lOMoARcPSD|5024130

Analiza structurii şi dinamicii resurselor financiare publice din

bugetul de stat și din bugetele locale din România
Finante (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)
 lOMoARcPSD|5024130

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: INFORMATICĂ ECONOMICĂ
DISCIPLINA: FINANȚE

Analiza structurii şi dinamicii resurselor

financiare publice din bugetul de stat și din
bugetele locale din România

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

IAȘI 2017

Cuprins
Introducere.....................................................................................................................3
1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat şi din bugetele locale.4
1.1. Sinteza clasificaţiei bugetare a resurselor financiare........................................4
1.2. Identificarea diferenţelor dintre abordarea teoretică şi cea legislativă...........5
2. Mutaţii în nivelul şi structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în
perioada 2013-2016.......................................................................................................7
2.1. Evoluţia nivelului absolut şi relativ al resurselor financiare publice.................7
2.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice.............................................9
2.3. Mutaţii în structura resurselor financiare publice totale din BS.....................11
3. Mutaţii în nivelul şi structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat
al unităţilor administrativ – teritoriale în perioada 2013-2016...................................14
3.1. Evoluţia nivelului absolut şi relativ al resurselor financiare publice.................14
3.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice.............................................16
3.3. Mutaţii în structura resurselor financiare publice.............................................18
4. Concluzii...................................................................................................................20
5. Bibliografie...............................................................................................................21

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

Introducere

Datorită tendințelor nefavorabile a circuitului actual al economiei moderne, putem observa o

înclinare spre sporirea cât mai rapidă, și astfel mai ineficientă, a necesarului de resurse în paralel cu
disponibilitatile îndreptate spre obținerea acestora.

Resursele sunt constituente ce formează avuția unui stat, acestea fiind utilizate pentru variate
activități, precum: formarea brută a capitalului, consumul și exportul. Resursele materiale, resursele
informaționale, precum și resursele umane, resursele financiare reușesc să ocupe un rol însemnat.

Resursele financiare semnifică ansamblul mijloacelor bănești menite pentru realizarea

obiectivelor economice, cât și sociale, într-o perioadă de timp determinată. Astfel, resursele
financiare din domeniul public definesc ansamblul mijloacelor bănești ce sunt acordate prin
autoritățile publice, în conformitatea unor reglementări, având ca scop final îndeplinirea obligațiilor
ce revin statului, garantând pe plan financiar o funcționare productivă a structurii organizatorice de
tip statal.1

Sporirea nevoilor sociale, derulată într-un ritm alert, în paralel cu progresul produsului intern
brut (PIB), este susținută de cererea tot mai ridicată a resurselor financiare, aceasta fiind
condiționată, de asemenea, atât de nivelul cheltuielilor publice, cât și de evoluția acestora.

În această lucrare doresc să realizez un studiu privind structura resurselor financiare publice
din bugetul de stat și din bugetele locale, pentru a face o idee de ansamblu asupra situației
economice din România, precum și analiza mutațiilor din structura resurselor financiare publice, atât
cele din bugetul de stat, cât și cele din bugetele locale, folosindu-mă de mijloace grafice și tabelare,
spre realizarea unei comparații a acestora între anii 2013-2016.

1
Iulian Văcărel, Finanţe publice, Ed.Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 2007

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat şi din

bugetele locale

1.1. Sinteza clasificaţiei bugetare a resurselor financiare

Resursele financiare publice pot fi clasificate pe mai multe criterii. Astfel avem:

I. După regularitatea folosirii lor

1. Resurse ordinare (sau obișnuite)
- Impozitele, taxele și contribuțiile obligatorii
- Veniturile din exploatarea întreprinderilor și proprietăților din sectorul public
2. Resurse extraordinare
- Împrumutul de stat (public)
- Emisiunea (inflaționista) de monedă
II. După conținutul economic
- Resursele (venituri) fiscale
- Resursele (venituri) nefiscale
- Resursele de trezorerie
- Resursele împrumutate pe termen mediu și lung
- Resurse din emisiunea (inflaționista) de monedă
III.După nivelul administrativ
1. În cazul statelor unitare
- Resurse ale administrației centrale
- Resurse ale administrației locale
- Resurse ale asigurărilor sociale
2. În cazul statelor federale
- Resurse ale statului federal
- Resurse ale statelor membre
- Resurse ale entităților administrative locale
IV. După componentele bugetului consolidat
- Resurse ale bugetului de stat
- Resurse ale bugetelor locale
- Resurse ale asigurărilor de stat
- Resurse cu destinație specială
V. După locul de proveniență
- Resurse interne
- Resurse externe2

2
Finanţe – Suport de curs, Anul II, profil Știinţe Economice ZI, anul universitar 2017-2018 – Cap.8 Sistemul Resurselor
Financiare Publice

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

1.2.

1.3. Identificarea diferențelor dintre abordarea teoretică și cea legislativă

În cazul abordării teoretice, resursele financiare publice bugetare constituie totalitatea
relațiilor și proceselor economice în formă bănească, prin care au loc constituirea,
distribuirea, precum și utilizarea fondurilor financiare publice, în vederea asigurării
funcționarii statului.
În ceea ce privește perspectiva legislativă, resursele financiare publice bugetare
reprezintă fondurile aflate în relație cu buna funcționare a instituțiilor publice. Funcțiile
resurselor financiare publice bugetare sunt înfăptuite prin mai multe entități publice ce dețin
autoritatea necesară de a realiza operațiunile de plată.
Resursele financiare publice bugetare sunt structurate pe mai multe subsisteme, respectiv:
- Resursele financiare ale administrației de stat centrale
- Resursele financiare ale administrațiilor locale
- Resursele financiare ale asigurărilor sociale de stat
Primul subsistem caracteristic resurselor financiare publice bugetare, anume resursele
financiare ale administrației de stat centrale, se diferențiază de celelalte două prin faptul că
acestea sunt instituite și administrate în mod direct de autoritățile publice centrale, fiind
orientate spre îndeplinirea obiectivelor și acțiunilor considerate de interes național. De obicei
acestea iau forma taxelor și contribuțiilor centrale sau generale, împrumuturilor contractate
de guvernul central, impozitelor, etc. și sunt prevăzute prin bugetul de stat, având ca scop
acoperirea cheltuielilor publice generate în acest publice.
Resursele financiare ale administrațiilor locale, reprezentând al doilea subsistem al
resurselor financiare publice bugetare, se axează pe dispoziția autorităților publice ale
unităților administrativ-teritoriale. Aici intră județele, municipiile, orașele, respectiv
comunele. Acestea au ca scop satisfacerea unor nevoi asumate la nivelul fiecărei localități,
folosind finanțării de acțiuni considerate de interes local. Aceste resurse sunt reprezentate de
impozitele și taxele locale, alături de împrumuturile contractate de autoritățile locale etc. De
asemenea, pentru acoperirea nevoilor se utilizează și subvențiile sau transferurile din bugetul
de stat. Resursele financiare disponibile autorităților de stat locale sunt reprezentate în
bugetul local al fiecărei unități administrativ -teritoriale.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

Al treilea subsistem este reprezentat de către resursele financiare ale asigurărilor

sociale de stat. Formarea și administrarea acestora este izolată de instituțiile și organele de
stat ce sunt specializate în acest domeniu de activitate. Acestea sunt destinate asigurării
mijloacelor necesare unui trai normal pentru persoanele ce nu dispun de venituri
considerabile prin efectuarea unei activități profitabile. Resursele financiare ale asigurărilor
sociale de stat iau forma unor contribuții pentru asigurări sociale, suportate de angajatori și
angajați sau a alocației din bugetul de stat. Resursele financiare care compun acest subsistem
sunt prevăzute separat în bugetul asigurărilor sociale, aflând-se în strânsă relație cu
cheltuielile specifice ce concretizează destinațiile lor.3
Abordarea ansamblului resurselor financiare publice ca sistem nu se abate de la
administrarea separată a acestora ca subsisteme, existând chiar posibilitatea unor redistribuiri între
acestea. Astfel, transferurile de resurse financiare din bugetul administrației centrale de stat către
bugetele locale sau chiar împrumuturile practicate între diferitele subsisteme financiare publice, pot
fi definite ca fiind tipice.

3
Finanţe – Suport de curs, Anul II, profil Știinţe Economice ZI, anul universitar 2017-2018 – Cap.8 Sistemul Resurselor
Financiare Publice

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

2. Mutații în nivelul şi structura resurselor financiare publice din

bugetul de stat în perioada 2013-2016

2.1. Evoluția nivelului absolut şi relativ al resurselor financiare publice

Resursele financiare publice constituie ansamblul mijloacelor bănești administrate de
către autoritățile specifice domeniului public, având ca scop final îndeplinirea funcțiilor și
obligațiilor ce revin acestora pentru a asigura funcționarea structurilor organizatorice.

De cele mai multe ori, în cadrul unei economii moderne, necesarul de resurse
depășește posibilitățile de procurare a acestora, cererea pentru resurse indicând o continuă
creștere. Așadar, putem afirma faptul că în fiecare an se ivesc schimbări semnificative
privind structura resurselor financiare publice, având drept cauza situația economică,
politică, precum și cea socială din stat. Datorita creșterii permanente a necesarului de resurse
financiare, în cadrul statului, este necesară diversificarea unor metode privind antrenarea
acestor resurse ce prezintă schimbări de la un an la altul.

În Tabelul 1 este prezentată evoluția mutațiilor în nivelul și structura resurselor

financiare publice din bugetul de stat pentru intervalul de timp 2013-2016:

2013 2014 2015 2016

Venituri totale (nivel nominal) 90.561,4 95.370,1 105.705,6 101.476,4
Venituri totale (nivel real) 87.095 94.360,4 106.332,9 103.074,1
Indicele preturilor de consum 103,98% 101,07% 99,41% 98,45%
raportat la anul precedent
Tabel 1 – Evoluția veniturilor bugetului de stat în perioada 2013-2016.
Sursă: http://www.mfinante.ro/ Arielle – 2012, 2013, 2014, 2015, 2016.

Nivelul real al veniturilor totale a fost calculat folosind formula:

VTreal = VTnominal / IPC

VT = Venituri totale; IPC = Indicele preturilor de consum;

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

Veniturile totale (nivelul nominal) din bugetul de stat

2013 - 2016

2016 101476.4

2015 105705.6

2014 95370.1

2013 90561.4

Figură 1
– Veniturile totale (niv. nominal) din bugetul de stat în perioada 2013-2016.

Putem observa faptul că în perioada 2013-2015 veniturile totale (nivelul nominal) au crescut
semnificativ în fiecare an. În perioada 2015-2016 se poate observa un regres privind nivelul
veniturilor totale. Anul 2014 prezintă o creștere de 5.3098% față de anul precedent, anul 2015 a
înregistrat o creștere de 10.8372% față de anul anterior și anul 2016 a înregistrat o scădere de
4.0009% față de anul 2015. Valorile pentru veniturile totale (nivel real) sunt raportate la indicele de
preț pentru anul precedent.

În Tabelul 2 sunt prezentate ponderile bugetului de stat (BS) raportat la produsului

intern brut (PIB) bugetul general consolidat (BGC), privind veniturile:

2013 2014 2015 2016

VT (nivel nominal) 90.561,4 95.370,1 105.705,6 101.476,4
Produsul intern brut 625.617 674.300 704,542 758.500
Bugetul general consolidat 200.045,7 213.833,6 233,554.3 223.721,9
Pondere BS din PIB 14,4755% 14,1435% 15,0034% 13,3785%
Pondere BS din BGC 45,2703% 44.6001% 45.2595% 45,3582%
Tabel 2 – Ponderile BS din PIB și din BGC în perioada 2013-2016

Este de remarcat faptul că ponderile veniturilor totale a bugetului de stat, raportate la

produsului intern brut, nu prezintă schimbări semnificative, excepție făcând anul 2016.
Același lucru poate fi spus și despre ponderile veniturilor totale a bugetului de stat raportate
la bugetul general consolidat. În perioada 2013 – 2015 este semnificativă o creștere a
bugetului general consolidat privind veniturile totale, urmată de o scădere în 2016.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

Ponderile PIB privind veniturile totale raportate la bugetul de

stat în 2013 - 2016

14.98%
14.48%
14.13%
13.38%

2013 2014 2015 2016

Venituri

Figură 2 – Ponderile PIB privind veniturile totale raportate la bugetul de stat în 2013-2016.

2.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice

În următorul tabel, Tabelul 3, sunt prezentate modificările relative si absolute
nominale, precum și reale, alături de elasticitatea în raport cu produsul intern brut a
resurselor financiare publice totale din bugetul de stat în perioada 2013 – 2016.

2013 2014 2015 2016

Modificări absolute nominale ale
veniturilor totale față de anul 3389,9 4808,7 10398,5 -4229,2
precedent
Modificări absolute reale ale
veniturilor totale față de anul 2823,4 7554,6 12100 -3239,7
precedent
Modificări relative nominale ale
veniturilor totale față de anul 4.19% 5,30% 10,83% -4,01%
precedent
Modificări relative reale ale 8,33% 12,73% -3,12%

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

veniturilor totale față de anul 3.42%

precedent
Indicele preturilor de consum
raportat la anul precedent 103,98% 101,07% 99,41% 98,45%
Elasticitatea în raport cu PIB 0,569 1,123 0,918 -0.612
Tabel 3 – Modificările relative nominale și reale, precum și elasticitatea în raport cu PIB a resurselor financiare
publice totale din bugetul de stat în perioada 2013-2016.

Valorile modificărilor relative reale a veniturilor totale, cât și a elasticității în raport

cu PIB a acestora, sunt raportate la anii precedenți.

VT = Venituri totale; IPC = Indicele preturilor de consum; PIB = Produs intern brut

 Modificări relative nominale ale veniturilor totale față de anul precedent =

= VTan precedent – VTan curent

 Modificări relative reale ale veniturilor totale față de anul precedent =

= VTan curent * ( IPCan precedent / IPCan curent ) – VTan precedent

 Elasticitatea în raport cu PIB =

= [ ( VTcr – VTprc ) / VTprc ] / [ ( PIBan curent – PIBan precedent ) / PIBprecedent]

Sursă formule: www.buget-finante.ro – Seminar 1: Indicatori privind finanțele publice

Urmărind modificările relative nominale, cât și cele reale ale veniturilor totale față de
anii precedenți, putem observa faptul că în perioada 2013 – 2015 există o creștere a acestora,
urmând ca în perioada 2015 – 2016 să apară o scădere semnificativă.

Modificările relative nominale, precum și cele reale ale cheltuielilor totale prezintă o
în considerabilă scădere în perioada 2013-2014, urmând ca în perioada 2014-2015 să apară o
creștere semnificativă. În perioada 2015 – 2016 se înregistrează o scădere majoră.

În ceea ce privește elasticitatea veniturilor în raport cu PIB putem observa schimbări

semnificative ce duc spre progres, în perioada 2013-2014, urmând ca în perioada 2015-2016
să se înregistreze o scădere drastică a elasticității veniturilor în raport cu PIB.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

Elasticitatea cheltuielilor în raport cu PIB înregistrează o continuă creștere în

perioada 2013 - 2015, urmând ca în perioada 2015 – 2016 să apară o scădere semnificativă a
elasticității.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

2.3. Mutații în structura resurselor financiare publice totale din BS

2013 2014 2015 2016
A. Venituri totale 90561,4 95370,1 105705,6 101476,4
1. Venituri curente 86694,0 86878,4 97479,9 94887,8
1.1. Venituri fiscale 80175,2 80538,1 89572,7 87323,3
1.1.1. Impozitul pe profit, salarii, venit și 20040,9 22014,9 24614,9 26473,3
câștiguri din capital
- Impozitul pe profit 10893,2 12190,3 13772,7 15394,7
- Impozitul pe salarii si venit 7894,6 8387,7 9226,9 9505,3
- Alte impozite pe venit, profit și 1253,1 1436,9 1615,4 1573,3
câștiguri din capital
1.1.2. Impozite și taxe pe proprietate 51,0 1685,3 1170,5 1051,3
1.1.3. Impozite și taxe pe bunuri și servicii 59432,2 56187,7 62965,9 58862,7
- TVA 36610,3 31587,7 35919,4 31166,6
- Accize 19798,0 22755,4 24654,4 25556,2
- Alte impozite și taxe de bunuri și 419,1 1017,4 1019,2 855,8
servicii
- Taxa pe utilizarea bunurilor, 2604,8 827,1 1372,9 1284,1
autorizarea utilizării bunurilor sau
pe desfășurarea de activități
1.1.4. Impozitul pe comerțul exterior (taxe 620,0 643,0 816,0 882,7
vamale)
1.1.5. Alte impozite și taxe fiscale 31,1 7,3 5.5 53,3
1.2. Contribuții de asigurări 160,5 175,3 192.9 1010,3
1.3. Venituri nefiscale 6358,4 6164,9 7714,3 6554,2
2. Venituri de capital 299,8 286,3 394,5 346,8
3. Donații - 18,8 - -
4. Sume de la UE în contul plăților 3926,2 6270,5 7552,9 129,0
efectuate
5. Operațiuni financiare 6.6 118,5 28.0 39,5
6. Sume încasate în contul unic, la bugetul -365,3 272,7 -28,8 472,7
de stat
7. Alte prime primite de la UE pentru - 1524,9 -139,3 -
programele operaționale finanțate în
cadrul obiectivului convergenta
8. Sume primite de la UE/alți donatori în - - 418,3 5600,7
contul plaților efectuate si refinanțării
aferente cadrului financiar 2014-2020
Tabel 4 – Structura veniturilor totale din bugetul de stat în perioada 2013-2016.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

Veniturile curente prezintă cea mai ridicată pondere în clasificația bugetară, valorile
acesteia schimbându-se semnificativ de la an la an, cu fluctuații majore doar între 2014 –
2015 când a fost prezentă o creștere semnificativă și între 2015 – 2016 când a fost prezentă o
scădere ceea ce face referire la o scădere economică.

Veniturile curente din bugetul de stat în

perioada 2013-2016
100% 3926.2 129
6270.5 7552.9 6554.2
90% 6358.4 6164.9 7714.3
80%
70%
60%
50% 80175.2 87323.3
80538.1 89572.7
40%
30%
20%
10%
2013 2014 2015 2016

Venituri fiscale Venituri nefiscale

Sume de la UE în contul plăţilor efectuate

Figură 3 – Veniturile curente din bugetul de stat în perioada 2013-2016.

Veniturile fiscale sunt stabilite de către stat şi reflectă veniturile care nu pot fi
returnate.
În graficele de mai sus se observă, de asemenea, o creștere semnificativă de la an la an, a veniturilor
fiscale.

În perioada 2013-2014, nivelul veniturilor fiscale se menține relativ constant, urmând

ca în perioada 2014-2015 să înregistreze o creștere majoră, cu o ușoară descreștere în
perioada 2015-2016.

Veniturile nefiscale reprezintă veniturile ce aparțin statului în calitate de proprietar

de capitaluri avansate în procesul reproducției economice, acestea fiind realizate de la regiile
publice, cât și diverse alte venituri.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

3. Mutații în nivelul şi structura resurselor financiare publice din

bugetul centralizat al unităților administrativ – teritoriale în perioada
2013-2016

3.1. Evoluția nivelului absolut şi relativ al resurselor financiare publice

În Tabelul 5 am prezentat evoluția nivelului nominal (mărimi absolute) și nivelul real (mărimi
absolute), precum și modificările anuale ale resurselor financiare publice totale din bugetul centralizat al
unităților administrativ-teritoriale (BCUAT) în perioada anilor 2013 – 2016. Valorile sunt raportate la ordinul
milioanelor de lei.

2013 2014 2015 2016

Venituri totale (nivel nominal) 56.875,4 62.331,4 71.712,5 68.315,2
Venituri totale (nivel real) 54.687,8846 61.653,2146 71.139,336 69.355,5333
Indicele preturilor de consum 103,98% 101,07% 99,41% 98,45%
raportat la anul precedent
Rata inflației 4,0 1,1 -0,6 - 1,5
Tabel 5 – Evoluția veniturilor totale BCUAT în perioada 2013-2016
Sursă: http://www.mfinante.ro/ Arhivele – 2012, 2013, 2014, 2015, 2016.

Nivelul real al veniturilor totale a fost calculat folosind formula:

VTreal = VTnominal / IPC

VT = Venituri totale; IPC = Indicele preturilor de consum;

Putem observa faptul că în perioada 2013-2015 veniturile totale (nivelul nominal) au
crescut semnificativ în fiecare an. În perioada 2015-2016 se poate observa un regres privind
nivelul veniturilor totale. Valorile pentru veniturile totale (nivel real) sunt raportate la
indicele de preț pentru anul precedent.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

Nivelul nominal si real al veniturilor totale în BCUAT

2013-2016
160000
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
2013 2014 2015 2016

VT (nominal) VT (real)

Figură 4 - Nivelul nominal și real al veniturilor totale în BCUAT

2013 2014 2015 2016

VT (nivel nominal) 56.875,4 62.331,4 71.712,5 68.315,2
Produsul intern brut 625.617 674.300 704,542 758.500
Bugetul general consolidat 200.045,7 213.833,6 233,554.3 223.721,9
Pondere BCUAT din PIB 9,0910% 9,2438% 10,1785% 9,0066%
Pondere BCUAT din BGC 28,4312% 29,1494% 30,7048% 30,5357%
Tabel 6 – Ponderile BCUAT în PIB și în BGC în perioada 2013-2016

Este de remarcat faptul că ponderile veniturilor totale a bugetului centralizat

al unităților administrativ-teritoriale (BCUAT), raportate la produsului intern brut, nu
prezintă schimbări semnificative, excepție făcând anul 2016. Același lucru poate fi spus și
despre ponderile veniturilor totale a bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale
(BCUAT) raportate la bugetul general consolidat. În perioada 2013 – 2015 este semnificativă
o creștere a bugetului general consolidat privind veniturile totale, urmată de o scădere în
2016.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

Ponderile BCUAT în PIB şi BGC 2013-2016

2016 9.01 30.54

2015 10.18 30.7

2014 9.24 29.15

2013 9.09 28.43

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Pondere din PIB Pondere din BGC

Figură 5 - Ponderile BCUAT în PIB și BGC 2013-2016

3.2. Dinamica relativă a resurselor financiare publice

2013 2014 2015 2016
Modificări relative nominale ale
5.456 9.381,1 - 3.397,3
veniturilor totale față de anul precedent 3433.7
Modificări relative reale ale veniturilor
6.965,33 9.486,1214 -1.783,803
totale față de anul precedent 3791,4761
Modificări relative nominale ale
9,59% 15,05% 4,74%
veniturilor totale față de anul precedent 7.38%
Modificări relative reale ale veniturilor
12,73% 17,01% 3,86%
totale față de anul precedent 7.61%
Indicele preturilor de consum raportat
la anul precedent 103,98% 101,07% 99,41% 98,45%
Elasticitatea în raport cu PIB 0.93 1,23 3,36 0,62
Tabel 7 - Modificările nominale și reale ale resurselor financiare publice totale din BCUAT în perioada anilor 2013-
2016.

Valorile modificărilor relative reale a veniturilor totale, cât și a elasticității în raport

cu PIB a acestora, sunt raportate la anii precedenți.

VT = Venituri totale; IPC = Indicele preturilor de consum; PIB = Produs intern brut

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

 Modificări relative nominale ale veniturilor totale față de anul precedent =

= VTan precedent – VTan curent

 Modificări relative reale ale veniturilor totale față de anul precedent =

= VTan curent * ( IPCan precedent / IPCan curent ) – VTan precedent

 Elasticitatea în raport cu PIB =

= [ ( VTcr – VTprc ) / VTprc ] / [ ( PIBan curent – PIBan precedent ) / PIBprecedent]

Sursă formule: www.buget-finante.ro – Seminar 1: Indicatori privind finanțele publice

Putem observa faptul că valorile relative nominale, cât și cele reale ale veniturilor
totale față de anii precedenți, din perioada 2013 – 2015 prezinta o creștere a acestora,
urmând ca în perioada 2015 – 2016 să apară o scădere semnificativă.

Modificările relative nominale, precum și cele reale ale cheltuielilor totale prezintă o
în considerabilă scădere în perioada 2013-2014, urmând ca în perioada 2014-2015 să apară o
creștere semnificativă. În perioada 2015 – 2016 se înregistrează o scădere majoră.

În ceea ce privește elasticitatea veniturilor în raport cu PIB putem observa schimbări

semnificative ce duc spre progres, în perioada 2013-2014, urmând ca în perioada 2015-2016
să se înregistreze o scădere drastică a elasticității veniturilor în raport cu PIB.

Elasticitatea cheltuielilor în raport cu PIB înregistrează o continuă creștere în

perioada 2013 - 2015, urmând ca în perioada 2015 – 2016 să apară o scădere semnificativă a
elasticității.

3.3. Mutații în structura resurselor financiare publice

Structura resurselor financiare publice totale din BCUAT realizata pe component în
perioada 2013 – 2016.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

2013 2014 2015 2016

A. Venituri totale 56875,4 62331,4 71712,5 68315,2
1. Venituri curente 46412,6 51441,8 56087,3 58056,4
I.1. Venituri fiscale 35898,7 40643,6 44820,6 45227,0
I.1.1. Impozitul pe profit, salarii, 14885,9 15361,3 17476,1 18308,3
venit și câștiguri din capital
- Impozitul pe profit 32,6 47,4 51,6 47,3
- Impozitul pe salarii și venit 14841,3 15304,1 17413,2 18251,0
- Alte impozite pe venit, profit și 12,0 9,8 11,2 10,0
câștiguri din capital
I.1.2. Impozite și taxe pe proprietate 4352,2 4499,8 4567,5 4846,8
I.1.3. Impozite și taxe pe bunuri și 16497,5 20616,4 22607,3 21908,3
servicii
- TVA 15216,7 19290,8 21212,8 20508,5
- Accize - - - -
- Alte impozite și taxe de bunuri și 36,8 46,8 53,7 44,8
servicii
- Taxa pe utilizarea bunurilor, 1243,9 1278,9 1340,9 1354,9
autorizarea utilizării bunurilor sau
pe desfășurarea de activități
I.1.4. Alte impozite și taxe fiscale 163,2 166,1 169,7 163,6
I.2. Venituri nefiscale 10513,8 10768,2 11266,6 12829,5
2. Subvenții 5994,0 6907,3 8147,7 9423,4
3. Venituri de capital 262,4 220,7 224,4 204,1
4. Donații 80,3 70,5 6,3 1,6
5. Sume de la UE în contul plăților 4126,1 3721,2 7246,8 484,3
efectuate
Tabel 8 – Structura veniturilor totale din bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale în perioada 2013-
2016.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

Analizând Tabelul 8, putem observa o sporire a valorilor resurselor în fiecare an cu

excepția Veniturilor din capital și a donațiilor ce prezinta o scădere, în special valorile
donațiilor. Acestea reflecta o scădere semnificativa în perioada 2014-2015, urmând ca în
2015-2016 sa prezinte o scădere puțin semnificativa. Unele componente precum accizele și
contribuțiile la asigurări nu înregistrează valori pe toată perioada 2013-2016.

Structura resurselor financiare publice totale din BCUAT

100% 3721.2 484.3
4126.1 7246.8
90% 9423.4
5994 6907.3
8147.7
80%
10513.8 10768.2 12829.5
70% 11266.6
60%
50%
40%
30% 35898.7 40643.6 44820.6 45227
20%
10%
0%
2013 2014 2015 2016

Venituri fiscale Venituri nefiscale

Subventii Sume de la UE în contul plăților efectuate

Figură 6 - Structura resurselor financiare publice totale din BCUAT

Analizând Figura 6 de mai sus, constatam faptul că „veniturile fiscale” aferente

bugetului centralizat al administrației-teritoriale prezinta cea mai mare valoare, și astfel
importanta. De asemenea acestea prezinta o creștere semnificativa în fiecare an. Veniturile
fiscale, în decursul anilor 2013 – 2016 prezinta o creștere ușor semnificativa, același lucru
putând fi menționat și despre Subvenții, care în comparație cu bugetul de stat, în BCUAT
sunt prezente. Sumele primite de la UE în contul plaților efectuate prezinta o instabilitate
financiara, în sensul că în perioada 2013 – 2014 prezinta o ușoara scădere, urmând ca în
2014 – 2015 sa prezinte o creștere relativ semnificativa, iar în perioada 2015 – 2016 o
drastica scădere.

Cauzele care au stat la baza acestor modificări în ponderile bugetului centralizat al

administrației-teritoriale pot fi în primul rând cheltuielile care oscilează în fiecare an, fapt
greu de prevăzut, însă și înregistrarea unui procent de venit mai mare decât un an anterior.
Aceste valori reflecta, de asemenea, faptul că cea mai mare parte din resursele financiare din

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

bugetul public al unităților administrative-teritoriale sunt acumulate din impozitele pe profit,

salarii, venit și câștiguri din capital, precum și impozitele și taxele pe bunuri și servicii.

4. Concluzii

Analizând datele, cât și calculele reprezentate în cele trei capitole prezentate, putem afirma
faptul ca resursele financiare publice bugetare, mai exact bugetul de stat și bugetul centralizat al
unităților administrativ-teritoriale, prezinta o importanta semnificativa pentru bugetul consolidat
general al statului.

Din primul capitol deducem faptul că veniturile se afla într-o continua dependenta, fiind
repartizate pe diferite criterii, și astfel ocupa anumite roluri. Resursele financiare bugetare publice
reflecta mijloacele bănești, necesare în desfășurarea proceselor și relațiilor economica-sociale dintr-
o anumita perioada.

Un amănunt general, ce poate fi observat analizând datele reprezentate în aceasta lucrare,

este faptul că în perioada actuala necesarul de resurse depășește numărul de resurse disponibile.
Așadar, cheltuielile, aferente necesităților statului, depășesc resursele de care acesta dispune, și
astfel nevoia de a se împrumuta ajunge sa devina un fapt inevitabil.

În consecința, prin proiectul realizat am observat faptul că resursele financiare bugetare

publice totale înregistrează deosebiri semnificative în fiecare an, specific perioadei analizate, 2013 –
2016. Unele modificări constatate au prezentat diferențieri mai crescute decât cele din anii anteriori
sau următori, fapt care, bineînțeles, se datorează activităților pe plan economic desfășurate în cadrul
statului care au acționat direct asupra bugetului acestuia.

Creșterile pregnante s-au datorat, în mare parte, noilor sfere economice ce se ivesc odată cu
dezvoltarea tehnologica, ce este de altfel în mare amploare, iar scăderile veniturilor au drept cauza
ineficienta planificare și desfășurare a activităților economice din toate sferele economice.

Metodele tabelare și grafice folosite în lucrare arata clar aceste modificări în perioadele
analizate, și astfel observam ce componente ale bugetului prezinta cea mai mare importantă pentru
eficienta dezvoltare a acestuia, cât și componentele ce se află în regres și prezintă nevoia de a fi
restabilizate.

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|5024130

În concluzie putem afirma faptul că pentru atingerea obiectivelor pe plan economico-social

ale statului, acesta trebuie sa planifice și astfel sa coreleze corect relațiile și operațiile financiare
bugetare pentru o dezvoltare cât mai eficienta, și astfel o eficacitate cât mai ridicată.

5. Bibliografie

1. Suportul de curs , Finanțe, anul 2, profil Științe Economice, învățământ de zi, anul
universitar 2016-2017
2. Curs 9, Anul II, Sistemul bugetar și procesul bugetar, Hosman Andrei-Ionuț, Facultatea de
Finanțe, Asigurări și Burse de Valori – A.S.E. București
3. Văcarul, I. (coord.) , Finanțe publice , E.D.P., București, 2008
4. Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti
5. Anuarul statistic al României http://www.insse.ro
6. Clasificația Indicatorilor Privind Bugetul De Stat, Ordinul MFP nr.1954/16.12.2005
7. Rapoarte şi analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/
8. http://www.buget-finante.ro

Desc?rcat de Silvia Deaconu (sylvya_movi_91@yahoo.com)