Norma de drept: norma de conduita impusa de stat societatii. O regulă de conduită
ce stabileşte comportamentul de urmat în raporturile dintre oameni ori în raporturile dintre aceştia şi societate. Este regula de conduită socială cu caracter social,impersonal, tipic și obligatoriu ,stabilită de stat în vederea reglementării relațiilor sociale, asigurată la nevoie prin forța de constrîngere a statului. Norma juridică este elementul necesar al sistemului dreptului (drept obiectiv, pozitiv,public și privat, etc). Norma de drept este o regulă de conduită generală, impersonală și obligatorie, instituită sau sancționată de autoritatea publică, stabilită de stat într-o formă specifică dreptului (lege, decret, ordonanță, hotărâre de guvern, ordin al unui ministru, hotărâri și dispoziții). In caz de abatere, prin constrângerea asigurată de autoritatea publică.
a)Caracter general: norma juridică este adresată tuturor.
b)Caracter impersonal: se adreseaza mai multor persoane c)Caracter obligatoriu:statul sanctioneaza nerespectarea normelor d)Caracter tipic: formulează modelul, tipul de conduită de urmat de către cei cărora li se adresează. e)Caracterul intersubiectiv: reglementeaza raporturi intre subiecte de drept,nu intre subiecte de drept si bunuri. f)Caracter statal: statul adoptă norme juridice. g)Caracter special: se adresează unor subiecți speciali (categorii de destinatari speciali). h)Caracter volitiv: reprezinta voința statulu i)Caracter formal: normele juridice sunt exprimate în formă scrisă în legislația statului. ----------------------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------
Structura normei de drept
A. Ipoteza: precizează condiţiile şi împrejurările în care aceasta se aplică,
precum şi categoriile de subiecţi de drept cărora norma li se adresează. B. Dispoziţia: stabileşte conduita ce trebuie respectată, în condiţiile şi împrejurările prevăzute de ipoteză. C. Sancţiunea: stabileşte consecinţele ce decurg din nerespectarea dispoziţiei normei respective în împrejurările stabilite de ipoteza ei, şi eventualele măsuri pe care autorităţile competente le pot lua împotriva subiectului de drept care a încălcat norma.
Dupa Conduita normele pot fi:
Normele imperative: impun partilor o anumita conduita. Pot fi:
- norme onerative: cand trebuie sa faci ceva - norme prohibitive: cand NU trebuie sa faci ceva
Normele dispozitive: lasa la dispozitia subiectului daca vrea sa faca ceva
- norme permisive: permit subiectelor sa aiba o anumita conduita, nici nu impun,
nici nu interzic. De ex: pot face recurs la un proces pierdut - norme supletive: cand partile pot alege o conduita inteleasa intre ele, alta decat cea prevazuta de lege ----------------------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------
Alte clasificari ale Normelor:
-Norme juridice din legi – au forță juridică primară și superioară. -Norme juridice din acte subordonate legii – de ex. hotărîri de guvern ,dispoziția primarului .Aceste norme au caracter secundar, rezultă din legi și se subordonează legilor . -Norme de drept public: stat -Norme de drept privat: persoana -Norme de drept intern -Norme de drept internațional -Norme de drept procesual: reprezintă procedura procesuală de aplicare a legii. -Norme de drept material – care se referă la un domeniu al dreptului. -Norme juridice complete – în același articol sunt întrunite dispoziția,ipoteza și sancțiunea.