizarea structurii. Fabricarea panourilor se realizează în mai multe etape. Prima etapă constă în pregătirea și curățarea
unui geam pe care se așează un strat de folie de etilen vinil acetat adaptat celulelor solare. A doua etapă constă în
cuplarea celulelor solare cu ajutorul benzilor cositor, urmând a fi așezate pe folia de etilen vinil acetat, după care se face
cumplarea la priza de legătură. În următoarea etapă, se acoperă totul cu alt strat de folie de etilen vinil acetat și peste
aceasta, o folie de tedlar(Polyvinyl fluoride). Urmează laminarea panoului în vacuum la 150 de grade și ulterior se va
obține un strat de plastic care nu se mai topește, în care celulele solare sunt în poziții stabile și protejate. În ultimul pas,
marginile se debavurează și se fixează priza de conectare cu dioda bypass, iar apoi panoului i se asamblează o ramă
metalică, în general din aluminiu, pentru protecție. Dioda bypass este conectată la bornele fiecărui panou astfel încât
catodul diodei este legat la polul pozitiv al panoului pentru a crea tensiune inversă la borne, aceasta având rolul de a
prelua curentul în cazul în care panoul solar este umbrit sau nu mai primește energie solară, pentru a evita defectarea
panoului.

În anul 1839 s-a descoperit efecul fotovoltaic de către Edmond Becquerel, care a folosit doi electrozi de platină
plasați într-o soluție acidă în care a adăugat clorură de argint, generându-se electricitate, iar după expunerea la lumină a
crescut. Începând cu anii 1958-1960 energia solară a fost folosită comercial pentru prima dată la echipamente precum
sateliți. În anii următori s-a pus problema creșterii eficienței celulelor solare și reducerea costurilor acestora deoarece
eficiența era de doar 14%, iar costurile erau deosebit de mari.În prezent, eficiența maximă atinsă de către un panou solar
este de 47%, în timp ce standardul mediu este de 37%. Cei mai mari producători de panouri solare sunt China și Japonia,
exportând peste jumătate din producție.

O mașina de tuns iarba este un dispozitiv mecatronic, care se folosește de una sau mai multe lame rotative pentru a
tunde gazonul. Lamele pot fi pornite manual, în cazul dispozitivelor care au roțile conectate mecanic cu lamele astfel
încât atunci când dispozitivul înaintează, lamele întră în funcțiune. Un alt tip energie folosită de mașinile de tuns iarba
este energia electrică, aceasta fiind utilizată fie prin baterii, fie printr-un cablu conectat la o sursă de electricitate. Cel mai
întâlnit tip de mașini de tuns iarba sunt cele cu motoare cu ardere internă. În funcție de modul în care utilizatorul
interacționează cu dispozitivele, acestea se pot încadra în 3 categorii: cositoare care necesită utilizatorul să ghideze
direcția funcționării, fiind necesară deplasarea manuală a mecanismului; dispozitive de tipul „ride-on”, echipate în așa fel
încât utilizatorul ghidează dispozitivul prin intermediul unui volan; al treilea tip reprezintă o mașina de tuns iarba
automată care nu are nevoie de intervenție umană, excepție făcând cele controlate printr-o telecomandă.

Primul dispozitiv pentru tunderea gazonului a fost inventat de către Edwin Budding în anul 1830 în Anglia. Invenția a
avut ca scop înlocuirea muncii dificile de a tunde gazonul manual cu instrumentul numit coasă. După mai bine de zece
ani, s-au făcut inovații și s-a adăugat tracțiune animală pentru mașinile de tuns iarba. La începutul secolulul al 20-lea au
apărut primele dispozitive care funcționează pe bază de benzină sau kerosen. Aceste dispozitive erau extrem de grele și

2
era necesar un timp de câteva ore pentru încălzirea motorului pentru a avea o funcționare optimă. În anul 1920 au fost
produse în serie pentru prima dată mai multe mașini de tuns iarba. În prezent, mașinile de tuns iarba au evoluat
considerabil față de primele modele, prin prețul lor, eficiență și tehnologia foslosită, astfel, principalele elemente
componene sunt: carcasa din jurul lamei rotative, fiind proiectată în așa fel încât iarba să fie eliminată fără să încurce
dispozitivul, sistemul de montare și antrenare a lamei, de obicei fiind montată direct pe arborele cotit, dar poate să
funcționeze și cu ajutorul unui motor hidraulic. Altă componentă principală este lama rotativă, care în general are la
margini o ușoară curbură în sus pentru a genera un flux continuu de aer în timpul funcționării. Celelalte elemente de bază
sunt motorul și mecanismul mobil (roțile). Principalele tipuri de mașini de tuns iarba din prezent se împart în două mari
categorii în funcție de energia de alimentare, acestea putând fi electrice sau pe bază de benzină.

Cositoarele pe bază de benzină au un motor cu ardere internă, care, în cele mai multe cazuri funcționează în patru
timpi, au un singur cilindru și sunt utilizatate pentre cuplul lor mare. Dispozitivul are nevoie de un carburator și de
tracțiune manuală pentru a le pune în funcțiune. Avantajele oferite de cositoarele pe bază de benzină față de cele electrice
sunt puterea și distanța pe care funcționează. Dezavantajele sunt reprezentate de numărul mare de emisii produse în
timpul funcționării, necesitatea periodică de întreținere prin curățarea filtrului de aer și schimbarea uleiului de motor.
Dispozitivele electrice se împart în două categorii, cele cu cablu de alimentare și cele fără cablu. Cablul poate fi un
dezavantaj deoarece este limitat în cazul distanțelor mari și prezintă riscul de a fi deteriorat în timpul funcționării.
Dispozitivele care funcționează fără cablu au ca sursă de alimentare baterii reîncărcabile, care în funcție de capacitatea
lor determină timpul de funcționare.

Făcând o comparație între dispozitivele electrice și cele pe bază de benzină se pot obține următoarele concluzii:
-prețul este mai avantajos în cazul dispozitivelor pe bază de benzină.
-durabilitatea este mai bună în cazul celor cu motor cu ardere internă, dar necesită întreținere, în timp ce, dispozitivul
electric nu necesită.
-motoarele pe bază de benzină sunt mai puternice față de cele electrice, dar produc mult mai mult zgomot și datorită
combustiei poluează mediul înconjurător.
-dispozitivele electrice necesită înlocuirea bateriei o dată la 2-3 ani, cele pe benzină necesită depozitarea
combustibilului pentru folosire.
-dispozitivele electrice ocupă mai puțin spațiu

Acest proiect, reprezentând un dispozitiv mecatronic alimentat cu energie solară pentru tunderea gazonului, are ca
scop îmbinarea capitolelor discutate mai sus privind energia solară și dispozitivele pentru tunderea gazonului, prezentând
o soluție constructivă nouă din domeniul actual. În momentul de față, oamenii care dețin un gazon și se ocupă de
îngrijirea acestuia au și un dispozitiv specific acestei activități, și în majoritatea cazurilor, dispozitivele pentru tunderea
gazonului au ca sursă de energie electricitatea pentru dispozitivele electrice sau combustibil pentru cele care au motoare
cu ardere internă. Acest tip de dispozitive produc emisii și prin urmare poluează mediul, necesită reparații la anumite
intervale de timp, iar unele necesită schimbarea uleiului după un anumit număr de ore de funcționare.
Timpul este o resursă limitată și neregenerabilă a omului și nu ar trebui să fie irosit prin utilizarea manuală a
mașinilor de tuns iarba, deoarece aceste dispozitive pot fi automate prin introducerea unui cotroller. Prin urmare, un
dispozitiv care se bazează pe energia solară are un număr considerabil de avantaje, atât pentru utilizator cât și pentru
mediul înconjurător.

2 Stadiul actual

În momentul de față există numeroase modele și soluții constructive pentru tema proiectului, fiecare având atât
avantaje cât și dezavantaje.Urmează a fi prezentate 4 soluții constructive.

Brevet number: US 2017/0240041 A1 Aug. 24, 2017 (Crawl speed lawnmower operable using solar energy as sole
power sorce)

3
Această invenție se referă la o mașină de tuns iarba, capabilă să tundă lent un gazon, folosind numai energie solară.
Se folosește o baterie pentru a regla funcționarea normală și pentru o peridoadă mai îndelungată. Nu este necasară
intervenția umană.

Fig. 1 Soluție constructivă 1

Mașina de tuns gazonul funcționează cu o viteză foarte redusă deoarece în acest fel se folosește minimul de energie.
Invenția este proiectată să funcționeze în mod continuu atunci când este însorit, astfel, gazonul va fi mai îngrijit deoarece
acesta va fi tuns până să înceapă să crească. Bateria este folosită pentru a regula energia solară în următorul mod: Bateria
absoarbe energia în exces generată de panoul solar și o eliberează atunci când energia solară nu este destul puternică
pentru funcționarea dispozitivului.

Partea programabilă a dispozitivului funcționează în următorul fel : Controlerul este setat în mod standby între
anumite ore ale zilei. Acesta funcționează numai în modul standby și doar dacă energia solară este peste valoarea
necesară funcționării. Încărcarea bateriei se realizează numai atunci când este generată energie solară în exces. Dispozitiv
are un mijloc de control pentru ghidarea mișcării și pentru evitare obstacolelor. Panoul solar este ales în mod special
pentru a putea furniza destulă energie pentru funcționarea la parametrii optimi, mărimea acestuia fiind determinată de
viteza dispozitivului, înălțimea gazonului care trebuie tuns și lățimea porțiunii tunse.

Descrierea funcționării: În figura 1 este reprezentat dispozitivul de tuns iarba (100) și elementele componente
numerotate de la 101 la 109. Roțile 101 și 102 sunt conduse de către motorul (109) a cărui funcționare este ghidată de
către controllerul central 105. Roata din față (101) are un mecanism de direcționare (107), controlat tot de către
controllerul central. În cadrul acestui dispozitiv, numărul total de roți poate fi de trei sau patru roți. Ansamnblul 103,
ghidat de motorul 106 realizează principala funcție a dispozitivului, aceea fiind tunderea gazonului. În cazul de față, o
singură lamă rotativă este necesară datorită vitezei reduse ale dispozitivului. Componenta 104 este panoul solar care
furnizează energie sistemului. Bateria 108 are rolul de a regula energia sistemului, și de a înmagazina energia în exces.
Având în vede că dispozitiv consumă energie minimă, se folosește o baterie de dimensiuni reduse, având 12 V și o
capacitate de 2 A/h. Controllerul 105 controlează toate activitățile dispozitivului, încluzând direcția de deplasare a
acestuia prin informațiile primite de la senzori. Acesta controlează sistemul mobil, comandând motoarelor să execute
comanda de oprire sau de ocolire a unui obstacol.

4
Fig.2 Circuit electric

În figura 2, panoul solar 301 generează curent pentru bateria 302, în timp ce terminalele bateriei sunt conectate la
motoare. În timpul zilei, în perioada în care se poate capta cea mai multă energie solară, bateria se încarcă și poate să
reguleze funcționarea normală a dispozitivului atunci când cerul devine înnorat sau energia solară nu este suficientă
pentru funcționare. Scopul principal al acestui dispozitiv este de a folosit în mod direct energia furnizată de panoul solar
și nu să se bazeze pe baterie, astfel, costurile invenției fiind reduse datorită bateriei de capacitate mică.

Ca îmbunătățire, patru panouri solare de dimensiuni reduse pot fi montate lângă toate marginile panoului principal, la
un unghi de 45 de grade, pentru a furniza mai multă energie.

Avantaje:

- intervenție umană limitată


- funcționare automată datorită controllerului
- funcționarea consumă energie minimă datorită vitezei scăzute
- funcționare continuă în timpul zilei

Dezavantaje:

- funcționarea lentă a dispozitivului este atât avantaj cât și dezavantaj


- în cazul în care nu se produce energie solară, bateria nu are destulă energie pentru a alimenta sistemul
- construcția nu este foarte stabilă
- bateria trebuie înlocuită după ceva timp

Brevet number: 4,987,729 / Jan. 29 , 1991 (Solar powered mower)

Această invenție se referă la o mașină de tuns iarba , având o sursă de energie electrică fără fir , bazându-se pe o
baterie reîncărcabilă și un panou solar. Bateria este conectată la un motor de curent continuu , care folosește la acționarea
lamei cositoare și a sistemului mobil al mașinii de tuns iarba.Panoul solar furnizează bateriei tensiune și curent
suplimentar pentru a ajuta bateria în menținerea funcționării sale la parametrii optimi.

5
Fig 2. Soluția constructivă 2

O caracteristică a acestei invenții este prezentarea unei mașini de tuns iarba care poate funcționa fără cablu de
alimentare ci doar cu energia furnizată de un panou solar împreună cu bateriile reîncărcabile. Panoul solar a fost proiectat
și poziționat astfel încât să primească lumină din mai multe direcții pentru a maximiza eficiența.

În figura 2, se ilustrează dispozitivul 10, având următoarele elemente: carcasa de protecție 12, lama rotativă 14,
conectată la componenta 16, împreună cu ambreiajul electric și frâna 18. Elementul 16 este conectat la motorul 20,
protejat de către carcasa 12a. Sursa principală de energie pentru funcționare sunt bateriile 22 și 24, localizate de o parte și
de alta a motorului 20, protejate de carcasa 12a. O caracteristică importantă a acestei invenții este repezentată de
eliminarea necesității unui cablu de alimentare. O alta caracteristică este implementarea panoului solar 30 care poate
oferi destulă energie pentru reîncărcarea bateriilor 22 și 24.

Ca element de siguranță, motorul electric 20 poate fi oprit instant prin acționarea componentei 26b, care decuplează
motorul de la bateri până când switch-ul 26b este din nou setat pe poziția inițială. Ca îmbunătățire, o frână
electromecanică poate fi conectată la elementul 16 pentru a asigura o oprire instantanee.

Fig 3. Dispozitivul privit de deasupra

Avantaje:

- proiectarea panoului solar astfel încât să capteze energie din toate direcțiile
- eliminarea necesității cablului de alimentare datorită celor două baterii
- posibilitatea de oprire instantanee a motorului, deci a lamei rotative

Dezavantaje:

- costul crescut datorită construcției panoului solar și a celor 2 baterii


- necesitatea intervenției utilizatorului în manevrarea dispozitivului

Brevet number : US 2002/0100265 A1 Aug. 1,2002 (solar-electric powered lawnmower with electronic minimization of
energy consumption)

Această inveție, denumită de către inventator „Grasshopper”, descrie un dispozitiv pentru tunderea gazonului care
funcționează pe bază de energie solară. Funcționarea ergonomică a dispozitivului este asigurată de un controler care

6
minimizează curentul consumat. Orice schimbare precum densitatea gazonului, detectarea de obiecte străine care
interferează cu funcționarea este sesizată de controller. În timpul funcționării, dar și în repaus, celulele solare pot încărca
bateria.

Invenția are în componența sa 2 panouri solare de mărimi diferite, unul de dimensiuni reduse plasat direct pe
dispozitiv, iar celălalt în prelungirea acestuia pe rama metalică folosită pentru ghidarea manuală a dispozitivului.
Panourile au 60 de celule solare în serie, respectiv 36 de celule solare.

Fig 4. Soluția constructivă 3

Fig 5. Schema electrică a dispozitivului

Limitarea puterii generate de către panourile solare este compensată prin minimizarea energiei consumate în timpul
operațiunii. Bateriile se încarcă complet în aproximativ o zi de către panourile solare. Timpul funcționării bateriilor este
de 2 ore în cazul în care doar bateriile furnzează energie, iar când panoul solar furnizează energie, funcționarea este
prelungită la 3 ore.

Avantaje:

- motorul de curent continuu a fost ales în așa fel încât să aibe o eficiență ridicată (81-84%)
- suprafață mare acoperită de către panourile solare

7
- simpla utilizare
- zgomot redus și construcție solidă

Dezavantaje:

- panourile solare au o eficiență relativ redusă, fiind de 14%


- energia produsă este limitată
- costul este ridicat în comparație cu dispozitivele care funcționeaza pe bază de benzină din cauza panourilor solare

Brevet Number.: WO 92/04817 2 Apr. / 1992 (Continous, self-contained mowing system)

Această inveție face referire la un dispozitiv automat pentru tunderea în mod continuu a gazonului. Funcționarea se
face pe bază de energie solară, iar controlul se face cu un microcomputer programat cu un algoritm care permite
detectarea locurilor în care iarba trebuie tăiată. Invenția prezentată este autonomă și automată, însemnând faptul că
dispozitivul nu necesită intervenție umană în timpul niciunei activități. Acesta ia singur deciziile referitoare la ocolirea
obstacolelor și detectarea locurilor în care trebuie cosit.
Având în vedere soluția constructivă, dispozitivul poate funcționa și dacă în gazon se regăsește alt fel de vegetație.
Dispozitivul poate funcționa în parametrii optimi pentru o înălțime a gazonului, de preferiță mai mică de 20 cm. Conform
aspectelor invenției, mașina de tuns iarba poate funcționa la puteri între 10 și 120W, dar optim între 15 și 60W.
Capacitatea bateriei reîncărcabile este în jurul a 2 A/ h. Dispozitivul este caracterizat prin faptul că întrerupe orice
mișcare și orice operațiune atunci când nivelul de încărcare al bateriei este redus. Fiecărei roți a dispozitivul îí este
asociat un motor independent și un senzor de sarcină. Dispozitivul alege traseul parcurs prin măsurarea efortului oferit de
sistemul de tăiere.

Fig 6. Soluția constructivă 4

Invenția prezentată are ca scop menținerea gazonului la un nivel constat și poate întâmpina dificultăți la prima punere
în funcțiune pe un teren nou, datorită gazonului de înălțime mare. Microprocesorul care controlează dispozitivul ar putea
întâmpina erori în deciziile cu privire la traseul parcurs dacă dispozitivul primește un șoc sau întâmpină un accident
imprevizibil.

Dispozitivul funcționează în mod automat și poate să cosească gazonul zilnic chiar până la câteva luni, în cazul în
care nu întâmpină dificultăți, fără să fie nevoie de intervenție umană.

8
Dispozitivul detectează obstacolele și poate aproxima distanța până la acestea, astfel încât, când mașina ajunge în
apropierea obiectului, aceasta să vireze sau să se întoarcă. Datorită senzorilor, atunci când mașina de tuns iarba trece
peste o suprafață deja cosită, microcontrollerul scade puterea în motor și crește puterea roților pentru deplasarea mai
rapidă către o suprafață care nu este cosită.

În figura 6, se evidențiază principalele elemente componente ale dispozitivului, acestea fiind: panou solar 9, roțile 15,
celulele solare 10, șasiul 1 care sprijină o parte din elemente, roțile din față 4, capul de tăiere 5, capul de tăiere se poate
ridica la un nivel mai înalt în cazul iregularităților solului. Un detector pentru observarea obstacolelor este montat în
partea din față a mașinii.

Avantaje:

- funcționare autonomă și automată


- gabarit redus
- adaptabilitatea la mediu datorată senzorilor

Dezavantaje:

- construcția instabilă și posibilitatea defectării dispozitivului


- dispozitivul nu este la fel de eficient precum sunt cele cu un motor mai puternic

3. Soluția proprie

Invenția proiectată trebuie să fie o combinație de soluții la problemele întâlnite în domeniul mașinilor pentru tunderea
gazonului. Soluțiile pentru problemele principale sunt :

- folosirea energiei electrice, astfel reducând emisiile de dioxid de carbon,

- folosirea panourilor solare ca sursă de energie, astfel eliminând necesitatea unui cablu sau a reîncărcării de la o sursă
externă de energie.

- automatizarea dispozitivului pentru a economisi timp și efort

- îmbunătățirea dispozitivului pentru a funcționa cu o eficiență crescută

Soluția proiectată reprezintă un dispozitiv pentru tunderea gazonului, care are în componența sa un panou solar, care
în timpul funcționării încarcă o baterie, care la rândul ei furnizează energie sistemului. Dispozitivul ar avea 4 roți, dintre
care cele două roți din spate sunt roți motoare, având câte un motor atașat, în timp ce roțile din față au atașat un
mecanism de direcționare. Motorul principal este conectat direct la lamele rotative.

Funcționarea dispozitivului:

Dispozitivul necesită minimă intervenție umană, acesta funcționând în mod continuu în timpul zilei și necesită doar
pornirea acestuia printr-un switch.

În fața dispozitivului, vor fi amplasați doi senzori, S1 și S2 care detectează obiectele aflate la o anumită distanță și
trimit semnale controllerului pentru a schimba direcția de mers. Sub dispozitiv se poate amplasa un senzor S3 care ar
detecta dacă mașina mai este la nivelul solului, prin măsurarea distanței de la senzor până la sol. Acest senzor este unul
de siguranță deoarece dacă mașina pățește un accident neprevăzut sau utilizatorul ridică dispozitivul, senzorul va trimite
un semnal electric care va realiza oprirea motorului și aprinderea lămpii care va lumina intermitent.

Un al patrulea senzor S4 ar putea fi un senzor de umiditate, amplasat sub dispozitiv care poate face diferența dintre
gazon și alt material precum asfaltul, astfel încât, atunci când dispozitivul intră pe o suprafață alta decât gazonul, lamele
rotative să se oprească, urmând a fi repornite atunci când dispozitivul se întoarce pe gazon.

9
Fig 7. Amplasare senzori pentru detectarea obiectelor

Simularea funcționării descrise mai sus a fost realizată în programul PneuAlfa:

Fig 8. Programul funcționării în limbaj FBD

Orice acțiune a dispozitivului poate fi realizată numai dacă întrerupătorul de pornire este pe poziția ON. De
asemenea, dispozitivul se va pune în mișcare și va porni funcționarea lamei rotative numai atunci când primește semnal
de la senzorul S4(reprezentând un nivel ridicat al bateriei) și va continua funcționarea sa până când senzorul S3 se
activează(reprezentând un nivel scăzut al bateriei).

Pentru a evita pornirea din greșeală a dispozitivului, acesta este echipat cu un led ce produce semnale luminoase
intermitente timp de 5 secunde atunci când este activat, și cu un claxon, care redă un semnal sonor timp de o secundă
atunci când se activează switch-ul de pornire.

Senzorul S6 are rolul de a trimite un semnal atunci când distanța dintre dispozitiv și sol crește, astfel, oprind
deplasarea și funcționarea lamei rotative.

Senzorul de umiditate S5 detectează suprafața pe care stă dispozitivul și se activează atunci când detectează o
suprafață de umiditate mai scăzută decât a gazonului, cum ar fi asflatul. Activarea senzorului duce la oprirea lamei
rotative și continuarea deplasării până când se ajunge la o suprafață de gazon.

Senzorii S1 și S2 detectează obiectele aflate în fața dispozitivului, după cum se ilustrează în figura 7. Atunci când
senzorul S1 este activat, dispozitivul oprește înaintarea și se îndreaptă înspre dreapta până când dispare semnalul

10
senzorului S1 și își continuă funcționarea. Funcționarea senzorului S2 este siminală cu cea a lui S1, doar că, dispozitivul
virează înspre stânga. Atunci când ambii senzori sunt activați, dispozitivul se îndreaptă spre stânga.

Fig 9. Simularea funcționării normale ale dispozitivului

Tabel 1. Alocarea intrărilor programului

Intrări Componente Tip


I01 Switch pornire NO
I02 Senzor S3 NO
I03 Senzor S4 NO
I04 Senzor S1 NO
I05 Senzor S2 NO
I06 Senzor S5 NO
I07 Senzor S6 NO

Tabelul 2. Alocarea ieșirilor programului

Ieșiri Componente Tip


O01 Motor lame rotative Discret
O02 Motor deplasare Discret
O06 Motor virare stânga Discret

11
O07 Motor virare dreapta Discret
O08 Claxon Discret
O09 Led Discret

Soluția constructivă a dispozitivului:

Fig 10. Soluția constructivă proiectată

Sistemul este format din următoarele elemente:

Panoul solar numerotat cu numărul (1) înclinat la un unghi pentru a obține o eficiență mai bună, senzorul (2) pentru
detectarea obiectelor din fața dispozitivului. Roțile (3) și (3’) pentru deplasarea dispozitivului. Roțile frontale sunt
acționate de către un mecanism de direcționare (4), iar roțile din spate sunt puse în funcțiune prin motorul (5). Senzorul
de umiditate și cel pentru determinarea înălțimii până la sol sunt numerotate cu (6), respectiv (7).

Panoul solar alimentează bateria (8) care alimentează cu energie motorului (9), astfel încât lama rotativă (11) este
pusă în funcțiune. Tot sistemul este controlat de către cotrollerul (10). Switch-ul pentru pornire este numerotat cu
numărul (12).

Trebuie făcute calcule de gabarit pentru a determina înălțimea la care trebuie să fie fixată lama rotativă. De asemenea
trebuie calculat nivelul de energie necesar pentru funcționarea sistemului și ulterior se va alege un panou solar care
satisfacă cerințele.
Senzorii 6 și 7 au fost amplasați în așa fel încât să nu fie bruiați de către lama rotativă.
Switch-ul de pornire/oprire 12 trebuie să fie amplasat într-un loc ușor accesibil.

12
Avantajele acestei soluții constructive:

- sistemul este proiectat să funcționeze automat

- senzorii oferă siguranță în timpul funcționării

- la alegerea panoului solar potrivit, sistemul va funcționa în mod optim

Dezavantaje:

- panoul solar trebuie să fie bine fixat pentru a sta la un unghi

- virarea s-ar putea face destul de lent din cauza că simularea nu este optimizată

Concluzii:
Soluția constructivă aleasă are atât avantaje cât și dezavantaje. Comparativ cu soluțiile constructive regăsite în
studiul actual al domeniului, dispozitivul are o siguranță mai bună în folosire, datorită numărului mare de senzori; este
mai eficient deoarece salvează timp, întrucât aceasta este o condiție esențială în proiectarea acestui dispozitiv.

Făcându-se o comparație a brevetelor, primul brevet este cel ce oferă soluția cea mai bună pentru problemele
actuale, fiind un dispozitiv automatizat care salvează timp și efort.

Bibliografie:
1. E. Naresh, Boss Babu, G. Rahul. International Journal & Magazine of Engineering, Technology, Management
and Research, ISSN No: 2348-4845

2. 2018 IJSRSET / Volume 4 / Issue 4 / Print ISSN: 2395-1990/ Online ISSN: 2394-4099 (2018)

3. Darwin Ramos, Jessie Lucero , Solar powered automatic lawn mower „Lawn Buddy” San jose state univeristy
(2009)

4. Prof. S.M.Patil, Bhandirge Prajakta, Kumbhar Snehal, Patil Dhanashri, Smart Solar Grass cutter with lawn
coverage , e-ISSN 2395-056. Volume:05 Issue (2018)

5. T.Karthick, S.Lingadurai, K. Muthuselvan, M. Muthuvanesh, C.Pravin Tamilselvan, Grass cutting machine


using solar energy, Vol. 2, Iss. 2 , (Aug. 2016)

6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Panou_solar

7. https://www.sistemepanourisolare.ro/blog/35_istoria-energiei-solare

8. https://en.wikipedia.org/wiki/Solar_cell_efficiency

13
9. https://en.wikipedia.org/wiki/Lawn_mower

14