ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA EMANUEL DIN ORADEA
FACULTATEA DE TEOLOGIE
Specializarea: TEOLOGIE BAPTISTĂ PASTORALĂ
Forma de învățământ: ZI
Cursul, sem. ISTORIA MISIUNILOR CREȘTINE, SEMESTRUL I

HUDSON TAYLOR
VIAȚA, LUCRAREA ȘI APARIȚIA CHINA INLAND
MISSIONS

Coordonator:
Lect. Univ. Dr. Istvan Borzasi

Masterand:
Marius Chende

Oradea, 2018
 CUPRINS

CUPRINS....................................................................................................................................1
INTRODUCERE........................................................................................................................2
1. HUDSON TAYLOR...............................................................................................................3
1.1. convertirea și chemarea în lucrare...................................................................................3
1.2. misiunea în china.............................................................................................................4
2. CHINA INLAND MISSIONS................................................................................................7
2.1. apariție și strategie...........................................................................................................7
2.2. moștenire și importanță...................................................................................................9
BIBLILOGRAFIE:...................................................................................................................11

2
 INTRODUCERE

Istoria misiunilor creștine este pe de-o parte istoria modului în care Biserica lui Isus Cristos
și-a îndeplinit mandatul iar pe de altă parte este istoria modului în care Dumnezeu prin Duhul
Sfânt a vegheat ca planul mântuirii să devină realitate și mesajul despre soluția Sa pentru
păcat să ajungă la oamenii din întreaga lume. Evanghelia mântuirii fiind cel mai important
mesaj, Dumnezeu însuși prin Duhul Său a călăuzit oameni care au fost plini de dorința de a
evangheliza oamenii din jurul lor, fie că aceștia erau mai aproape sau mai departe.
De-a lungul generațiilor care s-au perindat pe scena istoriei Dumnezeu a folosit oameni
dedicați pentru această lucrare de misiune și evangelizare. Unul dintre ei a fost Hudson
Taylor, acesta fiind implicat în misiunea și evanghelizarea în zona asiatică, a poporului
chinez. În urma lucrării lui s-a născut o societate misionară ce avea să continue această lucrare
de a duce Cuvântul lui Dumnezeu în cât mai multe zone din vastul spațiu al Chinei.
Lucrarea de față este structurată în două mari capitole. Primul capitol tratează viața și
lucrarea misionarului Hudson Taylor, iar capitolul al doilea are în vedere apariția societății
misionare China Inland Missions.

3
 1. HUDSON TAYLOR

Nici un alt misionar în cele nouăsprezece secole scurse de la apostolul Pavel nu a avut o
viziune mai largă și nu a dus la îndeplinire un plan mai sistematic de evanghelizare într-o
zonă atât de vastă din punct de vedere geografic precum Hudson Taylor. China Inland
Missions a fost creația lui și a devenit mai apoi măsura după care toate celelalte misiuni
creștine au funcționat în spațiul respectiv. În timpul vieții lui, forța misionară a organizației
sale consta în cei opt sute de misionari aceasta având să se dezvolte și mai mult în anii ce au
urmat morții sale. Dar Hudson Taylor nu a lucrat singur la dezvoltarea și la implementarea ei.
Prima sa soție, Maria a fost extrem de importantă în punerea planului în mișcare iar cea de-a
doua soție, Jennie a fost importantă în împlinirea practică a acestui plan de misiune. Istoria
vieții lui Taylor este mai mult istoria unui mare lider misionar.1

1.1. CONVERTIREA ȘI CHEMAREA ÎN LUCRARE

Hudson Taylor s-a născut în Yorkshire, Anglia în 1832. Tatăl său era farmacist și de
asemenea era și predicator laic în cadrul Bisericii metodiste, acesta James Taylor pe numele
său a înainte de nașterea lui a îngenuncheat lângă soția lui, Amelia în vârstă de douăzeci și
patru de ani și s-a rugat lui Dumnezeu pentru copilul pe care aceasta trebuia să îl aducă pe
lume ca dacă acesta va fi băiat să ajungă să fie misionar în China. Acesta așezase în mintea și
inima fiului său pasiunea pentru misiune. La vârsta de patru ani micuțul Hudson era decis cu
privire la viitorul său și anume acela de a deveni misionar. De asemenea încă de la vârsta de
patru ani reușise să învețe pe de rost întreg alfabetul al limbii ebraice, era educat acasă de
părinți și creștea într-o familie credincioasă și cu frică de Dumnezeu.2 Încă înainte de
împlinirea vârstei de cincisprezece ani micul Hudson le spunea tuturor despre dorința sa de a
fi misionar iar dintre toate zonele geografice, China era cea care părea că îi stârnește interesul.
Deși citirea Bibliei și rugăciunea erau parte integrante ale vieții familiei din care acesta făcea
parte, Hudson Taylor nu s-a întors la Dumnezeu decât la vârsta de șaptesprezece ani. În vara
anului 1849, când mama sa era plecată să viziteze o prietenă care locuia în altă localitate,
tânărul Taylor era acasă studiind diferite materiale din biblioteca tatălui său, a ajuns la
secțiunea tractatelor religioase. Mai interesat fiind însă de întâmplările pe care acestea le
relatau a scos unul din bibliotecă și a început să citească. Citind din el a mărturisit că s-a
simțit convins de păcat și de asemenea că a simțit în inimă lumina strălucitoare a Duhului
1
Ruth A. Tucker, From Jerusalem to Irian Jaya, ( Zondervan Publishing House, Grand Rapids Michigan,1983),
173.
2
Peter Hammond, The Greatest century of Missions, (Christian Liberty Books, Cape Town, South Africa,2002),
101;
4
Sfânt. Nu mai era nimic altceva de făcut decît să se așeze în genunchi și să îl accepte pe Isus
Cristos și mântuirea Sa. Apoi la două săptămâni după acest eveniment când mama lui a
revenit acasă și el i-a împărtășit acest eveniment ea nu s-a arătat deloc mirată sau surprinsă.
Ea i-a relatat fiului cum în urmă cu două săptămâni în timp ce era în vizită la prietena ei a
simțit o chemare urgentă să se roage pentru mântuirea lui, așa că s-a dus în camera ei și s-a
rugat până în momentul în care a fost sigură de mântuirea lui.
Din acel moment Taylor a început să își concentreze forțele asupra lucrării misionare din
China. Deși evanghelizarea era singura sa dorință, a înțeles importanța unui motiv care să îi
permită să se apropie de oamenii la care voia să ajungă cu evanghelia așa că la vârsta de
optsprezece ani a început să studieze medicina, mai întâi ca asistent al unui doctor într-un mic
oraș din Anglia și apoi la spitalul din Londra. În acest timp de studiu, tânărul Taylor plin de
zel a început un program ce implica renunțarea la sine și pregătire suplimentară pentru
lucrarea misionară. A fost un efort din dorința de a trăi în întregime prin credință. Numai
rugăciunea nu au fost suficientă pentru a susține regimul sever pe care Hudson Taylor și-l
impusese. Astfel că după o perioadă în care s-a supus la diferite privațiuni și la un regim strict,
împreună cu un program extrem de strict de pregătire pentru lucrarea de misiune, sănătatea și
așa fragilă a lui Taylor a cedat fiind nevoit să își întrerupă câteva luni pregătirea medicală.3

1.2. MISIUNEA ÎN CHINA

Posibilitatea de a pleca în China a apărut ca o surpriză aproape. Planurile sale ce aveau în

vedere completarea pregătirii sale medicale au fost întrerupte atunci când în Anglia a ajuns
vestea că Hung, un creștin, a ajuns pe tronul imperiului chinez. China devenise o țară liberă,
ce permitea proclamarea Evangheliei iar pentru cei ce erau în conducerea Societății pentru
Evanghelizarea Chinei și care sponsorizaseră pregătirea medicală a lui Taylor, au văzut
aceasta ca un răspuns la rugăciuni dorind ca acesta să plece cât mai curând spre câmpul de
misiune.
A sosit la Shanghai în primăvara lui 1854. Orașul era un loc interesant pentru un tânăr englez
ce nu părăsise până acum confortul casei familiale din Yorkshire. Shanghai era orașul
acoperișurilor în formă de dragon a templelor budiste, a străzilor înguste, a exploatării
femeilor, a forței de muncă ieftine și cu un cartier internațional plin de snobism. În acest
cartier și-a găsit Taylor prima locuință și a fost locul unde pentru întâia dată s-a simțit copleșit
de singurătate. Misiunea din care și el făcea parte era dezorganizată, cu efective puține și nu
se găsise nimeni în China care să îi primească ori să lucreze cu tinerii misionari. Erau mulți
misionari în locul în care acesta locuia dar cei mai mulți îl priveau cu superioritate pe tânărul
3
______ Tucker, From Jerusalim to Irian Jaya, 174;
5
Taylor care, deși nu avea studii superioare sau nu era ordinat avea îndrăzneala să se numească
misionar. 4
Când Hudson Taylor a ajuns în Shanghai în 1854 orașul era controlat de către rebeli fiind
asediat de forțele armate ale guvernului. Imaginea care l-a întâmpinat nu a fost una plăcută.
China la momentul respectiv trecea printr-o perioadă de mari frământări. China a fost
măcinată de o serie de răscoale și rebeliuni în perioada anilor 1850- 1860, două din aceste
evenimente nefericite provocând un număr de douăzeci și cinci de milioane de victime. Alte
zece milioane și-au pierdut viața în într-o foamete în zona de nord a țării între anii 1877 și
1879. Pe plan internațional de asemenea erau confruntări militare între marile puteri ale
vremii: China, Marea Britanie, Franța , Rusia și Japonia. Din punct de vedere al contextului
social și politic părea aproape imposibil să deschizi și să dezvolți o nouă societate misionară
în China și totuși Hudson Taylor, cu gândul la cei treizeci de milioane de chinezi din marea
întindere a Chinei interioare care nu văzuseră vreodată un vestic și nici nu auziseră până acum
despre numele lui Isus Cristos, era decis să schimbe aceasta. 5
Chiar și locuința lui din Shanghai fusese atinsă de focuri de armă, cea din vecinătatea ei
fusese distrusă. Fără să se lase distras de aceste neajunsuri Hudson se dedicase studiului limbii
chineze, evanghelizării și ajutorării celor în nevoi. În timpul acestor răscoale el călătorise
pentru a duce Evanghelia și în zone ce nu fuseseră expuse acestui mesaj înainte și ajutase
victimele războiului. În această perioadă a ajuns să dezvolte o prietenie destul de apropiată cu
William Chalmers Burns și împreună cu acesta au decis să adopte portul chinezesc. Burns și
Taylor se asemănau în gândire și în principii.
Decizia lui Hudson Taylor de a adopta portul chinezesc și de a se rade în cap era puternic
înrădăcinat în respectul pe care acesta îl purta pentru cultura chineză și în perspectiva pe care
o avea cu privire la rolul misionarului. Potrivit lui mulți chinezi aveau obiecții față de
creștinism tocmai pentru că părea să fie o religie străină. Pe de altă parte, din punctul său de
vedere, pentru Taylor cei mai mulți dintre misionarii din China erau lumești, lipsiți de pasiune
și ienficienți.
Dacă până atunci cererea în căsătorie a lui Hudson Taylor fusese respinsă de două fete în
Anglia, pe câmpul de misiune ea a fost acceptată de către Maria Dyer, fiica unor misionari,
chiar dacă acesta adoptase portul chinezesc și nu era un adept al instituției căsătoriei. Dincolo
de aceste lucruri Maria a arătat o dedicare la fel de mare ca cea a lui Hudson pentru lucrarea
misionară și în 20 Ianuarie 1858 Hudson Taylor și Maria Dyer au devenit soț și soție. La scurt

4
______ Tucker, From Jerusalem to Irian Jaya, 175;
5
______ Hammond, The Greatest Century in Missions, 102-104;
6
timp după căsătorie, din pricina tulburărilor prin care națiunea chineză trecea, tânăra familie s-
a văzut nevoită să se întoarcă în Anglia, unde au rămas timp de șase ani.
În acest context Hudson a înțeles că era nevoie de o nouă societate misionară care să fie
dedicată evanghelizării întregului teritoriu chinez dar în același timp se confrunta cu mari
îndoieli. Abia reușea să doarmă, împovărat de seceta spirituală pe care poporul chinez o
experiementa și de necredința acestuia. Îi era teamă să își asume responsabilitatea trimiterii de
misionari mai adânc în provinciile chineze. I se părea că e aproape să cedeze, să renunțe la
chemarea misionară. Într-o duminică dimineață a ieșit din biserică după închinare și a început
o plimbare a agoniei pe plaja Brighton în agonie spirituală și stând înaintea Domnului în
rugăciune. Rezultatul acestui demers a fost după cum notează chiar el, o predare totală prin
credință în brațul lui Dumnezeu ca El să poarte de grijă lucrării Sale. Imediat apoi a scris o
notiță pe marginea Bibliei sale ce atesta faptul că a dedicat pentru lucrarea misionară 24 de
lucrători devotați și dornici să se implice în lucrarea lui Dumnezeu. Societatea misionară pe
care Hudson Taylor avea să o dezvolte era inovatoare și radicală pentru epoca respectivă.6

6
______ Hammond, The Greatest Century in Missions, 105;
7
 2. CHINA INLAND MISSIONS

Hudson Taylor a fost cel care a lansat prima societate misionară interdenominațională. De
la început el a decis ca misionarii China Inland Missions, să aibă șase elemente distincte:
Primul element a fost acela că misionarii puteau să provină din orice mediu confesional cu
condiția ca aceștia să adere la declarația de credință protestantă a societății misionare. Al
doilea element era acela că toți misionarii CIM (China Inland Missions), nu aveau salarii ci se
încredeau în Dumnezeu ca acesta să poarte de grijă nevoilor lor. Al treilea element era că nu
aveau să facă nici un apel pentru strângerea de fonduri. În al patrulea rând lucrarea de pe
câmpul de misiune nu avea să fie condusă de comitetul director de acasă ci de către el însuși
și eventual de către alți lideri de pe teren din China. Apoi în al cincilea rând, zona de lucru al
organizației avea ca zonă de lucru provinciile din interiorul Chinei, acolo unde Cristos nu
fusese vestit. Nu în ultimul rând, al șaselea, misionarii aveau să adopte portul chinez și să se
închine în clădiri tradiționale chineze. Ba mai mult CIM avea să folosească mai degrabă
misionari laici decât lucrători ordinați și avea să accepte chiar și femei singure ca misionari.
Pentru vremea aceea toate aceste lucruri erau radicale.7

2.1. APARIȚIE ȘI STRATEGIE

China Inland Missions nu era proiectul unui om ce dorea recunoaștere sau aprecierea celor
din jur. Ci mai degrabă a fost o lucrare ce s-a dezvoltat treptat în mintea și inima unui om
împovărat de milioanele de oameni din China care nu auziseră până atunci Evanghelia. CIM
era o societate misionară unică, modelată de experiența și personalitate lui Hudson Taylor.
Era nondenominațională și se adresa în primul rând clasei muncitoare. El știa că nu va putea
evangheliza niciodată China dacă va aștepta lucrători cu studii superioare și ordinați așa că a
căutat bărbați și femei din clasa muncitoare din Anglia. Orientându-se spre acest segment al
populației a evitat să intre în conflict cu alte societăți misionare, maximizând așadar șansele
de reușită a demersului misionar din China.
În 1865 CIM a fost lansată în mod oficial și în anul următor Taylor era pregătit să se
îmbarce pe un vas cu destinația China. Împreună cu el era soția Maria, cei patru copii ai
familiei și cincisprezece misionari proaspăt recrutați pentru a se implica pe câmpul de
misiune. Călătoria spre China a fost o experiență uimitoare. Până să ajungă la destinație,
jocurile de cărți și cuvintele murdare fuseseră înlocuite de studiu biblic și de imnuri creștine
de laudă. O serie de probleme au afectat mai apoi misiunea dintre acestea poate ce mai
dureroasă fiind pierderea fiicei lui Taylor, Grace. Dar moartea ei nu a însemnat nicidecum

7
______ Hammond, The Greatest Century in Missions,105-106
8
sfârșitul problemelor pentru China Inland Missions. Cele mai mari crize urmau să vină și
aveau de-a face cu faptul că națiunea chineză nu era foarte ospitalieră și deschisă la persoane
și mentalități din emisfera vestică. Una din cele mai grele încercări din această perioadă a fost
distrugerea centrului misiunii din Yangchow, eveniment ce avea să fie folosit de către mulți
pentru a se răzbuna sau a plăti polițe din trecut. Datorită unui articol al ziarului englez Times
din Londra acesta a devenit un scandal internațional. În ciuda acestei controverse CIM și-a
continuat lucrarea reușind să planteze o biserică în Yangchow. Totul a culminat însă cu
pierderea a încă doi membri din familia Taylor. Astfel că în luna februarie a anului 1870 în
toiul pregătirilor pentru a îi trimite înapoi în Anglia pe copii familie, acestea au fost prea
intense și vremurile prea grele pentru fiul de cinci ani al familiei, Samuel, care a decedat. În
vara călduroasă ce a urmat Maria, care era din nou însărcinată s-a îmbolnăvit grav și la
începutul lunii Iulie a născut, un copil ce a trăit doar câteva săptămâni. La scurt timp după
moartea copilului a murit și ea. Fără soție, Taylor era singur și lipsit de cel mai bun sprijin în
lucrarea de misiune.
În măsura în care societatea misionară creștea Taylor petrecea tot mai mult timp
promovând lucrarea misionară și invitând oamenii să se implice. La fiecare călătorie în China
aducea cu el tot mai mulți misionari, în ciuda criticilor în creștere din partea opozanților. Cu
cât ajungea să călătorească mai mult în interiorul Chinei cu atât era mai împovărat de dorința
de a evangheliza populația ce locuia acest teritoriu. Părea o lucrare imposibilă dar, Hudson
Taylor avea un plan. Acesta consta în mobilizarea a aproximativ o mie de evangheliști care să
vestească evanghelia la aproximativ două sute cincizeci de persoane pe zi. În 1882 CIM
ajunsese în fiecare provincie chineză și în 1895 la treizeci de ani de la fondare, China Inland
Missions avea mai mult de șase sute patruzeci de misionari care își investeau viața în lucrarea
din China.8

2.2. MOȘTENIRE ȘI IMPORTANȚĂ

Faptul că Hudson Taylor căuta să atingă China cu Evanghelia, era o dorință măreață și e
foarte probabil ca tocmai acest scop să fi fost punctul slab al acestei societăți misionare. În
8
___________ Tucker, From Jerusalem to Irian Jaya, 180-185;
9
acest efort de a duce mesajul mântuirii în întreaga Chină, strategia adoptată a fost cea a
difuziunii și nu cea a concentrației, aceasta însemnând că scopul misiunii nu era sa planteze
biserici și nici măcar să lase în urmă convertiți ci mai degrabă să aducă la cunoștința
populației din Imperiul Chinez mesajul lui Dumnezeu prezentat în Evanghelie.9
La finalul vieții lui Hudson, tocmai organizațiile care l-au ridiculizat și batjocorit din
pricina metodelor sale, au început să le folosească.10 În 1902 a demisionat din poziția de
director general al misiunii și împreună cu Jennie, cea de-a doua soție au rămas în Elveția
până la moartea acesteia în 1904. În anul următor s-a întors în China și a murit la o lună de la
întoarcerea în locul pe care l-a iubit. La momentul morții lui Taylor erau 250 de puncta
misionare ale China Inland Missions, opt sute patruzeci și nouă de misionari și o sută
douăzeci și cinci de mii de creștini chinezi.11 În anii care au urmat, CIM a continuat să
crească, atingând momentul de maximă dezvoltare în 1934 cu o mie trei sute șaizeci și opt de
misionari. Odată însă cu preluarea puterii de către partidul comunist chinez în 1950, CIM
împreună cu alte societăți misionare au fost nevoite să părăsească câmpul de misiune după o
sută de ani de lucrare. Contribuția lui Hudson Taylor la misiunea creștină este inestimabilă.12

9
________ Tuker, From Jerusalem to Irian Jaya, 185
10
________ Hammond, The Greatest Century in Missions, 109;
11
_________ Hammond, The Greatest Century in Missions, 109
12
________ Tuker, From Jerusalem to Irian Jaya, 187-188
10
 CONCLUZIE:

Istoria misiunilor creștine în general și istoria vieții lui Hudson Taylor în mod deosebit
vorbesc despre purtarea lui Dumnezeu de grijă față de poporul Său. Înaintarea Evangheliei și
îndeplinirea Marii Trimiteri lăsate în urmă de Domnul Isus sunt lucrările cele mai importante
ale Bisericii din trecut, prezent sau viitor.
Pentru Biserica de azi, acest mandat este mai actual ca niciodată. Tocmai de aceea mărturia
lui Hudson Taylor rămâne relevantă pentru generații întregi de misionari. Dedicarea, spiritul
de sacrificiu și iubirea lui pentru Domnul trebuie să motiveze fiecare misionar. De asemenea
societatea misionară China Inland Missions, moștenirea lui Taylor pentru generațiile viitoare
poate constituii un model de succes de misiune transculturală.
Istoria misiunilor creștine, această panoramă a providenței divine poate mobiliza orice
lucrător creștin spre ascultare de porunca Domnului Isus.

11
 BIBLILOGRAFIE:

Hammond Peter, The Greatest century of Missions, Christian Liberty Books, Cape Town,
South Africa,2002;
Tucker A. Ruth, From Jerusalem to Irian Jaya, Zondervan Publishing House, Grand Rapids
Michigan,1983;

12