Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gruber
Gruber
Gruber
net/publication/333058936
CITATIONS READS
0 2,195
1 author:
Gabriela Gruber
Lucian Blaga University of Sibiu
30 PUBLICATIONS 2 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
proiectul ”DIALOGUE-Bridges between Research and Practice in ULLL”, nr. 510799-LLP-1-2010-1-BE-GRUNDTVIG-GNW View project
All content following this page was uploaded by Gabriela Gruber on 21 May 2019.
Gabriela Gruber
1.1 Introducere
Scopul acestui demers este de a aduce în atenția cadrelor didactice din
învățământul superior o abordare științifică și metodică actualizată a eticii
academice. Dorim ca demersul nostru să-și demonstreze utilitatea în
condițiile în care cursul de Etică și integritate academică a fost inclus prin
ordin al Ministerului Educației Naționale în planurile de învățământ pentru
toate programele de studii univeritare din România, conform Ordinului nr.
3131/2018 (Ministerul Educației Naționale, 2018). Ordinul este fundamentat
pe cerința explicit formulată în Indicatorul de Performanță 1.1.2 (Integritatea
Academică) din „Metodologia de evaluare externă a standardelor de referință
și a listei indicatorilor de performanță a Agenției Române de Asigurare a
Calității în Învățământul Superior” (2018), ca instituția de învățământ
superior să apere valorile libertății academice, autonomiei universitare și
integrității etice, să dispună de practici și mecanisme clare pentru eliminarea
fraudei în activitățile academice și de cercetare, incluzând măsurile de
prevenire și eliminare a oricăror forme de plagiat, precum și de promovare a
principiilor de etică și integritate în rândul tuturor membrilor comunității
academice. Pe de altă parte, dacă ținem cont de faptul că experiențele cu
conținut moral din universitate influențează formarea caracterului studenților,
ca membri ai organizației universitare, sau ca viitori specialiși, necesitatea
cursului de etică și integritate academică devine evidentă.
Cursul de etică și integritate academică a lipsit un timp îndelungat din
planurile de învățământ ale programelor de studii universitare din România,
așa încât autoritatea celui care propune un astfel de demers poate fi
controversată, dacă este privită din perspectiva filosofului-etician sau din
persepctiva unui cadru didactic fără pregătire filosofică. Așa cum precizează
Mureșan (2009, p. 32) „didactica etică pentru specialiștii fără o pregătire
filosofică presupune învățarea unor metode originale și adaptate de predare a
eticii”. Pentru a depăși subiectul controversei, autorul propune soluția unui
„consultant moral”, care să-și ajute beneficiarii să găsească singuri răspunsuri
la dilemele etice cu care se confruntă, făcându-i să înțeleagă situația de viață
în care se află” (p.30). Totuși, etica teoretică continuă să prezinte importanță,
2
Principiile etice
În studiul semnat de Beauchamp și Childress, autori care fundamentează
principiile etice, (citați de Mureșan, 2009, p. 27) se afirmă că principiile etice
reprezintă un „set de valori larg acceptate care să ghideze evaluările morale”.
Între principiile etice generale, fundamentate pentru domeniul bioeticii se
numără respectul pentru autonomie, nefacerea răului, facerea binelui,
dreptatea și relațiile profesionist-pacient.
Problema principiilor etice este una controversată, deoarece există autori
care susțin existența unor astfel de principii, dar și autori care neagă existența
lor. Din categoria primilor face parte Gülen, (citat de Paya, 2007) care
definește morala ca „set de principii nobile care își au originea într-o
spiritualitate înaltă și conduc comportamentul uman”. Mureșan arată însă în
lucrarea „Managementul eticii în organizații” (2009) că luarea în considerare
a principiilor etice generale se datorează „principiismului”, care este o
metodă specifică eticii aplicate de analiză a faptelor morale (p. 27). În timp,
principiile generale au ajuns să fie considerate baza pe care pot fi formulate,
criticate și interpretate regulile morale, sau valorile centrale ale unei
societăți.
La nivel european principiile etice generale primesc formulări adaptate
sau chiar formulări noi: principul respectului autonomiei, principul
deminității, principiul integrității, și principiul vulnerabilității. Acestea sunt
înscrise în Raportul Comisiei Europene ”Basic Ethical Principles on
Bioethics and Biolaw” (1995-1998). La acestea se adaugă mai nou, principul
precauției și principiul solidarității. Semnificația fiecăruia dintre principiile
înscrise în Raportul Comisiei Europene este redată în lucrarea autorului citat.
Astfel, principiul respectului autonomiei presupune respectarea
următoarelor capacități ale individului: de a crea idei şi scopuri în viaţă; de a
ETICA ACADEMICĂ ȘI ELEMENTE DE DIDACTICA A
ACESTEIA
te înţelege moral, şi de a avea o viaţă morală privată; de a acţiona şi de a
reflecta fără a fi constrâns; de a-ţi asuma responsabilităţi personale,
implicarea politică și capacitatea consimţământului informat. Principiul
demnităţii se referă la respectul fiinţei umane ca „fiinţă morală”, dar, şi ca
„fiinţă specific umană”, având „suflet şi corp”. Principiul integrităţii prevede
respectul pentru viața privată a individului, condiţia sa de a avea o viaţă
demnă, pe plan mental şi fizic, asupra căreia nu trebuie să se intervină din
afară. Acesta vizează protecţia indivizilor în raport cu stocarea publică de
date personale, dreptul la viaţă, dreptul de a-ţi hotărî singur moartea etc.
Principiul vulnerabilităţii vizează „fragilitatea vieţii”, făcând trimitere la
grija pentru cei vulnerabili (Mureșan, 2009).
Analiza la clasă a principiilor etice în variantă europeană poate să ia
forma unei activități în care, studenții organizați în grupe de 4 sau 5
completează o fișă de lucru care conține cerințele de mai jos.
Analizați în interiorul grupelor semnificația fiecăruia dintre principiile
etice definite în Raportul Comisiei Europene.
Caracterizați relația ideală între studenți și profesorii din universiatate,
ierarhizând principiile analizate.
Argumentați ierarhia realizată, plecând de la explicațiile date fiecărui
principiu.
Noi construim lumea noastră în mintea noastră. Dar când Fața Celuilalt
pătrunde în această construcție mărginită, Celălalt devine inevitabil parte a
construcției noastre. Și cum Ceălalt nu poate niciodată să devină unul și
același cu sinele nostru, el transcende în continuu slaba noastră încercare
de a-l cunoaște. Celălalt se ridică deasupra marginilor noastre, deasupra
cunoașterii noastre construite, și astfel ne transcende, transcende sărmana
noastră încercare de a-l cunoaște și de a-l categorisi și devine cel pentru
care Eu sunt responsabil, cel pentru care trebuie să răspund. (Levinas, citat
de Carriere, 2007, para. 4).
Astfel de fragmente ar putea să prilejuiască exerciții de interpretare și în
același timp, reflecții pentru studenți, referitor la natura relației lor cu
profesorii din universitate. Sarcinile de lucru pentru studenții antrenați în
această activitate ar putea fi: Discutați în interiorul grupelor semnificația
fragmentelor analizate. Comunicați colegilor concluziile la care ați ajuns.
pentru protecția celor vulnerabili, nu este cazul unei dileme etice absolute.
Shapira-Lischshinski și Orland- Barak (2009) prezintă o altă tipologie a
dilemelor etice pe care le putem întâlni în munca profesului: tensiuni între a
adera la datorii formale și grija pentru alții, tensiuni între promovarea
egalității și atenția la nevoile diferențiate (ale elevilor), tensiuni între
desfășurarea procesului educativ și nevoia de a acoperi conținutul
curriculum-ului sau tensiunile create între obligația profesorului de a
promova normele școlii și participarea la normele familiei
În continuare propunem câteva dileme morale care pot fi abordate în
activitățile cu studenții. După explicarea noțiunii de dilemă etică și după
prezentarea tipurilor de dileme de mai sus, profesorul organizează studenții în
grupe de câte 4-5 și introduce exemple de dileme etice din viața studenților și
a profesorilor. Primele trei dileme dintre cele care urmează sunt extrase dintr-
un material elaborat de Western Teaching Support Centre (2015).
Dilema 1. Elisa și Dimitire sunt tineri asistenți universitari și se bucură de o
seară la bar. Mai devreme în acea seară au supravegheat o grupă de studenți
care susținea un test la mijlocul semestrului. Mâine vor corecta și nota testele.
Un grup de șase studenți din grupa cu care lucrează ei este de asemenea la
bar, îi recunoaște și îi invită să li se alăture.
Intrebări/sarcini de lucru:
Vor fi asistenții capabili să rămână obiectivi în notare dacă socializează
cu studenții lor?
Ce etape ar trebui să parcurgă în notare pentru a asigura obiectivitatea ?
Cum s-ar putea simți alți studenți dacă îi văd pe cei doi asistenți la bar cu
colegii lor ?
Dilema 2. În timpul discuțiilor despre conflictele islamice mai mulți studenți
din clasă au fost deranjați de comentariul unui student potrivit căruia, religia
este responsabilă pentru crearea conflictelor între oameni, pe care altfel ar
putea să le depășească. Cum discuția progresează, emoțiile manifestate de
studenți se intensifică și sunteți îngrijorat că lucrurile scapă de sub control.
Întrebări/sarcini de lucru:
Ar trebui ca unele probleme să nu fie discutate ca să evităm conflictele?
Ce s-ar putea întâmpla dacă nu rezolvăm problema?
Există etape pe care ar trebui să le parcurgem pentru a preveni scăparea
situației de sub control ?
Dilema 3. Alana, o studentă, vine în biroul tău în ziua examenului semestrial
să îți spună că nu poate să participe la examen pentru că a suferit de migrenă
în ultimele două săptămâni. Aproape că plânge. Alana vrea să îi permiți să
susțină examenul peste câteva săptămâni, când se va simți mai bine.
Intrebări/ sarcini de lucru:
Cum poți să știi dacă Alana spune adevărul ?
Ca profesor asistent ai autoritatea să permiți Alanei să amâne examenul ?
ETICA ACADEMICĂ ȘI ELEMENTE DE DIDACTICA A
ACESTEIA
Thomas și Sassi (2011, p. 47) ne oferă un alt exemplu de dilemă morală care
poate fi discutat cu studenții:
Dilema 4. Începi să corectezi eseul argumentativ al unei studente. Pe măsură
ce citești ai senzația de ”deja vu”. O căutare scurtă pe Internet îți arată că
eseul nu este scris de studenta ta. A preluat din New York Times. A schimbat
doar câteva cuvinte. A doua zi îi ceri să rămână după ore. O întrebi cum a
lucrat, cum a ajuns la ideile cuprinse în eseu. Apoi îi prezinți dovezile că a
încălcat integritatea academică. Studenta reacționează cu o surpriză reală. Nu
a știut că preluarea de pasaje era o încălcare a eticii și nu știa cum să citeze. Îi
dai notă mică. Pleacă înfuriată.
Întrebări/sarcini de lucru:
Cum poți să verifici dacă studenta a spus adevărul despre necunoașterea
conceptului de plagiat?
Cum depășești tensiunea creată?
Ce ai fi putut să faci în timpul semestrului pentru a preveni această
situație?
Metoda principiistă
Principiismul pleacă de la patru principii generale, standarde fundamentale de
conduită, care formează nucleul moralității comune. Cele patru principii etice
sunt: respectul autonomiei; binefacerea; nefacerea răului; dreptatea. Aceste
ETICA ACADEMICĂ ȘI ELEMENTE DE DIDACTICA A
ACESTEIA
principii generale vizează doar domeniul bioeticii, iar pentru alte domenii,
principiile generale trebuie să fie determinate separat. Principiile etice
generale nu sunt ierarhizate și pentru că nu avem criterii de aplicare a lor la
cazuri noi se impun anumite proceduri de derivare. Această derivare se
realizează prin procedeul de specificare. Specificarea este procesul prin care
fiecare principiu este concretizat în norme diverse, reguli de comportament
moral specifice unui anumit domeniu. Pentru a fi acceptată, regula morală
trebuie să respecte însă anumite criterii: să fie dominantă; să fie
universalizabilă; să se refere la bunăstarea altora nu la bunăstarea proprie
(Mureșan, 2009). Dacă apar conflicte între principii sau între reguli avem de
a face cu dileme morale. Dacă situația analizată pune în conflict două dintre
principiile generale se recomanadă adăugarea procedurii de cântărire pentru
eliminarea conflictelor normative. Procedura constă în compararea şi punerea
în balanţă a argumentelor pro sau contra. Nu există însă reguli pentru această
procedură, decizia bazându-se pe înţelepciunea și pe experiența practică a
decidentului. Dacă acelaşi caz apare ca specificare a două reguli diferite, se
poate adăuga procedura de justificare morală a echilibrului reflectat.
Caracterizând metoda principiistă, McCarty (2003) concluzionează că
procesul de deliberare morală este asemănător în cazul principiismului cu un
proces științific, prin faptul că implică formularea unei ipoteze care este
testată, modificată sau respinsă pe baza raționamentului și a experienței.
Scopul de a unifica toate credințele morale și angajamentele de bază ale
tuturor este analog cu obiectivul științific de a obține consistența și unitatea
teoretică (McCarty, 2003, p.66). Autorul sintetizează și câteva dintre
abilitățile pe care consideră că le putem dezvolta prin aplicarea metodei
principiiste: abilități conceptuale și analitice pentru identificarea problemelor
morale și pentru specificarea principiilor; abilități deductive (de a aplica
principii generale la cazuri particulare); abilități critice (de a evalua și cântări
principii și argumente); abilități reflexive (de a reflecta de la cazuri
particulare spre reguli generale). Este vorba despre abilități care ne forțează
să facem un pas reflexiv înapoi, de la răspunsurile noastre intuitive la o
situație și să determinăm regulile generale care pot fi aplicate la acea situație
(McCarty, 2003, p.70).
Totuși, metoda principiistă suportă multe abordări critice. Numărul
principiilor generale nu este fix. Cercetarea a propus de-a lungul timpului
principii suplimentare, precum cel al reciprocității (De Marco, 2005) sau ca
în cazul principiismului european, principiile demnității, al integrității sau al
vulnerabilității (Leabu, 2011).
Metoda narativistă
Narativismul corespunde unui tip special de etică, etica narativă, care s-a
dezvoltat ca reacție la principiism. Etica narativă este centrată pe
24
Bibliografie
Alexander, L., Moore, M. (2016). Deontological Ethics. The Stanford
Encyclopedia of Philosophy.
Disponobil la https://plato.stanford.edu/archives/win2016/entries/ethics
deontological/.
Allen, K. (2012). What is an Ethical Dilemma. Social Worker, 19(2).
Disponibil la http://www.socialworker.com/feature-articles/ethics
articles/What_Is_an_Ethical_Dilemma%3F/.
Carson, M. (2001). That`s another story: narrative methods and ethical
practice, Journal od Medical Ethics, 27 (3), 198-2-2.
Disponibil la https://jme.bmj.com/content/27/3/198.
Carr, D., Steutel, J. (1999). Virtue Ethics and Moral Education, London:
Routledge.
Disponibil la https://www.taylorfrancis.com/books/9781134697380.
Carriere, P., M. (2007). Levinas, Ethics, Pedagogy and the Face, CEA Forum,
36(1).
Disponibil la https://eric.ed.gov/?id=EJ1097448.
Couch, S., Dodd, S. (2005). Doing the Right Thing: Ethical Issue in Higher
Education. Journal of Family and Consumer Sciences, 97 (3), 2.
Disponibil la https://www.questia.com/read/1P3-895038591/doing-the-
right-thing-ethical-issues-in-higher-education.
26
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/03054985.2010.503686.
Socaciu, E. (2017). Fundamente ale eticii academice, în L. Papadima
(coord), Deontologie academică, pp 9-13, București, Universitatea din
București. Disponibil la mepopa.com/Pdfs/papadima_2017.pdf.
Sousa R.N., Conti, V.,K., Salles, A.,A., Mussel, I.,C.,R. (2016). Academic
dishonesty: effects on the ethics education of health professionals, Revista
de Bioetică, 24(3), 459-468, doi.org/10.1590/1983-80422016243145.
Disponibil la
http://www.scielo.br/scielo.php?pid=S198380422016000300459&script=s
ci_abstract.
Strawser, M. (2010). Creative Case-studies in Ethics, Teaching Ethics. Fall,
vol 11, no 1, pp. 107-121, DOI: 10.5840/tej20101116.
Disponibil la https://philpapers.org/pub/3106/2010.
Șercan, E., (2017). Deontologia academică. Ghid practic, București: Editura
Universității din București.
Thomas, E.E., Sassi, K. (2011). An Ethical Dilemma: Talking about
Plagiarism and Academic Integrity in the Digital Age. The English
Journal, 100(6), 47-53.
Disponibil la http://www.jstor.org/stable/23047881.
Thomas, A., Zyl, A.,V. (2012). Understanding of and attitudes to academic
ethics among first-year university students. African Journal of Business
Ethics. 6(2), 143-155, DOI:10.4103/1817-7417.111028.
Disponibil la http://ajobe.journals.ac.za/pub/article/view/27.
Vocila, A, (2010). Etică și deontologie. Pregătește-te din timp.
Disponibil la https://andreivocila.wordpress.com/2010/09/23/etica-si-
deontologie/.
Western Teaching Support Centre T.A. (2015). Handbook. Dealing with
Ethical Issues Problem Students. Case Studies. Disponibil la
https://www.uwo.ca/tsc/resources/resources_graduate_students/ta_handbo
ok/ethical_issues_problem_students/case_studies.html. .