SEMESTRUL 2 FARMACOGNOZIE

CURS 7
FLOROGLUCINOLI, CANABINOIDE
PRINCIPII AMARE

Ș.l. dr. Ștefana Avram

1
2
 REZINE: FLOROGLUCINOLI, CANABINOIDE
Reprezentanți
Floroglucinoli - derivați ai floroglucinolului: humulona, acid filicic
1. Filicis maris rhizoma
2. Lupuli strobuli et glandulae

Canabinoide –derivați fenol-benzopiranici: tetrahidrocanabinol, canabidiol

1. Cannabis herba, haşiş

3
 P.V.maris
1. Filicis CU rhizoma
U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
MONOTERPENOIDELE
Rizom ACICLICE:
de ferigă, Dryopteris filix- mas L. (Dryopteridaceae),
Descriere
•Plantă perenă , comună în locuri umede, umbroase
•Rizom orizontal acoperit cu resturile pețiolurilor, cu
rădăcini adventive,
•Pe rizom se formează frunze răsucite în formă de cârjă ,
solzoase, la maturitate mari, bipenat sectate, cu sori pe
partea inferioară
•Se recoltează toamna sau primăvara devreme când
frunzele au formă de cârjă.
 P.V.maris
1. Filicis CU rhizoma
U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
MONOTERPENOIDELE
Compoziție chimică ACICLICE:
6,5- 15% oleorezină (derivaţi ai floroglucinolului - filicină brută), 7- 8% tanin, 5- 6% ulei
gras, 10% amidon, u.v.
Acțiune, utilizări
Antihelmintic (paralizează musculatura netedă a unor viermi intestinali –Tenia, Ascaris,
Ancylostoma sau hepatici – Fasciola)
După, se administrează un purgativ salin (Na2SO4, MgSO4).
Toxicitate:
Nu se indică ulei de ricin (mărește absorbţia floroglucidelor, amplificând toxicitatea)
Nu se mai folosește datorită riscului de toxicitate sistemică:
cardiacă, renală, hepatică, centrală
 Plathelminti Nematode

Ancylostoma
Trematode Cestode Enterobius /Oxyuris vermicularis)
Fasciola hepatica Taenia Ascaris lumbricoides 6
Schistosoma Trichinella
 P.V.strobuli
2. Lupuli CU U.V. ÎN CARE
et glandulae (Ph.PREDOMINĂ
Eur. 6)
Strobuli (conurile femele false) de la specia
MONOTERPENOIDELE Humulus
ACICLICE:
lupus; Glandulae Lupuli (Lupulinum)- perii glandulari
de pe bracteile conurilor femele; Lupuli flos, hamei
(Cannabaceae)
Descriere
•Plantă ierboasă volubilă, eurasiatică, cu tulpina înaltă ,
volubilă, până la 6 m, păroasă, dioică
•Frunze opuse, aspre, palmat-lobate cu marginea serată
•Inflorescenţele bărbăteşti sunt niste panicule, iar cele
femeieşti sunt dispuse în amenți axilari sub formă de
conuri globuloase, prin suprapunerea bracteilor ce
prezintă numeroase glande secretorii
•Se cultivă plantele femele pentru conuri-industria berii
 P.V.strobuli
2. Lupuli CU U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
et glandulae
Compoziție chimică
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
0,3- 1% u.v. (humulen, farnesen, limonen, acid valerianic,
metilbutenolul ), rezine (derivați floroglucinici: humulonă,
lupulonă –gustul amar - principii amare), 2-4 % taninuri, flavone
(xantohumol-efect estrogenic)
Acțiune, utilizări
•Sedativă, hipnotică, (metilbutenolul -cu efect stimulator al
activității GABA), estrogenică, anafrodisiacă pt bărbați
•Antibacteriană , antimicotică , antispastică, antinflamatoare,
tonic amară
În stări neurotonice (anxietate, nevroze) la adulţi şi copii,
tulburări minore ale somnului, gastralgii de natură nervoasă,
menopauză
Berea- aromatizare, conservare
 P.V. CU
3. Cannabis U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
herba
Inflorescenţele femele cu frunze de la Cannabis sativa ssp.
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
indica, cânepa, marijuana(Cannabaceae)
Descriere
•Plantă ierboasă anuală dioică, cu tulpini înalte de 2-4 m,
•Numele din araba – a produce fum
•Frunze alterne, palmat sectate, serate pe margine
•Există cânepă de vară cu florile bărbăteşti sub formă de
raceme răsfirate în cime, şi cea de toamnă, exemplarele
femeiești au florile dispuse în glomerule, axilar, cu frunze
numeroase; Fructele sunt achene
•Planta e acoperită de peri glandulari ce secretă o
oleorezină adezivă (hașiș), puternic mirositoare,
abundentă le temperaturi caniculare
10
 P.V. CU
3. Cannabis U.V.
herba , ÎN CARE PREDOMINĂ
ExistăMONOTERPENOIDELE ACICLICE:
3 tipuri de cânepă, în funcție de conținutul în Δ9-
tetrahidrocanabinol (THC-activ) și în canabidiol (CBD – inactiv):
Tipul DROG- bogat în THC (peste 1%), sărac în CBD
Tipul FIBRE- sărac în THC (0,03- 0,3%), bogat în CBD
Tipul INTERMEDIAR, THC și CBD
Marihuana (2-6 %THC) = somităţile florale ale plantelor femele,
când materialul vegetal prezintă şi elemente de fructificaţie.
Numele vine din portugheză, mariguango=otrăvitor
Hashish- haşiş (5- 20 % THC) = Rezina izolată din specia Cannabis
sativa L. Ssp.indica, purificată prin diverse procedee; Există forme
concentrate obținute prin extracții (haşiş lichid, esenţă de haşiş)
care conţin mai mult de 50 % THC.
 P.V. CU
3. Cannabis U.V.
herba ÎN CARE
, Cânepa, PREDOMINĂ
Haşiş- marijuana
MONOTERPENOIDELE
Compoziție chimică ACICLICE:
Herba: 15-20% rezină ( canabinoide -60% THC, CBD,
derivați) 0,1- 0,3% u.v. (pinen, mircen, limonen,
cariofilen, humulen, etc.), flavonoide,
Semințele conțin 20% ulei gras (proporție optimă de
AGE, 3:1 omega-6 :omega-3)
Mirosul e caracteristic, similar cu cel de tutun
Acțiune
•psihotropă, sedativă, hipnotică, euforică
•analgezică, antiemetică
•antispastică, anticonvulsivantă
•bronhodilatatoare
 P.V. CU
3. Cannabis U.V.
herba, ÎN CARE
Cânepa, PREDOMINĂ
Haşiş- marijuana
Mecanism de acţiune:
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
Cinetică
•THC e lipofil, pic-ul plasmatic apare la 7- 8 min, de la inhalare, traversează bariera
hematoencefalică; timpul de înjumătăţire este de 8-10 zile.
•Prin fumare acţiunea psihotropă este mult mai puternică (faţă de consumul oral, când
THC este transformat în 13 metaboliţi inactivi).
Dinamică
•Există receptori presinaptici specifici canabinoici (CB1 și 2) activați endogen de
anandamida și mai intens de THC - reducerea eliberării de neurotransmițători:
•La nivel SNC : Relaxare, analgezie, depresia activității motorii, creșterea percepției
vizuale, auditive
•Neuroni periferici : stimularea apetitului, vasodilatație conjunctivală, tahicardie,
•Modifică nivelul hormonilor sexuali - infertilitate
•Receptori CB2 în celule imunocompetente: imunodepresie, antiinflamator, analgezie
14
 P.V. CU
3. Cannabis U.V.
herba ÎN CARE
, Cânepa, PREDOMINĂ
Haşiş- marijuana
MONOTERPENOIDELE
Utilizare: ACICLICE:
•Derivați de sinteză: dronabinol (Marinol), nabilona (Cesamet) – ca antiemetice,
analgezice, stimulatoare ale apetitului
•Derivați naturali : Sativex (THC și CBD) - în spasmele din scleroza multiplă
•În studii pentru beneficii în: Astm, Parkinson, Glaucom, Cancer, Alzheimer, Epilepsie
•Uz recreațional-interzis în majoritatea statelor
Toxicitate:
•Efecte secundare frecvente: halucinații, anxietate, paranoia, diaree, vărsături, ataxie
•Efecte administrare repetată – scaderea capacității intelectuale, fizice, deficiențe
imunitare
•Consumul pe termen lung: potențial schizofrenie, depersonalizare, depresie bipolară
•Produce farmacodependenţă moderată
16
MARIJUANA MEDICALA

17
 PRINCIPII AMARE
GENERALITĂȚI
Definiţie:
• Substanţe ternare cu gust amar, netoxice (inofensive), care au efect terapeutic
strict prin caracterul organoleptic.
• Determină creşterea secreţiei gastrice, pe cale reflexă, la administrare orală (p.o.)
cu 30 de minute înainte de masă.
• Gustul amar este prezent şi la substanțe ce prezinta si alte efecte in organism:
heterozide cardiotonice, alcaloizi, iridoide; nu sunt considerate principii amare

18
GENERALITĂȚI
Clasificare:
În funcție de structură chimică principală :
Cu structură terpenoidică :
• monoterpene de tip iridoidic: gentiopicrozida, amarogentina, mentiafolina
• sescviterpene: absintina, matricina, artabsina, cinaropicrina, cnicina, lactucina
• diterpene: marrubiina, carnosol, rosmanol
• triterpene: quasiina, curcubitacina, limonina
Cu structură non-terpenoidică:
• flavonoide: naringin, neohesperidin
• floroglucinoli: humulonă, lupulonă
• trizaharide: genţianoza

19
 monoterpene diterpene

sescviterpene triterpene

sescviterpene

20
GENERALITĂȚI
Clasificare:
În funcție de alte structuri chimice prezente:
• Amare pure: Gentianae radix, Centaurii herba, Menyanthidis folium
• Amare mucilaginoase: Lichen islandicus, Cetraria islandica
• Amare aromatice: Aurantii pericarpium, Absinthii herba
• Amare astringene: Condurango radix, Chinae cortex

21
GENERALITĂȚI
Proprietati fizico chimice:
– Solide, amorfe, incolore, gust amar persistent (datorat lactonei)
– Greu solubile in apa (excepție heterozidele), solubile in alcool,
eter, cloroform
– In contact cu aerul se rezinifică
– In mediu alcalin gustul amar dispare(deschiderea ciclului lactonic)
Identificare
– Organoleptic: gustul amar perceput pe pulbere/extract /decoct ;
gustul dispare prin alcalinizare
– Metodele chimice sunt caracteristice fiecarui p.v. datorita
diferentelor structurale

22
GENERALITĂȚI
Dozare:
Determinarea indicelui de amăreală:
FR X- Se face prin o metodă organoleptică.
Determinarea Indicelui de Amăreală (metoda Wasicky)- valoarea celei mai
mari diluţii (ml) a unei soluţii (infuzie, decoct, tinctură, extract) ce conţine 1
gram de produs vegetal, la care se mai percepe gustul amar
Ca soluţie etalon se foloseşte clorhidratul de chinină- pentru a diminua
caracterul subiectiv al degustării.
Ex: Decoctul de rădăcină de genţiana dă gustul amar şi la diluţia 1:25.000

23
 Produs Indice de amăreală
Absintina 3.000.000
Brucina 3.000.000
Chinin hidroclorid 200.000
Amarogentina 58.000.000
Columbina 60.000.000
Quasina 17.000.000
Cortex Condurango 15.000
Folia Menyanthidis 10.000- 4.000
Pericarpium Aurantii 2.500- 600
Herba Absinthii 10.000- 25.000
Herba Cardui benedicti 1.500- 800
Herba Centaurii 10.000- 2.000
Herba Marrubii 3.000
Lignum Quassiae 40.000- 50.000
Radix Harpagophyti 15.000- 5.000
Radix Gentianae 30.000- 10.000
Radix Taraxaci 100 24
 GENERALITĂȚI
Gustul amar:
Fiziologia gustului:
• Gustul este perceput de chemoreceptori.
• Celulele senzoriale specializate în determinarea gustului sunt celule epiteliale
modificate care prezintă la polul apical microvilozităţi (cca.20). Ele sunt regrupate în
structuri sferice- muguri gustativi- în număr de cca 4.000. Sunt plasaţi pe faţa dorsală
a limbii (75%), pe palatul moale, faringe şi partea superioară a esofagului.
• Pe limbă, mugurii gustativi sunt situaţi la nivelul papilelor linguale (caliciforme,
fungiforme şi filiforme).
• Gustul amar este perceput de papilele caliciforme, situate pe faţa superioară a
limbii, la bază.

25
GENERALITĂȚI
Gustul amar:
Clasificarea gustului:
Cele 4 gusturi majore:
Nr.crt. Tip gust Exemplu Localizare
1 Dulce zaharoza Vârful limbii
2 Sărat NaCl Lateral, spre vârful limbii
3 Acid lămâia Lateral, spre baza limbii
4 Amar chinina Baza limbii
Se iau în discuţie şi alte gusturi:
• Astringent- tanin
• Picant- ghimbir
• Metalic
• Tip gras
• Tip amidon
26
GENERALITĂȚI
Gustul amar:
Fiziologia gustului:

27
GENERALITĂȚI
Mecanismul de acțiune al gustului amar:
administrate oral, la temperatura camerei, cu 30 minute inaintea mesei , principile
amare sunt tonic aperitive, cu efect anti-anorexigen, acționând în 2 etape:
Faza encefalică
Se excită receptorii gustativi din papilele caliciforme (faţa superioară a limbii),
excitaţia ajunge la nivel cerebral, iar de aici se comandă producerea de secreție
salivară, HCl şi pepsină la nivel gastric
Faza umorală- gastrică
Bolul alimentar, la nivelul stomacului declanşează producerea de gastrină
(stimulează secreţia de HCl,pepsină, pancreatică și biliară, şi motricitatea
stomacului şi a intestinului subţire).S-a demonstrat faptul că secreţiile gastrice sunt
crescute cu până la 30%
Observație: Administrate în timpul mesei produc diminuarea secreţiei gastrice (efect
invers) 28
Principiile amare stimulează activitatea vezicii biliare

29
GENERALITĂȚI
Utilizare:
• Inapentență (lipsa poftei de mâncare), convalescență
• Digestii lente
• Dispepsii, hipoaciditate
• Anorexii
• Diskinezie biliară
• Ca detoxifiant al organismului
Forme de administrare: infuzie, tinctură, extracte, vinuri tonice
NU vom alege comprimatele sau capsulele, este nevoie ca principiile amare să
acţioneze în primul rând la nivelul receptorilor gustativi; în schimb, capsulele se
înghit, fără a veni în contact cu papilele gustative.

Contraindicații: gastrită, ulcer

30
Bitterul suedez este un tonic natural tradiţional formulat iniţial de
Paracelsus, şi descoperit ulterior de medicii suedezi C. Samst şi U. Hjarne, în
sec. Xviii. Maria Treben- botanista austriaca- a popularizat foarte mult
utilizarea bitterului suedez ca ‘’elixir al vietii’’ dupa al II lea razboi mondial
Produs vegetal Specia Acţiune De1 De2
Manna Fraxinus ornus Antiflogistică, laxativă +
Zedoariae rad. Curcuma zedoaria Carminativă, stomahică, + +
coleretic/ colagogă
Angelicae rad. Angelica archangelica Tonic amară, antispastică, + +
diuretică
Myrrha Commiphora myrrha Stomahică, antiseptică, + +
antalgică
Gentianae rad. Gentiana lutea Tonic amară, eupeptică +
Myristicae semen Myristica fragrans Carminativă, antispastică, +
stomahică
Carlinae rad. Carlina acaulis Diuretică, stomahică + +
Calami rad. Acorus calamus Tonic amară, eupeptică +
Absinthi herba Artemisia absinthium Tonic amară, carminativă, +
coleretic- colagogă
Camphora Cinnamomum camphora Analeptic cardio- +
respirator, excitantă SNC
Theriaca Electuarium “Panaceu” + +
theriacale(opium,myrrha,
safran, ghimbir)
Croci flos Crocus sativus Antispastică, sedativă, + +
hipolipemiantă
Aloe vera Aloe spp. Laxativă +
Senna Cassia senna Laxativă + +
Rhei rhizoma Rheum palmatum Laxativă + +
Therebinthina laricina Larix decidua Antiseptică, neurotonică +
Siegel Lacca, Kerria lacca Mucoprotectoare +
Castoreum Castoreum canadense Antispasmodică +
Dictamni rad. Dictamnus albus Diuretică, spasmolitică +
Tormentillae rad. Potentilla erecta Antidiareică +
 PRINCIPII AMARE
Reprezentanți
Monoterpene iridoide amare
1. Gentianae radix Diterpene cu alte proprietăți
2. Centaurii herba 1. Balotae herba
3. Menyanthidis folium 2. Leonuri herba
3. Steviae herba
Sescviterpene amare 4. Taxi folium
1. Absinthii herba 5. Rhododendron folium et flores
2. Taraxaci radix et herba 6. Euphorbiae herba
3. Cichorii radix et herba
4. Carduui benedicti herba

Diterpene amare
1. Marrubii herba
2. Glechomae herba

Triterpene amare și alte structuri

1. Condurago cortex
32
2. Quassiae lignum
 P.V. CU U.V.
1. Gentianae radixÎN
(FRCARE
X, Ph. PREDOMINĂ
Eur. 6)
Rădăcina şi rizomul plantei Gentiana lutea L., gențiana,
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
ghințura galbenă (Gentianaceae)
Descriere
• Plantă erbacee, cu rizom scurt şi gros, însoţit de 3-7 rădăcini
adventive, lungi până la 1m, înaltă de 0,5-1,5 m; Creşte în
spaţiul carpato-alpin, Europa, Asia Mică.
•E monument al naturii (înlocuită cu specii de cultură)
•Florile grupate în pseudoverticile, colorate în galben; fructul
este o capsulă conică; înfloreşte în lunile iunie- august.
Recoltarea se face toamna sau primăvara.
•Rădăcinile proaspete se pot supune fermentaţiei 8-10 zile,
obţin o culoare cafenie roşcată şi miros plăcut aromat; sunt
folosite în scopuri alimentare.
•
 P.V. CUradix
1. Gentianae U.V.(FRÎNX, CARE PREDOMINĂ
Ph. Eur. 6)
Numele provine de la regele Iliriei, Gentios (m. 167 î. Ch.)
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
care s-a tratat de ciumă, cu această plantă.
Este monument al naturii; recoltarea din flora spontană se
face cu restricţii.
În cultură se obţin 2t produs vegetal uscat la ha.
Compoziție chimică
2-3% p.a. (iridoide - amarogentina, gentiopicrozidă),
derivaţi xantonici (gentizina- dau culoarea galbenă),
alcaloizi (gentianina), fitosteroli.
Acțiune, utilizări
Stimulent al secreţiei gastrice şi biliare
Antiprotozoaric
tinctură, vin tonic, extract
 P.V. CUherba
2. Centaurii U.V. ÎN
(PhCARE
Eur 6) PREDOMINĂ
MONOTERPENOIDELE
Partile ACICLICE:
aeriene inflorite de la Centaurium erythraea,
țintaura, fierea-pamantului, Gentianaceae
Descriere
• Specie erbacee, spontană în Europa, Asia, Africa
de Nord, anuală sau bianuală, cu rădăcina pivotantă
• frunze bazilare ovat - eliptice şi frunze tulpinale
alungit-ovate;
• florile pentamere, tubuloase, roz-roşii.
• Recoltarea se face în timpul înfloririi (Iulie- sept)
 P.V. CUherba
2. Centaurii U.V. ÎN
(PhCARE
Eur 6) PREDOMINĂ
MONOTERPENOIDELE
Compoziție ACICLICE:
chimică: 0,3 % p.a.(iridoide -
centapicrina, eritrocentaurina), flavonoide, alcaloizi
(gentianina), triterpene, u.v., fitosteroli, săruri
minerale
Acțiune, utilizări
Tonic amară, coleretică, laxativă
antiinflamatoare, antipiretică, antibacteriană
Mai puțin activă ca ghințura
În anorexie, dispepsie, hipoaciditate, cura de
îngrășare, stări febrile
37
 P.V. CU U.V.
3. Menyanthidis ÎN CARE PREDOMINĂ
folium
MONOTERPENOIDELE
Frunzele ACICLICE:
speciei Menyanthes trifoliata L., trifoi de
baltă, trifoişte (Menyanthaceae).
Descriere
• Specie vivace, creşte în Emisfera N, zone
temperate, locuri umede, mlastinoase
are rizom orizontal
• nu are tulpină aeriană; frunze alterne, trifoliate,
lung-pețiolate, foliole întregi, glabre
• flori albe, păroase în interior,
înfloreşte în aprilie-iunie.
• Recoltarea se face înainte de înflorire.
 P.V. CU U.V.
3. Menyanthidis ÎN CARE PREDOMINĂ
folium
MONOTERPENOIDELE
Compoziție chimică ACICLICE:
1-7% p.a. (mentiafolina), tanin, alcaloizi, cumarine
Acțiune, utilizări
tonic amară, coleretic, colagog
antitiroidiană, febrifugă, diuretică, vermifugă,
echilibrant neuro-vegetativ, emenagog
În dispepsie, parazitoze, stări de epuizare, anorexie,
reumatism
În doze mari produce vomă, nevralgie, diaree.
tinctură, vin tonic, extract moale.
 P.V. CU
4. Absinthii U.V.
herba (FRÎN CARE
X, Ph. Eur. 5)PREDOMINĂ
Partea aeriană terminală, înflorită, cu sau ACICLICE:
MONOTERPENOIDELE fără frunzele
bazilare, de la Artemisia absinthium L., pelin
(Asteraceae)
Descriere
• Plantă erbacee, vivace prin rizom, răspândit în
Europa, Asia, Africa, la noi creşte în locuri ruderale
Recoltarea se face înainte sau în timplul înfloririi.
• Numele derivă de la zeiţa Artemis (Diana)
• Tulpina erecta bogat ramificata, striata
• Frunze penat-sectate inferior, cenusii datorita
pubescentei
• Flori în capitule mici cu flori tubuloase galbene, in
raceme lungi
 P.V. CU
4. Absinthii U.V.
herba (FRÎN CARE
X, Ph. Eur. 5)PREDOMINĂ
Compoziție chimică: 0,3-0, 15% p.a.( sescviterpene
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:proazulene simple -
artabasina, dimeri - absintina), 0,2-0,6 % u.v.(tuiona, azulene), flavone,
poliine, fitosteroli, vitamine, derivaţi lignanici.
Acțiune, utilizări
tonic amar, emenagog, colagog, antihelmintic, antibacterian, antipiretic
În inapetenţă, atonie gastrică, biliară, oxiurază (clisme).
Toxicitate: neurotoxic, abortiv.
Absintism- este intoxicaţia care se aseamănă cu alcoolismul, cu crize
epileptiforme şi chiar exitus
Tuiona: antagonist pe receptori GABA (NT inhibitori in SNC) prin urmare
crește transmisia neuronala : excitabilitate, convulsii, tremur, inconstienta,
moarte; intervine prin dizolvarea lipidelor în teaca de mielină ).
La nivel European este controlat nivelul de tuiona in preparate
 P.V. CU
5. Taraxaci radixU.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
et herba
Organele subterane şi partea aeriană obţinute
MONOTERPENOIDELE de la
ACICLICE:
Taraxacum officinale (L.) Weber, păpădie, (Asteraceae)
Descriere
• Plantă erbacee, perenă, are rizom scurt, prelungit cu o
rădăcină pivotantă, lungă de 12-20 cm
• Partea aeriană e compusă din o rozetă bazilară de
frunze lanceolate inegal divizate, lobi triunghiulari
• tulpini florifere, terminate cu calatidii alcătuite din
100- 200 flori ligulate, galben aurii. Fructele sunt
achene globuloase, însoţite de papus alb
• Rădăcina se recoltează toamna, iar partea aeriană
primăvara, înainte sau în timpul bobocilor florali.
• Plantă bogată în laticifere, conțin un suc lăptos
 P.V. CU
5. Taraxaci radixU.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
et herba
Compoziție chimică: p.a. (sescviterpene –ACICLICE:
MONOTERPENOIDELE taraxacină,
lactucopicrină), derivaţi triterpenici, steroli.
Rădăcina : mucilagii, fructoză şi inulină;
Frunzele flavonoide, carotenoide, vitamine, săruri minerale, K
Acțiune, utilizări
tonic amar, stimulează secreţia pancreatică, colagog, laxativă,
diuretică, antiinflamatoare, spasmolitică.
În anorexii, hipoaciditate, calculoză renală, detoxifiere, cură de
slăbire, eczeme, reumatism
Frunzele tinere se consumă ca atare sub formă de salată, suc
proaspat, ca tonic aperitiv, în cura de primăvară
• infuzii, decoct, tincturi
Toxicitate: dermatite de contact ( latexul alergen)
 P.V. CU
6. Cichorii radixU.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
et herba
Rădăcina şi partea aeriană înflorită de la specia
MONOTERPENOIDELE Cichorium
ACICLICE:
intybus L., cicoare (Asteraceae).
Descriere
• Plantă erbacee perenă, tulpina erecta 1,5m, ramificata
• frunze aspre paroase, cele bazale lanceolate inegal dintate,
cele tulpinale intregi, sesile, mai mici
• capitule dispuse axilar sau terminal, alcătuite din flori
ligulate, albastre şi fruct achenă cu papus redus.
• Rădăcinile fusiforme groase, se recoltează toamna, iar partea
aeriană în iunie-iulie.
• Subspecia sativum: varietatea sativum=surogat de cafea:
rădăcinile bogate în inulină 50-60%, se torefiază la 130- 140 0C
• Subspecia sativum: varietatea foliosum=andive
 P.V. CU
6. Cichorii radixU.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
et herba
Compoziție chimică: p.a. (lactone sescviterpene
MONOTERPENOIDELE – lactucina,
ACICLICE:
lactucopicrina), acizi fenolici (acid cicoric), cumarine (cicorina),
steroli, compuşi triterpenici;
Frunze (flavonoide), Rădăcină (inulina).
Acțiune, utilizări
• stomahică, diuretică, depurativă,
• colagogă, hipoglicemiantă, hepatoprotector
• bacteriostatică
În tulburări digestive, ingredient în alimentaţia dietetică a
diabeticilor şi adjuvant în cura de slăbire.
Extracte, ceai depurativ.
 P.V. CU
7. Carduui U.V. herba
benedicti ÎN CARE PREDOMINĂ
sau Cnici herba
Partea aeriana inflorita de la Cnicus benedictus
MONOTERPENOIDELE (sin.
ACICLICE:
Centauraea benedicta), schinel (Asteraceae)
Descriere
• Specie anuala ierboasa,originara din India; creste in
zona mediteraneana, aclimatizata in multe tari
• Radacina pivotanta, tulpina pentamuchiata ramificata,
lipicioasa, pubescenta, verzui-roscat
• Frunze alterne lanceolate, margine dintat spinoasa,
pubescente, nervuri albicioase
• Flori tubuloase galbene dispuse in capitule cu
involucru spinos, fructul- achenă brună spinoasă
• Gust foarte amar, miros neplacut ce dispare prin uscare
 P.V. CU
7. Carduui U.V. herba
benedicti ÎN CARE PREDOMINĂ
sau Cnici herba
Compoziție chimică: 0,25% p.a. (sescviterpene
MONOTERPENOIDELE –cnicina, benedictina,
ACICLICE:
artemisifolina), urme de u.v., triterpene, fitosteroli, tanin
Acțiune, utilizări
tonic amar, stomahic, carminativ, coleretic- colagog, galactagog
antimicrobian, cicatrizant, antiinflamator
În anorexii, digestie lentă (intern)
degerături, arsuri, ulceraţii ale pielii (extern)

.
 P.V. CU
8. Marrubii U.V.
herba (Ph.ÎN CARE
Eur. 6) PREDOMINĂ
Vârfurile înflorite ale speciei Marrubium vulgare L., sin. M.
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
album Gilib., voronic, unguraş, bălţătură (Lamiaceae)
Descriere
• Plantă ierboasă vivace, înaltă de 30-80 cm, erectă,
tetragonală, frunzele opuse, rotund ovate, cu marginea
crenată
• florile sunt bilabiate alb-murdar în pseudoverticile, caliciu
dinți recurbați; fructele tetranucule brune
Compoziție chimică: 0,3-1 % p.a. (diterpene- marrubiina),
flavonozide, u.v., acizi polifenol-carboxilici, compuşi triterpenici
Acțiune, utilizări:
stomahică, coleretic- colagogă, expectorantă
hipotermizantă, uşor antiinflamatoare
În anorexii, afecţiuni hepato-biliare, bronşite acute
 P.V. CUherba
9. Glechoma U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
Partea aeriană înflorită de la specia Glechoma
MONOTERPENOIDELE hederacea L.
ACICLICE:
rotungioară, brâncă (Lamiaceae)
Descriere
Plantă erbacee perenă, cu tulpini târâtoare tetramuchiate, cu
numeroşi lăstari ascendenţi, frunze reniforme, crenate, flori
albastre-violete-albe la axila frunzelor superioare
Compoziție chimică: p.a. (diterpene –marrubiină, glecomină),
0,03- 0,06 u.v., saponozide, flavonoide, taninuri, rezine
Acțiune, utilizări
stomahică, expectorantă, antiinflamatoare, antidiareică, diuretică,
vermifugă
În afecţiuni digestive (anorexie, diaree, colecistite, parazitoze
intestinale), respiratorii (tratamentul simptomatic al tusei), renale
(litiază)
50
 PRINCIPII AMARE
Reprezentanți

Triterpene amare și alte structuri

1. Condurago cortex
2. Quassiae lignum
3. Bardanae radix

51
 P.V. CU U.V.
10. Condurango ÎN CARE PREDOMINĂ
cortex
Scoarţa de la specia Marsdenia condurango
MONOTERPENOIDELE Reichb.
ACICLICE:
(Apocynaceae).
Descriere
Specie originară din Anzii Cordilieri, în Columbia, Ecuador,
Prezintă scoarță groasă brun-cenușie, amar-picantă, ușor
aromatică
Liană agatatoare si lemnoasa, si se catara pe trunchiurile
copacilor in cautarea luminii, frunzele cordate, florile alb-
verzui
Compoziție chimică: 1-3% p.a. (conduragine), polioli
(conduritol), fitosteroli, triterpene, acizi fenolici.
Acțiune, utilizări
tonic- amară, orexigenă
 P.V. CUlignum
11. Quassiae U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
Produsul format din lemnul tulpinilor de laACICLICE:
MONOTERPENOIDELE Quassia amara
L., quassia (Simarubaceae)
Descriere
Specie arborescentă originară din Jamaica, Costa Rica,
Nicaragua, Panama, Brazilia
Frunze opuse, penat compuse
Flori campanulate roșii în exterior, albe la interior, în panicule
Compoziție chimică: 0,25% p.a. (quassina), fitosteroli
Acțiune, utilizări
tonic amară, eupeptică, tonică pentru musculatura netedă,
antiparazitară, amoebicidă, antimalarică, insecticid
În anorexii, amoebiaze, malarie
Ca insecticid nontoxic în agricultură
 P.V. CUradix
12. Bardanae U.V.etÎN CARE PREDOMINĂ
folium
Organele subterane şi frunzele, uscate după recoltare, de la
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
specia Arctium lappa L., sin. Arctium majus Bernh., brusture,
căptălan, scaiul-oii (Asteraceae)
Descriere
Plantă ierboasă bienală, înaltă de cca 1,5 m, Eurasiatică,
comună
Rădăcina pivotantă, cărnoasă, brună se recoltează toamna
(plantele din primul an de vegetaţie) şi primăvara (pentru cele
din al doilea an de vegetaţie)
An 1: Frunze în rozetă bazală, lat-triunghiulare, dințate,
tomentoase inferior
An 2: Tulpina erectă, cilindrică, cu frunze tulpinale și flori
purpurii tubuloase în calatidii globuloase protejate de un
involucru spinos
 P.V. CU U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
12. Bardanae radix et folium
MONOTERPENOIDELE
Compoziție ACICLICE:
chimică: 50% inulină, mucilagii, 13-15% derivaţi
polienici, p.a. (lignani –fenil-propanici : arcțigenol,
sescviterpene : arcțiopicrina)
Acțiune, utilizări
• antimicrobiană, antifungică
• coleretică, tonic amară, hipoglicemiantă, depurativă,
• uşor miorelaxantă, antiinflamatoare
• În afecțiuni hepato biliare, infecţii urinare (cistite), afecţiuni
dermice (acnee, furunculoză, alopecii, seboree), bucale
(stomatite, aftoze), reumatism
Alimentar, decoct, macerat 5%, intern , exten și veterinar
56
 PRINCIPII AMARE
Reprezentanți
Diterpene cu alte proprietăți
1. Balotae herba
2. Leonuri herba
3. Steviae herba
4. Taxi folium
5. Rhododendron folium et flores
6. Euphorbiae herba

57
 P.V. CU
13. Ballotae U.V.etÎN
folium CARE PREDOMINĂ
herba
Frunzele şi somităţile florale de la Ballota nigra L. – cătuşe, urzică
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
moartă (Lamiaceae)
Descriere
•Plantă erbacee, perenă, comună în tufărișuri, tulpină erectă,
pubescentă verde-brună, ramificată
•Frunze opuse ovate, crenate, tomentoase, miros neplăcut de
mucegai, flori roșii-purpurii-roz bilabiate, caliciu campanulat,
plisat, în verticile axilare
Compoziție chimică: p.a. (diterpene – balotinona), acid cafeic
Acțiune, utilizări
•antispasmodic, sedativ, anxiolitic, cicatrizant.
•În stări neurotonice la adulţi şi copii, tuse spastică, colici
abdominale
• Infuzie 3-5%; suc proaspăt; cataplasme cu frunze opărite.
 P.V. CU
14. Leonuri U.V.
herba (Ph.ÎN CARE
Eur. 6) PREDOMINĂ
Partea supraterestră a speciei Leonurus cardiaca
MONOTERPENOIDELE L. talpa
ACICLICE:
gâştei sau coada leului (Lamiaceae)
Descriere
• Plantă ierboasă perenă, rizom lemnos; eurasiatică, câmpie-
deal
• tulpinile erecte tetraangulare, pubescente până la 1,5 m
• frunzele opuse, palmat-lobate (denumirea populară)
• florile roz- caliciu campanulat, țepos, corolă pubescentă,
dispuse în verticile la baza frunzelor superioare.

.
 P.V. CU
14. Leonuri U.V.
herba (Ph.ÎNEur.
CARE
6) PREDOMINĂ
Compoziție chimică: p.a. (diterpene, iridoide),
MONOTERPENOIDELE heterozide
ACICLICE:
cardiotonice bufadienolidice, steroli, flavonozide, saponozide
(acid ursolic), alcaloizi (leonurina), vitamine, minerale
Acțiune, utilizări
sedativă, hipotensivă, efect cardiotonic slab
antispasmodică, hipoglicemiantă, uterotonică
În tulburări neurovegetative ale cordului, hipertensiune
arterială, afecțiuni ginecologice, hipertiroidism
Infuzie 3-5%, tinctură, extracte
Toxicitate: în doze mari extractele determină diaree,
metroragie, iritație gastrică
 P.V. CU
15. Steviae U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
herba
Partea aeriană a speciei Stevia rebaudiana Bertoni, ştevie
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
dulce (Asteraceae)
OBS! A nu se confunda cu măcriș sau ștevie, Rumex patientia
(Polygonaceae) cu antracenozide și acid oxalic (acrișoară)
Descriere
•Specie originară din zone alpine ale Braziliei, Paraguay,
cultivată în multe țări
•Erbacee, vivace, cu frunze oblungi crenate, gust dulce
Compoziție chimică: 4,6- 22,6 % heterozide ale steviolului:
steviozida (de 200 ori mai puternic edulcorantă ca zaharoza,
aport caloric scăzut, solubilă în apă)
Acțiune, utilizări
• Edulcorant non-toxic, preparare de băuturi dulci,
răcoritoare (diabet).
 P.V.
16. Taxi CU et
folium U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
cortex
Frunzele și scoarța speciei Taxus baccata L.ACICLICE:
MONOTERPENOIDELE (Europa), Taxus
brevifolia (America), tisă (Taxaceae)
Descriere
• Arbust longeviv dioic, 2.000- 3.000 ani, înalt de 10-12 m, cu
o coroană largă, monument al naturii, cultivat ornamental
• Lemnul este foarte rezistent, folosit în industria mobilei
• Frunze linear-lățite, moi, lungi de 2-3 cm, dispuse pectinat,
nu prezintă canale rezinifere
• Florile sunt unisexuate dioice, semințele ovoide acoperite cu
un aril de culoare roşie; din antichitate se foloseau la
otrăvirea săgeţilor
 P.V.
16. Taxi CU U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
folium
Compoziție chimică: frunze și scoarță: 0,2% diterpene cu nucleu taxanic (bacatina,
MONOTERPENOIDELE ACICLICE:
taxina), pseudoalcaloizi- amide diterpenice taxanice (taxol), proantocianidoli,
flavonoide, lignani, oze
Acțiune, utilizări:
Antitumoral izolat în 1964 – paclitaxel (T brevifolia): antimitotic- total insolubil în apă,
prin inhibarea depolimerizării microtubulilor – admis ca medicament parenteral prin
asociere cu un cremophor si premedicație corticoidă, antihistaminică (Taxol -1993)
În cancer ovarian, mamar, pulmonar, leucemii, limfoame, adenocarcinom, melanom
(stadii III, IV), metastaze de cancer pulmonar şi cerebral (local sau sistemic)
Paclitaxel :Taxol- sol. injectabilă
Docetaxel – cu efect mai puternic și solubilitate mai bună: Taxotere- sol.perfuzabilă
Paclitaxelul, docetaxelul se obține prin semisinteză din derivați mai ușor de izolat
Toxicitate: mielosupresie, dispnee, hipotensiune, bradicardie, erupții cutanate,
neuropatii, artralgii, alopecie, grață, vomă, diaree
64
 P.V. CU
DITERPENE U.V. ÎN CARE PREDOMINĂ
TOXICE
17. Rhodondendri folium et flores ACICLICE:
MONOTERPENOIDELE
Rhododendron kotschyi Simk., bujor sau trandafir de munte,
smârdar (Ericaceae)
Descriere
• Specie răspândită în Carpați, etaj subalpin, puțin ramificat, formează
tufărișuri cu Vaccinium vitis-idaea și Pinus mugo
• Frunze alterne, coriace persistente, lucioase, eliptice, întregi
• Flori mari, purpurii, pentamere, campanulate, în raceme terminale
Compoziție chimică: u.v., antocianozide, proantociani, flavonoide, fenil-
propani, diterpene (graianotoxina)
Acțiune, utilizări: antiseptică, expectorantă, diaforetică
Toxicitate: Nu se folosește datorită efectului graianotoxinei
– paralizie progresivă – diafragmă – stop respirator
 P.V. CU
DITERPENE U.V.- Euphorbiae
TOXICE ÎN CARE herba
PREDOMINĂ
18. Euphorbia cyparissias L., laptele cucului,
MONOTERPENOIDELE E. esula ,
ACICLICE:
laptele câinelui, buruiană de negei (Euphorbiaceae)
Descriere
• Plantă erbacee, perenă, răspândită în zone nisipoase,
însorite; secretă un latex iritant
• Tulpini erecte, stufoase, glabre, ramificate, cu frunze
îngust-lineare, dispuse în spirală
• Flori unisexuate grupate, cu 1 floare femelă și numeroase
mascule, periant din bractei concrescute;
Compoziție chimică: latexul proaspăt – diterpene toxice
(ingenol), enzime proteolitice, gume, rezine, tanin, u.v.
Acțiune, utilizări: iritantă – rubefiantă, vezicantă,
necrozantă, antipapilomatoasă (negi), purgativ (veterinar)
 Indulcire cu TEATRU
http://ro.tntimisoara.com/fest-fdr2015/

Multumesc!

67