Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA ”ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI

INSTRUIRE ASISTATĂ PE CALCULATOR


MODUL POSTUNIVERSITAR NIVEL I

PORTOFOLIU

PROFESOR: Prof. Univ. Dr. Marius-Ciprian Ceobanu


CURSANT: Nechita Adrian
Tema 1.
Argumentați din perspectivă pedagogică, de ce IAC poate fi considerată metodă
didactică sau domeniu al Științelor Educației.

’’Omul cât trăiește învață”, un proverb popular perpetuat de-a lungul istoriei cu o
relevanță trecută, actuală și de viitor, pentru că la urma urmei cele trei aspecte temporale fac
parte din existența noastră ca om.
Învățarea clar și fără dubii începe de la primele săptămâni ale existenței noastre, încă
din burtica mamei și continuă în diferite ritmuri și etape până când murim. De la aspectele de
baza ale simțurilor, de la dobândirea de noi comportamente, de la interacțiunea cu mediul
ambiental, până la educația academică la cel mai înalt nivel suntem într-o continuă stare de
învățare, prin urmare putem spune că învățarea este modalitatea de constituire a omului, omul
fiind definit prin ceea ce a învățat.
Omul evoluează continuu, învață continuu se transformă și nu numai el, ci și societatea
din care face parte, fie că vorbim despre o industrializare a societății, sau a informatizării
acesteia, oameni de știință, filozofi, pedagogi, au încercat întotdeauna să găsească cele mai bune
metode de instruire, cele mai bune metode de a transmite cunoștințe. Noi vom face referire la
metoda IAC sau instruirea asistată pe calculator și vom argumenta de ce această metodă este
deja una didactică.
Vom porni de la definiția metodei didactice, si funcțiile acesteia pentru a vedea dacă
metoda IAC întrunește aceste criterii.
,,Metoda didactică se referă la drumul sau calea de urmat în activitatea comună a
profesorului şi elevilor, în vederea realizării obiectivelor instruirii. Aceasta are următoarele
funcții:
 Comunicativă, de transmitere a noi cunoştințe/abilități/atitudini.
 Cognitivă, de dobândire de noi cunoştințe/abilități/atitudini.
 Normativă, de organizare, dirijare şi corectare continuă a procesului de instruire.
 Motivațională, de a stârni şi menține interesul elevului, curiozitatea, dorința de
cunoaştere şi acțiune.
 Operațional-instrumentală, ca intermediar între elev şi unitatea de conținut.
profesorul este un reprezentant al ştiinței care mediază, prin intermediul
metodelor, accesul la cunoaştere.
 Formativ-educativă, de exersare şi dezvoltare a proceselor psihice şi motorii,
simultan cu însuşirea cunoştințelor, formarea deprinderilor, dezvoltarea
aptitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor şi calităților morale”.
Plecând de la definiția dată și funcțiile respective putem afirma că IAC este un drum sau
o cale de urmat. Și anume în vederea realizării obiectivelor de instruire IAC face trecerea de la
o metoda de instruire clasică, acea metodă în care profesorul vine și prezintă lecția, explică,
descrie, povestește, sau lucrează cu manualul la una de instruire oral-vizuală, cu un impact mult
mai mare pe vizual. Mai ales în cazul elevilor de generală folosirea unui calculator scoate în
evidență simțurile auditive și vizuale depășind stadiul de senzație, și trecem la stadiul unei
percepții organizate, unde informația transmisă este mult mai ușor înțeleasă atunci când folosim
pe langă o descriere orală și imagini bine conturate, cu o calitate superioară și sau stimuli
auditivi. Un exemplu în acest sens îl putem avea la obiectul geografie fie el de generală sau
liceu, unde dacă luăm o imagine cu o hartă din manual, aceasta nu îți poate oferi mai mult decât
ceea ce vezi efectiv în plan, pe când cu ajutorul unui PC, laptop sau orice alt dispozitiv media
contemporan, poti vedea harta interactiv, poți mări, poți micșora scara hărții, poți vedea anumite
detalii despre o anume regiune de interes, poti ajunge chiar la nivel de stradă, cu ajutorul unei
aplicații sau soft cum ar fi ,,google maps,,. Impactul vizual, interactivitatea pe care elevul o are

1
cu un asemenea instrument face ca procesul de învățare sa fie unul mai simplu și mai receptiv.
Transmiterea de cunoștinte noi se face de asemenea mult mai simplu și mai ușor de receptat.
Profesorul chiar dacă folosește instrumente moderne prin metoda IAC nu se pierde
funcția comunicativă, ci aceasta devine mai interactivă, devine mai atractivă, elevul poate fi
mai atent, mai implicat, mai concentrat, profesorul reușind să managerieze clasa de elevi mai
ușor, folosind pentru fiecare elev poate simultan, metode diferite de predare, unii elevi fiind
receptivi la semnale auditive, exemplu audiobook-uri, sau vizuale, exemplu prezentări power-
point, comunicarea este îmbunătățită exponențial, pentru că caile de comunicare devin mult mai
variate și disponibile pentru mai multe tipuri de elevi.
Funcția cognitivă devine mai productivă, dacă putem spune așa, și ne referim la faptul
că cu ajutorul unui PC, putem face mai multe lucruri în procesul de învățare, putem să accesăm
și mai rapid un volum mare de informații, lărgind astfel orizontul cunoașterii, elevului oferindu-
i un acces mai rapid la informații, o bază mult mai mare de date, ii putem crește dorința de a
cerceta, de a descoperi, de a gândi, de a trage singur conluzii, de a pune întrebări, de a căuta
alte variante de răspuns poate de ai oferi o cale spre a acționa, spre a cunoaște adevărurile.
Prin instruirea asistată pe calculator, a treia funcție din metoda didactică, funcţia
normativă devine optimizarea acţiunii de instruire, ajungând astfel la cele mai bune rezultate.
Cu ajutorul IAC, procesul didactic, se structurează mai clar, mai simplu chiar, mai eficient
făcând ca rezultatele să fie și ele mult mai ușor cuantificabile. IAC face ca procesul predare-
învățare-evaluare să fie unul integrat, față de didactica tradițională în care actul predării și
învățării erau separate de cel al evaluării, acuma evaluarea putând fi făcută instant, oferind celui
care învață un feedback permanent. Totodată elevii participă activ în procesul de predare-
învățare. Organizarea lecțiilor, a planurilor de lucru sau în sine a programei poate fi realizată
cu mai mare usurință, decât în trecut cu ajutorul unui calculator.
Din păcate interesul unui elev asupra unei materii, a unui subiect, a unei lecții poate
scade subit, mai ales când cel care transmite informațiile, doar le transmite. Doar prin a povesti,
sau doar prin a ține o prelegere, fără un alt suport, este extrem de greu să menții interesul unui
elev. Aici bineînțeles poate interveni instruirea asistată pe calculator, care după cum am mai
spus poate capta elevul vizual, auditiv, interactiv. Îi poate oferi motivația necesară de a continuă
să fie atent, să capteze informațiile, și mai ales să le înțeleagă ca ulterior să le poată aplica.
Putem folosi metode de video call, prin care poate un grup de elevi din altă școală sau țară, pot
participa și ei la lecție și își pot aduce aportul de cunoștințe sau experiențe proprii, bineînțeles
acest caz îl putem aplica și profesorilor. De asemenea prin instruirea asistată pe calculator
putem creea sau construi contexte practice pentru a pune în aplicare conceptele și cunoștințele
dobândite, putem simula procese și fenomene foarte complexe pe care nici un alt mijloc didactic
nu le poate pune atât de bine în evidență, astfel creionând un mediu atractiv de a demonstra
aceste cunoștințe obținute, oferind o motivație de a învăța.
Calculatorul, ”aparat electronic dotat cu memorie și cu mijloace multiple de tratare a
informațiilor, de prelucrare și afișare a informațiilor, cu diverse aplicații utilitare, educaționale,
distractive etc”, principalul instrument în metoda IAC, este clar intermediarul dintre profesor
și elev, profesorul fiind reprezentantul științei în primă fază iar calculatorul devine metoda prin
care se transmite cunoașterea, prin care se execută procesul de învățare, prin care se asigură
accesul la cunoaștere. Este clar instrumentul de bază, cu ajutorul căruia accesul la cunoaștere
devine global, devine universal, devine oricând și oriunde. Este tehnica cu care atingem
obiectivele instructiv-educative, este modul prin care oricine poate învăța pe oricine, fie prin
materiale educative, didactice, tutoriale, sau experiențe povestite pe diferite rețele de socializare
sau bloguri.
Ca orice altă metodă didactică și IAC dincolo de contribuția la realizarea obiectivelor
de cunoaștere și acțiune dispune de o anumită latură de influențare și a altor aspecte ale
personalității, astfel se dezvoltă diverse funcții psihice și motorii, noi structuri mintale și

2
automat forme comportamentale. Influențează de asemenea formarea unor atitudini, dezvoltă
anumite convingeri, capacități, spre exemplu faptul că avem accesul imediat la informație,
putem tot timpul căuta dacă profesorul are dreptate asupra unor subiecte, putem elabora și
îmbunătăți informațiile primite, ne poate ajuta să devenim mai introspecți, să căutăm surse noi
de informare, să devenim autodidacți, având în vedere multitudinea de conținuturi educative
existente în mediul online. Astfel metoda de predare nu este numai calea de transmitere a unor
cunoștințe ci și un proces educativ.
Putem spune după cum am și început fără îndoială că metoda IAC este o metodă
didactică, observând că aceasta întrunește funcțiile definite de o metoda didactică, poate cu
anumite lacune, pe alocuri, dar la urma urmei nimeni nu poate susține că o metodă este mai
bună ca alta, fiecare metodă având și aspecte negative, iar cea mai bună soluție este îmbinarea
lor, de aplicat doar părțile pozitive din fiecare, un ideal, sau poate o utopie, în ceea ce privește
mediul educațional actual.
„Instruirea asistată de calculator se referă la domeniul teoretico-aplicativ de utilizare a
computerelor în activitatea de învăţare. Instruirea asistată pe calculator (IAC) reprezintă o
metodă didactică sau o metodă de învăţământ, care valorifică principiile de modelare şi analiză
cibernetică a activităţii de instruire în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii,
caracteristice societăţii contemporane’’

Bibliografie:

1. Cerghit, I.,(2006), Metode de învățământ, Ediția a IV-a revăzută și adăugită, Editura


Polirom
2. Cucoș, C.,(2014), Pedagogie, Editia a III-a revăzută și adăugită, Editura Polirom
3. Ceobanu, C (2019-2020) IAC005 Instruire Asistata de Calculator - Curs Postuniversitar.
4.http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%202_curs_3_Me
tode%20si%20mijloace%20de%20invatamant.pdf
5. https://dexonline.ro/definitie/computer

3
Tema 2.
Învățarea colaborativă. Caracteristici și aplicabilitate în IAC.

Învăţarea colaborativă este acea „strategie pedagogică în care se favorizează


interdependenţa cognitivă şi socială între educaţi, luând în calcul diferenţele inter-individuale
şi imprimând un rol activ agenţilor educativi”.
Învăţarea prin colaborare este o metodă de predare și învăţare în care elevii lucrează
împreună, uneori în perechi, alteori în grupuri mici, pentru a rezolva una și aceeași problemă,
pentru a explora o temă nouă sau a lansa idei noi, combinaţii noi sau chiar inovaţii autentice.
Învăţarea colaborativă îmbină procesele de învățare, de cercetare singulare ale
individului cu cele ale grupului din care face parte, astfel apare un mediu prin care fiecare în
parte îşi modelează o bază cognitivă și începe să cunoască pornind şi de la experienţele sau
informaţiile altora.
Activitatea colaborativă presupune activităţi precum:
a) schimbul de informaţii sau puncte de vedere între parteneri;
b) circumscrierea unor obiective comune;
c) planificarea şi gestionarea în comun a timpului de învăţare;
d) organizarea efectivă a muncii prin detalierea şi convenirea asupra unor etape;
e) împărtăşirea unor experienţe, competenţe, cunoştinţe validate personal;
f) colaborarea şi co-elaborarea unor artefacte, produse, conţinuturi informaţionale;
g) validarea împreună a unor ipoteze, sugestii, informaţii;
h) dimensionarea în comun a unor dispozitive de accesare a cunoaşterii;
i) structurarea şi definitivarea unor competenţe ale grupului respectiv de învăţare.

Învățatul și predatul nu mai sunt constrânse într-o sală de clasă. Sunt foarte multe
tehnologii care ne oferă o foarte mare flexibilitate în distribuția educației, unde și când devin
termeni care nu își mai au rostul.
Învățarea prin colaborare poate fi mult mai eficientă decât direct cu profesorul,
profesorul devenind un mediator al procesului de învățare, sau un ghid, el nu mai este
autoritatea în știință din sala de clasă. De aceea, rolul calculatorului duce către sprijinirea
colaborării prin furnizarea unor medii de comunicație şi a unei platforme pentru interacțiunea
productivă a studenților. Medii sau platforme putem denumi ca fiind poșta electronică, chat-
urile, forumul de discuție, mesagerie instantă, videoconferințe etc. De asemenea aceste medii
se pot combina între ele sau folosi concomitent în funcție de necesități, și să nu uităm de
aplicațiile sau software-urile educaționale. Cu cât acestea sunt mai performante cu atâta pot
oferi și o aplicabilitatea mai mare, oferind feedback, monitorizând activitatea, interecțiunea
dintre studenți, aportul de informații adus de fiecare, bine aici să nu uităm rolul profesorului,
de mediere, de ghidare și poate de control, acesta stabilind niște reguli de urmat, acolo unde
este cazul.
Orice tip de învățare care utilizează o rețea, lan, wan sau internet pentru a facilita
interacțiunea este denumită e-learning. E-learningul prin urmare însumează utilizarea de media
electronică și tehnologii informaționale și de comunicație în educație, în general include toate
formele de tehnologie educațională în educație și învățare.
Elevii de astăzi sunt foarte familiarizați cu metodele e-learning, fără a-și da seama de
concept ca denumire, zilnic folosesc forme ale e-learning, căutarea de informații zilnice și
metodele de comunicare pe care le folosesc zilnic în alte părți ale vieții este e-learning.
Tehnologiile interactive oferă un nou mod de întâlnire cu ideile via socializării online. E-
learning permite reducerea diferențelor sociale. Permite distribuția de resurse rapid în timp și
spațiu. E-learning este cost-eficient, nu mai sunt necesare clădirile, și tot ceea ce implică ele.

4
Calculatorul și internetul sprijină sociabilitatea, dar reduc din factorul emoțional, lucru
care în anumite privințe poate fi bun. Spre exemplu un elev emotiv, sau anxios, nu poate fi la
fel de eficient într-o situație fizică în sala de clasă, chiar dacă acesta face parte dintr-o grupă de
3-4 elevi și rolul lui într-un anumit proiect este redus, acesta va întâmpina dificultăți de
exprimare. Evaluarea acestuia va fi una gradată cu o nota mică, aportul și contribuția acestuia
fiind minime datorită stării emoționale deficitare. Dar dacă acesta va lucra pe o platformă
online, își va putea exprima aportul alfel, depășind limita de emoție, acesta poate să aducă o
contribuție majoră proiectului și inevitabil să obțină o notă pe măsură. Bineînțeles
complexitatea cazului poate fi dezbătută foarte mult, și putem intra în domeniile legate de
psihologie copilului, de psihologia profesorului, dar sa facem abstracție și să luăm doar partea
bună în care rolul calculatorului devine extensia învățării colaborative. Aplicațiile sau
programele sunt proiectate pentru a sprijini, nu pentru a înlocui, procesele umane, de grup.
Internetul are capacitatea cea mai mare și deține puterea absolută în ceea ce înseamnă
învățarea prin colaborare. Comunicarea ușoară, facilă, rapidă, consultarea, verificarea toate într-
un mod rapid și simplu, la un click distanță creează potențialul comun de învățare. Comunicând
învățăm, comunicând colaborăm, și internetul ne ajută să depășim granițele fizice. Schimbul de
informații se face foarte ușor, cu ajutorul unui dispozitiv, fie el un PC, tabletă, telefon smart,
putem schimba informații între noi, putem adăuga conținut educațional, și îl putem împărtăși
instant. Prin intermediul acestuia putem derula cu ușurință proiecte comune, chiar dacă după
cum am menționat, din punct de vedere fizic există o separare prin care se pierde emoția umană,
schimbul permanent de informații crește în dinamică și relațiile de colaborare pot deveni mult
mai eficiente, tocmai prin eliminarea stratului emoțional direct. Echipa chiar dacă este virtuală,
aceasta tot trebuie să respecte, anumite linii, criterii, un program de activități, rolul profesorului
de autoritate reglementatoare, dar clar și libertate. Aceste reguli se pot aplica de la caz la caz,
nu există o paradigmă general valabilă, tocmai de aceea învățarea colaborativă cu ajutorul unui
calculator este flexibilă, deschisă poate chiar fără limite. Contribuțiile fiecăruia pot aduce noi
perspective, noi abordări, o gândire în afara cutiei. Universul informatic creează noi oportunități
de apropiere.
Conform Johnson și Johnson (1989) se crede că rezultatele învățării sunt mai bune
atunci cînd învățarea se desfășoară prin colaborare. Chiar dacă acești doi autori nu fac referire
neaparat la învățarea colaborativă cu ajutorul unui calculator, aceste observații ale lor sunt
valabile și aplicabile și atunci cand învățăm cu ajutorul calculatorului. Aceștia menționează că
învățarea prin colaborare duce la performanțe superioare și la o capacitate de reținere sporită,
la o înțelegere mai profundă și o gândire critică, la raționamente de ordin superior mai frecvente,
la o concentrare mai bună asupra învățării și la reducerea comportamentului perturbator, la o
motivație sporită pentru performanță și la o motivație intrinsecă pentru învățare, la o capacitate
sporită de a vedea o situație și din perspectiva celuilalt, la relații mai bune, mai tolerante cu
colegii, indiferent de etnie, sex, capacități intelectuale, clasă socială sau condiție fizică, la o
stare de confort psihologic, la o capacitate de adaptare, la o încredere în sine, bazată pe
acceptarea de sine, la competențe sociale înalte, la o atitudine pozitivă față de materiile de
studiu, față de studii și față de școală, la o atitudine pozitivă față de profesori, manageri și alte
persoane din școală.

Bibliografie:

1. Cucos, C.,(2006), Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării, Editura


Polirom, Iași, 2006
2.http://gerrystahl.net/cscl/CSCL_Romanian.pdf
3.http://prodidactica.md/wp-content/uploads/2017/07/3.pdf

5
Tema 3.
Accesați site-ul: https://www.manuale.edu.ro/ . Din lista prezentată, selectați un manual
pe care il veți analiza critic, prezentând avantaje, dar și limite ale utilizării acestuia.
Descrieți o secvență de lecție în cadrul căreia puteți utiliza manualul digital.

”Educație socială” manual pentru clasa a V-a editura Ars Libri.


Autori: Cristina Ipate-Toma, Georgeta-Mihaela Crivac, Adina Grigore

Avantaje generale:
 Scăderea semnificativă a greutății ghiozdanului.
 Este ușor de accesat, poate fi accesat online.
 Revizuirea și corectarea mult mai ușor a unor erori din manual.
 Atractivitatea elevilor față de tehnologii.
 Este eco-friendly, față de manualul clasic, tipărit pe hartie.
Avantaje specifice
 Poti selecta pagina pe care o dorești tastând numărul paginii, în casuța cu numărul
paginii, fără a fi necesară derularea pagină cu pagină.
 Textul si grafica ilustrațiilor sunt lizibile, nu am identificat erori în calitate.
 Prezența unui buton ,,ajutor,, care îți prezintă pictogramele folosite în manual.
 Prezența unei pagini cu instrucțiuni de folosire a manualului.

Dezavantaje generale
 Manualul digital poate fi accesat doar pe calculator sau tabletă.
 Expunerea excesivă la tehnologie dăunează sănătății copiilor.
 Costuri suplimentare, achiziții de calculatoare sau tablete.
 Costurile ridicate ale pregătirii cadrelor didactice.

Dezavantaje specifice
 Vizualizarea unei pagini din manual este condiționată de scroll, 2 scroluri pe pagina
 Paginile sunt prea încărcate.
 Este copia identică a manualului în format fizic, cu mici excepții.
 Conținut scăzut de video, audio sau elemente interactive.
 Lipsa unui motor de căutare rapid,
Utilizarea manualului digital la lecția ”DREPTURI ALE COPILULUI
RESPONSABILITĂȚI ASOCIATE ACESTORA”.
 Pornind de la metodele expunerii și explicației, prezentarea conceptelor generale, cu
ajutorul formatului digital al manualului, pot fi vizionate imaginile suport, video-urile
și rezolvate exercițiile interactive, iar pe baza acestora elevii vor fi provocați să
intervină, să le analizeze, astfel obținându-se o mai mare atractivitate și interactivitate.

Bibliografie:

1.http://www.constantincucos.ro/2015/04/invatarea-pe-suport-digital-dileme-probleme-
perspective
2.http://www.constantincucos.ro/2013/05/manualul-digital-perspectiva-pedagogica