Sunteți pe pagina 1din 24

GESTIONAREA DURABILA A DESEURILOR

Concept de economie circulara:

Modelul economic linear existent de pana acum care presupunea


• extractie de materii prime,
• prelucrare ptr obtinerea de produse,
• utilizare,
• depozitare deseuri
este considerat depasit, si este nevoie de modele noi pentru o gestionare
sustenabila.
În cadrul economiei circulare valoarea produselor, a materialelor și a resurselor
este menținută în economie cât mai mult timp posibil iar generarea deșeurilor
este redusă la minim. Transformarea deşeurilor în resurse este unul dintre
elementele principale care stau la baza economiei circulare.

Reciclarea este de asemenea o parte esentiala pentru a asigura aceasta legatura


intre punctul initial si final al modelului, prin reabilitarea materialelor in procesul
de productie. Astfel se confera circularitate pentru economie, cu consecinte pe
minimizarea consumului de resurse naturale, dezvoltarea de oportunitati de
afaceri, optimizarea costurilor si crearea de locuri de munca.

Tranziția către o economie circulară reprezintă o prioritate la nivelul statelor


member ale UE.

Acesta este mesajul pe care Comisia Europeana si-a fundamentat pachetUL


economic adoptat in Decembrie 2015. Pachetul includea masuri ambitioase care
acopereau intregul ciclu de viata al produselor, de la etapele de conceptie si
productie pana la consum si o mai buna gestionare a deseurilor atunci cand
produsele ajung la sfarsitul vietii lor utile.
1
Page
Prevederile Pachetului pentru Economie Circulara adoptat in Decembrie 2015
de Comisia Europeana includ pe langa masuriile mentionate si o serie de
propuneri legislative pentru revizuirea Directivelor privind deseurile, crescand
tintele de reciclare pe toate fluxurile si avand drept obiective incurajarea
Statelor Membre in trazitia catre o economie circulara care sa stimuleze
competitivitatea globala, sa intareasca cresterea economica si sa creeze noi
locuri de munca.

Un element-cheie al noii abordari este propunerea legislativa revizuita privind


deseurile care include tinte de reciclare pe termen lung pentru deseurile
municipale si deseurile de ambalaje, masuri pentru limitarea depozitarii
deseurilor si stimulente destinate statelor membre pentru utilizarea unor
instrumente economice la nivel national.

De asemenea, propunerea legislativa promoveaza cooperarea intre industrii,


deseurile generate de un proces devenind astfel materiale secundare pentru
altele, si incetarea statutului de deseu, creand o mai mare certitudine pentru
operatorii de pe pietele respective. Alte masuri promoveaza prevenirea
generarii deseurilor.
Lege in vigoare in Romania:
• Legea 211/2011 care stabileste masurile necesare ptr protectia mediului
si a sanatatii populatiei prin prevenire sau reducerea efectelor adverse
determinate de generarea si gestionare deseurilor si prin reducerea
efecetlor genera;e ale folosirii resurselor si cresterea eficientei folosirii
acestora.
• Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a
deşeurilor de ambalaje,
• Legea 87/2018 prevede că introducerea pe piaţa naţională a pungilor de
transport din plastic subţire (sub 50 de microni) şi foarte subţire (sub 15
microni) cu mâner va fi interzisă începând cu data de 1 iulie 2018, iar de
la 1 ianuarie 2019 se interzice şi comercializarea acestora.
• O varietate de acte normative; hotarari de guvern etc. pe care nu am
apucat sa le citesc
• Proiect de Lege pentru crearea cadrului legislativ ptr realizarea
2
Page

compostului din deseuri menajere; care are oarece carente deoarece nu


adreseaza Biogazul ci doar cpompostul care Este unul dintre produsele
obtinute prin tratamentul de digerare anaeroba.

Utilizare mai eficienta a resurselor va duce la o noua crestere economica si la noi


locuri de munca. Studiile facute de EU arata ca o mai buna proiectare ecologica,
prevenirea generarii de deseuri si reutilizarea acestora ar putea aduce economii
nete anuale de pana la 600 de miliarde EUR pentru mediul de afaceri din UE,
odata cu reducerea emisiilor totale anuale de gaze cu efect de sera. Masurile
suplimentare de sporire a productivitatii resurselor cu 30 % pana in 2030 ar
putea creste PIB-ul cu aproape 1 %, creand, in acelasi timp, inca doua milioane
de locuri de munca.

A face mai multe cu mai putine resurse este si un obiectiv-cheie al programului


de actiune pentru mediu al UE pana in 2020.

Scopul tuturor acestor masuri este eliminarea impactului asupra mediului şi a


sănătăţii umane

Conceptul de ierarhie a deseurilor:

Politica europeană şi naţională se bazează pe o asa numita „ierarhie a


deșeurilor“, care stabilește priorităţile în ceea ce priveşte gestionarea deșeurilor
la nivel operațional:
• se încurajează în primul rând prevenirea sau reducerea cantităților de
deșeuri generate și reducerea gradului de periculozitate al acestora,
• reutilizarea și abia apoi
• valorificarea deșeurilor prin reciclare, si alte operaţiuni de valorificare,
cum ar fi valorificarea energetică.
• Pe ultimul loc în ierarhie este eliminarea deşeurilor, care include
depozitarea deșeurilor și incinerarea.
3
Page
Acest concept a fost adoptat de multe tari (de fapt de Natiunile Unite) la tratatul
de la Paris, undeva prin 2015-2016 care reglementează măsurile de reducere a
emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020.

“Sistem de management integrat al deşeurilor”, presupune un sistem de


management integrat al deşeurilor în conformitate cu standardele UE.
Principalele propuneri de revizuire a cadrului legislativ cuprinse în Pachetul UE
economiei circlare includ:
• Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea a 65% din masa deșeurilor
municipale până în 2030 (cu o ţintă intermediară de 60% în anul 2025).
Pentru realizarea acestui obiectiv, România poate beneficia de o perioadă
suplimentară de cinci ani, cu condiția să se ia măsurile necesare pentru
ca, până în 2025 și, respectiv, 2030, rata de pregătire pentru reutilizare și
reciclarea deșeurilor municipale să crească la minimum 50% și 60% din
greutate;
• Pregătirea pentru reutilizare şi reciclarea a 65% din greutatea tuturor
deșeurilor de ambalaje până în 2025 și minimum 75% până în 2030. De
asemenea, sunt stabilite obiective minime privind pregătirea pentru
reutilizare și reciclarea materialelor specifice conținute în deșeurile de
ambalaje atât pentru anul 2025, cât și pentru anul 2030;
• Depozitarea a maxim 10% din deșeurile municipale până în anul 2030.
Romania poate beneficia de o perioada suplimentara de cinci ani cu
condiția să se ia măsurile necesare pentru a reduce până în 2030
cantitatea de deșeuri municipale depozitata la 20% din cantitatea totala
de deșeuri generate;
• Interzicerea depozitării deșeurilor colectate separat; (e.g plasticul sticla
metalul hartia/carton vor fi interzise depozitarii)
• promovarea instrumente economice pentru descurajarea depozitării;
adica cresterea preturilor la depozitare la groapa de gunoi (asta ar fi una)
alta ar fi amenzile ptr depozitarea acestor tipuri de deseuri
• Definiţii simplificate şi îmbunătăţite şi metode pentru calculul ţintelor de
reciclare armonizate la nivelul UE;
• Promovarea reutilizării și stimularea simbiozei industriale; (materia
secundara a unui process industrial poate deveni materie prima ptr alt
4

process industrial)
Page
• Stimulente economice pentru ca producătorii să pună pe piata produse
mai ecologice și sprijinirea schemelor de reciclare și valorificare (de
exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice și electronice,
vehicule);
• Reducerea generării deșeurilor alimentare în producția primară, în
prelucrare și procesare, în comerţul cu ridicata şi amănuntul, în
restaurante și servicii alimentare precum și în gospodării.

Activităţile de management al deşeurilor include (segregare la sursă, colectare,


transport, transfer, sortare şi reciclare, compostare, tratare mecanobiologică şi
in final depozitare într-un sistem unic),

STATUS QUO situatia curenta – cum stam

In Romania se recicleaza in acest moment 13,9% din totalul deseurilor


municipale: plastic sticla, hartie si metal. Pana in 2025 trebuie sa reciclam minim
55%. Acest lucru nu se va putea face fara a recicla si biodeseurile (deoarece
acestea reprezinta cel mai mare procentaj din deseurile municipale).
Guvernul pregateste niste acte normative care sa reglementeze tipurile de
deseuri care pot fi folosite la realizarea compostului; retete de realizare a
compostului; modalitati economice de introducere pe piata a compostului,
inclusive stimulente ptr producerea fertilizatorilor organici pe baza de compost.
(actualmente Romania importa fertilizatori)

Sistemul existent de gestionare a deşeurilor, actualmente prevede colectarea şi


depozitarea, uneori improprie a deşeurilor. In prim plan ar trebui sa fie
implementarea staţiilor de transfer şi închiderea şi reabilitarea ecologică a
depozitelor neconforme de deşeuri.
5
Page
Page
6
Trebuie promovata Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor
• extinderea colectării deşeurilor în zona rurală va ridica standardul
serviciilor în zona rurală si va crea condiţii pentru reabilitarea terenurilor
afectate de depozitare necontrolată – adesea paraurile sau mlastinile
devin gropi de gunoi …
• Noile reglementări şi cerinţe cu privire la sortare, colectare şi/sau puncte
de colectare, tratare şi depozitare pentru diferite categorii de deşeuri vor
duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de colectare a deşeurilor în
fiecare gospodărie în parte, necesitând o implicare deosebită din partea
populaţiei.
• O mai mare implicare a prestatorilor privaţi de servicii poate duce la
ameliorarea standardelor serviciului de salubritate prin creşterea
responsabilităţii angajaţilor, dar şi la o echilibrare a costurilor cu tarifele
încasate sau taxele percepute.
7
Page
Implicarea responsabilă a comunităţilor

Pre-colectarea diferenţiată pentru hârtie/sticlă/metale/plastic/deşeuri de


ambalaj (din hârtie/ sticlă/metal/ plastic) va duce la schimbarea obiceiurilor de
colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte.
Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităţilor întrucât containerele
respectă un cod al culorilor.
Incurajarea compostării deşeurilor biodegradabile (vegetale, dejecţii animaliere,
deşeuri din agricultură) în propria gospodărie în zonele rurale va duce la
creşterea cantităţilor de compost disponibile pentru agricultură.
Amenajarea centrelor locale pentru sortarea deşeurilor de ambalaje poate crea
noi locuri de muncă pentru locuitorii din mediul rural şi urban.

Dezvoltarea de noi centre pentru gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri

În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri, rezidurile din construcţii şi


demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn, ş.a.m.d.), acestea nu vor mai fi
admise în depozitul conform. Astfel, vor trebui amenajate depozite specializate
dotate cu echipament de procesare (de regulă pentru sortare şi mărunţire).

Pentru aplicarea acestor prevederi, se va întări controlul şi înăspri, din punct de


vedere legal, autorizarea societăţilor de construcţii.

Referitor la deşeurile menajere periculoase, deşeurile din echipamente electrice


şi electronice, deşeurile din baterii şi acumulatori şi vehicule scoase din uz,
acestea se pot colecta în puncte de colectare sau predate la schimb
distribuitorilor facilitând tratarea corespunzătoare a acestor tipuri de deşeuri.
8
Page
Creşterea nivelului de informare a publicului

În ceea ce priveşte informarea/consultarea publicului, campanii de informare cu


privire la practicile legate de colectarea, tratarea sau depozitarea deşeurilor,
pentru creşterea gradului de implicare şi conştientizare a publicului în ceea ce
priveşte sistemul de colectare separată.

Materiale informative cu privire la activităţile de compostare, activităţi ce pot


conduce în timp la diminuarea semnificativă a costurilor pentru serviciile de
salubritate prin reducerea cantităţilor de deşeuri predate operatorilor de
salubritate.

Creşterea nivelului de avertizare a publicului cu privire la penalizarea practicilor


ilegale precum cea a abandonării deşeurilor în locuri neamenajate sau la
întâmplare (de exemplu aruncarea deşeurilor mici care sunt împraştiate uşor de
vânt) .

BIODESEURI
O mare parte (57%) din cantitatea de deşeuri municipale generate este
reprezentată de biodeşeuri (deşeuri biodegradabile provenite din grădini şi
parcuri, deşeurile alimentare sau cele provenite din gospodării private,
restaurante, firmelor de catering ori din magazine de vânzare cu amănuntul.

Depozitarea biodeseurilor are efecte nefaste asupra mediului (emisii de metan,


gaz cu efect de seră (CO2) şi alte gaze care contribuie la încălzirea globală) şi
sănătăţii oamenilor. De aceea, Directiva privind depozitarea deşeurilor impune
un grafic de diminuare a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate. Cea mai
mare parte din fracţia biodegradabilă provine din mediul urban, aproximativ
50% din populaţia României locuind în mediul urban.

Compostarea individuală nu este relevantă în cazul oraşelor, însă în oraşele


9
Page

mici/zona rurală poate fi aplicată deşi s-a observat că prin tendinţa de a avea
cât mai mult confort, deşeurile organice au devenit o parte din ce în ce mai
consistentă a deşeurilor menajere. O altă problemă a aglomerărilor urbane este
reprezentată de deşeurile provenite de la produsele alimentare – romanii
arunca mancare.
Studiile facute sugerează, de exemplu, că 1.25 tone de emisii de CO2 sunt create
şi 380 milioane de litri cubi de apă sunt utilizate pentru a produce 1 tona de
produse alimentare irosite.
Relativ la depozitare, fiecare tonă de deşeuri alimentare irosite care nu se mai
depozitează duce la evitarea a 4,2 tone emisii de CO2, în timp ce procedeul
digestiei anaerobe (actuamente cea mai performantă opţiune de tartare a
biodeseurilor) evită producerea a 500 kg CO2.
Prevenirea generării deşeurilor alimentare şi de băuturi oferă cele mai
substanţiale beneficii pentru mediu şi câştiguri economice, mult mai mult chiar
decât orice formă de tratare disponibilă în prezent.

Soluţiile de recuperare/reciclare şi de reducere a materiilor biodegradabile


trimise spre eliminare finală, disponibile la acest moment, sunt:
• compostarea (degradare aerobă) cu producere de compost utilizabil; 
• fermentare (digestie) anaerobă cu producere de biogaz; 
• tratare termică; 
• tratare mecano-biologică (degradare aerobă) cu producere de deşeuri
stabilizate, depozitabile.

Toate deşeurile biodegradabile contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu


efect de seră atunci când sunt depozitate. Pentru deşeurile care se degradează
rapid, cum ar fi deşeurile provenite de la produsele alimentare sau de bucătărie,
digestia anaerobă aduce beneficii din punct de vedere al schimbărilor climatice
comparativ cu depozitarea, în timp ce procesul de compostare are un potenţial
evident în stocarea carbonului în sol şi îmbunătăţirea fertilităţii solului, care pot
conferi avantaje suplimentare privind schimbările climatice.

Acţiunile pot viza:


10
Page

• încurajarea tehnologiei de digestie (fermentare) anaerobă;


• încurajarea compostării la nivelul gospodăriilor individuale.

Autorităţile publice locale trebuie să: •


• promoveze şi să stimuleze compostarea individuală în mediul rural;
• generalizeze sistemul de compostare a deseurilor verzi (deşeuri din
parcuri, grădini şi pieţe);
• identifice şi să implementeze măsuri pentru redirecţionarea de la
depozitare a deşeurilor alimentare
• deruleze campanii de informare şi sensibilizare direcţionate către
publicul larg privind conştientizarea problemelor de mediu, inclusiv
asupra metodelor şi opţiunile de tratare a deşeurilor;
• intensifice colectarea separată a deşeurilor organice
• susţină dezvoltarea unor instalaţii de digestie anaerobă, tratare mecano-
biologică (degradare aerobă), incinerare regională.

Aplicarea Directivei 2008/98/EC impune ţării noastre obiective ambiţioase:


reciclarea până în 2020 în proporţie de 50% a deşeurilor menajere şi 70% a
deşeurilor din construcţie şi demolare. De asemenea, legislaţia europeană
impune obiective de reciclare/valorificare pentru materialele din ambalaje
(sticlă, metale, plastice), precum şi pentru deşeurile biodegradabile. Însă
deșeurile reziduale și fracţiile, care nu respectă standardele de reciclare, dar au
o valoare calorică ridicată (de exemplu, deșeurile reziduale municipale, plasticul,
hârtia) pot fi și ar trebui să fie supuse unui tratament termic în instalații cu
recuperare de energie echipate corespunzător. În prezent există numeroase
opţiuni tehnice (cu grade diferite de maturitate), pentru valorificarea energetică
a potenţialului util din deşeurile municipale.

Colectare selectiva a deseurilor


metodele variază de la mecanizarea activităţilor de colectare la serviciile „din
uşă în uşă” la domiciliu.
11
Page
Hartia
SE POT ARUNCA • ziare, reviste, cărţi, caiete • hârtie pentru imprimante
matriceale • cutii pentru produse alimentare şi ambalaje din carton (îndoite şi
strivite) • hârtie stratifi cată (Tetra pak®, cutii pentru lapte şi suc de fructe), fără
dopuri sau părţi din plastic şi fără reziduuri.
NU SE POT ARUNCA • hârtie cu reziduuri de lipici • recipiente unsuroase (de ex.
cutii de pizza murdare) • hârtie alimentară cu polietilenă (de ex. hârtie pentru
ambalarea salamurilor şi a mezelurilor) • hârtie chimică (de ex. fax, bonuri) •
hârtie autocopiativă • pahare şi farfurii din hârtie

Alte locuri UNDE SE ARUNCĂ HÂRTIA


Sistemul de colectare este diversificat în funcţie de zonele de reşedinţă. În
teritoriu, în funcţie de spaţiu şi de viabilitate, se pot plasa containere tip clopot
de culoare albă, tomberoane de culoare galbenă sau, pubele de culoare galbenă.
De asemenea, în alte zone, poate fi activă colectarea din uşă în uşă, conform
unui calendar prestabilit. Se pot aloca saci tutror gospodariilor.

Sticla

SE POT ARUNCA • sticle de sticlă • borcane de sticlă • sticlă spartă • flacoane


(nu de medicamente) • pahare din sticlă
NU SE POATE ARUNCA • geamuri de ferestre (trebuie duse la groapa de gunoi)
• ceşti şi farfurii din ceramică • porţelan • veselă • becuri

Alte locuri UNDE SE ARUNCĂ STICLA Sistemul de colectare este diversificat în


funcţie de zonele de reşedinţă. În teritoriu, în funcţie de spaţiu şi de viabilitate,
se pot plasa containere tip clopot de culoare verde sau, pubele de culoare verde.
12
Page
Plastic si metal

PLASTIC (DOAR AMBALAJE) – SE POT ARUNCA • sticle (de ex. de apă, băuturi
răcoritoare, ulei, sucuri, lapte etc.) • fl acoane, dozatoare (de ex. de şampon, gel
de duş, săpun, detergenţi, produse de curăţenie pentru casă, siropuri, creme,
sosuri, iaurt etc. • canistre de apă distilată • fl acoane de clor sau alte substanţe
de uz casnic (cu condiţia să fi e clătite) • pungi de plastic • caserole pentru
alimente (de ex. fructe, legume, gustări etc.) • pelicule pentru ziare şi reviste •
sacoşe şi pungi pentru produse alimentare • vase din plastic • folii şi pelicule •
farfurii şi pahare din plastic
METAL (DOAR AMBALAJE) - SE POATE ARUNCA • doze • folii din aluminiu
pentru alimente • tuburi de spray neinfl amabile • cutii şi conserve pentru carne,
peşte şi legume • tuburi • capace pentru iaurt • dopuri şi capsule

PLASTIC - NU SE POATE ARUNCA • diverse obiecte din plastic • recipiente din


plastic murdare • jucării • tacâmuri din plastic • seringi • capsule de cafea
METAL - NU SE POATE ARUNCA • bidoane cu resturi de vopsea sau lacuri •
butelii şi tuburi (de substanţe infl amabile sau nocive) • filtre • recipiente de
produse iritante, inflamabile, toxice...

UNDE SE ARUNCĂ AMBALAJELE DIN PLASTIC ŞI METAL Sistemul de colectare


este diversificat în funcţie de zonele de reşedinţă. Pubelele şi tomberoanele
pentru colectarea ambalajelor din plastic şi metal distribuite în teritoriu pot fi de
culoare albastră. De asemenea, în anumite zonepoate fi implmentata colectarea
din uşă în uşă, conform unui calendar prestabilit.

Materii Organice

SE POT ARUNCA • resturi de fructe şi zarzavat • resturi de carne şi peşte • resturi


vegetale (plante, flori, iarbă etc.) • produse lactate • coji de ouă • alimente
13

deteriorate • zaţ de cafea şi resturi de ceai • oase (de dimensiuni mici şi medii)
Page
• hârtie şi carton murdare (de ex. cutii de pizza foarte unsuroase) • cenuşă •
excremente de animale de talie mică • şervete şi şerveţele de hârtie unsuroase
NU SE POT ARUNCA • saci de aspirator • scutece şi absorbante • ţesături • lemn
vopsit • hârtie patinată • uleiuri vegetale
UNDE SE ARUNCĂ MATERIILE ORGANICE Materiile organice trebuie aruncate în
pubele de alta culoare (maro). Compostare la domiciliu ptr cine are curte.
Pentru colectarea casnică, solicitaţi la birourile noastre de la adresa: Contrà
Mure San Rocco 23, pubela de 7 litri. Alternativ depunerii stradale, cine dispune
de grădină sau curte poate solicita la AIM Ambiente un composter.

Deseuri vegetale
SE POT ARUNCA • ramuri şi frunze • iarbă • diverse reziduuri vegetale
NU SE POT ARUNCA • ceramică • moloz şi materiale din construcţii • pietre
UNDE SE ARUNCĂ DEŞEURILE VEGETALE Sistemul de colectare prevede, de
preferinţă, colectarea la domiciliu, apelând la serviciul din uşă în uşă; de
asemenea, se poate opta pentru compostarea la domiciliu. Alternativ, în zonele
deservite de containerele stradale, tomberoane de culoare verde

Baterii si medicamente
SE POATE ARUNCA • baterii consumate • ambalaje de medicamente •
medicamente expirate
NU SE POATE ARUNCA • baterii pentru automobile • telefoane mobile,
dispozitive smartphone sau tablete • mici obiecte electronice cu baterie
integrată
UNDE SE ARUNCĂ BATERIILE ŞI MEDICAMENTELE Pentru colectarea
diferenţiată a bateriilor consumate şi a medicamentelor expirate, se folosesc
containere speciale sau se duc la centrele de reciclare.
14
Page
Deseuri electrice si electronice:
Exista cateva initiative in Romania ecolectare.ro colecteaza gratuity de acasa;
campanie eco vouchere; la magazine etc.

Deșeuri periculoase menajere includ: solvenți, acizi, baze, (ingrediențe ale


produselor chimice de curãțare folosite în gospodãrie), pesticide, uleiuri și
grãsimi ce conțin substanțe chimice periculoase, vopsea, adezivi, detergenți cu
conținut de substanțe periculoase, medicamente citotoxice și citostatice, etc.
Colectarea acestor deșeuri se face în general puncte fixe, dupã un program
stabilit în timp util, cu ajutorul mașinilor specializate (hazmobile). Atât
programul de colectare, cât și punctele de staționare a mașinii vor fi comunicate
în timp util.

REDUCEREA TAXEI DE DEŞEURI Cine optează pentru colectarea deşeurilor ar


trebui sa fie incurajat si rasplatit / incentivised.

Digestia aerobă

– cu sprijinul oxigenului (compostarea): deșeurile vegetale provenite din


gospodării sunt amestecate cu deșeurile vegetale provenite de la spațiile verzi,
tocate și lăsate la compostat într-un „tunel” sau vas timp de 2-4 săptămâni. În
acest interval, temperatura din interiorul tunelului ajunge până la 70 grade
Celsius, distrugând microorganismele dăunătoare. După alte 1-3 luni (procesul
de compostarea poate dura și până la 6-7 luni în funcție de timpul de
descompunere al anumitor deșeuri, nivelul de ventilație, umiditate și alți factori
care influențează procesul), timp în care compostul este aerisit și vânturat,
poate fi utilizat ca fertilizator în parcuri, plantații sau grădini.
Compostul, ca rezultat final al procesului de compostare, este un material stabil
şi igienic, similar cu humusul din pădure, care poate fi folosit ca şi îngrăşământ
natural, evitând astfel necesitatea utilizării îngrăşămintelor chimice. El este
adăugat pe sol pentru a-i îmbunătăți proprietățile acestuia din urmă. Adăugarea
15

de compost pe sol este considerată ca fiind un mod natural de a-i creşte


Page

fertilitatea şi de a-i reface calitatea.


Exista o varietate de Compostere pe piata si in general sunt vase de plastic în
care este pusă materia organică pentru a se transforma în compost. Aceste
unitati individuale pentru realizarea compostului permit aerului să treacă prin
grămadă şi controlul temperaturii şi umidității, evitând dispersarea deşeurilor şi
pătrunderea rozătoarelor şi insectelor. Un alt avantaj al cutiei este acela că
permite amestecarea deşeurilor cu uşurință în interiorul său cu ajutorul unor
unelte precum aeratorul de compost sau o săpăligă îngustă. Material compostat:
resturi de bucătărie (resturi de fructe, legume, resturi de la prepararea cafelei
sau ceaiului, praf de la curățarea locuinței etc), deşeuri vegetale din grădină
(resturi toaletare, ramuri, frunze uscate, iarbă, resturi de flori etc), toate aceste
deseuri se pot transforma in ingrasamant natural pentru ghivece cu flori, gradina
sau livada.

Pentru gropile existende de gunoi de oras, se pot folosi statii de tratare mecano-
biologica, care sunt instalaţii complexe de tratare mecano-biologică a deşeurilor
reziduale unde anual pot fi prelucrate zeci sau sute de mii de tone. În urma
prelucrării acestora se vor obţine deşeuri uscate cu potenţial energetic ce vor
putea fi utilizate drept combustibil alternativ . costul este de sute de milioane
de lei.

Fermentarea (digestia) anaerobă


AD reprezintă un proces microbiologic de descompunere a materiei organice, în
lipsa oxigenului, întâlnit în multe medii naturale şi aplicat astăzi la scară mare
pentru producerea de biogaz în reactoare-cisternă, etanşe împotriva pătrunderii
aerului, în mod obişnuit denumite digestoare. O largă varietate de
microorganisme sunt implicate în procesul anaerob, în urma căruia rezultă două
produse finale: biogazul şi digestatul. Biogazul este un gaz combustibil, care
constă din metan, dioxid de carbon, şi cantităţi mici de alte gaze şi
microelemente. Digestatul reprezintă substratul descompus anaerob, bogat în
macro- şi micronutrienţi şi care poate fi utilizat, prin urmare, drept îngrăşământ
pentru plante. AD este considerat tratamentul optim ptr o mare varietate de
biodeseuri: gunoi animal, resturi vegetale, deşeuri organice provenite din
fermele de producere a lactatelor, din industria alimentară şi agro-industrii,
16

nămoluri de canalizare, fracţia organică din deşeurile orăşeneşti, deşeuri


organice menajere, din serviciile de catering şi culturi de plante energetice.
Page
Din punct de vedere al ierarhiei deşeurilor, digestia anaeroba este clasificată, în
general, în „alte operaţii de recuperare”, deoarece în urma procesului rezultă un
produs utilizabil = biogazul.
Digestia anaerobă presupune două etape principale: -
• pre-tratare (mărunţire, cernere) a deşeurilor şi –
• fermentare (tratare cu ajutorul micro-organismelor în mediu anaerob).
În urma procesului de fermentare rezultă un digestat (substrat) care este,
ulterior deshidradat şi poate fi utilizat ca şi compost.
Partea lichida este reintrodusă în procesul de fermentare. Urmare a acestui
proces se obţin ca produsi finali compost şi biogaz (50-70% metan, 30-50%
CO2).
În ceea ce priveşte balanţa energetică (necesar/producţie/net) aceasta este
estimată la -60 – 80/120 – 310/150 – 250kWh/t material de intrare.
Din punct de vedere al criteriilor de mediu, digestia anaerobă presupune un
impact mult mai scăzut decat alt tip de reciclarea deşeurilor, în special pentru
anumite fluxuri de deşeuri (deşeurile alimentare). Aceasta tehnologie prezintă
avantaje şi în ceea ce priveşte generarea şi livrarea biogazului produs, acesta
fiind generat cu o rată constantă ceea ce permite livrarea (sub forma de energie
electrică) sau stocarea acestuia. Produsele obţinute în urma digestiei
anaebrobe, sunt - metanul – unul dintre puţinele tipuri de combustibil (din surse
regenerabile) care se pretează pentru utilizarea la vehiculele de marfa
(camioane).
Un avantaj secundar, ar fi posibilitatea reducerii dependeţei importului de gaze;
- digestatul – poate fi utilizat ca îngraşământ, având şi un conţinut redus de
carbon.
Ca efect secundar, ar fi reducerea gazelor cu efect de seră. Instalaţiile de digestie
anaerobă pot prelua atât deşeuri municipale cât şi nămoluri rezultate din staţiile
de epurare şi pot avea diverse capacităţi în funcţie de necesităţile zonei de
arondare. Dar, având în vedere că în prezent România nu beneficiază de astfel
de instalaţii deşi, are materii prime disponibile nu există nicio îndoială că
industria are capacitatea de a creşte.
17
Page
Asociatia Romana de Biomasa si Biogaz, ARBIO,

Instalatii „micro” de digestie anaeroba containerizate s-ar potrivi la voi


Realizate intr-o forma compacta, containerizata, instalatiile „micro” de digestie
anaeroba sunt destinate fermelor de animale sau industriei si furnizeaza
suficient biogaz pentru a putea produce intre 8 si 55 kWh energie (electrica si
termica). Aceste instalatii compacte folosesc ca material de intrare fie resturi
alimentare de la hoteluri si restaurante, fie dejectii animaliere si plante verzi.
Avantajele utilizarii a unor astfel de instalatii:
• Produc energie verde proprie (electrica, termica)
• Ajuta la reducerea costurilor de eliminare a deseurilor
• Materia rezultata in urma digestiei anaerobe a deseurilor organice are
calitatile ingrasamintelor organice de cea mai buna calitate
• Prin digestia anaeroba se elimina majoritatea agentilor patogeni din
deseuri
• In loc sa reprezinte un cost, deseurile organice devin o sursa de profit.
Energia produsa se poate vinde in Sistemul Energetic National
• Instalare rapida si fara impact asupra vecinilor (nu se emana mirosuri
urate si nu se genereaza zgomote la nivel inalt)
• Sunt simplu de autorizat
• Sistemul nu necesita intretinere frecventa si poate fi monitorizat de la
distanta
Energia produsa cu ajutorul unor instalatii mari (industrial) incepe de la
valoarea de 0,25 MWh energie electrica, respectiv 0,29 MWh energie termica si
poate ajunge la valori oricat de mari.

Numai în Germania, mai mult de 3.700 de fabrici pentru biogaz funcţionau în


anul 2007. În Asia, câteva milioane de digestoare mici, simple, pentru biogaz,
sunt funcţionale în ţări precum China, India, Nepal şi Vietnam, acestea
producând combustibil pentru gătit şi iluminat.
Alegerea tipului şi a planului general al unei fabrici de biogaz depinde, în
principal, de natura materiei prime avute la dispoziţie. Cantitatea materiei prime
18

determină dimensionarea digestorului, a capacităţilor de stocare, precum şi a


Page
unităţii energetice. Calitatea materiei prime (conţinutul în substanţă uscată,
structura şi originea acesteia etc.) determină alegerea tehnologiei de procesare.
Elementul esenţial al unei fabrici de biogaz este digestorul, un tanc de reacţie
etanş la pătrunderea aerului, în interiorul căruia materia primă este supusă
procesului AD, având loc, astfel, producerea biogazului. Caracteristicile comune
tuturor digestoarelor, în afara etanşeităţii împotriva pătrunderii aerului, sunt:
existenţa unui sistem de alimentare cu materii prime, precum şi a sistemelor de
evacuare a biogazului şi digestatului. În condiţiile climaterice ale continentului
european, digestoarele anaerobe trebuie izolate şi încălzite. La nivel mondial,
există o întreagă varietate constructivă de digestoare pentru biogaz. Astfel, sunt
folosite digestoare din beton, oţel, cărămidă sau material plastic, în formă de
siloz, de jgheaburi sau bazine, amplasate în subteran sau la suprafaţă.
Dimensiunile unei fabrici de biogaz sunt determinate de dimensiunile
digestoarelor, care variază de la câţiva metri cubi, în cazul instalaţiilor mici,
gospodăreşti, până la marile fabrici comerciale, care posedă câteva digestoare,
fiecare cu volume de mii de metri cubi.
Universiatea Agricola in Timisoara a facut un studiu al potențialului total de
energie electrică de 3,4 TWh, obtenabilă din reziduuri agricole si au gasit ca
acestea pot acoperi aproximativ 89% din consumul total de energie electrică
din Regiunea Vest.
Peste 80 % din cantitatea de biomasa este provenita din resturi vegetale în
Regiunea de Vest a ţării (Arad, Caras Severin Hunedoara si Timis); restul din
dejectii animale.

România are una dintre cele mai mici rate de reciclare a deșeurilor din toată
Uniunea Europeană.

În primavara 2017, Comisia Europeană a trimis Romania în faţa Curţii de Justiţie


a UE, într-o procedură de infringement, pentru că nimeni nu a actualizat
planurile şi programele naţionale privind gunoiul cu directivele UE. Erau vizate
68 de depozite neconforme care ar fi trebuit închise până în 2013!
Până în 2020 (extins acum la 2025), Romania este obligaţa de Bruxelles să ajunga
la ţinta de reciclare 55%! În caz contrar, penalităţile sunt de 200.000 de euro pe
19

zi.
Page
Asta arată adevărata dimensiune a incompetenței și a lipsei de viziune de la
vârful statului român. Totusi sunt oaze de excelenta unde exemplele câtorva
comunități care, prin propriile forțe, au dovedit că reciclarea gunoiului arata
ca reciclarea deseurilor nu este o treabă chiar atât de complicată.

Voi, atunci cand veti ajunge primari sau consilieri, va trebui sa aveti proiecte
concrete si implementabile deoarece doar asa veti castiga increderea
cetatenilor care v-au votat si desigur si un al doilea mandat;

Trebuie sa aveti cateva proiecte initiale, idetificate in colaborare cu cetatenii,


care ar trebui sa acopere nevoile cele mai urgente ale urbei respective; fie ca
sunt proiecte de infrastructura mare; sau proiecte locale e.g. o gradinita, un
dispensar, canalizare, gestionarea deseurilor, etc. trebuie sa aveti buy-in /
sustinere de la cetatenii pe care ii reprezentati. Ei, cetatenii, trebuie sa fie de
accord cu acele proiecte, si trebuie sa prioritizati – ce este cel mai urgent? ce se
poate face in primul mandat?

Sunt necesare studii de fezabilitate care sa indice cantitatile de deseuri generate


si posibil o caracterizare a deseurilor; ca sa aflati daca exista de exemplu piata
ptr a vinde ce se colecteaza: Plastic, metal, hartie, sticla; uneori nu exista date si
trebuie sa va bazati pe estimari care exista in literature de specialitate.

Apoi desigur veti avea nevoie sa aveti business plan / proiecte de finantare ptr
ceea ce propuneti; fie ca cereti bani de la UE fie ca utilizati bani de la guvernul
local sau din alte mecanisme de finantare existente (banci, investori, etc)

Finantare:
20
Page
Pentru capital atras prin sprijin nerambursabil sunt disponibile (dar nu neapărat
și active) următoarele linii de finanțare:
• național - AFM (http://afm.ro) administratia fondului de mediu
• european – POIM (http://www.fonduri-ue.ro/poim-2014) program
operational infrastructura mare
• FEIS (http://www.eib.org/efsi/) european fund for strategic investments
• EEA Grants (http://eeagrants.org/) eurepoean economic area
• Fonduri de la guvernul local?

De asemenea, pot fi considerate o serie de mecanisme de sprijin tehnico-


material şi financiar precum: tarifele pentru alimentarea cu bio-electricitate,
subsidiile guvernamentale pentru investiţiile în bio-energie, granturi şi credite
preferenţiale de la fondurile de mediu şi scutiri de impozit pentru investiţiile în
bio-energie.

Finantari ptr RES (proiecte de biogaz) sau ptr statii mecano-biologice


Datorită cheltuielilor iniţiale mari implicate de astfel de proiecte, a perioadei
mare de amortizare şi a riscurilor mari din timpul derulării lor (cel puţin din
punctul de vedere al consultanţilor financiari), aceste proiecte întâmpină
dificultăţi de finanţare de către bănci. De aceea, în multe cazuri este preferată
implicarea guvernului sau sprijinul UE. Există câteva posibilităţi pentru suportul
financiar destinat implementării proiectelor de biogaz:
• Finanţarea de către terţi şi/sau parteneritul public-privat în cofinanţare –
un bun exemplu îl costituie proiectul pentru recuperarea biogazului de la
groapa de gunoi, implementat în Focşani, parteneriet între compania
privată deţinătoare şi primărie, cu sprijin financiar de la guvernul danez;
• posibilitatea utilizării unor produse bancare specifice – unele bănci au
creat asemenea instrumente de finanţare, care vizează utilizarea
fondurilor structurale pentru proiectele RES;
• posibilitatea accesării de sprijin financiar de la UE (fonduri structurale şi
de aderare) – măsura 123 din schema de finanţare XS13 pentru proiectele
din agricultură se ocupă de proiectele pentru bio-combustibili, care
21

asigură finanţarea pentru 50% din costurile eligibile ale proiectului, din
Page
care 80% de la UE şi 20% de la Guvernul României – singura problemă este
procedura relativ dificilă şi cronofagă pentru accesarea acestor fonduri.

Dificultati:
Actualmente nu există o strategie naţională pentru biogaz şi nici nu este
menţionat specific biogazul în strategiile care-l implică. Aceasta face ca la nivel
administrativ să fie solicitat un număr mare aprobări de la o serie de autorităţi
ceea ce face managementul proiectelor dificil şi cu mari cheltuieli de timp.
Abordarea sectorială atât la nivel legislativ cât şi din punct de vedere
administrativ are puternice efecte negative privind încadrarea domeniului
biogazului, creând incoerenţe pe aceste planuri prin necorelarea strategiilor
corespunzătoare pentru mediu, energie, transporturi, ceea ce arată o lipsă de
viziune în legătură cu aceste probleme complexe la nivelul politicilor de
dezvoltare.

Taxa de depozitare: constituie un instrument economic care se doreşte a


determina reducerea cantităţilor de deşeuri eliminate prin depozitare. Ca efect
secundar, presupune reaşezarea ierarhiei deşeurilor din punct de vedere al
intrării dintr-o etapă in cealaltă, practic, cantităţile de deşeuri care sunt
direcţionate spre reciclare şi tratare trebuie să crească pentru a reduce
cantitatea de deşeuri care rămâne pentru etapa de eliminare finală. Acest
intrument, insă, trebuie bine fundamentat atât din punct de vedere al
motivaţiei precum şi din punct de vedere al cuantificării. Important este ca
impactul acestui instrument economic să se resimtă până in prima etapă a
fluxului de deşeuri şi să aibă ca efect secundar, cel puţin, reducerea cantităţilor
de deşeuri generate.
22
Page
Success story:

Poevstea unui primar din Maramures unde a reusit acesta sa ii determine pe


oameni sa recicleze pana la 60% din deseuri.

Tot sistemul a costat 1 milion de euro, finanţare din fonduri PHARE.

https://recorder.ro/minunea-din-maramures-orasul-in-care-se-recicleaza-de-
10-ori-mai-mult-decat-in-restul-tarii/

Amenzile pentru firmele de salubritate și persoanele juridice care nu se


adaptează noilor reglementări sunt între 20.000 și 40.000 lei. Cetățenii care nu
respectă legea vor fi amendați cu până la 2.000 de lei și vor avea de plătit şi o
taxă de salubritate mai mare cu 25%. Autoritatie pot fi amendate intre 5000
si 15000 lei ptr neindeplinirea obligatiilor si responsabilitatilor pe care le au.

„Sesizează Garda de Mediu din județul tău dacă ai observat că, la blocul sau pe
strada ta, firmele de salubritate nu au pus la dispoziție cele necesare pentru ca
oamenii să poată colecta separat deșeurile”, au mai spus ei.

In Concluzie

Strategia gestionarii deseurilor continuă să recunoască pe deplin următoarele:


• Guvernul se angajează să urmărească calea spre o ”societate a reciclării”.
• Gestionarea durabilă a deşeurilor, inclusiv prevenirea generării acestora
reprezintă o necesitate pentru a proteja mediul înconjurător în relaţie
fiind cu schimbările climatice şi pentru prezervarea resurselor naturale.
23
Page
• Una dintre priorităţile Guvernului este aceea de a descentraliza către
autorităţile publice locale competenţele decizionale în ceea ce priveşte
problematica care afectează comunităţile locale.
• Eficienţa resurselor şi gestionarea durabilă a deşeurilor poate oferi
economii semnificative.
• Energia recuperată din biodeşeuri contribuie la îndeplinirea obiectivelor
privind utilizarea energiilor regenerabile având un obiectiv pe termen
lung schimbările climatice.
• Aplicarea principiilor dezvoltării durabile implică o nouă abordare
utilizând concepte de bază ecologice pentru a cântări cu precizie acţiunile
propuse în domeniul abordat de această strategie cu resursele de mediu
existente. Resursele regenerabile şi neregenerabile şi serviciile asigurate
de către componentele Capitalului Natural constituie suportul pentru
producţia de bunuri şi servicii furnizate capitalului socioeconomic uman,
influenţând direct calitatea sanătăţii populaţiei.
• Temele abordate în strategie se subscriu cerinţelor şi oportunităţilor
cadrului în care trebuie să fie proiectat şi implementat procesul de co-
dezvoltare durabilă a componentelor Capitalului Natural şi a sistemelor
socio-economice umane, în vederea dezvoltării durabile a teritoriului
naţional.

24
Page