Sunteți pe pagina 1din 5

Aria curriculară: Om şi societate

Disciplina: Geografie
Unitatea de învăţare: Elemente de geografie a României
Tema: Limitele şi vecinii
Tipul lecţiei: Predare - învăţare
Ţinte strategice:
1. predarea interactivă şi centrată pe elev (folosirea metodelor moderne îmbinate cu cele tradiţionale care-i
stimulează pe elevi să gândească în mod independent);
2. evaluarea continuă a rezultatelor elevilor;
3. cunoaşterea elevului (dezvoltarea abilităţilor care permit cunoaşterea stilurilor de învăţare).
Durata lecţiei: 45 de minute
Obiective generale:
- formarea deprinderii de localizare geografică a României pe continent interpretând corect harta;
- dobândirea de cunoştinţe despre graniţele, vecinii şi întinderea ţării noastre.
Obiective operaţionale:
- să precizeze poziţia geografică a României;
- să localizeze vecinii României;
- să stabilească limitele şi felul graniţelor
- să compare suprafaţa României cu a altor ţari;
- să argumenteze importanţa aşezării ţării pe continent;
- să lucreze corect cu harta
- să folosească corect SEI
Resurse:
Resurse procedurale: jocul, exerciţiul, conversaţia, problematizarea, explicaţia, munca independentă,
„Brainstorming”, ciorchinele, filmul, munca cu harta
Resurse informaţionale:text -suport , Geografie- manual pentru clasa a IV a, hartă fizică şi a Europei, atlas
geografic, fişă de lucru, fişă de evaluare, dicţionar, prezentare Power Point, CD
Resurse umane: elevii clasei a IV a C
Forme de organizare: frontală, pe echipe, ,individuală.
Forme de evaluare: continuă (fişe de lucru).
Bibliografie:
1. Emanoil Nicoară, „Geografia României” – îndrumător, clasa a IV – a, Ed. Aramis, 2000.
2. Colecţia gândire critică, „Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar, Ed.
Humanitas Educaţional, 2004.
3. Marcela Peneş, Ioan Şortan, Geografie – manual pentru clasa a IV a, editura Ana, 2008
Motivaţia:
Activitatea propusă dezvoltă abilitatea copiilor de a observa şi descrie elemente ale mediului geografic,
de a se orienta pe hartă, de a comunica utilizând elemente ale limbajului geografic. Utilizarea metodelor clasice
îmbinate cu cele moderne determină implicarea activă a elevilor în predare, oferă posibilitatea de a-şi exprima
părerile, de a asocia ideile noi cu altele cunoscute de ei.
Condiţii prealabile:
- elevii au mai lucrat în echipă, au colaborat bine şi la alte obiecte la care s-au folosit aceste metode;
- elevii sunt obişnuiţi cu strategiile de dezvoltare a gândirii critice ce vor fi folosite în lecţie;
- elevii trebuie să cunoască punctele cardinale, semnele convenţionale şi trebuie să fie obişnuiţi cu harta
geografică.
Etapele Desfăşurarea lecţiei Strategii
lecţiei didactice
1. Asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii. Pregătesc materialul
Moment didactic necesar pentru ora de geografie. Elevii vor servi la intrarea în clasă
organizato jeleuri cu arome diferite. Se vor aşeza la mese ţinând seama de aceste arome. Se
ric formează astfel patru grupe de lucru. Îşi pregătesc cele necesare: penare, atlase
geografice, foi .
Un elev va prezenta vremea.
2.Verifica Se cere elevilor să spună ce unitate de învăţare au terminat de studiat până acum Conversţia
rea la geografie. Elevii numesc unitatea ,,Orizontul apropiat şi local´´. Explicaţia
cunoştinţe Noi am vizitat împreună oraşul nostru , am discutat şi ne-am amintit multe lucruri
lor învăţate. Am filmat vizita noastră şi iată ce am realizat! Se vizionează filmul,, De
însuşite la orizontul local la ţară´´. Se identifică instituţii din oraşul Balş, îşi amintesc
anterior noţiuni învăţate , sunt prezentate activităţi desfăşurate în colaborare la clasă.

3. Rebus geografic ROMÂNIA …….limitele şi vecinii Conversaţia


Anunţarea Cer elevilor să ia dintr-un bol bileţele pe care sunt scrise cerinţele rebusului. Se Explicaţia
temei completează rebusul iar pe verticală, dacă completează corect vor obţine titlul
lecţiei. Anunţ titlul lecţiei şi obiectivele. Vom începe să studiem o nouă unitate
de învăţare, Elemente de geografie a României. În cadrul acestei unităţi, vom
studia azi despre Limitele şi vecinii României.
4. Cer elevilor să completăm împreună fişa (anexa 1) următoare: G.L.C.
Dirijarea ŞTIU…………..VREAU SĂ ŞTIU…………AM AFLAT Munca
învă Ştiu: independent
ţării  România este aşezată în centrul Europei, la jumătatea distanţei dintre ă
ecuator şi polul nord. Prblematizar
 La noi nu este nici prea frig, nici prea cald , este o climă temperată. ea
 România este o ţară carpatică (pe teritoriul ţării se află mai mult de Jocul
jumătate din lungimea totală a Carpaţilor); dunăreană (pe teritoriul ţării se Exerciţiul
află mai mult de o treime din lungimea Dunării); pontică (ţara noastră are Brainstormi
ieşire la Marea Neagră). ng
Elevii enunţă tinând seama de titlul lecţiei ce vor să afle.
Vreau să ştiu:
 Care sunt vecinii ţării noastre la nord, sud, est şi vest?
 În ce parte a ţării ne învecinăm cu Marea Neagră?
 Ce fel de graniţe ne despart de tările vecine?
 Ce mijloace de transport am folosi dacă am face o călătorie imaginară pe
hotarele României?
 Ce întindere are teritoriul patriei noastre?
Solicit elevilor să studieze harta fizică a României. Rog un elev să reamintească
definiţia hărţii. Priviţi cu atenţie harta , să descoperim împreună ţările vecine! O
ţară este delimitată de alta prin hotare ( graniţe). Hotarele sunt fâşii de teren care
despart, delimitează o ţară de alta. Hotarele pot fi naturale (de- a lungul unei ape)
şi convenţionale ( stabilite de către oameni). În ce parte a ţării predomină hotarul
natural?
Pentru stabilirea corectă a punctelor cardinale , vom folosi roza vântului.
Cer elevilor să parcurgă graniţa ţării de pe atlasul personal, având în mână câte o
maşină (eventual o barcă). Se observă formele de relief întâlnite şi împreună
descoperă vecinii. Se trec pe fişa de lucru (anexa 1), în coloana AM AFLAT
informaţiile găsite în manual ( vecinii , punctele cardinale şi limitele).
Am aflat:
 În partea de nord , România se învecinează cu Ucraina ( Halmeu- Darabani)
 La est, Republica Moldova ( Păltiniş- vărsarea râului Prut în Dunăre) şi
Ucraina ( între vărsarea râului Prut în Dunăre şi vărsarea braţului Chilia în
Marea Neagră)
 La sud-est, România se învecinează cu Marea Neagră
 La sud ne învecinăm cu Bulgaria (Marea Neagră-Dunăre, apoi urmează
cursul Dunării până la Pristol.
 Sud- vest, Serbia şi Muntenegru ( o parte din hotar este pe Dunăre până la
Baziaş şi se continuă pe uscat , spre nord până la Beba Veche.
 În partea de vest, Ungaria, între localităţile Beba Veche şi Halmeu.
Fiecare grupă va identifica în faţa clasei, la hartă, vecinii şi limitele ( sunt
atenţionaţi să se aşeze în stânga hărţii, cu faţa spre clasă, să arate limitele cu
indicatorul pe conturul respectiv). Un elev va completa coloana Am aflat (vezi
anexei 1), de la tablă.
Urmărind harta Europei se va purta o discuţie despre suprafaţa României prin
comparaţie cu alte ţări despre care elevii au câteva informaţii ( pot adăuga ca
informaţii datele problemelor rezolvate la matematică).
Prezentare POWER POINT a vecinilor cu adăugirile de rigoare ( făcută de
învăţătoare).
Vrei să şti mai mult?
Elevii descoperă şi alte informaţii despre vecinii României ( capitala, limba
oficială, obiceiuri, suprafaţă). Prezentare POWER POINT- Vecinii României

5. G. L. C.
Fixarea Fişă de evaluare ( anexa 2)- ciorchinele Jocul
cunoştinţe SAU
lor Vrei să fii……….. cel mai bun!( concurs de geografie)

6. Îndemn la drumeţie, de Ion Gugiuman. Se recită poezia, timp în care se Conversaţia


Încheierea proiectează pe ecran imagini din România.
activităţii Se fac aprecieri asupra răspunsurilor date.
Se notează elevii.

ANEXA 2
LICEUL TEORETIC BALŞ 14 NOV 2008
GRUPA:
PARTENERI:
CLASA a IV a C

ROMÂNIA
LIMITE ŞI VECINI

N E E SE S SV V

UCRAINA REPUBLICA UCRAINA MAREA BULGARIA SERBIA şi UNGARIA


MUNTENEGRU
MOLDOVA NEAGRĂ

VAMA BEBA
HALMEU - DARABANI – GALAŢI- CHILIA VECHE VECHE
DARABANI vărsarea vărsarea braţului
- PRISTOL
PRUTULUI în Chilia în Marea - -
VAMA -
DUNĂRE(Galaţi Neagră PRISTOL HALMEU
)) VECHE BEBA
VECHE

ANEXA 1
LICEUL TEORETIC BALŞ
GRUPA:
PARTENERI:
CLASA a IV a C

COMPLETĂM!
(simulare)

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM AFLAT

 În partea de nord , România se


învecinează cu Ucraina
 România este aşezată în  Care sunt vecinii ţării (Halmeu- Darabani)
centrul Europei, la noastre la nord, sud, est şi  La est, Republica Moldova
jumătatea distanţei dintre vest? (Păltiniş- vărsarea râului Prut în
ecuator şi polul nord. Dunăre) şi Ucraina ( între
 În ce parte a ţării ne vărsarea râului Prut în Dunăre şi
 Ecuatorul este o linie învecinăm cu Marea vărsarea braţului Chilia în Marea
imaginară care împarte Neagră? Neagră)
globul Pământesc în  La sud-est, România se
emisfera nordică şi emisfera  Ce fel de graniţe ne învecinează cu Marea Neagră
sudică. despart de ţările vecine?  La sud ne învecinăm cu Bulgaria
(Marea Neagră-Dunăre, apoi
 Polul nord este o zonă cu  Ce mijloace de transport urmează cursul Dunării până la
îngheţuri permanente. am folosi dacă am face o Pristol).
călătorie imaginară pe  Sud- vest, Serbia şi Muntenegru
 La noi nu este nici prea frig, hotarele României? (o parte din hotar este pe Dunăre
nici prea cald , este o climă până la Baziaş şi se continuă pe
temperată.  Ce lungime au graniţele uscat , spre nord până la Beba
României? Veche).
 România este o ţară:  În partea de vest, Ungaria, între
 Ce întindere are teritoriul localităţile Beba Veche şi
- carpatică (pe teritoriul ţării ţării? Halmeu.
se află mai mult de jumătate
din lungimea totală a
Carpaţilor);
- dunăreană (pe teritoriul
ţării se află mai mult de o
treime din lungimea
Dunării);
- pontică (ţara noastră are
ieşire la Marea Neagră).

S-ar putea să vă placă și