Sunteți pe pagina 1din 101

GHID PRIVIND PROIECTAREA I EXECUTAREA LUCR RILOR Indicativ:

DE REABILITARE TERMIC A LOCUIN ELOR COLECTIVE


Contract: 411/2009
Faza: 1
Redactarea: I
Beneficiar: MDRT

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. OBIECT
1.1.1. Prezentul ghid se refer la proiectarea i executarea lucr rilor de reabilitare termic a
locuin elor colective construite în perioada 1950-1990 încadrate în Normele
Metodologice de aplicare a OUG nr.18/2009 privind cre terea performan elor
energetice a blocurilor de locuin e.

1.1.2. Ghidul include în conceptul de reabilitare termic ansamblul de lucr ri de


renovare/modernizare necesare i posibil de aplicat pe ansamblul cl dirii (elemente
de construc ie i instala ii) i op ional pe fiecare unitate func ional independent (de
regul apartament, uneori spa iu comercial).

1.1.3. Ghidul prezint variante constructive i detalieri pentru diverse moduri de realizare a
recomand rilor cuprinse în Ordinul MDRL nr.1071/16.12.2009, care modific i
completeaz Ordinul MTCT nr.157/2007, referitoare la reducerea costurilor pentru
energie prin îmbun t irea performan ei energetice i anume:
- sporirea rezisten ei termice peste valorile minime prev zute în normele tehnice în
vigoare pentru pere i exteriori, plac peste subsol i plan eul de peste ultimul
nivel (în majoritatea cazurilor acoperi teras ) prin izolare termic ;
- înlocuirea tâmpl riei exterioare existente aferent spa iilor comune i
apartamentelor cu tâmpl rie eficient energetic;
- refacerea instala iilor, înlocuirea sau completarea acestora pentru cre terea
randamentului i sc derea consumurilor.
Elaborat de: Aprobat de:
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN MINISTERUL DEZVOLT RII
CONSTRUCTII, URBANISM SI DEZVOLTARE TERITORIAL REGIONALE I
DURABIL „URBAN-INCERC” TURISMULUI
SUCURSALA INCERC BUCURE TI Cu ordinul nr.
1.1.4. Ghidul cuprinde criterii i niveluri de performan pentru solu ii în ansamblu i
materialele preconizate i completeaz lista m surilor pentru îmbun t irea
performan ei energetice cu urm toarele:
- refacerea protec iei hidrofuge a cl dirii împotriva apei din precipita ii prin
realizarea noilor învelitori concomitent cu suplimetarea termoizola iei la
acoperi urile plate, tip teras , sau cu arpant ;
- executarea protec iei hidrofuge a logiilor, a balcoanelor i a subsolurilor;
- cre terea gradului de rezisten la foc din exterior prin protejarea golurilor
ferestrelor de gazele fierbin i i fumul degajat în cazul producerii unui incendiu
într-un apartament de la etajele inferioare sau al turat;
- asigurarea igienei, s n t ii i confortului olfactiv constând în protec ia calit ii
aerului introdus pe cale natural din exterior în locuin e, protec ie realizat cu
mijloace pasive care asigur înl turarea, în procente variabile, a gazelor arse
emise de co urile centralelor termice de apartament, a diverselor noxe degajate
prin hote sau ferestre ale buc t riilor i prafului rezultat al activit ilor casnice;
- asigurarea cerin elor arhitecturale ale imobilului i încadrarea unitar a diferitelor
elemente, op ionale precum aparate de aer condi ionat sau grilaje antiefrac ie,
oferirea posibilit ii de montare direct sau ulterioar a unor elemente care s
permit modificarea condi iilor de iluminare natural , de vizibilitate sau de
protec ie la însorire cu obturarea temporar , par ial sau total a ferestrelor.
1.2. DOMENIU DE APLICARE
1.2.1. Ghidul se adreseaz proiectan ilor, executan ilor, beneficiarilor de cl diri,
organismelor administrative i organelor de urm rire i control din domeniul
construc iilor.
1.2.2. Ghidul se utilizeaz din etape de stabilire a solu iilor i a tuturor datelor tehnice
necesare analizei eficien ei economice cuprinse în Auditul Energetic, pentru
întocmirea Documenta iei de avizare i a Proiectului Tehnic precum i la elaborarea
Caietului de Sarcini pentru atribuirea contractului de executare al lucr rilor de
reabilitare în vederea cre terii performan ei energetice a blocurilor de locuin e;
1.2.3. Prevederile prezentului ghid se aplic la lucr rile de interven ie la anvelopa i
instala iile cl dirilor de locuin e colective care au ca scop sc derea consumului
specific pentru înc lzire sub 100 kWh/m2 arie util i an f r transformarea acestora
în „case cu consum redus de energie”.
2
1.2.4. Prevederile ghidului se por utiliza prin asimilarea selectiv i altor tipuri de cl diri
civile sau industriale înc lzite, cu regim normal de exploatare.
1.2.5. Ghidul se va aplica împreun cu prescrip iile tehnice în vigoare indicate în anexa
fiec rui capitol.
1.2.6. Ghidul nu cuprinde solu ii de reabilitare pentru:
- edificii publice, l ca uri de cult sau cl diri cuprinse în lista de patrimoniu;
- cl diri social-culturale, industriale sau locuin e cu structur metalic i anvelop
din panouri termoizolate din lemn sau metal;
- construc ii cu cerin e speciale ale regimului, de temperaturi i umiditate (spa ii
frigorifice, medii agresive, etc.).

1.3. REFERIN E PRINCIPALE


Prezentul ghid va fi utilizat împreun cu reglement rile tehnice indicate în anex .

1.4. TERMINOLOGIE
- anvelopa cl dirii: ansamblul compozit alc tuit din diverse produse de
construc ie, aplicat perimetral, exterior, peste elementele de închidere existente,
cu scopul de a ridica nivelul de performan higrotermic a acestora la cerin ele
actuale impuse de reglement rile tehnice în vigoare;
- element de închidere: element de construc ie care delimiteaz i protejeaz
volumul interior al înc perii/cl dirii de mediul exterior i de varia iile acestuia;
- permeabilitatea la vapori: proprietatea materialelor de a permite sau nu
trecerea vaporilor de ap între cele dou suprafe e ale acestuia;
- punte termic : zon de disipare a energiei termice datorat neomogenit ii
structurale eviden iat de existen a fenomenelor distructive (condens, mucegai)
urmare rezisten ei termice specifice locale sensibil mai mic fa de rezisten a
termic specific în câmpul elementului de construc ie respectiv;
- tasare: caracteristic mecanic privind deformabilitatea unui material
termoizolant, exprimat prin varia ia relativ a grosimii acestuia, sub efectul unei
înc rc ri statice prestabilite func ie de tipul de material;
- hidroizola ie sau izola ie hidrofug : component a anvelopei cl dirii cu rol de
protec ie a acesteia împotriva precipita iilor atmosferice;

3
- termoizola ie sau izola ie termic : component a anvelopei cl dirii care confer
nivelul de performan higrotermic stabilit prin reglementare;
- material termoizolant: produs industrial având conductivitatea termic de calcul
0,10 W/(mK);
- aptitudine de utilizare: capacitatea unei componente a anvelopei de a îndeplini
func iunea proprie în condi ii specifice;
- durat de exploatare: perioada de timp în care o component a anvelopei
asigur cerin ele stabilite privind aptitudinea sa de utilizare, condi ionat de
verificare i între inere periodic ;
- etan eitate: proprietate definitorie a hidroizola iei i în general a învelitorii
acoperi urilor caracterizat prin clase de impermeabilitate i care const în
protec ia structurii i a spa iului interior împotriva p trunderii apei din precipita ii;
- exploatare: utilizarea anvelopei în limitele prescrise cu respectarea m surilor
obligatorii de între inere i verificare;
- structur (alc tuire) hidroizolant : ansamblu multistrat de produse cu propriet i
hidrofuge care compun o hidroizola ie;
- barier contra vaporilor: strat impermeabil la trecerea vaporilor de ap cu rol
de a preveni umezirea excesiv a produselor termoizolante i a reduce pericolul
acumul rii cumulative a apei în structura elementelor de construc ie sau
anvelopante;
- sistem de difuzie: component aplicat cu tehnologie proprie, cuprinzând
elemente specializate cu rol de egalizare a presiunii vaporilor de ap i de
evacuare a acestora din straturile alc tuitoare ale anvelopei construc iilor;
- cas cu consum de energie redus (Low Energy House): imobil care
prezint un consum de energie pentru înc lzire (pe baz de combustibili fosili)
sub 50 kWh/m2 an;
- cas pasiv (Passive House): imobil a c rei înc lzire se asigur pe baz de
energii neconven ionale i necesarul de energie final din combustibili fosili nu
dep e te 20 kWh/m2 an;
- ETICS (External Thermal Insulation Composite System): sistem compozit
de izolare termic la exterior;
- EIFS (Exterior Insulation and Finishing System): sistem exterior de izolare
i finisare.
4
2. PROIECTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE

a) Conform legisla iei în vigoare proiectarea lucr rilor de interven ie asupra cl dirilor
existente cuprinde:
- efectuarea Expertizei Tehnice referitoare la structura de rezisten a blocului de
locuin e cuprins în program i comunicarea coordonatorului local acceptul sau
necesitatea efectu rii unor lucr ri de repara ii i/sau consolid ri care
condi ioneaz executarea lucr rilor de reabilitare;

- efectuarea Auditului Energetic i elaborarea Certificatului de performan


energetic corespunz tor st rii actuale; Aceast etap mai cuprinde „Analiza
eficien ei economice” care indic „durata de recuperare a investi iei”, calculat
pe baza materialelor i tehnologiilor de execu ie alese i costului estimat al
lucr rilor de investi ie astfel încât, ulterior, s nu fie necesar suplimentarea
cantit ilor de lucr ri i dep irea costurilor. Tot în aceast etap ar trebui ca
beneficiarii s opteze în cuno tin de cauz pentru adoptarea acelor m suri de
reabilitare/modernizare a p r ilor comune sau individuale i costurile acestor
m suri obligatorii sau op ionale care cad în sarcina lor;

- întocmirea documenta iei de avizare pentru lucr rile de interven ie;

- elaborarea documenta iei tehnice pentru autorizarea execut rii lucr rilor de
interven ie i ob inerea avizelor i acordurilor solicitate pentru emiterea
autoriza iei de construire;

- întocmirea proiectului tehnic, inclusiv a detaliilor de execu ie i verificare pentru


respectarea cerin elor esen iale;

- elaborarea caietului de sarcini de c tre coordonatorul local;

- asigurarea asisten ei tehnice i participarea la inspec ia fazelor determinante;

- elaborarea raportului privind terminarea lucr rilor cu ocazia recep iei la


terminarea lucr rilor i înmânarea coordonatorului local a Certificatului de
performan energetic corespunz tor imobilului reabilitat.

5
b) Documenta ia tehnic pentru lucr rile de interven ie în vederea cre terii
performan ei energetice, care semnific reducerea consumului de energie i a
emisiilor poluante, se întocme te pe baza cunoa terii st rii fizice a obiectului supus
reabilit rii i pe concluziile favorabile ale expertizei tehnice cu privire la rezisten a
mecanic i stabilitatea imobilului;

c) În cazul în care expertiza tehnic constat deficien e ale structurii de rezisten ,


întocmirea auditului energetic i a celorlalte documenta ii tehnice se suspend pân
la remedierea deficien elor semnalate;

d) Interven ia pentru reabilitarea termic a blocurilor de locuin e const în proiectarea


i executarea urm toarelor lucr ri (enumerarea, nu este limitativ ):
- realizarea unei anvelope termoizolante aplicat perimetral imobilului existent, pe
pere ii exteriori, peste plan eul ultimului nivel i sub plan eul dintre primul nivel
sau parter i spa iile reci adiacente (hol sau subsol);
- realizarea anvelopei hidroizolante denumit :
• hidroizola ie, când este aplicat pe acoperi urile tip teras ale imobilului
sau pe elemente adiacente acestuia (copertine, logii, balcoane);
• învelitoare, când este executat pe acoperi uri arpant ;
• hidroizola ie subteran , când este aferent subsolurilor i soclurilor
cl dirilor.
- înlocuirea ferestrelor i a u ilor exterioare existente inclusiv u ile de acces în
bloc, cu tâmpl rie performant energetic;
- refacerea i modernizarea instala iilor aferente cl dirii;
- crearea condi iilor realiz rii unui ansamblu unitar pentru asigurarea cerin elor
esen iale privind „siguran a în exploatare” i „igiena, s n tate i mediu”.

e) Concomitent cu aplicarea acestor m suri constructive se pot eviden ia recomand ri


privind modul de exploatare a aparatelor casnice i a instala iilor interioare, m suri
de economisire a energiei aplicabile nerestrictiv la nivel individual, cuprinse în
anexa la prezentul ghid.

6
2.1. CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE IZOLA II TERMICE
Datele tehnice referitoare la realizarea anvelopei termoizolante a cl dirii se asigur de
c tre proiectantul de arhitectur cu competen în domeniu în colaborare cu expertul
de specialitate atestat pentru cerin a „economie de energie i izolare termic ” pe baza
calculului de dimensionare a protec iei termice întocmit de auditorul energetic i a
reglement rilor tehnice în vigoare.

2.1.1. Date de tem


Aceste date se asigur de coordonatorul local i se completeaz de proiectantul de
specialitate prin participarea direct la elaborarea lor i/sau din urm toarele
documenta ii:
2.1.1.1. Expertiza tehnic privind rezisten a i stabilitatea construc iilor asigur
informa ii privind:
- starea de afectare fizic a construc iei;
- aspecte arhitecturale (placaje, rosturi, goluri);
- aspecte func ionale (modific ri, ad ugiri);
- comportarea în timp la ac iuni naturale sau accidentale;
- condi ii locale de amplasament;
- starea tehnic actual a elementelor constructive ale imobilului (pere i, balcoane,
atice, terase/ arpante, tâmpl rie, socluri, trotuare, etc.);
- eviden ierea eventualelor lucr ri de interven ie efectuate în trecut (care ar putea
condi iona realizarea m surilor de izolare termic ).
2.1.1.2. Auditul energetic precizeaz :
- caracteristicile izola iei termice (rezisten a termic , conductivitatea termic – – i
grosimea acesteia);
- concluziile privind lucr rile de interven ie la anvelopa imobilului.
2.1.1.3. Proiectul ini ial sau releveul cl dirii (întocmit în lipsa documenta iei) indic :
- dimensiuni geometrice în plan i eleva ii ale construc iei;
- dimensiunile golurilor i felul tâmpl riei;
- grosimea pere ilor i alc tuirea acestora;
- dispunerea i dimensiunile elementelor structurale (stâlpi, grinzi, centuri,
buiandrugi).

7
2.1.1.4. Expertiza tehnic de specialitate precizeaz :
- starea elementelor care se reabiliteaz (pere i, plan ee) i care devin suport
pentru termoizola ie;
- eventualele lucr ri necesare corect rii suportului;
- starea i caracteristicile izola iei termice existente;
- rezultate ale încerc rilor de laborator.
2.1.1.5. Solu ii preconizate pentru termoizolarea pere ilor exteriori partea opac ):
- pentru reabilitarea termic a blocurilor de locuin e se utilizeaz de regul
pozi ionarea termoizola iei pe fa a exterioar a pere ilor pentru a nu se reduce
suprafa a apartamentelor i pentru a se asigura tratarea unitar a imobilului i a
continuit ii protec iei în scopul elimin rii pun ilor termice;
- termoizola ia este integrat într-un ansamblu compozit de tip „compact” sau de tip
„ventilat”;
- pentru realizarea anvelopei termoizolante a unui imobil se poate utiliza numai unul
sau mai multe ansambluri compozite alese de proiectant în func ie de
caracteristicile zonei pe care se va aplica (orientare, ac iuni mecanice);
- ansamblul compozit realizat dintr-o component termoizolant i o component
de protec ie i finisaj se va aplica pe componenta rezistent constituit din pere ii
existen i ai imobilului numai dup efectuarea opera iunilor de preg tire a acestora,
opera iuni care vor trebui cuprinse în documenta ia economic i care constau în:
• localizarea i înl turarea por iunilor cu tencuial neaderent i a zonelor cu
beton segregat sau cu alte degrad ri;
• în turarea tencuielilor atacate de mucegai, alge, licheni, mu chi, etc.;
• rectificarea tencuielii i a suprafe elor de beton carbonatat, utilizându-se
mortar compatibil;
• rectificarea rosturilor de pe conturul panourilor prefabricate sau dintre
tronsoanele imobilelor învecinate;
• efectuarea str pungerilor necesare instala iilor (hote, centrale termice);
• încheierea lucr rilor de repara ii sau de înlocuire a tâmpl riei exterioare
(ferestre i u i) precum i a izola iei hidrofuge a aticului terasei;
• efectuarea egaliz rii i planeit ii suprafe ei suport.

8
2.1.1.5.1. Ansamblul compozit compact ETICS (EIFS)
a. Ansamblul ETICS (EIFS) const în realizarea unor alc tuiri multistrat aplicate
pe antier într-o succesiune de faze determinante. Produsele fabricate
industrial sunt livrate ca un sistem complet specifice fiec rui ansamblu
compozit ETICS;
b. Componenta termoizolant i componenta de protec ie i finisaj formeaz un
ansamblu compact solidarizat pe componenta rezistent i între ele prin
adezivitatea produselor utilizate;
c. În detaliu, ETICS compact este alc tuit din urm toarele straturi indicate în
ordinea tehnologic , de la componenta rezistent (constituit de pere ii din
beton, zid rie de B.C.A. sau c r mid ) spre exterior:
- adezivul specific pentru lipirea izola iei termice pe suport (pere i);
- pl cile termoizolante (componenta termoizolant );
- mijloace de fixare mecanic (ancore, dibluri expandabile, profile);
- unul sau dou straturi de protec ie (grund sau mas de paclu din mortar
adeziv) din care cel pu in unul con ine o arm tur din plas din fire de sticl
sau metalic ;
- tencuiala decorativ .
d. Proiectantul va indica:
- cota de fixare a profilului de soclu, sau cota bazei anvelopei (aplicarea
acesteia poate sa inceap de la orice nivel)
- zonele expuse ac iunilor mecanice pe care se vor executa m suri de
protec ie suplimentare: armare cu dou rânduri de plas i/sau placaj
ceramic în loc de tencuiala decorativ i/sau înlocuirea pl cilor de polistiren
expandat (EPS) cu pl ci din polistiren extrudat (XPS) cu caneluri;
- modul de lipire a pl cilor termoizolante: în aderen total sau în puncte;
- culoarea stratului de finisaj, având în vedere c pentru evitarea apari iei
cr p turilor în tencuial este necesar sc derea temperaturii tencuielii prin
alegerea culorii în func ie de orientarea fa adei din punct de vedere al
expunerii la însoleiere i al coeficientul de reflexie indicat în catalogul de
culori care trebuie s înso easc documenta ia ansamblului ETICS;
- particularit ile constructive i ordinea opera iunilor.

9
10
2.1.1.5.2. Ansamblul compozit cu strat de ventila ie

a. Ansamblul EIFS cu strat de ventila ie const în realizarea unor alc tuiri


multistrat fabricate industrial i asamblate pe antier;
b. Componenta de protec ie i finisaj (placaj) se fixeaz pe un schelet metalic
ancorat mecanic de pere i, amplasat peste termoizola ie pentru a nu crea pun i
termice i a nu întrerupe continuitatea acesteia; placajul poate fi executat din
panouri metalice, stratificate HPL, elemente ceramice, pl ci armate cu fibre
sau compozite (Albond, Reynobond sau similare); spa iul dintre termoizola ie
i protec ie (placaj) constituie un strat de aer ventilat care are rolul de
eliminare a vaporilor de ap i de egalizare a presiunilor de pe cele dou fe e
ale anvelopei;
c. Datorit existen ei stratului de aer ventilat izola ia termic se va prevedea
numai din produse incombustibile (A1) sau greu combustibile (A2, s3, d0);
d. Profilele scheletului metalic (montan i, traverse, console) i caracteristicile
ancorelor de fixare (diametru, tip, num r) sunt indicate de furnizor i trebuie
verificate prin calcule de rezisten la condi iile impuse de amplasament (zona
seismic , expunere la vânt), de tipul suportului (beton, B.C.A.) de grosimea
izola iei i de tipul placajului;
e. Planeitatea pere ilor se realizeaz prin reglarea profilelor scheletului metalic,
dar acest lucru nu exclude rectificarea pere ilor existen i (cu excep ia efectu rii
egaliz rii i planeit ii);
f. Ansamblul compozit cu strat de ventila ie se realizeaz dup preg tirea
suportului (pere ilor) în urm toarea ordine tehnologic de montaj:
• ancorarea scheletului metalic pe componenta rezistent a imobilului;
• fixarea termoizola iei din pl ci sau rulouri din vat mineral ca erat , cu
folia de aluminiu spre peretele existent;
• aplicarea pe fa a exterioar a termoizola iei a foliei antivânt, folie
permeabil la vaporii de ap ;
• montarea placajului (componenta de protec ie i finisaj).

11
12
2.1.1.5.3. Ansamblul compozit EIFS cu strat drenant

a. Ansamblul EIFS cu strat drenant const în fixarea unor panouri (termoizolante


i finisate) pe pere ii imobilului peste un strat drenant, slab ventilat sau cu
ventila ie controlat ;
b. Componenta termoizolant i componenta de protec ie i finisaj, realizate
industrial sub form de panouri prefabricate, se monteaz pe un schelet
ancorat de pere ii trata i anticondens.

13
2.1.1.6. Solu ii preconizate pentru termoizolarea acoperi urilor tip teras
- blocurile de locuin e existente au majoritar acoperi ul cu structur din beton armat
de tip teras necirculabil , cu acces ocazional pentru interven ii;
- termoizola ia actual (din diverse produse, predominant BCA) este acoperit cu o
ap de egalizare i protec ie care constituie suportul pentru învelitoarea de tip
hidroizola ie bituminoas ;
- reabilitarea acoperi urilor tip teras se concepe pentru întreaga alc tuire
termohidroizolant conform prevederilor din documenta ia tehnic indicat în
anexa 1., cu urm toarele amendamente:
• în cazul în care duratele de exploatare ale hidroizola iei i termoizola iei sunt
diferite, solu iile propuse ar trebui s fie structurate astfel încât efectuarea
ulterioar a interven iilor la hidroizola ie s se fac f r afectarea
termoizola iei;
• având în vedere spa iul semipublic al teraselor i condi iile climatice , varianta
de aplicare a termoizola iei ranversate trebuie condi ionat de m suri de
realizare a planeit ii suportului i de protec ie contra efrac iei. Se va calcula
i realiza stratul de lestare i se vor efectua verific ri privind comportarea
termoizola iei o dat pe lun i dup fiecare fenomen meteorologic deosebit
(furtun , ploaie, etc.).

2.1.1.7. Solu ii preconizate pentru termoizolarea acoperi urilor cu arpant


- Acoperi urile cu arpant cu pod nelocuibil vor avea termoizola ia amplasat pe
plan eul de peste ultimul nivel;
- În podurile circulabile termoizola ia va fi protejat de o ap de mortar de ciment
armat cu plas metalic dimensionat adecvat înc rc rilor;
- Termoizola ia, dimensionat pe baza calculelor termotehnice, se va prevedea din
pl ci din produse anorganice sau organice rezistente la compresiune;
- Acoperi urile cu pod locuibil vor avea termoizola ia amplasat de obicei pe
intradosul i între c priorii arpantei (la interior), sau peste astereala acoperi ului
(solu ie care impune utilizarea de panouri termoizolante rezistente la compresiune
i necesit desfacerea învelitorii existente, aplicarea termoizola iei, executarea
caroiajului de ipci i asamblarea învelitorii);

14
- Pentru protec ia termoizola iei i a elementelor din lemn ale arpantei pe fa a spre
interior a acestora se va prevedea o folie impermeabil cu rol de barier contra
vaporilor, iar la fa a spre exterior (sub învelitoare) se va prevedea o folie
permeabil la vaporii de ap i impermeabil la ap ;
- La reabilitarea acoperi urilor cu arpant se vor respecta detaliile i condi iile
produc torilor de materiale termoizolante, referitoare la aceste lucr ri, precum i
prevederile din reglement rile în vigoare indicate în anexa 1, numai în cazul în
care nu contravin condi iilor enumerate;
- Acoperi ul va avea între învelitoare i termoizola ie unul sau dou straturi de aer;
aceste straturi trebuie s aib posibilitatea de a se ventila natural.

15
2.1.1.8. Solu ii pentru termoizolarea plan eelor peste spa ii neânc lzite i a pl cilor pe sol
- Protec ia termic a apartamentelor din blocurile de locuin e fa de spa iile
neânc lzite adiacente se va prevedea pe fa a exterioar a elementului desp r itor
(respectiv intradosul plan eului de peste subsol, hol, etc., inclusiv grinzile i
aproximativ 40 cm zidurile sau diafragmele);
- Solu iile preconizate sunt de tip ETICS compact (cu fix ri mecanice suplimentare)
sau EIFS cu protec ie din pl ci de ghips-carton rezistente la umiditate;
- La blocurile care nu au subsol termoizola ia se poate aplica sub pardoseala
apartamentelor de la parter, numai cu acceptul proprietarului deoarece aceast
interven ie implic desfacerea pardoselii actuale, aplicarea pe placa din beton în
contact cu terenul a termoizola iei (cu sau f r strat de difuziune i barier contra
vaporilor) i realizarea noii pardoseli;
- Aceast interven ie prezint o serie de dezavantaje i necesit :
• reducerea în l imii utile a camerelor;
• desfacerea pardoselii actuale i refacerea pantelor i racordului sifonului de
pardoseal din grupurile sanitare;
• revizuirea sau acceptarea în l imilor diferite ale treptelor sc rilor de acces i
spre etajul 1;
• reducerea în l imii parapetelor ferestrelor;
• uneori, în func ie de grosimea termoizola iei, demontarea corpurilor de
înc lzire i repozi ionarea lor mai sus, dac în l imea parapetelor permite.
- Pentru protec ia produselor termoizolante, în cazul în care nu se opteaz pentru
un strat uscat, se va prevedea un strat de separare tehnologic (folie, carton, etc.)
pentru turnarea apei de suport a pardoselii;
- În cazul în care termoizolarea pardoselii nu se poate executa prin interior,
reabilitarea se va limita la termoizolarea soclului, prev zut a se efectua odat cu
lucr rile de la fa ade care vor elimina puntea termic de la racordarea soclului cu
placa i care vor coborâ termoizola ia cu aproximativ 40 cm sub cota trotuarului;
- Produsele termoizolante aplicate sub pardoseal trebuie s aib rezisten m rit
la compresiune i absorb ie de ap redus ,
- Detaliile pentru termoizolarea plan eelor spre spa iile neânc lzite se concep
conform prevederilor din documenta ia tehnic indicat în anexa 2.

16
2.1.2. Criterii i niveluri de performan ale solu iilor preconizate pentru lucr rile de
reabilitare termic

Solu iile preconizate pentru anvelopa termoizolant vor fi furnizate de un produc tor
care trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e:
- s aib certificat pentru Sistemul de Management al Calit ii;
- s pun la dispozi ia constructorului i a beneficiarului documentele de calitate
pentru toate produsele furnizate;
- s preg teasc i/sau s certifice echipe de personal calificat pentru executarea
acestor lucr ri;
- s acorde consultan tehnic pe antier;
- s asigure urm rirea execu iei pe faze de lucr ri i s participe la semnarea
proceselor verbale aferente acestor lucr ri.

2.1.2.1. Criterii i niveluri de performan pentru ansamblul compozit compact ETICS

- Solu ii prezentate pentru anvelopa termic a pere ilor sunt alc tuiri complexe
(ETICS/EIFS) fabricate industrial i livrate ca un set (ansamblu compozit):
• fabricat de un produc tor;
sau
• livrat de o firm care produce cel pu in o component a ansamblului i care
centralizeaz produsele compatibile necesare, fabricate de firme
specializate.
- Indiferent de modul de realizare a ansamblului compozit, firma trebuie s prezinte
marcajul CE pentru ETICS importat sau agrementul tehnic i documenta ia care
s ateste caracteristicile alc tuirii ETICS propuse; de i ETICS este un ansamblu
compozit unitar, existen a marcajului CE pentru un produs din ETICS nu extinde
automat aprobarea de utilizare asupra întregii alc tuiri, deci, nu se poate
considera tot ansamblul certificat; de asemenea în situa ia în care fiecare
component, individual, are marcaj CE, produsele nu se pot utiliza împreun dac
nu au fost testate ca un ansamblu i certificate;

17
- Caracteristicile impuse alc tuirilor compacte ETICS având termoizola ia pe baz
de polistiren expandat sau vat mineral sunt cuprinse în ghidurile i standardele
indicate în anexa 3.
- Caracteristicile ansamblului ETICS cu termoizola ie din polistiren expandat (EPS)
i/sau vat mineral (MW) trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e i niveluri:

Nr. Nivel, clas , valoare


Cerin e
Crt. EPS MW
2
1. Rezisten a termic minim declarat >1,0 m K/W
Rezisten a la aderen a grundului de protec ie (de
2. >80 kPa >60 kPa
baz ) de placa termoizolant
- Rezisten a la aderen a adezivului de >80 kPa >60 kPa
plac EPS/MW;
3.
- Suprafa a pl cilor lipit cu adeziv de >40% 100%
suport.
Rezisten a la smulgere a ETICS fixat cu mijloace
mecanice (Rezisten a la smulgere de proiectare
4. Xd>Sd
Xd>decât sarcina de proiectare pentru suc iunea
din vânt Sd)
Rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e a 100 kPa 80 kPa
5.
pl cilor EPS/MW TR 100 TR 80
Rezisten a la trac iune a arm turii din fire de sticl :
6. - valoare medie ini ial ; >40 N/mm
- valoare dup supunere la mediu agresiv. >20 N/mm
Permeabilitatea la ap a suprafe ei sistemului
7. <0,5 kg/(m2×h0,5)
(grundul de protec ie)
Rezisten a la impact:
8. - f r deterior ri la 2 J; I2
- f r deterior ri la 10 J. I 10
Rezisten a la penetrare:
9. - >200 N; PE 200
- >500 N. PE 500
Permeabilitatea la vaporii de ap a stratului de >20 >40
10.
protec ie i a finisajului g/(m2d) g/(m2d)

- Furnizorul ansamblului ETICS va prezenta de asemenea urm toarele date


sus inute de documentele aferente:
• clasificarea privind reac ia la foc a ansamblului ETICS;
• lista de produse, detaliile de execu ie i rezultatele încerc rilor referitoare la
bariera antifoc, în cazul în care este prev zut pentru împiedicarea propag rii
focului prin izola ia termic ;
• studiu privind comportarea în timp a ansamblului ETICS propus (furnizat);

18
• buletine de încerc ri care s ateste calitatea ETICS (rezisten la înghe -
dezghe , performan e higrotermice, etc.);
• detalii de execu ie cu modul de realizare al zonelor cu racorduri dificile: rosturi
de dilata ie, socluri, atice, ferestre, copertine, etc.;
• referin e privind timpii tehnologici obligatorii pe fiecare strat i faze
determinante;
• lista m surilor necesare pentru asigurarea durabilit ii;
• durabilitatea estimat i garan ia acordat dup montaj alc tuirii ETICS (cel
pu in egal cu perioada de recuperare a investi iei);
• descriere produse auxiliare i detalii de montaj.

2.1.2.2. Criterii i niveluri de performan pentru anvelopa compozit cu strat de ventilare


- Acest ansamblu este livrat de o firm care centralizeaz produsele compatibile
necesare (profile de aluminiu i o el zincat, vat mineral , uruburi, nituri i
dibluri metalice, adezivi, panouri de placare i finisaj) fabricate în sec iile proprii
sau de c tre firme specializate;
- Firma trebuie s prezinte marcajul CE pentru ansamblul importat sau
agrementul tehnic i documenta ia care s ateste caracteristicile alc tuirii
propuse conform preciz rilor de la pct.2.1.2.1. privind ansamblul compozit
ETICS;
- Furnizorul va prezenta urm toarele date sus inute de documentele aferente:
• clasificarea privind reac ia la foc a ansamblului;
• etan eitatea la ap ;
• permeabilitatea la vaporii de ap ;
• rezisten a la smulgere a ancorajelor mecanice;
• rezisten a scheletului de sus inere a placajului la încerc rile statice i din
vânt i indicarea procedeului de calcul a ansamblului (s geat , modul de
elasticitate, greutate proprie);
• aderen a pentru fixarea placajului cu adeziv;
• rezisten a la smulgere a placajului fixat mecanic pe scheletul metalic (date
referitoare la niturile sau uruburile pentru fixare, num r, distan e interax,
diametrul g urii pentru asigurarea dilat rii libere a elementului de placare;

19
• rezisten a placajului la temperatur , umiditate i înghe -dezghe ;
• stabilitate dimensional ;
• rezisten termic .
- Firma va asigura i urm toarea documenta ie:
• descrierea anvelopei compozite i lista cu caracteristicile tuturor elementelor
alc tuitoare precum i detaliile de asamblare;
• studiu privind comportarea în timp a ansamblului;
• durabilitatea estimat i garan ia acordat dup montaj (cel pu in egal cu
perioada de recuperare a investi iei);
• lista cu activit i de între inere i condi ii de exploatare pentru asigurarea
durabilit ii.

2.1.2.3. Criterii i niveluri de performan pentru lucr rile de reabilitare termic a


acoperi urilor
- La acoperi urile tip teras lucr rile de reabilitare termic se execut împreun
cu lucr rile de refacere a izola iei hidrofuge. Caracteristicile produselor de
izolare termic sunt conform pct.2.1.3. iar ale produselor hidroizolante sunt
indicate în cap.2.2.;
- Izola ia termic la acoperi urile cu arpant se aplic independent, sub
învelitoarea existent . Caracteristicile cerute izola iei sunt conforme cu
standardele de produse din lista anexelor 1 i 3.
- La arpantele din lemn se utilizeaz de obicei izola ia din vat mineral pentru
care produc torul trebuie s declare urm toarele, conform SR EN 13162:
• rezisten a termic RD – trebuie declarat întotdeauna;
• conductivitatea termic D – trebuie declarat atunci când este posibil;
• lungimea i l imea;
• grosimea; stabilitatea dimensional ; reac ia la foc;
• absorb ia de ap ;
• transmisia vaporilor de ap ;
• rezisten a la trecerea aerului;
• emisie de substan e periculoase.

20
2.1.3. Criterii i niveluri de performan ale materialelor preconizate pentru lucr rile
de reabilitare termic

2.1.3.1. Produse termoizolante pe baz de polistiren


- Produsele pe baz de polistiren utilizate pentru izolarea termic la exterior
(ETICS) sunt pl cile fabricate din:
• polistiren expandat (EPS) cu specifica ie conform SR EN 13163;
• polistiren extrudat (XPS) cu specifica ie conform SR EN 13164.
- Suplimentar fa de cerin ele ansamblului ETICS furnizorul trebuie s indice
pentru pl cile din polistiren EPS utilizate, urm toarele:
• rezisten a termic (RD) i conductivitatea termic ( D) valori determinate
conform EN 12939 i EN 12667;
• lungimea (L) i l imea (l) determinate conform (SR) EN 822. Deoarece
ETICS impune continuitatea termoizola iei i rosturi cu deschidere minim
între pl ci se consider ca satisf c toare clasa L1 (toleran ± 2 mm) pentru
l ime;
• grosimea (d) determinat conform (SR) EN 823; Deoarece ETICS impune
planeitatea suprafe ei grosimea pl cilor trebuie s se încadreze în clasa T2
(toleran ± 1 mm); perpedicularitatea (S) determinat conform (SR) EN 824
– Abaterea la perpendicularitate între lungime i l ime (Sb) trebuie s se
încadreze în clasa S2 (toleran ± 2 mm/1000);
• planeitatea pl cilor determinat conform (SR) EN 825 – Abaterea de la
planeitate, 5 maxim, trebuie s se încadreze în clasa P4 (toleran ± 5 mm);
• stabilitatea dimensional în condi ii normale de laborator, determinat
conform (SR) EN 1603. Valorile nu trebuie s dep easc cerin ele clase
DS(N)2: maxim ± 2%;
• stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur i umiditate,
determinat conform (SR) EN 1604. Modific rile în lungime, l ime i
grosimea determinate în condi ia: 48 h, 70ºC nu trebuie s dep easc
valoarea de 1% aferent DS(70, -)1;
• reac ia la foc încadrat în Euroclasele A1 ... E;

21
• rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e determinat conform
(SR) EN 1607, se consider ca minimum nivelul TR 100 corespunz tor
valorilor 100 kPa;
• rezisten a la forfecare determinat conform (SR) EN 12090;
• rezisten a la înghe -dezghe determinat conform (SR) EN 12091;
• factorul de rezisten la difuzia vaporilor de ap , µ. ETICS solicit valori mici
aferente factorului µ ceea ce intr în contradic ie cu rezisten a mare impus
pentru trac iunea perpendicular pe fe e sau pentru forfecare. La proiectarea
ansamblului ETICS se va avea în vedere varianta de utilizare a pl cilor de
polistiren cu microcanale pentru ventilarea straturilor alc tuitoare a ETICS.

- Pentru zonele de soclu, subsol, pere i expu i traficului pietonal i altor zone
expuse ocurilor cu izola ia termic a ansamblului compozit ETICS se prevede
utilizarea pl cilor din spum de polistiren extrudat (XPS) pentru care
furnizorul trebuie s indice urm toarele:
• rezisten a termic declarat (RD) i conductivitatea termic declarat ( D);
• perpendicularitatea Sb<5 mm/m;
• planeitatea Smax<7 mm;
• lungimea sau l imea cu toleran ± 8 mm pentru pl ci pân la 1000 mm
lungime sau l ime;
• grosimea (d) pentru pl cile cu grosimea minimal între 50 i 120 mm clasa
va fi T3 cu toleran ± 1 mm;
• reac ia la foc – clasificare A1 ... E conform Euroclase;
• stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur (70 ± 2)ºC –
modific rile relative în lungime, l ime i grosime nu trebuie s dep easc
5%;
• efort de compresiune la o deforma ie de 10% ( 10) sau rezisten a la
compresiune ( m) - deteminat conform (SR) EN 826 pentru 10 niveluri de la
CS (10/Y)100 pân la (10/Y)1000 cu valori cuprinse între >100 kPa i
1000 kPa;
• rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e – TR 100 pentru valori
100 kPa.

22
2.1.3.2. Produse termoizolante pe baz de vat mineral

- Suplimentar fa de cerin ele ansamblului ETICS furnizorul trebuie s indice


pentru pl cile din vat mineral (MW) urm toarele, conform (SR) EN 13162:
• rezisten a termic i conductivitatea termic – valori determinate conform
(SR) EN 12667 sau (SR) EN 12939 pentru produse groase;
• lungimea i l imea determinate conform (SR) EN 822 cu toleran ± 2%
pentru lungime i ± 1,5% pentru l ime;
• abaterea de la perpendicularitate, Sb < 5 mm/m;
• planeitatea, Smax.< 6 mm;
• reac ia la foc – Euroclase A1 – E;
• rezisten a la trac iune perpendicular pe fe e – se determin conform
(SR) EN 1607 – nivel > decât TR 100;
• stabilitatea dimensional în condi ii specificate de temperatur (70 ± 2)ºC –
varia iile relative ale lungimii, l imii i grosimii nu trebuie s dep easc
1,0%;
• sarcina concentrat , Fp necesar pentru a provoca o deforma ie de 5 mm
trebuie determinat în conformitate cu (SR) EN 12430 i declarat în niveluri
cu treapta de 50 N;
• grosimea, dL, determinat conform (SR) EN 12431 va fi pentru ETICS T6 cu
toleran e: -5% sau -1 mm i +15% sau +3 mm (se adopt cea mai mare
dintre valori);
• grosimea, dB, determinat conform (SR) EN 12431;
• compresibilitatea, c, determinat ca fiind diferen a dintre dL i dB – pentru
ETICS toleran a grosimii din clasa T6 nivelul de compresibilitate propus este
CP3 cu toleran a +2 mm.

23
2.1.3.3. Adezivi i mortare adezive
- Pentru lipirea pl cilor termoizolante pe suport se utilizeaz adezivi specifici
pentru polistiren sau mortare adezive pentru polistiren sau vat mineral ,
indicate de furnizorul complexului ETICS;
- Mortarul adeziv este un amestec uscat predozat pe baz de ciment i aditivi cu
timp de lucrabilitate, uscare i înt rire determina i i cu aderen a la polistiren de
minim 0,1 N/mm2;
- Pentru realizarea protec iei termoizola iei se utilizeaz un strat din mas de
paclu armat realizat din mortar adeziv predozat în amestec cu fibre i armat cu
plas de fire de sticl pentru a împiedica fisurarea; mortarul pentru masa de
paclu trebuie s fie elastic, rezistent la ocuri i cu grad de impermeabilitate
ridicat. Absorb ia de ap la suprafa < 0,5 kg/(m2h0,5).

2.1.3.4. Dibluri
- Diblurile pentru fixarea mecanic a pl cilor termoizolante vor respecta cerin ele
ETAG 014 i ETAG 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din
material plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termic
exterioare;
- Tipul diblurilor se va alege în func ie de alc tuirea constructiv a stratului suport
conform tabelului de mai jos:
Lungimea Legend :
Grosimea Tipul minim de - diblu expandat prin batere:
Strat suport
izola iei diblului ancorare
1a – cui de polimeri
mm
<10 cm 1a, 1b, 2a Beton
1b – cui de metal
Conform - diblu expandat prin
C r mid plin
>10 cm 1b, 2a raportului în urubare:
C r mid cu goluri
tehnic al 2a – urub metalic cu
toate
2a BCA fabricantului diblu
grosimile

- Num rul minim de dibluri pentru ancorarea termoizola iei în câmp curent este de
6 buc./m2 pân la în l imea de 50 m. Peste aceast în l ime se vor efectua
probe statice pentru determinarea num rului acestora.
- Pentru zonele de margine num rul de dibluri se va calcula pentru for a de
smulgere 0,8 kN/diblu, iar num rul acestora va fi în func ie de valoarea vitezei
vântului, expunerea terenului i în l imea cl diri conform tabelului urm tor:

24
Legend :
Num r dibluri/m2 I – Teren deschis, obiect
izolat, puterea vântului nu
Valori ale Expunere, În l imea cl dirii este redus de cl diri
vitezei teren sau înconjur toare
vântului Zon 10 m 10-25 m >25-50 m II – Puterea vântului este u or
<85 km/h I, II, III 6 6 6 redus de obiectele din jur
I 8 8 10 (cl diri risipite i H<10 m)
85-115 km/h II 6 6 8 III – Puterea vântului este
III 6 6 8 puternic redus de
I 10 12 12 obiectele dimprejur
>115-135
II 8 10 10 (aglomer ri urbane)
km/h
III 6 8 10

- Lungimea tijei diblului se calculeaz prin însumarea grosimii straturilor str b tute
(termoizola ie, adeziv, tencuial i par ial perete din zid rie BCA, c r mid sau
beton); Stratul de tencuial nu se ia în calculul adâncimii g urii de ancorare, dar
influen eaz lungimea total a tijei indicat orientativ în tabelul de mai jos:
Lungimea g urii de
Grosimea ancorare + grosimea
Lungimea
termoizola iei tencuielii cuprinse
tijei diblului
între 0,5 i 2,5 cm
mm
Suport Suport
Beton BCA
beton BCA
50 30 100
70 50 120
50 mm 70 mm
90 70 140
110 90 160

2.1.3.5. Profile
- ETICS include urm toarele profile realizate din aliaj de aluminiu livrate împreun
cu celelalte componente ale ansamblului:
• profil de soclu – profilul în form de Z se fixeaz cu dibluri metalice ancorate
în componenta rezistent (pere i). Cota profilului i num rul de dibluri se
indic în detaliile de execu ie cuprinse în proiect;
• profil de col – profil cornier cu sau f r plas din fire de sticl se monteaz
înglobat în tencuiala armat de protec ie a termoizola iei împreun cu
arm tura din plas de fire de sticl pentru protec ia muchiilor verticale i
asigurarea rectiliniarit ii acestora;
• profil cu picur tor – se fixeaz asem n tor profilului de col i asigur
protec ia muchiilor orizontale i evit prelingerea apei pe intradosul
elementelor de fa ad (glafuri, copertine, etc.).

25
2.1.3.6. Plas din fire de sticl
- Plasa din fire de sticl impregnat cu polimeri cu rezisten la substan e
alcaline, utilizat pentru armarea stratului de protec ie a termoizola iei, trebuie
s prezinte urm toarele caracteristici, suplimentar fa de cerin ele ansamblului
ETICS:
• tipul de esere s previn deformarea i deplasarea firelor i ochiurilor plasei;
• dimensiuni de livrare:
o l ime >100 cm;
o llungime >50 m.
• dimensiunea golurilor ochiurilor; minimum 3×3 mm (maximum condi ionat de
greutatea i rezisten a la trac iune a plasei i de rezisten a la impact i la
penetrare a ansamblului);

For a de rupere Alungirea relativ


a) în condi ii de laborator: >1500 N
b) în ap distilat : >1200 N <3,5% pentru
valorile i condi iile
c) în solu ie de ap cu NaOH: > 600 N
(a-d) enumerate
d) în solu ie de ap cu ciment: > 600 N

• greutatea >140 g/m2;


• valoarea medie a rezisten ei la trac iune s fie mai mare de 40 N/mm;
• raportul dintre rezisten a la trac iune i alungirea la rupere, la p strare în
condi ii normale i în mediu agresiv, nu trebuie s fie mai mic de 1 kN/mm;
• rezisten a la trac iune dup p strare în mediu agresiv, conform
(SR) EN 13496, trebuie s fie mai mare de 50% din rezisten a la trac iune
ini ial .

2.1.3.7. Tencuiala decorativ , amorsa, vopsea


- Stratul final cu rol de protec ie i finisaj a ansamblului compozit ETICS împotriva
intemperiilor, este alc tuit din amors i tencuiala decorativ , componente ale
ansamblului, care se vor utiliza conform indica iilor produc torului. Tencuiala
decorativ face parte din categoria tencuielilor acrilice, silicatice sau siliconice i
este gata preparat sub form de past , livrat în g le i.

26
- Straturile de finisare vor avea urm toarele caracteristici privind durabilitatea i
aderen a produselor pe stratul de protec ie armat (grund de baz ):

Caracteristica Cerin e
- grad de b icare - f r b ici
- cantitatea de fisuri: Grad 3 (num r moderat de fisuri)
- grad de finisare
- dimensiunea fisurilor: Grad 2 (maxim 200 mm l ime)
- m rimea exfolierii: Grad 3 (suprafa a exfoliat 1%)
- grad de exfoliere
- dimensiunea exfolierii: Grad 2 (dimensiunea exfolierii 3 mm)

- Culoarea stratului de tencuial decorativ va avea valoarea de referin a


gradului de reflexie a luminii mai mare de 30. Produc torul va indica obligatoriu,
în catalogul de culori valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare
culoare.

2.1.4. Criterii i niveluri de performan pentru procedurile de realizare a lucr rilor de


izola ii termice

- Procedurile de realizare constituie un ansamblu de opera iuni efectuate într-o


succesiune logic de etape constructive, determinante, care utilizeaz resurse
materiale, manoper i utilaje pentru executarea unei lucr ri cu urm toarele
obiective declarate:
• costuri / m2 sc zute;
• timp redus de executare;
• durabilitate îndelungat ;
• garan ie extins .
- Costurile sc zute sunt rezultatul fie a utiliz rii unor materiale mai ieftine cu
repercusiunii asupra durabilit ii i calit ii, fie a reducerii manoperei cu urm ri
asupra calit ii execu iei;
- Timpul redus de executare se poate ob ine prin utilizarea unei tehnologii care
utilizeaz produse cu timp mic de uscare i înt rire (adezivi) sau prin utilizarea
montajelor uscate cu grad de toleran mic i grad de finisare ridicat;

27
- Pentru compararea duratelor de execu ie furnizorul trebuie s indice timpii
tehnologici, pe faze de execu ie, necesari întocmirii graficului de organizare a
lucr rilor;
- Durabilitatea unui ansamblu se m soar dup componenta cea mai pu in
durabil . Furnizorul odat cu alc tuirea compozit trebuie s prezinte i un studiu
privind comportarea în exploatare a ansamblului propus;
- Garan ia ansamblului trebuie s fie mai mare sau cel pu in egal cu durata de
recuperare a investi iei; (aceast prevedere conduce la cointeresarea
constructorului, pentru realizarea unei lucr ri de calitate cu durabilitate crescut );
- Clasele i nivelurile indicate pentru ansamblu i pentru produsele din componen a
acestora sunt minime.

2.1.5. Condi ii pentru asigurarea posibilit ii urm ririi în exploatare a elementelor


structurale

- Anvelopa termic se va realiza pe o singur parte a componentei rezistente, de


regul pe exteriorul pere ilor existen i; se va asigura astfel posibilitatea urm ririi în
exploatare a elementelor structurale ale imobilului;
- În cazul aplic rii termoizola iei pe ambele fe e ale pere ilor sau pe fa a interioar a
pere ilor desp r itori dintre tronsoanele blocurilor sau pe soclu, atunci cel pu in
unul din ansamblurile termoizolante va fi de tip ETICS, lipit în aderen de perete
pentru a conlucra cu acesta. Aceast prevedere se aplic i pentru tavanele
apartamentelor de sub teras i ale subsolurilor sau se asigur posibilitatea
demont rii protec iei cel pu in în zonele de interes ale structurii de rezisten
(zone de efort maxim).

28
2.2. CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE IZOLA II HIDROFUGE

2.2.1. Date de tem (informative) privind izola iile hidrofuge/termohidrofuge:


2.2.1.1. Date generale de referin , privind izola iile hidrofuge:
• Etan eitatea acoperi urilor teras sau cu pant accentuat realizat cu foi sau
membrane bitumate, în diverse structuri hidroizolante/termohidroizolante;
• Structurile hidroizolante aplicate, de regul în total aderen , pe suport rigid
(beton armat, elemente prefabricate din beton armat, fâ ii din beton celular
armate, ape armate, ape de rectificare), sau în total aderen , semiaderent
sau flotant-lestat, pe suport elastic, semirigid sau semielastic (lemn sau pl ci
fibrolemnoase, pl ci termoizolante (din polistiren expandat, poliizocianurat,
poliuretan, plut aglomerat , perlit, vat mineral , etc.);
• Alc tuirile structurilor hidroizolante:
- cu materiale bitumate în foi (CA, PA, TSA, IA, IB) sau membrane
bituminoase lipite cu bitum fierbinte, fabricate în ar i utilizate pân în anii
1990;
- cu membrane bitumate de produc ie autohton sau din import, lipite cu bitum
fierbinte, cu adeziv specific la rece, sau prin sudur cu flac ra, utilizate dup
anii 1990;
- cu membrane polimerice (foarte pu in utilizate la construc ii civile), fixate
mecanic i lipite cu adezivi specifici sau prin sudur cu aer fierbinte, utilizate
dup anii 1990.
• Alc tuirile structurilor termoizolante:
- la construc iile realizate înainte de 1990 termoizola ia este alc tuit , de
regul , din blocuri BCA de 20 cm grosime (mai rar de 25 cm grosime) sau
din polistiren expandat de 24 mm sau 36 mm grosime (înainte de 1978). La
aceste structuri termoizolante se aplic o barier de vapori din IA peste
difuzia din IBP sau din IB cu granulele pe fa a inferioar , cu sau f r strat de
bitum fierbinte aplicat la cosoroab peste bariera de vapori. În general
straturile de difuziune i barier contra vaporilor sunt degradate i
nefunc ionale, chiar la scurt timp dup execu ia ini ial (degradare datorat
slabei rezisten e la circula ia impusa pentru aplicarea straturilor urm toare
de termo si hidroizola ie).

29
2.2.1.2. Evaluarea st rii de degradare a izola iei hidrofuge/termohidrofuge la acoperi uri
teras sau cu pant accentuat :
• Cazuri de structuri degradate – situa ii generale, tipice:
- Hidroizola iile vechi realizate în structuri i cu materiale prev zute în
Normativul C112/1986, în general au suferit multiple repara ii i pot fi
considerate, i datorit termoizola iei ineficiente ca material (în general BCA
de 20 cm grosime) i ca degradare (prin îmbibare cu ap i/sau saturare cu
vapori), total degradate i nefunc ionale. Acest tip de structuri necesit în
general, înlocuirea întregii structuri termohidroizolante, cu consecin e
pozitive prin diminuarea înc rc rilor la ultimul nivel;
- Hidroizola iile realizate în structuri i cu materiale prev zute în Normativul
NP 040/2002, teoretic, ar trebui s nu fie degradate, cel mult s prezinte
deficien e locale, ce produc infiltra ii/umeziri. La acest tip de hidroizola ii
deficien ele sunt cauzate, în general, de calitatea slab i/sau incompeten a
manoperei de aplicare, într-o mai mic m sur de necunoa terea realiz rii
structurilor hidro i termohidroizolante i de utilizarea unor materiale de slab
calitate. La acest tip de hidroizola ii se pot produce deterior ri prin
suprapunere/interven ii peste acestea de alt tip de lucr ri (ex.: instala ii de
climatizare, panouri publicitare, antene telefonice/TV, etc.). Acest tip de
structuri necesit , dup caz func ie de tipurile i nivelurile de degrad ri,
diverse modalit i de repara ii sau chiar de reabilitare;
- Hidroizola ii/termohidroizola ii vechi realizate în structuri i cu materiale
prev zute în Normativul C112/1986 ce au fost „reabilitate” cu structuri
hidroizolante, de regul în sistem monostrat, f r a se interveni competent i
aprofundat în repararea structurii vechi. i acest tip de structuri necesit , în
general, înlocuirea întregii structuri termohidroizolante.
• Modalit i de evaluare a st rii de degradare a izola iei hidrofuge/termohidrofuge
– etape de constatare/apreciere (expertizare):
- Informarea asupra perioadei de edificare a construc iei i corelarea cu
reglement rile în vigoare la acea dat (poate fi necesar un sondaj care s
eviden ieze structura termohidroizolant , materialele componente puse în

30
oper precum i nivelul de deteriorare/degradare, cu sau f r prezen de
ap în straturi);
- Informare asupra interven iilor ulterioare, la nivelul structurii hidroizolante;
- Apreciere vizual i tactil a suprafe ei termohidroizolante;
- Observa ii în interiorul construc iei asupra zonelor cu infiltra ii/umeziri i
corelarea acestora cu planul acoperi ului (infiltra ii de câmp, racord la
elemente verticale, la receptoare pluviale, etc.);
- Sintetizarea i corelarea informa iilor, observa iilor i/sau a sondajelor) i
decizia privind solu ia optim de reabilitare corelat cu solu ia de reabilitare a
anvelopei perimetrale.

2.2.1.3. Evaluarea st rii de protec ie hidrofug a soclului i subsolului cl dirii:


• Cazuri de structuri degradate – situa ii generale, tipice:
- Locuin ele colective în blocuri au urm toarele categorii de infrastructur :
o f r subsol cu soclu pu in în l at;
o cu subsol tehnic i/sau utilitar (boxe, anexe, ad post ALA, etc.), cu plac
din beton armat la subsol turnat pe strat de ruperea capilarit ii i în
unele cazuri hidroizolant ;
o cu subsol tehnic i/sau utilitar f r plac din beton armat la subsol (cu
p mânt compactat);
o cu demisol tehnic i/sau utilitar, cu plac din beton armat turnat pe strat
de ruperea capilarit ii i în unele cazuri hidroizolat .
- Deficien e ale izola iei infrastructurii (de regul vertical pe soclu):
o degradarea, îmb trânirea, nefuc ionalitatea hidroizola iei verticale;
o nefunc ionalitatea trotuarului perimetral prin tasare i/sau deplasarea fa
de soclul construc iei, cu cumul ri i infiltra ii de ap ;
o apari ia, ulterior edific rii construc iei, de umeziri i/sau infiltra ii, datorit
modific rii traseelor i nivelurilor pânzei freatice în urma unor lucr ri de
construc ii din zona respectiv .
- Structuri i materiale hidroizolante utilizate:
o degradarea, îmb trânirea, nefuc ionalitatea hidroizola iei verticale;
o înainte de 1990 se executau de regul hidroizola ii verticale, monostrat,
cu TSA sau PA i un strat de bitum, cu protec ie din zid rie de c r mid ;

31
o înainte de 1950 se executau etan eit i ale soclurilor cl dirilor cu
hidroizola ie cu pânz bitumat i protec ie din zid rie de c r mid i/sau
cu ecrane din argil gras , compactat în straturi succesive;
o dup 1990 hidroizola iile la socluri s-au executat cu un strat cu
membran bituminoas sau cu diverse emulsii bituminoase sau
polimerice (cu rezultate în general nesatisf c toare) i diferite pl ci sau
folii cu sau f r amprenturi ca strat de protec ie (în majoritatea cazurilor
amprenturile aplicate gre it facilitau acumularea i stagnarea apei lâng
soclu/funda ie);
o înainte de 1990 nu se punea problema izol rii termice a soclurilor/pl cilor
subsolurilor.
• Modalit i de evaluare a st rii de degradare a izola iei hidrofuge – etapa de
constatare/apreciere (expertizare):
- Informare asupra perioadei de edificare a construc iei i corelarea cu
reglement ri în vigoare la acea dat ;
- Informare asupra interven iilor ulterioare, la nivelul soclului, hidroizola iei,
trotuarului;
- Executarea minim a unui sondaj, prin executarea unei tran ee locale, pe
în l imea dintre baza funda iei i nivelul terenului, chiar a soclului (prin
desfacerea tencuielii) pentru a se vedea starea funda iei/soclului, a
hidroizola iei i a compozi iei i omogenit ii solului, aceasta este necesar i
pentru aprecierea privind cerin a de rezisten i stabilitate;
- Observa ii în interiorul construc iei asupra soclului i pardoselii subsolului;
- Sintetizarea i corelarea informa iilor, observa iilor i a sondajelor i decizia
privind solu ia optim de reabilitare a infrastructurii.

2.2.1.4. Izolarea hidrofug a logiilor i balcoanelor


• Situa ii generale, tipice:
- în general, logiile i balcoanelor nu s-au hidroizolat; pardoseala acestora era
(înainte de 1990) executat cu dale mozaicate sau mozaic turnat, ceea ce
conferea un nivel acceptabil de impermeabilitate.

32
• Eviden ierea st rii de degradare a etan eit ii logiilor i balcoanelor
- cel mai des întâlnit fenomen al degrad rii etan eit ii se produce în jurul
garguielor de evacuare a apei, prin pete de umezeal , exfolieri i distrugeri
locale a tencuielii din jurul acestora, precum i din linii de umezeal i de
exfolieri, în lungul i la baza parape ilor (opaci);
- exist i infiltra ii de câmp sub form de pete i degrad ri pe intradosul
logiilor/balcoanelor.
not : pân prin anii 1995 nu se punea problema termoizol rii logiilor i
balcoanelor i a pun ilor termice, aferente.
• Modalit i de evaluare a st rii de degradare a etan eit ii logiilor i balcoanelor:
- Aprecierea vizual i tactil a suprafe ei pardoselii i intradosului logiilor i
balcoanelor;
- Observa ii în interiorul construc iei, pe zonele adiacente logiilor i
balcoanelor, predispune la umeziri, în general din condes (punte termic la
partea inferioar i superioar a pere ilor);
- Sintetizarea i corelarea informa iilor i observa iilor i decizia privind solu ia
optim de reabilitare.

2.2.2. Criterii i niveluri de performan ale solu iilor preconizate pentru lucr rile de
reabilitare hidrofug :

Acestea trebuie corelate cu izolarea termic , în structuri termohidroizolante. Criteriile


i nivelurile de performan sunt enun ate în baza prevederilor normativului NP 040-
2002 „Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea hidroizola iilor la
cl diri” i sunt prezentate sistematizat în paragrafele urm toare:

33
• Acoperi uri
- Model de evaluare al hidroizola iilor acoperi urilor plate (pant între 0% i 5%)
i cu pant redus (<40%), necirculabile (hidroizola ie orizontal ):
Parametri de evaluare (niveluri de clasificare)
Suportul structurii Panta
cu protec ie supl imentar
hidroizolante % cu autoprotec ie
grea
0 1 2 3
0 ÷ ,5 I3; Ps2; Pdm3; T3; F2; R2; A2 I3; Ps3; Pd3; T2; F2; R2; A2
Suport rigid 1,5 ÷ 5 I2; Ps2; Pdm3; T3; F2; R3; A2 I2; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2
5 ÷ 40 I1; Ps2; Pdm3; T3; F2; R3; A2 -
Suport rigid cu
4÷5 - I2; Ps1; Pd1; T1; F1; R3; A2
termoizola ie inversat
Izola ie termic pe 0 ÷ ,5 I3; Ps3; Pdm4; T3; F3; R4; A5 I3; Ps4; Pd5; T2; F3; R4; A4
suport rigid, din tabl
profilat cu pant 1,5 ÷ 5 I2; Ps3; Pdm4; T3; F3; R4; A5 I2; Ps4; Pd5; T2; F3; R4; A4
>1,5%, din lemn sau
panouri fibrolemnoase 5 ÷ 40 I1; Ps3; Pdm4; T3; F3; R5; A6 -

not : pentru zonele cu climat montan, parametrii Ps; Pd (Pdm) i F vor avea
un nivel de clasificare superior celor date

- Modul de evaluare al hidroizola iilor acoperi urilor plate (pant între 0% i 5%),
circulabile pietonal (hidroizola ie orizonatal i vertical ):

Suportul Parametri de evaluare (niveluri de clasificare)


Panta
structurii
% protec ie-uzur grea dale pe ploturi-distan ier
hidroizolante
0 1 2 3
0 ÷ 1,5 I3; Ps4; Pdm3; T2; F2; R2; A2 I3; Ps3; Pd3; T2; F2; R2; A2
Suport rigid
1,5 ÷ 5 I2; Ps4; Pdm3; T2; F2; R3; A2 I2; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2
Izola ie termic pe 0 ÷ 1,5 I3; Ps4; Pdm4; T2; F3; R4; A5 I3; Ps4; Pdm4; T3; F3; R4; A5
suport rigid, din
lemn sau panouri
fibrolemnoase 1,5 ÷ 5 I2; Ps4; Pdm4; T2; F3; R4; A5 I2; Ps4; Pdm4; T3; F3; R4; A5

not :
- pentru zonele cu climat montan, parametrii Ps; Pdm i F vor avea un nivel
de clasificare superior celor date;
- pentru zonele cu climat montan, se recomand prevederea datelor pe
ploturi-distan ier, eventual cu sistem de înc lzire cu rezisten e de joas
tensiune.

34
- Model de evaluare al hidroizola iilor acoperi urilor plate (pant între 0% i 5%),
plantate-gr din i carosabile (hidroizola ie orizontal i vertical ):

Suportul Parametri de evaluare (niveluri de clasificare)


Panta
structurii
% plantate-gr din carosabile
hidroizolante
0 1 2 3
0 ÷ ,5 -
Suport rigid 1,5 ÷ 5 I4; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A2 I3; Ps5; Pdm5; T4; F4; R6; A2
>5 -
0 ÷ ,5
Izola ie termic
1,5 ÷ 5 I4; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A5 -
pe suport rigid
>5

not : pentru zonele cu climat montan, parametrul F va avea un nivel de


clasificare superior celor date.

- Model de evaluare al hidroizola iilor acoperi urilor cu pant >40% (inclusiv


verticala):

Suportul structurii Parametri de evaluare


hidroizolante (niveluri de clasificare)
Suport rigid I1; Ps2; Pd2; T3; F2; R3; A2
Izola ie termic pe suport rigid,
din tabl profilat , din lemn sau I1; Ps3; Pdm3; T3; F4; R4; A5
panouri fibrolemnoase

not : pentru zonele cu climat montan, parametrii I; Ps; Pd i F vor avea un


nivel de clasificare superior celor date.

35
• Subsoluri i elemente anexe subterane
- Model de evaluare al hidroizola iilor aplicate pe suport rigid, împotriva apelor
cu sau f r presiune hidrostatic , pe suprafe e orizontale, înclinate i verticale:

Felul hidroizola iei Parametri de evaluare


• Împotriva apelor cu presiune
hidrostatic (infiltra ii sau exfiltra ii), - minim I4
cu protec ie* - nivel de impermeabilitate I min.= 2 x h coloan ap
- Ps5; Pd5; T2; R4; A2
• Socluri, funda ii, împotriva efectului - Pentru zone de rost sau cu deplas ri minim R5; A6
de capilaritate
• Împotriva apelor f r presiune
hidrostatic (împotriva umidit ii - I1; Ps2; Pd2; T2; F2; R2; A1
naturale a solului), cu protec ie*
• Împotriva apelor f r presiune
hidrostatic (împotriva umidit ii - I1; Ps3; Pd3; T2; F2; R3; A2
naturale a solului), f r protec ie**
• La spa ii interioare umede, cu
- I2; Ps5; Pd5; T2; F2; R4; A2
sp l ri/ iroiri

not :
* se refer la protec ie aplicat pe suprafa a hidroizola iei, care nu
permite acumul ri de ap ; NU se consider protec ie foile amprentate
care nu sunt în leg tur cu un sistem de drenaj, la partea inferioar ;
** condi ie ca p mântul de umplutur s nu aib corpuri ce pot zgâria sau
perfora izola ia; recomandabil: argil compactat .

2.2.3. Criterii i niveluri de performan pentru produsele hidroizolante:

Criteriile de performan i nivelurile de evaluare calitativ pentru membranele


hidroizolante bituminoase sunt:

• Rezisten a la perforare static – „Ps”


Timpul men inerii fiec rei
Niveluri de clasificare Înc rcare-kg
înc rc ri (metoda A i B)
„Ps” (bila Ø 10 mm)
(ore)
Ps.1. ( L.5) 5
Ps.2. (L.10) 10
Ps.3. (L.15) 15 24
Ps.4. (L.20) 20
Ps.5. (L.25) 25

36
• Rezisten a la perforare dinamic (la impact) – „Pd”
- Rezisten a la impact (perforare dinamic ) (Pd) se clasific în cinci categorii de
niveluri de performan , determinate la temperatura de (+23 ± 2)ºC, conform
tabelului:
Energie de impact constant ( 5,9 J)
Niveluri de clasificare
este perforat cu nu este perforat cu
„Pd”
cap Ø (mm) cap Ø (mm)
Pd.1. (I.40) 30 40
Pd.2. (I.30) 20 30
Pd.3. (I.20) 15 20
Pd.4. (I.15) 10 15
Pd.5. (I.10) 10

- Pentru cazuri cu exigen e sporite, este prev zut aceea i metod privind
determinarea rezisten ei la impact (perforare dinamic ), dar la temperatura de
(-10 ± 2)ºC, „Pd.m”, conform tabelului:
Energie de impact constant ( 5,9 J)
Niveluri de clasificare
este perforat cu cap nu este perforat cu cap
„Pd.m”.
Ø (mm) Ø (mm)
Pd.m.1. 30 40
Pd.m.2 20 30
Pd.m.3 15 20
Pd.m.4 10 15
Pd.m.5 10
not :
- cele dou moduri de clasificare a rezisten ei la impact Pd i Pd.m nu se
exclud una pe cealalt ;
- Pd este parametrul de evaluare obligatoriu;
- Pd.m este parametrul de evaluare util în special în cazul hidroizola iilor
aplicate pe suport elastic i aflate în contact direct cu mediul exterior.
Rezisten a la perforare dinamic (Pd i Pd.m) se aplic membranelor
hidroizolante bituminoase i polimerice.

• Comportarea la temperaturi ridicate – „T”


Niveluri de clasificare M rimea deplas rii Temperatura de încercare
„T” (mm) (ºC)
T.1. <2 +80
T.2. <2 +100
T.3. <2 +120
T.4. <2 +140

37
• Flexibilitatea la temperaturi sc zute – „F”
Nivel de clasificare Temperatura de determinare
„F” ºC
F.1. 0
F.2. -6
F.3. -12
F.4. -18
F.5. -24
F.6. -30
F.7. -36

În mod curent, sunt utilizabile primele cinci categorii de clasificare; F.6. i F.7.
sunt utile pentru cazurile cu exigen e sporite.

• For a de rupere la trac iune – „R”

Nivel de Rezisten a de rupere la


clasificare trac iune N/mm2
„R” longitudinal transversal
R.1. <1,5 <1,0
R.2. >1,5 >1,0
R.3. >2,0 >1,5
R.4. >2,5 >2,0
R.5. >3,0 >2,5
R.6. >3,5 >3,0
R.7. >4,0 >3,5
R.8. >5,0 >4,5

• Alungirea la rupere la trac iune – „A”

Nivel de exigen Alungirea la rupere la trac iune


„A” (%)
longitudinal transversal
A.1. <2 < 1,5
A.2. 2 1,5
A.3. 5 3,5
A.4. 10 8
A.5. 20 16
A.6. 40 32
A.7. 60 48
A.8. 100 80
A.9. 200 160
A.10. 500 400
A.11. 1000 800

38
2.2.4. Model de evaluare calitativ a membranelor hidroizolante bituminoase

Categoria Niveluri de clasificare


- I5; Ps5; Pd5 (Pdm4); T4; F4; R4
1. (foarte bun)
- stabilitate dimensional 0,1%
- I4; Ps4; Pd4 (Pdm3); T3; F3; R3
2. (bun)
- stabilitate dimensional 0,1%
- I3; Ps3; Pd3 (Pdm2); T3; F3; R3
3. (satisf c tor)
- stabilitate dimensional 0,2%
- I2; Ps2; Pd2 (Pdm1); T2; F2; R2
4. (mediocru)
- stabilitate dimensional 0,2%
- I1; Ps1; Pd1; T1; F1; R2
5. (acceptabil)
- stabilitate dimensional 0,3%

2.2.5. Criterii privind procedurile tehnologice de realizare a lucr rilor:


Procedurile tehnologice de realizare a structurilor hidroizolante se refer la:
• Sistemul de aplicare:
- aplicare flotant ;
- aplicare semiflotant (în puncte sau benzi);
- aplicare în aderen total prin lipire cu adeziv la rece sau prin autoaderen
(numai pentru suprafe e orizontale i cu pant 5%), cu mastic fierbinte i prin
sudur cu flac ra.
not : structurile hidroizolante bistrat (multistrat) vor avea membranele
hidroizolante lipite între ele numai în total aderen
• Suprapunerile între membrane:
În general suprapunerile la capetele membranelor sunt de 10 cm iar transversal
acestora de 7 cm; în particular, fiecare produc tor de membrane hidroizolante
indic ( i în unele cazuri aplic marcaje longitudinale) m rimea suprapunerilor.
• Procedurile tehnologice de aplicare a membranelor hidroizolante sunt dictate de
structura hidroizolant /termohidroizolant în ansamblu, de sistemul hidroizolant
(cu sau f r lestare), de natura suportului pe care se aplic i de condi iile privind
loca ia de aplicare în contextul p r ilor de construc ie ce se etan eaz . Aceste
elemente sunt eviden iate în normativul NP 040-2002 „Normativ privind
proiectarea, executarea i exploatarea hidroizola iilor la cl diri”.

39
2.2.6. Condi ii privind asigurarea posibilit ii interven iilor i urm ririi în exploatare a
hidroizola iilor
Aceste condi ii sunt în general limitate datorit acoperirii elementelor suport
(structurale sau nestructurale) cu structura hidroizolant /termohidroizolant .
• Posibilitatea interven iilor:
La o structur hidroizolant /termohidroizolant la care s-au produs
disfunc ionalit i (infiltra ii, umeziri, efecte ale pun ilor termice) se poate interveni
pentru amelior ri sau repara ii numai în cazul în care acestea sunt direct
accesibile (acoperi uri) sau indirect accesibile (socluri sau pere i subsoluri
accesibile prin decopertare-s p tur ). Sistemele izolante cuprinse între elemente
grele (funda ii, radiere, etc.), în general din beton armat nu pot fi accesibile direct
interven iilor din aceea i categorie tehnologic . Etan rile, în acest caz, pot fi
realizate prin tehnologii „neconven ionale” de exemplu prin injec ii speciale în
elementele adiacente sau în straturile adiacente.
• Urm rirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante, implic :
- constat ri privind func ionalitatea (etan eitatea);
- constat ri vizuale i tactile ale suprafe elor expuse, inclusiv a elementelor
conexe (tencuieli, placaje, etc.).
Urm rirea în exploatare a sistemelor hidroizolante/termohidroizolante se face în
cazul nefuc ionalit ii acestora sau, de regul , odat cu urm rirea comport rii
elementelor de construc ie structurale i nestructurale.

40
2.3. CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE REABILITARE A
ELEMENTELOR EXTERIOARE VITRATE (FERESTRE I U I)

Datele tehnice pentru reabilitarea din punct de vedere termic a tâmpl riei exterioare se
asigur de proiectantul de specialitate în colaborare cu expertul pentru cerin a
„economie de energie i izolare termic ” pe baza concluziilor Auditului energetic i a
reglement rilor tehnice în vigoare.

2.3.1. Date de tem


Datele necesare se asigur de coordonatorul local i/sau beneficiar i se
completeaz de proiectantul de specialitate prin participarea direct la elaborarea lor
i/sau culegerea acestora din urm toarele documenta ii:
2.3.1.1. Auditul energetic precizeaz :
- nivelul minim de rezisten termic unidirec ional al tâmpl riei;
- concluziile privind modul de realizare a reabilit rii tâmpl riei: prin
recondi ionarea acesteia (incluzând repararea, modificarea i etan area) sau
prin înlocuirea ei cu modele mai performante.

2.3.1.2. Proiectul ini ial al cl dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta iei) indic :
- tipul tâmpl riei i al vitrajului;
- dimensiunile geometrice ale golurilor, locul i num rul acestora;
- grosimea actual a pere ilor i alc tuirea acestora;
- destina ia spa iilor delimitate de tâmpl rie;
- num rul ochiurilor de geam i modul de deschidere al acestora.

2.3.1.3. Expertiza tehnic de specialitate asigur informa ii privind:


- starea de degradare a lemnului (material utilizat predominant la confec ionarea
tâmpl riei) i a vopselelor de protec ie a acestuia;
- modul de asigurare a etan eit ii, la infiltra iile de aer rece din exterior, între
cercevele i toc precum i între toc i glafurile golului din perete, atât pe partea
de la interior cât i de la exterior;
- starea solbancurilor, panta, existen a i forma l crimarului, etan area fa de toc
i fa de perete;

41
- existen a i func ionarea fantelor de eliminare a apei rezultat din condens sau
infiltra ii i starea l crimarelor cercevelelor;
- modul de fixare al geamurilor pe cercevele i integritatea fizic a acestuia;
- func ionarea feroneriei pentru asigurarea închiderii-deschiderii, bloc rii sau
fix rii;
- etan area hidrofug a pragurilor u ilor exterioare precum i a conturului
acestora;
- existen a obloanelor sau a rulourilor exterioare, starea i modul de func ionare al
acestora.

2.3.1.4. Solu ii preconizate pentru reabilitarea tâmpl riei exterioare:


- Reabilitarea tâmpl riei din punct de vedere termic se realizeaz în una din
urm toarele variante:
• recondi ionarea tâmpl riei existente din lemn;
sau
• înlocuirea acesteia cu tâmpl rie nou , performant din lemn, PVC sau
aluminiu.
- Indiferent de op iune, varianta aleas va fi înso it de m surile pentru asigurarea
unei ventila ii naturale corespunz toare a spa iilor interioare;
- Alegerea uneia din cele dou modalit i de reabilitare se bazeaz pe: nivelul de
performan dorit de beneficiar (sau proprietar), studiul comparativ al costurilor
celor dou variante i pe plafonul disponibil al cheltuielilor din fonduri publice i
din fonduri private, suplimentare aferente cre terii performan elor tâmpl riei;
cerin ele op ionale se consider a fi: m rirea num rului de camere ale profilelor
din care este confec ionat tâmpl ria unui apartament peste num rul stabilit
pentru restul imobilului i modificarea caracteristicilor vitrajului referitoare la
distan a între foile de geam, grosimea acestora, tratamentul suprafe elor i
num rul geamurilor vitrajului termoizolant prin majorarea de la dou la trei straturi
(utilizarea geamurilor triple necesit prevederea profilelor adecvate pentru
preluarea înc rc rilor suplimentare i a diferen ei de grosime a vitrajului);
- Detaliile pentru reabilitarea termic a tâmpl riei se concep conform prevederilor
din documenta ia tehnic indicat în anexa 4.

42
2.3.2. Criterii i niveluri de performan ale tâmpl riei pentru cerin ele esen iale
2.3.2.1. Rezisten a mecanic i stabilitate
- Tâmpl ria constituie un element neportant al anvelopei care nu influen eaz
rezisten a mecanic i stabilitatea imobilului.

2.3.2.2. Securitatea la incendiu


- Furnizorul tâmpl riei va prezenta documentele privind rezultatele încerc rilor la
foc care vor indica clasa de performan privind reac ia la foc A1, A2 … E i
rezisten a la foc pentru criteriile E (etan eitatea la foc), EI (+izolare termic la foc),
EW (+radia ia termic ) determinate pe o fereastr i u curent . Clasificarea
privind rezisten a la foc se va completa cu simbolurile „(i 0)” „(0 i)” sau „(i 0)”
pentru a indica faptul c elementul a fost încercat i satisface cerin ele la o
expunere la foc numai dinspre interior, numai dinspre exterior sau din ambele
p r i.

2.3.2.3. Igien , s n tate i mediu


- Tâmpl ria se realizeaz din lemn, PVC sau aluminiu, materiale care nu sunt
toxice, nu degaj noxe, nu sunt radioactive i nu sunt cuprinse în lista noxelor
cancerigene sau substan elor poten ial cancerigene;
- Deoarece noile tipuri de profile utilizate la confec ionarea tâmpl riei asigur o
etan are superioar fa de modelele tradi ionale ferestrele (sau înc perile) vor fi
prev zute în mod obligatoriu cu sisteme de ventila ie autoreglabile pe lâng
posibilitatea de deschidere manual a ferestrelor;
- Documenta ia furnizorului va indica clasa de performan privind etan eitatea la
ap a ferestrelor i u ilor (de regul pentru varianta A – neprotejate) determinat
pe componenta cu cea mai defavorabil performan a ansamblului (de regul
ochiul mobil).

Clase termice
npdx 1A 2A 3A 4A 5A 6A 7A 8A 9A Exxx
(A-neprotejat )
Presiunea de
0 0 50 100 150 200 250 300 450 600 >600
încercare (Pa)

43
• npd = nu exist performan determinat pentru ferestrele sau u ile care
permit p trunderea apei la o presiune zero înainte de trecerea a 15
minute;
• clasele 4A sau 5A pot fi considerate satisf c toare pentru tâmpl ria amplasat
în zone ad postite (neexpuse presiunii create de vânt);
• clasele sub 4A sunt mai pu in performante;
• ansamblul de tâmpl rie cel mai performant (f r infiltra ii de ap ) este
Exxx (xxx = presiune >600 Pa, ex.: E750, E900, etc.).

2.3.2.4. Siguran în exploatare


Tâmpl ria va fi înso it de documentele care vor atesta urm toarele:
- Rezisten a la înc rcarea de vânt;
S geata relativ transversal
Presiunea P1 (Deforma ie ram )
Clasa
Pa A B C
1/150 1/200 1/300
npd 0 - - -
1 400 A1 B1 C1
2 800 A2 B2 C2
3 1200 A3 B3 C3
4 1600 A4 B4 C4
5 2000 A5 A5 C5
Exxxx >2000 AExxxx BExxxx CExxxx
xxxx = presiunea real de încercare la care elementul r mâne în stare de
func ionare, iar cre terea maxim a permeabilit ii la aer nu trebuie s fie
mai mare de 20% din permeabilitatea maxim a clasei de permeabilitate
la aer ob inut ini ial
- Capacitatea de rezisten a dispozitivelor de siguran exprimat printr-o
valoare prag. Se refer la feroneria care trebuie s aib capacitatea de a
men ine partea mobil timp de 60 secunde cu o for de 350 N, în pozi ia cea
mai defavorabil ;
- Dimensiunile maxime ale ochiurilor mobile i fixe precum i corelarea acestora
cu greutatea vitrajului; de asemenea coresponden a între grosimea total a
geamului termoizolant i l imea profilelor utilizate la confec ionarea tâmpl riei;
- Num rul i distan a minim între elementele de fixare ale tâmpl riei în
componenta rezistent ;
- Rezisten a la oc pentru u ile cu geam cu risc de r nire;

44
- Rezisten a la deschidere i închidere repetat a u ilor. Num rul de cicluri este
stabilit de furnizor i trebuie s asigure func ionarea pe cel pu in 2 ani în condi ii
de utilizare normal ;
- Rezisten a la oc a u ilor;
- Rezisten a la efrac ie pentru u ile exterioare.
2.3.2.5. Protec ia împotriva zgomotului
- Izolarea la zgomote aeriene este asigurat prin alc tuirea constructiv a
tâmpl riei (simpl , dubl , cuplat ), de caracteristicile geamului utilizat
(dimensiunile i num rul foilor de geam, alc tuirea geamului termoizolant –
distan a între geamuri i grosimea acestora) i de tipul profilelor din care s-a
confec ionat tâmpl ria (material, dimensiuni, garnituri);
- Indicele de izolare acustic Rw (C; Ctr) (dB) va fi declarat de furnizor pe baza
testelor efectuate i va avea valoarea minim 30 (-1; -5) dB.
2.3.2.6. Economia de energie i izolare termic
- Furnizorul va preciza valorile aferente urm toarelor cerin e:
• Transmitan a termic sau coeficientul de transfer termic Uw [W/(m2K)];
• Propriet i de radia ie:
- factor solar (g);
- transmitan a luminoas (Tv).
• Permeabilitatea la aer
Permeabilitatea la aer, de referin la Presiune
100 Pa raportat la: maxim de
Clasa
Suprafa a total Lungimea rosturilor îmcercare
m3/h×m2 m3/h×m Pa
0 - - -
1 50 12,50 150
2 27 6,75 300
3 9 2,25 600
4 3 0,75 600
Dac dup efectuarea clasific rilor bazate pe suprafa a total i pe lungimea
rostului p r ii mobile rezult :
- aceea i clas , atunci elementul încercat este clasificat în clasa respectiv ;
- dou clase al turate, atunci elementul trebuie clasificat în cea mai favorabil
clas (cu debitul cel mai mic);
- o diferen de dou clase, atunci elementul încercat se clasific în clasa medie;
- o diferen de mai mult de dou clase, elementul încercat nu trebuie clasificat.

45
2.3.3. Criterii i niveluri de performan ale tâmpl riei preconizate pentru lucr rile de
reabilitare

- Cerin ele, criteriile i nivelurile de performan ale tâmpl riei (ferestre i u i) sunt
cuprinse în standardele indicate în anexa 4.
- Suplimentar cerin elor esen iale indicate în cap.2.3.2. pentru ansamblul
elementelor (fereastr sau u ) trebuie respectate cerin ele proprii ale
componentelor care intr în alc tuirea tâmpl riei: profile (ram , toc, cercevea,
canat), garnituri de etan are, feronerie, vitraj;
- Calitatea ansamblului (fereastr sau u ) se realizeaz din utilizarea unor
componente cu caracteristici optime i din modul de asamblare al acestora,
garantat de un sistem de organizare a produc iei, certificat, conform EN ISO 9001;
- Înlocuirea componentelor ofertate ini ial se va face numai cu avizul factorilor
implica i deoarece schimbarea caracteristicilor acestor componente conduce de
cele mai multe ori la modificarea performan elor ansamblului;
- Tabelul urm tor prezint interdependen a între principalele caracteristici i
componente:
Componente
Ram , cercevea,
Garnitur de

toc, canat
Feronerie

etan are

Vitraj
Caracteristici Material

Profil
Rezisten a la vânt (D) (D) D D D
Reac ia la foc (D) D D (D) N
Etan eitatea la ap (D) D (D) D N
Rezisten a la oc (D) N (D) (D) D
Capacitatea de rezisten a
D N D D N
dispozitivelor de siguran
Transmitan a termic N (D) (D) D D
Permeabilitatea la aer (D) D (D) D N
Rezisten a mecanic D N (D) D (D)
Rezisten a la deschidere i închidere
D (D) (D) (D) (D)
repetat
Legend :
D modificarea componentei va schimba, probabil, caracteristica în cauz
(D) modificarea componentei poate schimba, caracteristica în cauz
N modificarea componentei nu va schimba, probabil, caracteristica în cauz

46
2.3.3.1. Tâmpl rie din PVC
Clasificarea i cerin ele profilelor din PVC utilizate la confec ionarea tâmpl riei
conform SR EN 12608 sunt urm toarele:
- performan a în func ie de zonele climatice – aceast cerin impune utilizarea
acelor componente notate M sau S produse din materia prim indicat expunerii
la energia solar ;
- tipul materialului reciclabil RMa sau RMb;
- rezisten a profilelor la impact (clasa I sau II);
- aspectul suprafe elor;
- grosimea sec iunii pere ilor exteriori sau interiori ai profilelor i toleran ele –
aceste caracteristici influen eaz masa i rezisten ele profilelor transmise în
finalul etan eit ii, permeabilit ii i rezisten ei ansamblului (fereastr sau u ).
În func ie de grosimea minim a pere ilor profilelor se clasific în una din clasele
urm toare:
Denumire Clasa A Clasa B Clasa C
- grosimea fe elor v zute din perimetrul
2,8 mm 2,5 mm
profilului la exterior i interior
- grosimea fe elor structurale (prin care trec
2,5 mm f r cerin
elementele de ancorare ale tâmpl riei)
2,0 mm
- grosimea pere ilor desp r itori,
2,0 mm
interiori

- rezisten a la îmb trânirea climatic ;


- caracteristicile profilelor metalice de armare;
- material i caracteristici ale garniturilor de etan are;
- clasa de performan privind reac ia la foc.

2.3.3.2. Tâmpl rie din profile de aluminiu


Profilele din aluminiu utilizate la confec ionarea tâmpl riei sunt profile cu sec iunea
transversal i accesorii de asamblare unicat, proprii firmei produc toare. Profilele
i accesoriile sunt integrate într-o serie caracterizat de obicei dup l imea
profilelor i numele firmei
Furnizorul va asigura documenta ia complet referitoare la profile, accesorii de
montaj, feronerie i modul lor de asamblare, de montare i între inere.
Profilele de aluminiu se produc cu sau f r rupere a pun ii termice. Pentru tâmpl ria
de exterior, izolant termic, se utilizeaz numai profile cu întreruperea pun ii

47
termice. Acestea constau din asamblarea a dou profile de aluminiu cu barete din
poliamide armate cu fibre de sticl ori ABS.
Caracteristicile principale ale profilelor sunt.
• propriet ile fizico-chimice ale aliajului de aluminiu din care sunt fabricate
profilele;
• greutatea i toleran ele dimensiunilor profilelor extrudate;
• distan a realizat de baretele de poliamide între cele dou profile ale
ansamblului;
• valoarea transmitan ei termice (conform rapoartelor de încercare);
• valorile modulului de elasticitate i a momentului de iner ie al tuturor profilelor
utilizate la confec ionarea cercevelelor, tocurilor, montan ilor;
• grosimea minim i maxim a vitrajului termoizolant care se poate fixa pe
profile;
• protec ia i finisajul profilelor, conform prevederilor RAL grosimea minim a
protec iei pe p r ile vizibile va fi de 50 m.
2.3.3.3. Tâmpl rie din profile de lemn
Suplimentar fa de cerin ele esen iale pentru ansamblu (fereastr sau u ) trebuie
avute în vedere i urm toarele cerin e pentru lemn i produsele pe baz de lemn
din ferestre exterioare, foi i tocuri de u i exterioare:
- cerin e de aspect pentru fiecare element component (toc, ram , cercevea,
montan i, etc.) i pentru fiecare fa a acestora în func ie de modul de finisare:
opac sau transparent . Pentru tâmpl ria acoperit cu pelicule se vor aplica
standardele respective pentru pelicule;
- cerin e de durabilitate biologic – elementele din lemn cu o fa expus la
intemperii sunt considerate ca f când parte din clasa de utilizare 3. Speciile de
lemn cu durabilitate sc zut trebuie s primeasc un tratament de protec ie;
- cerin ele privind propriet ile fizice:
• con inutul de umiditate nu trebuie s dep easc 16%;
• calitatea suprafe elor vizibile – acestea trebuie s poat suporta o finisare
f r alt opera ie n afar de o lefuire u oar ;
• densitatea minim a esen ei lemnului.

48
2.3.3.4. Vitrajul
- Pentru tâmpl ria exterioar (ferestre sau u i) se utilizeaz elemente de vitraj
termoizolant (IGU) constituite din cel pu in dou panouri de sticl separate prin
unul sau mai multe distan iere etan ate ermetic pe contur, stabile i rezistente
din punct de vedere mecanic;
- Elementele de vitraj difer în func ie de:
• produsele pe baz de sticl (panourile) utilizate:
o geam tras;
o geam float.
• modul de prelucrare a geamului, peliculizat, securizat, stratificat:
o trasparent;
o translucid sau opac;
o clar sau colorat.
• distan a dintre foile de geam – l imea cavit ii i num rul acestora, uzual
1 sau 2 cavit i;
• umplutura cavit ii – spa iul dintre geamuri poate fi umplut cu aer i/sau alte
gaze;
• forma geamurilor – uzual dreptunghiular (B×H);
• dimensiunile foilor de sticl – l ime, în l ime sau grosimea acestora –
toleran a la grosimea elementului de vitraj este în func ie de tipul de geam
utilizat uzual ± 1 mm.
- Valoarea transmitan ei termice a vitrajului termoizolant difer în func ie de:
• l imea cavit ii;
• caracteristicile de rezisten la transfer termic ale umpluturii cavit ii;
• grosimea foilor de geam i total a vitrajului; existen a sau absen a
geamurilor peliculizate.
- Durabilitatea caracteristicilor izolante ale vitrajului se asigur prin performan ele
etan rii ansamblului:
• indicele de p trundere a umidit ii un Iav valoarea medie a indicilor de
p trundere a umidit ii 20;
• aderen a materialului de etan are la geam care influen eaz debitul de aer
pierdut.

49
- Performan ele de etan are pentru vitrajul izolant (IGU) umplut cu gaz sunt
evaluate în func ie de:
• concentra ia gazului;
• debitul de gaz pierdut (Li <1,0%/an) iar în cazul utiliz rii unui geam peliculizat
se ia în calcul i;
• aderen a materialului de etan are/pelicul i interstraturi.
- Calitatea optic i vizual a vitrajului:
• imagine f r distorsiuni;
• deflexii reduse ale foilor de geam (deflexiile se produc urmare varia iilor de
temperatur i de presiune barometric care contract sau dilat aerul i sau
gazul din cavitatea vitrajului).
- Furnizorul va asigura documenta ia necesar , constând din:
• descrierea componentelor;
• desen cu sec iunea transversal a marginii etan ate a elementului de vitraj
izolant (IGU) cu fiecare component numerotat , i înso it de informa ii
detaliate despre denumire, descriere, furnizor sau furnizori;
• o list cu umpluturi de cavitate, distan ieri desicant utilizat.

2.3.4. Elemente adiacente golurilor de ferestre i u i


Aceste elemente, cu un rol bine definit, sunt prev zute:
- obligatoriu;
- op ional.
Grupa elementelor care sunt prev zute obligatoriu cuprinde:
- glafurile;
- profilele cornier (col are) pentru rectiliniaritatea muchiilor;
- profilele l crimar.
Elementele op ionale care se fixeaz pe fa ad sunt:
- grilaje de protec ie antiefrac ie (amplasate de regul la parter, la etajul 1, la ultimul
etaj i la ie irile pe teras din casa sc rii);
- radiatoare ale instala iei de aer condi ionat;
- hote exterioare (amplasate sub ferestre) pentru devierea diverselor noxe degajate
din apartamentele vecine de la etajele inferioare, inclusiv a fumului sau a gazelor
fierbin i rezultate urmare declan rii unui incendiu;
50
- jaluzele vene iene, oblon rulant sau batant, persian , persian culisant , jaluzea
acordeon, oblon culisant cu sau f r sistem de înclinare în afar , copertine,
ac ionate manual, cu sau f r resort de compensare, sau mecanic cu ajutorul
motoarelor electrice, pentru protec ia ferestrelor/u ilor de însoleiere direct ;
- r citoare (la fereastra de la buc t rie);
- jardiniere;
- co uri aferente centralelor termice de apartament sau necesare refacerii
ventila iei generale a buc t riilor, ventila ii opturate total sau par ial în urma
modific rilor aduse recompartiment rii interioare a locuin elor.

2.3.4.1. Elemente prev zute obligatoriu: glafuri, l crimare


Având în vedere c urmare aplic rii termoizola iei la pere ii exteriori grosimea
acestora va cre te or urile din tabl existente se vor înlocui (indiferent de solu ia
aleas pentru tâmpl rie).
Documenta ia tehnic va cuprinde:
- desfacerea or urilor actuale;
- termoizolarea glafurilor de pe întreg conturul fiec rui gol;
- înglobarea în tencuial a profilelor de înt rire a muchiilor verticale i orizontale (la
racordul termoizola iei ETICS a pere ilor cu termoizola ia glafurilor); profilul
orizontal de la partea superioar a golului va fi de tip „l crimar”, iar pe celelalte trei
laturi ale golului profilele vor fi de tip cornier; profilele vor avea plas din fire de
sticl pentru armarea tencuielii;
- executarea or urilor cu l crimar racordate la ferestre i etan ate pe contur cu chit
de exterior, pentru protec ia glafurilor orizontale i împotriva infiltra iilor apei
pluviale între peretele existent i anvelopa termoizolant .

2.3.4.2. Elemente op ionale


Având în vedere c aceste elemente se pot monta la distan în timp, pentru
realizarea unitar a fa adei unui imobil este necesar ca proiectul s prevad
condi iile pentru fixarea acestora f r s fie necesar desfacerea local sau
str pungerea anvelopei termoizolante dup finisarea acesteia i pe cât este posibil
s fixeze amplasamentul i forma acestora.

51
2.4. CONDI II PENTRU PROIECTAREA LUCR RILOR DE INSTALA II

Proiectarea lucr rilor de reabilitare i modernizare energetic a instala iilor trebuie s


se realizeze numai de c tre societ i (agen i economici) care au primit certificarea
profesional din partea MDRT.
Proiectul se elaboreaz de c tre proiectan i cu competen e în domeniu i se verific de
c tre verificatori atesta i MDRT. Proiectul de reabilitare a instala iilor se va întocmi pe
faze de proiectare (Studiu de Fezabilitate – SF, Proiect Tehnic – PT, Detalii de
Execu ie –DE).
În cadrul procesului de proiectare a lucr rilor de instala ii aferente lucr rilor de
reabilitare trebuie s se in seama de solu iile date de auditorul energetic, prezentate
în cadrul raportului de audit energetic al cl dirii.
- Lucr rile de reabilitare a instala iilor unui imobil cuprind:
• lucr ri de verificare, reparare i modernizare a instala iilor existente, lucr ri
obligatoriu de efectuat înainte de realizarea anvelopei termohidroizolant ;
• lucr ri de înlocuire a instala iilor existente, lucr ri op ionale care se pot executa
independent, f r s efectueze anvelopa.

2.4.1. Date de tema


Datele necesare se asigur de coordonatorul local i/sau beneficiar i se
completeaz de proiectan ii de specialitate prin participarea direct la elaborarea lor
i/sau culegerea acestora din urm toarele documenta ii:

2.4.1.1. Auditul energetic, precizeaz :


- starea actual a tuturor instala iilor;
- concluziile privind lucr rile necesare pentru reabilitarea instala iilor.

2.4.1.2. Proiectul ini ial al instala iilor cl dirii sau releveul (întocmit în lipsa documenta iei)
cuprinde date tehnice ale instala iei termice, electrice i sanitare.

2.4.1.3. Expertiza tehnic de specialitate evalueaz starea de degradare a componentelor


i a ansamblului instala iilor termice, sanitare, electrice i de ventila ie , conform
documentelor de referin din anexa 5.

52
- Procesul de diagnosticare eviden iaz urm toarele:
a) Instala ii de înc lzire a spa iilor:
- func ionarea corpurilor de incalzire;
- coresponden a dintre temperatura de tur a agentului termic i temperatura
exterioar (curba de reglaj termic);
- regimul de livrare a c ldurii;
- deterioarea instalatiilor termice si a protectiei acestora din spatiile
neincalzite;
- respectarea proiectului si calitatea executiei;
- regimul hidraulic al retelei de distributie si/sau al instalatiei interioare;
- vechimea instalatiilor aferente cladirii;
- eventuale defectiuni la reteaua de conducte interioare;
- eventuale defectiuni ale instalatiilor de incalzire din subsolurile tehnice;
- probleme de disconfort termic, acustic si vizual;
- dotarea cu repartitoare de cost i robinete de reglaj cu cap termostatic,
- existen a robinetelor de separare a corpurilor de înc lzire;
- verificarea câmpului de temperaturi pe suprafa a corpurilor de înc lzire,
dup caz;
- tipul robinetelor de reglaj si manevrabilitatea acestora;
- anul ultimei spalari a corpurilor de incalzire;
- dotarea cu contor de c ldur pe scar /cl dire/unitate locuit (ocupat ).

b) Instala ii centrale de preparare a apei calde de consum


- starea armaturilor obiectelor sanitare, defec iuni, pierderi de apa;
- starea conductelor de apa calda de consum i a izola iei termice a acestora
(tasata i uscata, tasata i umeda, par ial deteriorata (peste 30%), f r
izola ie termica);
- conducta de recirculare func ional ;
- debitmetre de scar /cl dire/consumatori independen i (societ i comerciale
etc.) – certificat de control metrologic;
- debitmetre la racordurile individuale de consum;
- evaluarea pierderilor de ap cald de consum din instala ie.

53
c) Instala ii de iluminat artificial:
- evaluarea st rii corpurilor de iluminat;
- evaluarea performantei tehnice a sistemului de iluminat artificial;
- starea conductoarelor de energie electrica;
- existen a dispozitivelor de control i reglare automata a fluxului luminos
(impactul asupra consumului de energie electric );
- existen a dispozitivelor de alimentare controlata cu energie electrica
(impactul asupra consumului de energie electric ).

d) Instalatii de ventilare si climatizare


Sisteme locale de înc lzire i r cire cu aer i/sau pompe de c ldur :
- starea filtrelor de praf;
- consumul de energie electric fa de valoarea de catalog;
- tipul de agent frigorific utilizat (ecologic, neecologic);
- pierderi de agent frigorific.
Sisteme de ventilare mecanica (refulare, refulare/aspiratie):
- viteze medii ale aerului in gurile de refulare;
- viteze medii ale aerului in gurile de aspiratie;
- dispozitive de reglare a debitelor de aer (manevrabilitate);
- gradul de etan are a îmbin rilor canalelor de aer.

2.4.2. Solutii posibile de reabilitare energetica a instalatiilor:


- Schimbarea/modernizarea instala iilor de înc lzire, ventilare-climatizare, ap cald
de consum i iluminat prin prevederea urm toarelor m suri:
• schimbarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu ie a agentului
termic aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e, montarea
dispozitivelor de reglare automat a cantit ii de energie consumat (robinete cu
cap termostatic, robinete de reglare debit/presiune), izolarea conductelor i nu
numai, în instala iile de înc lzire;
• implementarea, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnico-economic,
a surselor de r cire cu agent care nu afecteaz stratul de ozon, de preferat în
sistem centralizat;

54
• schimbarea i termoizolarea, acolo unde este cazul, a conductelor de distribu ie
a apei calde de consum aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e;
• efectuarea de reglaje periodice i depistarea pierderilor de c ldur i de ap ale
re elelor de distribu ie aferente p r ilor comune ale blocurilor de locuin e pentru
alimentarea cu c ldur i ap cald de consum i efectuarea cu prec dere a
remedierilor necesare, conform Legii 325/2002;
• utilizarea surselor de iluminat cu consum redus de energie electric .
- Contorizarea consumurilor de agent termic pentru înc lzire i ap cald de consum,
atât la consumatorul individual, cât i la nivelul cl dirii.
Interven iile asupra instala iilor de înc lzire i ap cald de consum aferente cl dirii
vizeaz reducerea consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat
(înc lzire, ap cald de consum). Se poate interveni la mai multe niveluri (producere,
distribu ie, utilizare), atât pentru înc lzire, cât i pentru apa cald de consum.

• la nivelul producerii c ldurii (în cazul cl dirilor dotate cu surs proprie de c ldur ):
- înlocuirea aparatelor învechite sau neadaptate (arz toare mai vechi de 9-10
ani i cazane mai vechi de 12-15 ani);
- adaptarea puterilor surselor de c ldur în centrala termic ;
- substituirea par ial sau total a formei de energie;
- utilizarea de tehnici specifice (pompe de c ldur cu compresie mecanic , cu
absorb ie, cazane cu condensa ie, instala ie solar ).

• la nivelul distribu iei c ldurii:


- izolarea termic a conductelor de distribu ie din spa iile neînc lzite;
- inlocuirea in subsolul tehnic a vanelor defecte pe conductele de distributie care
prezinta pierderi de agent termic;
- montarea robinetelor de golire la baza coloanelor;
- reducerea temperaturilor de reglaj a instala iei de înc lzire în scopul
satisfacerii necesarului de c ldur ;
- separarea circuitelor ai c ror parametri func ionali sunt net diferi i;
- contorizarea energiei termice la nivel de bloc (scara);

55
- reechilibrarea circuitelor care alimenteaz corpurile de înc lzire func ionând cu
apa cald (din punct de vedere termic - prin schimbarea aparatului sau
ameliorarea local a izola iei, iar din punct de vedere hidraulic - prin
ameliorarea distribu iei debitelor).

• la nivelul utilizatorului (spa iile înc lzite i punctele de consum a.c.m.):


- instalarea de robinete termostatice la corpurile de înc lzire i, în cazul înc lzirii
colective, combinarea acestei m suri cu montarea sistemelor de repartizare
individual a costurilor de înc lzire;
- sp larea tuturor corpurilor statice de înc lzire (prin demontarea de pe pozitie)
cu jet de apa sub presiune, eliminarea depunerilor de nisip si namol de la
partea inferioara a corpurilor statice si repunerea pe pozitie;
- curatirea chimica si protectia anticoroziva a instalatiei;
- inlocuirea tuturor ventilelor nefunc ionale.

Solutii complexe de modernizare energetica a instalatiilor de incalzire:


- inlocuirea partiala a corpurilor de incalzire;
- inlocuirea partiala a conductelor de distributie din subsolul blocurilor si izolarea
lor;
- inlocuirea partiala a coloanelor de incalzire

Cu referire la instala iile de ventilare mecanic i de iluminat artificial, solu iile


tehnice specifice de cre tere a eficien ei energetice sunt, în principiu urm toarele:
- reglarea debitelor refulate/aspirate în func ie de necesarul de ventilare normal,;
- reglarea parametrilor termodinamici al aerului refulat în func ie de necesarul
de c ldur /frig i de ventilare;
- prevederea de filtre de aer eficiente;
- înlocuirea ventilatoarelor cu eficien energetic redus ;
- reglarea vitezelor aerului în spa iile ocupate;
- prevederea de l mpi cu eficien energetic ridicat ;
- automatizarea func ion rii instala iei de iluminat în func ie de ocuparea
spa iilor.

56
2.4.3. Principii privind proiectarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor
Pentru alegerea si aplicarea solutiilor de reabilitare si modernizare a instalatiilor la
cladirile de locuit trebuie respectate urmatoarele principii:
- sa se urmareasca, prin solutiile de reabilitare termica , obtinerea de economii de
energie pe ansamblul cladirii, asigurandu-se conditiile de confort necesare;
- tratarea in ansamblu a cladirii: constructie si instalatie;
- masurile simple de reabilitare vor avea prioritate;
- solutiile de reabilitare sa se realizeze pe cat posibil fara afectarea spatiului locuit;
- pachetul de solutii de modernizare ales sa fie validat de disponibilitatile financiare.
Elementele exterioare de instalatii nu trebuie s fie ingropate in stratul termoizolant.
Interventiile asupra acestora trebuie s fie efectuate inainte de izolarea termica a
cladirii, urm rindu-se pozarea conductelor i a echipamentelor inând seama de
grosimea suplimentar total a termosistemului.
Ca urmare a diminuarii necesarului de caldura al cladirii, consecinta a reabilitarii
termice / moderniz rii energetice a acesteia, este necesar ca solutia tehnica
proiectata sa asigure reducerea corespunzatoare a debitului de caldura furnizat de
sursa de incalzire (centrala termica de cartier sau punct termic), simultan cu
asigurarea stabilitatii hidraulice a instalatiei de incalzire interioara (fie prin reducerea
debitului volumic de agent termic la racordul instalatiei de incalzire interioara, fie prin
reducerea temperaturii de ducere a agentului termic, prin injectie de agent termic din
conducta de intoarcere si redirijarea excedentului de debit catre sursa de caldura,
impreuna cu mentinerea constanta a diferentei de presiune la baza coloanelor de
distributie a agentului termic in instalatia de incalzire interioara, reglata in raport cu
debitul volumic de agent termic vehiculat in regim normal de functionare).
In toate cazurile trebuie s se monteze robinete cu cap termostatic si repartitoare de
cost la fiecare corp de incalzire.
In cazul inlocuirii ferestrelor existente cu ferestre noi, termoizolante, instalatia de
ventilare trebuie sa asigure necesarul minim de aer proaspat pentru confortul
fiziologic, inând seama de cre terea etan eit ii anvelopei cl dirii.
Proiectarea lucrarilor de instalatii aferente lucrarilor de modernizare energetica
a cladirilor se va face cu respectarea urmatoarelor normative:
- instalatii termice:
I13 – 2002 - Normativ privind proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire
central ,
SC 006 – 01 - Solu ii cadru pentru reabilitarea i modernizarea instala iilor de
înc lzire din cl diri de locuit,

57
SC 005-2000 - Solu ii cadru pentru instala ii interioare de înc lzire utilizînd noi
sisteme de producere a agentului termic (CT de apartament, scar , etc.).
- instalatii sanitare:
I9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor sanitare.
- instalatii electrice:
NP I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea i
executarea instala iilor electrice cu tensiuni pân la 1000V c.a. i 1500V c.c.
- instalatii de ventilare-climatizare:
I5 – 1998 - Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i
climatizare,
SC 004-2000 - Solu ii cadru de proiectare a instala iilor de climatizare la cl diri
publice.

2.4.4. Criterii de performanta ale lucrarilor de instalatii:

Executarea lucrarilor de reabilitare a instalatiilor se realizeaza cu materiale si


echipamente pentru care exist marcaj CE sau care sunt omologate si agrementate
de catre organismele abilitate in Romania, insotite de certitficate de calitate si care
corespund prevederilor din proiect; beneficiarul are obligatia sa ceara aceste
documente firmelor furnizoare.
- instalatii sanitare :
GT-063-2004 - Ghidul criteriilor de performan a cerin elor de calitate conform
Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construc ii pentru instala ii sanitare din cl diri.
- instalatii termice:
GT-060-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în constructii, pentru instalatiile de
încalzire centrala.
- instalatii electrice:
GT-059-2003 - Ghid privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate
conform legii nr.10/1995 privind calitatea în constructii, pentru instalatiile electrice
din cladiri.

58
3. CONDI II TEHNICE PENTRU EXECU IE

Executantul trebuie s - i organizeze activitatea conform sistemului de management al


calit ii pentru care este certificat i s asigure personal calificat pentru urm rirea
lucr rilor, executarea, verificarea i predarea acestora, conform legisla iei în vigoare.

3.1. ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC


- Proiectul tehnologic se elaboreaz în baza proiectului tehnic i a documenta iei
furnizate de produc tor în vederea detalierii etapelor i resurselor privind
materialele, manopera i utilajele necesare realiz rii lucr rilor.

3.1.1. Con inutul proiectului


Proiectul este alc tuit din urm toarele piese scrise i desenate:
- memoriu cu datele de recunoa tere a categoriei de lucr ri;
- tehnologia de execu ie care indic :
• condi ii pentru depozitarea i transportul materialelor;
• organizarea de antier, inclusiv schela;
• graficul de realizare a lucr rilor;
• ordinea opera iunilor necesar de scule, dispozitive, utilaje, calificarea
personalului;
• modul de preparare al materialelor, consumuri, condi iile de mediu pentru
preparare i aplicare, timpi de lucrabilitate i a teptare;
• faze determinate;
• m suri pentru realizarea calit ii lucr rilor;
• m suri de protec ia muncii i PSI specifice.
- detalii de execu ie pentru toate racordurile anvelopei cu indicarea ordinei
tehnologice de aplicare.

3.1.2. Faze determinate


- Pentru asigurarea calit ii i în principal a durabilit ii lucr rilor de anvelopare este
necesar ca dup încheierea fiec rei etape de montaj i înainte de aplicarea
straturilor acoperitoare s se încheie procesele verbale de verificare a lucr rilor
ascunse;

59
- Pentru ansamblul ETICS, deoarece fiecare strat depinde de calitatea stratului
aplicat anterior, iar deficien ele oric rui strat pot afecta stabilitatea întregului
ansamblu, se consider ca faze determinante:
• preg tirea suportului;
• aplicarea adezivului i pl cilor termoizolante;
• fixarea diblurilor;
• aplicarea masei de paclu i înglobarea arm turii din fire de sticl ;
• executarea amorsajului i a tencuielii decorative.
- Pentru ansamblul ETICS cu strat de ventila ie fazele determinante sunt:
• preg tirea suportului;
• fixarea scheletului metalic i reglarea planeit ii acestuia;
• executarea termoizola iei i a continuit ii ei;
• fixarea placajului de protec ie i finisare.
- Pentru termohidroizola ia acoperi urilor teras se vor încheia procesele verbale
de lucr ri ascunse sup încheierea execut rii fiec rui strat care devine suport i
condi ioneaz aplicarea stratului urm tor:
• preg tirea suportului;
• lipirea stratului de barier contra vaporilor (cu sau f r difuziune);
• aplicarea termoizola iei;
• lipirea straturilor hidroizolante.

3.2. LUCR RI PENTRU PREG TIREA SUPRAFE ELOR SUPORT

3.2.1. Preg tirea pere ilor exteriori pentru aplicarea ETICS


- Suprafa a suport pentru aplicarea ansamblului ETICS o constituie partea opac a
pere ilor exteriori ai cl dirilor existente executa i din panouri prefabricate din beton
armat, zid rie din blocuri BCA sau c r mizi ceramice; ace ti pere i fac parte din
categoria „suporturi tencuite” care impun pentru ETICS executarea fix rii cu
dibluri suplimentar fa de opera iunea de lipire;
- Executantul va efectua lucr rile indicate în documenta ia tehnic (pct.2.1.1.5.) i
va lua toate m surile care se impun în cazul în care urmare verific rilor va
considera necesar executarea i a altor lucr ri de remediere a suportului atât
cantitativ cât i calitativ;

60
- Opera iunile pentru remedierea suportului se efectueaz manual sau mecanizat
dup verificarea st rii acestuia i constau în:

• desfacerea tencuielilor neaderente i ra chetarea rosturilor de mortar;


• înl turarea finisajelor minerale sau organice pân la stratul portant, rezistent;
• îndep rtarea tencuielilor degradate urmare atacurilor biologice (mucegai,
mu chi, etc.);
• sp larea cu jet de ap i detergen i adecva i a petelor de gr simi sau a altor
substan e care ar împiedica aderen a ETICS pe perete;
• despr fuirea suprafe elor – const în înl turarea prin periere a prafului, a
eflorescen elor, a exfolierilor i a zonelor frabile;
• rectificarea suprafe elor care const în aplicarea unui strat de tencuial din
mortar compatibil pentru nivelarea cu urm toarele toleran e:

Distan e, cm 100 250 400


Abaterea suprafe ei, mm 2 3 5

- Modul de preg tire al suprafe elor este faz determinant înainte de începerea
lipirii pl cilor termoizolante ale ETICS i comport urm toarele verific ri f cute pe
toat suprafa a prin sondaje:
• aderen a tencuielii pe stratul suport – valoarea for ei de smulgere s fie mai
mare de 0,08 N/mm2;
• gradul de umiditate i de absorb ie a apei;
• duritatea suprafe ei;
• coeziunea i lipsa prafului i a eflorescen elor.

3.2.2. Preg tirea pere ilor exteriori pentru aplicarea ansamblului compozit cu strat de
ventilare
Preg tirea suprafe elor suport i verificarea acesteia se efectueaz conform
pct.3.2.1., excep ie f când rectificarea tencuielii pentru care nu se impun condi iile
de planeitate.

61
3.2.3. Preg tirea straturilor suport ale acoperi urilor tip teras
- În func ie de varianta de solu ie adoptat pentru refacerea termohidroizola iei
acoperi urilor suport poate fi:
• plan eul de beton armat de peste ultimul nivel al imobilului, în varianta în care
se desface întreaga structur termohidroizolant existent ;
• apa de protec ie a termoizola iei din BCA;
• hidroizola ia existent (care dup regenerare va prelua rolul de barier contra
vaporilor de ap ).
- Opera iunile de preg tire proprii fiec rui tip de suport sunt indicate în ghid
GP065-01.

3.2.4. Preg tirea stratului suport la acoperi urile cu arpant


- La acoperi urile cu pod nelocuibil suportul termoizola iei îl constituie plan eul din
beton armat de peste ultimul nivel, plan eu care se va cur a în vederea aplic rii
stratului termoizolant, conform PCC -016/2000, GP 110-04 sau GP065-01;
- În cazul amplas rii termoizola iei pe intradosul arpantei se vor încheia lucr rile
de reabilitare a structurii arpantei, a asterelei, a etan eit ii învelitorii i a
protec iei fungicide a elementelor din lemn conform GP 110-04 i PCC -016/2000.

3.2.5. Preg tirea plan eelor de peste spa ii neânc lzite


- Suprafa a acestor plan ee se va cur a de straturile neaderente (tencuial ,
zugr veal sau vopsitorii) i se va preg ti conform pct.3.2.1 i 3.2.4 în vederea
lipirii pl cilor termoizolante sau a aplic rii caroiajului de ancorare a pl cilor de
ghips carton i de sus inere a saltelelor termoizolante.

3.3. MONTAREA TÂMPL RIEI (FERESTRE I U I EXTERIOARE)


- Opera iunile de recondi ionare a tâmpl riei existente sau la înlocuirea a acesteia cu
modele mai performante, din punct de vedere a protec iei termice i a
func ionalit ii, se efectueaz înainte de aplicarea ansamblului ETICS concomitent
cu opera iunile de rectificare a suprafe ei suport (partea opac a pere ilor);
- La montarea ferestrelor i u ilor se vor respecta pozi ia, num rul i distan ele între
uruburile de ancorare indicate de produc tor pentru fixarea tâmpl riei în golul
zid riei;

62
- Dup executarea termoizola iei glafurilor se va fixa protec ia din tabl a glafului
orizontal i se va aplica un cordon de chit pe contur pentru evitarea infiltra iei apei
din precipita ii între perete i izola ia termic ;
- Montarea i efectuarea probelor de func ionare a tâmpl riei constituie faze
determinante i se consemneaz într-un proces verbal încheiat înainte de
începerea lucr rilor de termoizolare a pere ilor.

3.4. APLICAREA STRATURILOR ANSAMBLULUI TERMOIZOLANT


- Aplicarea alc tuirii termoizolante se va face în conformitate cu proiectul de execu ie
i ghidul de aplicare utilizând produsele indicate de ofertantul sistemului;
- Garan ia de in torului (ofertantului) de sistem se aplic numai în situa ia în care
proiectarea i executarea este conform cu ghidul de aplicare, sistemul (ansamblul
ETICS inclusiv finisajul) i cu produsele indicate de acesta, iar în caz contrar,
constând în modific ri ale tehnologiei sau înlocuirii de materiale, etc., atunci
responsabilitatea revine proiectantului sau executantului.

3.4.1. Aplicarea ansamblului ETICS la pere i


- Executantul va respecta indica iile produc torului referitoare la:
• temperaturile minime i maxime de lucru;
• m surile de protec ie a lucr rilor în curs de executare pe timpul perioadelor de
întrerupere datorate condi iilor atmosferice nefavorabile (ploaie, cea , vânt,
etc.);
• plasa de protec ie împotriva ac iunii directe a razelor solare;
• depozitarea i prepararea produselor componente ETICS;
• distan a de montare a schelei fa de pere i i lungimea ancorelor (corelat cu
grosimea ETICS).
- Opera iunea de aplicare a alc tuirii termoizolante se efectueaz dup :
• încheierea i verificarea montajului elementelor vitrate i a preg tirii suprafe elor
suport;
• protejarea cu folii a suprafe elor de sticl , lemn, PVC sau aluminiu;
• încheierea fix rii tuturor elementelor care penetreaz ansamblul (supor i,
conducte);

63
• definitivarea lucr rilor de închidere a aticelor, coronamentelor zidurilor sau ale
altor suprafe e orizontale astfel încât s fie împiedicat infiltrarea apei între
termoizola ie i suport;
• încheierea lucr rilor de eliminare a umidit ii ascensionale i a depunerilor de
s ruri.
- Montajul ETICS se începe prin trasarea orizontalit ii i fixarea cu dibluri metalice a
profilului de soclu la cota indicat în proiect;
- Aplicarea pl cilor termoizolante se execut în rânduri paralele începând de jos (din
profilul de soclu) în sus:
• rândurile sunt calculate la ½ plac ;
• pozi ia pl cilor este orizonatl cu lungimea paralel cu profilul de soclu;
• tipul adezivului i modul de aplicare pe plac (pe toat suprafa a, în puncte, în
benzi pe contur) vor fi conform prevederilor din proiect i cerin elor
produc torului, orice modificare a tehnologiei de aplicare se va face numai cu
acceptul produc torului (furnizorului) ansamblului;
• pl cile se pozi ioneaz al turat f r distan între ele i f r adeziv pe canturi; în
cazul în care între pl ci s-a format un rost, acesta se va umple numai cu
material termoizolant sau cu spum adeziv ;
• t ierea pl cilor, pentru modulare sau în dreptul golurilor de fereastr i/sau u ,
se va executa prin topire cu fir (fer str u) electric;
• nu se vor folosi pl ci cu margini sau col uri lips ;
• la muchiile verticale ale fa adei i în zona adiacent rosturilor se vor utiliza
numai panouri întregi sau jum t i de panouri între esute;
• rosturile dintre pl cile fixate perimetral golurilor ferestrelor i u ilor nu trebuie s
fie în prelungirea muchiilor golurilor;
• din cerin a de protec ie la foc la cl dirile cu peste 3 niveluri i la o grosime a
polistirenului >10 cm deasupra golurilor ferestrelor se aplic o fâ ie de vat
mineral cu grosimea termoizola iei, l imea 20 cm i lungimea astfel calculat
încât sî dep easc l imea golului cu cel pu in 30 cm de o parte i de alta a
ferestrei.
- Fixarea diblurilor se va executa conform prevederilor din documenta ia tehnic
referitoare la tipul i numitorul acestora, pozi ia i adâncimea g urii în stratul suport:

64
• executarea g urilor se va efectua numai dup uscarea i înt rirea adezivului;
• g urirea prin percu ie nu se va utiliza în cazul pere ilor din c r mizi cu goluri sau
BCA;
• fixarea diblurilor este faz determinant ; diblurile se vor verifica dac sunt bine
fixate, iar în cazul în care sunt neancorate se vor îndep rta i vor fi înlocuite cu
alt diblu fixat la o distan de minimum 6 cm fa de pozi ia ini ial ; golurile
r mase se vor umple cu material termoizolant identic;
• capetele rozetelor diblurilor nu vor dep i dup fixare suprafa a izola iei;
• în cazul utiliz rii termoizola iei din pl ci de vat mineral diblurile se fixeaz
dup aplicarea unei pelicule din mortar adeziv de asperizare-amorsare a
suprafe elor pl cilor;
• pe zona de aplicare a placajelor ceramice g urirea pentru introducerea diblurilor
se efectueaz prin plasa i stratul de armare cât acesta este înc proasp t, iar
diblurile i plasa din fire de sticl se vor acoperi cu un strat de mas de paclu
„ud-pe-ud” care, la rândul lui se va arma cu plas , dac se prevede în
documenta ie armarea dubl .
- Aplicarea masei de paclu i înglobarea plasei pentru armare se execut dup
încheierea i verificarea ancor rii pl cilor termoizolante i dup :
• armarea diagonal a col urilor ferestrelor i u ilor;
• armarea muchiilor (col urilor) verticale în cazul în care se utilizeaz profile
cornier cu plas sau armarea muchiilor orizontale (intradosul balcoanelor, glaful
superior al ferestrelor sau u ilor) cu profile l crimar (picur tor) cu plas ;;
• în cazul în care se folosesc profile de col f r plas integrat (numai pentru
muchiile verticale), acestea se înglobeaz la pozi ie în masa de paclu i se
acoper cu plasa de armare, care se continu pe cealalt latur a muchiei pe o
l ime de cel pu in 20 cm;
• masa de paclu (mortar adeziv) pentru armare se va aplica dup un timp de
a teptare indicat de produc torul adezivului utilizat;
• plasa din fire de sticl , rezistent în mediul alcalin, se va întinde neted i se va
îngloba, f r cute, în stratul de mortar proasp t aplicat, prin derulare în fâ ii
verticale, de sus în jos;

65
• fâ iile, cu l imea uzual de 1,0 m se vor suprapune lateral i la capete
minimum 10 cm i se vor îngloba astfel încât plasa s fie pozi ionat la mijloc
sau în treimea exterioar a stratului de mortar i s fie acoperit minimum 0,5
mm în zonele de suprapunere; (pentru o acoperire optim plasa trebuie
acoperit cu un strat de mas de paclu „ud-pe-ud”.
- Aplicarea amorsei i a tencuielii decorative se va executa numai dup încheierea
timpilor de a teptare recomanda i de produc tor sau minimum 3 zile la 20ºC i 65%
umiditate maxim ;
- Plac rile ceramice se vor executa numai dup trecerea timpului de a teptare
indicat de produc tor sau minimum 2 zile cu 65% umiditate maxim .

3.4.2. Aplicarea termoizola iei la plan eele peste spa ii neânc lzite
- Stratul termoizolant se va aplica pe intradosul plan eului, pe grinzile aferente i pe
pere ii adiacen i în alc tuire ETICS (prin lipire i fixare cu dibluri) sau EIFS (prin
fixarea unui schelet de sus inere a unui strat suport din gips carton);
- Opera iunile de aplicare a alc tuirilor stabilite în documenta ia de execu ie se vor
începe dup încheierea lucr rilor de instala ii, a eventualelor lucr ri de eliminare a
infiltra iilor i a urm rilor acestora i a preg tirii suprafe ei suport (cur are,
rectificare, verificare coeziune);
- La aplicarea ansamblului ETICS se vor respecta condi iile enun ate la pct.3.4.1. cu
privire la fixarea pl cilor i a diblurilor, aplicarea masei de paclu, a arm turii i a
tencuielii;
- La executarea alc tuirii EIFS scheletul de sus inere se va realiza din profilele
indicate de produc tor fixate la distan a de 60 cm modulat la l imea pl cilor de
gips-carton, înainte de fixarea profilelor se va aplica pe toat suprafa a o folie sau
un strat de vopsea cu rol de barier contra vaporilor; în spa iul dintre plafon i
pl cile de gips-carton se va introduce termoizola ia din saltele de vat mineral ,
realizându-se un strat continuu, f r întreruperi.

3.4.3. Aplicarea termoizola iei la acoperi uri


- Aplicarea termoizola iei se diferen iaz în func ie de tipul acoperi urilor i pozi ia în
cadrul acestora, astfel:

66
• la acoperi urile tip teras , termoizola ia se execut într-o structur complex
termohidroizolant , cu personal calificat în specialitatea hidroizola ii i
termoizola ii;
• la acoperi urile cu arpant termoizola ia se aplic fie sub pardoseal realizat
dintr-o ap armat fie sub astereal i învelitoare i va fi protejat de panouri
de gips carton sau conform detaliilor din proiectul de execu ie i recomand rilor
produc torului.

3.5. APLICAREA STRATULUI/SISTEMULUI HIDROIZOLANT

Condi iile tehnice de execu ie privind aplicarea stratului/sistemului hidroizolant sunt


prev zute în NP 040-2002 „Normativ privind proiectarea, executarea i exploatarea
hidroizola iilor la cl diri”.

3.5.1. Acoperi uri teras sau cu pant , hidroizolante/termohidroizolante


La construc iile existente aplicarea structurilor izolante se face dup îndep rtarea sau
regenerarea structurii existente, în conformitate cu prevederile NP 040-2002, datorit
accesibilit ii directe asupra acestora.

3.5.2. Logii i balcoane


La construc iile existente reabilitarea termic i hidrofug a acestor elemente poate fi
realizat prin:
- închiderea exterioar cu vitraje sau elemente opace, termoizolante;
- realizarea unei structuri termohidroizolante pe suprafa a plan eului i a unei
structuri termoizolante pe intrados.

3.5.3. Subsoluri
La construc iile existente reabilitarea termic – hidroizolarea constituie o problem ce
trebuie analizat sub urm toarele aspecte: gradul de accesibilitate la nivelul
hidroizola iei i posibilit ile tehnice i materiale de realizare a etan eit ii prin
tehnologii clasice, curente sau tehnologii neconven ionale (injec ii impermeabiliz ri,
etc.).

67
3.6. REABILITAREA INSTALATIILOR:

La executarea lucrarilor de instalatii aferente procesului de modernizare energetic a


cl dirii trebuie s se respecte urm toarele normative:
- instala ii termice:
I13 – 2002 - Normativ privind proiectarea i executarea instala iilor de înc lzire
central
- instala ii sanitare:
I9 – 1994 - Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor sanitare,
- instala ii electrice:
NP I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice cu
tensiuni pân la 1000V c.a. i 1500V c.c.
- instala ii de ventilare-climatizare:
I5 – 1998 - Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor de ventilare i
climatizare.
Inceperea lucr rilor de reabilitare a instala iilor este permis numai dup ce
executantul a primit:
- proiectul instala iei, la fazele Detalii de execu ie i Proiect Tehnic;
- avizele i acordurile necesare;
- autoriza ia de construire.
Executarea lucr rilor de reabilitare a instala iilor poate fi realizat numai de c tre
societ i (agen i economici) care au primit certificarea profesional din partea
organismelor abilitate de MDRT i agreerea tehnic din partea beneficiarului sau
ditribuitorului de energie, dup caz.
Se va asigura controlul execu iei lucr rilor de reabilitare a instala iilor pe antier de
c tre beneficiar (proprietarul sau administratorul imobilului) i executant prin persoane
specializate i atestate: dirigin i de antier atesta i MDRT, responsabili cu execu ia
lucr rilor atesta i MDRT i dup caz, consultan i tehnici – exper .
Proiectarea si executarea lucr rilor de reabilitare i modernizare a instala iilor din
cl dirile de locuit se face în scopul asigur rii nivelurilor minime de performan ,
conform cerin elor esen iale definite de Legea nr.10/1995 privind calitatea în
construc ii.

68
4. ANEXE 1 – 5 Lista principalelor reglement ri tehnice:
- Anexa 1:
• MC 001/2006 - Partea 1 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei
energetice a cl dirilor;
• NP 040-2002 Normativ privind proiectarea, execu ia i exploatarea hidroizola iilor
la cl diri;
• GP 065-2001 Ghid privind proiectarea i execu ia lucr rilor de remediere a
hidroizola iilor bituminoase la acoperi uri de beton;
• NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea elementelor de
construc ii hidroizolate cu materiale bituminoase i polimerice;
• GP 114-2006 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea hidroizola iilor cu
membrane bituminoase aditivate cu APP i SBS;
• NP 121-2006 Normativ privind reabilitarea hidroizola iilor bituminoase ale
acoperi urilor cl dirilor;
• NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execu ia i exploatarea învelitorilor
acoperi urilor în pant la cl diri;
• GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea învelitorilor din
membrane polimerice realizate ,,in situ”;
• C 107/0-2002 Normativ pentru proiectarea i execu ia lucr rilor de izola ii termice
de cl diri;
• SC 007-02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei
cl dirilor de locuit existente;
• P118 Normativ de siguran la foc a construc iilor.

- Anexa 2:
• MC 001/2006 - Partea 1 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei
energetice a cl dirilor;
• GP 110-2004 Ghid privind reabilitarea termic a blocurilor de locuin e cu regim de
în l ime pân la P+9E realizate dup proiecte tip, prin transformarea
acoperi urilor tip teras în acoperi uri înclinate cu amenajarea de poduri
neânc lzite sau mansarde;

69
• GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pere ilor i pardoselilor cl dirilor
civile;
• PCC-016/2000 Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cl dirilor
folosind pl ci din materiale termoizolante;
• PCC-017/2000 Procedur privind tehnologia pentru reabilitarea termic a cl dirilor
folosind spume poliuretanice;
• GP 059-2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protec ie termic la cl diri de
locuit;
• C107/7-2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termic a elementelor de
închiderea ale cl dirilor.

- Anexa 3:
• MC 001/2006 - Partea 1 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei
energetice a cl dirilor;
• SC 007-02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetica a anvelopei
cl dirilor de locuit existente;
• ST 043 / 2001 Specifica ie tehnic privind cerin e i criterii de performan pentru
ancorarea în beton cu sisteme mecanice i metode de încercare
• ETAG 004 Ghidului European pentru Agrementarea Tehnic a Sistemelor de
Izolare Termic Exterioar ;
• ETAG 014 si 020 Ghid de Agrement Tehnic European pentru dibluri din material
plastic utilizate la prinderea sistemelor compozite de izolare termic exterioare;
• SR EN 13499 Sisteme compozite de izolare termic la exterior (ETICS) pe baz
de polistiren expandat;
• SR EN 13500 Sisteme compozite de izolare termic la exterior (ETICS) pe baz
de vat mineral ;
• SR EN 13163 Produse termoizolante fabricate din polistiren expandat (EPS);
• SR EN 13162 Produse termoizolante fabricate din vat mineral (MW);
• SR EN 13164 Produse termoizolante fabricate din spum de polistiren
extrudat (XPS);
• SR EN 822 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea
lungimii i l imii”;

70
• SR EN 823 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri –Determinarea
grosimii”;
• SR EN 824 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea
perpendicularit ii”;
• SR EN 825 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea
planit ii”;
• SR EN 1604+AC “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri –
Determinarea stabilit ii dimensionale în condi ii specificate de temperatur i
umiditate”;
• SR EN 826 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea
comport rii la compresiune”;
• SR EN 12087 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea
absorb iei apei de lung durat prin imersie”;
• SR EN 12086 “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri – Determinarea
propriet ilor de transmisie a vaporilor de ap ”;
• SR EN 12091 “Deterinarea rezisten ei la efectul înghe -dezghe ”;
• SR EN 1602+AC “Produse termoizolante destinate utiliz rii la cl diri –
Determinarea densit ii aparente”;
• SR EN 13497 Determinarea rezisten ei la impact;
• SR EN 13498 Determinarea rezisten ei la penetrare;
• SR EN 13496 Determinarea rezisten ei la trac iune.

- Anexa 4:
• GT 043-02 Ghid privind îmbun t irea calit ilor termoizolante ale ferestrelor la
cl dirile civile existente;
• SR EN 12207 Ferestre i u i. Permeabilitate la aer. Clasificare;
• SR EN 12208 Ferestre i u i. Etan eitate la ap . Clasificare;
• SR EN 12210 Ferestre i u i. Rezisten la înc rcarea din vânt. Clasificare;
• SR EN 14351-1 Ferestre i u i. Standard de produs. Caracteristici de
performan ;
• SR EN 12608 Profile din policlorur de vinil neplastifiat (PVC-U) pentru
fabricarea ferestrelor i u ilor. Clasificare, cerin e i metode de încercare

71
- Anexa 5:
• MC 001/2006 - Partea 2 i 3 – Metodologie pentru calcularea performan ei
energetice a cl dirilor;
• NP 048-2000 - Normativ pentru expertizarea termic i energetic a cl dirilor
existente i a instala iilor de înc lzire i preparare a apei calde de consum
aferente acestora;
• GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a m sur rilor necesare
expertiz rii termoenergetice a construc iilor i instala iilor aferente;
• GT 036-2002 - Ghid pentru efectuarea expertizei termice i energetice a cl dirilor
de locuit existente i a instala iilor de înc lzire a apei calde de consum, aferente
acestora;
• GT 067-2002 - Ghid privind determinarea suprafe ei echivalente termic a
corpurilor de înc lzire.

72
5. ANEX Exemple de caiete de sarcini

5.1. CAIET DE SARCINI


Arhitectur – Pere i exteriori - parte opac , inclusiv soclul

1. OBIECTUL LUCR RII - Reabilitarea termic a blocului nr. .... situat în Municipiul ........., prin
îmbun t irea protec iei termice la nivelul pere ilor exteriori ai cl dirii.

2. GENERALIT I - Baza de proiectare

- Releveul construc iei.


- Determin rile i concluziile fazelor I i II ale proiectului - “Expertiz , audit energetic i cerificat
energetic” i „Studiu de fezabilitate”.
- Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execu ie”.
- Observa iile directe asupra construc iei.

3. SOLU IA PROIECTULUI - Montarea unui sistem termoizolant (de tip termosistem) alc tuit
dintr-un strat termoizolant suplimentar din polistiren expandat ignifugat EPS pentru fa ade, cu
rezisten a la trac iune mai mare de 150 kPa, având 8 cm grosime, aplicat prin lipire i fixare
mecanic pe suprafa a exterioar a pere ilor exteriori existen i. Polistirenul este protejat cu un strat
sub ire de tencuial adeziv cu compozi iei special , armat cu plas din es tur deas de fibre de
sticl (ochiuri 4,5 mm x 4,7 mm, greutate 0,152 kg/m2) - strat impermeabil la ap i permeabil la
vaporii de ap .
La socluri se vor utiliza pl ci din polistiren extrudat XPS în grosime de 6 cm.
Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede armare dubl sau în variant : primul strat va fi
din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp, dimensiuni ochiuri 6x6 mm, rezisten a la trac iune
> 4000 N/50 mm). Plasa Panzer nu se va petrece, se va monta cap la cap. La minim 24 ore se va
monta plasa normala de armare.

4. ELEMENTELE COMPONENTE ALE LUCR RII (cerin e de calitate i propriet i fizice,


chimice i de aspect i fiabilitate)

4.1. Pl ci termoizolante pentru fa ade

Vor fi utilizate dou tipuri de pl ci termoizolante din polistiren ignifugat:


a) Pentru pere ii de fa ad - pl ci din polistiren expandat ignifugat pentru fa ade cu rezisten a
la trac iune > 150 kPa, densitate de 15-18 kg/m3 i conductivitate termic ≤ 0,040 W/mK.
Grosimea pl cilor va fi de 8 cm.Vor fi admise abateri dimensionale ale pl cilor de max.
±0,4% i contrac ii sub influen a factorilor climatici de max.0,2%. Conform SR EN
13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din polistiren
expandat EPS – Specifica ie.”, pentru pere i se prevede EPS – L1 – W2 – T2 – S2 – P4 –
DS(N)2 – DS(70)1 – TR150 – BS100.
b) Pentru termoizolarea soclurilor, în vederea realiz rii unei rezisten e sporite la oc – se
utilizeaz pl ci din polistiren extrudat XPS, cu suprafa a striat cu densitate de
28-30 kg/m3. Grosimea pl cilor va fi de 6 cm. Abaterile dimensionale ale pl cilor se vor
încadra în limitele acceptate pentru pl cile de polistiren expandat.
c) În zona buiandrugilor se va prevedea ca protec ie la foc, în locul pl cilor de polistiren, o
lamel din vat mineral de 5 cm grosime, placat de pl ci polistiren de 3 cm grosime,

73
sistem care va dep i pale ii cu minimum 30 cm de fiecare parte a ferestrei i va avea o
în l ime de minimum 20 cm.

4.2. Mortar adeziv mineral (adeziv de paclu) - permeabil la vaporii de ap i impermeabil la ap .


Produsul se utilizeaz atât pentru lipirea pl cilor termoizolante de fa ad cât i pentru pacluirea
acestora.
Aderen a materialului la suport cât i la placa termoizolant va fi de min.100 kN/m2.

4.3. Diblurile de ancorare a pl cilor termoizolante


Alegerea diblurilor se va face în func ie de tipul materialului din care este alc tuit peretele. Diblurile
vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apari iei pun ilor termice. Tija diblurilor (φ 8 mm)
va asigura ancorarea acestora în zid cu min. 45 mm (pentru a ob ine rezisten la smulgere) iar
adâncimea în zid a g urii pentru diblu va dep i cu cca 10 mm lungimea de ancorare. Diametrul
talerului diblului - 60 mm. Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii +
grosime adeziv de lipire + grosime termoizola ie.
În general, pentru cl diri cu în l imea mai mic de 50 m sau o vitez a vântului mai mic de
135 km/h, este necesar un num r minim de 6 dibluri/m2. Pl cile din polistiren extrudat XPS din zona
soclului, se vor diblui de regul de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
La lipirea pl cilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de fixare
sau alte elemente ajut toare.

4.4. Plasa din fibr de sticl – plas din es tur din fibr de sticl rezistent la mediul alcalin, cu rol
de armare a masei adezive de paclu, cu parametrii mecanici ridica i (rezisten a la rupere
>1500 N/ 5 cm, alungirea aferent ≤ 35 ‰). Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite se prevede
armare dubl sau în variant : primul strat va fi din plasa tip Panzer (greutate specifica 330 g/mp,
dimensiuni ochiuri 6x6 mm, rezisten a la trac iune > 4000 N/50 mm. Plasa Panzer nu se va petrece, se
va monta cap la cap. La minim 24 ore se va monta plasa normala de armare.

4.5. Grund (amors lichid pe baz de r ini sintetice pentru tencuiala decorativ ) asigur aderen
sporit între finisaj i masa de paclu, i o uniformizare a absorb iei.

4.6. Tencuiala de finisaj – pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice (organice), silikatice
(minerale) sau silikonice, cu coeficient de reflexie mai mare de 25. Grosimea minim a tencuielii
decorative este de 1,5 mm la tencuielile periate i de 2 mm la tencuielile striate.
Se poate utiliza o tencuial decorativ pe baz de granule de marmur i lian i de r ini sintetice cu
caracteristici hidrofobe, lavabil i permeabil la vaporii de ap prevenind formarea condensului.
Stratul de finisaj va fi rezistent la ocuri, varia ii de umiditate, agen i corozivi, înghe -dezghe , raze
ultraviolete.

74
Pentru a evita o murd rire prematur a fa adei se va prefera utilizarea unor tencuieli decorative
Silikatice, care prin propriet ile lor specifice nu se pr fuiesc a a de rapid ca cele organice (acrilice).
Tencuielile de ‚umplere’ acrilice i silikatice de 0,5 mm sunt tencuieli fine i fac posibil realizarea
unei suprafe e netede. Ele se aplic peste tenciala de 1,5 mm dup minimum 24 de ore.
Tencuielile Silikonice, mai scumpe, hidrofobate în mas , se pr fuiesc mai greu i rezist la apa de
ploaie. Ele îmbin caracteristicile pozitive ale tencuielilor acrilice i silikatice i sunt de preferat.
Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea acrilic silikatic sau silikonic dup caz.

4.7. Profile metalice (aluminiu)


a) profil de soclu - cu rol de sus inere a sistemului termoizolant al pere ilor.
Profilul se monteaz prin prindere mecanic cu dibluri i este prev zut cu l crimar pentru
scurgerea apelor meteorice. Se monteaz în func ie de prevederile detaliilor de execu ie ale
proiectului.
b) profil de col - pentru armarea suplimentar a muchiilor i rectiliniaritatea acestora.
Asigur o rezisten suplimentar la solicit ri mecanice.

Se admit numai produse agrementate în sistem, procurate de la acela i furnizor.


Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie s fie compatibile între ele i verificate în
sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004.
În privin a comport rii la foc sistemul trebuie s se încadreze în Euroclasa B-S2,d0.

5. ORDINEA DE EXECU IE A LUCR RILOR, CONDI II TEHNICE DE EXECU IE I


MONTAJ

5.1. Lucr ri premerg toare execu iei

a) încheierea lucr rilor de pe terase i atice i instala ii de scurgere a apelor pluviale;


b) protejarea tâmpl riilor i ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau p t rii;
c) montarea instala iilor exterioare a c ror execu ie ulterioar poate afecta finisajul;
d) lucr ri de preg tire a suportului - suportul se va verifica cu grij , se va cur a, se vor
elimina por iunile de tencuial existent eventual exfoliate sau f r capacitate portant i
de aderen insuficient .
Neregularit ile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuial
adeziv suplimentar de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren.
Denivel rile mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de paclu la
lipirea pl cilor termoizolante.
Suportul nu trebuie s fie friabil sau cu tendin e de desprindere, trebuie s fie uscat, curat,
f r eflorescen e.
Trebuie evitat o umezire ulterioar a stratului suport (umiditate ascensional ).
e) asigurarea împotriva soarelui i ploii prin montarea plasei de fa ad , respectiv prelatelor la
partea superioar a schelei.

Aplicarea sistemului termoizolant este interzis la temperaturi sub +5oC (suport, material i
temperatur în aer) iar la tencuiala silikatic sub +8 oC. De asemenea, nu se aplic sistemul pe ploaie
(f r m suri de protec ie) în condi iile în care exist riscul apari iei condensului (chiar în fazele de
înt rire i uscare). Pl cile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate.
Elementele componente vor fi depozitate pe antier astfel încât s fie ferite de factori atmosferici,
înghe i degrad ri din solicit ri mecanice. Pl cile termoizolante vor fi ferite de radia iile ultraviolete.

75
Înainte de începerea lucr rilor, se face o prob de lipire pentru a stabili dac suportul este
corespunz tor.

5.2. Executarea lucr rilor

5.2.1. Lipirea pl cilor termoizolante

Se utilizeaz mortar uscat, gata preparat livrat în saci. Prepararea mortarului (propor ii amestec,
condi ii de omogenizare etc.) va respecta întrutotul condi iile impuse de produc tor.
- Se monteaz profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile de
planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distan ieri între profil i perete,
îmbin rile dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de leg tur . Suplimentar, profilul de
soclu poate fi lipit cu adeziv pentru profile.

- Solu ia de sus inere a pl cilor termoizolante din polistiren extrudat pentru soclu va fi adaptat
modului de realizare a acestuia i a infrastructurii construc iei.
- Stratul termoizolant, inclusiv stratul de protec ie se va poza i la partea superioar a aticelor.
- Mortarul adeziv pentru paclu se aplic pe marginea pl cilor sub forma unui cordon perimetral cu
o l ime de cca 5 cm i în mijlocul pl cii, în min. 3 puncte interioare. Se va asigura o suprafa de
contact cu suportul de minimum 40%.

- Pl cile se a eaz de jos în sus. Primul rând de pl ci termoizolante se a eaz în profilul de soclu,
prin mi c ri u oare de ap sare. Se va evita alinierea rosturilor dintre pl ci cu rosturile de la
ancadramentele de fereastr care sunt zone cu concentr ri mari de eforturi - în zona col urilor
ferestrelor nu vor fi realizate rosturi, placa trebuind s dep easc col ul golului, atât pe vertical
cât i pe orizontal .

76
- Pl cile se a eaz în iruri orizontale, cu rosturile esute (inclusiv la col urile cl dirii).

- În rosturile dintre pl ci nu se va aplica adezivul pentru a nu forma pun i termice.


- Rosturile dintre placi mai mari de 2 mm se vor umple cu traifuri (pene) din polistiren. Rosturile
mai mici de 4 mm pot fi închise cu spum poliuretanic .
- Pl cile pentru glafuri, intradosuri, buiandrugi, se aplic dup montarea pl cilor de fa ad .
- Marginile pl cilor care dep esc col urile fa adelor se vor t ia dup min. 24 ore de la lipire.
- Se verifica planeitatea la fiecare 2m2 de izolatie termica fixata.
- Dup înt rirea adezivului de lipire se va face o lefuire a pl cilor în dreptul rosturilor.

5.2.2. Dibluirea

- Diblurile se monteaz la 24 ore dup lipirea pl cilor, dup înt rirea suficient a adezivului de
lipire (3 dibluri/plac ). Se realizeaz g uri cu burghiul de 8 mm.
- Alegerea diblurilor se va face în func ie de tipul materialului din care este alc tuit peretele.
Diblurile vor fi realizate din materiale plastic pentru evitarea apari iei pun ilor termice. Tija
diblurilor (φ 8 mm) va asigura ancorarea acestora în zid cu min. 45 mm (pentru a ob ine rezisten
la smulgere) iar adâncimea în zid a g urii pentru diblu va dep i cu cca 10 mm lungimea de
ancorare. Stabilirea lungimii diblului: adâncimea de ancorare+ grosimea tencuielii + grosime
adeziv de lipire + grosime termoizola ie. Diametrul talerului diblului - 60 mm. Talerele diblurilor
trebuiesc îngropate pân la fa a exterioar a pl cilor de polistiren iar adânciturile rezultate se vor
netezi cu adeziv de paclu.
- În general, pentru cl diri cu în l imea sub 50 m sau o vitez a vântului mai mic de 135 km/h,
este necesar un num r minim de 6 dibluri/m2. Pl cile din polistiren extrudat XPS din zona
soclului, se vor diblui de regul de la 30 cm deasupra nivelului terenului (peste zona de stropire).
- La lipirea pl cilor din zona buiandrugilor, pentru a împiedica alunecarea, se vor folosi cleme de
fixare sau alte elemente ajut toare.

77
- Se pot folosi 2 variante de dibluire:
- Dibluirea tuturor punctelor de intersec ie dintre rosturile verticale i cele orizontale i câte un
diblu în mijlocul fiec rei pl ci
- Câte 3 dibluri pe plac . Distan a diblurilor fa de marginea pl cilor se va alege astfel încât
sub fiecare diblu s se g seasc mortar adeziv.

5.2.3. pacluirea i armarea

- Înainte de pacluire, pl cile de polistiren se lefuiesc pentru o planeizare suplimentar a


suprafe ei. Dac dup lefuire pl cile au stat mai mult de 2 s pt mâni neacoperite cu masa de
paclu, se va face o nou re lefuire.
- Dup aplicarea masei de paclu (cu paclul cu din i de 10 mm) se pozeaz plasa din fibre de
sticl , având grij s nu fac pliuri, în fâ ii verticale suprapuse 10 cm.
- Grosimea masei de paclu armate - min. 2 mm, max. 4 mm,
- Acoperirea plasei din fibr de sticl cu adeziv de paclu va fi de minimum 1,0 mm (în zonele de
suprapunere între fâ ii de minimum 0,5 mm) i de maximum 3 mm.
- Aplicarea plasei de fibre de sticl se va face în masa de paclu proasp t.
- Zonele cu tensiuni suplimentare (col urile ferestrelor) se armeaz suplimentar cu traifuri prinse
cu adeziv de paclu.
- Se va dubla stratul de fibr de sticl pe în l imea soclului i a parterului.
- Col urile golurilor de fereastr se vor arma suplimentar cu traifuri din es tur din fibre de sticl ,
montate la 45o (20/40 cm), înainte de armarea general . Intradosul col urilor ferestrelor se
armeaz suplimentar cu traifuri din plas din fibre de sticl .

- La muchiile cl dirii i adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de col din aluminiu, cu
plas din fibr de sticl integrat .
- În situa ia în care nu se monteaz profile de col , plasa din câmp se va întoarce dincolo de col , pe
minimum 20 cm, suprapunându-se cel pu in 10 cm cu plasa de pe cealalt latur a col ului.

78
- Dup uscare (timp conform firm produc toare) masa de paclu se va lefui f r deteriorarea
plasei din fibr de sticl , pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet.
- L crimarele se realizeaz folosind profile speciale care se monteaz înainte de armarea general .

- Muchiile intrânde se execut similar celor ie inde f r profil, cu minimum 10 cm suprapunere.


- Capetele diblurilor vor fi p cluite cu minimum 24 ore înainte de armarea general .
- Înaintea aplic rii straturilor de finisaj, adezivul pentru paclu va fi l sat la uscat minimum 7 zile.
Se evit o gletuire excesiv . Urmele de la fierul de glet vor fi nivelate dup uscare.

5.2.4. Aplicarea finisajului

Sistemul de finisaj nu se aplic la temperaturi de sub +5oC sau pe suport înghe at, la temperaturi de
peste 30oC i cu ac iunea direct a razelor solare sau ploii.

a) Grunduirea - se execut peste adezivul de paclu uscat cu trafaletul sau cu bidineaua pe toat
suprafa a ce urmeaz a se finisa. Dup grunduire suprafe ele trebuie s aib o culoare uniform . Pe
vreme foarte c lduroas se recomand aplicarea a dou straturi de grund, al doilea strat fiind aplicat
dupa minimum 24 ore fa de primul.
Timpul de uscare conform norm firm produc toare (aprox.24 h).

b) Aplicarea tencuielii decorative


- Tencuiala Silicat este rezistent la ap i permeabil la vaporii de ap i con ine cca 60% r in de
silicat de potasiu (sticl solubil de potasiu) i oxid de titaniu i cca 40% piatr de marmur
(granule cu dimensiuni diferite: 0,1-3,0 mm), este alb sau colorat i se aplic în structur striat
sau periat . Nu se murd re te. Conductivitatea termic este de 0,7 W/(mK), coeficientul de
difuzie a vaporilor de ap µ =37, absorb ia de ap < 0,5 kg/m2/0,5 h.
- Tencuiala Silicon este rezistent la ap i permeabil la vaporii de ap i con ine cca 60% r in
siliconic i 40% piatr de marmur (granule cu dimensiuni diferite: 0,1-3,0 mm), este colorat în
mas i se aplic în structur striat sau periat . Are capacitate redus de murd rire.

79
- Se aplic cu fierul de glet inoxidabil i se niveleaz la grosimea granulei. Grosimea stratului
~ 2-3 mm, minimum 1,5 mm la tencuieli periate i minimum 2 mm la tencuieli striate.
- Coeficientul de reflexie a luminii s fie minimum 25.
- Dup aplicare se dri cuie te cu dri ca de plastic (liniar sau circular).
- Pentru evitarea apari iei înn dirilor în câmpul finisat aplicarea va fi continu pe fâ ii orizontale, în
scar , de sus în jos.
- Pân la uscare se va evita atingere, zgârierea sau umezirea suprafe ei.
- Timpul de uscare conform norm firm - aprox.24 h.
- Temperatura aerului, materialului i suportului trbuie s fie de minimum +5oC pe timpul execu iei
i înt ririi materialului, iar la tencuiala silikatic minimum +8 oC. Fa ada va fi protejat de
ac iunea direct a razelor solare, de ac iunea ploii i vântului puternic, cu plasa de protec ie.
- Uniformitatea de culoare poate fi asigurat numai în cadrul aceleia i arje de produc ie. Evolu ia
tonalit ii culorii poate fi influen at prin caracteristicile suportului, temperatura i umiditatea
atmosferic .
- Tencuielile decorative pot fi livrate la cerere, cu con inut suplimentar de substan e care împiedic
formarea mucegaiului i ciupercilor.
- Peste tencuiala decorativ se poate aplica o vopsea cu coeficient de reflexie mai mare de 25.

5.2.6. Profil de leg tur pentru u i i ferestre

Profilele din PVC cu band de etan are i plas din fibre de sticl pentru o leg tur etan i sigur
între sistemul termoizolant i tocul ferestrelor i u ilor se lipesc numai dup ce se face o prob de
lipire pentru a stabili dac suportul este corespunz tor pentru lipirea profilului.
Montarea se face dup cur area tocului i pozi ionarea profilului paralel cu tocul. Se trece apoi la
montarea foliei de protec ie a geamului (grosime min. 0,06 mm), ce se va lipi pe aripa profilului dup
îndep rtarea benzii de protec ie a acestuia. Aceast arip se rupe dup terminarea execu iei stratului
de finisaj

6. PROGRAMUL DE URM RIRE A CALIT II EXECU IEI

Fazele determinante ale opera iunii de termoizolare suplimentar a pere ilor exteriori sunt
considerate:
a) montarea integral prin lipire i dibluire a stratului termoizolant de polistiren expandat
ignifugat.
b) Realizarea masei de spaclu armate
c) aplicarea stratului final (vizibil) al finisajului.

Calitatea lucr rilor va fi verificat i consemnat de proiectant în procese verbale de verificare.

7. VERIFICAREA EXECU IEI LUCR RILOR

Pe parcursul execut rii lucr rilor firma furnizoare a sistemului termoizolant integrat va efectua
urm toarele verific ri:
a) verificarea suportului;
b) verific ri pe faze de lucr ri;
c) verific ri la recep ia preliminar vor fi întocmite urm toarele tipuri de documente i
înregistr ri:
- procese verbale de instruire;
- procese verbale de asisten tehnic ;
80
- procese verbale de recep ie calitativ .
Firma furnizoare va pune la dispozi ia constructorului certificate de calitate la fiecare tran de livrare
a materialelor.

8. PREVEDERI PRIVIND CONDI IILE DE RECEP IE A LUCR RILOR EFECTUATE

Lucrarea se va supune condi iilor de recep ie ale firmei furnizoare a sistemului termoizolant, ale
proiectantului i beneficiarului.
Recep iile (preliminar , final ) se vor face numai în condi iile existen ei tuturor documentelor ce
atest calitatea fiec rei faze de lucr ri verificate pe parcursul execu iei.
Execu ia trebuie f cut în condi ii speciale de calitate i control, de c tre firmespecializate care de in
de altfel i patentele aferente referitoare în primul rând la compozi ia mortarului, dispozitive de
prindere i solidarizare, scule, tehnologia de execu ie (tip: BAUMIT, KNAUFF, AUSTROTHERM,
ECOTERM – SWISSPOR, ARCO sau similar).

9. M SURI PRIVIND PROTEC IA, SIGURAN A I IGIENA MUNCII, PREVENIREA I


STINGEREA INCENDIILOR PE DURATA EXECU IEI LUCR RILOR

Se vor respecta cu stricte e m surile suplimentare, specifice opera iunilor de termoizolare


suplimentar a pere ilor exteriori, cerute i consemnate în procesele verbale de instruire i asisten
tehnic de c tre furnizorul sistemului termoizolant.

10. PREVEDERI PRIVIND URM RIREA COMPORT RII ÎN TIMP A LUCR RILOR

Se va solicita constructorului garan ie a lucr rilor pentru durata maxim stabilit de furnizorul
sistemului termoizolant în condi iile aplic rii în integralitate i punere în oper în conformitate cu
prescrip iile cuprinse în fi ele tehnice puse la dispozi ia executantului.

Se vor semnala de c tre utilizatori prin intermediul beneficiarului (Prim ria Municipiului Bucure ti,
sectorul 6 i MDLPL), proiectantului i executantului toate fenomenele neconforme cu garan ia
oferit : deterior ri ale finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant, apari ia condensului la pere i,
eviden ierea pun ilor termice, etc.

11. DOCUMENTE DE REFERIN

- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-higro-energetice ale anvelopei cl dirilor de
locuit existente, în vederea reabilit rii i moderniz rii lor termice (publicat în bro ur IPCT - ianuarie
2003, Buletinul Construc iilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cl dirilor de locuit
existente (publicat în bro ur IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construc iilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construc ie la cl dirile
existente, în vederea reabilit rii termice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 5/2003)
- C247-1993 – Îndrum tor cadru privind exploatarea i între inerea cl dirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autorit ilor publice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 12/1993)

81
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor
componente ale construc iilor. Interven ii la învelitori i acoperi uri (terase i arpante) (publicat în
Buletinul Construc iilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de instala ii aferente construc iilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 i Anexa Buletinul Construc iilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construc iilor (publicat în Buletinul Construc iilor
nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urm rire în timp a comport rii construc iilor din punct
de vedere al cerin elor func ionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 i Anexa
Buletinul Construc iilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urm rirea comport rii în exploatare, interven ii în timp i
postutilizarea construc iilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calit ii produselor folosite în
construc ii
- xxx Regulamentul privind protec ia i igiena muncii în construc ii (publicat în Buletinul Construc iilor nr.
5-6-7/1993)
- ETAG 004 – 2000 Guideline for European technical approval of External Thermal Insulation, Composite
systems with rendering, EOTA (European Organisation for Technical Approvals), Brussels
- SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru cl diri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS
– Specifica ie.”

Întocmit,

82
5.2. CAIET DE SARCINI
Arhitectur - Înlocuirea tamplariei existente cu tâmpl rie performant din PVC

1. GENERALITATI
1.1 Scop
Stabilirea cerintelor pentru realizarea, verificarea si urmarirea in exploatare a
tamplariei din PVC destinate reabilitarii termice a unor cladiri de locuit multietajate.
Evaluarea, masurarea si monitorizarea eficientei energetice
2. DOCUMENTATIE DE REFERINTA

- O.U. nr 174/2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea termica a


cladirilor de locuit multietajate.
- C 107/1-1998 - "Normativ privind calcularea coeficientilor globali de izolare termica la
cladirile de locuit."
- NP 047-2000 Normativ pentru realizarea auditului energetic al cl dirilor existente i al
instala iilor de înc lzire i preparare a apei calde de consum aferente acestora.
- NP 060-02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-hidroenergetice ale
anvelopei cl dirilor de locuit existente în vederea reabilit rii lor energetice
- SC 007-02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetic a anvelopei
cl dirilor de locuit existente.
- RAL GZ 716/1 Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC.
- Agrement tehnic pentru ferestre si usi -ferestre - Emis de MDLPL
- Certificatul sistemului de managementul calitatii in conformitate cu standardul
ISO 9001:2000.
3. RESPONSABILITATI
Furnizorul:
Propune solutii eficiente din punct de vedere al izolarii termice, pentru realizarea
ferestrelor si usilor exterioare din PVC;
Confectioneaza si monteaza tamplaria din PVC;
Beneficiarul:
Urmareste respectarea si implementarea solutiilor propuse de furnizor.
Masoara si monitorizeaza eficienta termica a cladirii de locuit reabilitate termic.
4. CONDITII TEHNICE DE CALITATE
- În urma auditului energetic care a inut cont de specificul constructiv i de condi iile de
mediu a fost propus înlocuirea tâmpl riei existente cu tamplarie din PVC performant
performanta cu ram PVC cu tocurile i cercevelele prev zute cu 3 camere de aer i cu
profile metalice galvanizate de ranforsare [Uf = 1,6 W/(m2K)] prev zut cu un geam
termoizolant dublu 4 + 16 + 4 mm, cu o suprafa tratat (e-low) e ≤ 0,10 având spa iul
dintre geamuri umplut cu aer [Ug = 1,6 W/(m2K)], cu câte 2 garnituri de etan are atât
între toc i cercevele cât i pe conturul geamurilor termoizolante, rezultând
Ro = 0,52 m2K/W
In aceste conditii au fost definite caracteristicile tehnice pentru ferestrele si usile din PVC
care asigura un coeficient de transfer termic de 1,92 W/m2K, dupa cum urmeaza:

83
Confectionate din profile PVC alb - sistem tricameral, armate cu profile din otel, cu
un coeficient de transfer termic U = 1,6 W/m2K;
Ferestrele sunt in 1 sau 2 canate; cele in doua canate au un canat - vitrina fixa si
unul cu deschidere oscilo-batanta. Cele intr-un canat au deschidere oscilo-batanta.
Usile sunt in doua canate cu deschidere oscilanta.
Sunt echipate cu geam termoizolant 4-16-4 "low E", umplut cu aer, cu
U = 1,6 W/m2K.
Feronerie cu inalta fiabilitate.
4.1 Materiale
4.1.1 Profilele albe pentru tocuri, cercevele si montanti sunt realizate prin extrudarea
unui amestec de PVC-Dryblend rigid, rezistent la socuri mecanice si de temperatura.
Aspect
Suprafetele exterioare vizibile ale profilului trebuie sa prezinte o culoare uniforma, fara
intreruperi si sa nu prezinte impuritati mecanice. Profilul trebuie sa fie lipsit de retusuri, fisuri,
bule de aer si alte defecte.
Dimensiuni
Profilele principale pentru tocuri, cercevele si montanti trebuie sa aiba adancimea de
min 60 ± 0,3mm si o grosime a peretilor principali de 3,0+0-0,2 mm.
Celelalte caracteristici tehnice ale profilelor PVC (rectiliniaritate, contractibilitate,
comportarea dupa mentinerea la o temperatura de 1500C, rezistenta sudurii colturilor) sunt
coform normei RAL GZ 716/1"Asigurarea calitatii ferestrelor din PVC"- si sunt definite si
verificate conform instructiunilor interne ale furnizorului.
4.1.2 Profile de rigidizare. In functie de solicitarile statice si termice, profilele PVC trebuie
armate cu profile din otel zincat cu grosimea de 1,5 sau 2 mm si cu un modul de elasticitate
de 250 kN/cm, specifice fiecarui tip de profil PVC.
4.1.3 Feroneria este fabricata din otel inoxidabil, otel bicromat sau aluminiu in conformitate
cu cerintele normei RAL RG 607/3 "Asigurarea calitatii feroneriei batante si oscilo-batante".
4.1.4 Geamul termoizolator este realizat din doua foi de sticla "float"din care una de joasa
emisivitate, fiecare avand grosimea de 4 mm, distantate printr-o bagheta de 16 mm, dublu
sigilate. Spatiul creat intre cele doua foi de geam este umplut cu aer. Fata tratata low-E este
dispusa catre interiorul geamului termoizolator pe foaia de geam situata catre interiorul
camerei.
Aspect: Geamul float nu trebuie sa prezinte zgarieturi; geamul termoizolator trebuie sa fie
perfect curat si corect sigilat.
4.2 Executie
4.2.1 Debitarea tocurilor si a cercevelelor se face numai cu o masina speciala de debitat
PVC-ul .
4.2.2 Armarea profilelor. Profilele de ridigizare se introduc in camera centrala a profilului
PVC si se fixeaza cu suruburi autoperforante. Distanta dintre suruburi nu poate
depasi 40 cm.

84
4.2.3 Sudarea profilelor. Se recomanda ca profilele PVC sa fie termosudate imediat dupa
debitare, cu ajutorul masinilor speciale de sudura. Trebuie respectati parametrii de sudura
definiti in cartea tehnica a masinii de sudura si in instructiunile producatorului de sistem.
Aspect: cordonul de sudura nu trebuie sa prezinte pori sau o culoare galbuie-gri. In cazul
unei suduri executate corespunzator cordonul de sudura este lucios si are aspect abraziv.
Dupa sudura urmeaza debavurarea colturilor sudate.
4.2.4 Montarea garniturilor . Garniturile vor fi montate continuu in colturi si vor fi imbinate
"cap la cap" in zona superioara a ferestrei. Se evita intinderea garniturii sau lipirea ei.
4.2.5 Montarea feroneriei se realizeaza numai cu suruburi protejate anticoroziv.
4.2.6 Montarea geamurilor . La montare geamurile sunt calate cu ajutorul unor distantiere
conform instructiunilor interne ale firmei furnizoare.
4.3. Punerea in opera
Fixarea ferestrelor si a usilor din PVC se face direct in perete cu ajutorul diblurilor si a
suruburilor. Astfel tocurile se vor fixa la max 150 mm de colt, iar distanta dintre punctele de
fixare nu trebuie sa depaseasca 700 mm.
Nu este permisa prezenta mortarului sau a corpurilor dure intre toc si zidarie.
Dupa fixarea mecanica, penele de montaj sunt indepartate, permitind pe mai departe
alungirea profilului.
Pentru o buna izolare termica si in special pentru evitarea formarii condensului urmeaza
umplerea golului intre toc si zidarie cu materiale izolatoare cum sunt spumele poliuretanice.
Urmeaza etansarea cu silicon a tocurilor fata de zidarie.

5. REGULI PENTRU VERIFICAREA CONDITIILOR TEHNICE DE CALITATE

Calitatea tuturor lucrarilor de tamplarie din PVC este asigurata de catre executantul lucrarii,
prin sistemul sau de management al calitatii implementat si certificat in conformitate cu
cerintele standardului ISO 9000.
Verificarea calitatii usilor si ferestrelor din PVC consta din:
- verificarea la receptie a materialelor;
- verificarea pe parcursul executiei tamplariei;
- verificarea la finalul executiei;
- verificarea dupa montaj.
Verificarea la receptie a materialelor:
se inspecteaza integritatea ambalajului;
se inspecteaza vizual aspectul profilelor PVC, a geamului float si a
feroneriei.(conform punct 4.1.1 si 4.1.4)
receptia materialelor se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de furnizor.

Verificarea tamplariei pe parcursul executiei


verificarea aspectului cordonului de sudura conform punct 4.2.3;
verificarea indepartarii corecte a bavurilor;
verificarea fixarii corecte a armaturilor, conform punct 4.2.2;

85
Verificarea la finalul executiei
aspectul: suprafata profilelor nu trebuie sa prezinte lovituri sau zgarieturi;
pozitionarea corecta a garniturilor si a baghetelor;
montarea feroneriei;
montarea geamului;
functionalitatea ferestrei
Verificarea dupa montaj
se verifica fixarea corecta a tocurilor conform punct 4.3
se verifica izolarea corecta a golului dintre toc si perete cu spuma poliuretanica;
se verifica etansarea corecta cu silicon intre toc si zidarie.

6. CONDITII DE EXPLOATARE
In conditiile in care tamplaria din PVC asigura o izolare termica foarte buna a locuintelor, in
special in anotimpul rece trebuie sa se evite cresterea umiditatii relative in incaperile cu
tamplarie din PVC si atingerea punctului de roua cu formare de condens pe suprafata
interioara a geamului. Pentru aceasta se impune aerisirea periodica a incaperilor prevazute
cu tamplarie din PVC- indeosebi in anotimpul rece.

O alternativa pentru a asigura un schimb permanent de aer cu exteriorul in cazul locuintelor


dotate cu tamplarie din PVC este montarea unei clapete autoreglante care asigura o
aerisire controlata a incaperilor sau decuparea garniturii exterioare pe laturile verticale i a
celei interioare pe latura orizontal de sus la dimensiuni stabilite de speciali tii care
monteaz tâmpl ria nou performant .

Se pot monta i dispozitive de aerisire higroreglabile, asigurând totodat i buna func ionare
a corpurilor de ventila ie prev zute în proiectul ini ial al cl dirii.

7. INTRETINERE

Se recomanda ca curatarea periodica a suprafetelor profilelor sa se faca cu solutii de


detergenti speciali cu continut de substante tensioactive si de substante antistatice.
Este interzisa curatarea suprafetelor cu solutii care ataca policlorura de vinil cum ar fi:
diversi solventi organici sau cu substante abrazive care le pot zgaria.
Se recomanda ca o data pe an sa se efectueze:
- verificarea functionalitatii si manevrabilitatii ferestrelor si usilor;
- ungerea cu ulei special a elementelor mobile de feronerie;
- verificarea modului de etansare intre toc si cercevea al garniturilor;
- verificarea sistemelor de drenaj si indepartarea la nevoie a impuritatilor depozitate in ele;
- verificarea suruburilor de fixare a armaturilor.

Întocmit,

86
5.3. CAIET DE SARCINI
Arhitectur - Terasa

1. OBIECTUL LUCR RII - Reabilitarea termic a blocului ............... situat in Municipiul


.............................. prin îmbun t irea protec iei hidrofuge i termice la pan eul peste ultimul nivel –
peste etajul IV.
2. GENERALIT I - Baza de proiectare:
- Releveul construc iei realizat in faza I: “Expertiz , audit energetic i cerificat energetic”
- Determin rile i concluziile fazelor I i II ale proiectului: “Expertiz , audit energetic i cerificat
energetic” i „Studiu de fezabilitate”.
- Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execu ie”.
- Observa iile directe asupra construc iei.
3. SOLU IA PROIECTULUI – Reabilitarea termic i hidrofug a terasei de pe plan eul ultimului
nivel de peste etajul IV, prin desfacerea întregii structuri termo-hidroizolante actuale, pan la betonul
de pant , i executarea unei structuri termo-hidroizolante noi, eficiente din punct de vedere a cerin ei
E: „privind izolarea termic , hidrofug i economia de energie”, utilizându-se materiale de calitate
superioar , de îndelungat func ionalitate. Pentru noua termoizola ie se utilizeaz pl ci din polistiren
expandat ignifugat de 16 cm grosime, iar pentru hidroizola ie solu ia bistrat cu membrane pe baz de
bitum aditivat (SBS, APP) pe suport armat cu un strat sau combina ii ale acestora din: împâslitur din
fibre de sticl ; es tur din fibre de sticl ; folie metalic (aluminiu); voal i es turi poliesterice -
autoprotejate cu materiale minerale (granule cu nisip cuar os sau paiete de ardezie sau mic ) sau
protejate cu pelicule de protec ie reflectante.
4. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCR RII - Cerin e de calitate :
Cerin e de calitate:
pe suprafe ele orizontale i verticale:
• ap de rectificare a pantei din mortar M 100 T (f r var) de cca 2 cm grosime;
• Amorsaj;
• Barier contra vaporilor - membran flotant de 3 mm grosime, cu suprapunerile sudate;
Bariera este executat din produse (foi) bitumate. Fiind flotant realizeaz i difuzia
vaporilor de ap prin intermediul deflectoarelor.
• Strat separare (folie, hârtie, geotextil-ne esut);
• Strat termoizolant din pl ci de polistiren expandat ignifugat pentru terase, EPS 120 (cu
rezisten la compresiune de min. 120 kPa), în grosime total de 16 cm, în dou straturi
decalate de 8 cm grosime fiecare, simplu pozat;
• Strat separare (folie, hârtie, geotextil-ne esut);
• ap slab armat de 4 cm grosime;
• Amorsaj;
• Strat hidroizolant în solu ia bistrat cu membrane hidroizolante cu grosimi de 3 i 4 mm, pe
baz de bitum aditivat, sudate pe suport i între ele, sau lipite la rece; stratul superior cu
autoprotejare cu materiale minerale (granule cu nisip cuar os sau paiete de ardezie sau
mic ) sau protejare cu pelicule de protec ie reflectante. Toate membranele flotante, sudate
sau lipite cu flac ra vor avea suprapunerile sudate. Membranele se pot simplu a eza sau
lipi la rece numai pe suprafe e orizontale i se vor suda în dreptul str pungerilor sau a
elementelor verticale pe cca 1 m l ime.

87
• Profile de tinichigerie (copertine, or uri, l crimare, compensatori la rosturi, etc.)
executate de regul din tabl de o el cu grosimea de minim 0,4 mm protejat prin zincare
i/sau vopsire

5. ORDINEA DE EXECU IE A LUCR RILOR


- Desfacerea straturilor terasei existente;
- Îndep rtarea i sortarea de eurilor rezultate;
- Cur area suprafe ei terasei (cur are, despr fiuire etc);
- Înlocuirea pieselor de evacuare i colectare a apelor pluviale (meteorice);
- Refacerea pantei corespunz toare cu o ap de rectificare M100, în grosime medie de cca.
2 cm;
- Amorsaj ;
- Barir contra vaporilor de ap ;
- Strat separare - neaderen simplu a ezat;
- Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten
la compresiune de min. 120 kPa), cu grosimea total de 16 cm în dou straturi decalate,
simplu pozat.
- Dispunerea pe conturul aticuluii, pe în l imea de 30 cm de la fa a superioar a plan eului,
a unei fâ ii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm i de 30 cm l ime, în scopul
reducerii substan iale a efectelor defavorabile ale pun ilor termice de pe conturul
plan eului de peste ultimul nivel.
- Refacerea racordurilor la gurile de aerisire, sifoanelor de ploaie, .a
- Executarea apei de protec ie slab armate, pe un strat de separare – folie poliesteric ,
polietilen sau hârtie Kraft – simplu a ezat;.
- Amorsaj ;
- Executarea hidroizola iei orizontale i verticale în solu ia bistrat cu:
- O membran hidroizolant cu grosime de 3 mm, pe baz de bitum aditivat, sudate pe
suport sau lipite la rece orizontal pe suportul ( apa) amorsat;
- A doua membran hidroizolant cu grosime de 4 mm, pe baz de bitum aditivat, sudate
pe pe prima membran sau lipit la rece orizontal, autoprotejat cu materiale minerale
(granule cu nisip cuar os sau paiete de ardezie sau mic ) sau în variant protejare cu
pelicule de protec ie reflectante.
- Executarea protec iilor i finisajelor, inclusiv tinichigeria.

Condi iile tehnice de execu ie i montaj

Solu ia propus asigur reabilitarea termic i hidrofug complet , în concordan cu cerin ele
prescrip iilor actuale i const în urm toarele:

- îndep rtarea straturilor existente pân la betonul de pant : desfacerea i eliminarea pietri ului de
protec ie (dac mai exist ), protec iei verticale a hidroizola iei din tencuieli slab armate, structurii
hidroizolante orizontale i verticale existente, apelor etc.;

- demontarea i eliminarea elementelor de tinichigerie (copertine la atice) i repararea, consolidarea


parape ilor/aticelor pe zonele deteriorate;

- demontarea receptoarelor pluviale, existente i cur irea interioar a p r ii superioare a coloanei


pluviale ( eav de font );

88
- cur area i rectificarea suprafe elor (inclusiv a pantelor) orizontale i verticale ce urmeaz a fi
hidroizolate, cu ap din mortar de ciment f r adaos de var;

- îndep rtarea molozului rezultat;

- turnarea unei ape din mortar de ciment M100T f r adaos de var, pentru corectarea pantelor, in
grosime medie de cca 2 cm.

- amorsarea suportului;

- execu ia barierei contra vaporilor- membran de 3 mm grosime, simplu a ezat , cu suprapunerile


sudate; aceast membran se va racorda pe vertical pe o în l ime echivalent cu grosimea
termoizola iei (cca 20 cm);

- strat separare - neaderen (folie, hârtie, geotextil-ne esut), simplu a ezat;

- montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat ignifugat EPS 120 (cu rezisten la
compresiune de min. 120 kPa), cu grosimea total de 16 cm în dou straturi (fiecare de 8 cm)
decalate, simplu pozat;

- dispunerea pe conturul parapetului, pe în l imea de 30 cm de la fa a superioar a plan eului, a


unei fâ ii termoizolante din polistiren expandat de 10 cm grosime i de 30 cm l ime, în scopul
reducerii substan iale a efectelor defavorabile ale pun ilor termice de pe conturul plan eului de
peste ultimul nivel.

- aplicarea pe suprafe ele orizontale a unui strat de separare (desolidarizare) din folie poliesteric ,
polietilen sau hârtie Kraft – simplu a ezat;
- turnarea unei ape din mortar de ciment M 100 T in grosime de cca 3 cm, armat cu plasa de sarma
neagra de 2,5 mm avand ochiuri de 30/30 mm, pe suprafete orizontale si verticale; Suportul
constituit din ape de ciment la care s-au încheiat lucr rile de rectificare trebuie s constituie o
suprafa :
- rigid f r segreg ri sau straturi neaderente;
- plan , continu , f r contrapante sau bavuri ;
- curat , f r pete de substan e grase sau alte materiale (capete de arm tur metalic , bol uri,
pietri , mortar, etc.);
- despr fuit ;
- uscat .

- montarea straturilor de hidroizola ie. (Pe suprafa a remediat , preg tit i termoizolat se execut
hidroizola ia proiectat conform NP-040-02 (Normativ pentru proiectarea, executarea i
exploatarea hidroizola iilor la cl diri), respectându-se tehnologiile de aplicare proprii fiec rui
produs hidroizolant utilizat la lucr rile de hidroizola ii):
- executarea amorsajului:
- amorsa (primer) se aplic pe suportul remediat, cur at, periat, uscat i verificat ;
- aplicarea solu iei de impregnare (amorsare) se execut manual sau mecanizat, în
num rul de straturi indicat de produc tor, cu respectarea timpului de uscare între
straturi i a temperaturii de aplicare;
- se vor utiliza solu ii gata preparate evitându-se prepararea acestora pe antier (în cazul
preg tirii de c tre executant a solu iei de amorsaj din bitum topit dizolvat în benzin ,
89
se vor respecta toate m surile pentru protec ia muncitorilor, prevenirea incendiilor i
tehnologia de preparare; în principal se vor organiza locuri deschise special amenajate
la distan a de minim 50 m fa de surse de foc, ventilate natural i cu acces interzis).
Pentru dizolvarea bitumului nu se va utiliza motorina.
- aplicarea primului strat hidroizolant, orizontal – membran pe baz de bitum aditivat, de
3 mm grosime, sudat sau lipit la rece - orizontal pe suport, cu suprapunerile sudate, în total
aderen pe minimum 50 cm pe zonele de intersec ie cu suprafe ele verticale (parape i, atice,
ventila ii etc.) i montarea, la nivelul elementului suport, a deflectoarelor (cu rol de evacuare a
umezelii din termoizola ie, betonul de pant i ape) – cca 1 buc deflector/100 m2; Dup o
perioad de cca 2 ani, aceste deflectoare pot fi t iate urmând ca zona de str pungere s fie
hidroizolat ; Dac primul strat hidroizolant va fi lipit în total aderen , la rece, pe suport i se
renun area la deflectoare, umiditatea acumulat în termoizola ie, betonul de pant i ape se va
elimina în timp îndelungat în interiorul cl dirii, în apartamentele aflate sub terase, în cca 3 ani,
sub form de umezeal i în unele cazuri chiar picur ri de ap (temperaturi foarte ridicate,
vara), deci factori majori de disconfort i de alterare a s n t ii ocupan ilor.
- montarea receptoarelor pluviale cu colector din EPDM cu man on de 50 cm lungime i
etan area gulerului receptorului la primul strat hidroizolant;
- aplicarea prin sudur , la intersec ia dintre suprafe ele orizontale i verticale, a stratului
suplimentar de înt rire a hidroizola iei de 3 mm grosime, cu l imea desf urat de cca 35 cm;
- aplicarea celui de al doilea strat hidroizolant orizontal – membran pe baz de bitum aditivat,
de 4 mm grosime, autoprotejat cu materiale minerale (granule cu nisip cuar os sau paiete de
ardezie sau mic ) sau în variant protejare cu pelicule de protec ie reflectante, sudat sau lipit
la rece pe prima membran , cu suprapunerile sudate; Toate membranele flotante, sudate sau
lipite cu flac ra vor avea suprapunerile sudate. Membranele se pot simplu a eza sau lipi la
rece numai pe suprafe e orizontale i se vor suda în dreptul str pungerilor sau a elementelor
verticale pe cca 1 m l ime.

- aplicarea hidroizola iei verticale într-un strat de 4 mm grosime, sudat pe suprafe ele suport,
orizontale i verticale (pân la nivelul verticalei hidroizola iei ini iale pe parape ii prev zu i cu
profil l crimar i pe întreaga suprafa a parape ilor/aticelor joase cu acoperirea capului acestora).
Se recomand ca pe zonele unde hidroizola ia nu este aplicat pe întreaga în l ime a zidului sau
parapetului, marginea superioar s fie fixat mecanic (3 fix ri mecanice pe metru liniar) prin
band continu , profilat , din tabl zincat de 0,5 – 0,6 mm grosime, etan at suplimentar la
partera superioar cu cordon din mastic-chit ;

- etan area final a receptoarelor pluviale i a str pungerilor;

- racordarea apei i hidroizola iei la atice i corpuri de aerisire;

- în variant daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat, aplicarea protec iei reflectante pe
suprafa a hidroizola iei verticale (inclusiv cca 15 cm, pe suprafe ele orizontale) cu vopsea
bituminoas aluminizat ;

- confec ionarea i montarea copertinelor pe capul parapetelor/aticelor, din tabl zincat de


minimum 0,5 mm grosime (recomandabil 0,6 mm grosime), îmbinate longitudinal prin fal i
montate pe agrafe din o el lat (30-40 mm x 3-4 mm) fixate mecanic (min. 3 agrafe pe metru liniar)
pe cupon din membran bituminoas lipit pe suport;

90
- în variant daca al doilea strat hidroizolant nu este autoprotejat, aplicarea protec iei reflectante pe
suprafe ele orizontale, cu vopsea bituminoas aluminizat sau cu stratul hidroizolant superior
autoprotejat cu paiete de ardezie.

- capacul chepengului din plan eul dinspre terasa, se va c ptu i, cu pl ci din vat mineral protejat
cu folie din PVC.

Când stratul suport este realizat din ape de ciment, susceptibile la varia ii ale umidit ii, aderen a
hidroizola iei se va verifica prin încerc ri directe care constau în lipirea pe suport de foi bitumate, cu
dimensiunile 25×25 cm. Dup o perioad de 1-2 ore necesar usc rii, desprinderea trebuie s se
produc în masa stratului de lipire. (Dac foaia se desprinde, inclusiv cu stratul de bitum, atunci
suportul este umed i impropriu pentru începerea lucr rilor).

Executarea sistemului de ventilare a straturilor pentru difuzia vaporilor se va face cu elementele de


aerisire (deflectoarele) care se amplaseaz odat cu executarea stratului de termoizola ie sau
hidroizola ie aferente;
Pentru evitarea migr rii vaporilor în termoizola ie, stratul de barier contra vaporilor se lipe te pe
toat suprafa a superioar a gulerului deflectorului i suplimentar se aplic un strat de înt rire de
0,25 m2 imprejurul tubului de aerare lipit pe toat suprafa a stratului de difuzie;

Executarea straturilor termoizola iei i hidroizola iei în alc tuirea i ordinea indicat în proiect i
montarea noilor receptoare de ap pluvial , au în vedere:
• utilizarea receptoarelor de ap pluvial confec ionate uzinat din materiale polimerice sau din
metal emailat prev zute cu guler pentru racordarea hidroizola iei i gr tar de protec ie
(parafrunzar) împotriva colmat rii i pentru evitarea improviza iilor din tabl neagr sau de
plumb;
• realizarea etan rii între receptor i coloan de scurgere;
• lipirea în aderen total a stratului pentru difuzia vaporilor pe o raz de 0,5 m în jurul gurii de
scurgere;
• asigurarea continuit ii barierei contra vaporilor pentru protec ia termoizola iei, atât la partea
orizontal cât i la cea vertical pe zona de contact cu receptorul pluvial;
• executarea filtrului i stratului drenant împrejurul ramei de protec ie a receptorului de ap pentru
împiedicarea sp l rii nisipului de sub dalele de beton i colmatarea coloanelor pluviale.
• montarea receptoarelor de ap pluvial confec ionate uzinat din materiale polimerice (rezistente la
flac r ), metal emailat sau tabl de plumb prev zute cu tu i guler de racord (pentru lipirea pe
suport i racordarea hidroizola iei), trebuie avut în vedere realizarea etan rii între receptor i
coloana de scurgere.
• trebuie montate parafrunzare.

Asigurarea calit ii

În conformitate cu legisla ia în vigoare, persoanele juridice implicate în procesul de concepere,


realizare, exploatare i postutilizare a construc iei sunt obligate s asigure:
a) ob inerea i men inerea pe întreaga durat de existen a construc iilor, cel pu in a unui nivel
minim de calitate aferent cerin elor stabilite de legea privind calitatea în construc ii;
b) elaborarea i aplicarea diferen iat a conducerii i asigur rii calit ii potrivit specificului
activit ilor desf urate prin:
- sistemul calit ii adaptat categoriei de importan a construc iei i modului de finan are
(buget de stat, alte surse);
91
- planul calit ii care precizeaz condi iile referitoare la sistemul calit ii i asigur
interfe ele dintre persoanele implicate în concepere, realizare i exploatare;
- îndeplinirea atribu iilor responsabilului tehnic cu execu ia;
- preg tirea i instruirea personalului.
c) întocmirea documentelor i înregistr rilor privind calitatea:
- certificate de calitate i de conformitate a calit ii produselor, procese-verbale de recep ie
pentru produsele procurate;
- procese-verbale de lucr ri ascunse i pentru fazele determinante; procese-verbale de
recep ie par iale pentru lucr ri executate i raportate de control i verificare privind
calitatea;
- rapoarte privind neconformit ile i rapoarte de ac iuni corective i preventive.

Reguli privind condi iile de mediu

Lucr rile de hidroizola ii se execut numai la temperaturi cuprinse între +5ºC i +30ºC. În perioada
cu temperaturi sub +5ºC i peste +30ºC lucr rile de hidroizola ie se vor executa luându-se m suri de
organizare pentru protec ia acestora i a muncitorilor (conform NGPM i Codul Muncii).

Se interzice efectuarea lucr rilor de hidroizola ii pe timp de ploaie, burni , cea sau alte fenomene
meteorologice care conduc la umezirea suportului i afectarea aderen ei.

În perioadele de timp friguros cu temperaturi negative nu se vor executa lucr ri ce con in în structura
lor ap ( apa, mortare pentru tencuieli, betoane de pant , etc.), decât cu luarea m surilor de protec ie
constând în închiderea i înc lzirea zonei de lucru.

Se interzice accesul, transportul i derularea materialelor pe acoperi uri în zilele cu vânturi puternice.

Depozitele vor asigura condi iile specifice fiec rui produs în parte i cerin ele impuse de normele de
protec ia muncii privind ventilarea i men inerea unor temperaturi pozitive de maxim 35ºC.

Cerin e privind calitatea materialelor

În conformitate cu legisla ia în vigoare, toate produsele prev zute în proiecte i utilizate la lucr rile
de reabilitare, pentru care nu exist standarde na ionale sau alte reglement ri, vor fi utilizate numai
dac au agremente tehnice valabile i se prezint conform prevederilor acestora; sau se vor utiliza
numai produse pentru care exist certificare de conformitate, prev zut în contractele încheiate cu
produc torii sau furnizorii acestora.

Pentru realizarea lucr rilor se vor utiliza numai materialele cu caracteristici de rezisten i
geometrice egale sau superioare celor prev zute în proiect; schimbarea caracteristicilor se face numai
cu acordul proiectantului i proprietarului.

Conform NP040-2002, condi iile privind alc tuirea hidroizola iei multistrat sunt:
• se vor prevedea structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea total de
minim 4,5 mm (recomandabil de 5,0 mm), structuri multistrat cu membrane bituminoase cu bitum
oxidat cu grosimea total de minim 6 mm sau structuri bistrat mixte, cu membrane polimerice cu
grosimea de minim 0,8 mm i membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea de minim
3 mm

92
• flexiunea între planuri diferite (scafe) va fi înt rit în lungul liniei de intersec ie cu un strat
hidroizolant suplimentar cu l imea de minim 0,25 m peste care se va aplica structura
hidroizolant multistrat coamele i doliile se recomand s fie înt rite cu un strat hidroizolant
suplimentar cu l imea desf urat de minim 50 cm
• se recomand ca flexiunea între planurile orizontal i vertical s fie realizat sub un unghi de 45°
prin utilizarea scafelor fabricate (din membrane hidroizolante, lemn, etc)
• condi ii privind nivelurile minime de performan în sistemul I.P.T (sistem de apreciere calitativ
global pe criterii i niveluri de performan a structurilor hidroizolante):
• impermeabilitate (I): 1.3
• rezisten la perforare (P): membrane autoprotejate P.3.s.
• comportament la temperatur ridicat (T): membrane cu autoprotec ie T.3.

De asemenea, condi iile privind nivelurile minime de performan pentru care este asigurat
etan eitatea, sunt:
• rezisten a la rupere la trac iune (R): pante sub 20%: R.3. (se admite sub 3% R.2.) pante peste
20% (inclusiv suprafe e verticale): R.4. altitudini mai mari de 800 m: R.4.
• alungirea la rupere la trac iune (A): structur aplicat pe suport rigid, cu panta sub 20%: A.2.
structura aplicat pe suport elastic sau semirigid, cu panta sub 20%: A.4. structura aplicat pe
suport semielastic, cu panta sub 20%: A. 5.
• flexibilitatea la temperaturi sc zute (F): structur termohidroizolant ranversat : F.2. zona
climatic I i II (conform SR 10907/197: F.3. zona climatic III (conform SR 10907/197): F.4.
pentru zona climatic IV (conform SR 10907/197): F.5. altitudini mai mari de 800 m: F.6.

În privin a condi iilor privind modul de aplicare:


• Aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu pant sub 5 % se recomand a se face în
lungul liniei de pant , iar pe suport cu pant peste 5 % se recomand a se face perpendicular pe
linia de pant membrana superioar poate fi aplicat paralel cu membrana inferioar dar decalat
la 1/2 din l ime continuitatea etan a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudur la
dimensiunea minim indicat de produc tor linia suprapunerilor capetelor membranelor
succesive nu va fi colinear ci va fi decalat cu 50 cm, iar linia suprapunerilor capetelor
membranelor stratului superior va fi decalat cu minim 1,0 m fa de cea a stratului inferior.

Condi ii privind nivelurile de performan minimale de etan eitate a suprapunerilor:


• Nivelul de asigurare a etan eit ii îmbin rilor suprapunerilor (J) va fi de 10 KPa la pante peste 5%
i de 15 KPa la pante sub 5% (presiune men inut timp de minim 30 minute).

Materialele componente ale structurilor multistrat se recomand s provin de la un singur


produc tor, în conformitate cu prevederile acestuia privind structurarea i modul de aplicare.
Verificarea calit ii se realizeaz în conformitate cu prevederile prezentei reglement ri, a
documenta iei de execu ie i a fi elor tehnice ale materialelor utilizate, atât pentru fazele intermediare
cât i pentru întregul sistem.
În cazul în care unitatea executant are un sistem propriu de conducere i asigurare a calit ii,
lucr rile de hidroizola ie se vor verifica în cadrul respectivului sistem (proceduri de execu ie, plan de
control al calit ii etc).
Pentru asigurarea calit ii lucr rilor se impun urm toarele etape:
• recep ia materialelor de hidroizola ie i accesorii
• p strarea i depozitarea materialelor
• controlul calit ii la punerea în oper
• recep ia lucr rilor.
93
Recep ia materialelor

Recep ia materialelor se bazeaz pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate), termenelor de


valabilitate (unde este cazul) i de garan ie emise de produc tor pentru fiecare lot de materiale,
conform reglement rilor specifice.
În unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care s certifice caracteristicile
specifice în raport cu datele tehnice stipulate în normele de produs sau în agrementele tehnice.
În acest context, controlul de calitate pentru materiale se execut pe antier de c tre personal i/sau în
institute/laboratoare specializate, atestate.
Controlul de calitate cuprinde urm toarele verific ri minimale pentru membranele hidroizolante:
• caracteristici geometrice (lungime, l ime, grosime)
• verificarea comport rii la temperaturi ridicate
• verificarea flexibilit ii la temperaturi sc zute
• verificarea for ei de rupere la trac iune
• verificarea alungirii la rupere la trac iune.

P strarea i depozitarea materialelor

Condi iile de p strare i depozitare ale materialelor sunt precizate de produc torii acestora în fi ele
tehnice de produs:
• în depozite, în general, trebuiesc respectate urm toarele condi ii: membranele hidroizolante în foi se
depoziteaz sub form de suluri (în pozi ie vertical ) pe platforme sau pale i, în spa ii acoperite
materialele hidroizolante fluide se depoziteaz în bidoane sau butoaie, eventual paletizat, în spa ii
închise, acoperite i ventilate.
• la punctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat, recomandabil în spa ii acoperite.

Controlul calit ii la punerea în oper

• controlul calit ii materialelor la punerea în oper se efectueaz de c tre eful punctului de lucru
sau de c tre responsabilul cu calitatea, în conformitate cu prevederile documenta iei de execu ie i
a fi elor tehnice de produs
• controlul i asigurarea: utilajelor, sculelor i dispozitivelor i a c ilor de acces la frontul de lucru,
necesare pentru protec ia muncii spa iilor i condi iilor de microclimat necesare preg tirii
materialelor (unde este cazul) calit ii suportului care trebuie s corespund condi iilor
geometrice i fizicomecanice specifice.
• controlul: respect rii stricte a cerin elor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante
i a accesoriilor.

6. VERIFICAREA EXECU IEI LUCR RILOR

Principalele faze ale execu iei ce se vor verifica i consemna vor fi:
- cur area locala a plan eului dup îndep rtarea straturilor existente;
- corectarea pantei cu apa din mortar de ciment;
- executarea barierei de vapori;
- montarea stratului de polistiren ignifugat de minimum 15 cm grosime;
- termoizolarea aticelor pe o în l ime de 30 cm, cu polistiren de 12 cm grosime;
- realizarea unei ape de protec ie, cu mortar de ciment M 100 T, în grosime de 3 – 4 cm, pe
suprafe ele orizontale i verticale;
- executarea hidroizola iei;
94
- racordarea apei i hidroizola iei la atice i corpuri de aerisire
- executarea finisajelor i tinichigeriei;
- proba de inundare.

Lucr rile se vor executa numai de firme i echipe specializate în domeniul hidroizola iilor i
termoizola iilor, cu personal calificat i atestat în tehnologiile de aplicare a materialelor bituminoase.

Pe durata realiz rii hidroizola iilor se vor respecta prevederile specifice fiec rui material sau
tehnologii i, în principal, urm toarele:
- temperaturile de topire ale produselor bituminoase i temperaturile de aplicare ale
acestora, ale apelor i ale tencuielilor de ciment;
- profunzimea de topire a materialului în cazul utiliz rii arz toarelor cu flac r ;
- timpul de uscare între dou aplic ri succesive de materiale lichide;
- num rul de straturi prev zut în documenta ie, ordinea de a ezare i modul de aplicare al
acestora (în aderen total , în semiaderen sau flotant);
- opera iunile de preg tire a stratului suport reluate dup fiecare întrerupere a lucrului mai
mult de 24 ore sau în caz de necesitate (exemplu: vânt cu praf sau diverse pulberi
industriale);
- opera iunile de preg tire a materialelor (exemplu: derularea sulurilor pentru relaxarea
benzilor, t ierea la dimensiuni înainte de lipire);
- ancorarea hidroizola iilor cu prinderi mecanice, în num rul stabilit în proiect, în vederea
prevenirii alunec rii sau smulgerii acestora;
- l imea minim a suprapunerilor membranelor (foilor) la îmbinarea tranversal ( 10 cm)
i în lungime (la capete-minim 12 cm);
- decalarea capetelor foilor bitumate pentru evitarea suprapunerii pe aceea i vertical a
patru foi din acela i strat al hidroizola iei.

Pe parcursul manipul rii, transportului i depozit rii se vor respecta indica iile produc torului cu
privire la modul de ridicare, stivuire, temperatur i umiditate de p strare, etc. în vederea conserv rii
calit ii materialelor.

Se vor respecta prevederile con inute în ,,Normativ privind postutilizarea ansamblurilor,


subansamblurilor i a elementelor componente ale construc iilor". NE 005/1997

7. CONDI IILE DE RECEP IE

Recep ia se va face pe baza verific rilor in situ i a documentelor de atestare a calit ii lucr rilor
ascunse.
Recep ia final a lucr rilor se va face în comun, de c tre beneficiar, proiectant i executant, în
conformitate cu prevederile reglement rilor tehnice în vigoare, avânduse în vedere cerin ele de
calitate, procesele verbale de lucr ri executate în diverse etape i aspectul general al suprafe elor
executate.

Recep ia lucr rilor constituie o component a sistemului calit ii i se efectueaz atât la lucr rile noi
cât i la interven iile în timp asupra acestora; recep ia se realizeaz conform legisla iei în vigoare, în
dou etape:
- recep ia la terminarea lucr rilor;
- recep ia final la expirarea perioadei de garan ie.

95
8. URM RIREA COMPORT RII ÎN TIMP

Administra ia blocului va urm ri periodic starea termoizola iei i hidroizola iei de peste ultimul
plan eu pentru evitarea degrad rii.

Urm rirea comport rii în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglement rilor tehnice
în vigoare.

Asigurarea urm ririi comport rii în timp, în condi ii normale de utilizare a hidroizola iilor, se va face
prin grija beneficiarului, o dat pe an. Intervalul de mai sus poate fi modificat în func ie de condi iile
concrete pentru fiecare caz în parte, astfel:
• intervalul poate fi m rit dac la dou verific ri succesive nu se constat degrad ri, dar nu la
lucr ri cu vechime mai mare de 10 ani
• intervalul poate fi mic orat pentru hidroizola iile la care degrad rile ar conduce la deteriorarea
unor echipamente speciale (camere comand , sta ii electrice, camere de calcul, etc)
• intervalul poate fi mic orat pentru hidroizola iile ce au fost supuse la sarcini, ocuri sau mi c ri
(deplas ri) neprev zute (seism, accidente mecanice, etc).

Exploatarea (utilizarea) hidroizola iilor acoperi urilor

No iunea de exploatare cuprinde aspectele privind durabilitatea, între inerea, utilizarea i func ionarea
sistemului hidroizolant.

Durabilitatea unui sistem poate fi caracterizat prin dou moduri de evaluare:


• Garan ia acordat (durabilitate garantat de c tre executant i/sau produc tor); trebuie s
constituie un sistem obligatoriu de evaluare (cu referire la materialele hidroizolante ce compun
structura sau la structur în ansamblu);
• Durata de utilizare apreciat ; constituie un sistem orientativ de evaluare calitativ ce poate fi luat
în considerare func ie de organismul care face aprecierea sau sus inerea prin exemplific ri.
Sistemul de garantare trebuie s precizeze m surile de între inere preconizate în func ie de condi iile
de utilizare în conformitate cu prevederile Legii 10/1995, cu garan ie de 10 ani. În cazuri particulare,
prin conven ie între p r i (proiectant, executant, beneficiar) se pot stabili alte termene.

Durabilitatea hidroizola iilor cl dirilor implic un sistem func ional privind verificarea, exploatarea i
între inere acestora.

Urm rirea comport rii în timp a hidroizola iei se face în conformitate cu P 130-1999-„Normativ
privind urm rirea comport rii în timp a construc iilor”, care prevede: urm rirea curent a comport rii
se efectueaz în conformitate cu instruc iunile de urm rire curent

Între inerea hidroizola iilor este în sarcina executantului pân la recep ia acestora, dup care obliga ia
revine proprietarului sau administratorului i utilizatorului (conform obliga iilor contractuale stabilite
între ace tia i proprietar) care vor respecta prevederile cuprinse în Normativul NP-040-02 precum i
urm toarele:
a) respectarea interdic iei de circula ie pe terasele necirculabile i utilizarea c ilor de acces pentru
punctele de vizitare;
b) cur area periodic a suprafe elor, de vegeta ie i depuneri de praf, se va efectua conform planului
de între inere i cel pu in de dou ori pe an (prim vara i la sfâr itul toamnei);

96
c) îndep rtarea excesului de z pad pân la stratul de uzur în cazul teraselor circulabile i pân la o
cot de 3-5 cm deasupra stratului de protec ie al hidroizola iei la terasele necirculabile, fiind
interzis spargerea ghe ii de pe acoperi prin lovire cu târn coape, cazmale, etc.;
d) executarea ulterioar a unor noi str pungeri ale hidroizola iei se va efectua numai cu acceptul
proiectantului i proprietarului i în baza unei documenta ii tehnice de specialitate;
e) men inerea în condi ii func ionale a elementelor de protec ie a hidroizola iei (tencuieli, dalaje,
copertine, etc.):
- tencuielile cr pate i cu buc i lips se refac utilizând acelea i materiale;
- dalele sparte sau segregate se înlocuiesc cu dale întregi de acela i tip;
- copertinele din tabl smulse sau distruse se înlocuiesc i se refac revizuindu-se modul de
fixare;
- stratul de vopsea reflectant se va completa pe zonele lips ;
Beneficiarul va putea renun a la unele lucr ri, sau va putea executa lucr ri suplimentare fa de cele
propuse în acest proiect, dar numai cu consultarea prealabil a proiectantului.

9. M SURI PRIVIND PROTEC IA, SIGURAN A I IGIENA MUNCII, PREVENIREA I


STINGEREA INCENDIILOR

Refacerea termoizola iei i hidroizola iei plan eului de peste ultimul nivel al cl dirii nu presupune
m suri specifice deosebite, altele decât cele ce trebuie luate pentru ansamblul lucr rilor de
reabilitarea termic a cl dirii.

Se vor lua toate m surile necesare pentru prevenirea accidentelor de munc (asigurarea c ilor de
acces verticale i orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunz toare a mijloacelor de ridicare a
materialelor, etc.);

Se vor lua toate m surile necesare pentru paza i prevenirea incendiilor (mod de lucru cu foc deschis,
depozitarea materialelor, etc.);

Se vor lua toate m surile necesare pentru a preveni acumularea (în special în spa iile închise, izolate)
de gaze toxice i/sau inflamabile;

Nu se vor admite utilaje, scule i unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita calitatea
lucr rilor de hidroizolare sau protec ia i s n tatea muncitorilor.

M suri privind protec ia i igiena muncii

Se vor respecta normele generale i specifice cuprinse în legisla ia în vigoare privind protec ia i
igiena muncii pentru realizarea izola iilor bituminoase i a lucr rilor conexe.

M surile privind protec ia i igiena muncii vor fi bazate pe prevederile indicate de produc torii
materialelor hidroizolante (privind materialul propriuzis i tehnologia de aplicare) precum i de
urm toarele reglement ri tehnice în vigoare:
• Legea 90/1996 Legea protec iei munciimodificat i completat cu Legea 177/2000
• Norme generale de protec ia muncii, elaborate de Ministerul Muncii i Protec iei Sociale în
colaborare cu Ministerul S n t ii 1996
• Regulamentul privind protec ia i igiena muncii, aprobat cu Ordinul nr. 9/N/l 5.03.1993 al
MLPAT
97
• Normativul cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protec ia muncii, aprobat
cu Ordinul nr. 225/ 1995.

Fa de reglement rile men ionate, pentru fiecare lucrare în parte, func ie de particularit i,
responsabilul cu protec ia muncii i responsabilul de lucrare vor lua m suri specifice, suplimentare
privind protec ia i igiena muncii.

M suri privind prevenirea i stingerea incendiilor

Se vor respecta normele generale i specifice cuprinse în legisla ia în vigoare privind prevenirea i
stingerea incendiilor pe durata execut rii lucr rilor în construc ii i izola ii aferente acestora. Normele
vor fi respectate pe durata lucr rilor de reabilitare.

Aceste m suri vor fi bazate pe prevederile indicate de produc torii materialelor hidroizolante precum
i pe urm toarele reglement ri tehnice în vigoare:
• O.G.R. nr. 60/1997 privind ap rarea împotriva incendiilor, aprobat prin Legea nr.212/1997
• Normele generale de prevenire i stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998
• Normativ de siguran la foc a construc iilor indicativ P. 11899
• Normativ de prevenire i stingere a incendiilor pe durata execut rii lucr rilor de construc ii i
instala ii aferente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr. 20/ N/94 al MLPAT
• Dispozi ii generale de ordine interioar pentru prevenirea i stingerea incendiilor D.G.P.S.I.001,
aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1023/1999
• Dispozi ii generale privind instruirea în domeniul prevenirii i stingerii incendiilor D.
• G.P.S.I.002, aprobate cu Ordinul M.I. nr. 1080/2000.

Fa de reglement rile men ionate, pentru fiecare lucrare în parte, func ie de particularit i, în special
la lucr rile de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile, responsabilul PSI i
responsabilul de lucrare vor lua m suri specifice, suplimentare de prevenirea i stingerea incendiilor.

10. DOCUMENTE DE REFERIN

- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-higro-energetice ale anvelopei cl dirilor de
locuit existente, în vederea reabilit rii i moderniz rii lor termice (publicat în bro ur IPCT - ianuarie
2003, Buletinul Construc iilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cl dirilor de locuit
existente (publicat în bro ur IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construc iilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construc ie la cl dirile
existente, în vederea reabilit rii termice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 5/2003)
- NP 040-2002 – Normativ privind proiectarea, execu ia i exploatarea hidroizola iilor la cl diri (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.776 bis/05.11.2003)
- NP 064-2002 Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea elementelor de construc ii hidroizolate cu
materiale bituminoase i polimerice (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.576 bis/12.08.2003)
- GP 065-2001 – Ghid privind proiectarea i execu ia lucr rilor de remediere a hidroizola iilor bituminoase
la acoperi urile din beton (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 12/2002)

98
- xxx – Normativ privind reabilitarea hidroizola iilor bituminoase ale acoperi urilor cl dirilor (Contract
INCERC-MTCT nr. 116/2004)
- xx - Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea hidroizola iilor cu membrane bituminoase aditivate
cu APP i SBS (Contract INCERC-MTCT nr. 116/2004)
- GP 112-2004 – Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea învelitorilor din membrane polimerice
realizate in situ (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.435 bis/23.05.2005)
- C217-1993 Norme tehnice privind alc tuirea i executarea hidroizola iei cu folie din PVC plastifiat la
acoperi uri
- NP 069-2002 – Normativ privind proiectarea, execu ia i exploatarea învelitorilor acoperi urilor în pant la
cl diri (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.776 bis/05.11.2003)
- xxx – Ghid privind proiectarea, execu ia i exploatarea învelitorilor acoperi urilor în pant , cu membrane
hidroizolante
- C246-1993 – Instruc iuni tehnice pentru utilizarea foilor de bitum aditivat la hidroizola iile acoperi urilor
- C247-1993 – Îndrum tor cadru privind exploatarea i între inerea cl dirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autorit ilor publice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 12/1993)
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor
componente ale construc iilor. Interven ii la învelitori i acoperi uri (terase i arpante) (publicat în
Buletinul Construc iilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de instala ii aferente construc iilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 i Anexa Buletinul Construc iilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construc iilor (publicat în Buletinul Construc iilor
nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urm rire în timp a comport rii construc iilor din punct
de vedere al cerin elor func ionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 i Anexa
Buletinul Construc iilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urm rirea comport rii în exploatare, interven ii în timp i
postutilizarea construc iilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calit ii produselor folosite în
construc ii
- xxx Regulamentul privind protec ia i igiena muncii în construc ii (publicat în Buletinul Construc iilor nr.
5-6-7/1993)

Întocmit,

99
5.4. CAIET DE SARCINI
Arhitectur – Plan eul de peste subsol

1. OBIECTUL LUCR RII - Reabilitarea termic a blocului ....... situat in Municipiul


................................, prin îmbun t irea protec iei hidrofuge si termice la intradosul plan eului de
peste subsol.

2. GENERALIT I - Baza de proiectare

- Releveul construc iei realizat in faza I: “Expertiz , audit energetic i cerificat energetic”
- Determin rile i concluziile fazelor I i II ale proiectului - “Expertiz , audit energetic i cerificat
energetic” i „Studiu de fezabilitate”.
- Proiectul - faza a III-a: “Proiect tehnic i detalii de execu ie”.
- Observa iile directe asupra construc iei.

3. SOLU IA PROIECTULUI – Montarea unui strat termoizolant suplimentar din polistiren


expandat pe intradosul planseului de peste subsol.

4. ELEMENTE COMPONENTE ALE LUCR RII - cerin e de calitate

Cerin e de calitate: strat termoizolant de polistiren expandat ignifugat în grosime de 8 cm

5. ORDINEA DE EXECU IE A LUCR RILOR

Condi iile tehnice de execu ie i montaj


• Cur irea suprafe ei tavanului din subsol.
• Montarea unui strat termoizolant din polistiren expandat, cu grosimea de 8 cm. Polistirenul se
va aplica prin lipire cu aracet i protejat cu tencuial pe plas de rabi prins de plan eu, cu
bol uri metalice împu cate sau în urubate.
• Montarea pe conturul peretilor, pe în l imea de 50 cm de la fa a tavanului, a unei fâ ii
termoizolante din polistiren expandat de 8 cm, în scopul reducerii substan iale a efectelor
defavorabile ale pun ilor termice de pe conturul plan eului de peste subsol.

6. VERIFICAREA EXECU IEI LUCR RILOR

Principalele faze ale execu iei ce se vor verifica i consemna vor fi:
- Cur area tavanului subsolului;
- Montarea stratului de polistiren expandat ignifugat de 8 cm pe tavanul subsolului;
- Montarea pe conturul peretilor , pe în l imea de 50 cm de la fa a tavanului, a unei fâ ii
termoizolante din polistiren expandat de 8 cm;
- Executarea tencuielii de protectie pe plasa rabit pe polistirenul montat pe tavan si pereti.

7. CONDI IILE DE RECEP IE

Recep ia se va face pe baza verific rilor in situ i a documentelor de atestare a calit ii lucr rilor
ascunse.

100
8. URM RIREA COMPORT RII ÎN TIMP

Administra ia blocului va urm ri periodic starea termoizolatiilor din subsol.

9. M SURI PRIVIND PROTEC IA, SIGURAN A I IGIENA MUNCII, PREVENIREA I


STINGEREA INCENDIILOR

Executarea termoizola iilor din subsol presupune m suri specifice deosebite, altele decât cele ce
trebuiesc luate pentru ansamblul lucr rilor de reabilitarea termic a cl dirii.

10. DOCUMENTE DE REFERIN

- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construc ie ale cl dirilor (Publicat în
Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005)
- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performan elor termo-higro-energetice ale anvelopei cl dirilor de
locuit existente, în vederea reabilit rii i moderniz rii lor termice (publicat în bro ur IPCT - ianuarie
2003, Buletinul Construc iilor nr. 18-2003)
- SC 007 - 02 Solu ii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei cl dirilor de locuit
existente (publicat în bro ur IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construc iilor nr. 18-2003)
- GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termic a elementelor de construc ie la cl dirile
existente, în vederea reabilit rii termice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 5/2003)
- C247-1993 – Îndrum tor cadru privind exploatarea i între inerea cl dirilor de locuit din mediul urban
aflate în proprietatea autorit ilor publice (publicat în Buletinul Construc iilor nr. 12/1993)
- NE 005-1997 – Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor i elementelor
componente ale construc iilor. Interven ii la învelitori i acoperi uri (terase i arpante) (publicat în
Buletinul Construc iilor nr. 11/1997)
- C56-2002 – Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de instala ii aferente construc iilor
(Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.877 bis/10.12.2003 i Anexa Buletinul Construc iilor nr. 19-20/2004)
- P130-1999 – Normativ privind comportarea în timp a construc iilor (publicat în Buletinul Construc iilor
nr. 1/2000)
- MP 031-2003 – Metodologie privind programul de urm rire în timp a comport rii construc iilor din punct
de vedere al cerin elor func ionale (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.920 bis/22.12.2003 i Anexa
Buletinul Construc iilor nr. 2/2004)
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind urm rirea comport rii în exploatare, interven ii în timp i
postutilizarea construc iilor
- HGR nr. 766/1997 – Regulament privind certificarea de conformitate a calit ii produselor folosite în
construc ii
- xxx Regulamentul privind protec ia i igiena muncii în construc ii (publicat în Buletinul Construc iilor nr.
5-6-7/1993)

Întocmit,

101