Henri

Sonia
Hubert Finidori
Ines Finidori

(între 40 ºi 50 de ani)

1.

Seara.
Un salon.
Cât mai abstract posibil. Nici pereþi, nici uºi; ca sub cerul liber.
Ceea ce conteazã e ideea de salon.

Sonia stã jos, e în capot. Citeºte un dosar.

Apare Henri.

HENRI Vrea o prãjiturã.

SONIA Abia s-a spãlat pe dinþi.

HENRI Cere o prãjiturã.

SONIA ªtie foarte bine cã nu se mãnâncã prãjituri în pat.

HENRI Du-te ºi spune-i.

SONIA Tu de ce nu i-ai spus?

HENRI Fiindcã nu ºtiam cã nu se mãnâncã prãjituri în pat.

SONIA Cum de nu ºtii cã nu se mãnâncã prãjituri în pat? Niciodatã n-a mâncat

prãjituri în pat, niciodatã n-a primit dulciuri în pat.

Ea iese.
O pauzã.
Copilul plânge. Ea se întoarce.

HENRI Ce are?

SONIA Vrea o prãjiturã.

HENRI De ce plânge?
SONIA Fiindcã i-am spus cã nu. Se face îngrozitor de capricios.

HENRI (dupã o micã pauzã) Dã-i un sfert de mãr.

SONIA Nu vrea un sfert de mãr, vrea o prãjiturã ºi în orice caz nu are sã primeascã
nimic. Nu se mãnâncã în pat, se mãnâncã la masã, nu se mãnâncã-n pat
dupã ce te speli pe dinþi, iar acum vreau sã studiez dosarul ãsta, am
consiliu la zece mâine dimineaþã.

Copilul continuã sã plângã.

Henri iese. Copilul se opreºte din plâns.
Henri se întoarce.

HENRI Vrea sã mãnânce un sfert de mãr.

SONIA Nu are sã primeascã nici mãr nici nimic, nu se mãnâncã în pat, am închis
subiectul.

HENRI Du-te ºi spune-i.

SONIA Stai.

HENRI Am zis da la mãr, credeam cã se poate. Dacã tu zici nu, du-te tu ºi spune-i.

SONIA (dupã o pauzã) Du-i un sfert de mãr ºi spune-i cã o faci fãrã sã ºtiu eu.
Spune-i cã eu nu sunt de acord ºi cã faci asta pentru cã tu ai spus da, dar cã
eu nu trebuie sã ºtiu pentru cã eu mã opun categoric sã mãnânce în pat.

HENRI I-l curãþ?

SONIA Da.

El iese.
O pauzã. Revine.

HENRI Vrea sã-l mângâi.

SONIA L-am mângâiat deja.

HENRI Mai du-te o datã ºi mângâie-l un pic.

SONIA De câte ori sã ne tot ducem la el?

HENRI Mângâie-l un pic. Eu l-am liniºtit, o sã doarmã.

Ea iese.
Copilul plânge. Ea se întoarce.
 Se aºazã în tãcere. Revine la dosar.

HENRI Acum ce mai are?

SONIA Vrea tot mãrul.

O pauzã.
Fiecare se întoarce la ale lui

HENRI De ce sã nu-i dãm tot mãrul? E bine cã-i plac fructele.

SONIA Nu are sã primeascã nimic.

HENRI Dacã vrei, i-l curãþ ºi i-l duc.

SONIA N-ai decât sã-l strici tu. Nu-mi pasã. Eu îmi iau mâinile de pe el.

HENRI (în direcþia copilului) Arnaud, nani!

SONIA Ce cãcãcios e!

HENRI Nani!

SONIA Cu cât strigi mai mult “nani” cu atât îl întãrâþi mai mult.

HENRI N-o sã ne petrecem toatã seara ascultându-i smiorcãielile. Nu-þi înþeleg

inflexibilitatea. Ce conteazã un meriºor în noaptea timpului?

SONIA Dacã cedãm în privinþa mãrului, va ºti cã se poate ceda în legãturã cu

orice.

HENRI N-avem decât sã-i spunem cã cedãm în privinþa mãrului în seara asta,
exclusiv în seara asta, din bunãtate ºi fiindc-am obosit sã-l tot auzim cum
se smiorcãie.

SONIA În mod sigur nu fiindc-am obosit sã-l auzim cum se smiorcãie!

HENRI Da, bineînþeles, asta voiam sã spun, de-acum înainte nu vom mai ceda,
mai ales cã se smiorcãie din orice fleac, ceea ce pe noi ne va face sã ne
încãpãþânãm ºi mai mult.

SONIA A-i spune c-am obosit tot auzindu-l cum se smiorcãie este fraza cea mai
rea pe care puteai s-o gãseºti. E de neînchipuit cã poþi formula o frazã ca
asta.
HENRI Suntem obosiþi sã-l tot auzim smiorcãindu-se, în sensul generic al
termenului. Ne-am sãturat de smiorcãiala lui, la modul general.

SONIA De unde ºi mãrul întreg.

HENRI De unde ºi mãrul, de unde ºi excepþia pe care-o facem cu acest ultim mãr.

Sonia citeºte.
Henri iese.
Foarte repede copilul se opreºte din smiorcãit. Henri se întoarce.

HENRI Era fericit. De fapt, ºtii, cred într-adevãr cã-i era foame. I-am explicat cã
trebuie neapãrat sã-ºi schimbe comportarea. Neapãrat.
Vrea sã fie mângâiat. Numai un pic.

SONIA Nu.

HENRI Un pic.

SONIA (imitându-l prosteºte) ...un pic.

Sonia se ridicã.

HENRI (în direcþia copilului) Vine mami!

Sonia iese.
Henri rãmâne singur.
Destul de repede copilul plânge iar.
Sonia se întoarce.

SONIA N-am sã mã mai duc nici mãcar o datã, aºa sã ºtii.

HENRI Ce se întâmplã? De câte ori te duci la el, plânge.

SONIA Asta ce vrea sã zicã?

HENRI Nu ºtiu. De câte ori te duci în camera lui, începe sã plângã.

SONIA Da, ºi?

HENRI Când mã duc eu, se liniºteºte, e gata s-adoarmã cuminte.

SONIA ªi când mã duc eu, urlã de parc-ar fi pe moarte.

HENRI Ce i-ai spus?

SONIA De ce urlã de parc-ar fi pe moarte?

HENRI Uite, recunoaºte cã-i ciudat, s-ar pãrea cã de fiecare datã-l enervezi.

SONIA ªtii ce voia? Nu voia doar sã fie “mângâiat un pic“, voia o poveste. Voia s-
asculte a patra poveste în timp ce-ºi ronþãie mãrul.

HENRI Arnaud, nani!

SONIA Tacã-þi gura!

HENRI Cum îi vorbeºti?

SONIA Tacã-þi fleanca, Arnaud!

HENRI Te-ai þicnit de tot!

SONIA Tace. Vezi.

HENRI Tace fiindcã-i traumatizat.

SONIA Tu nu traumatizezi pe nimeni, cu siguranþã. Nici pe fiul tãu, nici pe

Hubert Finidori.

HENRI Ce legãturã are asta cu Hubert Finidori?

SONIA Mi-ar plãcea sã te-nregistrez când vorbeºti cu el la telefon. Pe tonul ãla

smerit ºi conciliant.

COPILUL (din camerã) Tati!

HENRI Da, dragul meu. (În timp ce iese.) Urmeazã sã-mi explici ce cautã Hubert
Finidori în discuþia asta.

Sonia ºi-a reluat lectura.

Henri se întoarce.

HENRI E tulburat. (Ea nu reacþioneazã.) Nu poate sã înþeleagã aceastã violenþã

din partea unei mame.

SONIA Scumpiºorul, bietul de el.

HENRI Sonia, tu o þii pe tonul ãsta, iar celãlalt þine sã ne calce pe nervi, eu, eu o
ºterg.

SONIA Te þine cineva?

 Henri smulge dosarul din mâinile Soniei ºi-l aruncã pe jos.

HENRI Du-te ºi sãrutã-l pe copil, du-te ºi spune-i cã-þi pare rãu cã i-ai vorbit în
felul ãsta lipsit de mãsurã.

SONIA Lasã-mã-n pace! / Dã-mi drumul!

HENRI Nu te las pânã nu te duci sã-þi ceri iertare.

SONIA Sã-mi cer iertare pentru ce? N-ai putea mãcar o datã-n viaþa ta sã þii cu
mine! Sã-mi cer iertare pentru ce? Fiindcã nu i-am dus un pachet de
Fingers? Vrei un pachet de Fingers, Arnaud?

HENRI Eºti istericã!

SONIA Vrei cutia cu Fingers, Arnaud!

HENRI Opreºte-te!

SONIA Tati þi-aduce cutia cu Fingers!

Henri încearcã sã-i închidã gura cu mâna lui.

COPILUL (din camera lui) Tati!

HENRI Ajunge, Arnaud! (Cei doi se luptã.)

SONIA De ce-i spui: ajunge! – bietul de el, noi suntem cei care-i sugerãm sã
mãnânce Fingers!

HENRI Ssst!

SONIA Mã sufoc!

HENRI Aude tot!

SONIA Ajutor!

Sunt pãrãsiþi brutal, în plinã acþiune.

xxx
 Seara. Pe stradã.

INES Mi s-a dus un fir la ciorap!

HUBERT Nu se vede.

INES Fiindcã-i abia la-nceput. Nu poate decât sã se agraveze.

HUBERT Nu-i foarte grav.? / Nu-i cine ºtie ce.

INES Hubert, nu merg cu ciorapii rupþi la niºte oameni pe care nu-i cunosc.

HUBERT Am întârziat deja jumãtate de orã, nu putem nici sã ne întoarcem acasã

nici sã umblãm dupã vânzãtori de ciorapi. Sã luãm incidentul ca atare.

INES M-ai grãbit, uite rezultatul. Mai avem mult de mers? De ce-ai parcat aºa
departe?

HUBERT N-ai lac de unghii?

INES Lac de unghii?

HUBERT Sã-þi repari ciorapul.

INES ªi s-apar acolo ca o vagaboandã./ golancã.

HUBERT E nouã ºi douãzeci.

INES Nu pot s-ajung acolo cu ciorapii rupþi!

HUBERT Cine observã aºa ceva?

INES Cine observã aºa ceva? Toatã lumea în afarã de tine, vine la mine cineva
cu ciorapul rupt, primul lucru pe care-l vãd e ciorapul rupt.

HUBERT N-ai decât sã-i spui soþiei lui Henri cã tocmai þi s-a dus un fir în ascensor,
cã eºti foarte jenatã, cu puþin noroc are sã-þi împrumute ea un dres, Ines,
puþin ne pasã de oamenii ãºtia, el n-a publicat nimic de trei ani, are nevoie
de sprijinul meu ca sã devinã director în cercetare, dac-ajungi la ei c-un fir
tras sau nu, ei tot umili vor fi.

xxx
 Din nou la Sonia ºi Henri.
Cei doi se întorc din camera copilului.

HENRI L-ai speriat.

SONIA Henri, tocmai am vorbit despre asta, doar n-o s-o luãm de la capãt.

HENRI Un copil de ºase ani sã-ºi audã mama strigând dupã ajutor. Ia gândeºte-te!

SONIA S-a liniºtit, am închis subiectul.

HENRI În propria ei casã! În propria ei casã! Ceea ce înseamnã cã agresorul nu

pot fi decât eu. Tatãl lui.

SONIA Arnaud a admis faptul c-am glumit.

HENRI Ca sã ne facã nouã plãcere. E mult mai ºmecher decât crezi.

SONIA Am închis subiectul. (Ea se cufundã iar în dosarele ei.)

HENRI Care va sã zicã atunci când vorbesc cu Hubert Finidori am un ton servil?

Sunã soneria.

SONIA (încet) Cine e?

HENRI (idem) Mã duc sã vãd.

El se întoarce imediat.
Tot ce urmeazã, încet.

HENRI Finidorii!

SONIA Asta era mâine!

HENRI Suntem în 17... E-n seara asta.

SONIA Asta e-o adevãratã catastrofã.

HENRI Da.

SONIA Ne-au auzit?

HENRI Ce-am spus?

SONIA Nu putem sã deschidem.

HENRI Nu putem sã nu dechidem.

SONIA Ce facem?

HENRI Du-te ºi-aranjeazã-te puþin.

SONIA Deschidem?

HENRI ªtiu cã suntem aici.

SONIA E-o catastrofã.

HENRI Mai e ceva prin bucãtãrie?

SONIA Absolut nimic. Credeam cã vin mâine!

HENRI Masa asta era pentru mine fundamentalã!

SONIA Dã vina pe mine!

HENRI Du-te ºi schimbã-te cel puþin.

SONIA Nu.

HENRI Doar n-ai sã-i primeºti pe Finidori în capot!

SONIA Ba da.

HENRI (o împinge cãtre partea cea mai îndepãrtatã a apartamentului încercând sã

nu facã zgomot) Du-te ºi îmbracã-te, Sonia!

SONIA (ea rezistã presiunii) Nu.

HENRI (se luptã în tãcere) Cum poþi sã fii atât de egoistã?

Soneria se aude din nou.

HENRI Deschid.

xxx
 Ines, Hubert, Sonia ºi Henri în salon.
Cei doi invitaþi ciugulesc din diversele gustãri reci (chipsuri, Babybel,
cutia cu Fingers etc.) aºezate pe un platou. Sonia ºi Henri nu mãnâncã,
doar beau alãturi de ei.
Sonia s-a schimbat. Ines a rãmas în ciorapul cu firul rupt.

INES ªi eu sunt foarte strictã când e vorba de mers la culcare. Mai întâi ora, se
merge la culcare la ora opt, dar, mã rog, se poate merge la opt ºi jumãtate,
dar în fine sã zicem între opt ºi opt jumãtate, la opt treizeci orice s-ar
întâmpla sunt în pat, cu dinþii ultraspãlaþi, cãci dimineaþa, cinstit, cred
cã-i greu sã le ceri sã-ºi spele dinþii înainte de-a merge la ºcoalã, recunosc
cã-i o greºealã, de fapt, ar trebui sã se spele pe dinþi cel puþin dimineaþa ºi
seara dar asta e, renunþ la spãlatul dimineaþa, trebuie sã ºtie în schimb cã
seara trebuie sã se spele temeinic ºi cã, evident, nu încape vorbã sã se mai
mãnânce absolut nimic dupã aceea, Hubert, ciudat, e de acord cu reperele
educative, dar pe de altã parte se duce sã-i agite ºi-ncepe sã joace fotbal cu
ei, în camerã, la opt seara.

Toatã lumea râde.

HUBERT O datã. O datã am jucat fotbal!

INES O datã ai jucat fotbal cu ei, dar îi agiþi cu regularitate.

HENRI ªi dumneata eºti foarte severã în ceea ce priveºte dinþii.

INES A, da. Da, foarte severã când e vorba de dinþi. De fapt, nu atât de dinþi cât
de disciplinã. Deºi sunt strictã ºi în privinþa igienei fireºte, dar dinþii, asta
þine de disciplinã. La culcare, dinþii trebuie spãlaþi.

SONIA (cãtre Henri) Vezi!

HENRI Arnaud se spalã pe dinþi.

SONIA Dupã care tu îi cureþi un mãr.

INES (râzând amabil) A, nu. Dacã dumneata îi cureþi un mãr dupã ce s-a spãlat
pe dinþi, tot sistemul se prãbuºeºte.

HENRI Dupã ce mã spãl pe mâini, se-ntâmplã rar sã nu mai ating nimic.

HUBERT Bravo, Henri. Ne omoarã cu teoriile lor. Femeile ar trebui sã poatã fi
scoase din prizã din când în când. Deloc rele, prãjiturelele astea. (Ronþãie
niºte Fingers.) Prin urmare, unde ai ajuns cu turtirea halourilor?

HENRI Am terminat. Pânã la sfârºitul lunii predau articolul.

HUBERT Nemaipomenit. Asta înseamnã cã ar trebui sã verifici pe Astro P H, mi s-a

pãrut cã vãd o lucrare înruditã publicatã ºi acceptatã în APJ.

COPILUL (din camerã) Mami!

HENRI (consternat) A, da? Foarte recentã, deci?

HUBERT Da, da, azi dimineaþã. “On the flatness of galaxy halos“.

COPILUL Mami!

HENRI “On the flatness of galaxy halos“? Ãsta-i subiectul meu! Ce vrea,
Sonia,du-te la el, draga mea!

Sonia iese.

HENRI Asta mã neliniºteºte, Hubert.

HUBERT Verificã înainte sã-þi faci probleme.

HENRI Mi-am lãsat mobilul la institut.

Se aude copilul plângând.

HENRI Dar ce are în seara asta! “On the flatness of galaxy halos“, ãsta-i subiectul
meu! “Are the dark matter halos of galaxies flat?“ E vreo diferenþã?

HUBERT Se ocupã probabil de materia vizibilã. Am citit rezumatul în vitezã.

(Ronþãind ultima prãjituricã.) Dar trebuie sã spun cã m-a neliniºtit, de-asta
am þinut sã te pun în temã.

INES (în timp ce se aude copilul plângând în continuare) Mai bine sã citeascã
înainte sã-ºi facã griji.

HUBERT Ines, draga mea, nu interveni când nu ºtii despre ce vorbeºti.

HENRI (cu voce tare) Ce are, Sonia!

INES De ce sã-l chinui dinainte?

 Sonia se întoarce.
Copilul s-a oprit din plâns.

SONIA Vrea niºte Fingers.

HENRI E-o nebunie.

SONIA A mâncat mãrul, acum vrea Fingers.

HUBERT (ridicând pachetul gol) Sper cã nu e vorba de dulciurile pe care tocmai le-
am mâncat?

SONIA Ba da.

HENRI Aþi fãcut foarte bine! N-aveam de gând sã-i dãm Fingers la zece seara. În
pat!

HUBERT Sunt dezolat! Nu v-a mai rãmas vreun pachet?

INES Dar bine, Hubert, doar n-au sã-i dea sã mãnânce Fingers la zece seara în
pat!

HENRI Sigur cã nu!

SONIA Putem sã-i dãm niºte brânzã.

HENRI Sonia, ce-i cu tine?

SONIA Preferi sã ne strice seara? Cel puþin aºa o s-avem liniºte.

INES Asta-i tot ce-aºteaptã.

SONIA Cum adicã?

INES Devine odios ca sã cedaþi.

SONIA ªi noi cedãm.

INES ªi greºiþi.

HUBERT Ines, hai, nu te amesteca unde...

INES Mã amestec unde vreau eu, nu-mi mai închide gura!

HENRI (cãtre Sonia) Du-i brânza, du-i ce vrei tu, dar sã termine o datã, sã nu ne
mai întrerupã! În ce consta abordarea lui? Modelizarea de observaþii sau
de simulãri numerice?

HUBERT Parcã era vorba de modelizare, dar, încã o datã...

HENRI (întrerupându-l) Modelizare! S-a ales praful! Doi ani de muncã pierduþi
aiurea!

HUBERT Ce de nervi, Henri! Zic modelizare, dar poate-i vorba de simulare ºi, stai,
poate cã n-a modelizat decât partea vizibilã!

INES Care-i subiectul dumitale în franþuzeºte?

HENRI Halourile de materie neagrã ale galaxiilor sunt plate/ turtite?

INES ªi dupã dumneata sunt turtite/ plate?

HENRI Dupã mine, ele sunt de zece ori mai subþiri decât lungi.

INES A, bon...

SONIA (întorcându-se) Nu vrea brânzã, nu vrea nimic, vrea Fingers ºi sã nu te

simþi deloc jenat c-ai terminat pachetul, el n-ar fi primit aºa ceva.

HENRI Ce face?

SONIA Plânge. Am închis toate uºile, în felul ãsta nu-l mai auzim.

INES Bietul scumpiºor –

SONIA Aþi avut ce sã mâncaþi? Chiar mi-e ruºine.

HENRI Dacã nu era Arnaud, v-am fi dus la restaurant.

HUBERT Henri, renunþã la aerul ãsta sinistru. Chiar dacã abordãrile voastre sunt
similare, lucru ce nu-i dovedit, concluziile voastre sunt cu siguranþã
deosebite.

INES Dar sigur cã da!

HUBERT ªi vã vorbeºte o specialistã în materie!

INES Tu cu glumele tale. Nu râde nimeni. Cu atât mai puþin bietul Henri.
HUBERT Pe Henri ºtiu eu cum sã-l fac sã râdã! Henri, doreºti sã râzi? Roag-o pe
Ines sã-þi descrie un halou.

SONIA ªtii ceva, Henri îºi are toanta lui la domiciliu / are propriul lui cal de
bãtaie..

INES Sã nu-þi închipui cã mã supãr!

HENRI Asta-nseamnã sfârºitul carierei mele ºtiinþifice, articolul ãsta. Mã-

ngrijoreazã cã nu-l mai aud pe cel mic. Lasã uºile deschise, Sonia, te rog,
mi-ajunge câte griji mi-am fãcut în seara asta!

INES Dar dumneata ce crezi cã se poate întâmpla?

HENRI Nimic. Dar când fiul meu plânge, prefer sã-l aud.

SONIA Tu, poate, dar nu-i obligatoriu pentru invitaþii noºtri.

INES Lãsaþi uºile deschise, nu vã jenaþi de noi.

HUBERT Nu vã jenaþi de noi. (Sonia se întoarce în camera copilului) Oricum,

bãtrâne, îmi pari cam fragil în seara asta. Sfârºitul carierei ºtiinþifice!

Sonia revine. Copilul nu se mai aude.

HENRI Trei ani fãrã sã public nimic ºi sã mã trezesc cã mi se refuzã un subiect

pentru cã a fost deja tratat, asta cum se cheamã? Sfârºitul carierei
ºtiinþifice!

HUBERT Nu eºti în Statele Unite!

HENRI E mai rãu. Acolo cel puþin lucrurile sunt limpezi. Nu se mai aude,
s-a liniºtit?

SONIA Aºa s-ar zice.

HENRI N-ai fost sã-l vezi?

SONIA Nu.

HENRI Nu-i normal sã se opreascã subit din plâns.

INES Îl cocoloºiþi peste mãsurã, Henri.

HUBERT E teribilã! (Cãtre Ines.) Eºti teribilã!

HENRI Acum va trebui sã-mi reiau studiul pentru a-l include pe-al lui. Va trebui
sã-l citez, va trebui sã-l citez ºi cine riscã sã-mi fie raportor? El.

HUBERT ªi ce dacã? Peste ºase luni ai sã-mi spui: e cel mai bun raportor pe care l-
am avut vreodatã. Eºti terminat dacã dramatizezi în felul ãsta.

INES (cãtre Hubert) Dar tu de ce-a trebuit sã-i vorbeºti despre articol?

HENRI Din fericire! Din fericire mi-a vorbit despre el! Îþi mulþumesc, Hubert. Îþi
mulþumesc sincer.

SONIA Pentru ce mulþumeºti? Pentru cã þi-a stricat week-end-ul?

HENRI Mulþumesc pentru cã m-a luminat. Mulþumesc pentru cã m-a scãpat sã

fac figurã de caraghios luni dimineaþã la birou. La ora asta, Robert
Arestegui care-ºi duce viaþa în faþa ecranului, a dat peste zece telefoane.

HUBERT Cinstit, mã gândeam cã trebuie sã vã spun dar n-am prevãzut saltul ãsta în
iraþional.

SONIA Ai fi putut sã i-o spui altfel.

HUBERT A, da? (Hubert scotoceºte într-un pachet de fistic... gol.)

HENRI (atent) Nu mai sunt? Sonia, poþi aduce ºi alte chestii sãrate, mai doriþi,
sau trecem la dulciuri? Ce mai avem, draga mea?

HUBERT Nu, nu vã deranjaþi...

SONIA Ai fi putut sã-l avertizezi cu alte cuvinte, niºte cuvinte cu parfum vag ºi
lipsite de importanþã.

HUBERT Suntem în domeniul ºtiinþei, micuþa mea Sonia. Cuvintelor le lipseºte

virtutea de a înmiresma atmosfera. Din pãcate. (Se amuzã de ironia lui ºi-l
face sã participe ºi pe Henri care râde slab.)

SONIA În oricare domeniu te-ai plasa dumneata, ele au calitatea de a-l arunca pe
soþul meu în haos.

HUBERT Faptele sunt cele care-l aruncã pe Henri în haos. Un haos absolut
disproporþionat.

SONIA Faptele prezentate de dumneata. Cu scopul aruncãrii lui în haos.

HENRI Eºti nebunã. În fine, Sonia, e ridicol.

HUBERT (pãstrând un început de jovialitate) Nu mi-ar plãcea s-o am ca adversar la
tribunal!

SONIA N-am mai trecut pe-acolo de ani de zile, lucrez pentru un grup financiar.

HUBERT Dar ºtii încã sã mânuieºti cuvintele care... cum se poate?...

HENRI Sonia, prietenii noºtri nu s-au sãturat.

SONIA Doriþi niºte apericuburi?

INES Nu, mulþumesc.

HUBERT A, apericuburi, da, mie-mi plac foarte mult.

Sonia iese.

HENRI Un pic de tãrie?

HUBERT Mulþumesc, rãmân pe vin alb.

INES E important cã halourile sunt plate/ turtite?

HUBERT Logicã femininã! Îmi reproºeazã c-am deschis discuþia ºi când colo ea
aduce iar vorba despre subiect. (Sonia s-a întors.) Apericuburi cu ºuncã!
Favoritele mele!

INES E important?

HENRI Când priveºti Calea Lactee, apare ca o linie?

INES Da.

COPILUL Mami!

SONIA Nani, Arnaud!

HENRI ...Ei bine, am motive serioase sã cred cã repartizarea materiei invizibile

care-o înconjoarã este aproape la fel de platã ca materia vizibilã.

COPILUL Mami! Mi-e sete!

HENRI I-e sete.

INES ªi asta schimbã ceva?

HENRI Totul. Pânã azi haloul era rotund. Era sferic! (Cãtre Sonia.) Nu te duci sã-i
duci un pahar cu apã?

SONIA Nu.

INES E vreo schimbare dacã haloul nu mai e rotund?

HENRI În viaþa noastrã de zi cu zi, nu.

HUBERT Îl plictiseºti, Ines, cu întrebãrile astea stupide.

COPILUL Mami!

HENRI Se modificã una dintre datele realitãþii. E o contribuþie adusã

enciclopediei umanitãþii. Sonia, du-i de bãut, doar n-o sã monopolizeze
toatã seara!

INES Câþi ani are?

SONIA ªase ani.

INES Nu ºtie sã-ºi ia singur de bãut?

SONIA Nu.

HENRI Ba da, ºtie foarte bine, numai cã nu vrem sã iasã din pat.

SONIA E incapabil sã-ºi ia singur sã bea.

HENRI E perfect capabil, dar n-are voie sã se dea jos din pat.

SONIA Arnaud nu ºtie sã-ºi ia singur de bãut.

HENRI Ba da, fireºte!

INES La ºase ani, ºtii sã bei singur.

SONIA Nu ºi fiul nostru.

HENRI Arnaud ºtie perfect sã bea singur, zãu, Sonia!

HUBERT Dupã pãrerea mea, ºtie s-o facã, dar preferã sã fie servit.

HENRI Na!

HUBERT Micuþul ãsta e un paºã! (Sonia iese.) Am supãrat-o?

HENRI A, nu.

INES Greºiþi cã cedaþi la orice capriciu de-al lui.

HUBERT Uite în ce mã amestec, Ines!

INES Cum adicã uite în ce mã amestec! Cine a zis adineaori cã e un adevãrat

paºã?

HUBERT Spun cã “e-un paºã“ în glumã. Eu nu dau lecþii.

HENRI Doi ani de muncã de care s-a ales praful.

HUBERT Henri, pentru Dumnezeu!

HENRI Trei ani fãrã sã publici nimic, chiar dacã eºti ultimul dintre autori, în
America oamenii ãºtia sunt expediaþi în învãþãmânt.

Sonia pleacã iar, cu apericuburile.

INES (cãtre Henri) Dumneata credeai cã eºti singurul cãruia i-a venit ideea asta?

HUBERT Ce idee, draga mea?

INES Hubert, te rog, nu-mi mai superviza conversaþia!

HUBERT Nu-þi supervizez conversaþia, draga mea, nu-þi înþelesesem întrebarea...

INES Ai înþeles-o foarte bine ºi nu þie þi-era adresatã, ºi ai înþeles-o perfect, ºi

tonul ãsta uºor ironic permanent, aplicat la tot ce spun eu, ca ºi când aº fi o
retardatã, e insuportabil.

Copilul plânge.

HUBERT Faci copilul sã plângã.

HENRI Ce are, Sonia, la naiba!

HUBERT Liniºteºte-te, sã ne liniºtim, totul ia niºte proporþii!

SONIA (revenind) Douã apericuburi n-au ajuns, a luat-o pe cocoaºã, nu mai

vreausã vorbim despre asta.

HENRI Ai închis uºile?

SONIA Da.

O pauzã scurtã.

HUBERT Staþi de mult aici?

SONIA De un an ºi jumãtate.

HUBERT ªi înainte?

SONIA În arondismentul 14.

HUBERT E mai bine aici. Mai multã liniºte.

SONIA Da.

HUBERT ªi nu mai practici avocatura?

SONIA Nu.

HUBERT Henri mi-a spus cã eºti avocatã, credeam cã practici avocatura.

SONIA Sunt de formaþie avocat.

HUBERT Exact.

HENRI O femeie sclipitoare ºi un ratat.

HUBERT Nu ne revenim în felul ãsta.

SONIA ªi dumneata, Ines, cu ce te ocupi?

INES Cu nimic. Adicã fac o droaie de lucruri, n-am fost niciodatã atât de
ocupatã ca dupã ce n-am mai lucrat.

HUBERT De aceea nu-i cer niciodatã nimic, Sã nu ceri niciodatã un serviciu cuiva
care nu face nimic. Nu va avea timp sã þi-l facã. (Se amuzã el însuºi de
gluma spusã.)

INES Soþul meu nu ºtie sã se distreze decât pe socoteala mea. Mã-ntreb ce s-ar
face fãrã mine în societate. (Cãtre Henri.) Nu mi-ai rãspuns la întrebare.

HENRI Care era?

HUBERT Plasma intergalacticã este multifazatã? (Râde din toatã inima de gluma
lui.)
 Sonia râde fãrã sã vrea.
Henri râde în urma lor.
Ines rãmâne de piatrã.

HENRI (chiar dacã râsul celorlalþi nu s-a stins) Dumneata m-ai întrebat dacã
subiectul meu a mai fost vizat de altcineva.

INES Mersi, Henri.

HENRI Credeam cã sunt primul care s-a-ncumetat sã-l rezolve. Chiar dacã
problema era de actualitate.

INES Mi-ai spus cã descoperirea dumitale nu slujeºte azi la nimic.

HUBERT De actualitate, asta-nseamnã care pluteºte în aer, comoara mea, ceva în

spiritul timpului. A, uitaþi, a mai rãmas un apericub!

SONIA Mãnâncã-l dumneata.

HUBERT Dumneata glumeºti, deja mã am destul de rãu cu copilul. Astea fiind zise,
când vom începe sã ne plimbãm prin galaxii, peste o mie de ani, vom þine
cont de calculele lui Henri.

HENRI Sau ale concurentului meu.

COPILUL (urlând disperat) Tati, tati!...

HENRI A, nu, de-acum ajunge, îl omor! Iertaþi-mã douã minute... (Dã sã iasã.)

SONIA Vin cu tine.

HUBERT Daþi-i apericubul, daþi-i apericubul!

În mod absurd, Henri se întoarce pentru a lua apericubul.

Cei doi ies.
Ines ºi Hubert rãmân singuri.
Vorbesc încet.

HUBERT Sunt þicniþi.

INES Mai ales el.

HUBERT Iar copilul e îngrozitor.

INES E complet dezorientat, îi dau brânzã la zece seara.

HUBERT ªi pe noi ne-au îndopat cu rahaturi.

INES De ce-þi place sã mã cobori în ochii oamenilor? Aº vrea sã înþeleg nevoia

asta patologicã a ta de a mã coborî mereu în ochii oamenilor.

HUBERT Nu te cobor în ochii lor, glumesc.

INES “Rugaþi-o pe Ines sã vã descrie un halou“, asta te face sã te prãpãdeºti de

râs?

HUBERT Am încercat sã destind atmosfera, ai vãzut în ce stare se afla el.

INES Datoritã cui?

HUBERT Ines, nu mai suport sã mi-o tot spui...

INES Ssst!...

HUBERT (reia cu voce înfundatã ºi cu atât mai disperatã) ...sã-mi tot reproºezi de
fiecare datã când mergem undeva...

INES Trebuia neapãrat sã-i vorbeºti despre articolul ãsta?

HUBERT Uite cã urli ºi tu.

INES Prea-i depresiv bãiatul ãsta.

HUBERT Se poate-ntâmpla ºi din motive mai mãrunte.

INES A, da? / Nu mai spune!

HUBERT Într-un sistem concurenþial, ceea ce conteazã nu e sã-þi vinã ideile cele
bune, ci sã câºtigi partida. De-acum poate sã-ºi ia adio de la promovare.

HENRI (în culise) Un singur cuvânt, o datã sã ne mai chemi ºi-mi voi pune
ameninþarea-n aplicare!!

INES Cât de fãrã inimã poþi fi! / Cum poþi fi atât de crud!

HUBERT Nu-s eu fãrã inimã / crud, e el blestemat. Existã oameni care sunt
blestemaþi, e trist, dar nu se poate face nimic. ªtii cã-i într-adevãr
imposibil ciorapul ãsta rupt, mã deranjeazã de la începutul serii.

INES (îi trage o palmã disperatã) Cine m-a obligat sã urc? Eu ºtiam cã-i
îngrozitor...
SONIA (revenind) Cine-i blestemat? Soþul meu?

HUBERT Henri? Blestemat? Glumeºti! De unde ºi pânã unde el blestemat? / Lui îi

lipsea sã se socoteascã blestemat! Vorbeam de-un prieten, Serge Bloch,
care dupã ce cã a fost inundat...

INES (întrerupându-l) Vorbeam despre Henri.

HUBERT (jovial) Bate un vânt de nebunie în seara asta, în casa asta! Mã urãºte
fiindcã tocmai i-am atras atenþia asupra ciorapului ei rupt.

INES (foarte repede) Nu mi-ai atras acum atenþia asupra lui, pe stradã mi s-a
dus firul, iar eu nu voiam sã mã arãt în faþa prietenilor tãi ca o
vagaboandã, eram foarte jenatã sã apar aºa la voi acasã, eram gata sã mã
scuz ºi sã împrumut de la dumneata o pereche de ciorapi dar, cum ºi pe voi
v-a deranjat vãzând c-am venit c-o zi înainte, am ales sã mã port ca ºi cum
n-ar fi fost nimic, o atitudine aristocraticã ce m-a costat, cãci n-aveþi de
unde sã ºtiþi fireºte dar eu sunt o femeie mai degrabã maniacã ºi soþul meu
în loc sã mã susþinã în direcþia asta, în loc sã aibã grijã de demnitatea
mea, nu gãseºte nimic mai bun de fãcut decât sã mã agreseze în plinã
conversaþie, sã-mi spunã cã ciorapul ãsta rupt e imposibil ºi cã eu îi
distrug seara...

HUBERT Mi-e teamã cã Ines a fãcut un pic abuz de vinul alb!

INES Nu te înjosi pânã-ntr-acolo încât sã mã faci sã trec drept beþivancã,

Hubert, mulþumeºte-te cu obiºnuitele tale glume batjocoritoare...

SONIA N-am decât ciorapi negri, nu mai am deloc ciorapi de culoarea pielii, nu
ºtiu dacã s-ar potrivi...

INES Totul e-n ordine. Nu-þi face probleme pentru mine, de altfel sunt fericitã
cã sunt într-o þinutã care-i stricã seara soþului meu...

HENRI (revenind) La cel mai mic apel, la cel mai mic semn, fac sã disparã
minicaseta!

HUBERT Bravo!

HENRI Seara asta e cam dezlânatã, nu? Sunt dezolat.

SONIA (cãtre Ines) ªtii, n-are nici o importanþã, ca sã-þi spun drept era cât pe-aci
sã vã primesc în capot, Henri m-a implorat sã mã îmbrac, nu-i puteam
primi pe Finidori în capot!
HUBERT Henri, cât formalism!

SONIA Asta numai când e vorba de voi, soþului meu nu-i pasã de etichetã asta
numai când e vorba de voi. Faþã de Hubert Finidori soþul meu adoptã un
ton finidorian, se-nclinã ºi þine sã ne-mbrãcãm.

HENRI Asta ce vrea sã zicã, Sonia, cã mã înclin, ce-i acela ton finidorian, ce-
nseamnã discursul ãsta? Ce-i cu discursul ãsta, Sonia?

HUBERT ªi de unde pânã unde acest tratament de favoare? Mã prefac, atenþie, cã nu

observ veninul care existã în toate astea.

SONIA Tratamentul de favoare vine din faptul cã soþul meu îºi închipuie cã
dumneata poþi sã-l faci sã primeascã gradul A.

HUBERT Gradul A! Se pricepe, ce ziceþi, i-e cunoscut jargonul!

INES Hubert!

HENRI Sunt consternat!

HUBERT Henri este ª.L. la I.A.F, iar eu director de laborator la Meudon, cum sã
rãspund eu de recrutarea lui?

SONIA Dumneata faci parte dintr-un comitet naþional, poþi decide asupra
promovãrii oamenilor care nu sunt din laboratorul dumitale.

HENRI Hubert, nu ºtiu ce-a apucat-o, totu-i absurd, sunt consternat.

SONIA Acesta a fost un exemplu de ton finidorian.

HENRI Sonia!

SONIA E clar cã nu vei face nimic pentru soþul meu, dumitale îþi face plãcere sã-l
vezi cum se pierde, l-ai avertizat în legãturã cu articolul concurent cu
unicul scop de a-l vedea cum se zãpãceºte ºi de a scãpa de orice
responsabilitate în cazul în care ºi-ar îngãdui, ploconindu-þi-se, sã-þi cearã
un serviciu. Perversitatea dumitale mã scârbeºte ºi dispreþuiesc jalnica
dumitale autoritate de gang.

INES Soþul meu a publicat în Nature, nu vãd cum poate fi jalnicã autoritatea lui.

HUBERT Ines, Ines, nu am nevoie de tine, comoara mea.

HENRI Hubert este unul dintre cei mai mari experþi mondiali în cosmologie, nu
existã articol despre roiurile de galaxii care sã nu-l citeze, ce ºtii tu, Sonia!
Ce te-a apucat! / Ce tot spui!

SONIA Tocmai a spus cã eºti blestemat.

HUBERT E teribilã! Înþeleg cã ai cam pierdut contactul cu realitatea, bãtrâne!

HENRI Cum blestemat? Eu sunt blestemat?

SONIA Asta a spus adineaori. Cã eºti blestemat ºi cã pentru tine nu se mai poate
face nimic.

HENRI Cui? Þie?

SONIA Ei.

INES Hubert vorbea de Serge Bloch, vorbeai de Serge Bloch, Hubert?...

HENRI De unde ºi pânã unde Serge Bloch?

INES Mai întâi a fost inundat...

HUBERT (tãindu-i-o) Sã nu cãdem în ridicol, Ines! Mai întâi, Sonia, dã-mi voie sã-
þi spun cã ar fi fost mai bine sã ne fi primit în capot. Pe de-o parte asta ar
fi desãvârºit caracterul deplasat al acestei situaþii dar mai ales te-ar fi
umanizat. Se observã la tine o asprime ºi-o severitate care contrasteazã cu
impresia de femeie drãguþã ºi veselã pe care-o faci în primele minute.

HENRI Absolut de acord!

SONIA Aº fi fãcut mai bine sã-i primesc în capot?

INES Ai fi fãcut mai bine sã nu ne primeºti deloc! E cea mai proastã searã pe
care-am petrecut-o vreodatã! (Se preface cã vrea sã plece.)

HENRI Felicitãri, Sonia! Felicitãri!

HUBERT Nu ei sã-i atribui eºuarea acestei vizite, la asta am contribuit cu toþii. Ines,
liniºteºte-te, îngerul meu.

INES Nu-mi spune îngerul meu ºi înceteazã o datã cu politeþurile.

HENRI Hubert, fii sincer, sunt eu blestemat?

HUBERT ...Treci printr-o pasã rea.

HENRI Deci sunt blestemat.

HUBERT Nu eºti blestemat, ai o anxietate anormalã, eºti complet defetist, Henri,

poate-ar trebui sã fii ajutat.

HENRI Ai spus într-adevãr cã sunt blestemat?

HUBERT A, nu!

HENRI Dupã pãrerea dumitale, mai am o ºansã sã fiu publicat?

HUBERT Sigur cã da! Poate cã nu în APJ ci în A&A. Sau în MNRAS, de ce nu?

INES Cã sunt plate sau nu, puþin îþi pasã dumitale, tot ce vrei e sã fii publicat.

HUBERT Toatã lumea vrea sã fie publicatã, comoara mea, ãsta-i rostul.

HENRI Dacã mi se refuzã articolul sunt un om terminat.

HUBERT Eºti ºef de lucrãri în cercetare, nu-þi poþi pierde postul.

HENRI Un ratat care nu poate fi scos din pâine, mai rãu nici cã se poate.

SONIA Când m-am cãsãtorit cu Henri, credeam cã – ce tâmpenie! – sã trãieºti

printre stele e un scop superior ºi cã asta conferã o anumitã înãlþime de la
care se vãd lucrurile.

HUBERT Draga mea, nimic nu înalþã, nimic nu transcende. Omul singur hotãrãºte
ceea ce reprezintã el.

SONIA Epatant!

INES De ce-i porþi atâta picã soþului meu?

SONIA Nu soþului dumitale-i port picã, ci soþului meu.

HENRI Se poate ºti de ce?

SONIA Soþul meu se târãºte în faþa soþului dumitale. Nici o femeie normalã nu
suportã aºa ceva. Cu atât mai mult cu cât se târãºte degeaba.

HENRI Nu mã târãsc absolut deloc! Mã târãsc eu, Hubert?

INES Sã mergem, Hubert, e înspãimântãtor.

HENRI Hubert, mã târãsc?

SONIA Te târãºti.

HUBERT Ne-am ameþit cu toþii...

SONIA Nu încerca sã aplanezi, se târãºte în faþa dumitale ºi simþi o plãcere

rãutãcioasã, dupã câte înþeleg.

INES Cum poþi sã-þi umileºti soþul în felul ãsta?

HUBERT Ines, nu te mai amesteca!

INES Mã amestec unde vreau eu, ce naiba!

Se aude brutal un cântec – la volumul maxim – provenind din camera

copilului.

HENRI Ce-i asta?

SONIA Rox ºi Rouky. (Fuge în direcþia camerei copilului.)

INES I-ai deschis televizorul?

HENRI Nu e televizorul, e-un minicasetofon, are dreptul s-asculte o minicasetã

seara-n pat.

HUBERT ªi dacã pãrinþii lui ar dori ca el sã se uite la televizor, el s-ar uita la

televizor!

INES Eu n-am zis cã nu se poate uita la televizor!

HUBERT Ba da. N-o spui, dar o gândeºti. Ai o propensiune de a pune ordine chiar ºi
unde nu te priveºte.

INES Am spus eu cã nu se poate uita la televizor?

HENRI Nu se uitã la televizor! Ascultã o minicasetã pe-ntuneric!

SONIA (revenind; muzica nu se mai aude) Zice cã nu e lãsat sã doarmã.

INES Are dreptate, nu e lãsat sã doarmã, sã mergem, Hubert.

HENRI Înainte de-a vã lãsa sã plecaþi, vreau sã ºtiu, Hubert, dacã dumneata
consideri cã mã târãsc?
HUBERT Voi nu-l lãsaþi sã doarmã, Henri.

HENRI (coborând glasul) Mã târãsc?

HUBERT (idem) Un pic.

HENRI Un pic!

INES Dumneata ai vrut-o! ªi e adevãrat cã te târãºti! Hubert, nu mai suport!

HUBERT Dumitale-þi lipseºte o oarecare anvergurã, Henri, sunt dezolat. Pari

întortocheat ºi rãtãcit, ar trebui sã iei lecþii de la soþia ta, sã mergem.

Cei doi pleacã.

Henri ºi Sonia rãmân singuri.
 2

Seara.
În acelaºi salon.

Sonia stã jos, e-n capot. Citeºte un dosar.

Apare Henri.

Blândeþea tonului.

HENRI Vrea o prãjiturã.

SONIA Tocmai s-a spãlat pe dinþi.

HENRI Bineînþeles!

O pauzã.
Ea e din nou cu dosarul ei, el, în picioare, nehotãrât.

HENRI Un sfert de mãr poate?

SONIA Ce diferenþã e între un sfert de mãr ºi o prãjiturã?

HENRI ...Mãrul e mai puþin dulce.

SONIA Mãrul e foarte dulce. Poate mai mult decât prãjitura.

HENRI I-e adesea foame-n pat, ai observat? Oare copilul ãsta nu mãnâncã prea
devreme?

SONIA Mãnâncã la ºapte ºi jumãtate ca un copil de vârsta lui.

HENRI ªi dacã l-am spãla pe dinþi dupã?

SONIA Dupã ce?

HENRI Dupã prãjiturã. Ar putea sã mãnânce o prãjiturã ºi sã se spele pe dinþi

dupã aceea.

SONIA N-are decât sã mãnânce o prãjiturã chiar înainte sã se culce, adicã exact
înainte sã se spele pe dinþi.

HENRI Da.

SONIA Ai greºit cã i-ai dat prãjitura asta.

HENRI Nu i-am dat nimic.

SONIA Ba da.

HENRI Jumãtate dintr-un Finger. Punct. Am fost draconic. (Scurtã pauzã.) Ce-i
spun?

SONIA Ce-i spui?

HENRI Îi spun nici vorbã de mere?

SONIA Tocmai i-ai dat un Finger. N-are sã primeascã Finger-ul ºi mãrul.

HENRI Îi spun: mãr nu.

SONIA Îi spui: mãr nu, îi spui: nani.

HENRI Nani.

Iese ºi revine.

HENRI Foarte drãguþ. I-am pus Rox ºi Rouky. (O pauzã.) Ce servim întâi?

SONIA Grepfrut?

HENRI Cam jalnic, nu?

SONIA Pepene de Parma / mov?

HENRI La berbec cu napi / cartofi?

SONIA (alegându-ºi dosarul) Ascultã, Henri...

HENRI Pepene mov. (O pauzã.) ªi dac-am face anghinare?

SONIA Henri!

HENRI Sau atunci o salatã de crabi. E mai de efect.

SONIA Salatã de crabi. Perfect.

HENRI Crab lângã berbec cu napi?...Da. Þi se pare seducãtor Finidori?

SONIA Frumos dar inexpresiv.

HENRI Deci seducãtor.

SONIA Nu, frumos dar inexpresiv.

HENRI Când o femeie spune frumos dar inexpresiv, asta-nseamnã seducãtor.

Asta-nseamnã chiar foarte seducãtor.

SONIA (râde) Ce prostie!

Se aude soneria. / Sunã cineva.

SONIA (încet) Cine-i?

HENRI Mã duc sã vãd.

Se-ntoarce imediat.
Tot ce urmeazã, încet.

HENRI Finidorii!

SONIA Asta era mâine!

HENRI Suntem în 17... E-n seara asta.

SONIA E-o catastrofã.

HENRI Da.

SONIA Ce facem?

HENRI Nu se poate sã nu deschidem.

SONIA Mã duc sã mã schimb.

HENRI N-ai timp, poþi foarte bine sã rãmâi aºa.

SONIA N-am de gând sã-i primesc pe Finidori în capot!

HENRI Ce conteazã! / Cui îi pasã! N-au decât sã te vadã-n capot, oricum au sã-
ndoape la chipsuri!

SONIA Nu deschid în capot!

HENRI (o þine de capot în timp ce se sunã iar) N-ai timp sã te schimbi, Sonia!

SONIA (Încearcã sã scape) Lasã-mã!

HENRI Cum poþi fi atât de egoistã?

Soneria, din nou.

xxx

Ines, Hubert, Sonia ºi Henri în salon.

Cei doi invitaþi ciugulesc diferite gustãri reci (chipsuri, Babybel, cutia cu Fingers etc.)
aºezate pe platou. Sonia ºi Henri beau cu ei.
Sonia s-a schimbat. Ines are un fir rupt la ciorap.

INES ...Ea e alcoolicã ºi depresivã. Hubert zice cã-i acelaºi lucru dar poþi fi
alcoolic fãrã sã fii depresiv iar depresivii nu sunt toþi alcoolici, ea, ea e ºi
una ºi alta, ia medicamente împotriva depresiei ºi bea, a ajuns acasã, în
Achille Zavatta, cu fondul de ten neîntins, rujul de buze trecând dincolo de
contur, cu Serge Bloch în urma ei, zâmbind ca ºi când totul ar fi normal –
numai cã tocmai au fost inundaþi – ºi-atunci cere un scotch, nici n-a
apucat bine sã se-aºeze, mã uit la Serge, nici o reacþie!

O scurtã tãcere.

HUBERT Ce vrei sã spui cu asta, draga mea?

INES Vreau s-arãt în ce mãsurã vã preocupã pe voi demnitatea noastrã.

HENRI Nu se poate trãi cu Serge Bloch fãrã sã fii depresiv.

SONIA Au fost inundaþi?

HUBERT Înainte sã plece-n vacanþã, copilul de deasupra a udat plantele ºi-a lãsat
robinetul deschis.

INES Francine tocmai îºi zugrãvise camera.

SONIA Biata de ea! N-are noroc! (Râde din toatã inima.)

Toþi o imitã. Cu excepþia lui Ines.

HUBERT ªi, dincolo de asta, Henri, unde ai ajuns cu turtirea / aplatizarea halourilor?
(Ronþãie Fingers cu toþii.) Deloc rele, prãjiturelele astea.

HENRI Am terminat. Predau articolul la sfârºitul lunii.

HUBERT Formidabil. Asta-nseamnã cã ar trebui sã verifici pe Astro PH, mi
s-a pãrut cã vãd o lucrare cam cu acelaºi subiect în A.P.J.

HENRI Recentã?

HUBERT Azi dimineaþã. “On the flatness of galaxy halos.”

HENRI “On the flatness of the galaxy halos”!

SONIA (încântãtoare) Hubert, ce-i cu dumneata, nu cumva ai de gând sã-mi

demoralizezi soþul?

HUBERT Dupã pãrerea mea, Sonia, Henri nu poate fi demoralizat numai dintr-atât.

INES Care-i subiectul dumitale?

HENRI Acelaºi: “Are the dark matter halos of galaxies flat”?

INES Asta înseamnã?

HENRI Halourile de materie neagrã ale galaxiilor sunt plate / turtite?

INES ªi sunt plate / turtite?

HUBERT Ines, comoara mea, ce-i cu întrebãrile astea, ce ºtii tu?

INES Mã interesezã lucrãrile lui Henri.

HUBERT Ale mele n-au interesat-o niciodatã. Dumneata, bãtrâne, îi faci o impresie
serioasã!

HENRI Sunt blestemat.

SONIA (veselã în continuare) Henri, te rog!

HUBERT Ia-o-ncet! Am citit rezumatul în vitezã, poate c-a abordat galaxiile

eliptice...

HENRI A modelizat?

HUBERT Posibil.

HENRI Înseamnã cã vorbeºte de galaxiile în spiralã!

HUBERT Poate trateazã despre materia vizibilã, nu se cunosc concluziile sale...

HENRI Sunt blestemat! Nu public nimic trei ani de zile ºi vine un tâmpit ºi pune
mâna pe subiectul meu chiar în momentul în care urmeazã sã-l predau.
Asta-nseamnã sã fii blestemat!

COPILUL Tati!

SONIA Vrea sã-i dai înapoi caseta.

INES Câþi ani are?

SONIA ªase ani.

INES (cãtre Henri care e pe punctul sã iasã din camerã) Pot sã-l vãd?

HENRI Vino.

Cei doi ies.

Hubert ºi Sonia rãmân singuri.

HUBERT Am exact cincisprezece secunde ca sã te conving sã iei masa cu mine

sãptãmâna asta.

SONIA Ajung ºi mai puþine..

HUBERT Mâine?

SONIA Mâine nu pot.

HUBERT Joi?

SONIA De acord.

HUBERT Vii pentru el ori pentru mine?

SONIA Pentru el, bineînþeles.

HUBERT Perfect!

SONIA De ce a trebuit pomenit acel articol?

HUBERT O inspiraþie. Pentru a da serii sare ºi piper.

SONIA E fals?

HUBERT Nu.
SONIA E grav?

HUBERT Depinde.

Îi apucã mâna ºi i-o duce, îndrãzneþ, la buzele lui.

SONIA De ce?

HUBERT De abordarea lui.

SONIA Îi spun tot!

HUBERT Adio, grad A!

SONIA (râde) M-a întrebat dacã îmi pari seducãtor.

HUBERT Dumneata ai spus foarte?

SONIA Am spus: frumos dar inexpresiv.

HUBERT Mai subtil, bravo.

SONIA Treci drept seducãtor în cercul dumitale?

HUBERT Nu prea am concurenþã / E slabã concurenþa.

SONIA Nu þi-e ruºine?

HUBERT Ruºine?

SONIA La mine în casã. Cu soþia dumitale la doi paºi.

HUBERT Nu încape aici morala.

SONIA Cum adicã?/ Dar unde?

HUBERT Joi ai sã afli.

INES (revenind) A spus: nu vreau sã stea în camera mea. Am spus: bunã seara,
Arnaud, el s-a întors cãtre tatãl lui ºi-a spus: nu vreau sã stea în camera
mea. Nu-þi face griji, eu am doi, mai mulþi nepoþi, nu mã supãr absolut
deloc.

SONIA Henri l-a certat, sper.

INES Mi-e sete. Mulþumesc lui Dumnezeu, Henri nu l-a certat, s-a dus sã-i
cureþe un mãr.

SONIA Eu îi fac scandal sã se spele pe dinþi iar Henri vine ºi-l îndoapã.

INES Toþi bãrbaþii fac la fel.

HUBERT Ce-i cu generalizarea asta stupidã, toþi bãrbaþii? De unde vine discursul
ãsta, Ines? Eu personal n-am îndopat niciodatã pe nimeni.

INES Tu îi întãrâþi, e ºi mai rãu. E-n stare sã-nceapã un meci de fotbal în clipa
în care se duc ei sã se culce.

HUBERT O datã am jucat fotbal, are sã vorbeascã despre asta zece ani de-acum
încolo.

SONIA Dumneata joci fotbal? E caraghios, nu mi te-nchipuiam jucând fotbal.

HUBERT Nu joc fotbal, bat mingea din când în când cu fiii mei, Ines numeºte asta sã
joci fotbal, dumneata cum îþi închipuiai cã sunt?

SONIA Nu-mi închipuiam în nici un fel. Soþul dumitale este cam pretenþios, nu?
INES Soþului meu îi face plãcere sã placã, în faþa unei femei frumoase soþul
meu face pe dandy-ul ºi pe provocatorul.

HUBERT Te-mpaci bine cu vinul alb, draga mea?

HENRI (revenind) Am gãsit apericuburi, mi-e într-adevãr ruºine, mai e o cutie de

sardele, vreþi sã deschidem sardelele?

HUBERT Apericuburile, minunate. Poate n-ar fi trebuit sã mãnânc Fingers înainte.

SONIA I-ai dat un mãr?

HENRI I-am curãþat un meriºor. I-e foame în pat, ce vrei.

SONIA I-ai mai dat un Finger.

HENRI O jumãtate de Finger. N-o sã luãm discuþia asta de la capãt, Sonia, nu

prezintã interes pentru prietenii noºtri.

HUBERT Nu te gândi la asta, Henri, nu-i deloc neplãcut sã intri-n intimitatea

cuplurilor.

HENRI Ai fi putut sã dai peste un eºantion mai puþin banal.

HUBERT Tocmai asta excitã. Intimitatea banalã. Nu-þi poþi menþine spiritul în
zonele înalte tot timpul.

INES Eu personal sunt cerebral mai motivatã într-o discuþie despre

oportunitatea unei jumãtãþi de Finger decât despre aplatizarea galaxiilor.

HUBERT A halourilor, draga mea.

HENRI Dacã am putea renunþa la subiectul ãsta, dacã am putea sã-l lãsãm
complet deoparte-n seara asta, eu aº fi foarte fericit.

HUBERT Te laºi pradã neliniºtii din nimic, Henri.

HENRI Nu mã neliniºtesc deloc, m-ai informat, amical, despre existenþa unor

lucrãri paralele, am luat notã, foarte bine, subiectul e închis.

SONIA Hubert, ai datoria sã-mi liniºteºti soþul. Dumneata eºti responsabil de

tulburarea lui.
HENRI Te rog, Sonia, nu mã mai face sã apar ca un tip care-ºi pierde cumpãtul din
orice fleac, ºi cãruia îi lipseºte energia, totul e-n ordine, tocmai am
eliminat douã subiecte fãrã ºanse de succes, între mãr ºi materia neagrã ar
trebui foarte bine sã gãsim un nou punct de plecare atrãgãtor.

HUBERT Acum o lunã, am fost plecat câteva zile la un congres internaþional în

Finlanda. Am fost alãturi de cele mai bune echipe din lume. Am asistat la
niºte treceri în revistã extraordinare, eu însumi am susþinut una care a avut
ºansa de a fi semnificativã, am fãcut schimburile cele mai fructuoase cu
niºte persoane foarte însemnate ºi ce mi-a rãmas în memorie? Anume ce
mi-a marcat spiritul ºi mi-a pãtruns în suflet – asta dac-aº spune lucrurilor
pe nume fãrã sã mã tem cã sunt deplasat? O plimbare posomorâtã lipsitã
de bucurie în împrejurimile oraºului Turku. M-am aflat în preajma celor
mai mari cercetãtori americani, englezi, olandezi, am fãcut remarcabile
schimburi de experienþã ºi ce rãmâne? Mersul monoton pe plaja unei mãri
cenuºii.

O pauzã.

INES Se poate ºti de ce ne vorbeºti despre asta aºa deodatã?

HUBERT Un ecou la cele spuse de Henri. La importanþa lucrurilor mã gândeam. La

ceea ce prezintã ºi la ceea ce nu prezintã interes. Rãmân gravate ore
aparent goale, cuvinte fãrã noimã ajung sã dea sens fiinþei. Henri?...

SONIA Henri?... Hubert se strãduieºte sã gãseascã pentru noi un subict atrãgãtor.

HENRI Foarte atrãgãtor, da. Continuã.

HUBERT Am terminat.

O scurtã pauzã.

INES Locuiþi aici de mult?

SONIA De un an ºi jumãtate.

INES ªi înainte?

SONIA În arondismentul 14.

INES Aici e mai bine. E mai liniºtit.

HENRI Nu-i liniºte deloc, se construieºte un parking pe strada Langelot.

INES Se va termina la un moment dat.

HENRI Peste doi ani.

SONIA (râde) Peste o lunã!

INES Pot sã fumez?

HENRI Dacã ai putea sã te abþii, ar fi mai bine.

SONIA Ce te-a apucat, glumeºti! Fumeazã, Ines, bineînþeles!

HUBERT Nu fumeazã nimeni, tu de ce sã fumezi!

SONIA Poate totuºi sã fumeze, Henri spune-i cã poate sã fumeze!

HUBERT Suntem la Henri, þigara îl indispune pe Henri, Ines nu are nici un motiv sã
fumeze. Cu atât mai mult cu cât fumatul nu-i o necesitate pentru o femeie.

INES Nu fumez.

SONIA Ines, eu doresc sã fumezi.

INES Nu mai am poftã sã fumez.

SONIA Ai de gând sã te-arãþi trist ºi mojic toatã seara, Henri?

HENRI Fumeazã, nu-mi pasã.

HUBERT Henri, nu vreau sã rãsucesc cuþitul în ranã, dar recunoaºte cã s-a stricat
ceva în seara asta

Se aude slab un cântec dinspre camera copilului.

INES Rox ºi Rouky!

HENRI Mi-ai inoculat plictisul plimbãrii tale în Finlanda.

INES ªi copiilor.

HUBERT Aºa care va sã zicã? Plictisul, de ce?

HENRI În momentul în care mã aflu, Hubert, - oricât de ridicol ar pãrea – o

invitaþie la Turku este un scop în sine. Unui tip pentru care congresul e un
scop în sine i-e greu sã înghitã balada existenþialã de la Marea Balticã. E
normal sã mai asculte o casetã la ora asta?

SONIA Tu însuþi tocmai i-ai întors-o!

INES Nu ºtie sã-ºi întoarcã singur caseta?

SONIA I-e lene sã se ridice.

INES Adevãrat?

HUBERT “Luminous and dark matter in spiral galaxies” , tema congresului.

Dumneata de ce sa nu te înscrii?

HENRI Ca sã prezint un poster? ªi sã mã duc sã stau acolo în picioare 24 de ore, ca

Serge Bloch la Edinburgh?

HUBERT Lucrãrile dumitale asupra dinamicii galaxiilor sunt cunoscute, nu þi-ar fi

fost greu sã obþii o invitaþie, Henri. Specialiºtii în dinamicã erau cel mai
bine primiþi la Turku.

HENRI Renunþã la tonul ãsta condescendent. Te rog. Nu te mai strãdui sã-mi mai
acorzi a doua ºansã. Puþin îmi pasã de oraºul Turku.

HUBERT Adineaori ai spus exact contrariul.

HENRI Nu mã intereseazã oraºul Turku.

SONIA Terminã, Henri, e-o copilãrie. ºi-i jenant.

HENRI Nu mã intereseazã oraºul Turku.

SONIA Bine, lui puþin îi pasã de oraºul Turku, eu aº mai aduce niºte vin alb.

HUBERT Dumitale nu-þi pasã de oraºul Turku, nici de articolul dumitale, nici de
promovarea dumitale, þi se pare o ironie – Dumnezeu ºtie de ce – sã-þi
faci sânge rãu din orgoliu.

HENRI Am plãcerea sã-mi fac sânge rãu în faþa dumitale, recunosc. Cu doar o
orã-n urmã, mã pornisem sã mã târãsc la picioarele dumitale, iatã cã mã
încearcã beþia conversaþiei.

SONIA Ai bãut prea mult, Henri. Eºti beat mort.

HENRI Ce? Ar trebui sã te bucuri, draga mea. Adio, ton finidorian. Adio, gât
îndesat ºi umeri adunaþi, adio, râs servil...

INES Ce-nseamnã ton finidorian?

HENRI Un ton pe care-l adoptam când credeam cã Hubert Finidori poate sã decidã
asupra viitorului meu, înainte sã vinã la mine cu o zi înainte ºi sã se
grãbeascã – sã se grãbeascã! – sã-mi furnizeze o informaþie neliniºtitoare,
în modul cel mai vag, prin urmare cel mai neliniºtitor, înainte ca în faþa
neliniºtii mele sã nu facã trei mici paºi înapoi pentru a mã pune cu botul pe
labe ºi sã-mi laude pentru a termina ºi a mã termina, inutilitatea succesului,
golul ºi neantul.

INES Dacã am venit cu o zi mai devreme, vina îmi aparþine integral, Henri. Am
scris pe o foaie volantã miercuri 17 or 17 picã într-o joi, de obicei joia am
cursul de...

HENRI Nu ne pasã, nu ne pasã, n-are importanþã, Ines. Eºti un artist veritabil,

Henri, faci ºi desfaci lumea dupã toanele dumitale. M-ai înãlþat la rangul
de protector, habar n-aveam. Nu ºtiam cã mi-ai aplicat standing-ul ãsta.
Dacã aº fi ºtiut-o, m-aº fi strãduit sã-þi dau un semn al incapacitãþii mele.
Nu remarcasem, vezi, râsul servil, ºi percepeam, ce idiot, o nuanþã
amicalã acolo unde nu era decât ton finidorian. Sunt dezolat de acreala
dumitale ºi sunt dezolat cã nu mã simt responsabil pentru asta fiindcã
ignoram ce reprezint eu pentru dumneata.

INES Nu ignorai nimic, Hubert, ºi m-am sãturat sã fiu umilitã de fiecare datã
când deschid gura. Soþul meu mi-a spus mai adineaori pe stradã cã Henri
are nevoie de sprijinul lui pentru a ajunge director în cercetare.

HUBERT Eu n-am spus, draga mea, cã Henri are nevoie de sprijinul meu, eu am
spus, dar tu erai preocupatã de ciorapul tãu rupt (care de altfel continuã sã
se deterioreze vãzând cu ochii), am spus, pentru a fi simpatic, cã s-ar
 putea, dac Henri ar publica în cursul anului, sã-l ajut sã fie promovat. Am
spus-o fãrã sã am habar cã mi-e destinatã aceastã sarcinã ºi am spus-o ca
un bãrbat care vorbeºte cu soþia lui în taina unei intimitãþi în care ai
încredere.

SONIA Tupeul dumitale-i dezarmant. Face parte din arsenalul dumitale de

seducþie?

HENRI Arsenalul de seducþie, Hubert! Ce spui de asta?

INES Ai spus cã Henri are nevoie de sprijinul tãu. ªi-ai adãugat cã el ºi soþia lui
se vor face preº în faþa ta.

HUBERT Mã-nºelam! Vezi, nu s-au fãcut deloc preº înaintea mea,.

HENRI Nu m-am fãcut preº pentru cã pasiunea mea este sã dezamãgesc, în ceea
ce-o priveºte pe soþia mea mã-ndoiesc cã se va face vreodatã preº în
avantajul meu. Nu mai e nici un Finger, aþi ronþãit tot pachetul?

SONIA Nu mai bea, Henri..

HENRI Îmi place cravata dumitale, Henri, e un lucru pe care l-am observat imediat
ce aþi sosit, calitatea cravatei ºi faptul cã nu se asorteazã cu batista din
buzunãraº, e remarcabilã o îndrãznealã ca asta, fãrã sã mai vorbim de
cravata în ea însãºi care este rarã în branºa noastrã unde sã fii neglijent e la
fel de obiºnuit cu a te tutui, dumneata, Hubert, eºti fãcut din alt aliaj, ai alt
aer, distanþã, vorbeºti cu dumneata, te-ncearcã spleen-ul la Marea
Nordului... Sã fii atât de neînsemnat în univers ºi sã vrei sã te faci auzit,
sã-þi faci auzitã infinitezimala notã în glasul timpului.

INES Ei bine, închipuiþi-vã – am bãut cât ai bãut ºi dumneata, Henri, deci îmi
dau ºi eu drumul – nu cred deloc, cu riscul de a stârni râsul, dar oricum
soþul meu pufneºte sau ofteazã de îndatã ce deschid gura – cuplul nostru
se duce de râpã, ºi dacã-i aºa – nu cred absolut deloc cã omul nu conteazã
în univers. Ce-ar fi universul fãrã noi? Un loc pustiu, negru, fãrã un dram
de poezie. Noi i-am dat un nume, noi, oamenii, care am pus acest labirint,
gãuri, lumini moarte, infinitul, eternitatea, lucruri pe care nu le vede
nimeni, noi suntem cei care l-am fãcut ameþitor. Noi nu suntem puþin
lucru, timpul nostru e lipsit de importanþã dar noi nu suntem puþin lucru...

Tãcere scurtã..

SONIA Dumneata ai spus cã ne vom face preº? Sunt dezolatã cã trebuie sã revin la
lucruri atât de terestre acum când Ines a încercat cu curaj sã ridice nivelul
discuþiei.
HUBERT Preº? Oare formula asta se aflã-n câmpul meu lexical?

INES Ai zis preº.

HUBERT Am zis eu c-au sã se facã preº, Ines? Ce înseamnã fãcut preº? Servil sau
pur ºi simplu îndatoritor, binecrescut? Ines mã rãneºte, din motive obscure,
aruncã-n vãzduh o expresie ruptã din context, în modul ei cel mai sec ºi cel
mai umilitor ºi eu trebuie sã fiu fãcut raspunzãtor pentru asta? Avem s-
atingem, dragii mei, nivelul cel mai jalnic?

SONIA Renunþã la tonul ãsta bombastic, Hubert, eºti singurul pe care-l amuzã.
Dumneata ai spus cã noi ne vom face preº, în formula asta, vezi dumneata,
nelalocul lui e mai ales noi. Sã þi-l închipui fãcut preº pe cel obligat
dumitale, asta o înteleg, e exact ceea ce face farmecul celui obligat, dar sã-
i incluzi soþia în aceeaºi logicã a prosternãrii e o eroare. Pãreai sã ai un
farmec anume, trebuie s-o recunosc, ºi nu mã aºteptam, din partea
dumitale, la o asemenea vulgaritate.

HENRI Renunþã ºi tu la tonul ãsta, Sonia! Ce-i cu fiþele astea? Farmecul celui
obligat? Cel care-i obligat poate sã-þi închidã gura în cazul în care
continui!

HUBERT Ai luat-o razna, Henri!

INES N-a luat-o deloc.

SONIA Ce te-a apucat, Ines?

INES V-am vãzut adineaori.

SONIA Pe cine?

INES Pe voi doi.

SONIA Ce-ai vãzut?

INES O ºtiþi mai bine ca mine.

HUBERT Ines, coboarã înapoi, pe pãmânt, îngerul meu. Ines nu mai poate bea mai
mult de-un pahar, dupã care nu se mai orienteazã în spaþiul cunoscut.

SONIA Ai vãzut ce? Spune-o.

INES Dumneata eºti prea puternicã pentru mine, Sonia, repede ajung sã ies din
joc... (Îi întinde paharul ei lui Henri care o serveºte ºi-ºi goleºte propriul
pahar) Mersi, Henri.
HUBERT Am s-o iau de aici.

INES Are sã fie oribil în maºinã, ºtii, Henri, aici rezistã, face pe gentleman-ul,
dar în maºinã are sã fie un coºmar, ai putea sã-mi chemi un taxi?...

HENRI Ai vãzut ce, Sonia? Ce-a vãzut?

SONIA Ce-a vãzut? Nu ºtiu! Nu vrea sã spunã!

HUBERT N-a vãzut nimic, a bãut un pic prea mult ºi acum are sã se-ntoarcã frumos
cuminte acasã sã se culce...

INES (cãtre Henri) Ei doi seamãnã, sunt la fel de cinici ºi de obraznici. Noi nu
putem rivaliza cu niºte oameni ca ei.

HENRI Nu mã asocia cu dumneata! Nu te strãdui câtuºi de puþin sã ne pui în

aceeaºi gãleatã! Suntem în lumi antagonice!

INES Asta crezi dumneata...

HUBERT Sã mergem.

HENRI Valea! Ia-þi slujnicuþa. Valea!

INES Perfect, Henri! Spune-mi în toate felurile, am trecut pragurile beþiei, am

aerul uneia care umblã cu cortul, soþul meu e-o canalie, seara asta va fi
pentru mine de-a dreptul istoricã...

HUBERT Sã mergem.

INES Da, sã mergem, îngerul meu, dã-mi lovitura de graþie în Audi, avem un
Audi nou, Hubert l-a garat oblic la un kilometru depãrtare pentru a evita
orice risc lovire...

HUBERT Semeni cu Francine Bloch, Ines, n-ai sã ne faci acum numãrul cu Francine
Bloch, draga mea!

INES Sunt de neumilit, n-ai decât sã continui...

HENRI Fãrã smiorcãieli! Pentru numele lui Dumnezeu! N-ai sã sentimentalizezi

situaþia asta a noastrã cu vãicãreli de mic burghezã. De neumilit! Apreciez
cuvântul, observaþi, iatã un cuvânt pentru mine, o fazã de prim rang, de
neumilit, valea.

HUBERT Sã mergem. (O ia cu el pe Ines.) Pe curând, Sonia.

SONIA La revedere.

HUBERT Joi?

SONIA Bineînþeles cã nu.

El îi zâmbeºte.
Hubert ºi Ines ies.
Henri ºi Sonia rãmân singuri.
 3

Seara.
Aceiaºi patru. (Finidorii au sosit.)
Aceeaºi situaþie.
Sonia e-n capot. Ines nu are ciorapul rupt.

Voie bunã.

HUBERT Care ar fi teoria întregului? O teorie unificatã a forþelor fundamentale. Or

atunci când chiar s-ar concepe o teorie a tuturor interacþiunilor
fundamentale, mai întâi ne-am afla departe de o teorie a întregului, nu
ajunge sã examinezi toate celulele unui elefant pentru a cunoaºte realitatea
sa zoologicã, Poincaré, dar ar trebui eliminat paradoxul cosmologic! Cum
sã înþelegi lumea aºa cum e ea? Cum sã desfiinþezi distanþa dintre
realitate ºi reprezentare, distanþa dintre obiect ºi cuvânt, cum se numesc
astea, Fingers, excelent, cum, în mare, cum sã gândeºti lumea fãrã sã fii
acolo pentru a o gândi?

HENRI Paradox cu atât mai tragic cu cât obiectvizarea totalã este marea þintã a
întreprinderii ºtiinþifice.

HUBERT Urmând religiei ºi filosofiei, ºtiinþa aleargã dupã unitate. Goanã zadarnicã
sau pãmântul fãgãduinþei?

HENRI Cine poate spune?

SONIA Ce interes prezintã o teorie unificatoare?

HUBERT Bunã întrebare. Foarte bunã întrebare, nu cred cã trebuie sã se vorbeascã

în termeni de interes ci de lipsã. Trãim regretând o lume fãrã separaþie,
având nostalgia unei totalitãþi pierdute, nostalgie accentuatã de
fragmentarea lumii pe care a operat-o modernitatea.

HENRI Întocmai.

Se aude slab un cântec provenind din camera copilului.

INES Rox ºi Rouky!

HENRI Cum se face cã nu doarme?

SONIA Nu doarme. Nu poate fi obligat sã doarmã. A stins lumina, ºi-ascultã

caseta.

INES E adorabil. Foarte independent.

SONIA Da, foarte independent.

INES Aveþi noroc, ai noºtri sunt în stare s-aparã de paiºpe ori pe searã.

HENRI Arnaud este complet autonom. Chiar prea mult. Aº fi de pãrere sã-ºi
închidã casetofonul, Sonicica, nu?

SONIA (ridicându-se, cãtre Ines) Vrei sã-l vezi?

INES Cu plãcere!

Ele ies.
Hubert ºi Henri rãmân singuri.

HUBERT Prin urmare, aplatizarea halourilor?

HENRI Terminat. Predau articolul înainte de sfârºitul lunii.

HUBERT Perfect. Astea fiind zise, ar trebui sã verifici pe AstroPH; mi s-a pãrut cã
vãd publicatã-n vecini o lucrare acceptatã în A.P.J.

HENRI “On the flatness of galaxy dark halos“, exact, Raoul Arestegui, un coleg,
m-a sunat pentru a mi-o semnala, mi-am lãsat mobilul la birou.

HUBERT Nu-i departe de subiectul dumitale, nu? Prãjiturile astea sunt o tragedie,
luaþi-mi-le.

HENRI Hai, te rog, mi-e ruºine cã vã primesc în felul ãsta, e exact subiectul meu,
pare sã fie subiectul la modã, o echipã mexicanã!

HUBERT Mexicanii sunt la curent, aºa s-ar zice!

HENRI Aºa s-ar zice!

HUBERT E nepãcut?

HENRI Sper cã nu. Nu ºtiu cum au abordat subiectul, nici la ce concluzii au ajuns,
Raoul trebuie sã mã sune. Sunt ºanse mari sã fim complementari.

HUBERT Da, da, da. Sigur cã da.

HENRI Sã avem încredere în diversitatea creierelor umane.

HUBERT Bravo.
HENRI Am sã includ rezultatele lor în articolul meu. Aproape cã e-n avantajul
meu.

HUBERT Cu siguranþã! Eu cred cã eºti foarte în formã, Henri.

HENRI Obosit, dar în formã, da.

HUBERT Plãcut, cartierul ãsta.

HENRI Foarte.

Apare Sonia.

SONIA Vrea sã vii tu...

HENRI Aº prefera sã doarmã.

SONIA Îi aratã lui Ines aeroportul lui ºi zice cã tu nu l-ai vãzut.

HENRI Mã scuzi douã minute, Hubert.

Henri iese.
Hubert ºi Sonia rãmân singuri.

Imediat, Hubert se aruncã asupra Soniei ºi încearcã s-o seducã.

HUBERT În neglijeul ãsta, nemachiatã, la tine acasã, în mijlocul lucrurilor tale, dac-
ai fi vrut sã mã faci sã-mi dau duhul, nu trebuia s-arãþi mai mult...

SONIA (râde ºi încearcã sã scape – slab, fãrã energie) Dumneata eºti nebun! ? / nu
eºti în toatã doaga!

HUBERT (urmãrind-o) Eºti adorabilã, Sonia, mã jigneºti, mã dezarmezi...n-am

alergat, am furat, am sãrit peste o zi din calendar, am scos timpul din
þâþâni pentru a te regãsi / pentru a ajunge iar la dumneata...

SONIA M-ai vãzut de douã ori în viaþa dumitale... eºti beat...

HUBERT Ei ºi? O datã ar fi fost de ajuns... (Încearcã s-o sãrute, nu reuºeºte, ea râde,
fuge, el o prinde de mânã, se joacã)... ªtii Marea Balticã? ...acum o lunã m-
am plimbat la nord de oraºul Turku, într-un þinut rece ºi pustiu, ºi mã
gândeam la o femeie remarcatã la amãrâþii ãia de Bloch... (ea reuºeºte sã
scape, el o prinde iar)... mã plimbam pe malul unei mãri sumbre, pe lângã
casele scunde ºi fãrã ferestre, ºi nu încetam sã mã gândesc la ea... ce noroc
are Henri, Henri e mãreþ, niºte mexicani au tratat subiectul lui, el se face
 cã nu-i pasã, dacã articolul i-ar fi refuzat, eu nu voi putea face nimic
pentru el...ador ochii dumitale...

SONIA Niºte mexicani?...

HUBERT Niºte mexicani.

SONIA (râde ºi se lasã prinsã)... Fiul meu, Henri, Ines...

HUBERT Lumea întreagã se aflã dincolo de uºã... lumea se aflã întotdeauna de

cealaltã parte a uºii!...

O îmbrãþiºeazã. Ea se lasã îmbrãþiºatã.

Se aud vocile lui Ines ºi Henri.

Cei doi se despart.

INES Un adevãrat arhitect copilul ãsta!

HENRI Vrea o prãjiturã.

HUBERT (pune mâna pe cutia de Fingers) Uite, uite aceste Fingers sunt moartea
mea!

INES Dar, în fine, Hubert, doar n-au sã-i ducã-n pat un pachet de prãjituri!

HENRI Nici mãcar una singurã!

SONIA Dã-i, ce se poate-ntâmpla, doar n-o sã moarã.

HENRI Îi dau pachetul?

HUBERT Pe trei sferturi l-am mâncat..

INES (cãtre Henri care urmeazã sã iasã cu pachetul) Greºeºti, Henri.

HENRI Ce fac?

SONIA Dã-i o prãjiturã.

HENRI Una singurã?

HUBERT Trebuie sã fi rãmas maximum douã sau trei.

HENRI Ce sã fac, Sonia, ca sã nu mã þicnesc?

SONIA Dã-i ce-a rãmas ºi spune-i cã-i ceva cu totul special.

Henri iese.

INES Mi-a explicat totul. De fapt a construit un aeroport-garã...

HUBERT O aerogarã.

INES Nu, nu, un aeroport-garã.

HUBERT Asta se cheamã o aerogarã.

INES ªtiu eu foarte bine ce-i aceea aerogarã, Hubert, micuþul a fãcut un
aeroport-garã, o garã cu trenuri cu ºine care se-ncruciºeazã cu pistele, asta
nu-i o aerogarã, e un aeroport cu avioane, combinat cu o garã feroviarã, un
aeroport-garã!...

HENRI Mai erau douã Fingers!...

INES Ce-a fãcut Arnaud? Un aeroport-garã!

HENRI Un aeroport-garã, da.

HUBERT Foarte bine. De ce sã ne enervãm?

HENRI Se enerveazã cineva? Aici se moare de sete. Un pic de tãrie, Hubert?

HUBERT Mulþumesc, rãmân pe vin alb.

HENRI (îl serveºte) Sonia?... Ines?... (umple toate paharele, Ines bea).

Tãcere.

HUBERT Ce mai face familia Bloch? V-aþi mai vãzut?

SONIA Au fost inundaþi.

HUBERT Inundaþi?

SONIA Înainte sã plece-n vacanþã, copilul de deasupra a udat plantele ºi-a lãsat
robinetul deschis.

HENRI Francine tocmai a terminat de zugrãvit din nou apartamentul.

SONIA Iar el lãsa-n urmã o depresie.

HUBERT E un tip depresiv, bietul de el.

HENRI Da.

O pauzã.

HUBERT Ultima oarã când l-am vãzut, i-am zis: ascultã, Serge, depresia e o spiralã,
nimeni nu te poate ajuta, nimeni nu poate face nimic pentru dumneata,
singurul remediu este voinþa, voinþa, voinþa. Asta l-a dãrâmat întreit. Nu
ãsta era tratamentul ce trebuia sã i se aplice. A rãmas prãbuºit, cu o groazã
în ochi cum nu mai vãzusem la el.

INES Dac-aº fi fost deprimatã ºi mi s-ar spune: voinþa, voinþa, m-aº duce puºcã
sã m-arunc pe fereastrã.

SONIA ªi eu.

HUBERT Ce se poate spune? Orice s-ar face se pierde teren. Se poate spune:
dumneata, bãtrâne, ai un tur de cursã avans, ai prevãzut degringolada,
bravo, mulþumeºte-i fatalitãþii care te scoate-n faþã printre cei de care se-
alege praful. Iatã ce se poate spune.

Tãcere.

HENRI Ar trebui sã ne-adunãm la o cinã cu familia Bloch.

SONIA Mai ai ºi alte idei la fel de amuzante?

Sunã telefonul.
Henri se duce sã rãspundã.

HENRI ...OK, te-ascult... (cãtre ceilalþi) Raoul Arestegui... (cãtre Raoul) Da...
Da... De acord... A, da?... A, bine!... Nu, nu, eu am expus trei galaxii
externe!... Ce spui!... Unul din zece... Trei din patru?... Bine, perfect...
Mersi, Raoul, mersi, nu pot vorbi cu tine, sunt cu niºte prieteni, ne vedem
luni... Ciao. (Închide.)... “On the flatness of the Milky Way’s dark halo!“
Au vorbit despre Calea Lactee!... Cosmo-simulãrile dau un raport de 1/2!
Raportul meu e de 1/10! ªi cei care au modelizat ajung la ¾!

HUBERT Formidabil!

HENRI (în chip modest nebun de bucurie) Nu formidabil, dar mã simt mai bine!
Sã bem, prieteni, sã bem! Trãiascã mexicanii! Muriþi de foame, nu?
Sonia, unde sunt apericuburile; aveam niºte apericuburi, draga mea?

SONIA Acolo.
HENRI A, nu le vãzusem! Apericuburi cu paprika, cu chimen! Cu chimen,
dumnezeiesc; Ines?

INES Nu, mersi.

HENRI Hubert, hai, hai!

HUBERT (ia o mânã de apericuburi ºi ridicã paharul) Pentru ca sã fii publicat, Henri!

HENRI (ciocneºte paharul, fericit) Puþin îi pasã lui de mine, dar nu conteazã!

INES (bea) Nu înþeleg nimic, dar mã asociez/ sunt alãturi!

SONIA Eu închin/ridic paharul ºi te sãrut, iubitul meu.

HENRI Sãrutã-mã, iubita mea! Sã ridicãm paharul pentru eroul zilei, colosul care
n-a publicat nimic timp de trei ani ºi care dã o petrecere fiindcã-ºi poate
preda articolaºul!

SONIA Câtã vanitate!

HENRI Nu vanitate. Cochetãrie, Sonia. Sã nu-ºi închipuie prietenii noºtri cã în

ciuda uºurãrii pe care-o simt mi-am pierdut simþul mãsurii. (Bea.) Mai
ales în faþa unui ºtab!

HUBERT κi bate joc de mine, dar n-are importanþã.

SONIA Dumneata nu eºti un ºtab? Aº fi dezamãgitã.

HENRI Am format-o în cultul Finidori, atenþie!

HUBERT Vãd.

HENRI Milky Way! De ce n-a spus-o mai devreme, tâmpitul! Din cauza asta mã
gândeam deja la galaxii spirale, galaxii eliptice! Muzicã? Dac-am pune un
pic de muzicã!

INES Da, da, muzicã!

SONIA Nu vom pune muzicã, Henri!

HENRI De ce nu?

HUBERT Are dreptate, de ce nu?

 Ezitare. Henri pare cã nu se poate hotãrî.

HENRI Nu, într-adevãr, e idiot, nu vom pune muzicã.

INES ªi de ce n-am pune muzicã?

HUBERT Dumneata pari dintr-o datã deprimat, Henri.

HENRI Nu sunt deprimat.

INES Copilul vostru a construit un edificiu minunat, mâine îl va distruge, în

lumea lui lucrurile nu se pãstreazã, nu se pãstreazã nimic, nici mãcar pe
sine... (Bea.) ... Mai toarnã-mi vin, Henri, te rog, m-a cuprins brusc
descurajarea, mi-e teamã chiar c-am sã vã stric seara... A fãcut zãpadã pe
piste din batistuþe de hârtie... Deasupra cuburilor sunt furtuni, ºi uragane...
Deasupra noastrã... ce e...? Dã-mi lumea viselor, / Fã-mã sã visez,
dumneata care trãieºti la înãlþime...

HENRI Eu nu trãiesc la mare înãlþime, Ines... Ba mai degrabã chiar destul de jos,
ca sã spun lucrurilor pe nume.

INES Aºa?

HENRI Dupã cum vezi. Sã treci de la o bucurie absurdã la o melancolie tot atât de
absurdã. Toate astea n-au nici un temei.

Pauzã scurtã.

HUBERT În orice caz, Henri, pentru a reveni la ale dumitale, dacã publici pânã la
sfârºitul anului, eu îmi iau obligaþia sã vorbesc comitetului despre
dumneata.

HENRI Hubert, nimic nu te obligã sã faci aºa ceva!

SONIA Nu bei un pic prea mult, Henri?

HUBERT Am sã le vorbesc despre dumneata pentru cã eºti un om pur, dumneata ai

talent dar îþi lipseºte spiritul beligerant. Dumneata nu eºti dotat cu
capacitãþile strategice ale unora dintre colegii dumitale. O carierã
înseamnã un plan de rãzboi.

INES Prezentat în felul ãsta, nu pot decât sã vomit.

HUBERT Atunci voi vorbi despre dumneata pentru a-mi atrage simpatia Soniei,
cãreia am impresia cã-i sunt antipatic.
INES Crezi cã ai haz, dar eºti atât de indigest.

SONIA Elegant ar fi fost sã-mi sprijini soþul fãrã sã-i faci cunoscut lucrul ãsta. Un
mic ajutor din umbrã.

HUBERT Am dreptate cã-þi sunt antipatic.

HENRI Cine-l vrea pe ultimul cu chimen?

HUBERT Mãnâncã-l dumneata, Henri.

O pauzã.

HENRI Pentru mine astea sunt cele mai bune, cele cu chimen.

HUBERT Eu am descoperit în seara asta... ei bine ce? ... aceste Fingers. Þine minte
cuvântul ãsta, Ines.

HENRI Vei putea sã te lauzi cã asta a fost cea mai proastã primire care þi s-a fãcut
în viaþa dumtale.

HUBERT Aº vrea sã pricep, Henri, de ce ai devenit dintr-o datã atât de morocãnos.

Noi suntem cei rãspunzãtori?

SONIA Henri vrea ca lucrurile sã se întâmple ºi sã nu se întâmple. Vrea în acelaºi

timp sã reuºeascã ºi sã nu reuºeascã, sã fie cineva ºi sã nu fie cineva. Sã fie
în locul tãu, Hubert, ºi sã fie un ratat, vrea sã fie ajutat ºi sã fie respins.
Iatã, Hubert, cum este Henri, un om care trece de la bucurie la melancolie
ºi de la melancolie la bucurie, care dintr-o datã se agitã, ºi crede cã viaþa e
plinã de promisiuni ºi se vede primind Premiul Russell sau Nobel-ul, ia un
aer de conspirator înflãcãrat ºi fãrã minte, brusc se pleoºteºte, ajunge sã fie
paralizat ºi-n locul grabei ºi-n locul nerãbdãrii, îndoiala ºi incertitudinea,
ºi-n locul dorinþei, îndoiala ºi uriaºa incertitudine, oamenii sunt mai mult
sau mai puþin pregãtiþi pentru viaþã...

INES Mi s-a dus un fir la ciorap.

HENRI Era avocatã înainte de a lucra pentru un grup financiar. Dupã pãrerea mea,
putea sã facã sã fie achitat orice criminal.

HUBERT Ar trebui sã laºi paharul, Ines.

INES M-am pleoºtit în douã ore. ªtiþi cã Hubert tocmai a fost numit la Academia
de ºtiinþe?

Tãcere.
SONIA Dumneata tocmai ai fost numit la Academia de ºtiinþe?

HUBERT Se fãcea sã batem toba?

INES Sã baþi toba – e jignitor, aici suntem acasã la prietenii noºtri.

HUBERT Prietenilor noºtri nu le pasã.

SONIA Prietenilor voºtri le pasã, Hubert, prietenii voºtri – cuvântul e poate

exagerat – prietenii voºtri au simþul mãsurii. Se înclinã. Ei vor sã se
bucure împreunã cu voi, dar...

HENRI Se bucurã, bravo Hubert, ce tot spune?

SONIA Se bucurã, da.

HENRI Ne bucurãm. La Academie, ce traiectorie, Hubert! Academia pe care noi o

serbãm cu chips-uri ºi apericuburi! Ne bucurãm, ºi chiar, vedeþi, dacã mã
simt în seara asta lovit brusc de-o oarecare însingurare, mã bucur sincer,
Hubert, de aceastã apoteozã.

HUBERT Apoteozã. Bine. (Se ridicã.) Ines. E târziu, trebuie sã ne luãm rãmas bun.
(Ines se ridicã.) Am sã vorbesc comitetului despre dumneata, Henri. În
tainã. Trimite-mi articolul dumitale chiar înainte de a-l da la referat.

INES Mersi pentru seara asta frumoasã. E vremea sã dispar, mã ameþesc deja
dupã un singur pahar...

HUBERT La revedere, Sonia...

SONIA La revedere...

Cei doi pleacã

Henri ºi Sonia rãmân singuri.

Tãcere.

HENRI Doarme?

SONIA Aºa s-ar zice / Parcã...

Se aude dinspre camera copilului muzica lui Rox ºi Rouky.