EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.12.2017
COM(2017) 815 final
RO RO
I. Introducere
Liberalizarea vizelor este unul dintre cele mai puternice instrumente ale Uniunii pentru
facilitarea contactelor interumane și consolidarea legăturilor între cetățenii țărilor terțe și
Uniune. Prezentul raport a fost întocmit ca urmare a obligației Comisiei de a monitoriza
îndeplinirea continuă de către țările terțe a cerințelor privind liberalizarea vizelor și de a
prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la aceste chestiuni, cel
puțin o dată pe an, în conformitate cu articolul 1a alineatul (2) litera (b) din Regulamentul
(CE) nr. 539/20011 și în conformitate cu declarația Comisiei din 17 februarie 20172.
Evaluarea criteriilor de referință privind liberalizarea vizelor se aplică țărilor care au încheiat
cu succes dialoguri privind liberalizarea vizelor, în conformitate cu planurile de acțiune și cu
foile de parcurs relevante, și anume țărilor din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic.
Raportul se axează pe domeniile specifice3 identificate pentru fiecare țară în cazul cărora se
consideră necesare o monitorizare și acțiuni suplimentare pentru a asigura continuitatea și
stabilitatea progreselor obținute în cadrul procesului de liberalizare a vizelor. Prin urmare,
prezentul raport nu vizează criteriile de referință și angajamentele care prezintă un nivel stabil
de punere în aplicare. Comisia raportează în detaliu cu privire la situația la scară mai largă în
domeniul afacerilor interne și al justiției, relevantă, de asemenea, pentru punerea în aplicare a
angajamentelor privind liberalizarea vizelor, în cadrul pachetului de extindere pentru țările din
Balcanii de Vest4, iar pentru țările Parteneriatului estic, în cadrul punerii în aplicare a
respectivelor acorduri de asociere. Perioada de evaluare pentru raportul de față începe odată
cu data adoptării ultimelor rapoarte relevante: și anume, pentru țările din Balcanii de Vest, cu
cel de Al cincilea raport privind monitorizarea ulterioară liberalizării vizelor, adoptat în
februarie 2015, 5iar pentru țările Parteneriatului estic, cu Rapoartele finale privind progresele
1
Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului din 15 martie 2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror
resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror
resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 81 21.3.2001, p. 1) astfel cum a fost modificat prin
Regulamentul (UE) nr. 2017/371 al Parlamentului European și al Consiliului din 1 martie 2017 (JO L 61,
8.3.2017, p. 1).
2
http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-6290-2017-ADD-1/ro/pdf .
3
Domeniile specifice sunt identificate conform planului de acțiune pentru liberalizarea vizelor aferent
fiecărei țări. Criteriile de referință sunt împărțite în patru secțiuni de aspecte relevante din punct de vedere
tehnic: (1) securitatea documentelor, inclusiv datele biometrice; (2) gestionarea integrată a frontierelor,
gestionarea migrației și azilul; (3) ordinea și siguranța publică; (4) relații externe și drepturi fundamentale.
În prezentul raport se pune accentul pe următoarele domenii specifice (legate de secțiunile 2 și 3): Albania
(migrația neregulamentară, aplicarea legii), fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (criminalitatea
organizată, aplicarea legii), Bosnia și Herțegovina (migrația neregulamentară, criminalitatea organizată),
Muntenegru (migrația neregulamentară, criminalitatea organizată), Serbia (migrația neregulamentară,
criminalitatea organizată), Moldova (migrația neregulamentară, anticorupția, spălarea banilor), Georgia
(migrația neregulamentară, azilul, criminalitatea organizată, anticorupția, antidiscriminarea), Ucraina
(migrația neregulamentară, anticorupția, criminalitatea organizată). De asemenea, Comisia continuă să
urmărească îndeaproape punerea în aplicare a criteriilor de referință legate în special de secțiunile 1 și 4, în
ceea ce privește combaterea discriminării și situația grupurilor vulnerabile ale populației, mai ales măsurile
de incluziune a romilor.
4
Data ultimei adoptări: noiembrie 2016.
5
În conformitate cu declarația Comisiei din 8 noiembrie 2010:
http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15926-2010-REV-1/ro/pdf
1
înregistrate în privința liberalizării vizelor adoptate pentru Republica Moldova6 în
decembrie 2013, respectiv, pentru Ucraina și Georgia, în decembrie 2015.
Partea statistică a raportului vizează acele state membre și țările asociate, și anume cele 26 de
state membre care aplică Regulamentul (CE) nr. 539/2001 și cele patru țări asociate Schengen
(denumite în continuare „spațiul Schengen+”)7. Evaluarea domeniilor specifice se bazează în
principal pe: informațiile furnizate Eurostat de spațiul Schengen+, de agențiile UE [Europol,
eu-LISA, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Agenția Europeană pentru Poliția
de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex)], și pe schimbul de informații între Comisie,
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și țările care beneficiază de un regim de
călătorii fără viză.
Raportul este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care oferă informații
mai detaliate privind evoluțiile identificate în domeniile specifice.
Albania
Albania a întreprins o serie de măsuri în ultimele luni pentru a aborda provocarea reprezentată
de cererile de azil nefondate depuse de resortisanții albanezi, însă punerea lor în aplicare
trebuie să continue fără încetare. De asemenea, Albania a obținut rezultate inițiale în punerea
în aplicare a unui plan de acțiune împotriva migrației neregulamentare, care se concentrează
asupra cooperării operaționale în ceea ce privește gestionarea migrației neregulamentare,
6
Denumită în continuare „Moldova”.
7
Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța,
Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România,
Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia, precum și Elveția, Norvegia, Liechtenstein și Islanda.
2
identificarea și protecția minorilor neînsoțiți și combaterea fraudării documentelor. Albania și-
a intensificat schimbul de informații cu statele membre cu privire la interdicțiile de intrare în
spațiul Schengen. De asemenea, au fost intensificate controalele documentelor în anumite
puncte de trecere a frontierei (PTF), inclusiv pe aeroportul din Rinas, însă ar trebui să se
îmbunătățească controlul la frontieră în toate PTF-urile.
Albania a luat măsuri pentru a-și îmbunătăți eficacitatea în ceea ce privește eforturile sale de
aplicare a legii în vederea combaterii formelor grave de criminalitate și criminalitatea
organizată. Capturile de droguri ilegale, în special de canabis, au crescut substanțial în
perioada 2015 - 2017, și a fost observată o scădere semnificativă în ceea ce privește cultivarea
canabisului pe tot parcursul sezonului de recoltă din 2017.
3
îmbunătățirea suplimentară a eficacității eforturilor de aplicare a legii pentru
combaterea traficului de persoane, a introducerii ilegale de migranți, a traficului de
droguri și a criminalității organizate contra patrimoniului;
intensificarea acțiunilor de cercetare și de urmărire penală a grupurilor de criminalitate
organizată, în special a persoanelor implicate în traficul de droguri și introducerea
ilegală de migranți;
detașarea unui ofițer de legătură Europol va contribui și mai mult la o cooperare
consolidată în lupta împotriva criminalității organizate.
Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și-a elaborat propria Evaluare a amenințării pe care o
reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea organizată, precum și una regională
împreună cu Serbia și Muntenegru. În ce privește aplicarea legii, eforturile de combatere a
traficului de droguri au condus la creșterea numărului de capturi de droguri, în special de
canabis și droguri sintetice, precum și la perturbarea activității mai multor bande implicate în
traficul de droguri. A fost numit un coordonator național pentru a supraveghea eforturile de
combatere a terorismului. Cooperarea în domeniul aplicării legii cu parteneri din Balcanii de
4
Vest, Italia și Slovenia s-a îmbunătățit, la fel și cooperarea operațională cu Europol. Deși
Acordul de cooperare cu Eurojust este în vigoare, cooperarea este foarte limitată și nu a fost
desemnat un nou punct de contact.
6
Muntenegru
Migrația neregulamentară, inclusiv readmisia
Serbia și-a revizuit planul de intervenție pentru numărul mare de migranți cu care s-a
confruntat la sfârșitul anului 2016, pentru a acoperi perioada până în decembrie 2017. În
februarie 2017, Serbia a început să lucreze la o nouă strategie și la un nou plan de acțiune
pentru combaterea migrației neregulamentare pentru perioada 2017-2020. Adoptarea noii legi
privind azilul este întârziată, iar o nouă lege privind străinii nu a fost încă adoptată. Serbia
monitorizează în mod continuu tendințele privind numărul de solicitanți de azil, precum și
numărul de persoane returnate în cadrul acordurilor de readmisie, inclusiv prin actualizarea
datelor statistice și crearea de profiluri de migrație. Serbia a depus eforturi pentru a sprijini
reintegrarea persoanelor returnate, inclusiv la nivelul comunităților locale. De asemenea,
Serbia sprijină financiar organizațiile societății civile în vederea derulării de campanii de
informare cu privire la procedurile de readmisie și la riscurile ca regimul de călătorii fără vize
8
să se confrunte cu abuzuri, dedicate inclusiv anumitor segmente ale populației care sunt mai
predispuse să părăsească țara în mod neregulamentar.
Moldova
Grupurile de criminalitate organizată din Moldova sunt active în special în Austria, Franța,
Germania, Letonia și Polonia și rămân implicate în principal în diferite tipuri de acte de
criminalitate organizată, cum ar fi criminalitatea organizată contra patrimoniului, comerțul
ilicit cu tutun, traficul de droguri (heroina reprezentând un motiv de îngrijorare semnificativ),
frauda cu produse accizabile, frauda cu carduri bancare și spălarea banilor. În special,
grupurile de criminalitate organizată vorbitoare de limbă rusă exploatează Moldova ca țară de
tranzit pentru spălarea banilor și aducerea lor în UE. Moldova rămâne o țară-sursă pentru TP.
Pentru a îmbunătăți cooperarea judiciară, la mijlocul anului 2014 Moldova a semnat un acord
cu Eurojust, care a intrat în vigoare în octombrie 2016. Cooperarea în domeniul aplicării legii
a fost consolidată prin semnarea unui acord cu Europol în decembrie 2014.
10
a spălării banilor. Încercările de a submina cadrul anticorupție (cum ar fi așa-numita „lege
privind liberalizarea capitalului” și așa-numitul „pachet de afaceri”, vizând, printre altele,
schimbarea structurii instituționale a organismelor anticorupție) au un efect negativ asupra
credibilității voinței politice de a combate corupția. Deși ultimul raport privind liberalizarea
vizelor prevedea înființarea unui birou pentru recuperarea activelor, acesta a fost înființat abia
în 2017, iar domeniul său de aplicare rămâne în prezent limitat la cazurile de corupție și de
spălare a banilor. Întârzierile în punerea în aplicare a Legii privind Autoritatea Națională de
Integritate au condus la stagnarea verificării declarațiilor de avere și la apariția unor conflicte
de interese începând cu august 2016. În ceea ce privește legislația privind combaterea spălării
banilor (pentru alinierea la cea de A 4-a directivă a UE privind combaterea spălării banilor),
progresele stagnează.
intensificarea luptei împotriva crimei organizate prin adoptarea unei noi legislații de
combatere a spălării banilor;
asigurarea independenței depline, a eficienței și a eficacității instituțiilor anticorupție
specializate; asigurarea unui viitor cadru juridic al așa-numitului „pachet de afaceri”
care să nu afecteze negativ lupta împotriva corupției și anchetarea fraudelor bancare;
asigurarea cu prioritate a funcționării Autorității Naționale de Integritate prin numirea
conducerii de nivel superior și a inspectorilor;
asigurarea funcționării adecvate a Agenției de recuperare a activelor provenite din
săvârșirea de infracțiuni prin asigurarea accesului la toate informațiile necesare
(inclusiv baze de date), prin alocarea unui buget suficient și a unui efectiv de personal
suficient și prin extinderea domeniului său de aplicare la veniturile provenite din orice
tip de infracțiune;
intensificarea eforturilor pentru obținerea de rezultate în ceea ce privește combaterea
corupției la nivel înalt;
intensificarea campaniilor de informare specifice care să clarifice drepturile și
obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără viză.
Georgia
Referitor la procedurile de azil, numărul semnificativ de cereri de azil din Georgia respinse pe
baza unor considerente legate de securitatea națională în prima jumătate a anului 20178
reprezintă un motiv de îngrijorare care a fost semnalat în cel de al treilea și în cel de al
patrulea raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare de către
Georgia a planului de acțiune privind liberalizarea vizelor9 și care trebuie abordat.
Deși, per ansamblu, Georgia are rezultate bune în ceea ce privește punerea în aplicare a
reformelor anticorupție, ar trebui acordată o atenție deosebită punerii în aplicare eficace a
mecanismului de verificare a declarațiilor de avere introdus în ianuarie 2017.
Ucraina
În ceea ce privește gestionarea migrației, la 12 iulie 2017 a fost adoptată politica de stat în
domeniul migrației a Ucrainei pentru anul 2025. În perioada 2015-2017, s-au desfășurat
operațiuni naționale specifice de prevenire pentru monitorizarea punerii în aplicare a
legislației privind migrația. În mai 2017, Ucraina a lansat o campanie de informare la nivel
național pentru a explica drepturile și obligațiile care decurg dintr-un regim de călătorii fără
vize.
De la raportul final privind liberalizarea vizelor s-au înregistrat progrese în ceea ce privește
punerea în aplicare a reformei anticorupție, în special privind funcționarea eficace a noului
Birou Național Anticorupție (BNA) și a Procuraturii Anticorupție Specializate (PAS), însă
durabilitatea reformelor rămâne o provocare. Menținerea și consolidarea independenței,
precum și funcționarea eficace a BNA, PAS și a Agenției Naționale pentru Prevenirea
Corupției (ANPC) ar trebui să fie priorități-cheie. Evoluțiile recente, cum ar fi introducerea
unor termene-limită strânse pentru anchetele din faza de urmărire penală, precum și
publicarea la sfârșitul lunii noiembrie, de către Procuratura Generală, a informațiilor privind
anchetele sub acoperire ale BNA subminează grav capacitatea BNA de a desfășura anchete în
mod eficace, precum și încrederea publicului în instituțiile anticorupție. Un proiect de lege
introdus în Parlament la începutul lunii decembrie 2017, care ar facilita în mod nejustificat
concedierea președinților instituțiilor de combatere a corupției și care în prezent este retras de
pe ordinea de zi, este totuși înregistrat în continuare. În plus, lipsa condamnărilor în cazurile
14
care intră sub incidența competențelor BNA și PAS reprezintă un motiv de profundă
îngrijorare. Instituirea unei instanțe supreme specializate în materie de anticorupție, în deplină
conformitate cu avizul Comisiei de la Veneția, ar contribui la remedierea acestor deficiențe.
Creșterea presiunii exercitate asupra societății civile, inclusiv prin cercetări penale și atacuri
fizice, reprezintă o altă evoluție îngrijorătoare. Modificările legislative introduse în
martie 2017 care impun activiștilor anticorupție să prezinte declarații de avere reprezintă, de
asemenea, motive de profundă îngrijorare.
15
III. Concluzii
În conformitate cu articolul 1a alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 prin
care i se solicită Comisiei să monitorizeze și să raporteze cu privire la îndeplinirea continuă a
cerințelor privind liberalizarea vizelor de către țările terțe, Comisia consideră, pe baza analizei
prezentate în prezentul raport și a documentului de lucru al serviciilor Comisiei anexat, că
cerințele privind liberalizarea vizelor pentru țările în cauză sunt îndeplinite în continuare.
Raportul identifică acțiunile suplimentare care ar trebui întreprinse în domeniile specifice
pentru a menține o punere în aplicare continuă și durabilă. În plus, trebuie asigurată
continuarea punerii în aplicare a măsurilor pentru îndeplinirea tuturor celorlalte criterii de
referință.
Țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul estic au continuat să ia măsuri pentru a aborda
provocările încă persistente privind migrația neregulamentară, în special Albania. Aceste
măsuri produc deja rezultate. Cooperarea privind readmisia continuă fără probleme pentru
toate țările care beneficiază de un regim de călătorii fără viză din Balcanii de Vest și
Parteneriatul estic, cu rate de returnare în general ridicate.
Referitor la prevenirea și combaterea crimei organizate, în pofida eforturilor continue,
grupurile de criminalitate organizată din aceste țări continuă să fie active în ceea ce privește
traficul de arme de foc ilicite, criminalitatea contra patrimoniului și traficul de diverse mărfuri
ilicite (în special droguri și tutun), spălarea banilor, traficul de persoane, introducerea ilegală
de migranți și criminalitatea cibernetică în statele membre ale UE. Eforturile în această
direcție trebuie să fie intensificate.
În ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției și a spălării banilor, Moldova
trebuie să ia măsuri imediate pentru a asigura punerea în aplicare continuă a criteriilor de
referință și durabilitatea reformelor. Având în vedere evoluțiile recente, Ucraina trebuie, de
asemenea, să ia măsuri imediate pentru a proteja măsurile anticorupție introduse odată cu
reformele anterioare și pentru a permite înregistrarea unor progrese suplimentare.
Punerea în aplicare a măsurilor pentru îndeplinirea criteriilor de referință privind
liberalizarea vizelor este un proces continuu. Reuniunile și dialogurile periodice ale
Subcomitetului pentru justiție, libertate și securitate dintre UE și țările care au liberalizat
vizele, inclusiv pentru țările din Balcanii de Vest, după caz, negocierile de aderare la UE,
precum și reuniunile înalților funcționari oferă cadrul adecvat pentru a dezbate în continuare
aceste aspecte. Comisia va raporta din nou Parlamentului European și Consiliului cu privire la
îndeplinirea continuă a cerințelor privind liberalizarea vizelor de către țările terțe în 2018.
16