3.

Aplicarea normelor in spatiu timp si cu privire la persoane

Actiunea in timp a normei juridice inseamna durata de aplicare a unei norme. I se

mai spune si viata normei, adica cat timp norma juridica produce efecte. Nimeni
nu poate invoca necunoasterea legii.
-----------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------

Aplicarea normelor in timp: Exista 3 momente ale duratei de viata a normei:

1. Intrarea in vigoare a normei:

-Legile si ordonantele guvernului, cele simple, intra in vigoare la 3 zile de

la data publicarii lor in M.O
-Ordonantele de urgenta ale guvernului intra in vigoare la data publicarii in M.O
-Celelalte acte normative, toata legislatia secundara (hotarari de guvern,
ordine ale ministrilor, etc) intra in vigoare la data publicarii lor

2. Actiunea propriu zisa sau activitatea normei:

Este perioada in care norma juridica produce efecte juridice. O norma se aplica
pentru viitor, NU pentru trecut, adica nu retroactiveaza si nici nu ultraactiveaza.

- Neretroactivitatii legii: adica nu se aplica pt raporturi juridice create

anterior intrarii sale in vigoare.
Exceptii:
- Retroactivitatea legii: cand o norma se aplica si anterior publicarii ei si se
refera doar la Drepturi. Se va mentiona in lege si timpul cand se aplica.
- Ultraactivitatea legii: cand legea veche si aplica chiar si dupa ce apare legea
noua.

3. Iesirea din vigoare a normei:

Cand norma inceteaza sa mai produca efecte juridice. Sunt 3 cazuri:

- cand norma ajunge la termen, pentru acele norme care au prevazut in cuprinsul lor
un termen de activitate.
- desuetudinea: invechirea normei, adica norma juridica prin reglementarile sale
numai este de actualitate
- abrogarea: expresa sau implicita (tacita).

- Abrogarea expresa inseamna prevederea de catre legiuitor in cuprinsul normei de

drept a unui text care arata iesirea din vigoare a actelor interioare normei
prezente.

- Abrogarea expresa directa presupune nominalizarea concreta a actului normativ

abrogat sau a unui articol sau capitol.

- Abrogarea indirecta nu contine o nominalizare concreta a actului

abrogat, dar contine o formulare generica ce prevede abrogarea
actelor normative contrare. De exemplu, exista legi care prevad:
„orice altedispozitii contrare prezentei legi se abroga”.

- Abrogarea tacita sau implicita rezulta din contrarietatea dispozitiilor normelor

juridice cu acelasiobiect de reglementare. De exemplu am 2 legi in materia
reglementarii spitalizarii (dreptmedical). Legea veche era intr-un fel, legea noua
este total diferita. Legea noua se bate cap incap cu cea veche. Rezulta implicit ca
legea veche este abrogata, din moment ce legea nouaeste total opusa. Se
presupune ca legea noua este cea ce reprezinta ultima vointa
alegiuitorului, aceasta se aplica.
- Suspendarea normei inseamnaintreruperea producerii de efecte juridice pe o
anumita perioada determinata de timp,iar laexpirarea acelei perioade se vor relua
efectele juridice ale normei. E o amanare, o intreruperedupa care isi reia cursul.
-----------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------

Aplicarea normelor in spatiu: producerea unor efecte juridice pe un anumit

teritoriu.

- Principiul teritorialitatii: norma juridica produce efecte pe intreg teritoriul

national.
- Principiul extrateritoritorialitatii: sunt excluse de la aplicarea legiimisiunile
diplomatice si consulare in statele straine, unde se aplica legea statului
respectiv.
- Imunitatea de jurisdictie: ambasade, consulate in conditii de reciprocitate.
-----------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------

Aplicarea normelor cu privire la persoane:

Se refera la principiul aplicarii in mod egal. Toate persoanele sunt egale in fata
legii.

In materie penala, pentru cetatenii straini si apatrizi se aplica legea locului

savarsitii faptei.

Cetatenii romani aflati in strainatate sunt supusi legii romane sub 2

aspecte: starea civila si capacitatea juridica (de-a incheia acte dupa legea
romana).

Imunitatea parlamentara: cand un parlamentar nu poate fi cercetat pe perioada

mandatului.