Sunteți pe pagina 1din 6

ATRIBUTUL ADVERBIAL

Def.: Atributul adverbial se exprimă prin adverbe


precedate de obicei de prepoziția „de” sau „din” ori de
o locuțiune adverbială.
Deodată mitralierele de sus au pornit toate.
Boierii au alergat la sania din față.

ADVERBUL

 Adverbul este o parte de vorbire neflexibilă, care


arată o caracteristică a unei acțiuni, a unei stări sau
a unei însușiri.
Felurile adverbelor după formă:
a. SIMPLE: abia, așa, bine, destul, azi, mâine,
aici, acolo etc.
b. COMPUSE: azi-noapte, mâine-seară, ieri-
dimineață, astă-vară, după-masă, deloc,
dedesubt, altădată etc.
Felurile adverbelor după înțeles:
1. Adverbe de loc: aici, acolo, departe, aproape,
împrejur, unde etc.
2. Adverbe de timp: acum, atunci, astăzi, ieri,
târziu, devreme, odată, totdeauna, când etc.
3. Adverbe de mod: abia, așa, alene, bine, cruciș,
cum, degrabă, românește, vitejește etc.

Adverbele de mod au sensuri foarte variate, putând


exprima:
1. Modul propriu-zis al acțiunii, stării sau
însușirii: încet, repede, bine, astfel, așa etc.
2. Cantitatea: atât, cam, mult, destul, prea, cât
etc;
3. Comparația: ca, cât, decât, cum, precum,
asemenea etc;
4. Afirmația: da, desigur, firește etc;
5. Negația: nu, ba, nici, nicidecum;
6. Probabilitatea: poate, pesemne, probabil etc;

ADVERBE PROVENITE DIN ALTE PĂRȚI


DE VORBIRE
 Adjectivele și verbele la participiu (care se termină
în -s sau -t) pot fi folosite ca adverbe.
Exemple: cântec frumos (adjectiv)
cântă frumos (adverb)
CONVERSIUNE/SCHIMBAREA VALORII
GRAMATICALE
Prin conversiune, alcătuiți două propoziții cu
termenul „rău” (substantiv, adjectiv, adverb).
Răul este făcut. – subst.
Copilul rău a spart vaza. – adjectiv
Mă simt rău. – adverb
Derivarea (sufixe sau/și prefixe).
Ex: copilaș – copil cuvântul rădăcină, sufixul -aș
Neschimbare – cuvântul de bază este „a
schimba”, cuvântul rădăcină este „schimba”,
prefixul „ne-” și sufixul „-re”.
Cuvintele care au și sufix și prefix formează
derivarea PARASINTETICĂ.

răspuns deslușit (adjectiv)


răspunde deslușit (adverb)
Formulează două propoziții în care termenul
„grăbit” să fie adjectiv, respectiv adverb.

 Substantivele care denumesc anotimpurile, zilele,


părți ale zilei, zile, secole etc., pot fi folosite ca
adverbe. Acestea, când au rol de adverb determină
un verb și răspund la întrebarea „când?”.
Toamna este un anotimp frumos.
Toamna – substantiv
Toamna se numără bobocii.
Toamna - adverb

Dimineața a fost răcoroasă.


Dimineața - substantiv
Dimineața se lasă ceață.
Dimineața – adverb
Functiile sintactice ale adverbului:
- Complement circumstantial de loc: UNDE?
ÎNCOTRO? DE UNDE? etc
- Complement circumstantial de timp: CAND?
- Complement circumstantial de mod: CUM? ÎN
CE MOD?
- Atributul adverbial: Care? Ce fel de? Al cui?
Cât?

Acolo – valoarea morfologica de adverb, f.s. de


complement circumstantial de loc;
Așa – valoarea morfologică de adverb, f.s. de
complement circumstantial de mod;
La începutul – valoarea morfologica de adverb,
f.s de complement circumstantial de timp;

Adverbul are aceleași grade de comparație ca


ale adjectivului!!!!!!!!! (POZITIV,
COMPARATIV și SUPERLATIV)
- Nu toate adverbele au grad de comparație!
PAGINA 177
1. de deasupra – adverb de loc, f.s c.c.l.
zilnic – adverb de timp, f.s c.c.t.
merg – verb, f.s predicat verbal
întotdeauna – adverb de timp, f.s. c.c.t.
regește – adverb de mod, f.s de c.c.m.
mai aproape – adverb de loc, f.s de c.c.l.
foarte ușor – adverb de mod, f.s. c.c.m.
cândva – adverb de timp, f.s. de c.c.t.
pe scena – adverb de loc, f.s. de c.c.l.
de aici – adverb de loc, f.s atribut adverbial;
curând – adverb de timp, f.s. c.c.t.

TEMĂ!!!!!
Identifică și analizează adverbele.

a)„Acolo era un păr care făcea pere așa de bune,


din care domnu` ne dăruia de gustare câte două la
începutul fiecărei vacanțe.” (M. Sadoveanu,
Domnu` Trandafir)

b) Maneo, Maneo, fiară rea,


Vitejia ți-e fuga,
Că, de m-ai junghiat hoțește,
mi-ai fugit și mișelește.

c) Lovea diapazonul de colțul catedrei, îl ducea


repede la urechea dreaptă și încrutând puțin din
sprâncene, dădea ușor tonul: laaa!... Atunci
izbucneau glasurile tinere într-o revărsare caldă.

d) El aleargă ca ieșit din simțuri dincolo, la


stejarul bătrân, unde știa c-a vărsat o parte din
comoară..Trebuia s-o dezgroape, ca să se
încredințeze iute, iute, iute. Deodată se opri... era
de necrezut, dar cazanul se afla aici: îl lăsase
acolo și acum îl găsi aici.

e) Străinul veni și el afară. Acum se văzu că în


șerpar mai avea și un fluier subțire, destul de mic.