SCOALA POSTLICEALA “SF.

VASILE CEL MARE” GALATI

SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
II.IV. BOALA INFLAMATORIE A INTESTINULUI (BII)

Bolile inflamatorii intestinale (BII), din care fac parte boala Crohn și rectocolita ulcero-
hemoragică (colita ulcerativă), sunt afecțiuni gastrointestinale cornice.
Etiologie: vârste 15- 30 de ani; Bolile inflamatorii intestinale rezultă din interacțiunea complexă dintre
predispoziția genetică a individului și factori de mediu, îndeosebi din dietă.
Simptomatologie:  BII se caracterizează prin diaree cronică, scaune cu sânge, mucus și puroi (între 3-4
și peste 20/zi), apărute atât ziua cât și noaptea, dureri abdominale, febră, pierderea apetitului, scădere în
greutate. Orice persoană care dezvoltă aceste simptome o perioadă mai lungă de 4 săptămâni trebuie să
se prezinte de urgență la medic.
Pacienții cu boli intestinale inflamatorii au un risc crescut de malnutriție mai ales în timpul puseelor de
activitate. Atât la momentul diagnosticului, cât și ulterior, la intervale regulate, acești pacienți necesită
evaluare nutrițională.

Investigatii: HLG, albumină serică, Na, K, Cl, Ca, Fe, Zn, nivelul seric al vitaminelor: D, K, A, E,
vitamina B12, acidul folic; IMC (indicele de masa corporala)

II.IV.I. Boala Crohn

1. Definitie: Boala Crohn este o boala inflamatorie cronica cu localizare la nivelul peretelui tractului digestiv, putand
afecta teoretic orice segment de la esofag pana la anus, dar in special portiunea distala a intestinului subtire (ileita terminala)
si colonul, caracterizata prin leziuni inflamatorii ulcerative transmurale ce pot determina complicatii de tipul stricturilor sau
fistulelor..
2. Etiologie: nu este cunoscuta. Sunt incriminati: cauze genetice, infectioase, tulburari imunolgice, dar nici
una nu a fost demonstrata cert. Este boala adultului tanar (15 - 30 ani), dar poate apare si la varste mai inaintate,
cu incidenta egala la femei si barbati.
3. Simptomatologie: poate mima o apendicita acuta sau o ocluzie intestinala, dar de cele mai multe ori,
pacientii se interneaza pentru stabilirea cauzei unei diareei prelungite sau unui sindrom febril peristent sau speriati
de sangerari rectale:
- accentuarea tranzitului intestinal - scaune moi, de cateva ori pe zi - persistenta saptamini-luni (diaree cronica
neinfectioasa)
- dureri abdominale recurente
- sangerari rectale
- febra persistenta
- alterarea starii generale
- artralgii - frecvent lombalgii (dureri de spate)
- scadere in greutate

4. Investigatii: - HLG, VSH, CRP,

- Endoscopie digestiva cu prelevare de biopsie
- Tranzitul baritat
- CT, RMN
5. Tratamentul:

1
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
- igieno dietetic:
- medicamentos:- antiinflamatorii: sulfasalzina,
-corticoterapie
-imunosupresoare: azatioprina, mercaptopurina, metrotrexat, ciclosporina
- antispatice, sedative si uneori antibiotice.
- chirurgical rezervat pentru complicatii (fistule, abcese, ocluzii).

II.IV.II. Rectocolita ulcero- hemoragica (RCUH; Colita ulcerativa)

1. Definitie: RCUH este o boală inflamatorie intestinală, caracterizată printr-o inflamație non-
granulomatoasă la nivelul colonului, ce începe de la nivelul rectului și se extinde în mod variabil către
proximal, afectând într-o manieră continuă și concentrică segmentele interesate.
2. Etiologie: predispozitie genetica, stress, alimentative nesanatoasa
3. Simptomatologie: depinde de extensia și severitatea bolii. În mod caracteristic apar: diaree cu sânge
și/sau mucus, rectoragii, tenesme sau imperiozitate la defecație, dureri colicative în fosa iliacă stânga, ce
preced defecația. Simptomele apar adesea și nocturn. Puseurile severe de activitate se asociază de regulă cu
febră, frison, astenie marcată, scădere ponderală. Deși pot apărea fisuri anale simple, leziunile perianale
complexe ridică suspiciunea bolii Crohn.
Simptomele extradigestive apar în 10% din cazuri (artropatii periferice sau axiale, episclerită, eritem
nodos etc).

4. Investigatii: Pentru a stabili diagnosticul este esențial să se efectueze o serie de examene:

- biologice (HLG, uree, creatinină, ionogramă, transaminaze, sideremie, albuminemie, PCR, VSH), 
- coprologice (excludere suprainfecție Clostridium difficile, coproculturi, testarea reactivării CMV prin
PCR în cazurile severe sau refractare la tratament)
- biomarkeri (serologici, fecali).
- echografie abdominal
- radiografie abdominală simplă 
- endoscopia digestivă superioară, videocapsula endoscopică  
- CT/ RMN
- ex anatomopatologic

5. Tratamentul:
a. igieno- dietetic: alimentatie adecvata, de crutare a colonului, crescand aportul caloric (necesarul proteic
este crescut în perioadele de activitate, 1.2-1.5g proteine/kg/zi. Pentru perioadele de remisiune, un aport
de 1g proteine/kg/zi este suficient).
- repaus in formele acute

b. medicamentos pentru inducerea remisiunii:

- reechilibrare hidroelectrolitica si nutritional (parenterala), trasnfuzii de sange
- 5-ASA oral sau topic, thiopurinele, agenții biologici. În plus, ar putea fi recomandate probiotice
(tulpina E coli Nissle 1917).
- tranchilizante si sedative: Diazepam

2
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
- antiinflamator si antiinfectios: SALAZOPYRIN 3- 12 g/zi, po sau clisme, TETRACICLINA,
AMPICILINA
- corticoterapie: Hemisuccinat de hidrocortizon
- imunosupresiv: IMURAN, AZATIOPRINA
c. chirugical: subcolectomie totală cu ileostomie temporară

II.V. COLONUL IRITABIL (COLOPATII FUNCTIONALE)

1. Definitie: afectiuni ale intestinului gros, care nu prezinta un substrat inflamator, dar care, cu timpul, se
pot insoti de fenomene inflamatorii alemucoasei, transformandu-se in colite.
2. Etiologie: predispozitia genetic, alergia, inflamatii intestinale (enterite infectioase, dizenterie),
alimentatie saraca in fibre vegetale, deficite enzimatice, hormone intestinali, sedentarismul, tutun, alcool.
3. Simptomatologie:
- tulburari de transit intestinal: diarea sau constipatie sau alternanta celor doua: constipatia este insotita de
dureri abdominal, meteorism, scaun dur, cu excremente ca de oaie sau in forma de creion. Formele de
diaree prezinta scaune moi, apoase, cu sau fara dureri abdominal, imperioasa, explosive, matinale
- sangele este prezent doar in cazuri de hemoroizi dau fisuri anale
- tulburari dispeptice: greata, varsaturi, inapetenta, tulburari de deglutitie, eructatii, pirozis, borborisme,
flatulenta
- tulburari neuro- vegetative: depresie, plans, insomnia, cefalee, transpiratii, disurie, prurit anal sau vulvar
4. Investigatii: irigografia, colonoscopie, ecografie abdominal
5. Tratament:
- igieno- dietetic: evitarea alimentelor care baloneaza (varza, ridichi, cartofi, fasole verde, fasole uscata,
citricele, fructele crude, ciocolata).
- prisnite alcoolizate aplicate timp de 1 -2 ore, seara
- constipatia se combate cu activitate fizica, reeducarea defecatiei, alimentatie bogata in
celuloza, care faciliteaza tranzitul
- in cazul diareei, se exclud dulciurile, laptele, sucurile de fructe
- medicamentos: - anticolinergice: Scobutil, Metoclopramid,
- spasmolitice: Duspatal
- sedative: Diazepam
- lactobacilli: Saprosan

II. VI. PARAZITOZELE INTESTINALE

Sunt afectiuni provocate de prezenta unor paraziti in intestine, care pot determina tulburari
locale sau la distanta. Parazitii intestinali patogeni pentru om fac parte din grupa:

- protozoarelor: Lamblia (Giardia) intestinalis

- helmintilor (viermi intestinali): - nematode: Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis,
Strongyloides stercoralis, Trichinella spiralis
- cestode: Taenia solium, Taenia saginata, Batriocephalus latus, Hymenolepis nana.

3
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
Metodele alternative la tratarea parazitozelor intestinale constau in consumarea unor legume, fructe şi
semințe cu rol vermifug puternic:

1. Hreanul are acțiune foarte puternică de combatere a teniei

2. Afine, fragi, căpșuni se mănâncă pe stomacul gol dimineața

3. Semințele de lămâie sunt eficiente împotriva oxiurilor

4. Semințele de dovleac sunt eficiente în cazul teniei și al ascarizilor

5. Morcovii și varza au efecte de combatere a limbricilor și a oxiurilor

6. Usturoiul are o acțiune puternică asupra teniei, ascarizilor și oxiurilor.

7. Extracte din muguri de plante: coacăz negru, afin, merişor, măceş, arin alb, nuc.

1. Lambliaza (Giardioza) este determinata de un protozoar flagelat, numit Lamblia (Giardia)

intestinalis, localizat in duoden, apoi in jejuno-ileon si poate invada si caile biliare. Omul se infesteaza prin
apa, alimente sau maini murdare, contaminate cu chisturi provenite din fecalele purtatorilor sau ale soarecelui.
Simptomatologia este variata: manifestari de tip duodenal (dureri epigastrice, greata, cefalee, astenie),
manifestari de tip intestinal (inapetenta, greata, discrete crampe abdominale, diaree), manifestari de tip biliar
(jena in hipocondrul drept, greata, varsaturi, icter).
Investigatii: Antigen Giardia in materii fecale, HLG (eozinofile crescute), sondaj duodenal (produseul
recoltat prin sonda se transporta la laborator in eprubete la cald, se evita frigul) Tratamentul: a. profilactic:
respectarea regulilor de igiena, spalarea alimentelor inainte de masa
b. medicamentos: Flagyl 500 mg/zi- 10zile, Fasigyn 2g/zi, po- doza unica.

2. Ascaridioza (Limbrici) este o boala provocata de un helmint numit Ascaris lumbricoides. Ouale
sunt eliminate prin scaunele oamenilor si ale animalelor infestate si sunt extrem de rezistente (pana la cativa
ani). Ouale ajung in intestinele omului, odata cu apa sau cu alimentele, mai ales zarzavaturi si fructe. In
intestine, ouale traverseaza mucoasa intestinala si prin circulatia venoasa, ajung la plamani, patrund in alveole
si in caile respiratorii, de unde sunt expulzate prin tuse.

O parte din ele, in stadiul de larve sunt inghitite si ajung din nou in intestine, dupa o migratie de 10- 20 zile,
reluandu-se procesul de maturizare a parazitului, ce dupa 6- 8 saptamani incepe sa depuna oua.
Simptomatologia difera:
- in faza demigratie, apar tulburari pulmonare si alergice ( tuse, expectoratii, crize asmatiforme, cefalee,
febra, aspect de bronsite, pneumopatii, prurit, urticarii, mialgii, artralgii)
- in faza intestinala (inapetenta, balonari, jena abdominal difuza, dureri in fosa iliaca dreapta, constipatie/
diaree trecatoare, cefalee, prurit, urticarie, la copii: nervozitate, reactii meningiene)
Investigatii: HLG (eozinofilie crescuta), ex. coproparazitologic
Tratament: a. profilactic: construirea closetelor la distanta e sursele de apa, asanarea gropilor de gunoi,
respectarea regulilor de igiena, spalarea alimentelor, etc.

4
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
b. Decaris 50 mg pentru copii si 150 mg/zip o ptr. adulti –doza unica; Mebendazol 300 mg/zi, po

3. Oxiuraza este o boala provocata de un helmint (Enterobius vermicularis), ce traieste in intestinal

gros si in portiunea terminal ai intestinului subtire. Dupa copulatie, masculul mare, iar femela migreaza in
regiunea anala, unde, in timpul noptii, depune ouale embrionate si apoi moare si ea. in decurs de 6 ore, din ou
se dezvolta larve infestate, care sunt luate pe maini, duse la gura si odata ingerate, ajung in intestine, unde
evolueaza pana la forma adulta, reluandu – se ciclul.
Infestarea se face prin ingerarea oualelor aflate pe zarzavaturi si fructe insuficient spalate sip e mainile
murdare. Ouale se depun odata cu praful pe obiectele din casa, pe lenjerie si imbracaminte. autoinfestarea se
realizeaza usor, in special noaptea, daca bolnavul se scarpina in regiunea anala si apoi duce mana nespalata la
gura, odata cu ouale, pe care le inghite.
Simptomatologia: pruritul anal, rebel si separator, mai puternic noaptea si spre dimineata, provoaca
insomnia si stari nevrotice. Datorita gratajului, apar leziuni cutanate in regiunea perianala, scrotala sau
vulvara.
Investigatii: HLG (eozinofilie crescuta), ex. coproparazitologic
Tratament: a. profilactic: igiena personala riguroasa; zilnic, dupa fiecare defecare se spala regiunea perianala
cu apa si sapun.
b. medicamentos: Vermigal doza unica- 250- 300 mg (5 – 6 lingurite/zi, po), se repeta la 3– 4
saptamani; Mebendazol 100 mg/zi, po – doza unica

4. Ankilostomiaza este o afectiune specifica regiunilor calde, lucratorilor din mine, tuneluri,
constructii subterane, caramizii, etc. Este determinata de helmintul, Ankylostoma duodenale, ce traieste fixat
de mucoasa duodenului sau a altor regiuni ale intestinului, determinand sangerari.

In conditii favorabile (umiditate si caldura), ouale dezvolta larve, care naparlesc de 2 ori in 5 zile si devin
filiforme (masculul 8- 11 mm, femela 10- 13mm), vioaie si rezistente, traind pe pamantul umed, plante, iarba,
pietre. Larvele odata ajunse in contact cu pielea omului, o traverseaza, patrund in circulatie si ajung la
plamani; eliminate prin bronhii pot fi inghitite din nou, iar in duoden se dezvolta in 2- 3 saptamani pana la
stadiul de adult sexuat.

Simptomatologia difera:

- la trecerea larvelor prin piele, avem prurit, eritem, papule, vezicule, leziuni de grataj
- in faza de migrare prin plamani, provoaca: tuse, expectoratie, pneumopatii fugace, febra.
- in faza de fixare in intestine, determina: dureri abdominal, greata, varsaturi, diaree
- sangerarile repetate determina instalarea unei anemii, insomnia, indispozitie, anxietate, denutritie

Investigatii: HLG (eozinofilie crescuta), ex. coproparazitologic

Tratament: a. profilactic: asanarea terenurilor infestate, dezinfectarea closetelor, asigurarea echipamentelor de
protectie pentru muncitorii din zonele cu risc.
b. medicamentos: Alcopar 5 mg (1 plic)/zi, dizolvat in apa si Mebendazol 100 mg*3/zi, po, 3 zile

5. Strongiloidoza este o boala a intestinului, raspandita in zona tropicala, la noi in zona miniera
provocata de Strongyloides stercoralis, ce se fixeaza in duoden si jejun. Omul este infestat de larvele

5
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
filariforme prin calea tegumentara (circulatie venoasa, aparat respirator, tub digestiv) sau prin ingerarea unor
alimente si bauturi infestate.

Simptomatologia difera:

- la trecerea larvelor prin piele, avem prurit, eritem si petesii

- in faza de migrare prin plamani, provoaca: tuse, expectoratie
- in faza de fixare intestinala, determina: colici abdominale, diaree sangvinolenta, anemie hipocroma
Investigatii: HLG (eozinofilie crescuta), ex. coproparazitologic
Tratament: a. profilactic: asanarea terenurilor infestate, asigurarea echipamentelor de protectie pentru
muncitorii din zonele cu risc.
b. medicamentos: antihistamninice, Mintezol 25 mg/kg *2/ zi- 3 zile sau in doza unica 50 mg/kg.

6. Trichinoza este o boala provocata de parazitul Trichina sau Trichinella spiralis. Omul se
infesteaza consumand carne de porc care larve inchistate. Ajunse in intestine, larvele sunt eliberate de capsula
si se fixeaza pe mucoasa jejunala, de unde patrund apoi in circulatie limfatica, sanguine si ajung in diferite
organe, fixandu- se cu predilectie in muschii striate, unde in 4 saptamani se inchisteaza. Acelasi ciclu il
prezinta parazitul si in animalul – gazda (porcul), care se infesteaza consumand cadavre de sobolani sau de
carnivore salbatice infestate.
Simptomatologie:
- in faza intestinala, de o saptamana de la ingerarea carnii de porc, bolnavul prezinta greata, varsaturi,
diaree, febra.
- in faza de diseminare, de 1- 3 saptamani, bolnavul acuza dureri musculare, fenomene alergice, edeme
palpebrale, ale fetei si ale scrotului, urticarie, febra
- in ultima faza de incapsulare, mialgiile persisita si apar tulbrari legate de localizarea larvelor (cerbrale,
cardiac, respiratorii); toxinele elaborate de larve provoaca leziuni renale si hepatice.

Investigatii: HLG (eozinofilie crescuta), biopsie muscular(din biceps, deltoid)

Tratament: a. profilactic: analiza obligatory a carnii de porc in abatoare si industria carnii, consumarea carnii
de porc sau vanat bine fiarta sau fripta, congelarea carnii la 00C cel putin 24 ore, starpirea sobolanilor. .
b. medicamentos: Mintezol 25 mg/kg *2/ zi- 5- 7 zile , cortizon, antihistaminice, antialgice

7. Teniazele sunt boli provocate de tenii: Taenia solium, Taenia saginata, Batriocephalus latus,
Hymenolepis nana si Taenia echinococus.
7.1 Cisticercoza este o boala parazitara, ca urmare a ingerarii oualelor parazitului Taenia solium.
Taenia solium este un vierme plat, lung de 2 – 5 m, cu un scolex (organ de fixare) de 1 mm diametru, cu
patru ventuze si un rostru cu doua coronae de carlige; corpul este impartit in segmente, numite proglote (800-
1000). Proglotele se elimina in grupe de 5 – 6, odata cu materiile fecale, contin 20000- 30000 de oua.
Gazda intermediara este porcul. Ouale sunt inghitite de porc (domestic sau salbatic) si odata ajunse in
intestine, elibereaza embrionul hexacant, care traverseaza peretele intestinal, trece in circulatie si ajunge in
muschi, unde se fixeaza sub forma de cisticerc. Ingestia carnii de porc cu cisticercoza va determina in
intestinal omului eliberarea larvei, care- si va fixa scolexul pe peretele intestinului subtire, iar in 10 saptamani
parazitul adult este dezvoltat.

6
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
Manifestarile clinice sunt: tulburari dispeptice usoare, dureri periombilicale, modificari de apetit, scadere
ponderala, ameteli, prurit cutanat, fenomene date de localizare (cerebrale, pulmonare, musculare,
subcutanate).
Investigatii: ex coproparazitologic, biopsie musculara sau subcutanata

7.2 Taenia saginata este un vierme plat de 5 -10 m, ce are scolexul mai mare decat Taenia solium si
are 4 ventuze. Proglotele, in numar de 1000- 2000, sunt mai alungite si se elimina odata cu scaunul, dar si in
afara scaunelor (au miscari proprii, care le permit trecerea prin anus). gazdele intermediare sunt vitele, iar
ciclul de dezvoltare este identic cu Taenia solium.
Omul se infesteaza consumand carne cruda de vita si insuficient preparata. Manifestarile clinice sunt:
tulburari dispeptice usoare, dureri periombilicale, modificari de apetit, scadere ponderala, ameteli, prurit
cutanat, fenomene date de localizare (cerebrale, pulmonare, musculare, subcutanate).
Taenia saginata nu provoaca cisticercoza umana.
7.3 Botriocefaloza este o parazitoza provocata de Batriocephalus latus, un vierme lat, cu un numar de
3000- 4000 proglote, a carui ciclu de dezvoltare cunoaste doua gazde intermediare:
- ouale ajunse in apa curate, dezvolta embrionul hexacant, care este inghitit de un crustaceu inferior:
Cyclopus strenuous (prima gazda intemediara)
- crustaceul poate fi inghitit de un peste rapitor (stiunca, biban, pastravu, somn)- a doua gazda
intemediara
- omul consuma carne de peste, insufficient fiarta sau fripta si in intestinal lui se va dezvolta parazitul
adult.

Simptomatologia este asemanatoare cu cea de la celelalte teniaze deterainate de cestode, in plus avand si
anemie. Eliminarea viermelui este urmata de vindecarea anemiei.

7.4 Hymenolepis nana este un vierme mai rar intalnit la noi. Este parazit si pentru sobolan/ soarece cu
o lungime de 10- 20 mm. ouale provenite de la omul putator/ sobolan/ soarece contamineaza apa,
zarzavaturile, fructele sau mainile omului si ajung in intestin, unde in cateva zile vor forma un parazit adult.
Simptomatologia este asemanatoare cu cea de la celelalte teniaze + cefaleee, astenie, convulsii la copil.

Investigatiile cestodiazelor: ex coprologic macroscopic evidentiaza proglotele, iar cel microscopic ouale
parazitului.
Tratamentul cestodiazelor:
- profilactic: -respectarea dispozitiilor cu privire la controlul carnii, depistarea purtatorilor si tratarea
acestora
-deratizarea si asanarea terenurilor infestate
- educatie sanitara
- consumarea carnii de porc, vita sau peste doar daca afost bine fiarta sau fripta
- medicamentos: NICLOSAMID / MEPACRIN asociat cu purgative

7
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
III. AFECTIUNI ALE GLANDELOR ANEXE

III.I. HEPATITA CRONICA (HC)

1. Definitie: leziune sistematizata a ficatului, caracterizata printr- o infiltrare predominant portala si

dezvoltarea anormala de tesut conjunctiv.
Se descriu trei forme de hepatita cronica: A, B, C. o infectie cu un virus nu confera imunitate pentru
celelalte. HC poate fi: persistenta ( cu vindecare) si agresiva, ce evolueaza spre ciroza hepatica.
2. Etiologie: - virala: prezenta markerului viral: A, B, C
- toxica: laxative, α – Metildopa
- dismetabolica: obezitate, diabet zaharat
- toxiinfectii alimentare, cause nutritionale, microbiene (leptospiroze, salmoneloze, bruceloze)
- medicamentoase: citolitice, colostatice
- alte infectii virale: febra galbena, variola, mononucleoza, viroza herpetica
- consumul exagerat de etanol
Factori de cronicizare: - deficitul de imunitate celulara, pericolul fiind dublu la cei tratati cu
imunosupresoare
- tratamentul precoce, masiv si prelungit cu corticosteroizi in timpul fazei acute de hepatita virala A
sau B (corticosteroizia actioneaza tot prin imunodepresie)
- hepatita serica B predispune mai frecvent la HC
- hepatitele virale sau contractate dupa 30 ani si persistent virusului in organism
3. Simptomatologie: In 75 % din cazuri, HC urmeaza unei hepatite virale, in 25 % din cazuri, nu exista
episode inaugural icteric sau anicteric.
Debutul poate fi de: icter recidivant, ciroza sau fara semne clinice
In perioada de stare sunt prezente:
- sindroame excretobiliar, de hepatocitoliza, hepatopriv, de activare mezenchimala si, uneori,
hipertensiune portala
- ± icterul (exista si forme anicterice)
- hepatomegalia dureroasa la efort (ficatul, in mod normal, nu este sensibil)
- splenomegalia este mai putin frecventa
- angioamele stelare, adesea precoce, apar in puseuri care coincide cu exacerbarea icterului
- febra, inconstanta si moderata
- anorexia
- tulburari dispepticebiliare, pancreatice, duodenale, etc
- amenoree
- hemoragii digestive
- artralgii sau aspect de poliartrita reumatoida
Hepatita cronica persistenta este o afectiune benigna, ca urmare a unei hepatite virale acute la
drogati, alcoolici. Nu exista un tratament anume, se recomanda repaus si dieta.
Hepatita cronica agresiva, in absenta tratamentului duce spre exitus:
- HC agresiva cu antigen Australia negativ apare la femeia tanara, are un tablou clinic foarte bogat si
evolutie spre exitus, produsa prin insuficienta hepatica
- HC agresiva cu antigen Australia pozitiv, mai frecventa la barbati, cu semne clinice mai discrete.
4. Investigatii:
- obligatoriu, monitorizare biologica (transaminaze, anomalii proteice) a hepatitelor virale timp de 6
luni- 1 an de la debut.

8
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
- TGP, TGO, bilirubinemie, FA, GGT, electroforeza, Imunogrma, CRP,
- HLG, VSH, fibrinogen, Timp Quick,
- marker virali (AgHBs, Ac AntiHCV)
- punctie- biopsie hepatica
- echografie abdominala
5. Tratament:
- profilactic: tratamentul corect al hepatitei virale acute si combaterea tuturor celorlalti factori
susceptibili a fi implicati in producerea bolii.
- igieno- dietetic: repaus timp indelungat, regim fiposodat (grasimile sunt bine digerate si absorbite),
evitarea alcoolului, comprese umede si calde pe regiunea hepatica (activeaza circulatia si
favorizeaza vindecarea)
- medicamentos: - vitamine din grupul B, fosfolipide esentiale, L- Arginina
- corticoterapie: prednison 30 mg/zi, se scade 5 mg la 15 zile, pana se atinge doza
minima de 5 mg/ zi, po
- imunosupresoare: Imuran1,5- 3 mg/kgcorp si zi

III.II. CIROZA HEPATICA (C.H.)

1. Definitie: este o suferinta cronica a ficatului, consecinta ireversibila a bolilor hepatice cronice de
diferite etiologii, caracterizata histologic prin fibroza intinsa si regenerare nodulara cu pierderea
arhitectonicii normale hepatice, cu evolutie progresiva.
2. Etiologie: alcoolismul, hepatitele virale acute, malnutritia, substante toxice industriale (fenoli,
aldehide), toxine vegetale (amanita phaloides), medicamente (methotrexat, amiodarona,
rifampicina), factori infectiosi (bacterieni, virali, parazitari); colestaza indelungata; obstructii
vasculare, inmagazinarea in ficat a unor substante (Fe – hemocromatoza, Cu – degenerescenta
hepatolenticulara).

3. Simptomatologie Debutul poate sa fie asimptomatic sau necaracteristic. Primele semne sunt:
aspect de sindrom asteno- nevrotic (fatigabilitate, anxietate, somnolenta, insomnie) sau dispepsie
biliara (inapetenta, greata, meteorism postprandial, intoleranta la alcool, discolie) sau fenomene
hemoragipare (epistaxis, gingivoragii, menometroragii, eruptii purpurice).

In perioada de stare, pe langa manifestarile din debut, se constata prezenta de:

- modificari la nivelul mucoaselor si a tegumentelor: stelute vasculare (in partea superioara a

toracelui- decolteu), eritroza palmara (tegumentele eminentelor tenare si hipotenare sunt rosii),
eruptii purpurice. Mucoasa lingual si cea jugala sunt carminate.

- icterul nu este constant, semn de necroza hepoatocitara

- hepatomegalie, de consistenta crescuta, pana la duritate, cu marginea ascutita, cu suprafata regulate

sau fin granuloasa, rara micronoduli

- splenomegalie nedureroasa

9
SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
- hipertensiune portala, ce se manifesta prin meteorism (“vantul dinaintea ploii”) si prin aparitia
circulatiei colaterale externe si interne (varice esofagiene).

- ascita, in mod frecvent; abdomenul este marit de volum, cu aspect de “desaga” in ortostatism si
aspect de “batracian” in clinostatism. Cand cantitatea de lichid este abundenta se constata hernie
ombilicala (“deget de manusa”); pe peretele abdominal se observa circulatie colaterala caracteristica
(tip cav inferior/ tip cav superior).

- edemele insotesc ascita, sunt albe, moi;

- modificari endocrine: scaderea libidoului, impotenta functionala, ginecomastie, atrofie testiculara,

amenoree, infertilitate

- tulburari nervoase: somnolenta, astenie excesiva sau stare de neliniste cu insomnia

- manifestari cardiovasculare: hipervolemia din ciroze poate sa duca la deschiderea unor anostomoze
arterio- venoase (sunturi), provocand: hipertensiune pulmonara secundara, responsabila de instalarea
cianozei.

- tulburari renale: diureza scade, semne de insuficienta renala

- modificari hematologice: instalarea anemiei, cu leucopenie, trombocitopenie si scaderea factorilor

de coagulare in sange

- febra este semn de afectiuni supraadaugate, inflamatie hepatica

In evolutia cirozei hepatice, exista doua stadii:

- compensata – relativ saraca in manifestari clinice

- decompensata – manifestari clinice bogate si variate; Decompensarea poate fi:

a. Decompensarea vasculara se manifesta prin instalarea ascitei si accentuarea spelnomegaliei si a

circulatiei anastomotice porto- cave (varice esofagiene si gastrice). Cresterea brusca a hipertensiunii
portale poate declansa o hemoragie digestive superioara prin ruperea varicelor esofagiene sau
gastrice.

b. Decompensarea parenchimatoasa se manifesta prin: icter, edeme, ascita, hemoragii difuze,

encefalopatie portala, astenie, inapetenta, pierdere in greutate, subfebrilitate, hipotrofie musculara a
membrelor superioare si torace, buze carminate, stelute vasculare pe partea superioara a corpului
(arborizatii in stea, in jurul unei arteriole dilatate), eritroza palmara si palntara, tulburari endocrine,
splenomegalie, manifestari hemoragice difuze (echimoze, purpura, gingivoragii, epistaxis,
hematemeza, melena)

10
SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
4. Investigatii paraclinice:

1.Teste biochimice: cresterea GGT (gamma-glutamiltranspeptidaza) si a bilirubinei, cresterea

transaminazelor este moderata; hipoalbuminemie; scaderea lipidelor totale si a colesterolului; TP
prelungit; RA, ionograma, sideremia,

- hematologice: HLG, cu formula leucocitara, VSH, factori de coagulare,

2.Explorari diagnostic neinvazive:

a) ecografia abdominala– ofera elemente diagnostic foarte importante

b) endoscopie digestive asuperioara – evidentiaza varicele esofagiene si gastrice

c) scintigrafia hepatica

d) CT, RMN

3.Explorari diagnostic invazive

a) laparoscopia – transeaza diagnosticul cand lipsesc semnele de HTP (hipertensiune portala), iar
metodele neinvazive nu dau diagnostic de certitudine

b) punctia biopsie hepatica – se poate executa orb saughidata ecografic sau computer tomografic

c) paracenteza – permite examinarea lichidului de ascita in scop diagnostic si in depistarea

eventualelor complicatii

5. Tratament

5.1 igieno- dietetic: - evitarea eforturilor fizice mari si repaus la pat 14 ore/zi in ciroza compensata
sau repaus obligatoriu, total in ciroza decompensata

- dieta de crutare hepatica – stoparea consumului de etanol, evitarea mancarurilor grase, prajeli,
produse conservate, maioneze, oua prajite, evitarea leguminoaselor boabe (fasole, mazare, linte), a
oleaginoaselor (alune, nuci , migdale)

- regim hiperproteic, hipercaloric, normoglucidic, normolipidic, bogat in vitamine

5.2 medicamentos:

5.2.1 etiologic: se adreseaza afectiunilor responsabile de aparitia cirozei: antibioterapie cu

antibiograma, α-interferonul, in cazul etiologiei virale B si C

5.2.2 patogenic: vizeaza combaterea inflamatiei si stimularea regenrarii hepatice:

11
SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
- corticoterapie (Prednison 0,5 -1 mg/ kgcorp) asociata cu citostatice 4 mg/zi.

- extracte hepatice concentratate cu vit B, C, E (Mecopar, Purinir, Litrison)

- imunosupresoare: Imuran 200 mg/zi,po

-preparate pe baza de fier, transfuzii derivate sange

5.2.3 tratamentul ascitei: - dieta hiposodata, bogata in K, cu usoara restrictie de lichide

- diuretice ( Nefrix, Ufrix), spironolactone (Aldactone)

- pev cu sol hipertonice de glucoza, albumina umana, Manitol, masa eritrocitara

- paracenteza se practica doar daca functiile cardiovasculare sunt afectate, max2 – 3L

5.2.3 chirurgical: este un tratament de necesitate

III.III. SINDROMUL DISPEPTIC BILIAR

1. Definitie: tulburare digestiva biliara cu etiologie complexa biliara si extrabiliara, caracterizata

printr- un sindrom dureros.
2. Etiologie:
- Cauze abdominale: ulcerul gastroduodenal; boala de reflux gastro-esofagian; gastrita cronica;
cancerul gastric; colonul iritabil; parazitoze intestinale (giardioza,oxiuroza etc)
- Cauze extra abdominale: diabetul zaharat; hipertiroidia; insuficienta renala.
- Consumul de alcool;
- Consumul de medicamente: antiinflamatoare nesteroidiene folosite pentru combaterea febrei,
durerii si inflamatiei; digitalicele care sunt folosite in tratamentul afectiunilor cardiace;
corticoizii; antibioticele, fara presriptia medicului
3. Simptomatologie: Sindromul biliar este alcatuit din:
3.1 Manifestari biliare/ veziculare, care constau in: durere pana la colica biliara, senzatie matinala
de gust amar in gura, icter de intensitate variata si uneori simptome infectioase (febra, frison)
3.2 Manifestari extrabiliare:
3.2.1 simptome hepatice: durere difuza in hipocondrul drept,
3.2.2 manifestari digestive: dispepsii (indigestii), eructatii, greta, disconfort abdominal,
hiperaciditate, pirozis, meteorism,
3.2.3 tulburari neuroastenice: astenie, insomnia, irascibilitate, etc
3.2.4 manifestari coronariene, sub forma de angina pectoral, ce dpoate duce la infarctul
miocardic acut, la varstnici

Simptomele apar de obicei dupa o masa copioasa, dupa consumul unui aliment greu de digerat sau pe
fondul acutizarii unei boli digestive precum gastrita, ulcerul peptic sau litiaza biliara. Colica survine

12
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
la aproximativ 5- 7 ore dupa masa de pranz, cina si uneori este asociata cu varsatura biliara. Cumulul
de simptome se pot mentine timp de cateva zile, uneori chiar si mai mult de o saptamana.

4. Investigatii:
- analizele biochimice de rutină – nu aduc date în susţinerea diagnostică pentru sindromul dispeptic,
dar se fac pentru excluderea anemiei (hemoleucogramă, fier, feritină normale) şi inflamaţiei
(proteina C reactivă, viteza de sedimentare a hematiilor sunt normale);
- prezenţa infecţiei cu Helicobacter pylori nu exclude diagnosticul de dispepsie funcțională, există
dispepsie funcțională cu Helicobacter pylori (pacienţii la care eradicarea infecţiei cu Helicobacter
pylori nu a dus la dispariţia simptomelor);
- explorarea endoscopică, radiologică sau prin videocapsulă a intestinului subţire, colecistografie,
- endoscopia digestivă superioară cu biopsie duodenală
- pH-metrie esofagiană pe 24 ore, manometrie esofagiană,
- ecografie abdominală,
- eventual CT (computer – tomograf),
- examenul materiilor fecale pentru determinarea unor eventuali paraziti intestinali.

5. Tratamentul:
5.1 igieno – dietetic constă în schimbarea stilului de viaţă şi conştientizarea caracterului benign,
dar recurent al afecţiunii.
- Se recomandă administrarea a 5 mese pe zi (3 mese principale şi 2 gustări), fără grabă, după un orar
regulat.
- Micul dejun este obligatoriu şi reprezintă, alături de prânz, principala masă.
- Alimentele care produc simptomele (alimentele acide, condimentate, alimentele grase etc.) trebuie
excluse doar pe o perioadă limitată de timp pentru a evita dezechilibrele nutriţionale.
- Se recomandă scăderea în greutate, iar consumul de alcool, cafea, fumatul sunt contraindicate.
- dietă bogată în fibre are efect de curățare a intestinului și de a face digestia un proces mai curat și
mai curat;
5.2 medicamentos:
- agenţii antisecretori gastrici: Gaviscon
- inhibitorii de pompă de proton: Omeprazol, Pantoprazol, Lanzoprazol, Esomeprazol se
administrează cu 30 minute anterior meselor
- blocanţii receptorilor H2: Cimetidină, Ranitidină
- protectorii de mucoasă şi antispasticele (Sucralfat 1000 mg x 4/zi, Bismut, ulei de chimen şi
mentă),
- prokineticele (Metoclopramid 10 mg*3/zi, Domperidon, Trimebutina, Tegaserod),
- enzimele digestive sunt fermenti de natura proteica, cu structura coloidala completa, specifici
plantelor si animalelor, cu rol in transformarea alimentelor in substante primare necesare nutritiei,
precum minerale, vitamine, aminoacizi: Super Enzymes™, etc
- sedative: Diazepam

III. IV. COLECISTITA ACUTA

13
SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II

Mai mult ca orice organ abdominal, vezica biliara este predispusa la inflamatie din cauza:
1. forma asemanatoare unei pere
2. secretiei biliare care reprezinta un mediu favorabil multpiplicarii germenilor patogeni
Forma de para asigura staza biliara, care, prin continutul in bila, faciliteaza procesul inflamator.
1. Definitie: un proces inflamator acut al peretelui colecistic, proces ce poate determina leziuni
anatomice diferite, care pot evolua de la o simpla congestie pana la gangrena si supuratie.
In majoritatea cazurilor, colecistita acuta se grefeaza pe o vezicula calculoasa.
2. Etiologie:
- agenti etiologici principali: E-coli, stafilococi, enterococi, salmonelle, etc.
- uneori colecistita acuta poate sa apara in cadrul altor boli infectioase, precum febra tifoida,
starile septicemice.
3. Simptomatologie:
- semne generale: alterare stare generala; febra care nu indica gravitatea leziunilor anatomice;
puls accelerat proportional cu febra; transpiratii; paloare; adinamie
- semne locale: durere cu caracter intesn (durere colicativa) si reprezinta un simptom aproape
constant cu valoare diagnostica; sediul durerii este in epigastru/hipocondru drept; survine la 3-5
ore dupa masa de seara mai ales; brusc, frecvent dupa alimente grase
- se insoteste de greturi, balonari, aparare musculara
4. Investigatii paraclinice – radiografie (tubaj duodenal nu este admis decat dupa 7 zile de la
retrocedarea semnelor acute).
5. Tratament:
- igieno- dietetic: repaus la pat, comprese alcoolizate pe regiunea veziculara, regim alimentar (in
primele 24 h se suspenda alimentatia pacientului si se dau doar mici cantitati de ceai; in functie de
evolutie 2-3 zile regim hridro-zaharat
- medicamentos: antibioterapie, antispastice (Papaverina)
- chirurgical: colecistectomie cu drenaj; laparoscopie

III. V. COLECISTITA CRONICA NELITIAZICA

1. Definitie: o afectiune inflamatorie cu o evolutie lunga, intrerupta de puseuri de inflamtii acute.

2. Etiologie: idem colecistitca acuta + calculoza si infectia determinate de colibacili, streptococi,
stafilococi, dar si de actiunea toxica a unor substante (ex: barbiturice)
3. Simptomatologie: durere sub forma de colica/ca o durere surda, permanenta cu localizare
epigastrica si iradiere catre omoplat, ce poate sa apara imediat dupa masa, cu o durata de cateva
ore/zile/saptamani.
Exacerbarile dureroase sunt determinate de abaterile alimentare (mese copioase, alimente grase),
emotii, efort fizic, etc.
Se asociaza cu dispepsie biliara, reprezentata de digestie dificila, senzatie de plenitudine
postprandiala, balonari abdominale, arsuri epigastrice, greturi, gust amar, “gust rau in gura”
varsaturi, cefalee de tip migrenos.

14
 SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
4. Investigatii: HLG, VSH, bilirubinemia, radiografie abdominala, colangiografie, ultrasonografie
5. Tratament:
5.1 Igieno- dietetic: se recomanda evitarea efortului fizic, dieta (element de baza al tratamentului)
care obliga la 4-5 mese/zie cu evitare prajeli, susuri, maioneze, oua, etc.
- Se recomanda un drenaj biliar (3-4 luni) prin administrarea de ulei de masline/porumb 15-20 ml
dimineata pe nemancate 10-15 zile/luna.
5.2 medicamentos: - colebil, anghirol, rowachol, fiobilin
- antispatice (Papaverina, Metoclopramid)
5.3 chirurgical, in formele medii este ineficienta, precum forme de boala cu dureri persistente
intense – colecistectomia
5.4 hidromineral cu ape de la Olanesti, Slanic Moldova.

III.VI. SINDROAME PANCREATICE

PANCREATITA ACUTA (PA)

1. Definitie: este o inflamatie acuta a pancreasului caracterizata clinic prin tablou dureros abdominal
acut asociat cu manifestari digestive si sistemice, iar biologic prin cresterea enzimelor pancreatice
in sange si urina.

2. Etiologie: - toxice: etanol, droguri

- structurale: litiaza biliara, spasm sau strictura Oddi, trauma

- infectioase – virusi (Coxakie, urlian), bacterii, paraziti

- metabolice: hiperlipemie, hipercalcemie

- vasculite: ateroscleroza, vasculite autoimune

3. Simptomatologia variaza mult ca intensitate, de la lipsa aproape totala a simptomelor pana la

“marea drama pancreatica” sau “catastrofa abdominala”. Debutul este de obicei brusc, in plina
sanatate aparenta, in context sugestiv (consum de alcool, masa bogata in grasimi).

- Durerea abdominala, simptomul major al pancreatitei acute, poseda toate superlativele intensitatii.
Obisnuit incepe in epigastru, iradiaza “in bara”, in semicentura, spre coloana lombara, atinge maxim
de intensitate in primele doua ore de la debut, nu cedeaza la calmantele obisnuite si dureaza 24-48 de
ore. Este descrisa de bolnav ca o senzatie de strivire sau sfasiere, ca un pumnal.

Durerea este atat de intensa, incat bolnavul poate prezenta un episod de sincopa si se insoteste de
bufeuri vasomotorii (hipotensiune, apoi cresterea pasagera a tensiunii arteriale) si de dispnee

15
SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
(secundara bronhospasmului). Pentru calmarea durerii bolnavul adopta diverse pozitii antalgice:
sezanda in anteflexie, genupectorala, ghemuit cu pumnii in epigastru etc.

- Ileusul paralitic (durere abdominala, varsaturi, constipatie si distensia) acompaniaza aproape

intotdeauna durerea.

- faciesul anxios;

- in starile de soc, tegumentele sunt acoperite de sudori reci, pulsul este slab si rapid, tensiunea
arteriala prabusita, extremitatile reci si cianotice.

- Confuzia, starea de soc sau coma sunt prezente in formele grave; febra si icterul sunt posibile.

4. Investigatii paraclinice:

- amilazemia creste aproape imediat (in prima ora), atinge un maxim in primele 24 de ore si revine la
valori normale dupa 3-4 zile

- amilazuria este mult crescuta si revine mai incet la valorile normale

- sunt modificati unii markeri de inflamatie

- TGP, TGO, bilirubina sunt de asemenea modificate

- alte examene biochimice alterate sunt: hiperglicemia, hipocalcemia (secundara fixarii calciului la
nivelul focarelor de citosteatonecroza)

- explorari imagistice:

a) examenul radiologic exclude perforatia unui organ abdominal, indica ileusul, evidentiaza
calcificari pancreatice

b) examenul ecografic – evidentiaza edemul pancreatic, evalueaza vezica biliara si caile biliare

c) tomografia computerizata – indicata in PA severa , necrotica

d) colangiopancreatografia retrograda endoscopica – indicata in PA de cauza biliara, cand se

efectueaza atat in scop diagnostic, cat si curativ (sfincterotomie cu extragere de calculi)

5. Tratament:

- igieno-dietetic: internare si monitorizare continua; suprimarea alimentatiei orale si aspiratie pe

sonda nazo-gastrica

- medicamentos: antalgice – fortral

16
SCOALA POSTLICEALA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
SPECIALITATI MEDICALE- MEDICINA INTERNA II
- pev reechilibrare hidroelectrolitica

- oxigenoterapie

- prevenirea si combaterea infectiei – Ciprofloxacin sau Cefuroxim

PANCREATITA CRONICA

1. Definitie: un proces inflamator continuu caracterizat clinic prin durere si pierdere ireversibila a
functiei exocrine si endocrine pancreatice.
2. Etiologie: consumul cronic de alcool si malnutritia.

3. Simptomatologia - durerea are caracter recurent, intensitate variabila si afecteaza calitatea vietii;
este localizata in hipocondrul stang, mezogastru, cu iradiere in bara dar si in spate; este accentuata de
consumul de alcool si ameliorata de pozitia antalgica pancreatica (aplecat in fata)

- icterul poate aparea in cursul P.C.

- alte simptome: anorexie, greturi, varsaturi, scadere ponderala

- steatoreea apare in insuficienta pancreatica (peste 90% din pancreas este afectat)

3. Investigatii paraclinice:

a) imagistice: radiografia pe gol indica prezenta calcificarilor pancreatice, ecografia

- CT, RMN,

b) de laborator: - determinarea grasimilor fecale obiectiveaza steatoreea

- determinarea chimiotripsinei in scaun

- TTGO (testul de toleranta la glucoza/ glicemie provocata) este de regula alterat in P.C.

4. Tratament:

a) regimul igieno-dietetic: asigurarea unei diete echilibrate–hiperproteica, hipolipidica si

hipoglucidica, in pranzuri fragmentate (6-7/ zi); suprimarea consumului de alcool si a fumatului

b. medicamentos: vitamine liposolubile, enzime pancreatice: nutrizym, festal, kreon

17