Sunteți pe pagina 1din 394

ж

8UHR

WèÊÊêêêë<
WÊÈÈÈÈÈÊÈÈ
%№№ Ш
^.-*£

Ш¥М 1Ш1
if 'УУ.
'%1^ ^^ШШШ^е? W^s.

UV WMi^)ffiwi(^№ß) w АШ))
AGAZ1MU ISTORICU
PENTRIj

DАСIA
Suptu Redactia.

lui
A. TREB. LAURIANU
Professor de Filosofie in Collegiul National,

4 si

NIGOL. BALCESCU.

Tornul III.

BUCURESCr.
Cu tipariul Collegiului National.
1846.
D&
.1)3
HM
V3

■.■-"':.»,, -

•»i, i'
кжшкл
Ц ЪЫ1 MOLDOÎEI

deb 166t- 17» *V

КАЛ I.

D о ш o i a lil Evstratie Dabixa Bod v.


tn totl 7170.

Duri шага Its Steh>nit> Bod* fatorxlt] Itl


BasiLe Ъоаъ, «ndar* at trimis bomril sre Kirilv Dra-
konta, la noarta îminritiel kt rtnuninte s* 1« de«
ßomni de tare>. nre ч:пе'ш! »or alege el dintre sine.
1Ш emindt rasnTnsi de la Biziml , к a si> nie tot,!
botaril \ъгъЛ la поаггъ. mi nre Mino'mt юг «lege
akolo Domní, nre Boie si le fie. Uli merrbnd» toit
botaril la Uarirrads dtm> norinka ВшггеКт, mtre
kare era mi Dabi«a Borniktl, zik къ tr*gee m>de«-
de alt si de Domnie atsnuea kx mersil boterilor 1.«
noartb, qi hinds kinarivl чо! Ьъ(гъп la Цагн-r.t.l. ait

*) Aieaslb kroniki. se imsimne de D. КогъЫчеаПт къ Nil d« Il Util


nimit M i s 1 e a Diakï de iistierie. El ■ tkrisT ачеаШъ krottikh, dllfb
kimî nvbrtiriseaite tnsmii tn Note, de la Eutratie 1)аЫжа ИИ, m m. la
Muavv III!. К»ков1(ь, i66a — 170I, dmb nótenle mat ntiltort ornent
alemï, mr de akolo iitni. la 17З0, a jkrist de la aine tmnuil. — Nuiii'Ip
kronikarmliï se айь tn doie lokirï itbskriiï sniiV Note, darb «im de
tnkirkaiï, tuktiï ni акт inline da n'I devul'ia. Mal (triiV aomV nibllka
idï fac-similé litorrafilt de a^eelï nimt.
L
)(4)(
lokniit bkrírile domniel nenlrx БаЫжса Bornikïl ;
mi dakb ai mers» boKiriï în Uarirrad mi ai emit
înaintea Bizirixh?, îndaU ai întrebat Bizimd, karele
^Dabiwea Bornikil ? LUi arbtbndïl qenlaltj bonrï,
.s kaftan de Domine, игъ чей че
de Domnie ах гыпав nxmaï kx пъ-
nentrs aqeasta niqï într'sn nrenss
aqesti Domni, къ mi Isï neste вое их
fosti a fi Domni, iiumaï kenrbndi nre bonrï la noar-
ta, ksm s'ai zis mal sxs, ai tokmit trebile ksnartxl,
»ъ nx se Гакъ вге о 1тпъгекеаге între Ьонг!, nentrs
alesïl dentre dъnшiï la Domnie, mi fiindi от ЬтЛгъп
mi botar de |агъ, DabÍHíea Bornikil, orí kx вое orí
1ъгъ"ъое ni fosti, ai emiti Domni t,irrt.
Benit'ai Dabiraea Bodb Domni 1,xril, mi era txtsror
kx пъгеаге de bine, nentrs DomnS de t,an>, mi nime
den botar! nx era ni4ï íntr'ln nren^s, la anesti Domni;
nÍ4í t,ara nx era ímnressratb kx d^'ile.
Пге аче1е вгет! , aBi>ndi вгажЬъ Тхгкъ! kx Neam-
t,íl, Benit'ai погзпкъ la ОаЫжеа Bodb, de s'ai rbtit
de oaste, mi ai mersi la ЪЧваг în l¡ara КепЦеавкъ,
^тпгезпъ kx Гг-irorie Bodb Domntl Msnteneski, mi
imnresn-bndsse ks Bizirral, ai b'btst 4etatea îïïBarsl,
mi о ai dobbn'lit, mi s'ai întorsi kï dobъndъ, adx-
s'ai MoldoBenil кагъ înkwkate de borfe mi de xer.
L,a anîl dxm> aleaste onitire, иг ai Bénit norsn-
къ de oaste Dabimil Bodb, mi Ы T'rirorie Bodb Dom-
mlsï Msnteneski, mi rxtindsse ai mersi игъ tn ^ra
Кет^еаакъ, treli^ndi Озпъгеа nre la Изшава, mi îm-
nre^nbndîse ks BizirFsl, ai mersi la vetatea LeBa kx
omtile ТъгчешН, ai Ksat Bizirixl nre sn Saraskerii
k% omtï. mi kx xn Saltan kx вг'о treze4l de mil de
)(S)(
Tbtarï въ Ьагъ qetatea Lena s% o dobi>ndeaskT>, tar
sinror Bizirpxl kl alte omtï, ax mersx la акъ 4etate
mal in lontri, въ o batí», xnde întbï nre Biziml Гах
ЬъШ Neaml,iï de akolo de la ачеа qetate, mi dindxse
Bizirral tntr'o narte kl ooitile sale, ai trimisx la
Sarask errai че'1 tasase la Ьева , mi kl Т-Ыагъ!, mi
kl MoldoBeaniï mi kx Msnteaniï, st>'ï nie într? agra-
tort-x, зъ Ьаг/ь nre Neaml;!, 4Í mi akolo la Ьева ах
bi»tit Neamljiï nre Tsr4ï, mi kix rbsimitx кы n'ai
maï anxkatx въ dea agratopix Bizirrahï. Къ тчеш
вгеа въ maï теаггъ akolo xnde'ï kema Bizirral, fiindx
вгеатеа пге la Simedrra, tot tngea n%dea«de de în-
torsi 4i'nem snre lokirile sale, karil mi neste bow
Bizirralsï въ întorkx den omtï ne ачееа вгеате, mi
maï alesx Trirorie Bodb Domnxl Minteneskx, kx Dabi-
жеа Воаъ, sfbtiindise въ fsrb «n t,ara bemeaski, kim
tax loBit Neamt,iï akolo la Ьева , ai mi flgit, mi ai
trekit Шпъгеа, £ьгъ nitirea Bizirrahï kx omtile sale,
Biindx Dabiœea Bodb kx rrirorie Bodb nrin t,ara
Minteneaski, rata de fin., lar Stamatie че era По-
stelnikx mare la D;i Ыжеа Bodb, ax sfbtlit nre Dabi/кеа
Bodb, zikbndïï, эъ ni fsgï Мъпа ta, ni te notriei sfa-
tilxï Ul Trirorie Bodb Domnihï Mmteneskx, 4Í nl-
maï sb ne întoar4emx înanol la Bizirralx, mi въ lamí
nre Trirorie Bodb, въ ¡Лъ el че ar mti, къ netntor-
kbndste Мъпа ta , noate s% trimitb den irnrb Bizi-
rral погикъ la t.ii-ъ въ te nrinzi, mi't,ï ве! nine ka-
ml. Ai asksltat ПаЫжеа Bodb sfatîl че1 вътЛоях
a lsï Stamatie По.ч tel ni kîl, mi s'ax ¡ntorsx, mi rnerrxndx
la Bizirralx, m'ai tokmit lxkril, mi imbibiidil к i kaf
tan, ш'ах lsat zioa Ь$пъ de la Bizirral, mi ai Bénit în
1,агъ, kl btkirie.
X6)(
rrirorie Вос1ъ, merrbndx la skatnxl svx tn Bxkx-
remtl, nemtiindx de întprsxl Dabiœil Воаъ, m'ai nor
mt Doamna kx toatb kasa lxï, m'ai trekxt în t,ara
îînrîreaskb. Atxn4ea Trirorie Bodb ax omorbt nre
Kostantin Kantakszino Ilostelnikïl în mbnbstirea Snea-
гов.
Benit'ax Trirorie Bodb nre ai4Ï nrin 1;агъ, mi ne-
aflbndx nre Dabbnea Bodb, sax dss пъпъ la Бхчавъ,
mi de akolo resKtindxse den oastea sa, nxmaï kx вго
80 de oamenl ai bat sure Botbineanï, tenvbndxse sb
nx sarb dtnb dъnsîl t,ara 8ъ'1 nrindb, ьаг de la Bo-
tbmeanl, ai loeit la Ilrst la БогаъпепШ, mi de la
Ilrst ax loeit la Nistrx, mi ai trekxt nre la МовПъх.
1агъ kbndi ax emit din Botbineanï, пъпъ *n гюъ
fiindx пегхгъ, sax гъ^ъчкх xn кътъгаш a lxï kx о
пъгеке de desagï kx ralbenï, mi къгъш!х nre тъпа
Жогъ! Bornikxl in Botbmeanl, ax lxat banil mi tax
trimisx la Dabi/кеа Боиъ. 4i пъпъ a'i trimite, el ax
desneqetlxitx baniï, mi ax bat къ1,ва ralbenï, mi ax
dat sarrvb къ ama desne4etlxit,ï tax rbsit.
Trirone Bodb, n'ax гъЬовкх mxltx *n 1¡ara Leina-
экъ, 4i ax trekxt *n t,ara Nemt¡eask^ Xnde ax urbzxt
iiat» s anl mi mal bine.
Botaril Msntenemtï dakb ax nribegit Trirorie Bodb,
eï ax nxs Domnx nre xn nrostx, anime Antonie, mi'ï
da nafaka ne zi kbte zeue kostende, mi era Domnx
nxmaï kx nxmele. Mers'ax Kostantin, £ечог*1 bl Ko
stantin Kantakxzino Ilostelnikxl, la ФтпъгаЫ Nem-
l¡eskx, de ax Hahit nre Trirorie Bod^ nentrs къ ax
omorbt nre tatbsvx, 4i nemik n'ax strikat lxï Triro-
rie Fioilb.
)( 7 X
rrirörie Bodb въЫ de bínele Neamt,ilor, m'ai fi>-
kït паче de la Bizirrel Tïrqeski, mi ai mers« нп-ъ în
Uarirrad, mi nriimindsl kï bine Bizirral, rai dat Dom-
nia wr tn tara M?nteneaski>, 4¡ пъпъ al îmbrbka к*
kaftan de Domnie, Bri>ndi въ nrinzb nre borariï Msnte-
nemtl la тъпъ,ай шъг*1 Tpiropie Bodb askïnsi tn Uari-
rrad,ini ai trimisi Bizirrel tn l;ara Mxnteneaskb de ai ke-
mat nre borariï Mïntenemtï, sb sie kï аче! Domni a lor
la Iloartb, anïme въ'1 înoraskb Domnia. Deqï borariï
Msntenemtï, netntiindi nimik de Benirea \tï Trirorie
Bodb la Uarirrad, ai mi nxrqes mi ai mersi Boiomt
ks Domnsl lor la Uarirrad, mi kxm ai întrat înain-
tea Bizimdïï, ai mi adïs nre Trirorie Bodb de snde
era askxnsi, mi nre loki tmbi^kbndï'l kt kaftan de
Domnie, ai nrinsi nre borariï Mxntenemtï mi'l de-
derb nre тъпа lxï Frirorie Bodb, nre Mixaï mi Ko-
stantin mi nre Iordake Kantakxzineintiï, feqoriï lsï Ko-
stantin Ilostelnikïl, nsmaï ШъгЬап Lorofbtïl ai skb-
nat ameam den rloatb den naintea Bizimslsï, nx l'ai
въгЗД nime че s'ai fbkst. Uli rbnezindi mainte oatne-
niï si>ï Trirorie Bodb, ai nrinsi mi nre gren-bneasa
lit ШъгЬап Lorofbtïl, mi meri"bndi Trirorie Bodb
în skaïnïl Domnieï în B«kïremtï, rai înkis nre tot,ï
la noarta k*srt,iï domnemtl tn tïrni, la Neamtï, mi
bbtbï че ai l*at аче! borarï, am lbsat sb skrie Msn-
teaniï, rar nol ne întoar4em la rbndîl nostrx.
DabÏHtea Bodb, domnindx к s паче, к* Domnie ашъ-
zatb,mi kï l;ara tntemerati,, era от bïn mi blbndi,
mi tnkb ne nlinindi 4 anï tn Domnie, fundi mi от Ьъ-
trxn, ai nlbtit datoria чеа de obmte, mi l'ai tnrronat
tn тъпъэигеа Бъгпова, че este de di>ns«l ziditb , nïmal
temelia o ai zidit Miron BarnoBskie Bodb.
)( 8 X

К4.П 2.

Domnia 1) ъ к ъ ï Во(1ъ.

D»ka Bodb era de momie de la Rxmele den t¡ara


Ггечеавкъ, mi de konil mikx eiindx aiqea în 1,агъ în
zilele 1«I Basilie Bodb, au fostx la аягктъ la ab*ge-
rie, anol Basilie Bodb l'ax lxatx în кавъ, mi sh/Kindx
mi în zilele altor Domnl la ksrte, Гах boeritx, игъ
în zilele Dabiœil Bodb s'ax insérât, mi ax lxat nre о
fatb a Doamnil БаЫжоае, xiastrb Dabi*iï Bodb, mi l'ai
nïs Bisternik mare. Бакъ ах nrsrit БаЫжеа Bodi, ax
mersx Doamna DabiiKoae kx ginerisxx Dïka Bisterni-
kîl în Uarirrad, aeindv nre kxnarad че1 ЬтЛгъп în
Uarirrad nrtbtoní de trebile Domnieï, la Bizirjxl, mi
la alte kxnetenil a nort.il ФшпъгЫешП, ax imbrikat
nre Dska Bisternikïl kx kaftan de Domnie ^ъгъ! în
lokïl sokrssbx DabiiKil Bodb.
Benit'ax Dska Bodb Domnx 1,ъгъГ, ttttrorx era bxn,
mi гъгъ nrentsxrf, fiindx mi el domnitx den botartx
de t,arb, k-bt nime ni4ï о strimb^tate n'a* aext de
dъnsîl. 4i nsmaï grenat ate de an ai domnit, mi mx
Bénit mazilie, nxmaï nentrx noBeastea xniï къгЦ че ах
fostx trimisx el la Xaml.
Snxn къ аче1 Xanx se чегка въ se tnkine la fm-
пъгъ^а Moskïhr, mi &ъ se linseaskb de la Txrkx, ka-
re noeeaste axzindïse în Uarirrad la Фтпъгъ^е, n'ax
krez«, че Brbndx sb adeeereze, ax skris la Dxka Bo
db ai4ï tn t¡arb, nïmat въ kaxte, въ afle kxm ar fi U-
kr*l mal adeeirat, sb Гакъ mtire la Атпъгъ^е. Dx
ka Bodb Brbndx въ isniteakb nre Xantl, въ noatt»
x«x
ksnoamte adeßirsl, ax skris la Xansl, ksm къ mi ел
este rob nlekat sXntx nsterea lsï, mi áltele че ar fi
skris. 1агъ Xansl lsindx kartea о ai trimis la tm-
пъгъ^е, mi îndatb ax mazilit nre Dska Воаъ. Emise
Dxka Bodb la nrimblare kx toatb kasa lsï mi kx bo-
tariï la satsl lsï, la Berexoemtï, nre îKiea în sss, lx-
•bndsmï sama oilor че авеа den boeria sa, xnde (ыъ
de Beaste tax sosit maziliea, mi Ixtndïl sn Агъ îm-
nbrbteskx l'ai dss în IJarirrad, mi în loksl lil ax
Bénit Domnx t,i>i"bï lliamï Bodi>, £ечог*1 lsï Aleksandrx
Вос1ъ lliamï.

КАП 3.
D о m nia asî lliamï В о cl ъ.

Бакъ ах mazilit Фтпъгъ^а nre Dska Bodb, fiindx


lliamï £ечог de Domnx în IJarirrad, ax lxat Domnia
nx гъгъ msltb кекхкЛъ, mi Biindx în skasn la Dom-
nie în Iamï, în ami 7175, kx toa^ kasa lsï, oamenï
streinï Ггеч!. Nx авеа ni4ï о nvbndrie ni4ï el ni4ï
oameniï lsï,, nre boKirï în mare 4inste 'ï авеа, la nrim-
bh>rï, în osneat,e nre la botarï de mslte orï, boteza,
mi ksnsna nre msll,ï, mi'ï di>rsba, nxmaï limba t^rbï
8Ъ ггъьавкъ nx nstea, 4i tot kx tT>lma4Rí ггъга, mi
la o sanrb de botarï a къгога m>rint,ï ax fostx kx bo-
Htriï ki>ndx sax rbdikat 1¡ara de ax skos den Domnie
nre tatb въх Aleksandrs Bodb, leax fbkxt înalgiossl,
mi l¡ara în zilele lsï era îmnressratb kx d-brile , че
orbndsKi delà Bistierie. Пге аче1е Bremï era паче,
mi t,ara întememtb ; era Ьъпъпе în 4etatea вхчеви,
к area era delà Dabiœea Воаъ, mi гьчеа matai de агашъ,
II.
X m )(
kariï nîmaï aiqea în t,arb îmbla, 4 шаЫ la vn ban
bsn. La a4esti Domni 4Înemï mergea ks чеваш no-
klon sb'l înkine, tltiror da banï. lili ax domnit de
altreilea an, mi l'ai mazilit, uii ьаг ai Bénit Domni
Dïka Bodb, k% a doa doranie.

КАП 4.

Adoa Domnie a Бикъ! Bodi.

In anïl 7177, ai Bénit Domni t,irbl D*ka Bodъ


aldoilea rbndï. fntr'aqesti an ai în4en*t a zidi mv
niistirea чеЩхьа че este în deal la Iamï, mi domnia
D^ka Вос1ъ к? паче, tar în altreilea an a Domnieï lsï
s'ai rbdikat Orxeianiï mi Li.imiincnniï к« oaste nre
Dska lîodb nentrs ■» ri ч renca ГгечЦог , maï ales nen-
trï КшъгепШ.
Oiutindxse kxneteniile аче1ог vnstsrï, Хъпк*1 uii
DxraB Sbrdarre mi ks alt,iï, ai eenit kï oaste în lamí,
strirbndi nre Ггеч! st>'ï nrinzb sb'l omoare. F»gi-
t'ai tot,ï bowril în t,ara Mïnteneaski,, tar D*ka Bodb
Bbzbndi къ s'ai rbdikat atbta lui, asxuri.T, ai emit
Ivï toati kasa lxï den kïrte mi ai nsrqes în gios, lar
Xiiiiksl mi kï altjil de al st>ï ai întrat în kwtea Dom-
neask-b, mi nrin kasele boereuitï, mi npin fbrr'ï nrin
dïrenele nerst^toremtï жък-sindi mi strikъndi tot че
m'ai rbsit.
Dska Bodx, ai trekxt de о datb neste 0*пъге,
dbndi kale аче! adsm>rerl nebïne, mi de akolo dbndi
mtire la tmninl,ie, bai Bénit погзпкъ de ai bat Тъ-
tarl kxt,t Kii trebsit, mi trimet^ndi Dska Bodb la
Aleksandrs Бгхгш Sirdaml de ai eenit den t,ara Mxn
XиX
teneaskb de snde era fagit kx alt,ï borarï, mi trime-
t,bndï'l ks Tbtarbï, a« loeit ne oastea ХъпчешШог,
la EnsreanT, mi tax bbtst, mi н»х risinit, nrbdat'ax
Tbtarbï t;in?ttrile ачеа1е, mi nie m?lt,i kix mi robit,
ьагъ nre къ!,? fax nrins den kanete nre tol;I ш впъп-
zxrat, mi Hiv înt,enat Dska Bodb, dakb sax întorsx
de neste Dsnxre ; ьагпъ mare era къ ашаш Htrna s'ax
fbkst ачеа zai-въ. 4i de Domnx nu s'ax nxtxt anro-
niea st>'I íákb вге хп гъх. 1агъ nre 1ъпгъ че! впю-
BaU ах nerit mxltx norod neeinoBat, mi ama sax no-
tolil ачеа zai-въ, nsmaï de noeeaste ах гътав de atxn-
чеа întrs nomenirea oamenilor, nxmele Хъпчеши1ог
aÍ4ea în 1,агъ, пъпъ as^zï.
íntr'aqestam an 7180, dakb s'ax desBbrat, 1тпъ-
rbt,ia Tsrkxhï s'ax rbtit kx omtl sb Bie asxnra 1,ъгъ1
Lememtl, въ dobbndeaskb Bestita 4etate Kanienit,a, mi
întbix a« trimis погзпкъ la Dska 1кн1ъ, si>ï trimit,b
kinsl mi starea 4etbt,iï Kamenitiï, &ъ вагъ че lok, mi
че tbril аг авеа.
Dska Bodb, den norsnka ,гтпъг*Ц1е1, ах trimis nre
xn neamem den t,inxtsl Xotinshï, ansme Trirorie Kor-
nesksl, kare era foarte memter de skrisoare, mi de
sinbUrt la niatrb de zidit mi la alte hkrsrï, de ax
fbkst kinsl чеЩи Kainenit,ií de чагъ, mi starea lokx-
lsï den afarb mi den lontrs , ks tóate tokmelele eï,
minxnat lskrs , mi o ax trimis la Фтпъгъ^е, karea
dakb o ax Bbzst f тпъгаЫ Stltan Mexmet, mxltx s'ax
mirat, de tbrie че are den sinrsrb starea loksltï kx
ana Smotr¡4bxl mi ks stbnql malte de niati-ъ imnre-
grer, mi mal msltx avasta ax klbtit nre Tsrksl a Beni
la 4etatea КатепЦа.
X 12 x

К\П 5.

De в с n i г с a 1 s ï Saltan Mexmet la
Kameniu.

Tïrkïl rbtinckse de ачеавгъ kale, n'ai dat Beaste


Leamilor, dsnb ksm ai оЫчеьй Kraiï mi tmniral¡iTr
de dai Beaste kbndi se гъсЬкъ к« omtï ïiiïI asxnra
altsba, sb se гЫеа&къ kï nsteare de omtï, 4Í fbrb
de Beaste ai mrees den Uarirrad, mi sosindx la Obls-
4¡tfb ера nodsl rata neste Dsm>re, mi ne fbkmd« zi>-
Ьавъ ai trekst ne nod mere« neste Dsn"bre. Ьеашъ!
пеавъпс!х Beaste de Benirea Tïrk-shï, nÏ4ï o n>tire de
omtï n'ai fbkït, ni4Ï тъкаг netatea Kamenit,il к s ni-
skaï nedestrime s% se anere de пъвак Tîrkîhï, n'a«
întemetat.
Dxka Bodb rbtindi копаче nentrx Фтпъгъ^е, mi
nodsrï neste toate въЦе kbte ai trebsit kï mare rri-
жъ, on>ndsindi nre la копаче oamenl de isnraBb, mi
kï izBod de kbte ar trebsi въ nx linseask-b.
Fhr4es'ai Фтпъгъ^а mi ai Bénit însss ne 1ъпгъ
Ilrst kx omtï mi kx armatb, mi sosbndi la Цо^ога
ai fbkït otïrak(—) zile. Цага era ЬежетЧъ nïmaï den
kalea omtiï, мгъ nimenï de Tsrqï n'ai aBït neuoe,
ni4Ï la mersîl în sss, ni4ï kbndi s'ai întorsi, 4Í tot
kx banï ai kxmnbrat bskate, noame, mi orzi de kaï.
Era într'a4esti an bilmxr în toa^ roada, în пъше, în
miere mi în noame, 4ine ai fbkxt ners^btorie, s'ai
îmnht de banï, dskxndi orzï, гыпъ, xnt«, miere mi
noame în tabbra tïr4easki, Bindea tot к s nretti, mi
de niine ni4ï ъп ва! m авеа.
Déla Uoioia ax Bénit tmnxratxl к s kirtea sa in
nrimblare пъпъ în Iamï, ne 1ъпгъ mxnxstirea ht Ni-
korit,x norxrxndsse in Balea Kxkalna, mi s'ai sxit
iipin txnrsl boilor, mi ax emit in къгапх mi ax deskx-
likat ssntx saeeantx delà deal delà txrrsl boilor«
Dxka Bodx kx botarl ne gios kxt mtea maï tare
mergea, mi к ъ teca bskxt,! de atlaz intinzxndx nre îm-
Ье nxri,ï de drïra nre xnde treqea fmnbrartl.
Dakx ax deskxlikat Imnxrattl sïntx saeBant, юх
inkinat darïrï delà Dska Bodx, kal tsrqemtl ks
nodoabe skxmne, lirean к -s ibrik de argintx, mi alte
darxrï skxmne, anoï s'ax întorsx îmnxratsl Kir la ordie
la l],of,ora, mi atreta zi мг ax mal Bénit tninxratsl mi ax
mersx în deal la 4etxi,xe, nrieindx lokvl, mi мг s'a«
întorsx la ll,oi¡ora.
De4ï nreksm t¡xrile birniqe dea nsrsrea sxnt în-
вгх/itbitoare, amea mi boHtril Dïkxl Bodx at япчеа ax
rxsit Bréame de жа1оЬъ la l'mnxi-x»,ie asxnra Dskxï
Bodx, mi era nîmal sx'l mazileaskx la Цо1,ога, iixmal
Bizirixl s'ax nss mi ax rrxit nentrx dxnsxl la 1 шиь-
ratsl sx ns'l mazileaskx de nre kale, kx anoï ex ва
Гаче smintealx nentrx копаче mi nodsrï, mi de álte
le че sxnt orxndxite sx le rrimeaskx nentrx treaba
imnxrxiieï nxnx la Nistrx, mi amea înrxdxindx fm-
nxratxl, nx l'ax mazilit de aiqï den Цр1,ога.
Пхгчев'ах fmnxratîl delà Upt,ora nre Ilrtt în SM.
wrx nre la копаче era rrbmt tot че trebxta, nxlne,
orzx, KiloBitx, ЬегЬеч!, raieie, tntf, leamne, wrbx,
t,xr?mr, mi tot че trebxta, sx nx fíe liu*x niil de
mele.
Aqestx fmnxrat era kxlxreif bin mi uxnxtoiw,


?
X м )(
mergea tot nre kxmni к? n*t,intel de ksrtea lsl пъпъ
wide era konakïl de deskilikat.
fntr'aiestx an, nenoBestitb mhrxne s'ai arbtat, în
nvbubstioara den giosi de 4etatea Xotin*hr, ах 1ъкгъ-
mat ikoana malqil Ilreak*rate, k%t въ rbsUrna 1акгъ-
mile nre ¡коапъ, mi nika într'o tinsie че era s*nt*
ikoani, tvtiror кч mare mirare era a nriei l*kr* ne-
ste lire ka аче1а, kare adeB-brat ai fosti semni mi
arbtare de nerire a nrslt,ï kremtinï în t,ara Lemaskb
mi de тчепъигъ dïrerilor noastre, къ de atïiml den
an în an tot гъ*, mi amar mi ntstiirï lokïrilor de
nre akolo, пъпъ în zioa de astbzi.
Iibndi ai sosit Фтпъгъ^а la Nistrx , era nodsl
rata neste Nistrt, la Dbrxbanï den gios de Xotin, mi
trekwidi 'гтпъгъ^а nre nod, sta D*ka Bodb la ka-
n*l nodïhl în чееа narte de Nistr*, nemtiindi de ma-
zilie, auitenta въ'1 îmbi-аче к« kaftan nentrs вЬжЬъ,
ka nre în Domni, Kir imnbratîl k*m ai trek*t npe
nod , ai mi fbkxt semni de'l 1*агъ mi l'ai dis
la , mi Га* n*s în хеагъ, mi îndati> ai emit
rbsn*nsi botarilor, nre 4ineuiï вог alege dentre аъп-
niiï, sb теаггъ 8ъ'1 ¡тЬгаче к* kaftan de Domnie în
lok*l Бокъ! Bodb. La aqeastb mazilie a Шкъ! Bo
db, zik 8Ъ fie fosti nMÎin Sreakie Bisterniktl, nentrx ka
re fantb anol D*ka Воаъ Bund* Domni 1;ъгъ1 altreilea
rbndi, m'ai îbsnlbtit asnr* desrire b'rsakie, înkis
în temnit,b k* tikariï, lerat la пзшчГ, ЬъШ la tal-
пе, пъпъ ai dat тапгъг*1 че1 de anol, ai dat че
ai aB*t tot пъпъ къпс1х n'ai rbsit че mal Isa delà
dbnsïl, den aB*i,ia чеа т*къ ; ama Гаче nizma mi za-
Bistia.
)( 15 )(
Botaril sa* anikat de Stefan ïletriielko че era
КЬчег« mare, fiindï Ьъп-ъп mi botan« de t,arb cra
mai svl rbdiie Domnï, el airnindsse si na fíe, mi
Brbndx въ fsn> noan tea. el l'ai' п ъ? il si M г$гъ , mi
adoazi imbrbkbndïl kl тп копгъш altil botartï, l'ai
lsat între dinmil mi merrbndï la Bizirol ai strirat
kl to^iï, aqesta sb ne fie Domnï, mi l'ai îmbrakat
k? kaftan de Domine. 1ягъ nre Dtka Bod%, чеЬ че
a» nirtat гпжъ biiiidi immniia si nVï afle втъ ni"
че de sna, mi as di rlit milte darsrl skinine în lok,
de 4inste mi de mil*, l'ai birat în хеагъ, mi l'ai
trimis mazil la llarirrad. 1агъш1 Пе1гече1ко Bod-ь,
че l'ai ales Ьоки-il (¡ъгъ! üoninx, aedeaBttl anol la
ктЛъ stingere mi nerire ai adss tara ki fantele Ы,
kim se ва skrie nre n>ndi, игь въ fie 1-bsat nre D*>
ka Во(1ъ 8Ъ domneask-ъ, тчТ suele de аче1е til s'ai'
íi fbkit asi ига ачешШ t/ъгГ , къ era Domni anrbzat
mi ¡ntemetat, mi xarnik de Domnie, nre ачеа1е Breml.
Пге Dïka Bodb l'aï nornit de akolo kl m агь
îninwbteskï, mi niiml» npin lamí s'a» rbdikat kl tot
4eaïaeit mi s'ai dw la kasele lui în {Jarirrad.
Leamil neaBlndï ri'ina de Benirea Tsrkilil la Ka-
«k iiil.a, HÍ4Í о rbtire de oui tï n'a» ansí, lam s'ai zis
maï sis, къ nÍ4l satele de nre margine n'ai antkat
въ se Ьежъпеавкъ въ între nrin пъ1ъпч7, sta sate
le nline de oamenT, mi le snmea чеши dinkoa4e, mi
strira, f*git,T, hg\\1, къ sin Ttríil въ treak* în t,ara
Boastrb, иг el sta nre lok.
Tsrqiî kim aï trekit Nistril, ai înienit a nrbda
mi a da fok, кы aï nsttt aiKtnge nrin t,ara Leuiaski,
пеавъп(1х шч1 о rritKb de Leauiï, în КатепЦъ era
nimal oamenil чеТ de lok mi вг'о 7000 de Di i.rani
X16)(
la norl,lf, mi kxm at tibbr-U Txrqiï 1ъпгъ petatea Ka-
menit,iï, n'ai zbboBit геаче zile b-btindi den nsniuï,
s'ai mi înkinat, 4¡ne era în 4etate grersindsle slobo-
zenie tïtsror, înkinbndsse de Ь*пъ soie, mi auiea de-
skizindi nörgle ai întrat Tsrqiï, mi ai emit tot,ï oame-
niï че! de lok afarb kï tot че ai airxt 4eï den 4eta-
te, гагъ BolodioBskie starostele de Kamenit¡b Bizbndx
къ se înkim> to1,ï чеК den 4etate, el ах întrat în er-
birie, mi ai dat fok de s'ai anrinsi егЬъпа, de ai
arsi mi el ks Hirba чеа de пзшкъ, nentrs si n* în-
капъ bü în тъпе1е Ttrqilor, m'ai fbkst moartea sin-
r«ri к? тъп?1е sale.
Tsrqiï întirindi 4etatea Катепца к S nSumï ks
zaxarea, mi kï oaste ai ашъ/.at Паше, mi nrbdbndi
mi robindi ki>t ai nïtst a grange oastea tsrqeaski nen
t,ara Lemask-b, sai întorsi Фтпъгъ^а înanoï delà Ka-
тепцъ, mi ai trekst Шпъгеа la ОЫзчЦъ, ks izbbn-
db, kx nrslti nlean de robl, ыгъ IIetre4eïko Bodb
ai rimas în Xotin.
Trirorie Bodb Domnsl Mxnteneski, s'ai întorsi kv
oastea sa че ai aBSt mi s'ai dïs nre la Kotnarti, în
t,ara sa. A4eastea sai fbk*t în arnd 7180, Aerxst 17,
ai dobbndit ТзгчИ КатепЦа.

KMI 6.

Domnia lxï Iletreqeïko Bodb.

IIetre4elko Bodb rimbindi den nortnka Фтпъгъ-


t,ieï la Xotin, ai гъЬовк пъпъ în кппъ tot nentrs
rrimea Kamenit¡iT mi a riodïhl de neste Nistrs, si ns
se stri4e, sb noatb tre4e zaxarea den 1,агъ, mi den
:(i?x
J,ara Mïnteneas^ la КатепЦъдагъ îa nostsl кгъчнлЫ&Т
as Bénit Iletrcueïko Iîoil-ь în lamí la skasml domneskx.
1агъ de пптъвагъ, ai mersx Iletreïeïko Вос1ъ tar la
Xotin. Benit'ai mi фтпъгъ^а la ОЫ«чЦъ, mi a> tri-
mis nre Xïsein Пашеа kx 50000 de TvhI la Xotin,
mers'ax mi rVirorie Воаъ den 1,ara Mïnteneaskb k*
oastea sa la Xotin, ьаг la U,ot,ora ai sti>Ut Kanlan
Пашеа kif о samb de oaste Шчеавкъ. Leauiiï n>tin-
dtse kï omtl, ai Bénit asxnra Tïrqilor la Xotin, So-
be^kiï Xatman Koronil , mi Sineaeskil Xatman По1къ!
k% temeïnikb oaste , Kraral Leuieskx Mixail era la
LioB kx altb oaste.
Тхгчй fbkbndx mant,srï nregrers Xotin?! , ai în-
trat în uiant^rï, MoldoBeaniï uii Msnteaniï osebï, în-
kîngrerat,! rar kx mant,»ri. Atxn4ea netrefleïko Bodt
mi kx Trirorie Воаъ , s'ax sfbtxit sb se înkine la
Leauiï, &ъ stea kx tol,il, sb batb nre Т«гч1, sb nx se
ameaze паше în 4etatea Xotin?lsï, mi agRänrbndsse
kx Leamiï tax kemat въ eje mal kíruulx.
Xxsein Пашеа Saraskemd înt^lerbndx къ Bine
oaste Lemeaski», ax kemat nre Trirorie Bodb la sfat,
kïm ar sfbtsi nentrx oaste, къ че tokmaK въ stea
în mantxrï; гагъ Trirorie Воаъ ai sfbtxit, къ oastea
níternÍ4ÍI шшъгЦй, este tare mi neînfrinlb la lok larri,
к* nedearade de izbbndb, гагъ den mant,xrï este kx
гпже a se lxnta kx nenrieatenïl че1 den afarb, nreksm
de mxlte orí sb nrilewamte чек>г den afarb înkïngre-
rbnds nre че! den lontrs, îl l,in înkiml пъпъ че Оъшъп-
zeskx, mi anol de neeoie se шкшъ че! den lontrs
mi kad în тъп?1е nenrieatenilor &ъ\, гъгъ de тч! o
lsntb sai гъ/Ьогё ; аечГ ei sfbtxeskx s% emim de
III.
X18)(
a¡4ea kl oastea, въ lxsi>m Xotinvl, mi si> ne погогът
la ílrtt tnde вот sokoti vn lok de ЬъГъЬе, mi de
вот Bedea къ its вот nvtea sta îmnrotiBa Leaniilor,
ве! trimite la Kanlanv Пашеа че este la U,ot;ora de
ва Béni k* oastea че are, mi'ï вот bate nre Leauiï.
Пашеа dakb av avzit аче! sfat a lsï Trirorie Bodb,
s'ai mi>niat kT>t s'av rbnezit kv angearod въ gtvnre
nré Гпгопе Bodi>, zikindv, къ marele mi nvterni-
ktl ^mntrat, neav trimis la a4eastb 4etate, kv oastea
nvteriï sale че! nebirvite, sb t,inem lokvl mi 4etatea
a4asta, de vnde въ nvrti>m тжъ mi sb fim de snri-
жтеаЬ, mi чеЩи Kamenit,il de kvrbndv lvatb de
noro4Íta nrimblare a /rmn-bratvhi nostrx че ax fbkvt
лъпъ ai4ea, kvm mi %ътъ1 МоЫове! raKiliï 'гтпъгъ-
temï, въ fim aret desnre nenrieatenil Фтпъгг^е! den-
tr'a4astb narte, ьагъ tv zi4l эъ 1ъзът lok vi. Ev nt
bofv da lok vi aqesta niql o dat-b.
Emît'av Trirorie Bodb déla Пашеа, mi índatb av
tiñmis ínaintea omtil Lememtl nvmal ьъ ßie mal kv-
rbndv, Benit'ax oaste Lemask-b, mi s'av fbbbrit anroa-
ne de Xotin, mi s'av tokmit ашъ rbndupala че av el
de гъгЬоге, emit'av mi kihrimea TvWilor den uian-
t,xrï, mi MoldoBeanil, mi Msnteaniï, mi ínqenxndv
rbzborel, mergea Tvr4iï к* пъваЬ asvnra nolkvrilor
Lememtl, кп'ъ Leamil în4et m>mindv, înainte snrefttf-
niea пъвак Tsrqilor, пъпъ în maul; «rile Tvrqilor, mi
st-bndv Leamiï tare, mi neînfrxtil,! av nlekat Msnteamï
mi s'av înaintat la Leamï , к»гъ ktbrimèa Tvr4ilor
пеавъш!х въ mai dea пъва1ъ av întrat tot,t în mandil,
mi se апъга kitnvtea. 1агъ stearvrile X*si>remtï че
era înainte av гъ/hit în mant,«rile Тхгчиог,' mi toafb
.altb oaste Lemaskb, mi amea av nrinsv a fbta mi a
x»x
snoni nre Т»гч1, kbt n* sai maï nïttt îndrenta Tsr-
4ÍI 4i ai nlekat m гъбшъ, ïniï nie 1ъпгъ metate nre
nod vi че era neste Nistrs de sïnti qetate, къ nsmal
шкъпеа ne nod, 4Í at dat mi nen N ist is, alt iï nie
dinaintea чещ!1 ai kizst din stbnkb de s'ai zdro-
bit ki kal ki tot, i"snts»"ai mi nodsl nre Nistrs de
пъва1ъ; кгИ ai anikat în че1а kanbt de nod ачеьа
ai xblbdiit fsgindi la КашешЧъ, tar mal míltl sai
înekat în Nistrs, mi ai sxrit den stbnkb. ïlerit"ai
18000 de Tsrqf, imnlsrts'ai Leauiil de banl mi de xaï-
ne, mi de kaï, mi de arme.
Frirorie Bodb, пъпъ a nlrqeade înti 'aqeastb oaste,
el m'ai trimis Doamna mi toatb kasa Ixï în Harirrad,
mi merrbnds Béas te la tmm>rbt,ie къ s'ai xainit Tû-
rorie Bodb, mi ai ЬъШ nre Tsrql la Xotin, ai mi
lvat nre Doamna lsï Trirorie Bodi kv toatb kasa mi
авегеа în saraele шпъпЛеиШ, ьъ! txrieaskb.
Leamil Лхпъ izb-bndb kt norok, s'ai sfbtsit sb se
noroare k*s omtile în gios, si 1геакъ neste Отоъгс
în t,ara Тягчеавкъ. Kemat'ai nre Trirorie Воаъ la
sfat, sb sfitseaskb, nre «iine вог orbiidsi sb trimit,b
înainte de stream kx kxtbiia samb de oaste, soko-
tindi, къ de aksm este izbbnda la dbnniif, kïm ai
ЬъШ nre oastea Т^гчеавкъ la Xotin, ашеа вог înfrbn-
ge mi nre toatb nxterea Tïrkihï, Biindi în srmi mi
Krarel lor. Trirorie Bodb fiindi în гпжъ nentrï kasa
lsï че era în тъпа ТхгчПог, kïm s'ai zis mai sis, si-
lea sb таггъ mal ksrbndi la ОЫхчЦъ stùuï tok-
таькъ lskrsl delà Bizirrel, ai bat asïnra sa delà
Leaml къ el ea merge sti-еажъ înainte къ oastea sa,
mi ва nirta de гпжъ nentr« xrana omtil.
Mers'ai Trirorie B0db mi ai Irektt lírstíl nr€ la
Zâh4ï, tai fakfc пъпъ a trea4e ïbstïl l'ai agn,nsi *ц
rotmistr*» ks къгЦ delà Xatmaniï Leurenitï, skriindtï к*
n*'ï kâJea nre akolo, ч« nre Iuji-ъ Пг« în gios ksm
>«^ttit kv ющ ЦгъГпгогшВоаг aidàtr*sn*nsi,
къ к« ai nsttt ai silit, de ai fikxt slaBl Xatmani-
lor Lernen,», «ъ nriimasb, Far maï mifti de alMa
n*noate, ч4 Sl)'l èrte, si marri, *nde'n,ï ва rbsi kasa
mi feouiir. ЙК ks aiesti n,sn*nsi s'ai întorsi аче*
rotmistr*, sar rrírorí« Bodb a* n*r4esi, BÜndi fa«*.
Ьъ, mi trekbnd* Бжпъгеа nrin ГгЦг, aitriwis de ai
dat mtire Bizirrehï, къ el n* s'ai xainit, ns s'ai înki-
nat ia Leamï, 4i ПеЫчЙко Bodi Doftmtl Moldoei,
sa« xaimt, wr el aiienit la mila Фошъгъ^еГ kx kan
tolekat.
Biziral, dato, ai aïzit de Benirea Ы Trirorie Bo,-
db, n* se înkredea de nireare Ь«пъ, 4i tn*l dKin,
altsl oamenï de аГ Ы trrmitea întrï întbmninarea 1«
Trirorie Bod-ь, въ Bie maï de star«. Sosindi Trirorie
în ОЪкчЦъ ai mersi la Bizirad, wide dato, bai въии
mi Bizimd, s'ai mirât, mi întrefondi k*m ai fosti
Boeeastea mi likrarile 1« Xxsein Пашеа, de ai гъптб
oastea akolo la Xotin, мгъ Trirorie Bodb aflwidï ka-
ie kïBintelor sale mainte« Bizirrehl, ai snss tom aï
sfbttit elnre Xssein Иаогеа, s% m stea ks oastea în
шап^гГ, 4i §ъ *asb la tomni , sb fato nsboii kt
Leamiï, къ oastea nvternikvlil Фтцъгаг, la lok Jarri
«ste^ ki nideaide de izbbndb asinra nenrietenïhï,
el s'ai mmiat nre mine mi ai sirit s% тъ omoare
kx angearHil, mi ne ai hkxt nre nol de am întrat în
inantirï, mi Biindi oastea Lemeasto, ne ai kionnrf
)( 31 )(
de tóate пъг^1е, uii abiea ai skinat Пашеа neste Ni*
strs ks kltjl av arnskat ne nod. 1агъ ev miam adts
kantl la talnele Мъпе! tale. Hli ашеа tokmiiubmï l%-
krtl въ* Trirorie Bodb delà Bizirre], пъпъ ar Béni Tri-
rorie Bodb la Bizira], av fostv îmbnkat nre Dska
Bodb k* kaftan de Domnia 1,ъгъ! Msnteneuitï, în lo-
kïl l*ï rrirorie Bodi, авъжг* Beaste къ Trirorie Bo-
dt> s'av înkinat la Leaml. 4i Bizirrel dakb av Bizit
nre Trirorie Bod-ь, de пъгеауе bwii>, era nvtnal &ъ?\
!тЬгаче к? kaftan de Domine în t,ara Msnteneaskb,
mi sb întoarkb nre Dska Воаъ de nre kale. 4i n'ai
nriimit Trirorie Bod-ь, rwbndsse Bizirrehï, si'i lase
sb таггъ акавъшх în Uarirrad sb se odixneaskb, den
mila Фтпъгъ^е!, nii sb se к^гЦаэкъ de аче! nsme de
xain че'! émise, mi îndatb av trimis Bizirrel de Ktv
skos Doamna k% toatt> kâsa \ъ!, ks tot че! hase den
swarerile îmnbrbteiutl, mi ai mersv mi rrirorie Во?
d% în U,arirrad, mi dvn% avestea n'av mal emit Domnv
Trirorie Bodb, nrile>mndsise skimbare Bietjil den hmea
aveasta. 1агъ Iletri4ilko Bodb, av гътаэ înkinat la
Leaml kv Trirorie Xbbbmeskïl Xatman*} mi kv altï
botar! mal de gios че era de kasa h!. 1
Siqbvskie Xatmanï] айпчеа delà Xotin, kv o sa-
тъ de oaste Lemaskb, s'av nororbt în gios, mi av
mersv пъпъ den gios de Xvni!, anime къ! ва ma! ве-
ni oaste den vran>, &ъ treakb în t,ara Тхгчеавкъ, »ar
IletrÍ4Ílko Bodb, av mersv la 8*чавъ, къ akolo îï era
Doamna.
Tsrqiï nrinzbndv Beaste de Benirea omtilor Le-
mimtl, av oibndsit nre Kanlan Пашеа kv oaste Txr-
чеавкъ, mi sn Ssltan kï 20000 de 'Шаг!; Leamiï daia
av simiit de Tbtarï, s'av întorsv пеавъпой oastea че aï
)(22)(
aiutentat въ eie den ïrnvb, mi fundi taina, n'ai mal
auitentat, sb'mï ki кожоаче delà T%tarï, qi s'ai întorsi
maï desîrri, nre Ilrst înanoï. AUntea IletreqeJko Bo-
db s'ai ridikat den Бхчавъ, mi s'a* dxs în t,ara Le-
шаэкъ, ks Xibbmeskïl Xatmaml de botarï. 1агъ în
lokïl hï IIetre4eïko Воаъ, ах вепк DomnS ^ъгъ!, Di-
mitrauiko Kantakîzino, че ах fost Kanikixae hï Ие-
tre4elko Bodb la Iloartb, 1. 7182, anïkbndïse él s%
ttfmç чеЩЦе t^ibï, sb nv între Leamiïîntrbnsele.
. I f t. '*'' Г " ,i :*. i i î.i '.*.'' -i '.* . ï .' ,i ; ' ' .'■ i l.fli

■■! Ir : i.. • ■:.. ■ КАП 7.


; .:. .-. -Vu ¡ : .--i-.
Domnia л x ï Dimití- am ko Bodi
.; ¡ г К a n t a к ï z i n о. . • > <

Aqesti Dimitrâmko Kantakxzino ai fosti Bisternik


în 1¡ara Msnteneaskb la Frirorie Воаъ, гагъ ne *гтъ
el ai fosti Kanikixae hï IIetre4elko Воаъ, mi nefiindi
вге xn Domni mazil la Iloarta ФтпъгЦи, l'ai îmbn>-
kat nre dwisïl kx kaftan de Domnia 1,ъгъ în lokxl
hï FIetre4elko Воаъ, fiindx Фтпъгъ^а la ОЫхч^ъ,
mi Kii dat погяпкъ 8Ъ strÍ4e tóate чеЩЦе de ai4Ï
den 1,агъ, въ nx le апхче Leamiî kx omtï. Auiiasde-
rea ai on>ndxit k-bteua miï de Tbtarï, sb erneaze în
^агъ den Nistrs пъпъ în Ilrxt, nentrs въ nx între
oaste Leinaskb въ stri4e l;ara. • ,«.
Stbtxt'ai Dxmitrauiko Bodb, kx boKiriï fiindi tot,ï
akolo în ОЫхч^ъ, s% anere t,ara, въ nx între Tbtarbï
въ erneaze, ыгъ Bizirad ai 4ermxt zanis delà Dimi
trâmko Bodb, kxm къ de ar fa4e вг'о вЫкъчгепе Lea
miî în t,an>, el въ dea sanvb la Фтпъгъ^е, mi въпх
таггъ Tbtarbï въ erneaze în t,arb. 1агъ Dxmitramko
)(23X
Вск1ъ, ax 4eiüist zanis la тъпа lsï delà ЬоьагТ, sb ta
boKiriï assnra kanetelor sale auasti гпжъ, kxm Lea-
uiil în t,arb nx бог mal întra, mi el ва faqe zanis la
тъпа Ri/JrHihï, mi aniea вог to km i hkril sb nx ni
tre Tbtariï fa t,an. Ian boHiril, mi mal ales Miron
Lorofitxl, n'ax Brst въ dea zanis ka amia la тъп*1е
l»ï Dimitramko Bodi>, 41 aï zis къ t¡ara este пНпъ
de oamenl, mi de or erna kite 5, 7 Titarl într'xn
sat, niqe sb ва kxnoamte nre xrma lor strikb4Hme,
къ mi fa t,ara Lemeaski ernea/.ъ ?Kolnirï nrin sate,
lui тче in rix nx net re к oamenil de nrin sate. De
nre аче1 sfat nesokotit, ax rimas de ax eenit Tbtanï
fa 1;агъ, n'a* sokotit къ HColniril fa ^aralemaski, че
тъпъпкъ rosnodaiFsl kasiï тъпъпкъ mi el , mi ах
stnnsoare de mal marii lor, rar Titanl smtx Isnï
anïkltorï, nradi, robeskx, bat mi kizneskx nre kre-
nitinl mi nre qine'l nedensemte Dxmnezes de kad ín
тъпа lor.
fntrat'ax Titanl ín t,ari, ka lsniï în txrma de oí,
kxnrins'ax nre tot¡T nre akasi, den Nistr« пъпъ fa
rirst, mi пъпъ în /Ki?Kia, ш'тъгхК niqe о mili fiindx
de biata t,an. Domnïl era xn Trek streinx, borariï
nxmal qineml nentrs sine rrima, rar nentrx binele
4el de obmte nime nx kiXta, ksm вгеа fi tjM'lï fin
de Domnx, nemirsï trebsindx, kxm вгеа fi въгачи
ппчшъ гъхЩЛ, въ fie sfitxit eï nre Leaiul si me
fa t,an? Nimir«! aminte n'ax fostx въ le dea îutire,
ernat'ax Tъtarъ! пъпъ în nostril mare, nxï nxtea въ-
tîra kx хгапъ de kaT, saktl de orzx îl tira în àovb
xnxï kal într'o zi, mi kit nx mal birxia въ тъпъпче,
îl stnngea de osebl, mi daki sfbriuia orzil den rroa-
rii, fiqea nre от de ktmmra orzx de аче! гър**
XHX
den traistele kailor, к>г dakx nxtnal rxsiea orz$,ssa>
banï, sax dobitok, îl lera la ger, mi'l xda kx анъ, nre
alt,il îl Ьъга în nrbdxx mi'l skotea nre altx m-bdxx,
îl bbtea, îl kbzniea kbt îl lbsa mortji; mbnkat'a* mi ax
жък-tit tot mi nre mxll,! ax mi robit, koniï, feate nre
fxriuil, R-bmas'ax biet,iï oameni nxma kx sofletxl, Ьъ-
%ъ\1, strbn4Hfnal,ï, kbt nx se noate niqe kx skrisoarea,
шче kx limba a noBesti kaznele, mi X4isi>torile lor
de Tbtarl.
Бхпъ batata Tírqilor delà Xotin, ai întrat- o sa-
тъ de Neamtjï în 4etatea SoqeBiï, mi în qetatea Neam*
t,slsï, Htrb Xotinïl ax rbmas nsstirè. Metatea Soqeeil
era п1тъ de aseare, argintiril, хате, odoar-ь, bskate
boereuitï mi пег« t,btorenitï, mi altor oameni de 1,агъ,
mistxite în вгеате de bejpeniï. Mers'ax oaste de Цгъ
kx Bsxxm Xatmamtl mi Kanlan Flamea kx oaste Txr-
чеаакъ, de ax înkxngixrat 4etatea Бочеви, mi în dol
anl nx »s nstst skoate nre Neamt,! пъпъ n'ax sfbr-
mit bskatele, ьагъ dakb ax íbmxnzit el s'ax înkinat.
1агъ че1 den 4etatea Neamt;íl«í n'ax гъЬовк mxltx
akolo în qetate, mí ax emit, mi ax mersx mi ачеы în
4etatea Soieeil la 4eKilalt,ï Neamt,! kx tabora lerafb,
nre karil tax loBit Бгххш Xatmanîl kx oastea sa la
ilodinioarb anroane de Зочавъ, mi dbndx пъва1ъ la ta-
Ьъга Neamtjilor la lok larrx, ax X4is kahl de sïntx
Xatmanxl, mi kbzindx Xatmanîl într'xn rbzor kx fat¡a
în sxs, ашеа ax пъвъШ Neamtjil nxmal s-b'l Ht, ьагъ De-
kxsarx Kxnitanil, s'ax slobozit asxnra Xatmanxlïï, mi
s'ax anïkat Xatmanxl de koada kahlxi \tï Dekssar, mi
l'aï denirtat delà пъва1а Neamt,ilor, mi înlfblekbndx
nre altx kal ax mal dat пъва1ъ, mi ax rsntx tabira
Neamtjilor în dob mi ax nerit к'ЦЬва Neamt,ï, mi b¡I
XttX
nre mxltï ax lxat, mi tax trimis la Dimití ашко BoiK,
nentrx kare ¡гЬъпаъ in mare 4inste era Xatmanxl h
Diniitrauiko Bodb, mi Bestit ntme авеа la Тхгч!. lar
къ1,1 ax ramas ax întrat in qetate вочевй. Iai*b аакъ
ax sfiruiit bxkatele den Metate, el s'ax îukinat. De
mxlte orí emia Neamijil den 4etate mi da razbofx
MoldoBeanilor, mi'l ínfrangea пъпъ în tbrrx, кп-ъ anol
seîmbbrbbta nedestrimea noastra,Kxmnxlxngeani, Хъп-
i*ani че era kx sineate mi kx tonoara lxngt în koadi,
mi lxa nfe Neam^i mi'ï dtqea пъпъ la 4etate, ore mxlt,l
Nearot,! nrindea bîï , mi nre alt,i in razboHi omorea,
mi ьагъш! se ¡тпъка mi da narola, mi mergea xnil
la alt,iï, пъпъ kxndx se t,inea de паго1ъ, mi tar emia
la razboHf a trena zi, a natra zi, tara dakx ax sfbr
mit xrana eï s'ax înkinat mi ax emit, xnil ax Bénit
la Dxmitramko Bodъ, alt,iT s'ax dxs în t,ara lof slobozï.
Оакъ ax emit Neamtjil den 4etate, ax ramas tot
че ax fostx în qetate lskrxfï boeremtl mi nerxt,bto-
reiutï, lizT, sinete, mi maxle, mi ax întrat xn Лгь a
Biziradsï kx lïanaiotake îfmeahxï, mi ax deskxtat si-
krhle, sinetele, mi ax lxat mxlte argmtxrir, mi odoa-
ra че ax rasit, mi nre 1ъпгъ Txfkx s'ax X mnht mi
Ilanaiotaki de argintxrï mi de hkrxfl bxne, tar Че ax
maï ramas, mi leax lxat a kxl ax fost, Че ax rxsit ne-
lxat, ьаг m«lt,ï ax ramas пъгхЬаш! de tot Че ax aiixt
akolo în 4etate. 1агъ BÜndx Бхххш Xatmanxl atxn-
чеа delà Бочавъ în lamí la Dimitfauiko Bodb, fbkx-
t'ax alai-x kx tot,I slxwi toril kxrtiï, kx trambit,e, kx
dobe, ka xnxl Xatman eestit de izbi.nde, shwinds
Domnilor mi 1,ъпГ nre atxri'ica.

IV.
)( 26 )(
Aqest» Dsmitrauiko Bodb ax skos xirtiï nre fea-
tfle oamenilor, kare anrbrie пъп atxnqï n'ai maï fostx
în 1;агъ nÍ4l la о Domnie, fïindx i¡ara amestekatb, oame-
niï strbmxtat,ï delà lokxrile lor ахпъ ernatxl Tbtarilor,
къ ашеаш de atxnuï ax rbmas t,ara nxstie den llrxt
пъпъ Nistrx пъпъ astbzï, ax dat xlrtil nre feat,e uii
ax strbnsx banl la Bistierie. tn ansl 7183, ax fostx
omor de чгетъ în 1,агъ nre mxlte lokxrl mi mal ma
re în tbrrx în Iauiï, den lxna hï Ixnie пъпъ la Ok-
tomBrie, mxlt,! oamenï ax mxrit kx feqorl kx tot, mi
leax rbmas kasele nxstil, Domnia ax emit dxnb тъ-
nbstirea Pblata, kx botariï, mi akolo шъгъпах sXntx
kortïrl de гпжеа omorshí. Era Kanlan Пашеа la
U,ol,ora kx oaste, de netreqea xaznale штъгъ1ешМ че
le dï4ea la Катет^ъ, аче1а ax mazilit лге Dsmitraui-
ko Воаъ, BUmhï ferman de mazilit nre Dsmitrainko
Воаъ, mi kenvbndxl, ax mersX delà Гъlata la Цо1,ога
Гах mazilit, mi nX Fax mal tasat s% me în Iauiï, къ
doamnъ nx авеа, 4Í delà U,ot,ora ax trimis de ш'ах
rbdikat ararlîkxl, uii s'ax dss la U,arirrad. Aqestx Dx-
mitrainko Bodb, nentrx въ între în воеа Tsr4Ílor, fie
în че zi de nostx тъпка кате kx Txrqil че Benia oas-
ш tï la dbnsïl , mi defblma legea кгешНпеавкъ mi
nostxrile, mi nx nxmaï въ între în boki Тхгчиог ft»-
чеа a4asta, 4i nentr« къ'1 era kx xrît a nosti, nrekxm
tot¡( Ггечи ax ачеав^ь erese, de окъгъвкх nre че! че
ах tokmit mi ах ашъ/.at sfinte nostïrï въ le t¡ie kreuiti-
nü. ( ZÍ4e Domnil Xs. 4ine se leaпъdъ de mine main-
tea oamenilor mi ex шъ bofís lenbda de аче1а înain-
tea tatbhl тех че1х! den чеггег!, ) de4l nime, nentrx
4instea den lsmea a4eastb П-екъЮаге, эъ nx îndrbz-
пеавкъ а къ1ка leagea uii sfinte le nosttrl че s%nt date
X27)(
de sfintil anostoll mi de sfíntele a toatb lsmea sbboa-
гъ, mi ales Dsmitrauíko Bodi>, fiindv от Ьигъп mi
anroane de sfbrmit.

A i ч ï î n в a t, ъ и r e D o m n ï, ш i o a m e n i I ч e l
marl, kt kit imbitrineski de an I, kï
atita mal nuit« de г ъ * t ъ t, ! si se lase.

Intrt nraeilele sa* legile kare ax dat Lakedemó-


neanilor, ax ambzat Likxrrí, че! bbtnnl trekindv &ъ
se 4Ínsteaskb kx mare 4inste de че! tinerl orí -snde
ar BoroBi че! bbtrbnl, akolo si 1акъ че! tinerl. De
s'ar nriletm den nenoro4i're, sb пшъе че1 bitn>n la
linsa чеа de nre хгтъ, si а)Ьъ хгапъ den keltlta-
la 1,ъгъ!, mi nx nxmal хгапъ че lear fi de trató sb
li se dea, че mi de desfbtir! шкъ &ъ le agtvnrb.
Intrx anoftermatele sale sn*ne ühtarxic, къ Kato
Hinsorinsl, гъкъпах кvitare satelor Rbm?hí, den aía-
ra xni! kase, ai въгхь nre xn bitrbn sxsninindx mi
Bbrsindv mslte 1акгът! den okí, mi íntrebbndtl Kato,
че rbv i sar fi tbmnlat de nlbnge ama kx amar, si fie
zis bitranxl : Dxmnezex te bïkxre Kato, íntrí tóate
че1е к» гпясе, karele la вгеате de întristi4Fsne 'mi-a!
fostx тъпгъеге. Къ тъпгъегие karele le kxnoainte,
ашеа sintx inimil, ka leakîrile trsmîhï, karele гъкъп-
dxse de въггх, sirrbtate adxk, ьагъ че1е tbrziï boa-
1ъ adaor. Kindx îmï Bez! тъпх1е mêle ггъгък^е ka
kx kentenile, niqoarele ínflate, r?ra гыъ dint,!, fat,a
bsged-ъ, barba afsmatx , kanxl kxrsntx, mi къ enitï
b-brbat ¡nteJentx, nentrs къ a! nxtxt 8Ъ тъ întrebï,
nentri че am! nlinge, darb 4ine 5Ъ аАъ într'a4eaetb въг-
sti in kare тъ aflx ex, тъкаг de n'ar nlbnge nentrx
)( 28 )(
im,in че аг авеа, tai-ъ nenlrx îndebnraUl trawl lor,
li s'ar къс1еа sb п1ъпгъ, mi 8Ъ geatnb de mrsrea.
Къ nine este înrreïKit de anï, аче1а este de boale
mSu4it, de nenrietenï Bi>t"bmat, de nrietenï dat iïtb-
riï, de nenoro4ire assnrit, de ïrb mi de sbn>4ie im*
nressrat, kare este аче1а че noftemte B¡eal,b Ьпгъ, m
sokoteamte къ тче к« ъп hkrs mal mare 4èrtare,
Dxmnezex assnra m.katelor noastre kare leam fbkst,
n* noate a arbta, de къг, kxnd» ne ъПъ m muidme
mi în lsngime de zilé, kare ne db поаъ, întrv kare
zile тъ aflx ex am? Ьъиъп, къ de am fi ашеа 1ъпъг> mi
am fi s?nxrat de вг'«п 1ъпъг, n% moarte 1*1, 4Í BÍat¡v
Ьпгъ delà Dxmnezeü kiujï чеаге, къ чеЫ че Biet;«Hiuite
mïltS, к* ïrbt este a askslta че1е trekste.
IHi sb mtil Kato, къ sxnt ks Birsta de 76 de aï,
mi întraqemtï an? ure tatimiex mime тзтагаеа, mi
иге о тоашъ, mi doai. шъШш mi чтч1 ïnkï, аипж-
derea 9 ssrori, 11 frat,ï, mi 3 mïierl kï шавЛъ hate,
mi 5 sls/кшче, karele mia» i'ostx întrs desibtare, mi
14 fe4ori Bon¡4í am înrronat, mi че este mal tristb de
a4eastea, dut nrietenï am astrskat, den kariï sn?l la
Hanta trxia, alul aÏ4ea în Иът авеа кавъ, a къгог
moarte de kxt a toate rsdeniï meale mi аче1ог de
auroane al miel, mal amar miau fasts, къ шч! о вкъ-
dere în lsroe mal rrea ns este, de къ1 a nierde nre
че1а nre karele delà inimt îl rabenitl, mi karele de-
nlinv te rabemte. . .>
1агъ къ Dsmnezex kï аШа a se îndestsla av so-
kotit, къ Kir fi ks виътаге, къ att>tea nedense ai
ггътъак assnra kaseï meale, mi a4easta mal mare ггъ-
macli. de kbt áltele as adaos, къ mi in nenot Ыъ-
stxmat sb fie mie, karele ar fi momleiiitorra bïnelor
meale, mi пге mine sinrir kare эъ пгьпгх Bcat,a mea
чеа пепогочкъ m'a« lbsat, mi ашеа kredini,il tale шгг-
txriseskx Kato, mi nentrs Dsmnezeïl че1 nemxritomi
te rorx, de вгеате къ mi огъшап emtl кх îndestïlatb
bvnbtate, mi a norodxl*! 4ensor, ka dentraqeste doab
in lskn sb'mï агъЦ къ sai a4eslx nenot въ шъ askxl-
te пге mine, sax ki>t de kxrbndx st>! ьа! neat,a, sb
Гач! neeoinljb, къ nimik m'ï mal amar de kbt 5Ъ fix
sïnxs roanelor че1ог bíí, karele aBxndí ami 76 de
anl nxmal nentrx s% п1ъпгх пге че! mort,! al miel.
Kato axzindx жаЬЬа ЬыгъпъЬ! азпъ че ax aflat
къ ах snss dirent«, kembndx пге че1 £ьпъг, ашеа
lav ¿is : de al £аче ts finie slsHtba ta mi пге mine
de direare mi пге tine sinrir den хгъчгепе teal гъ-
dika ; ьагъ de вгеате че ашеа este lsknsl, kl rxbda-
re orí че во! norxn4Í ве! íiriimi, nemikx пх воьх по-
rxn4Í Ixkri strein déla direntate, adeBxpat t,ie zik, къ
че1ог tinerî гъ! nrekfm emtl ti, та! таге rsniine nen
trx rremealele fbkxte, de ki>t nentrx чеПагеа швът«
nati, datori-x este sb Ht dsreare, mi ашеа noronqi ín-
Ш la ¿ва1ъ s% fie ЬъШ kt beat,e, къч! în rxnoae
mi ín nvtoare al пге тошхгьх, ano! denarte de xo-
tarble Иът?1«! norsnqeskx sb fil izronit, de вгеате
че emtl 1ъпъг гъх, пге хгтъ de tóate bínele ki,te al
hat sb fil strein, de вгеате че ni askilt,! пге momi-
tbx, a къта пъгеге ашеа de tare sokotealb este, ашеа
nentrx че! tinerî, s% ni îndrbzneaskb a fi îmnotrina
че1ог bbtrbnï ne4insteml mi neasktltbtorl, kxm mi чеш
че le eine, тот ten i re de agnnsx, 8Ъ ni sokoteaskb,
къ li se kade a fi de í%t al til mal гъ!.
Filarin skriindx la oare kare nrieten ЬЫгъп , zi4e
ksm-къ mal miltx skrisoarea Biednikb este de filosof de
)(30)(
ki>t de tiran ; къ ar ñ skrisx къ aqeaste kïBinte.
НИ тъ mir mi тъ eatim nrietine, къ въгъпсЫе de
anï înrreiKtt, къ fantele tbnxr, къ te an>t,ï, mi iin-
stea ta în mkoale mikuiorbndxse, гъх îml nare, mi
mal mvltb dïrere am, kbndx kugetezx че t,i se ва nri-
leari kv Binat,î, kare arbtbndx mintea ta, о nierdx че!
1>ъ1гъп1, kare denrindx a se t,inea tn t,ara Ггечеавкъ,
adekb toi;! txlxariï, ftriï, graritoril sti-ътЬх, xqiramiï
de oámen!, ma! гьгъ гпжъ era kwidx alerra la че!
kirsnt,ï, se anxka de di>nuiil, ka кыи1х ar ñ skwiat
la altarrel bisearÍ4Üor. Ax, къ£ь bîm>tate, denlinire,
înl;elen4№ne mi певшовъ^е, Ьъиъпйог че1ог век! ar
trebsi &ъ fie, kxndx 4instindxsb kv Dsmnezeil lor la
Roman!, mi че! къгхш,! în i,ara Ггечеавкъ, ka biseri-
4ile neatinm! въ sokotea. <
niinie Fabat, skriindx zÍ4e : nreksm ft întrebat
oare kare filosof de Шгх, Krarel Enirotilor, întrx a
къгх! t,arb se afla аче1 filosof, kare oram ar fi mal
bun nre пътъп1х ? Бъ fie zis filosoftl, къ ar fi Mo-
lerda maï bsn oram nre пътътх, kare гьггшог al Axai!
are 100 kase kx fokir!, mi zidxrile 1«! si,nt de nietre
nearre zidite, догъ sfatil íntrs dbns^l tot de oamen!
къгОДТ, къ kanetele albe; nre 1ъпгъ a4eastea въ fie
adaos : Ba! Bomi!, ва! Kartareni!, ва! Nïmantieï, ва!
Atene!, ва! Erinetsftï, kare чтч! órame în toatb ft-
mea пътъпЫ«! въ sokoteskx a fi, tar ex sokotindx
într'altx kin de вгеате че le nlak lor zidirile albe,
în disan sfetni4il tiner!, ns li! rsmine. Foarte bine
ai ггък filosoftl, mi sokoteskx къ nime nx вева de-
m>rta de sokoteala mea, къ Bom«l че1 întbl îmnbrat
Въш?ft!, ax ales 100 de ЬтЛгын, nenlr? къгта renx
)(31)(
ЬНчи, ыгь чееа'Ыгъ tinerime toi I la lskrri onitiviT
га« nss.
1>хпъ че am arbtat че 4inste da în вакх] че1 ве-
кгё че1ог Ьъ1гъп!, агагъ hkrsl ka аъ ne твиъга
den kare an a Biet, il, въ se це bbtrm nentrs si> se
4insteaskb de Ьъп-ъп, къ ambzitoril legtlor nreksm
ai ambzat 4instea че1ог bitn-nl. ашеа den kare zi
mi an ачеа 4inste s'ar li înqenxt, ai xotbi-bt.
Mïlt? den ñlosofíl че! век!, sokotia den ansí че1
de naiiitere a fiektt, пъпъ la moarte 6 Birste, ах
aiubzat. Пгхпч1а пъп in 6 anl, копПъпа пъпъ la al
16-le an, tinereaetle пъпъ în 30 ai, statil birl^teski»
пъпъ în 55 de al, Ьъ1гъпе^ъ1е пъп în 80 al, mi въг-
sta ¡mbbtrbnitb пъпъ la moarte. Uli ашеа den 55 anl
înainte se nsmia Ьъи'ъп, mi am« intim den че въг«
stb въ'! t,inem drentv ЬъПъп!, mi въ'! 4Ínstim. Lui,
uii bbtrbnil treble зъ nitie snre че 4inste mi 1>*т>-
täte бъп1 зтпгш!, ka k% direanta, nv skorniti. 4¡n-
ste въ se 4insteasl^. Къ de вот mbrttriei adeeenl,
de se вог notriei аче1е че ai datorie între sine, mal
nrsltx snre bsn^ate че! Ьъи-ъп! de kbt snre sIijk-
Ьъ че! tinerl въМ lerat,! , nime nu se ва пъГьтл.
Къч! den tóate orbndîclele, mi den tóate neamirile
ma! sis, întbï че! bbtrbnï uii че! tinerl snre neBoin-
t,a btm>tit,iï вът lerat,r , мгъ nimal qelor Ьъ!гъп!
într'a4asta ma! mare nina ва ti, къ та! de milte orí
de rrenieauíte 1ъпъгь1, den пет ti i nt,^ sai den neiciii-
tb. 1агъ de rretueamte bi,tn,n»l, den miltimea rvs-
tit il lxl Bine * ).
*) Ва rv fie frimoif mi зь fie mí bbtrini aceite doao nofte ni te tokm«(k«,
de »eï ii bblrMí, ni «el fi fritnft«.
Axi istin. 22.
)(32)(
Seneka în oare kare karte ziqe, въ mti! Likle
к Im mslts îm bbnieski mi гаъ Hcelieskx, n« de nrie-
tenï sai de nenrietenï , 4Í de mine sinrir nentri
ппчшъ ka aqeasta, къ шъ въ/Л întrs an! ЬЫгъп mi
întri rb«til;ï 1ъпъг тъ simtí, amea kbt lskri n?t,in
ar fi, че am askwisx desnre Dlmneze!, mi de narte
mal n*t¡in kl kare ar fi fostx de folos oamenilor, mi
amea ziqe, 4ine se 1а^ъ a fi Ьъ1гъп, mi qinste de Ьъ1гъп
noftemte, întri тъпкаге kl тъв^гъ, întfs нпЬгъкътт-
te qinstem, întri bbvtfl triaz, întri вогоавъ ааевъ-
rat, într* sfatsrï înl^lentx, întri d«rerï че ar netre»
че rbbd^orrií, mi de гыщЛе че'1 isniteskï, nrea
kirat a fi îl trebse. AdeBbrat mare laidb aronisea-
mte mie Seneka zik-bndx a4easte kieinte : ьагъ ma!
mare вог aronisi bbtrbni! de'm! вог îndirenta likriri-
le sale snre аче1еа. Къ de tarn Bedea иге înmiï streinl
de че1е че ni li se kade, mi îmnotriBb mi îmnodo-
bit,l întri ЬшъЩ! : ar fi a4asta, къ ni>rbsindsne aie
shan lor, am тчепе a ne înkina lor .
Kl Bxrsta anilor, treble въ fie mi nortil xaïnelor, de
вгеате че alte felrer! de îmbrbki>minte featele, alta
че1е nrbritate, mi alta Bbdxeele noartb , íntr'a4estx
kin zik къ s'ar kbdea a fi, ímbrbkbmintea koniilor,
alta а че1ог tinerï, alta а че1ог bi>trbnï, karea maï
к« 4inste ачеа ЬъПъпеавкъ se kade a fi. Къ oame-
niï karil sT>nt ami kx kanll k-brsntii , nx in xaïne
sklmn, че în fiante 4insteml sb'mï sokoteas^ 4Ínstea
sa, Bredni4ia sa. .
Sat ev mint,*, s'ax a ггы почгё, къ ачеа пево-
т^ъ deuiartb karea о fak че! Ьъ1гъп!, ka s% mear-
гъ neatez!, isttt,! îmnodobit,!, kirat,! mi girbl,! , ni
nentrt акъ зла, че ka s% li se пагъ къ nis Ьъ(гъп!
)(33)(
че tinerï*). Че bkrs este maï neBrednik, de kbt a
nriei nre Ьыгъп!, înkinxl smokinelor den smokin
kizbndx de koante, че! maï de mirât de k-bt a nriei
nre че1а че въ fa4e к S Bxrsta fi>m>r, mi el este Ьъ-
trbn, ашеа darb mal de rrulte orï îmï Bine în kïget
aï nofti гъхЩЦе în kare sb аАъ, sx le leanede, nx
de anil kaiïï îl ai, st>'ï anere **). 1агъ ex nre Domnï
mi nre 4eï mari, къгога den Ь*пъ Boin^a 111 Dxm-
nezeii soseskx la Ьъиъпеа^ъ îl rorx, le adïk aminte,
ka niqï въ se гяштеагъ, тче 8Ъ le пае гъх къ'в Ьъ-
trbnï. Къ sb mxrtïrisim adesbrxl, аче1а n* ва въ se
вагъ ЬтЛгъп karele la tinereat,b întrx demertbrï trb-
tainte.

КАП 8.
D о m n i a л x I Anionic llusef.

1)акъ as mazilit Kanlan llamea nre Dimitramko


Bodb la y,ot,ora, ax eenit Domnx 1,ъгъ! Antonie Rx-
set, *агъ Ггек t,arirradeanx- A4esta era bxn mi milo-
stiB, dakb ax Bénit în skaxnxl domnieï, s'ait anïkat a
zidi mi a hkra la domnezeemtile biseariqï ka st>ï гъ-
nme nomenire mi nxme bxn în t,arb, ax dires klono-
пЦа la bisearika St. Nikolae, mi о ax mindrilit neste tot
mi ax zxrrbBit nridBorxl, mi zid îmnregrer ax zidit

*) Аша este de niednikb bbtri.ne^ea de птМъ ka brima de seMoie.


nhtarx. 8.
**) Bbtn>neal;ele to\ï le nofteskï пъпъ a nt seni, мг dakb sos-ььИ, totf
kirteskr.
Atristin.
V.
)( 34 )(
nrektm se Beade, adss'ai mi апъ nre oale пъпъ în
zidïl anciiitiï biseariql. Zidit'ai mi îmnregrarxl тъпъ-
stirií Ш St. Бава zid de niatrb, че n'ai anïkat зъ'1
isnrbBeaskb. 1агъ în aldoilea an a Domniel Ht, wi
Senit погхпкъ de ai mersx к -g oaste la 4etatea Че»
xiiml în t,ara Къгъчеавкъ, мгъ den l,ara Msnteneagki,
ai mersi Dska Bodb Domn?! Mïnteneski kx oaste
mi îmnrexni>ndjise Bizirral kxoastea Tïrqaskb, rnibb-
tbndï qetatea 4exrinîl, ai Bénit oaste МозЫчазкъ, ki
în Nbz anïme Ramadanonskiï mi ai ЬъШ nre Tsrqï
de sïnti 4exrin , ïnde mïlt,ï Tsrqi s'a« înnekat în
Tismen. : !
La anil dsnb a4asta, tar ai mersi Txrqil kt omtï
la 4exrin mi Domnia aqestor 1,ъгТ, mi пъпъ a eenit
oastea МоэЫчавкъ, ai dobbndit Tsrqil 4exrin*l k«
Bikleursr, zik къ sb fie къгЫ în robie la Tsrqï, xn
feqor a 1.1 RamadanoBskie Kneaz.l dentrSn Пот/., de
mal nainte de че ai mersi T.rqiï la 4exrin , mi l'ai
fosti tsrqit, игъ înl^lerbndi el къ este tatb-srô Ra-
madanoBski! kx omtile Moskiqeuutï la 4exrin, ai snïs
Tsrqilor 8ъ'1 аъкъ mi nre dъnsïl la 4exrin, къ dakb
íl ва mti tat^sbi, noate въ'1 rbskxmnere, deqï mer-
rwîdis Txrqiï adoaora la 4exrin, ai dss ne aqel fe-
чог a ltl RamadanoBskil kx аътшГ, mi зъ fie ekris
la tatъ-sъi въ mtie къ este mi el akolo. въ sileaskb
въ'1 skoa1,b den robie, agrenrbndi mi Tsrqil kx da-
r*rl la RamadanoBskil, mi dъnd»ï feqorsl, ai fikít
memterm-sr mi ai dat 4etatea 4exrin«l, mi íntrbndS
Tsrqil în qetate ai tXHit mi ai robit nre tot,! к-Ц!
era în qetate, mi ai dat fok чеЩи de ai arsi пъп
în пътъШх, къ era de lemnï mi de пътъпгз, Rama-
danoBskie s'ai fbkxt a f«gi ks oaste, mi tbmn^ndise
kt oastea Moskiqaskb че! веша agt«toi>i la 4exrin,
leas sois къ ai dobindit Tjjrqil qetatea Mexrimdil,
uii sai întorsi iiideuierti, нить nre ишъ гпшъгаЫ
Moskiqeski, int^len>ndi de Bikleuisrsl 1«! RatnaihnoB-
skie, lav n?s la тшкъ, mi ax tonit banil че ai' liât
delà Tsrqï nentrs qetatea Ueaxrimd, mi tai tirnat ia
пгъ, sb'l satire de banï.
La Antonie Воаъ, era Xatman Гавп1а Kostakie, iai-ъ
da^ ai mersi к s oastea la Чем in, mtist lundi l»s-
xsiii Xatnianil de Vñ/.h н>1, uenln ri./bond че ai fosti
aBit kï Leamiï, dikxndi zaxarea m Катепи.ъ, Xalil
Пашеа mi Bixim ks si « h«: lu ri I 1/1.11,1 fbkbndi nodsl
neste rsistiif, Benise Leamiï de sta ki oaste si. ns lase
ьъ treakb zaxareaoa la Kamenii/b, uii standi вЦежел-
inte ai bbtit nre Leauil. Аче1 Паше întrebbndi nre
Antonie Воаъ, xnde este Ijxxiui Xatmanîl ti.i, Anto
nie liodb ai sais къ s'ai bohvbiiit mi n'ai iixtïl Bo
ni în oaste, mi ¡ndali. ai uorsnqit Uli Antonie Docta,
аъ trimit/b la ßsxiui Xatmanvl тъкаг bolnae kitu ai
li nsmaï sb'l асЬкъ, mi usinai че ia» к i.xlat a triini-
te hï Antonie Bodb mal kirbndi la Uixlui de ai
mersi tokma la 4eaxrin, iai-ъ iiicrruids nre къиш!
nsstil к s ki.i.I-Ba sliHÙtorl, ai dat neste niiute Г.а/ачг
че t,inea ш1еавь1 Tnqilor den neuite sti>u4l de иЫгъ,
mi nime nVï nitea dobi.ncli, dalo» amka de intra în
stbQ4«le ачеак, tai-ъ loeindil bixim ki nine era к*
dbnsil den sliaùtorï. пъпъ a agfvnge eï la etenql, nre
totT Kti liât de rrimazï, mi roerrbndi la adinere vuH
înkinat la Пашеа, nentrl kare »1»жЬъ, m'ai fbkit Mea
ste mi nime bin delà Пашеа, mi ai norw4it 1*1 An
tonie Ьо(1ъ de l'ai ms Xatman, mi аъ ni mtie kl|?
skimbb den Хъ1тъше, тъкаг къ mi Dika Во

/
X 36 X
Domnsl Mxnteneskx de akolo den oaste era îndemirb-
torrè nentrs kxmnats-sbx Бхххш Xatmantl la Пашеа,
se trimit^ въ'1 асЬкъ, sb'l пхе Xatman, darb lui хъг-
nÍ4Ía IkI îl arbta la stbnbnï, kvm mi atsnql i s'ax nri-
leHtit a merge us kx тъпа гоа1ъ la adsnare.
Пге atxnqea la Tloarta îmnbri^ieï, Dimitramko Bo
db Kantakozino iinbla nentrs Domnia tiriî, въ mazi-
leaskb nre Antonie Bodb, н»гъ ШъгЬап Kantakozino
Lorofbtsl den t,ara Msnteneask^ nentrs Domnia t,b-
гъ! Msntenenitï sb mazileaskb nre Dxka Bodx. Пге
Hierban Lorofbtsl Гах fostx lbsat Dxka Bodb Kaïma-
каш in Bxksreuitï mi isnraenik, въ n>teaskb kxrtile
Domnemtl akolo în Bsksremtï, kbndx ai nsrqes Ds
ka Bodb к s oastea la 4exrin, mi data aï rbtit ksr-
tjile domnemtï, el n'ax amtentat nre Dska Bod%, fiin-
dxï de mxltif aminte de Domnie ksm ar nxtea въ нюъ
Domnx, as nribegit, mi авъпах nrietenï la noarta îm-
HbrUjieï, ax keltsit mi ai emit Domnx în 1¡ara Msn-
teneaskb , skimbbndx nre Dska Bodb den skaxntl
Domnieï t,iri>ï Msnteneuitï în Domnia 1,ъгь! Moldo-
BÜ. De4Ï Antonie Bodъ întorkъndsse к s oastea delà
4exrin ax Bénit пъпъ la Soroka, mi akolo Biindsl
mazilia, Гах hat Агъ тпъмЛевкх mi Гах dss în Ца-
rirrad, akolo 'I era doamna mi feqoriï la kasa lsl.
Dxka Bodb întorkbndsse delà 4exrin ax mersx in
skasnsl въх în Bsksremtï, mi akolo Bunds! skinbare
Domnieï, mi ах Bénit Domnx ^ъгъ! Moldouil, în nostsl
КгъчгепхЫ, în ansl 7186, DekemBr. 6.
)(37)(

КАП 9.

Domnia Бккъ! Bodi al treilea rbndx.

Benit'aif Domni 1,ъгъ1 D?ka Воаъ ks atreia Dom-


nie den Domnia 1;ъгъ1 Msntenemtï, Benit'ax k* ctansíl
mi къ(,Г-ва boKirï Msnteneuitï, nribegindx de гпжеа
liï ШегЬап Bodb че веша Domnx 1,ъгъ1 Msntenenitf,
къ ачешН borarï ns se notrieea în sfatïl \%l ШегЬап
Lorofbtsl, ni rit Vax nstït auitenta sb'l вагъ Domn,
че ax emit to^f kï Dska Bodb.
Пге ачеа1е Bremï era rrex ^ъгъ! noastre nentrx
zaxarale, mi menzilsrl la drznrsl Kamenit,il, mi k%
keltstala че trebsta la skimbatïl ПашПог de Kame-
nit,b, era lokirile tot n?stil den Iamï пъпъ în Nistrx,
шкъ den ernatïl ТЫагъ1ог ksm s'a« nomenit la Dom
nia ltl Dimitraniko Воаъ.
Amezase Antonie Bodb slsaütori în tabwb mi in
Stefbnemtl de i,inea drsmsl de kal de olak mi de xra-
пъ пъпъ in KameniVb lu пгвкъ певое de Тзгч! че
"xrdina in svs mi in gios, mi Benia nodtaztrl de ueste
¡Nistrï, mi 1овеа пге Тигч! mi пге nerst^torï la drx-
nrsl Kamenit,iï de mïlte orï. 1агъ D*ka Bodb ame-
zbndx slmitorl de agrensx mi in Stefbnemtl mi în
Ilerireta, mi osebit trimitea stearïrï de lefe4iï de na-
гъ пге къттг, mi linkanil че авеа, de4l s'ait ainezat
mi s'av notolit, mi era паче.
1агъ îq aldoilea an a Domnieï liï, ai tbtat nre
trel botar! anzme nre Basilie Tetka ве1 Bisternik, mi
nre Bordan Никшчега!, mi nre Ыпъ\ Sïlgeamd,
)(38)(
aflmdsí Bikleanï, a* fliest karte sikleani kg iskili-
txra l?ï Dîmitramko Bodi Kantakozino, karele era
mazilit în IJarirrad, skriindx la о sami de kmeteniï
delà ^inxtxl OrxeFslîï mi a I/bimnneï, ka delà sinrxr
Dgmitramko Bodi, ktm den mila lïï Dïmnezex l'av
milgit îmnin1,ia ks Domnia t,inï, че îndati че or
Bedea kartea l«ï si таггъ si nrinzi nre D«ka Bodi,
mi kx toati kasïu 1er, mi nre о sam*b de borarï ani
me nre Miron Lorofit*!, mi nre Bxxxm Xatmansl, mi
în kartea ачееа era izBozit kt че moarte or отогъ
nre D«ka Bodi, mi kx че moarte nre Doamna mi nre
kokonï, mi че sami or faqe lsl Бхххш Xatmanîbï,
mi lxï Miron Lorofitsl, sokotindi ki> kineteniile mi
sbmitoriï delà ачеа1е i,inxt»rï nrea lesne se н1еакъ la
lxkisrï noao, mi trimei;indx kartea ачега Гехка Bister-
nikïl mi Bordan Жктчен*!, nre Lxngl Sílgearal ako-
lo la kinitaniï de Orxeï mi de Linxmna, karii Bizmdx
kartea lsï Dimitraïuko Bodi amea skriindx la dinmiï,
nre о narte s'ax fikst a nriimi norgnka че le skrie,
Hir ne de alti narte xn kinitan anïme Dekxsar, lsindx
kartea aчек», ai înkilikat mi ksm mal de sîrrô ai ве-
nit de au dat attire înfbï lsï lîSxxiu Xatmanîl, ne вгеа-
mea de aniiazl », mi skïlmdgse 13sxxm den somní
ai mers* la kxrte mi d'indu mtire Dgkir Bodi înda
ti aï trimis nre Feorrit,i ЧнкЩ Sirdarral de ax nrinsi
nre Lxngl Sîlgerrel mi Гай adxs k* nazi, karele în-
ckrti ai snxs къ Fax- trimis Basilie Гехка» Bisternikxl
mi kx Bordan Жйтчат1 kx ачеа karte akolo la ki-
nitanil de Orxeix mi de Linsuma, mi îndati tiimi-
t,mdx nre Bambglgkbamea kx Selnieni la razdele Ьоьч-
rilor aqelora de fax adss mi n\i nxs la nazi nini aie
íikst Disan k« toi,ï botaril mi ks Mitronolit»! Dositex,
x.»x
mi adxkindsï nie txstriï la Diean în orlada Kxri,iï>
mi întrebbndsï, n'ai maï tbrbdait Biklemxrsl lor, ni
ai snxs dirent* къ eï si>nti вшоваЦ, mi ашеа Dxka
Bodb чегеа grades delà boKirï, botar! dsmneaBoasti-ъ,
тъгог sb mi gtsdekal,! kx ачеиШ botar!, lili dxn-T>
Disan wx skos la гыиъпъ mi tai tbtat.
Dxka Bodi într'aqestam an ai mersi la Uarirrad,
aBbnd« пъгъ к« Stefan Bodb £ечогх1 Rad «kl Bodb,
nentri lorodna п^къва Katriniï, че o lórodise kx Ste
fan Bodx fe4orx Radslxï Bodb ткъ de konilb roi-
къ, Hit* dak* ai agrensi la Birsta kisitorieï, n» se
t¡inea Dxka Bodb de tokmealb, mi emindi fata de fa-
ijb la Dieanxl Bízíi-fkIxI, ai n>mas ГечоЫ Radïhr Во*
аъ иге Dxka Bodb delà Digan, mi nxmaï че tai къх-
tat Dxki>! Bod* a fa4e tokmalb въ sie în t,arb зъ пуп*
teask* fe4orxl Radxlx! Bodï>.
Atxn4ea fundi Dska Bodb in Uarirrad, Ktzauil
delà Окга!пъ к~Ы,1 era neste INistrx mi neste Бхх, s'a
înkinat la îmirbrit;ia Txrkxlxï mi ai dat Dvkbï Bodb
mi ХтЛтъта de Skraena, datXtai xn txt-i mi bxzdx*
ran, mi mlik de sobol, nrekxm nxrta Xatmanil Къгъ-
4emtï, mi BÜndi den U,arirrad Domnx kx tl'el tXFsrï
Dxka Bod"b, mi se skrita în titslxmxl lbï, Domni 1,ъ-
viï MoldoBiï mi îikraïniï, mi dxn* че ai nxntit a¡4l
în Iaml d^ndxiuï nre fillvbsa Katrina dxn* £ечогх1 Ra-
dois! Bodb, nsntb Domneaskb kx soll den 1;ъгъ1е те*
giaiiie Binindi la nxntb kx darxrl skxmne ka la xn
Pomni Bestit mi aBXt, ai mersi Dxka Bod* la Okraï*
пъ, пъпъ în NemiroB, mi ai aurbzat Xatman Къгач»-
lor nre lane Dra>rini4, Ггек fiindx mtia liroba mi obi-
чеьа1е Rxsemtí, к* era от shasit, mi ПоШовтч! nre
oaste Къгъчеавкъ ai nxs den K-bnetenule КъгъчешМ,
X40-X
mi as nss de ax fbkst käse domnemtï în J¡i>rmsriltí
Bsxelsï la Шшкова, mi alte kase în 1,ъгш«rile INistrs-
lsï la ЦДъпъъка, mi dakb as rbtit kasele, aldoilea
an пптъвага, ъаг ai mersx Dska Воаъ пъпъ în Ne-
nw'roB к s toatb kasa hï, mi к s tot,ï bobariï, пптЫъп-
dxse aBbndv паче aurbzatb de toate ni>rt,ile, гъкъпах
mease mari mi kenvbnds nre Xatman?! mi nre IIol-
ковтч! la тавъ, 4instind?ï пъпъ se Beselea къ1 ns
nstea sta, 4i'l Iva Ювагъпл! de'l dx4ea nre la kasele
lor.
Dxka Вос1ъ, dsпъ че ах Bénit den t,ara Msntenea-
вкъ, ai lbsat t,ara în 6 bnï de n'ai skos ni4l o da-
nie, rsrbndxl botan! ka nre sn Domnx aest, sb kel-
tstaskb delà sine, mi dakb вог ti-ече 6 lsnl аипчеа
ва skoate skrisoare mi'ml ва Iva bañil, къ t,ara era
въгакъ, шкъ den ernatsl Тъ1агъ1ог , de4ï nre soko*
teala botarilor ai lsat zanis delà тъпа boKtrilor , &ъ aï-
Ьъ aï nlini baniï dsnb mease lsnï, 1агъ nre хгтъ marï
пево! era nre boKirï, mi nre тъпъвйг! mi nre Цгъ,
kbt ns se mat nstea п1ъи oameniï к s къ1 авеа, mi
къг* txtsror к s srbt Dska Воаъ, къ tot¡Y rsra Dsm-
nezex s%ï nibntSKiskb de вгъжтъпиа lxï.
1агъ în a чтчиеа an al Domnieï lsï, 1. 7191, гъ-
tindsse Tsr4iï de oaste въ таггъ în l¡ara Nemt,easkb,
вепк'ах norsnkb mi la Dska Воаъ, mi la Hierban
Воаъ Domnsl Msnteneskx s% таггъ mi eï ks oastea
^ъгъ! lor, mi nsr4ezMidx Dxka Воаъ Aiiril. 20, mer-
gea În4et, nentrs Tbtarï пъп s'ax streksrat tot,i, kariï
Biindx nrin Цгъ, гъчеа пгзкъ strikb4Fsne nre snde
ax agrensx, пъпъ a* trekst în t,ara Msnteneaskb, anoï
ax trekst mi Dska Bodb nre la Fokmanï ks msltb
boerime mi oaste гпжиъ, ыгъ КъГтгкат! ax tasat
X«X
nre NiKolae Иъковць Lorofbtvl, mi nre Übladie Bel
Snblarre, mi nre Toderamko K. Bel Bisternik, аче-
uitea tot,! s'ai síbtsit ka de sb ва mal întoar4e Díka
hodb den oaste sb ns'l auitente, че въ nribegeaskb
4Íne ínkbtro ar nstea, mi ks o samt de botar! че ai
mersi ks Dxka Bodb ín oaste, era tot la sn kv-
B"bnti.
Meís'aS Dxka Bodb nrin ^ara Msnteneaskb nre la
Кгшава, mi de akolo ai trekst neste msnte mi ai
mersi în sïs nrin Sebeui, nrin Lorom, nrin Temim-
ваг, nrin БаГвашТ, nrin Solnok neste ana Tisa, mi de
akolo ai trek -st Шпъгеа ne la Bsda, mi akolo neste
Dsnbre ax agtsnsx nre ШегЬап Bodb, mi Biindi Шег-
ban Bodb Domnsl Mxnteneskx, s'ax ndsnat ks Dska
Bodb, tarb BizirFsl ks oastea Тхгчеавкъ era maï ma
inte la Stolbelirrad.
Bizirral Kara Msstafa Патеа, nre atsn4ea kx ачеа
fbtire de omt! kx îndemnarea lsï Trakel Trof mi k*
altor domnl îinrsreuitï, ax mersx &ъ ьа 4etatea Enikrel
în Цага Nemt;askb la margine desnre Bsda , de kare
rbtire Neamt¡il Is-bndx Beaste, ax întirit ачеа 4etate
kx oaste mi к s че ai trebsit, mi sosindx Bizirrel kx
omtile 1ъпгъ 4etatea Eniloxl, ax nrin.su limbb, karea
as snxs къ 4etatea Enikbsl este rrinritb mi kx mare
txrie, karea nx о ва nxtea dobъndi, ьаг 4etatea Бе-
4fs1 xnde este skaxnsl {тпъгтЛевкх, este £ъгъ de ni4Ï
o oaste, mi nerremit, къ 'Гтпъгъ^а Neamijxlsï era dx*
въ kx oastea în акъ narte, aBbndi rbzboïi kx megia«-
mi! si>ï.
Lxindx Bizirral Beaste nentrs 4etatea Бечьх!, къ
ar fi nerata de oasteï, ai Hsat îmnotriBa EnikHihl ïft
VI.
)(42)(
Паше kx вг'о (reí mil de ТхгчГ, мг el kx toatx oastea
a« nïrues delà Eniki-x mi aï mersx la Бечьх, nemik
гъЬавъ гъкъпах la Eniki-x. Фп Бечьх era nsmaï xn
Гтъгаггё anxme Staremberrx kx 25000 de Neamt,T,
sosit'ax ТхгчЙ sxntx 4etatea Бечн$1 în 5 zile a l«ï Isnie,
mi au zxboBit пъпъ în 2 zile a 1st Sentemerie. Бъ-
tbndv nenbrbsit den tsnxrï, ktm mi den 4etate se
апъга BitejKeamte, era în mare strbnsoare че! den че-
tate mi în кхпшъпъ de neire, neBÜndxle agtxtorix,
пъпъ a% Bénit Sobet,kiI КганЛ Leuiesk* kx oaste mi
au bbtst nre Тзгч!, mi ах rm>ntxit 4etatea БечриЫ,
mi întorkbndxse Biziml aï stbtst la Б -g da къЬева zile,
mi nororbndsse Kratxl Leuieskx kx oastea în gios,
ne de4asta narte de Dsnxre, tarb ax mersx oastea
Тзгчеавкъ îmnroti»a omtil Lememtl mi air fbkxt гъг-
boRj Biteweamte, mi tar aï înfrbntx nre Tîr4ï, darb
nx kx nl>t,inb kbdere mi omtiï Lememtl.
Stbndx Bizirrel la Bsda, nÍ4e nre Domniï a4estor
1,ъП nx'l h.sa эъ'ш! Bie în 1,ъп1е sale, че mi nre Dx-
ka Bodb mi nre ШегЬап Bodb îf t,inea kx oamenil lor
akolo. БечТ, ШегЬап Bod^ sfbtïra nre Dïka Bodъ
ka въ dea banl, въ'ш! fakb ism-авъ sb'i sloboazb, el
n'ax Brst въ dea, zi^ndx къ el nx ва fa4e оЫчега,
къ noï tandx Benim în oaste, sbntem datorl sb ads-
чеш notion Biziralxï, Hir къгк1х ne întoai'4em den
oaste, ne îmbrakb kx kaflan mi sbntem slobozl 8Ъ mer-
gitn în t,brile noastre ; ьагъ ШегЬап Bodb z¡4ea, noï
s'ax вот agrenge въ Benim kx T?r4il în oaste sax ba,
ni въ dbm че вот da эъ вкъпът maï k*n>ndx, к>гъ
къ în Moldona se aïde къ se погоагъ Leamií. Da-
къ ах ЬъШ Leamiï nre Тхгч! la Бечьх, s'ax rbdikat
MoldoBenil че era nribeagl în t;ara Lemaski., kx Ile
X 43 x
trÍ4elko Bodi, mi kx ктЛе-ва stearïrï de Leaniï kx
Dimidinskiï, mi kx Kxnet,kil По1ковшчТ, mi s'ax по-
rori>t în MoldoBa въ таггъ въ batb Bsgiakïl, авъпау
mi nxt,inteï КагачГ. üetriqelko Bodb ах n>mas în So-
чавъ, Kir Kxneljkil ks Kazaqií mi kx MoldoBeanil, ax
mersx la Bxgiak tama.
Doamna В«къ1 Bodb, dakb ai siml.it nentrx Leam!
къ se погоагъ în gios, ai fggit den lamí mi ax tre-
kxt în 1¡ara Mtnteneasta, mi s'ax jdts kx toatb rloata
el la БгъПа ; ьагъ bobaril че era kalmakaml în lamí,
s'ax chs la mxnte, mi t¡ara s'ax beœenit den kalea
ouitiï Lememtï, maziliï mi breslamil silil;ï de IIetri4eI-
ko Bodb, de nre xnde era tot¡l въ тка1ече въ теаг-
гъ la Bvgiak kx oastea, de a4estea de toate ax Bénit
Beaste Dïkbï Bodb, akolo la Бечгё.
BiziiHil dsnb че au zbboBit la Bxda kbte-Ba въп-
1ътъп! пъпъ la Simedrx, neaBbndv nbde»nde de B¡at,b,
къч! el s'ax fostx lvsdat kitre ФтпъгаЫ къ ва lia
4etatea Eniktxl mi Бечк1, н»гъ nre хгтъ ax emit lï-
krsl kxm s'ax nomenit mal s?s, къ ai гъпзв oastea,
de kare hkrx îinï amtenta sb'ï Bie nerirea sb'ï dskb
kaml la îmnbntjie, ai пзгчев delà Bxda în gios, ne
de чееа narte de Бхпъге, merrbndx tot în4et к«
oastea de kbtxï гътъвеаве kx Domniï a4estor уъг1,
вгет! reale, nloï, ninsorl, mi skxmneate de bïkate mi
de хгапъ de kaï. 1агъ dakb ax sosit Bizirixl anroane
de Belirrad, ax kemat nre Dxka Bodb mi lax ¡тЬгъ-
kat kx kaftan nre dirnssl mi nre boiarl nre оЫчеьх,
mi lxъnd8шï zioa Ьзпъ Dïka Bodb delà Bizirixl, ax
mi Bénit въ treakb Шпъгеа kx oastea че авеа.
ШегЬап Bodb dakb ax infles къ Dska Bodb m'ax
hat zxa Ьзпъ delà Bizimd, mi Uï m tax dat mtire,
)(44)(
ka sb fie mersi ammdoï la Bîziral ksm era anrbndof
BoroBil,ï, odatb sb'niï ta zia Ьхпъ, mi il îmbia иге
Dska Bodb sb таггъ nrin ^ara Mïnteneask^ funds
mi Doamna Бокъ! Bodb akolo la Бгъиа, ax mi mersi
Hierban Bodb la Bizimd de as пъпЛ ore Dska Bo
ro, nentrs 300 de nsngi de banï, че ais bat Dska Bo
db den ^ara Msnteneask^ birsl t¡i>rií че era sb'l tri-
тЦъ la шшъгъ^е, mi ns lai trimis къпс!х aï Bénit
Domni den t,ara Msnteneaskb ai4ea în 1;агъ, mi înda-
tb ai întorsi nre Dska Bodb, mi eiuindi la Bizirtsl
ai n>mas ШегЬап Bodb nre Dska Bodb, 8ъ dea ba-
niï ачен1, 4Í neaBi>nds bani, ai Hsat zilorx Dska Bo
db nentrs banï, nre doï botarï aï sbï akolo în Beli-
rrad, nre Katargisl Bel Komis mi nre Tbnase ве1 Ще-
trarti, пъпъ ва trimite baniï.
Dska Bodb neerbndi зъ таггъ nrin t,ara Msnte-
neaskb nreksm îndemna ШегЬап Воаъ, sai ¡nuiblat
înlrs sokoteala sa, mi ai kbz^t în nrime»cdie, къ de
ai sofcotit el nre ШегЬап Bodb къ tar fi nenrieten,
ыгъ nrieteneamte îl sfbtsta, къ in t,ara Msnteneaskb
era mi Doamna ks toata kasa lsï, de snde ar fi nstst
sb'mï kaste trebile Domnieï ; че trekxndx Dska Bodb
ne den gies de ЛШгавЦъ ai loßit ne den gios de Ti-
ппшваг, mi nrin Lorom, mi de akolo drenti nrin
1;ara îïnrsreaskb nre la Dobra ai eenit пъпъ în Beli-
rrad, la skasnsl krbeski. Era Kraii Unrsreski Anaii
Mixaï nrieten Dsk^ Воаъ, lai noftit în ksrt,de Кгъ-
emtï de ai desk-blikat, mi as fbkst masb mare beï-
ketxindi пъпъ a treta zi, ks mare Beselie mi ks gio*
ksrï, mi sfbtsta Kratsl nre Dska Bodb sxï dea kxte-
ва mil da katane 8ъ'1 пе1геакъ пъпъ la skasnsl íslín
Imfl, mi n'ai nriimit Dska Bodb sb ta oaste, зъ'1
)(45X
апеге de nrimeHxdia че i se rbtise de IÎetri4elko Bo-
аъ kare era Bénit m Бочавъ, mi oastea în Bïçiak. Къ-
zaqí mi Moldoeeanï, mi tara tsrbiratb, botaril îm-
ni,rekiat,ï, КъГтъкапп! fogty la mwite къ1 ar sim^i
къ Bine Dîka Bodb în skain, el sb ггеакъ în Цга
îînrïreaskb, иг botaril че era în kale ks Dika Bodb»
dakb ai sosit ks D?ka Bodb la Бгашът, el se mira
k*m ar fa4e sb d-къ de akolo nre Dïka Вск1ъ nrin
t,ara Mïnteneaskb въ! lase akolo, mi el sb Bie în rçarv
la чеьаЫи borarï аъ se înkine la Iletri4eïko Bodb,
kvgetbndx къ de akm-s ar fi izbi>ndb la kremtinJ,
къ mi kasele aqelora botarl era în ^агъ la mînte.
1агъ Mirón Lorofbttl mi Bsxsm Xatmanil mi Ko-
standin üostelnikíl, ai zis, къ аакъ n'as mersx nrin
t,ara Mïnteneaskb de tndel noftea ШегЬап Bodb, da
rb dakb am eenit пъпъ aÍ4e, n"s авет че *mbla nren
1,ara Msnteneask^ че вот mearge nre Oïtïz, mi
einindx în i an., а^хпчеа вот Bedea , de nom nï tea
mearge ks Domnsl nostrs la skatnsl Domnieï în lamí,
nol ne вот nororî nre Trotsm în gios, snre margi-
nea гъгЫ Mrateneamt!, mi de akolo пгекгт ne ва агъ-
ta вгеатеа ашеа вот fa4e, nre a4estv sfat ax rbmas,
mi ax Bénit Dika Bodb neste nrsntl nre Oltsz la Tro«
tgm DekemBrie 6, în zya de St. Nikolaé.
Botaril че sfbtSKi delà Бгашъх въ таггъ nrin ta
ra Msnteneaskb, era ГавгЛ Kostakíl ве1 Bornik, mi Ion
B.akoBÍt,b Bel üaxarnik , Геогге trete Lorofht, Mitrea
Iíbnitaníl de kodrv, mi alt,il mal de gios, dakb ai въ-
z*t къ n* s'ax fxkït lxkr-1 nre sfatíl lor, el ai пъ-
rbsit de akolo nre Dxka Воиъ, mi ai trekst în tara
Msnteneaskb.
)( 46 )(
Dïka Bodb с!акъ ax emit la Trottui, uitiind* me
rietriqeïko Bodb къ este în вочавь mi oastea Lema-
skb mi Къгъчаэкъ în Bsgiak, s'ax nororbt în gios nre
Trotïui mi ax mersx în sat în Domnemtï, mi akolo
гъЬовЫх doao sMtbmbnï, oaste пеавъпах maï nrsl-
гъ de 80 de oamenï linkanï la doao stearsrï, mi
60 de Seïmeanï, ьагъ oastea че era oamenï de t,arb
tot,t sax dss 4inemï nre акавъ fiindx omteanl, delà
lxna lsï Anrilie пъпъ în nostïl КгъчнтхЫ, s*nirat,ï
de kale, s'ax dîs 4ine lum ax nxtît въ'ш! afle kase-
le bestenite, de гпжеа ouitiï че era în t,arb, ksm s'ax
zis maï sxs.
IletrÍ4elko Bodb BÜndx în Iamï, ax mi orbndïit
nre Dimidinskiï mi nre Bainskiï la 3 stearsrï de Leamï
mi ks 2 stearsrï de Кагач!, въ таггъ se loBeaskbla
Domnemtï sb пппгъ nre Dïka Bodb, mi пхгчегъпах
nodraztl în gios ne Siret bbndx kï sîla nre mazilï,
mi nre чтет! alla delà kasele lor, mi s'ax ft>kst ka
la 500 de oamenï tot kbbrime.
Dska Bodb k-bndx eeaste de ветгеа lxï IIetri4eï-
ko Bodb în Iamï, mi de nodtaz, s'ax sfbtxit k* bo-
Hiriï че ar fa4e, sbtïra Бхххш Xatmansl sb n* stea
în Domnemtï че въ se dito, în Fokmanï къ akolo
Benise mi Doamna delà Бгъиа, къ ar G maï Ьгъ de
ггшъ la margine, къ în Domnemtï nx ax oaste s%
stea înaintea вгъжтаипЬг sxï, tar la margine este mi
maï denarte, mi oamenï de ar trebïi 8Ъ вог afla kf
leafb. 1агъ Mirón Lorofbttl, ax sfbtiit sb n* se к1ъ-
teaskb den Domnemtï, къ nodwzïl че вше въШ ne-
mte tblxarï mi че nïteare ax eï sb Bie assnra smï
Domnx ka Мъпа ta, ьъ n% dbm loksl, къ a4estx
)(47.)(
пъпгыйх este frbmbntat ks sîngele mouiilor lui strb-
momilor nointri, mi ашеа kx a4estx sfat nesokotit,
s'aif înnuelat Dska Вос1ъ mi ax stbtxt nekh>tit în Dom-
nemtif, mi гъкъпах къ^аге Selmenilor s'ax ailat nîmaï
60 de oamenï, mi ых amxzat in lsntrs în orrada ksrijiï,
къ пъпъ atsnqea era Seïmeanil afarb, era mi linkanï
80 de oamenï în sat nre la käse, den linkanï ax tri-
mis 12 oamenï kx Msxarenko Къпиапх1 lor de stra-
же snre В.ъкъчнт! în agFgml de Кгъчнга, tarb a doa
zi în zïa de Кгъчнт era яъ таггъ Xatmairsl Бзххш
kx alt,ï Linkanï, întbmninarea nodraziihï.
Sosxndx Linkaniï 4eï de straœb în Вл>къчгап, aw
sosit mi nodKJZïl akolo, mi dentr'aqeï 12 Linkanï nx-
maï xnsl ax skbnat, mi nbzsindx аче1а въ dea mtire
la Domnie ax гъгъчк noantea Linkantl, mi dindï ne-
ste Ьежепаг! neste Trotïiu ai bat nre xn от въ'1 пе-
treakb пъпъ la skoate nen dsmbraBb la Domnemtï,
omïl аче1а щкъ fiindx siklean, ax rbta4it nre Linkan,
въ nx апхче въ dea mtire, гагъ dakb s'ax fbkxt гяъ,
Liukanxl ksnosk^idx 1окъ], ax emit den dsmbraBb la
drsnvsl че1 mare , ^ndx mi nodbazïl era sosit în Dom
nemtï гьгъ de Beaste, Mart,ï în zsa de Кгъчнт.
Dska Bodъ emindx den bisearikb kan dimineatjb,
ax nrbzït la тавъ, mi înda^ nodtazïl ax înksngFsrat
ksrtea, noarta deskis^ era nsmaï въ între ne поаг1ъ xn
rotmistrx, tar nrileHiindxse în noartb Чегке Bshkba-
mea de Seïmeanï, ax loBit den sinel,e nre аче1 rotmistrx
mi akolo nre lok kx kansl ax nhtit ачеа îndrbznea-
1ъ a bï, mi ax arrskat noarta de о ax înkis kx mare
rrex de пъвак Leamilor че вгеа въ între ne поаг1ъ.
Linkaniï toi,! la razda rotmistrihï lor îmnwtjindsle
lefe, къ într'a4eea zi leax fostx dat banï, de nemik
X « )(
nv s'ax irstxt апхка, че ах nlekat 4ine ¡nkofro irsteä
въ skane, kail mi ármele lor nre la razde xnïl într'o
narte altsl într'altb nreksm era satïl riiiukirat , den
къ1,1 s'ai mi înki>Hrat, 4Ïne гьгъ arme, 4ine Гьгъ шъ-
le, s'ai dss în rbsim».
Dska Bodb era la niasb kï Miron Lorofbtvl mi kx
Kostautin Ilostelnikvl, ыгъ Бхххш Xatmanxl era la
razdb denw4or de kïrte mal gios, mi ksm ai axzit
гъ1чавъ la kxrte, ai înki>likat ks doï treï fe4orï mi
s'ai tbmninat kx Deadi-xl Sirdar, mi kx 5, 6 LinkanT»
mi slobozindxse snre kxrte, s'ai tbmninat kx o samb
de Leauiï mi МоЫовеапТ, kariï îmbla nie la kasb nrin
sat, n'ai nstxt гъ/.Ы Xatmanïl la kxrte ïnde пъ/skí,
къ în ksrte era Seimeaniï mi toatb rloata de kxrte,
boerinami mi sligi, mi de ar il aBSt mi nre Xatmansl
între di>nniil s'ar fi anbrät. Че m'ai trimis gremmea-
sa maï derrabb la sat la КъИтъпешН, xnde era mi
alte rloate a lor. 1агъ sinrxr Xatmaml ks 4ine era
nre 1ъпгъ dbnsxl, ai stbtxt оагешче a sъgeta în rloa
ta Leamilor, гагь înrlotindxse Leauiiï, ai dat dos
Xatmairbl în4et a se snreateni de пъва1а Leamilor, пъ-
пъ s'ai dem>rtat, mi nimik n? Kti strikat, къ тче
Leainiï ni îndrbznea a se den-мЧа în гоапъ, че s'ai
întorsi înanoï. Trimis'ai Xatmanîl nre Manolaki Rï-
set Sslgeaml la Doamna dbnJi mtire. Adoa zi Xatmanïl
кs 4ine ai mal Bénit delà Doamna, n^inteï Selmenï,
mi kï slxgï a Ьокц-ilor че era akolo kx Doamna, ai
mersi den Z-bbrbxt,! la Domnemtl пъпъ în гхъ, ч\
n'ai kxtezat fíindi Leamiï mal m?lt,ï mi rri*it,I, Kir kx
Xatmamd n% era n¡4e 100 de oamenï , mi tot гьгъ
arme mi f-ьгъ îndrbznire.
' X«x
i ïixxwi Xatmanîl dwn> че as emit den roana Lea-
inilor, mi as trimis пге Manolakie la Doamna, къ ве-
nise din Бгъиа în FokmanI, въ BÎe la Domnemtl, as
zis, sb dea banl Doamna slïHiitorilor, mi въ nse sb stri-
ge în leafb, mi въ sie la dinstl la loksl че s'as zis
mal sss, la '¿ъЪгъЦ!, la Uloldemtl , къ akolo îl ва
amtenta. 1агъ ksm as agrensx Manolakie la Doamna
n'ai kbstat s% fakb niskaï slsaritorï ks leafb, 41 ах
înkblikat Stefan Bodb ginerele D»ki>I Bodb к s n*t,in-
teï Selmenï че era ks Doamna mi к s fe4ori (slsgi) boe-
remtl, mi as merss akolo la Xatmansl, într ачеа поап-
te, ьагъ Xatmansl dakъ as въг*1 nre ginerile Овкъ!
Bodb Bénit й>гъ de шче on>tire, nsmal че s'as mirât
че ar fa4e, mi nentrs че as Bénit, ka sn om fbrb
sokotealb.
1агъ merrbnds пъпъ în ггъ la Domnemlï, sniï sfb-
tsKi sb dea пъваГь la k?rte, fiinds slsmitorï mi mtltb
rloatb în ksrte, se вог îmnresna ks tot,iï mi se вог
bate ks Leamiï, нп*ъ Xatmansl n'as erst, aeinds rri-
жъ sb ns rbnse oameniï, nemtiinds че de caste este
Lemaskb, че as amtentat пъпъ s'as ъъгъХ. sb mtie ass-
nra ksï ar merge, ыгъ neîndrbznindsle, se ва întoar-
че mi ва strbnge oaste, mi anoï ва Béni , sokotinds
къ în kïrte fiinds Seïmeaniï mi altb rloatb, se вог
апъга kiteBa zile авъпай în kîrte mi bskate mi xra-
пъ de kaï mi пгав de sinet,e de agesnss, întrat'as nrin
arinï ka sb ns '1 вагъ, mi as merss den gios de sat
într'o гшъ, mi de akolo as trimis Xatmansl nre
oamenl aleml ks Deadisl Sbrdar, dirents snre bnhksl
Leamilor tnde sta înaintea ksrt,iï, ka 500 de oamenl
4inemï ks kahl de frvs, aвъnds гпжъ de Xatmantl
VII.
)( 50 X
къ'Г ва Iobí к х oast о, ka doai-ъ ar înk-blika въ'Г ta m
гоапъ, mi ашеа ar da пъва!ъ mi Xatmanxl de xnde
era sxn*s 8Ъ noatb гъгЫ snre ktrte. 4e Leamiï te-
m-bnchse de шшъгьчгапе, шче s'ax kh,tit de lok, f-ь-
гъ minai treï inuiï ax inkilekat mi ax emit in tbmni-
narea aqestora, întrebbndsï че oamenl si>ntx, tan»
Deadtxl Sbrdanxl rbsnsdea în limba ttrqeaskb. El
ax zis въ mtim nol 4ine sï>ntet,ï, mal bine въ Bénit,!
въ fim tot »nil, mi întorkbndxse ax nrinsx limbb nie
xn Leaxx, karele ai snss kbte stearïrï sbntx Leamï mi
Кагач!, deql Xatmanxl kbtindxse kx oameniï s%ï de
akolo îngios, nentrx sb'ï mal Bie agretortx, ыпь Sel-
meanil че! den ksrte s'ax mi înkinat Leamilor, mi as
deskis iiortit,! че era desnre biseariki», mi ax intrat,
Leamiï, Kazaqil mi MoldoBeanil în kxrte, nrbdbndx
mi desbrbkbndx nre tot,i, mi ai Ixat nre Dxka Bodb
mi dxki>nd*l în t,ara Lemeaski, akolo i s'av nrilewit
moarte în aldoilea an.
Atïnqea mi T-btari»! ax bbtxt nre LeamI mi nre
Kbza4ÍI че era în Bîgiak kx Kxnetjkil, mi nre Mol-
doBeanil 1*1 Iletriqelko Bodb. Dxsxs'ax IIetrÍ4elko Bo-
аъ den lamí la Бочеавъ, nrbnkbndx mi wxkxindx mi
el че ах rbsit, kbt n'ax mal ramas nimik în xrma 1*1,
MoldoBeanil atxn4ea rata la жак*г!, въ dxqea karil kxm
nxtea în B*giak de ad*qea Bite, bol, вач!, mi oí nrsl-
te. 1агъ anol ax nlbtit kx asxnra жакхгИе че ax adxs
den Bïgiak, mi lirada mi robia че ax ñ>k*t Tbtaral
nx se ва xlta швеч!. Rxmas'ax mi foamete mare în
toatb t,ara d*nb rasina t^ral de IIetrÍ4elko Bodb, kbt
în 2 anl nx se nxtea anska oamenil de хгапъ, че tot
foamete era, aqestx bine ax fbkxt Iletriqelko Bodb
X si X
|,ъгъ1 kí Benirea sa în doao rbndsrï în ^агъ den t,ara
Leiuaskb.
Doamna Dïkbï Bodb ax rbmas în »¡ara Mtntenea-
skb, akolo ai ernat, mi dïnb че ai trek ut zsa Ilauiti-
lor, s'ai dis în llarirrad, Kir пъпъ a nsrqeade în Ца-
rirrad aï trimis banï nentry гъвкзшаъгаге Domns sbi,
60 de n'sngl de banï mi odoarb mslte Krarahï Le-
meski, însb kï intirea 1« ШегЬап Bodb Domnïl Mxn-
teneski, nrin i,ara îinrsreaskb, mi toate ачеа1е darxrï
mi bañil tai onrit Snrsriï, mi n'ai lbsat s"b'ï dskb,
че akolo s'ai nrimbdit, ъагъ tot kï îmbletele lsï Шег
Ьап Bodb s'ai onrit аче! banï mi darsrile akolo în t,a-
ra íínríreaskii. Zik къ mi moartea Dxkiï Bodb ks
otraBa hï ШегЬап ai fosti, bañil mi darsrile leai tri
mis Doamna nre Anastase Bisternikïl че era de kasa
lor. A4eastea s'a* fbkît în anïl 7191.

КАП 10.

Domiiia 1 x ï Dimitramko Bodb al doi-


1ea гъndi
..il.;. ■ ■ .
Dakb ai Jsal Leauiiï nre Dska Bodb mi s'a» dxs
mi Iletriqelko Bodb den kbtro Benise, ai Bénit Docnni
t,brbï ьагъш! Dimitramko Bodb Kantakozin, t,ara era
strikatb, era foamete mare, kxt гъчеа oamenil ne rs-
noae lemina^î, nïmaï delà ïitarï mi den t,ara lînrsrea-
skb adsqea пъ!пе.
BoKtril tjot,ï ai Bénit la Dimitramko Bodb mi era
tot,ï în 4inste, nïmal Miron Kostin Lorofbtrsl era în
t,ara Ьешавкъ, de kbndi ai Uat Leamil nre Dska Bodb
ai mers* el de вон« lsï, mi Bsxsm Xatmànsl era în
X34)(
Domnie. Вакъ s'av auibzat in skasnsl Domniel era
tvtiror ks bine, ore botarl ¡I авеа îa 4inste, mi ma-
ales ore ГавпЦъ Bornikïl, nvmal nre Iordake Rvset
Ilostelniktl lav înkis nentr« вон» hi ШегЬап Bodb
Domnïhï Mvnteneskv, aBimdv nizttrb веаке nre Kxl
пъгешН, mi lav mi mtnqit пъпъ ai dat kbte-ва nvngl
de banï, mi slobozindxl kv kizbuiie sb nv fsgb den
t,arb, ьагъш! ax trimis ШегЬап Bodb la Kantemir Bo
db nsmal sb omoare nre Iordake Rvset, че di>ndil
eeaste vn nrieten, ax fvgit den lamí mi av skinat in
l,ara ïînrïreaskb, юг nre vrmb el s'av dvs la llarirrad,
mi de akolo fbki>ndsuiï isnrbBl bine, av Benit in t,arb
la Kantemir Bodb mi hiv in torsi banil че! hase, attn-
чеа kiv dat Шкек» sat Domneskv nre Siret, mi boe-
rindvl lav fbkvt Bisternik mare mi av fostv in mare
4¡nste la anestv Domnv, toate trebile ^ъп>1 mi a
Domnie)! in sama hi era. ■'... \m- ■ .
Пге аче1е вгеат! aBi>ndv rbzboiv Neami,îl kv Txr-
kïl ткъ de kbndv av fostv Tvrkïl la Бечгё in totf
ani, mi tot Neamt^l era izbbnditortv, kv mare Beaste
mi nvme de lavdb la toate t,T,rile к remtine, atsnwea
mi KraHfl Lembskv loan Sobet,kir, ав-bndv îndemnare
delà Папа de R-ып, s'av rbdikat mi el kv otntl въ mar-
гъ asvnra ordiilor Tbtarimtl in Bsgiak, strc>ns'av omtl
in leafb, mi sav nororit nre ÍIr«t ín gios, miavmersv
пъпъ la Паг?п, ín ansí 7194» mi s'av íntorsv пеавъш!*
ni4e vn гъгЬокх kv TbtarbT, mi Bands nrin lamí, av
hat nre Baxhbv ín sts nre la tirrsl Frsmos, mi s'av
dvs nre Siret in svs nen t,arb , strikwidv mi тъп-
kwidv tot че av rbsit, mi ТтЛъгъте тхкъ nennre-
grarïl Obïzïhï dodeíndv, kvm emea Leamil den Obw
la апъ, la ни'Ьъ, il mi ha Txtarbl de rrsmaz.
Kantemir Bodi kx Moldoeeanil mi kx Titanï îmbla
den lok în lok. М*Цг den МоЫовеп! slxgï de nre
la botarï atxnql s'ax dis la stearxrï Leuienitl de sls-
H<iea kî leafb, mi se slobozia de nnda nrin 1,ara nre
wide nxtea agrenge, mi mmistirile nre ssntx limite,
mi kase boeremtl, kit n'ax rimas lok nekilkat de t%\-
xiret, nX nxmal den t,ara Lemaski, че mi den t,ara
îinrSreaski веша bsdsmliï nreste mxnte nre la окпъ
nre la Бовежеа mi nre alte loksrï de nrbda mi жъ-
kxea, 4ine noate skrie de amintïl orada mi striki-
чнтеа l,inï de ne ачеа1е eremï, îmbla bxdxiuli>iï ne-
ferindtse nrin sate, mi de friki le trimitea oamenil bi-
kate de minkat la otaqele lor nrin nidsri, пъпъ tai
iirinsx nre xnil kx meinteruiïr, Miron Kostin Loro-
fbtxl fundi Staroste la Ilxtna, de k»x omorbt, înt,i-
nat,T, tirat,I 4etBirt,ï, mi arml kx fok la tirrx la Fok-
manïxnde mi ami se kxnoauite moßili neste oasele
lor. Amezat'ax Kantemir Bodi neuite stearxrï de Le-
feqil in tirrs in Roman, de naza ^iriï nre Siretx
mi nre MoldoBa, mi alte stearsrï în Iliatri, tar de na
zi nre Bistrii,i, mi ачеьа tjinea kalea nodbazïrilor че
se slobozia nrin t,an, mi nre mïlt,ï îï nrindea mi 'l
adsqea la Kantemir Bodi, mi kxm îï adsnea îndati îï
omora, mi nx nxmal nre sxntx mïnte, че mi în lamí
au slobozit nodtaz, mi aie liât kail lit Kantemir Bodi
den 4eair de s*ntx kxrtea domneaski kx totïl mi s'a«
d?s fin ni4ï о sminteali; ах înkilekat Kantemir Bo-
di kx 4ine era nre linn dinsxl, че nimiki nxleax
îndnznit.
Xatman era ВеЬчко, mi orí xnde mergea kx oastea
tot de sminteali era, emit'ax odati înaintea xnxl nodtaz
nreste ЖЬтеа snre Txria, mi kxm s'ax slobozit si le
X«6X
dea fbzborè ka sn om simet,x mi гъгъ de kîmnfct la
trebl ka аче1еа, l'ai mi l«at de гоапъ кы denimi*
къ n* s'ai mai n?t*t airska гъгъ ninutl de fsrb, mi
lax ronit пъпъ în IamT, tot lvbndsï de rrïmazï nie
къ(;1 ai fosti ks ВеНчко, mi de ni4Ï ar fi aeït rbndi
aqel nodtaz sb Bie în Iauiï, tar ronindi nre ВеНчко,
leai kvstat a Béni în IauiT, mi ai antkat че ах rbsit
mi a4iea, ьагъ ВеНчко fxrbndi, s'ai onrit în чеЩяе,
къ akolo era mi Kantemir Bodb. Uli s'ai întorsi
nodtazxl den lamí Гъгъ de шче о smintealb, nsmaï
nre ïn Жо1тг ansme Tsrie lai nrinsi într'o твпДъ
beat. • ,
tntorkbndsse Krarel nrin 1ашГ, ai mersi к* Kraral
mi пъгЫеЬ Dositei Mitronolitïl, mi ai bat moamte-
le sfbntïlsï Мъчешк loan Nobí, че era adsse în t,a-
гъ în 4etatea Бечеви de Aleksandrs Bodb че1 bsn, de
leax dss les sine în t,ara Lemaskb , ks nmlte odoare
skxmne, че era date la momtile aqestsï sfbnti de nra-
B0slaBnÍ4ÍI Domnï, mi de Arxiereil ^ъгъ! întrs ninstea
mi Ьгпъ nodoaba sfontstaï, mi akolo ах гътав пъпъ
în ztst de àstbzr. 1агъ la anïl dïiib aqastb dentbl ве*
ñire a Kratvlsl Leuieski, maï eenit'ai aqestamï Krarë
kv oiutl nrin t,an>, пъпъ la tbrrsl Frsmos, mi de ako
lo el s'ai întorsi snre Sireti, mi ai trekït пъпъ la
4etatea Neamt;xbï, xnde era oare че nedestrime Seï-
ineanl mi nant,irl de naza 4erbt,iï, пеавъпах гпжъ de
Benirea Krarahl nre akolo, ai lsat Kraral 4etatea Neam-
t.slxï, mi ai nss in Koiuendat mi kï kit,i-ua drbranl
în 4etate, întbrindo ks bxkate mi к -g птач!. n«s'ax
stears de Hîolnirl mi nrin mbnistirl, în Arania, în
Бък?1, în Neamt,i nii în 4etatea So4eBiï, mi nrin tóa
te тъпъвигие k%te въп1 în s»s, mi în n/bmns-hnrï,
)( 57 )(
mi în Чегпъ*!,! în Lent,eintl mi în Огъшеап!, f*k*bnd«
пъ1ъпч1 mi пъгкапе de апъгаге, deqï ki qetatea Neam-
t,sl, к* qetatea Soqeeiï, mi ki nruibstirile tot anime
Kraral Lemeski îuiï 1ъчеа slaBb mi Beaste la Папа,
mi la alte КгыГ къ ai dobbndit atatea чеЩ1 den
МоЫова sïntx l,inearea lsï, kare era sinti t,inearea
Tirkilïï. Шi ama ai rbmas den Neaml,i in sis tot
1окк1 sintv l¡inearea Leamilor, mi de nre akolo se slo-
boziea nodbazirï la drimil Kamenit,eï mi пъпъ în Bi-
giak, agHfngea de anika xerreliï, mi nrindea Tbtarï,
mi dikbndil la Krarel, lxa darirï nentri slxHíbe.
Benirea aqestiï Krai-i Leameski ki omtï în МоЫо
ва, mai mihi era ki îndemnarea lsl ШегЬап Bodb
Domnil Minteneski nre atinvea, к arele era mi el
rata sb se rbdiie ki omtl asinra Tirkili?, че акъ
izbbndb n'ai fbkit £ъгъ imnaï вЫкъчгепе mi rbsi-
пъ ^ъгъ! noastre ai adis, kim mi akmi nentri Beni
rea Moskalilor, ьагъ M inteaniï mi adis nrin t,ara noa-
strb ki omtï. Къ Minteaniï ka niiute tiran! nimaï
nentri noroqirea lor nirta тжъ, ъяг în l,ara noasli ъ
ьъ ni гыпые niati-ъ nre niatrb se певоьа. Kim mi
adease skimbbrile Domnilor dentrbnsa, BedeaBeï Ribi-
te qetitorrë, de aiqï înainte, de mare skxdere, mi de
tot stbngerea t,-bri>ï, tot de zaßistniqil Minteanï. Пъ
пъ kbndi mi eï m'ai liât direantb гъяп1ъиге delà
Dimnezei. Къ ai nerit ki sinet nomenirea lor. Къ
sisninele въгачиог ni гътъп îndeшъrti тъкаг къ1 de
tbrzii.
Krarel Leameski atinqea delà qetatea Neann,iliï,
ai mersi ne Sireti în sis, fiindi toamna, dat'ai Dim
nezei nimte nloï kx ninsoare den sis de Deronqea,
VIII.
x»x
karea ns era акъ 1ъгъ nfmaï sinrsrb тътеа hi Dsm-
nezei sositb asxnra obïzïlxï Lenieski, karea mi zi mi
пол n te ai t,inst nloaea kt ninsoarea. lili kxm sta
drbraniï la foksrï îmnregHfr xnxl 1ъпгъ altvl, amea ax
nrbrmsrit nre lok, kail la кагъ mi la karbtele кгъеиШ
kïm sta în хъта1,1 amea ai ^ъпепк de гъчеагь, kx
mare rrei ai trekst Kraral kodriï snre 4irinrsniï, kî
boï ai dss karbtele mi кагъ1е КгьешМ пъпъ la Snea-
tin. 1агъ nre айспчеа ai întrat mi în 4etatea Soroqiï ne-
mte КъгачТ, mi ai mersi Sxtantaban Паше Saraske-
ml delà Tirinea ks oaste, mi sn Sïltan kx ТтЛъгъ-
me, mi Kantemir Bodb ks oastea t^rbï, mi ai stbtit
къ1ева въп^тъпТ nregrer* qetatea Soroqiï ks meterea-
ze, mi kx larsnmï, mi nx о ai nïtst dobъndi, къ
den qetate Къгачй anbrbndxse Biteweauite, nre imdt,ï
Тхгч! mi MoldoBeanï ai xqis den fokïl lor че slobo-
ziea de nrin zidrel qet%t,tï. De4Ï nenîfbndi dobindi
ai lbsat 4etatea mi s'ai intorsi Пашеа mi Тъ1ъгътеа,
mi Kantemir Bod"b. lar anol la ansl dxnb aqasta ai
emit de Ь*пъ boki lor, mi s'ai dss den 4etate Къха-
4Í drbranï че ai fosti, mi ai rimas nîmaï oameniï
че! de lok.
Фп anuí 7197, ai nurit ШегЬап Bodb Domn-sl Mïn-
teneski, mi în lokïl lsï ai rbdikat bofaril аче! t,irï
Domni nre Kostantin Бгъпковеап?1 Lorofbtïl ; de4ï
fiindi швгъжЬц! Domnil Mïntenemtï kx Kantemir Bo-
db, înt-bï ШегЬап Bodi nentrs Kiniremtï, anoï mi
Kostantin Вос1ъ Бгъпковеап?!, de nre atsnqea boKi-
ril t;irbï noaslre ai înqenït a nribegi în t,ara Mxnte-
neaskb la Kostantin Bodb BrinkoBeaníl.
tn zilele lsï Kantemir Bodb t¡ara era ertatb mi же-
lïiti delà Фтпъгъ^е, fiindi nrbdatb mi strikarb de
XS9)(
ouitï ksm s'ax zis, Ktrb lxkoniia КзпъгешШиг, шче
atsii4ea m linsea, къ mslte orbndseale mimsute den
tai-ъ, dakb ах stbtst Iordakie Hsset Bisternikv mare,
kare lskrx tstsror kbzs kssrbt, fiindx ns mal Bordan
Xatmanul ginerile hï Kantenir Bodb, mi Iordakie Rx-
set Bisterniksl la toate trebile Domniel nxrtbtorl de
ггЬкъ, ихпъ че ai msrit Гавги Kostakie Bornikxl, wr
aJl,l boHirï usinai къч! era la rbndvl boeriel. De msl-
te orï Miron Lorofbtsl, întrand* în Bistierie, zivea к s
г1хтъ : « Bisterniqe mal ¡imet ks orbndstalele », iari>
Bisterniksl?! de ageste ksBinte nx'ï пъгеа bine, ksm
mi ВеЬчко Borniksl dakb lax nss Bornik mare Kan-
temir Büdb, mi ai dat ginerisiv lsl Bordan Хъ1тъша,
nx nirxsia la toate measele Domnemtl a окъп nre
Bordan Xatmansl, mi al /лче kseinte гьгъ kale ; ne-
nsrtbndx гпжъ de Kantemir Bodi>, karele aszia toate,
mi se гъчеа a ns aszi mi toate le rtbda, къ tot nen-
trs Хъипъте îl пъгеа гъх lui Beli'iko.

De moartea Jsï Miron Lorofbtîl mi a


1 s I ВеПчко Bornikxl.

Ziqe къ вогоава Ыъпс1ъ toatb nornirea îmbHnzea-


mte, иг чеа апгегъ, mi nre че1 slab а1Дъ la тъше,
mi ки'ъш! rremala neqertatb гъгъ xotar denrinde a
к ream te, ВеИчко Borniksl era от simxt, neiixrtinds
гпжъ de Kautemir Вос1ъ, karele к« sorba lsl чеа de-
sfrbnatb max aronisit nerire lximl mi fminesxx lsl
Miron Lorofbtsl.
Snsn къ ks sfatsl lsl ВеИчко, ai nribegit Lsnsl
feqorsl lsl ГавгЦ Kostakie Bornikslsl mi dol ksmnatj
X» X
aï fsï 1вашко, mi Kostantin, mi Antioxie Жога, mi
alt,iï, în liara Msnteneaskb la Kostantin Вос1ъ Domnxl
Mînleneski, nre kariï tai trimis la Iloarta 1пшъгъ^1е1
кх гъваш de жак>Ьъ nre Kantemir Воаъ, пеава-ndí
тче о певое de Kantemir Воаъ, че nxmaï de zaBistie
че авеа tot,! mi ales kasa 1st Гавп1 Kostakie Bornikíl,
къгог le era Kantemir Bodb tstsror kx bine.
Kantemir Bodъ dakb ai infles къ ai mersi аче*
boKirl la IToartb &ъ'\ пъгаькъ kx miudokul Domnslsl
Mxnteneski, ai trimis boKiri de Цгъ mi mazill oamenl
bbtrbnï la iloarta îmnxn>1,ieï, kx ban! mi kx darsrï
la nrietenï, kariï emindi la Diñan înaintea Bizirrebï,
ai dat Bizinxl de rrxmazï nre to^ï nre ачеад че se
jKelsra nre Kantemir Bodb, mi nxindxï în хеагъ tai adxs
lerat,! la Kantemir Bodb, tar-ъ пъпъ a ad«4e nre a4eia,
ai tbKit Kantemir Bodb nre Miron Lorofbtxl mi nre
fratesbi ВеНчко Bornikxl ; ВеПчко era în Iaml, mi
!уынЫ delà kasa hï noantea, mi adskindsl la Kante
mir Bodb lai ЬъШ kx bxzdxranxl, mi lai înkis, mi
adoa noante lai skos mi tai tbiat kairsl, ыгъ Miron
Lorofbtïl fiindi la 1;агъ la kasa 1st la БъгЬош!, la \i-
nxtxl Neam^ïlsï, ax trimis nre Dimitramko Makrin въ-
tafsl de пъхъгтче!, kx погхпкъ la Lefe4iï че era în
txrri în Roman, mi Isindsl delà kasa lxï, mi dïki>n-
dxl пъпъ în tbrrx în Roman, lai îngienxkeat mi tai tbtat
kanxl, mi nx tai skos la Diean Kantemir Воаъ, зъ le
arate Bina sai biklemsril, въ вагъ lsmea, че ашеа кх
tin>nie tax omorbt, nÍ4e къп,1 ßiklene arbtandi, че
nxmaï ашеа orï nre Bina lor, orí кх пъпав1е tai ото-
rbt. Ашеа ai denrinsi den чепхЫ lxmiï, nizina mi
zamstia, mi nx пъгъвеаиНе а тхшка nre tot,ï, mi ni-
me de dint,iï eï a se leri nx noate.
xeix
Оакъ ai nerit Mirón Lorofb Ы nri fratesvx ВеКч-
ko Bornikïl de sabia lsï Kantemir Bod-ь , in mare "
snalmb era tott boKtril mi mal tare feqoril 1*1 ¡Vliron
Lorofbtsl, Ion Sbrdarrel mi Nikolae Lorofbtsl altrei-
lea, mi Пъиашко Къшъгапг>1 karele era lorodit kv
fata lsï Kantemir Bodi>, kariï kbîta вгеаше s*b nribe-
geaskb in kitr'o arnttea, tenrbndïse de Trgia lîl Kan-
temir Воаъ, mi sfbtsindïse kx Basilamko flaxarniksl,
mi kv fratesbi Ilie KantakozinemtiT, mi kl Dimitramko
Srsakie, sbfsnb în tara Msnteneask"b, m m'a« ki>stat
kalea maï înrrabb, че zibo Bindsse în sfarsl lor, ka
nemte oamenl tinerï че era, ai obliqit Kantemir Bodi>,
mi îndatb ai renezit nimte stearsrl de skaritorï Le-
ïenil, si'l nrinzb nre totï sb'î adski. Агхпчеа treksse
sn an mi natrs lsnl de къпаъ nerise Miron Lorofb
tsl mi ВеИчко Borniksl, dem fe4oril lsï Miron totï
trel ai skbnat la Komendatsl den qetatea ¡Neamt^lxï,
Kir nre Basilamko mi nre llie Kantakxzmemtiï, mi nre
въгъ1 lor nre tfrsakie Hii înksngHtrat stearsrile че1е
de Lefeqiï nre la kasele lor, mi hï hat kt mare na-
гъ mi ггоагъ, nrbdi>ndkle kasele ka kxm вгеа fi огъп-
dîit,! de nerire, Kti nornit si>'ï adskb în lamí, rare» nre
kale anroane de lamí drenti Balea Lukanilor, Ktv tbm-
ninat Beaste къ ах msrit Kantemir Bodb, mi slobozin-
dil den пагъ Lefe4il ai Benit аче! boiarï în lamí, kx
nedemde de Biat,b , mi ai netrekst mi eï oasxle hï
Kantemir Bodb, пъпъ la kasa чеа вечшкъ, în biseri-
къ în St. Nikolae, inde l'ai înrronat în ansl 7199,
Martie.
Аипчеа Bordan Xatmansl mi Iordakie Bisterniksl
ai nss în skaxirsl Domnieï ne Dimitramko fe4orsl
че1 maï mik a hï Kantemir Bodi>, к s nxdeade къ'ш!
)(62)(
вог tokmi trebile Domnieï delà íloarta ¡тпъгодеТ, че
пъпъ a agrenge eï la Iloartb, ax îmbrbkat kaftan de
Domnie Kostandin Bodb £ечог*1 Dïk-bï Bodb , kx ini«-
loksl Doimrslsí lVhnteneskx Kostantin Бгъпковеап1>1,
къ era lorodit k% Doamna Maria fata ачсьШ Domnx
Msnteneskv. lili BÜndx vn Агъ нппъгтЛеькя, ai bat
nie Dimitrauiko Bodb fenorsl hï Kantemir Bodb, uii
lav dss în Uarirrad. 1агъ Bordan mi Iordakie bora-
ril че! de кгесШдъ a hï Kantemir Bodb, ax fsgit la
Komendatsl delà 4etatea Neamt,*hï, neauitentbnds ве-
nirea hï Kostandin Воиъ.

КАП 12.

D о га n i a aïï Kostantin D s к a li o d i.

Шпъ moartea hï Kantemir Bodb, ai Bénit Domni


1,ъгъ1 Kostantin Bodb Гечогх1 1)хкъ! Bodb, kt agreto-
rrsl sokrss-bi Donnnhï Msnteneski, atwi4ea se nri-
lewise къЦ-ва borarï de Цгъ în Odrirë, trimimï de
Kantemir Bodb , la Iloartb nentrx trebile 1;ъгъ1, mi
domnindsse Kostantin Bodb, ai mersi tot,! la Domni
noi, uii zi>boB¡ndi Domnia la Odrii% ктЛева sbntb-
minï nvsltb keltvHtlb ai fbk*t, къ era mare rloatb
de boHirï, mi kï 200 de Seïmeni чех skrisease la natrs
stearïrï, în leafb kï îmbrxkxminte mi kt arme tot
în banï k-smnbrate, mi baniï къЦ îï keltsia akolo k«
atbta rloatb de oamenï tot în datorie îï ha, Kostan
tin Bodb ka ïn от 1ъпъг че era, ni uitia nïterea
1;ъгъ1, тче din borarï nime n* sfbtxKi s% keltSKiskb
dïnb agransi, fbiT» nsmal Lsnïl Kostakie, че1 n*sea-
se айшчеа mi Bisternik mare, zi4ea si keluwskb kxt de
X63X
ni-sltx, къ nvmiï denre btkatele Itï Bordan mi a 1st
Iordakie îtnl вог iutoarqe banil.
. Влкъ as Bénit in игъ, s'as rbsit nvmal 3000 de ol
a lsï Iordakie Bisternikvl, trimis'as de аъ dat strbnsoa-
re gi-snineaselor аче1ог boKtrl nribeagï, къ n'ai anv-
kat въ se <Ькъ uii ele, че leas anskat, mi era la na-
¿ъ, sb s n se xnde че ar авеа mitsit, 4Ï пеппкъ n'ai
snss, ки'ъ mal nre ïrnn as atlat neuite odoarb a lsï
Bordan Xatmansl, mi ksm leas lsat ашеа leas trknis
la Domnxl Msnteneskx, къ ni linsiea oameniï Dom-
nslsï Msntenesks néntrï baniï че ar fi keltsit nentrx
Domina ginerisis hï Kostantin Dska P.odb, mi ns se
mai nstea nl-bti, ks kite dir! stringea den 1,агъ, пъ-
пъ mi въкъпЧ lav fbkst de ax skos in Мгъ, kare an-
гъпе n'as mal fosts de kinds este t,ara, mi tot nx se
nstea nKti, тче arita къ1ъ бипъ de banï este dato-
гкх въ nKteaski, въ mtie mi el kbt ва si dea, че
nxmal tot trimetea kirtjt dsni kirt,! nentrx ban!, nen-
trs ачееа tot rresl mi певоьа %ът1 în zilele ачевШ
Domns, delà Domnsl "Msntenesks era, tar Kostantin
1!о(1ъ as rbtnas datorrë mi ks nsme ris la tot,T, къ
tot Benitsl че ar fi aest tot Domnshï Msntenesks as
dat ks mslte binatsrl mi nonoslsrï.
Фп aldoilea an s'as înssrat Kostantin Dska Bodi, tri
mis'as Domnsl Msntenesks rire filkisa Doamua Maria
Doamiib lsï Kostantin Dska Bodi, ks botar! Msnte-
nemtï, mi as nsntit în Iaurt, s'as fostx ritit si nsn-
teaski la marginea ^ъгЫ în Fokmanï, че fiindx toain-
пъ кs nloï, s'as lisat, mi as nsntit în Iamf, 1. 7200,
ISoemBrie 5.
In al natrslea an al Dsmniel lsï, as вепк "sn Kane-
gibame nentrx bani! birslsl si'l nliteaski, мг nedmdx
X64)(
bañil, si'l hi въ'1 сЬкъ la Поаг1ъ, к»гъ el nmidx sb
arete Tsrkïlsl къ nx not nlini bauil de nenrietenil
¡пшъгъ^е*, adekb de Leamï, kariï ax fostx kxnrinsx
t,ara пъпъ în Neamt,x, mi slobod nodiazxrï de nradb;
trimis'ax la Neamt,x de ax Bénit nodtaz în Iauil, ka sb
вагъ mi Txrkxl ьъ а)Ьъ че snxne la нппъгъ^е, mi
dbndv intire Tïrkxlsï въ nx шагъ la razdi>, iatb къ
am întjeles къ Bine xn nodtaz si> loimskb în Iaiur, че
sb Bie Kanegibamea &ъ între în kxrtea Domneask^ sb
nx кагъ la вг'о nrimewdie, к»гъ пъгъп?! simet,x mi
anrinsx de тъте nentrx banï, n'ax Brst въ таггъ în
kxrte. 1Ш loBindx аче1 nodbaz în lamí, ai înkxn-
grerat razda Txrkxlsï noantea, alf,iï razda Balgibamiï,
Txrkxl s'ax anxkat de arme, че îmnresïrbndsl lax lsat
sb'l dxk^ юг el nem-widx s% шагъ nre kal нх tb-
Hit kanxl, ьаг nre Balgibamea lax lxat bíx, mi nre
хгтъ s'ax гъвкхтпъгаЬ
Бакъ ах nerit Kanegibaïuea în Ianiï, în mare rri-
жъ ах întrat Kostantin Dska Bodb, fbkxt'ax oaste mi
ax trimis de ax anrinsx tarrxl Neamt^lxï, mi ax nrinsx
nre Kostamko Txrkslet,« , karele émise den 4etatea
Neamt;slxl kx oaste, mi ax fbkxt гъгЬоьх kx oastea hï
Kostantin Б«къ! Bodb, akolo la torrîl INeamt,?!, ka
rele era Bestit de Biteaz nre аче1е Bremï, Ilxs'ax de
ax înrrbdit kx rardx twrxl Iamiî, ka &ъ fie aret kbnd*
ar mal Béni вг'хп nodtaz, nxmal toate a4estea тче de
xn folos lxl Kostantin Бхкъ1 Bodb n'ax fostx, къ în-
datb че ax mersx Beaste la тшъгъ^е de neirea lxl
Kanegibauiea, lax mazilit, mi kbndx ax Bénit Beaste lsl
Kostantin Бвкъ1 Bodb къ ax nrinsx nre Tirkxlet,x
mi'l ad*k гъпй, atxn4ea mi mazilia tax sosit. Tot
, ( Ba xrma. )
)(65X
într'aqea zi mi in loksl hl Kostantin Шкъ1 Ъоаъ ах
Bénit Antioxie Ъоаъ, fe4ortl lvl Kantemir Воаъ че1
mai mare, Hin» kx miwlokxl Kxnwemtilor че era în
{¿arirrad, к»гъ пъпъ a nïrqeade Kostantin Bodb den
lamí, ах mi Benit den Neamt,x Bordan Xatmanïl mi
Iordakie Bisterniksl karil era nribegï , kariï amtenta
ma ka aneasta.

КАП 13. '' '

Domnia 1 x ï AntioxieBodi.

Фп anïl 7104 ai Benit Domnx Х,ъгъ! Antioxie Bo-


ch> feqorsl 4»ï Kantemir Bod-ь, karele era în Uarirrad.
1агъ пъпъ a Béni Antioxie Вос1ъ în ska-xiTsl Domnieï,
ai skos rbndïKilb nre t¡an> ачешН botan! че Benise
den nribegie delà 4etatea Neamtshï , de m'ai nlinit
пагъЬа че li s'ax fbkït den bskate mi odoai-ъ, la nri-
begia lor, kxm s'ax zis mal s?s, къ ачешН dol botarl
era înaintea tîtîror uii la Antioxie Bodъ ka mi la
Kantemir Bodb el че вгеа sb fakb, era fbkït mi de
Domo«.
1агъ о saiTVb de botarï de к asa hl Kostantin Bo-
dъ ax nribegit in t,ara Msnteneaskb , anxme Nikolai
Kostin Xatmamsl mi ks frat,il sxl Ion Sxrdar, mi Пъ-
tramko Lorofbt al treilea , mi Basilamko Kantakszino
Snxtanx, mi къ fratesa Ilie Komisïl , mi Antioxie
Жога Xatmamd, mi altjir mïlt,ï, nx de frika Isï Antio
xie Iiodb, къ era Donmx bsn Antioxie Ъоаъ, 4Í ьагъ
de ïritsl Kinxremtilor, mi нкгъш! kx nxdiwde la
Domnïl (,ъгъ! Mtnteneiiitf, къ nx ва 1ъва nre gineri
IX.
аъх Kostantin Воаъ s% шагъ mazil în llarirrad, че
мгъ И ва skoate Domnx. Nsmaï Domnxl Msnteneski
ai fosts grerat bï Antioxie Воаъ, kxm mi Antioxie
Bodb ai grerat Domnslsl Mxnteneski ka въ nx se
atinrb xnsl de altx тче kx o fanrt rea, че s-b'uiï
iibzeaskb qineuiï trebile sale, mi въ fie пече între
аъшш!, тче sb а)Ьъ гпжъ Antioxie Bodb de Dom-
nsl Msnteneski къ ar keltxi nentrs ginerisbx Kostan
tin Dxka Bodb sb'l skoart Domnx, mi adeBbrat Dom-
ml Mxnteneski ai srttst la кхвъп^ пъпъ kwidi ai
simi,it îmbletele lor 1тпоЫвъ. Къ ai eenit Dimitram-
ko Bodb fratele lsl Antioxie Bodb de olak den' ordia
Тхгчеазкъ, че era den sss de Beb'rrad îmnotriBa Neam-
t,ilor, aBindi rbsbobi, mi r.iiiulx el ín lamí la fratesii
Antioxie Bodb n'ai z-bboeit, mi Far s'ai întorsi Dsmi-
tramko Bodъ akolo la ordie, de kare Benire a lsl s'ai
ssnat къ ar fi aest ferman Dimilramko ВоЛъ въ ta
20,000 de Tbtarï mi въ таггъ nrin t,ara Msnteneaskb
въ 1геакъ în 1,ara Unrsreaskb, mi fiindi Snrsriï rata
въ se rbdi4e mi eï ks omtl 1шпгехпъ kx ТЫагъ! nre
de 4asta narte, mi oastea Тзгчеавкъ nre dinkolo de
Шпъге, въ bart nre Nemt,ï.
Domnxl Mxnteneski era la 4erne1,ï într'a4ea вагъ,
daki, ai simt,it de îmbletele lxl Dimitramko Bodb, în-
dart ax agrensx la noarta îmnir^ieï mi ai strikat
аче1е че îmbla Dimitramko Bodъ. lili к»гъ Dimitram
ko Bn>ndi въ se însoare ai trimis în Brau^i la Doam-
na bï IHerban Bodъ nentrs fart, mi fiindi kx mtirea
Domnslsl Mxnteneski ksm Kir fi вою, Kir Domnsl Mxn-
teneskï n'as nriimit въ dea fata 1*1 Hierban 1^ъ dx-
пъ fe4or*l lsl Kantemir Bod^ 1агъ nre хгтъ Doam-
na lsl IUerban Bodb nre sxnti кгпшъг, neste bohi
X 67 x
DoimnJsI Msnteneski ai dat fata de о ai adss din
Бгашъх aiql în lamí kbt nime n'ai mtist, mi s'aï ks-
nsnat Dimitrauiko Bodb к? Doamna Maria fata hl
Hierban Bodi>, denl nenlrs aqestea Donmxl Msnte-
neskx k» siikiï sbï Kantakozineuitiï, al înqenït к? згъ
assnia lsï Antioxie Bodb , uii ai îmblat sb'l mazi-
leaskb.
1агъ în ansí 7208, în al чшчНеа an a Domnieï lsï
Antioxie Bod-b, fbkst'ai паче Tsrksl ks Neam1¡xl. Obo-
sit Tsrksl uii înfrbnti ks toatb nsterea \tl în rbsboae
че авеа ks Neamljtl, în къ^1-ва anl trekst,! de къпах
ai fosti Tîrkïl sTsntx Бечге în 1;ara Nem^askb. Nsmal
че as kbstat Tsrkshi de frikb a nleka la паче. Atsn-
чеа Tsrqiï ai dat mi qetatea Kamenit,a Leauiilor, mers'-
ai soli delà toate Krbiile kreuitineuitï nentr« 1егъ-
txrl de паче la Karloeit,!, snde mi delà Тхгч! ai mersi
soli Ibraim Пашеа, mi era Draroman Aleksandrs Skar-
latorls, uii ашъгъпах паче, ai Bénit soll uii în Hari-
rrad delà toate Krbiile, verb sohl Moski4eski ai ве-
nit ks ralion nre marea Nearrb пъпъ la (¿arirrad, de
mirât era tstvror snde ai въ/st аче1 ralion Bénit delà
Moskal, къ пъпъ atsn4ea la Moskalï ralioane ns era.
1Ш aшъzъndi паче ks toate Krbiele în U,arirrad,
euiit'ai Tsrqil den 4etatea Kamenii,eï mi ai dat'o Lea-
milor, euiit'ai mi Leauiiï den 4etatea Neamt,shï mi a
So4eeiI, mi de nrin тъпъвигПе ^ъгъ! noastre, mi ai
("binas Цга пЬпъ de oamenï, Vnxtsrile de nre ssnti
msnte.
Domnsl Msnteneski Brbndx s% mazileaskb nre An
tioxie Bodb den Domnie n'ai nstst sb'l mazileask^
пъпъ ns s'a* anskat ьагъ de ginerisbi Kostantin De
ka Bodb. Мъкаг къ Msntenil îmsla s% Гакъ Donini
)( 68 )(
иге 4¡ne ar nstea în loksl lsl Antioxie Воаъ. Че мгъ
яъ kelfsit de ах mazilit nie Antioxie Воаъ, mi ах гъ-
dikat la Domnie far nre ginerisbx Kostantin Dska Bo-
db, în ansl 7209, Sent. 4.

КАП 14.

Adoa Domnie a 1*1 Kostantin D ? k a


В o d ъ.

Бакъ ах Bbzst Domnsl Msnteneskx къ ns ва пх-


tea Яаче altx Domns în loksl hl Antioxie Bodb, къ
аша îl euiise pbsnsnssl delà Bizirral, къ altx Domnx
ns ва mal fa4e, че de ва keltxi nentrX Kostantin Ds
ka ВоЛъ че era mazilit, el ва mazili nre Antioxie Во
аъ, че tax kbstat lsl Kostantin Воаъ Domnslsl Msn
teneskx a întoar4e uii a se anxka de ginerisbx Kostan
tin Dska Bodb, nre karele nx'l вгеа el тъкаг къ Ьоьа-
riï lsl era nribegl ksm s'a« zis, akolo în l,ara Msnte-
пеаакъ, mi se rsra tot nentrs Domnsl lor въ keltsKt-
skb въ'1 вкоа1,ъ tar la Domnie, че ns'l вгеа Domnsl
Msntenesks, югъ nre хгтъ nenstbndsse nn>ntsi în-
tr'altx kin de Kantemiremtl, ax keltsit mi Tax skos
Domnx nreksm s'ax zis mal sxs , la ansl dsnb de-
uiertarea Kamenii,iï.
Kostantin Dska Bodb dakb ax îmbrbkat kaftan de
Domnie, îndatb ax trimis sn от al sbx ks Skimni
Ara ks kirl¡I la botflriï че'1 foksse aÍ4l KalmakamI la
skaxnsl Domnieï în lamí, dwidx Beste de Domnie поаъ,
mi nre 4Íne din boHirï ar eedea къ nx вог amtenta
eenirea lsï, эъ а1Ьъ aï onri, ales nre Bordan Xatmansl
mi nre Iordakie Rsset Bisterniksl, mi ksm ax sosit
)( 69 X
гьгъ Beste la kirtea domneaskb, fundi tot,ï botaril
la к irte, ai minsi nort,ile kirtjiï ki пагъ, mi întn>ndï
în kïrte Skimni Ara îmnw"bteskï, n'ai kinoskit omil
IïT Kostantin Воаъ, ni4e ore Къ1тъкаш la 4ine skria
къг(,Ие, niqe пге boKiriï че era sb'l onreask-b, че ax
dat къг1,Пе la alti boHirii bbtrbn, anime къ аче1а
este КъТтъкап, аче1а neuitiindï чей kbrt,ile, le aï
tinsï la Bordan Xatmanil, el kim le ai hat ai mi
nri4eiiït hkrsl, uii lenbdbndi къг^1е s'ai mi askinsï,
mi ai emit kxm ai nitit den kirte, Kir Iordakie Bi-
sternikil s'ai ask-nsï în kirte пъпъ ai însbrat, mi
noantea s'ai îmbrxkat într'in кожок anxreski mi l'ai
skos Ilie Kantakozino Пъхагшк. Kirtea era înkïngHf-
ratb de seïmenï, sb ni skane аче! doï botar! den kir-
te. Че în zbdar era ачеа пагъ, къ boHtril ai emit
mi s'ai dxs тШ Bordan Xatmanil, anol mi Iordakie
Bistierral, nre karele l'ai skos Uie Kantakizïno mi l'ai
trimis la satil s%i în Xanri, mi de akolo tai dat
oamenl de l'ai trekit пъпъ în t¡ara Ьещавкъ nrin
mint,!. lar dakb ai uenit Kostantin Воаъ în skain,
ai trimis къп,! înkredin^ate аче1ог borarï, mi aï Benit
în Цгъ гьгъ de тче огпжъ, mi kií boerit Kostan
tin Bodb. ... ;
1агъ atin4ea era паче intemeratb în tóate 1;ъп1е,
nimaï аъгие mi neBoile în Цгъ era neste nitint,a 1ъ-
kiitorilor kbt nil mal nitea birii sb se nh>teaskb, kare
ггегЩГ era tot nentri banil Domniliï Mxnteneski.
Че nrebegindi о ватъ de boKirï în 1¡ara Minteneaskb,
ai Benit mazilie lsï Kostantin Dxkbï Воаъ, mi în lokil
lxï ai Benit Domni ^ъгъ! Mixblakie RakoeiVb че aï
fostï Sn^anï, kare se ва skrie nre n>ndï kxm l'aï
rbdikat Domnï.
X»X
КАП 15.

D o mu i a 1 ï I Misal R а к о в i i, ъ В о e в o d.

Fiindx Kostantin Deka Воаъ к* a doa Domnie ai-


чеа în t,arb în ksrsel anilor 7212, kare Domnie kern
чеа dentbrä аша mi a doa, era nrin keltetala sokrs-
8Ъ« Domneleí Mxnteneskx Kostantin БгъпковеатЛ,
datb déla íloarfb, ke meltb $шъ de banl mi darer!,
índatorbndv t,ara, de kare banl mi darsrl ne netea
fi пъгеЬаш Domnsl Mxnteneskv, че ks melte пево!
mi asxnrele neste nxt¡nt,a biet,ilor rbkeitorï а ^ъгъ!,
nx linsea rreetMjile den t,arb, kbt nema! netea birei
boKiril ke îmnremetbrile mi ke dъжdile, mi 1¡ara ke
or-bndeelele mi ke alte пеоЫчпеке апгъпТ, de ende
sb nlbteaskb bañil Domnsle! Menteneskx, че s'a* zis,
mi sb noatb geoi mi trebsin1;ple Domniel sale, къ ke
певое mi neste nxtint^ este a ímnlea Basel гьгъ fsndx,
ааекъ nre Tsrkí.
Era a4estea la ansí d?nb dembrtarea Kamenit,il de
Тегч!, mi t;ara MoHobíI de nre sxntx mente de Leaui!,
în ansí 7209, kbndx era t,ara пНпъ de oamen! , ales
tfneterile de ses, ългъ пъпъ în al treilea an as гътав
nestil de пево! mi asenrell, ( къ adskbtoare de mare
чгетъ este neterea, a netea strika : ) mi гъгъ de аче-
stea Kostantin liod% nre nime den Ьоьап! въ! nx kre-
dea, de kare lskrs teteror boKirilor къге kx erít stb-
пъта leï, ki>t de егъчгепеа le!, mell¡í Ьоьаг! ai nri-
begit sniï în t,ara îînrereaskb, alt,iï în t,ara Mentenea-
вкъ, den че! de frente, mi de че! та! de gios. Zi-
че, къ era, zaeistia, mi frika, naskx eiklemvr. 1агъ
X 71 X
kbtre ачевГеа, orí ksm era lxkrsl mi ímbletele 1st Ko-
stantin Dïkbï Воаъ , ni fbkst nre Rami Bizirral че
era nre аМпчеа, de ax kemat la Поаггь nre Kostan-
tin Bodb Domnsl Msnteneskx, sokotindx къ ns se ва
ksteza a merge el la Поаг1:ъ, aeindv la Tïrqï mslte
nrenssvrl о Dom nie îndtlsnratb ka ачееа, че se ва
dî4e într'altb narte, sai de ва mi merge la Поаггь,
el ti'S se ва mat întoai-че, mi ашеа во г anska апзкъ-
toriï Domnia \ъгъ1 Msntenemtï, karil amienta den zi
în zi sna ka ачееа. Че nentrx въ nx lsngim noBestea,
Domnxl Msnteneskx ах mersx la Iloartb, mi пъпъ а
sosit el ш'ах tokmit trebile к* ban!, mi s'ax întorsx
ks bine юг la skasntl въх к? Domnie, mi kxnosktndx
desnre 4¡ne'l fbks ачеа kale, el ax zis : Ex am mersx
la Floartb mi am nenit , ьагъ вогё s% fak sb таггъ
mi ачг1а la поаггь, mi nx se ва maï întoar4e, nre-
ksm s'ax mi nlinit, къ îndalb Béni mazilia lsï Kostan-
tin Bodb, kx xn агъ îmnbrbteskx ansme kx
вг'о 100 de Tw4ï. ( Lbt;indsse гъхгцие la fiemte ka-
re de anro me sarx, mi atinrbndsse Batbnib ).
Fiindx dar Jrsntea boerimel în t,ara Msnteneaskb,
нкгъ la inila mi agretorsl Do minis! Msnteneskx, ani
me : Basilie Kostakie Bel Bornik , Lxnsl Bordan Bel
Bornik, Antioxie Ж ora Xatman , Mixxlakie БаковЦъ
Snitartx, Ion rialadie Snbtarrè, mi ait, il din че! mal
iniql че era nribegl de гъх1 hl Kostantin Dska Bodb,
rbsbndx'm! kasele mi пъшъпЫ, us dormia, че'ш! къх-
ta nrilercsl trebilor sale ks agtxtorFxl Domriïhl Msn-
teneskx.
Sosbndx аче1 Агъ îmiibrbteskx kx Tsrqiï în Iamï,
kx mazilia ls! Kostantin Dska Вос1ъ, ksm sax zis, în-
datъ ппшегъ nort¡ile la kxrVble domnemtï , mi nre
X 72 )(
къ^ Ьоккг! ах arrskat în kxrte kx апевое ai skbnat,
xniï neste zid аъ sbrit, alt,iï ure snde ait iiïtst s'av
Bbrbt askwiziiiidsse , darb mi Kostantin Bodb въгъп-
df'inï xrgie delà Dsmnezei sositb asíпгъ! nentrs fan-
tele lsï че1е relé че fbkxse n-bmintenilor, ai întrat
in mare гпжъ. Къ dakb în^leasb t,ara de mazilia lsï
se strbnserb boerime mi mazilí mi alte kimetenil den
kbte nï nribegisb nrintr'alte t^rï, stririaidi mi гъ1че-
Bindv la k ïrtea Domneaskb. Uli însnbïmxntbnduse
Kostantin Dxka Bodb, se agrense k% Tsrkîl ks banï
mi kx darsrï, sb zikb k% nil mazil, 4i lum il кьатъ
1тпъгъ^а la Iloartb, mi ашеа l'ai nornit den Iauíí,
în 24 zile a 1st Ivnie leat 7212, lvbndvml к* sene
tot alarel Domneski, kt sxrle, kx dobe, mi к -g stea
ler!, ínkb mi botar! marl m'ai nus dakb aï sosit în
ralatj, ka sb ns'l ппчапъ къ'1 mazil. Lxat'ai mi nre
о эатъ de botarl den lamí к* ïrgie dskbndïï în na-
гъ кs sene, amsme nre Iordakie Rsset Bornikîl, mi
nre Manolakie üostelniksl fratesa, mi nre alljiï.
Atsnqea mi botaril nribegl den 1,ага Mïnteneaskb
rbtindïse îndatb ait пхгчев la Odriii, dbndx mtire nrin
skrisorl mi qestoralalt,! botarl den t,arb st> se rbteaskb
mi el sb таггъ la Odriti d?nx Kostantin Dïka Во-
db, sb se нпЛзьавкъ la ¡тпъгъ^е nentrs гъхщие че
le ai fbkït. IHi ашеа nxrqez-bndi de aiqe den 1,агъ,
к ъц-ва botar! mi kurtenl mi t,arb msltb, mi kx totjil
adxnbndsse în Talat,! mi akolo k? tot,il sfbUindsse
treksrb Шпъгеа nre la Talat,! boiaril mi alt,il tot,l.
Darb mi Kostantin Dïka Bodb sT>mt,indi de ача-
sta, къ s'ai rbdikat l;ara mi boerimea demerrí dsnb
dbiisül, índatb ai agrensi la Isstf llamea de Tirinea
kt banl, tan» el пъгъпи!, nentrs hkomia banilor, ai
)( 73 )(
nrinsx tóate Badsrile, sb ns noatb treue nime den
boKirï Шпъгеа, sokotindS къ к* ачеа пагъ el ва
siTbria пге borarl mi пге Цгъ, mi se вог întoaiie.
Ъгъ bomriï îndatb ах agrensx la Domntl Mïnteneskv,
mi le deade вое въ treakb nrin l,ara hi neste Шпъ-
re nre la R«m4F»k ; deql Пашеа de Tirinea dakb
ai въгЗД amea, ай slobozit mi el Badîrile, къ nx era
nïtere sb'ï onreaskb чшева nre afbta 1,агъ че mergea
kï жаЬЬъ la ímm>n>l;ie. Atsnnea Kostantin Dska Bo-
db mal nrxltx se тгпжъ, dakb înt^leasb къ merge
tara mi boerimea ахпъ dbns^l la ¡тпъгъНе.
1агъ ín U,arirrad s'ax rbdikat zorbale marï as?nrà
l»ï Saltan Msstafa îmnbrat, fiindi el la Odrirë, mi în-
tr'a«ea zorba, Bizimd Rami îndatb ax trimis nre Ko
stantin Dska Bodb sïrrran la Нава1а, ku ъ Eniueril mi
к« alte ouitl den U,arirrad, s'ax rbdikat mi ай mersx
la Odrirè, ks Ssltan Axmet fratele lsl Saltan Msstai'a,
mi nre "Srmb ínBoindxse omtile mi kbnetenüle den ím-
be пъг^1е, uní rbdikarb ímnirat nre Ssltan Axmet,
mi тагШгъ nre Sïltan Mïstafa den нппъгъ^е.
Borariï mi l,ara la Odrirê гътавегъ ín таге гпжъ,
Hindu ¡тпъгъ^а neaurbzatí>, mi zorbale ín tóate пъг-
t,ile, dar tnde ва Dbmnezex nrea lesne se п1еакъ ini-
mile txtïror snre a tokmi hkrírile, mi ales de sfint,ia
sa a se nlini , nrekïm s'au nrileœit mi borarilor de
ш'ах isnrbBit hkrslS nre вога lor. Къ strwirbn-
dïse totjt la Odrirè, amtenta вгете, mi as aflat nre
îmnbrbl;ie eiuitb kx korturile afarb, mi rbsindt nri-
1ежн( a< emit kî »aloba lor înaintea îmnin>t,ieï, sn-
de въ/.bndï mi ^тпъгъ^а atbta norod, înda^ le ai

X.
)(74)(
rbsnïnsx, въ'ш! а1еагъ Domnx dentre sene, nre 4Íne
ar вгеа el.
L?i>ndxmï boiaril аче1 rbsninsx , s'a« sfbttit къ
tot;ií, mi ai ales Doronx nre MixiJakie RakoBÍt,b Бпъ-
tarrel, kx воьа txtsror, íiindx Ьоьагьк mare de t,an>,
mi dentre toi,! maï aies, de btandx, de bxn mi de
înt;elentx, neremitx, nenrbndrx, lin mi kv drentate.
Atsnqea mi Antioxie Bodb ax agrsnsx la Ча1ъкх
Eniqarre Ara, grersindsl къ1ъ-ва б^шъ de banï, fiin-
dïl mi nrieten, ka sb певоьавкъ nentrx dbns« 1 s% fie
el Domnx, mi mxltx ax neeoit, 4Í n'ai nïttt isiiriin,
къч! t,ara toatb sta mi strira, 4ermindx nre Mixxla-
kie RakoBitjï Snbtarrè, въ le fie Domnir.
Ni вгеа Mixilakie RakoBilji Snbtarb», ni4ï într'xn
kin sb nriimeaskb Domnia, че tare se апъга mi se
lenxda, sokotindx къ mal bine mi maï k% odixnb este
amï t,inea momiile, satele mi аНъ авеге kx îndestfla-
re, че авеа ka în botar de 4inste, de kbt Domnia,
че este птвгхгеа kx гпжъ, darb ïnde ва Dxmnezex kx
апевое se noate m'sta kx sfaUl. Къ Ivbndxl toatb
boerimea l'aï dxs la DiBantl Bizimdxï nre оЫчеьх, mi
kx totjiï ax strirat : a4esta ne trebïemte Domnx , mi
îndatb l'ax îmbrbkat kx kaftan de Domnie. 1>ntr'a4estv
kin lxibndx Domnia Mixaï Каковкъ SnbtarHil , den-
tbbam datb se агъН> kx fire Ыъпаъ kbtre toy, mi гъ-
tindxse at пхгчев den yarirrad kx boKiriï mi kx t,a-
ra, tot,I BoiomI, mxlt,smindx hï Dxmnezeîf къ s'ax тъп-
txit de Dxka Bodb, mi îndatb ax skris Mixaï Bodb
ai4ea în 1¡an>, dindx Beste, къ к* agretorral" lxï Dxm
nezex s'ax ¡впгъвк hkrxrile nre вога Vbrbï, fost'ax
mare bxkxrie txtxror, mi s'ax strbnsx toatb boerimea,
mi totï къ^! era linsit,! nentr'alte 1,ъг! ax eenit la
lokirile sale fi>r de niql о гпжъ , mi rbtindîse kl
tot,iï, boKtriï mi alte kbnetenil de t,arb, mi a* emit
inaintea Domnieï, mi ax întrat Misai Bodb în Iauiï în
zile a liï leat 7213. \txnqea era Mitro-
nolit Misail, foarte om k-s ksmirbt mi kl frika 1st
Dlmnezex. Беч! ашъгъпазде Mixal Bodb Domnx în
skainxl 1,ъгъ! ш'ах aies nre kare ьах sokotit den bowrï
mi ьах boerit с1?пъ оЫчеьх, darb mi karil n'ax ткъ-
nit la bseriï, nre toi,! îl авеа la »linste, mi tot,ï авеа
tre4ere mi вое Beriatb, mi nime den botar! ni era
în nrenisxrï, sai în вг'о гпжъ, че era паче mi lini-
mte íntre tot,T, kim se zÍ4e , era o twnvb mi xn пъ-
storra, mi domnia ^ara ki kimm>t bin, mi la gradea
re drentx, ninvbril nx'ï era nonritb хша , че fie 4Íne
ni nimal den botar!, че mi nrostime, че treabb sax
певое ar fi aBit, nrea lesne íntra de'ml isnrbBea tre-
bile lor, mi ni nxma! botarilor, че titsror nre nime
le zi4ea, mi gredet¡il a fiemte bn¡№ íl чегка foarte
de ann>nintll mi ne în4et, kl îni^diHdb, de'ml ni-
tea nlbnge въгачи »alobele lor ; txtiror era ki fat,b
Beselb. «BHndel,ele Domnilor nbtrsndï inimile noro-
delsï». Пге аче1е вгет! era паче în tóate t,brile, ni-
mal aslnrelele Tirkilsí ni linsea de nre 1;агъ, ki bi-
ririle mi ki áltele, ssnbrbndx nre kremtinl.
Tokmit'ax Mixal Bodb beserika kirt,il domnemtï ne
noartb kare íntbtx era ziditb de Stefan Bodb Тотша(
strbmtb mi пйкъ, ki>t nÍ4e botari! че! ki boeril ni
шкъпеа s% stea la rbnduala lor, Kir Mixaï Bodb o
ax nrbrit, mi o ax desfbtat nrekim se Bede, era mi
m tsrnx maï nainte în kin de klonotnit,b, sxntí ka-
re tirnx era Bisteria, mi slntx Bisterie era xn Ьечьх
în к arele déla о вгете înkidea oameniï че! BinoBat,!,
X 76 x
fsriï mi *4¡raiu¡r de oamenl ka în (.епшцъ, kare 1*-
kí-x era foarte ггогав a nr¡BÍ чшева, ssnti Ьевепкъ,
adekb sxnti kasa hi Dïmnezei, temnil,a tilxarilor, kïm
mi tsrnîl аче1а a beseri4i ni era nentrs treaba bese-
riïiï, 4i ыгъш! era semni de ïrgie Domneaskb adu
ctor» de moarte. Къ orí 4¡ne den boKtrl se afl/
în neskal fante rele, rbkoiuit assnra Domnieï, mi nrin.
zT>ndsl, întbvi într'aqel tsrnx îl înkidea, nxtem zi4e
къ se aserabna kx Ediksla че este la Uarirrad, mi
k?m аче! че înkaa în Edikxla la înkisoare, nsmaï ai пъ-
de>Kde de Biatb, ашеа mi ai4e în f;arb la no!, era аче1х
txrni a beseriqil k?rl,iï, mi тъ mir de abasta, kxm
de n'ai sokotit аче! de mal nainte Domnï, mal înde-
lsnral,! în Domniï, a nriei sn hkrs ггогав ka arçesta,
mi nxtem ziqe, mi lïï Dsmnezei ncubkxt. De4l Mi-
xal Bodb íntrs аче1аш! an че ai eenit Domni , s'ai
airskat de ai rbsinit аче1 Uriii mi Histeria, mi ai
astinat mi temnit,i, mi ai тъгЦ beserika, de ai ko-
nrinsi neste tot lok*l аче1а, kbt alta mal mare mi mal
desfbtatb n* este în oram nre k*m se Bede mi astbzï.
Fbkit'ai mi altb beserikb dentrer la вагаъ, 1гпгъ ka-
sele n-brinl¡ilor въ1 a ls! Rakoeii,b, mi o ai sfint,it ín-
trs îneierea sfbntsls! drentils! Ьагъг. Dires'ai mi be
serika Mitronoliel век!, Doamna 1*1 Mixaí Bodb, kare
mi aksm se кьатъ Mitronolia веке, o ai akonerit mi
ai fbkvt kataneteazma, mi акъ че ais trebïit, mi ai
auibzat nreot, íntrx nomenirea lor, къ era nistie de
kxt,ï-ea an!, mi шкъ fiindi швпЦь ssnti Ьезепкъ, pi
llea -«nil къгч]'тъ, mi se гък*въ 1ъкаш de к «im rie mi
de bct,ie. Че tóate aqestea le ai strikat Doamna Li
na a hi Mixal liod ь, mi ai rbmas beserika tanin! în
statïl ,sъi ka in hkrs Dimnezeeskx qinstit, nreksm
)(П)(
ziqe Donniïl Xs. in sfbnta ЕвапгеНе ki>tre Farisil :
Kasa mea kasa гхгъчнгт! se ва kema, ыгъ во! o fa-
чеЦ neuitere tblxarilor. De4ï гъгъ skrisoarea noa-
sti-ъ,nre aqestv Domnx ü aratb likrsrile Is! че1е
bxne.
Пге аче1е вгет! era Doran« în t,ara Msnteneaskb
Kostantin Бгъпковеапх1 toarte bin mi eestit de aext,
mi era în mare biursr ^ara Msnteneaskb, mi авеа па
че Ьхпъ Mixaï Bodb kx Domnxl Msnteneskx, mi nx-
rsrea trimitea soliï xnxl la altx kx skrisorï, къ mi rx-
db îuiï era anrbndo?, aldoilea вег! de nre Kantakxzi-
nemH. Nxmaï trebile че1е de obmte de nxrïrea îl
rbstoarnb, певош^тЛе че1е nre askxnsx, mi mal alesx
la Txrkx : къ че вог въ ¡впгъвеавкъ nraeilele xnde
domnemte h>komia banilor ; kxm s'ax nrilearit mi lsl
Mixaï Bod-b.
Txrkïl dxm> obiqeral lxï че1 nestbtbtorä, lsi>ndx
banï delà Antioxie Bodb че era Domni mazil la Поаг-
tb, tax dat Doninia 1,ъгъ1, mi ax mazilit nre Mixal Bo
db, domnindx nxmaï de aldoilea an.
Шче xn Iskrx mal de stingere 1,ъгъ1ог nx este,
de k-bt adese skimbbrile Domnilor dentnnsele.
De4ï Biindx mazilia lsï Mixaï Bodb, ш'ах strbnsx
tot че a« aBXt mi s'ax dxs în U,arirrad, tarb bxkate-
le че авеа, le as trekxt în t;ara M?riteneaski>, aBi>ndx-
se bine kx Domntl Msnteneskx, kxm s'ax zis mal sxs,
Kostantin Bodb Бгъпковеап*1.
tntr'aqele zile se nrilewise de ax Bénit sol den t,a-
ra Minteneaskb la Mixaï Bodb, Toma Kantakxzin Bel
Sniitanv, delà Domnïl Msnteneskx, mi anîki>ndsl ai-
че Beste de mazilia l?ï Mixaï Bodъ, ашеа гъгъ Beste,
ах fsgit de odatb la mxnte în хапгъ, къч! neste та"
X78)(
ziliï, de mxlte orí se fak zorbale de 4eï nromtï, anoï
enibndx den хапгъ ах mersx kx паче în t,ara sa.
Atsnqea boKiriï \i%\ï nx era de kasa lsï Antioxie
Bodb, въгъпах mazilia hï Mixaï Bodb sositb ашеа
й>гъ Beaste mi гъгъ de ni4ï о ппчтъ, гътавегъ în
шаге гпжъ, тъкаг къ mi Antioxie Воаъ în Domnia
dentirë, tstxrora ах fostx bsn, nime ni4e о певое
sax ïrgie delà dbnssl n'ax aBSt. Nsmal Mixal Bodx
ka în Domnx de 1,агъ че mi'l alesese eï Domnx delà
Iloartb, ше tot,t îl aeea înmtiint,b den boeria sa, mi
tot,ï kx Ьхпъ nbdewde era, къ nx se ва skimba ашеа
kxrbndx, ьагъ domnindx nsmal de aldoilea an, ksm s'ax
zis, kx mxltb întristare era tot,ï, nemtiindx eï че'1 ва
mal îmnressra.
Шче xn lskrs mal aies nx kxgetb firea de kbt nrie-
teursrxl, тче xn agHftortx maï mare îmnotriBa noro-
kxlxï de ki>t tokmala чеа Ьяпъ între norod, mi ni-
mikb nx este mal kxeiosx de kbt a авеа în че гъгъ-
ma sxnxrarea. Фпвъ de mi era întristat,! o samb de
botarï nentrs »enirea lsï Antioxie Bodb, darb nime
n'ax dosit, че tol,ï l'ax amtentat, Ixxndxï nre tot,I kx
bine Bordan Xatmansl ksmnatxl lxï Antioxie Bodb,
mtiindx къ mi Antioxie Воаъ era Domnx de 1,агъ, ns-
maï Ilanaetakie Ilostelnik-sl, mtiindsse rremit lsï An
tioxie Bodb, den Domnia dentare, ах nribegit, nentrs
че ах пъгъ1 el nre Antioxie Bodb la íloartb къш!х
ax emit Kostantin Dska Bodb kx a doa Domnie.
X'»X
КАП 16.

Domnia adoa a ltlAntioxie Е о d ъ.

in anil 7213 Feerxarie 15, ax lxat Domnia Antio-


xie Bodi>. Пге аче1е eremï era паче ашъгагь între
îmnxratf , mi tara noastrb kx biuixr in toatb roada,
nvmal în tara Lemaskb era mtlte zaree mi îmnerekerï
nentrx Kraral lor Sasxl Aerxst, к arele erbndx sb stri-
че Bolniqia Leamilor, nil nriimia Leamil sb le mal
fie Krarë, nentrx ачееа Leamil ai tras пге Krarel Шве-
zxskx kx omtile lxl intr agicton* , въ'ш! гмп'че el
Kran nre чше'ш! Boralege, ыгь nre Sasxl »ъ'1вкоа~
t-ь mi den Knie mi den tara lor, ka nre xn от Urem.
1агь Sasxl авеа într'agfcton« nre Moskal, къ nú Lea-
mil fiindx rokomitl asxnra КгагеЫ, kxm s'a» zís, era
¡тпъгеккШ, Tnil tinea kx Ulsedxl, altil k* MoskalxL
iui se fbkxse mxlte omtl in tara Lemaski,, mi IÍJtezl
mi Moskall, de4l IHaezü kx sinrxr Kranl lor, ai ro
uit nre Sasxl nre Knmd Lemeskx den ^ara Lemask*,
mi ai mersi IÜBedxl kx omtl пыгь in tara Ъл А*гШ%
Sasxl in Saksonia, mi mxltb пгаоЧ ai fikxt In Sdkao-
nia, mi mxltb antie at lxat. bn> iototk%oó%»e Шм»
dxl den Saksonia игып in tara Lemaski., mxlte bv
tbfil si asxt kx Moskalil, lnndí Mo>kalilor mxlte че-
tui marl nú sestite kx mxltb авеге. Че nentrx a* ni
imxltim noBeastea азче , se ва skríe к« гыкЫ «,í, jb a
doa Domnie a 1x1 Miza! Bodv.
Адчеа Antíoxie Bodx> domnindv k* паче em b*n
fwtí mi boerímel, mi b gndeate drentt, nxmej
era neinndxitorñ, nú rutit m*a de unite ort la
Hieanirl, mi bxzdïranïl апъка si. dea în чей nre ka-
ril se nvbnia, mi era kl ггоагъ titiror, nlmaï îndatb
ныъш1 se întorqea.
Domnil nrekim la toate este 4ÍnsteiuT, antea mi la
k wwiti ka mal qinsteml въ fie, ni nlmaï kbtre boHirl
че къи'е tot,ï, kbt nime, niqe dentrï botarl, тче den
че! mal nrouitï sb nv'l noatb шяътпа în вг'о rbvta-
te, къ ni se kade de akolo 8Ъ se naskb вЫтЬъЩ!
de inde se naski gredek^ile.
Domnil într'in kin sb arate drentatea, kim qeltï
че este nirïrea 1ъпгъ sene, ашеа чеЫ че Bine den
t,arb de denarte, къ mal binel sb'mï îmnart,b Domnil
toatb авг^а sa isnraBni4Üor въ!, de къ1 gpsdekata sa
sb о firbdiKts^ lor.
Domnïl ni rirea sb fie F&bitor adfBbrShï, mi bu-
i,a Domniliï iskilitïrb este, mi a4asta вечшкъ, sb se
fereaskb la вогоавъ въ ni fie demirat . Къ Dom
nil la ктаътх nestbthtom, mi la fbrbdiinfa nentrx
sliatbe kl kredintjb îndoitb, ашеа nrietenil îl вог tri
mi'l вог ninsi, kim nenrieteniï îl вог batgiokori. La
netrekbnil bbndx, mi la тиъ nentri slxasbe въ fie
s'brriitor.
Domnibï nrekim ni i se kade a ггы likrirl
iiuoare, ашеа snre askiltarea че1ог luioare &ъ ni fie
îmor.
Ni într'altS kin, че ka nre чгета de nregrer sene,
giambauiil mi îmbim>toriï sx'ï isroneaski, къ mil ka
ачен1 kl raltatea Bieljil lor, oraiiiil вог tirbira, mi
kl îmbim>ft.l;irile sale, Bestea mi ñámele Domnilsl вог
astma. De a4estea петъп! ki Ьъпа1 s% ni fie, къ
nentrv îneit^tira mi adiqerea aminte s'a* skris ai4ea.
X 81 )(
Àntioxie Bodb întrs aqastb a doa Domnie ai zidit
tninistirea Mira nre Milkoe în minte, karea întii*
era de lemni dsratb de tatisii Kanteniir Bodi, nii't
nm nxme Mira, игъ el о ах zidit de niatrb foarte
Гггтоавъ, mi ks zid înalti îmnregtxri.
fn zilele aqesfsï Domni, fiindi паче între 1гапъ-
i-dt,! kïm s'ai zis, era mi 1,ъгъ1 îndemъnъ , nre lesne
îihI nlbtia neBoile че emia, mi era linimte între tot,r,
nime den botar! s'ai den alte kanete nx era n¡4e în-
tr'ïn nrenxs desnre Domni, къ era snre tot,ï ks bine,
mi de nvslte orí nre la botar! mergea de тъпка bx-
kate. Nsmaï nre Iordakie Rsset Borniksl, într'sn rbndi
l'ai înkis nentrs nrenïs че asea, mi tar l'ai slobozit
mi l'ai boerit ks Borniqia чеа mare de 1;чга de gios.
1агь la al treilea an a Domniel sale, niindxi norsn-
къ îmnwbteaski si таггъ la 4etatea Tirineï, nentrx
lskrsl 4etit,iT, ïnde era Saraskerti Ios*f Пашеа, от
westit la îmm,rit,ia Тхгчглог, mi ai n«r4es de dsni.
Паши Antioxie Bodi la Tirinea, mi ¡mnrexnindsse ks
Пашеа s'ai anfkat de hkrs, kï mare nei¡oint,b mi sir-
г«а1ъ, mi akolo îl Béni mazilia mi ls! Antioxie Bodb.
Kaiti kx че miK nlbteski Tsrqir qelora че le sls-
Hteski, nrekxm mi hi Antioxie Bodb, el ai mersi la
lïkril чеЩЛ к s atbta певот1;ъ, kit mi sinrxr el kx
nvbnxle sale s-ъпа kx хъг1е(,«1 la mantel чеЩи , mi
botaril lsi tot,! а1ъШ-еа kx dinsvl, mi ssta 1st deasx-
nra, nentrx si se indemne че! mal mi4ï a hkra mal
kx neBoint,i>. Era akolo mi Imbrixoml îmnirarshl,
Bénit si вагъ ksm se Ькгеагъ. Fost'ai oamenl de hkrx
mi delà Domnsl MsnteneskS, mi Tbtarï mxlt,ï akolo la
аче1 lik ri, tot¡l sinindi la uiant,srile 4etit,ii , xnde
XI.
X 88 )(
întemeindx qetatea s'ait ms tat uii паша1ъкз1 akolo, къ
пъпъ atsn'iea era la Baba neste Dxnxre.
Иъх зътпх de bietxl пътътеап al nostrs, anro-
niindxse Txrkxl s'ai înmslt,it neeoile, nsstiirea ^ъгъ!,
fundi anroane xn Sarasker ka аче!а, че se lskra în
Wb tóate Isa aminte ; kbtb ssmb de banï eiuia den
t,arb, ткъ nitia nre tot ansí, mi kx mare keltïtalb
stbtx 1;ъгъ1 nenxtbndsl gioi kx k%t îi da, mi ашеа
ах rbmas гапъ neeindekatb în snatele bietil tjirï qe
tatea Tirinea. De4ï mi nre Antioxie Bodi de akolo
as Bénit de Гай bat mazil sn Лгъ îmnxn.teskx, uii
ai trimis la lamí de m'as bat mi Doamna , mi ai
mersi în U,arirrad , mi ai Bénit Domni Mixaï Bodb
kx a doa Domnie, în loksl lsï Antioxie Bodb.
Oamenil 1*1 Mixaï Bodb den Uarirrad, atsnul BÏindi
de olak în Iamï, nrins'ai nre o sanrb de boiarï, ani
me nre Ilie Kantakxzino че ai fosti Bisternik mare
la Antioxie Bodb, mi nre llanaetaki Ilostelniksl, Ггек
de neamsl hr, от foarte Bestit la Iloarta Тхгчавкъ,
kbndx era trimis kx trebile 1,ъгъГ, mi nre Basilie Чах-
rxl, kxmnat lxï Antioxie Bodb, înkizxndxl la Stlmeanï
s% stea la пагъ пъпъ ва Béni Mixaï Ьоаъ în skaxn,
însb nre llie Kantakozino kx mare ггоагъ den somni
l'ai lxat desbrikat, kx Bshkbami mi kx Selmeni, mi
kx о slsrb a lxï Iordakie Bxset Bornikxl, anxme Ti-
тхшх, mi ашеа desbrikat l'ai olss la kasa lxï Iordakie
Bornikxl, t,iindïl akolo kx Selmeni de пагъ nre la
nort,ï.
Bezl aiqea tinwiie, se temea Iordakie Bornikxl къ'1
Bor вкъпа oamenil lxï Mixaï Вос1ъ kx Seïmeniï, че ai
trimis uii nre kredinqosxl svx nre Timtuix, de l'ai
nrinsi ; a4asti mslt,xmitx ai arbtat Iordakie Bornikxl
к'Ыге Hie Kantakozino, karele in zilele hi Kostantin
Бъкъ! Bodb, къпах lsase a doa Oomnie , nrinzbndv
nre Iordakie Borniktl, l'ai skos Ilie Kantakozino nre
ssiity ksmn^bt îmbrbkbndsl in xalne nroaste, l'ai tri-
mis la satsl sbi in msnte la Xanrs, asksnsi кг-t sb
nVl kïnoaskb nime, mi de akolo lav trekst in t,ara
I.eoiaskb к s oamenil sbl netrekbtorT, minttindsl de
o mimemdie ka ачееа че i se rbtisb, гагъ el kt avastb
тзп/ышН» s'ai anbtat, snre faverea de binele hï . Dem
mi llie aï mbztt la пагъ, пъпъ ai Bénit den t,ara
Mïnteneaskb fratele hï Misai Bodb oii l'ai slobozit.
Slobozit'aï mi nre 4asrsl , кп-ъ nre Hanaetakie l'ai
Vnît пъпъ l'ai mi omorbt înkisoare la Seïraenï.
Aiqe ns nstem tre4e ks Bederea de hkrsrile 1,ъ-
гъ! linrsreintï че s'ai nrilemit întrs a4este Bremï.
Dsirb imslte rbsboae че авеа Tîrksl ks Neam1,sl, înkb
de ^ndï ai mersi Tsrksl kx ouitile sale mi a4estor
tjbrl пъпъ ssntï 4etatea Бечн$Ы, în ansl 7191, nre-
ksm aflbm skris, uii ахиъ kfm siisn mi ачега че ai
fosti kî Dska Bodb atsnqea ks oastea la Бечгё, uii
kï Hierban Bodb Kantakozino Domnsl Msnteneskï,
ks Bizirral ïsrqeski Kara Msstafa Паша ks nrslt^me
de ouitl, Tsrksl simat, пъпъ sKiih 4etatea БечгеЫ,
arzъndi mi robindï t,ara Neml¡askb, dxnb оЫчек1 lor
че1 пъгъпевкх.
fn 4etatea БечнЛх! era nrea nst,inb oaste Nemt,a-
skb, пеавъпг!х гпжъ de Benirea Tsrkxhï пъпъ akolo
la skamsl шшъгЫде! Neaœljshl ; oastea Nemt,askb den
къ1ъ ai fosti în 4etate în Бечга, ns euiia afarb sb
Гакъ rbsbobi kt Tsrkxl, че imnaï den 4etate da den
tsnxrï, anbrwidx 4etatea de пъва1а Тигчиог. Den 5
zile a lsï hlie пъпъ în zi inl-u« a hï SeiitemBrie, mi
X 84 X
zi mi noante m în4eta twmrile Tsrkshï ktm mi a
Neamt,«Ul den 4etate, într'atbtea zile, пъпъ ах sosiù
oastea Nemt,askb de inde ai fostv. Benit'av într'agre-
tor mi Krarel Leuiiskx Ian Sobet,klI ks omtile sale
ЬешъшЦ, mi den rbsboHíl dentbrà ai mi infrinti nre
Txrkx, lvbndile într'aqeeamï zi toatb ordia, ки*ъ dakb
ai însi>rat, Tïrqil skouiï den ordia lor, nemik n'ai
mal stbtst Tsrqiï, че îndatb ai fxgit nre ш1еавх1 lor,
nine ktsm nîte mal de sîrr«, ki>t a doa zi nï s'ai въ-
z?t nre akolo TsrkS de noBeaste, гъгъ nimal kortt-
ttrile lor întinse, k-gnrgui era toatb ordia lor, amea sta,
пъпъ ai Bénit пппъгаЫ Nemt^ski de ai въг«1 nre
kortsrï, kbtb mvlt;ime de Тхгч! ai fosti, mi s'ai îm-
nkt Leamir mi Neamt,¡r de aB?t¡ie mi de kal Tsrqeuitï
mi de xalne bxne, nrekïm s'ai skris la Domnia Ds-
къ! Воаъ. Шпъ ачееа in tot,I anil aBindx rbsboti
Tïrkxl kv Neamt,sl, tot la Neam^i гътъпеа isbbnda
к s agrotorrol lxï Dsmnezei, kt mare Beste mi latdb
Neamt,ilor , lswidi de s?nti nsterea Tsrqilor nvslte
чеЩГ mi lokïrl, karele de mïlt,ï anï, le base Tïrqiï
delà Krair bnrsremtï, Bsda, Ostrorornl, Timimearsl,
Belirradsl, mi alte чеЩ> mïlte, karele nentrs въ n* în-
nnkîni ks skrisoare, m le am nis toate anime, kbndi
Tïrqil infrant,! denïterea Neanii,xhl Bbzmdïse, nvmal че
le a» kbïtat asenleka la паче, къ qine 1ькотеш1езъ
апзде че1е streine, nierde alesale. lili fbkuidi паче, dat'-
ai Tïrqiï mi Kamenit,a Leamilor, karea era lsatb de
Tsrki de mal nainte вгете déla LeamI, mi ai rbmas
la Neamtl l,ara tfnríreasta ks totxl, гъгъ пита! Te-
miuiBarsI mi Belirradïl era kl Tsrqiï, karele în ani
de akmx, mi aqelea le ai hat Neamt,iï delà Twki, k*
jnïltb въгваге de singe, nrekïm se ва skrie la гъп
d*l 5Ъ». Къшъшах darb toatb tara î>unreaski>, к«
чеЩ»1е mi tóate loktrüe Кгы! o'nnreuitl sints stv-
пъша ¡Veamnbrt, ai atuizat Neamt! nrin чегыие аче-
lea dtnb оЫчеигие lor. Nesiferit mi nenlikit lv-
krs era agesta Domnilor mi neamimilor аче! \\*i, a
гъшъпеа Sinti strbninia Neanat^hrt, karea nt stali
аГьпъше, че in robie li senirea a fi , къ tiindv de
kxtr ва anï leratl к* bir mi k» nokloane Sinti апъ-
rarea Tsrkslsl, in mare binnr mi sblrdi4Hrne'mI ne-
tre4ea in t,ara lor, ki>ndi el nre Tirki in t,ara lor
nt'l Bedea, че mi bind че era lerat la ¡тпъгь^а Tir-
kilsï, el sinrirl il d*4ea la вгетеа birilil, de nime
тче о assnrealb aebndv, mi adeebrat kiBbnti ai zis
oare 4ine : Boln¡4Üle че1е marl denrindi a se intoar-
че în robiï; nrekim mi h>kii toril %%riî o*nrireintï,
îmnlbndx Nearot,iï чеЩПе lor ki ouiteanï, mille asi-
nreale mi пево! le гьчеа , bouirilor neamimilor, mi
titiror, nentri-че, maï bskïroiul era Unnriï въ se
вагъ Sinti arme de kbt sintii st*in>nia Neamt,vliï, nre
kim fiemí-4¡ne nentri Bolniqia sa ni se lasb a fi si-
nis de altïl kbt m'ar nitea. Agrens'ai dar la Tirki
к -g nedeHcde de agretor, sb se поагь desbate de Sinti
stimnia Neamtjslsï, kim fiemte 4ine къгъпа? în nri-
mentale mi nenoroqire, а1еаггъ la nrietinil siï , sai
nentrs апъгаге sai nentrí тъпгъьаге. Tïrkïl di>ndl-
le Ьтъ nbde»<de de agratoni , el s'ai mi rokomit
astnra Neamljdor den чещт, mi ridikindiuiï Krai-i nre
Rakot,í, fe4orsl hl Rokot,i чеЬ1 ЬчЛгъпй че aï fostï
Kraii akolo, strxns'ax admi>tirc> de t,an>, katane mi
altb тхо1ъ niïltb ka îmbbndx otiitit,!, den lok
în lok nre la чеГШ ; че Neaml,iï fund» înkiuii nrin
чегыг, nimikb ni le mtea strika katanelc 1*1 llakot,r»
)(8в)(
:iln, oastc Nemt,askb era emit,! la oasto, авъпс1х r bsbovs
иге аче1е вгеш! kl Frant,ozxl, че imbla Rakot,l ki ачеа
atlxnbtsib a sa, 1'ъгъ de nÍ4l o skbdere Neami,ilor, че
км-ъш! i,ara lor strbkmdv mi mbnkbndx in къЦва an!,
neaBindv ks nine faqe rbsbotv , югъ eiindv oastea
Neml;easkb asinra lit Rakot,!, el n'a« nitit sta îmno-
1пвъ че ах dat dos kl katanele mi kx strbnsira liï,
întrbndx nrin lokir! rrele, nrin mint,! denirtbndise,
kim srb'ntx lokirile ачеГ tj-brï, de inde nime ni! ni tea
skoate, ' пъпъ delà о вгете o samb de аче! botar!
íínnrenit!, agrenrbndxsb kl Neamt,iï, ai ínurblat nre
кые-ва katane dbnds! in mina Neamt,ilor к y Bikle-
mlr. De4ï къ!,! n'ai nerit akólo de Neamtj! e! s'ai dxs
in гъвшъ 4ine înk-btro ai nitit , ka ва! de e! , iniï
den Domniï linrireuit! at Bénit nrin mlnt,r kv kasc-
le lor ai4e in t;arb la no! , *агъ alt,il ai emit in t,ara
Mmteneaskb, пъпъ m'ai fbkxt паче delà Neamt,!, ano!
s'ai d»s in «¡ara Jor, мгъ Rakot,! ai figit la Tir4ï, m-
de l'a* nriimit kl 4inste ka nre m Krati, amea aï
fosti rokomlirea Knnrilor kl Rakol,! imnotriBa Neam-
t,ilor. I : i>
Ai4ea treble въ sokoteaskb че! mari че stbnbneskx
noroadele aBbndx nitere ka ачееа de. stbnbneski imi
tóme, mi nime a! onri nx not, se kade зъпгхг аче!
niternik sb'iuï fie stbnbn boí! sale , mi dem tentât la
toate trebile sale, ka sb m se sxnere norodsl, kl stnm->
Ьъ1а1е, къ de mille or! milta nbitate fa4e nre че!
sinim! de se î^dikb aslnra чек! че'! stbnbnemre, nre-
kim mi ¥nririf, nerbndwidi tin>nia Neamt,ilor mi asi-
n reala че le Гьчеа, киъ че ax íbkit, къ era ma! bx-
ktroml sb niai-ъ kl tot,iï, sax s> ьавъ de Sinti stb-
пъша INeamtjihï, че in къ!,!-ва an! bbtxndxse, nemikb
V
X в* X
n'av isnrbBit, тче se kade al« da чева ппчтъ, k*«ï
nentrs пъшъиЫ mi natria lor sai b-btxt, neeoimisse
nentrf BolnÍ4Ía lar, nrekxm mi biet il MolJoeenî. de
milte orí agFxnrbndxse kx Leamil , isnitindxse, kxm
s'ar nstea mintïi de sxnti grarsl mi robia Tsrkxlsl.
вгъжташ«1 legil kremtinemtl, че lundi slibitl de ne-
Boile mi asxnrealele пъгъпепШ, шпикъ altb n'ai isnrt-
Btt, гьгь ntme rbi, de xain mi de Biklean ш ai aro-
nisit, mi mal mare nerire m'ai fbkxt.
Antioxie Bodb ai domnit in a doa Domnie 2 anï
mi grxnrbtate, mi lai mazilit delà 4etatea Tirinil, mi
s'ai dss în Uarirrad kx toatb к asa lsl kxm sai zis
mal sxs, гьгъ de тче о skbi Ьъ sai xrgie delà Тхгч!,
mi in loksl lsl Antioxie Bodb ai Benit Mixal Bodb
KakoBitb kx adoa Domnie.

КАП 17.

Adoa Domnie a 1 x ï M i x a 1 В а к о в i i ъ
Bod-ь.

Mîxal Bodb rain 5Ъпг*гъ osteneala sa , mi ni in


nrietenil sbï, ai emit Domni kx adoa Domnie а(ъ-
гъ!, înkïrsïl anilor 7215, tot,ï kx btkxrie amtentm-
dxl, mtiindxl Domni de 1;агь, neaBi>ndi nime ггшъ
sai nrenxsïri, kl tot,il ai emit înaintel kx mxlti а1ан*
mi rloatb mare de boerime, mi de alte kimeteniï, mi
slxHtitorï, nxmal llie Kantakxzino Bisternikxl ai nribe-
git în t,ara Mxnteneaskb, anol гькъшЬш! паче nrin
sobr Domnxlxl Mïnteneski, ai Benit mi el în t,an>,
mi nx s'ax zi>bozit, че ьагъш! s'ai dxs llie Kantakozi-
no kx toatt kasa lïï în tara Mxnteneaski>, am.ndi a
)(88)(
taqe mi nxntb, (Ibndsml o fatb че авеа (Ьпъ Stefan
Bodb feqorsl Бгъпковеап*1*1 Domnslsï Msnteneskv.
Mers'av de aiql botar! МоЫовепешН orbndsit,! de ntn-
tb, mi sol trimis de Mixal Bodb kï darsrl dim. obi-
чеге1 anestnr t,i.rï ; нгъ dsnb че ai nsntit în Бгкг-
reiut!, aty botar! s'ax întorsi în t¡ari>, мгъ Hie Kan-
takozino akolo ax ramas, at,i,tind«se вгажЬъ între Dom-
n*l Msnteneski mi între Mixal Bodb, mi dentrs ati-
ta nrietemsr че авеа am-bndoï, s'a* fbkst nenrietenï
mi вгъжташ! «nil as*nra alts». lili de mirât lskrv,
къ Domnsl Msnteneskx îndestslat mi Bestit de asst,
kbt kv baniï lsï isnrbBea че! era воьа delà (loarta
Тугчеавкъ, nsmaï nre ачеа вгете era Bizirre Ali lla
mea, foarte nrieten btn lsï Mixal Bodb, mi ki>ts kel-
tfta БъвъгаМ Bodb Domnsl Msnteneskx, шпйкъ asv-
nra ls! Mixal Bodb n* nstea isnrbei, че în zxdar îuiï
keltxta bnni!, agrens'aS nre la tot;! Паши dxndsle
ban! sb'l fie într'agretorrë sb mazileaskb nre Mixal
Bodv
Mixal Bodb înkb nf dormia, че îui! kbsta trebi-
le ls!, nxzindsse ka de sn вгъжташ« . Sfbzile mi вгаж-
bele че1ог mal mar! de mslte or! se deskarkb în sna-
tele че1ог та! ппч!, mi rbstatea kade neste че! ss-
nvinl mi neeinoBat,!, че вог da samb аче! че тчеп
rbstxt,ile, B-brsindimï тъша lor assnra че1ог певто-
Bat,!. Къ Domnsl Mvnteneskv se neeota se mazilea-
экъ nre Mixal Bodb ksm s'ax zis, kare nv treble al-
tb stbngere mi певое într'aqeste ti>rï, de k%t adesele
skimbirï a Domnilor, de snde msltb певое mi rrex-
tate av aest tjara МоЫове! de Бгъпковап?1 Domnsl
Msnteneskv, agHftorbndv ks banil lsï nre o samb den-
tre Domnil mazil! че era în ljarirrad , kare nre lesne
\89X
isnvbBia Iskrsrile lor delà ПоаЛъ , jbí le da Duninia
«ъг il. 1агъ dsiib че se ашъ/л Donin«] аче1а in skaxnxl
t ъгъГ mi пх вгеа въ nlineaski toàte noftele lsl, inda-
1ъ îl lenbda nie аче1а, mi s'anxka de ait »1 , orí ka-
rele era ша/.il în Uarirrad. lili ашеа «¡ч1 odavb Vi
ra noastrb nx авеа odîxnx de гъх1 БгъпковапвЫ Doni-
nxhl Mxnteneskx. Къ nrekxm este аепг1п8ъ firea Mol-
doBenilor ггаЬшкъ la Ixkrsrl поаъ, imitai кы li se
пъгеа чеваш! boKirilor МоЫовеп! snre Domnxl lor,
se mi d?4€a în nribegie în t,ara Msnteneaskb la Бгъп-
ковапх! Domnxl Msnteneskx , mi se skxla kx пъгъ
asxura Domnïlsï lor, fbkbndx xarzx la Iloarta Тлгча*
чаькъ , karele tot к« miadok?] БгъпковапхЫ oren
nrietenil lsl se nsrta mi isnrbBi'a. Kare îmblete a
boKirilor 1ъгъ kale mi nesokotite era, nesokotindx el
къ totx snre stadere mi вЬЛнчнше 1,ъгъ1 era tóate
i'okomitsrile lor аче1еа asnina Domnïbl lor.
Skos'ax Mixaï Bodb întix ачеаь1ъ a doa Doinnie,
deseatinb de stxnï sb dea i ni bo tari! marl mi ипч!,
mi n^rrbstir! mi eniskoni ka mi i/bianil, kare оЫчан?
n¡4e odatb n'ax mal fostx, къ пъпъ ak mx da nxmal i, ъ-
ranil *). Kx xrît a* къ/.xt aqestx lxkr« txtxror botari-
lor, íbk-bndxse оЫчаьх nox, mi neste вo^a txtxror пъ-
mintenilor. Къ toat'b aronisita ачевШ пътъп!* si x-
niï ax íostx, de xndeuil nlbtia boKiril mi тъпъвигПе,
birxrile, mi îml t,inea kasele, dar kx dcseatina ч'а*

*) Mare i bï este a fi tiran de sine, ur mai mare ii.V este a fi Urbiri.toiiï


\ъпЛ sale, иг ki mill» mai шаге гь» este a i bsini mi a slrika Irgea чеа
¡nub a aalrieí sale, lar nes'e toate mai kr ампгь гь» tsle obinunl <ul
гь« edatb adts iatr'o Цгь s«>1 Use trainik ne trma si ¡о аеачЦ »¡¡toil.
•. XIL
X90)(
skos Mixal Bodb, mxlte käse de botarl mi тъпъвиг!
ax sirb4it. Пгекхт шче xn от 1'ъгъ ггеша1ъ nx
гътъпе, ашеа mi hl Mixai-x Bodb, ¡I dim ппчтъ къ
neste вога tstsror ax fbkxt aqestx оЫчате , че n'ax
mal fostx niqe odati.
Пге аче1е вгет! че domnia Mixal Bodi ai4e in
t,arb, авеа risbora mare Moskalil к? IUetzil în Цга
Lemaski, kxm s'ах zis mal sis, fiindx agFxnml o sa-
тъ de Domnï Lememtï kx Kratxl IÜBedslst, Fax tras
kx ouitile lxï ín 1,ara lor, Kin> alljl Domnï Lememtï
че l,inea kx Kraral lor Aerxstx Sasïl, era agranuil la
agtxtorHd Moskahhí, xnde mi oaste MoskÍ4aski s'ax
tbmninat k» Illeedxl, nx kx sinrsr ímniratxl, че k'xn
гепъгаггё kx oaste, къ îmniratxl nx mergea kx oastea,
mi de nxrsrea birxta Швеги пге Moskall, kit delà
о вreme тче se mal nxtea lini Morkaliï la ЬъгъШ si
stea înaitea Uleedxhï, къ orí xnde si вгеа timnina,
nodtazxrile, s'ax въ loBÍa omtile, tot la Швег! гътъ-
nea isbbnda. Lxat'ax IÜBedxl Потегата, Bira mi alte
чеЩ1 marl mi Bestite, trbrindxse пъпъ în 8 anl îm-
bletele lor nren i¡ara Lemaski, пъпъ la risboi-xl че1
mare de sxntx Покава.
Atxn4ea mi Mazena Xatmanxl Къгъчевкх, от ве-
stit mi Kan a toati Цга Къгъчавкъ, вгъпах въ Bikle-
пеавкъ пге Moskal , delà karele авеа mili mi 4inste»
s'ax agtvnsx kx Kratxl ШвеахЫ fbridsindxi &ъ i se
ínkine kx toatb oastea Къгъчавкъ че авеа în sama lxl,
mi îmnrexm>ndsse въ batb пге Moskall, mi fxgindx
Mazena kx о ьатъ de Кагач! la Ulßedx, i s'ax ín-
kinat.
Moskahl шкъ strbnrbndxuiï omtile, ax în4enxt a
se kliti kx memteruisr sxnt,ire, tririndxoil omtile de
)(91X
nren l,ara Ьешавкъ kitre lokxrile sale, kx kare kliti-
re a sa, въ 1'акъ ore Шве/Л въ se hi сЬпъ d^isxl, къх-
tbndsmf lok mi nrilem-x kxm tar nftea sminti nre
ШвегГ. Atsrmea Ubedíl nekïnosk-bndx memterniï-
rïl Moskahhr, sax nornit ачаъ omtile Moskabbï,
sokotindx къ Moskahl de frika ntteril Hi ax dat dos
mi fige, ав-bndx Illeedsl mi nre Ма/.ъпа Xatmantl Къ-
гъчевкх îndemnbton-x, mi adeBerindxï къ se вог гъ-
dika toatb Къгъчшеа agretor Kratvlxl. Sbmit,x Шве-
d«l к x neînfrbnte omtile sale, s'aS deni>rtat de lokï-
rile 1,ъгъ1 Leuieuitl, merrbndx агпъ omtile MoskataUï,
к»гъ Moskalil nre xnde mergea tot da fok, arzuidx
mi mine mi nxtret¡x, kbt nx 1ъва пишкъ sb гъшъе in
trma lor, nentrx ачееа era mare певое IHeezilor, mer-
nndx in xrma omtilor Moskiqemtl, xnde шче blkate,
шче хгапъ de kal nx rbsia, mi orí înki>tro se вгеа
abate IÜBezil nre аче1е lokxrï, tot arsx mi strikat era,
nre xnde índelxnrwuhse вгетеа in an mi mal bine,
nxrtbndxl Moskalil den lok in lok nre IIIeezT, ш'ах
ales lok de bbtae ssntx Покава, mi tbb-brbndxse Mo.
skalil akolo, ш'ах íntemetat tabbra kx manl,irl, mi к y
txnxrl nre de tóate пъги1е. Anroane de tabi>ra Mo-
skïlsl ax tbbbrbt mi Illeedsl, mi ax dat narola, nre-
ksm este tokmeala omtilor temeïniqe, de'ml nun zi de
b-btae, Ktr nx гьгъ de Beste mi kx шшъ1ъчнте, uxs'-
ax mi el 1егъ1ъгъ, пъпъ in 3 zile въ albb паче xnit
кх a]t,iï, mi въ se rbteaskb, ьагъ at reía zi sb se lo-
веавкъ, въ f'akb rbsbotx fbt,iail. l)o4ï пъпъ atrea zi
mergea гепъгагк Moskiqemtl la че! ШвегъшП de во-
roBÍa mi se îmnrexna, къ ашеа le este оЫчеи1, foar-
te kx bokotealb li'l tabtata lor, mi kx immoas ь огъп
X 92 )(
«JsKilb, aBindx tot în meniteriuxr mi ïniï mi alijï la
nsboFsl l'or.
IÜBezil Brindx si Bikleneaski пге Moskalï, пх s'ax
t;inxt de nârola че m'ai dat, че sirrxindx kx omtile
sale ax dat în trbmbit,e mi în dobe sbmnx omtilor sa
le, kindx era treï 4easxrï пъпъ la zxi, mi ai пъвъШ
kï mare nisterea lor la maníanle Moskalilor, xnde ax
rsntx xn niant,* iui aldoilea kx nrelti Birsare de sin
ge, d«4Ï uri Moskaliï trezindsse ka den somnx, înda-
ti stbtxn BiteiKeatute, dindx fok nersntx den txnxrï
kit хтпЬгъ mant,srile de trxnxrile Illeezilor че пъ-
Bblise, mi îi îmninserb delà manljSrï, mi stitX Xn ris-
boRi mare mi rroasnik, kit se kxtremîra lokïl, fatula
fat,b, mi mîl^ï ax nerit îmbe nir^ile, stmdx mi Moska
liï uii Illeezil Bite»«eauite, smrxr Kraixl Швегъвкх în
frxntea nedestrimel sale, în nitainki, къ era nnit de
maï nainte într'sn nÍ4or den 4etatea Покава, miden
птЛашкъ îndemna пге al siï dbndsle inimï de BÎte-
Hîie, mi în4enxse a infringe пге Moskalï de odati, пъ.
пъ în nolksrile îmniratslsï. Atsmiea stmdx tare Mo
skaliï, îndafrb ax înfrintx nre Illeezi mi snirnndsï, ax
dat dos LUBeziï a fxgi , югъ Moskaliï aï tiKi mi aï
gtxnrea den snigï fin de пн1ъ , mi ai nerit Illeezl
mxli,ï fin de sami, kit mi Krarel lor nst,in de n'ax
nerit, че Гах ritxit diriban^iï lsï, anirindil kit-ва
lok, nlekindx fsra, пъпъ s'ax derirtat de tabira Mo
skalilor. lili skinindx eï dentr'aqel feredex, îndatb
ax trimis пге xn гепъгагьх al six la Moskal ka si fie
rata a doa zi de nsboRi, Mxskalxl ax krezxt, mi s'ax
■stnnsx la ЛаЬъга sa, ыгъ Illeedsl ka maï derrabi ax
nlekat a fxgi, kx его uiasisnreze4e mil de Швег! kx
X 1® X
dbiissl, пъгз^х la Ninrs въ treakb snre Krbinx, mí
ai anukat de aï trekït Krarel kx o sanvb de Hleezï
neste Ninri; иг Moskalil den хгтъ agtxnrbndx nre
IJIßezr akolo nre lok s'ax înkinat 12000 de Швег»,
ыгъ KraHfl a« fxgit snre Bozia qetatea Twqaskb, kl
тхкъ frikb, mi ronindîl Moskalil, Fax mal agtxnsx la
ana Bxxslxï, mi ax mal nerit uii akolo къП-ва ШвегЬ
кггъ Kraral ах skbrrat mi neste Бзх ks 1500 ШвегГ,
mi întrbndx în qetate a« skbnat kx zile la Т?гч!, уагь
oastea luí чеа Bestitb mi neínfrbntb mi ín tóate Vbri-
lé Itxdatb de Bitemia lor, ax nerit kx totxl.
• ■ Пге Krarel Гах nriimit Tírksl kx mare 4Ínste mi
Гах dis în Uarirrad la -шшъгъ^е, di>ndsï tain mi na
fa ka mi banï k-bl;ï îl trebxia.
Deqï bbtbndï MoskaM nre Uleed , s'ax înrrmat
Txrkïl, къ n'ax ziboBit вгетеа, че ax strikat пачеа
intre Moskal mi între Tïrkx , trekbndx mi henite
Швег! aiqea în 1;агъ, de че! че вкъпаБЪ den rbsborê,
ах Bénit xn kbnitan kx о эатъ de Moskall den i;ara
Leniaskb la Чегпъх^Т, mi ax bat de rrsmazï nre аче!
Швег!. Moskalil înkb ax ernat în ^ara Lemaskb atïn-
чеа, dsnb че ax hat nre аче! Швег!.
Atxn4ea m'ax rbsit Brème mi Бгъпковап*1 Domntl
Mxnteneskx de ax nirît nre Mixaï Bodb la îmm>ri>-
t,ie, nrekxm s'ax xainit mi s'ax agHmsx kg Moskaltt^
mi ва sb fsrb kx botari! st>! mi kx toatb kasa hi la
Moskalï sb se înkine el mi l¡ara toatb la Moskall . Este
obiqnsit Txrkxl a nx krede lesne aqestea, kxm n'ai
krezxt de о datb тче nentrx Mixaï Bodb, къчЙ era
nrieten bsn mi Bizirixl 4ine era atxn4ea Ali Пашеа.
Багъ n'ax Ibsat lok Бгъпковеапх1 Donnrsl Mïnteneskx
эъ nx agixnrb kx пъгъ mi kx xarzïrï nre la toi,! Паши,
)( 94 X
къ este xain Domnil МоЫовеТ, mi mal кг deadinsx,
ш'ах lxat sot,¡e nie Iosxf Пата че era la Tirinea, ka-
re mi ачек ax skris la Поаг(ъ пъгъпг1, кхт ааевъ-
rat este xain Mixal Bodb den МоЫова, mi se rbt^mte se
Ьгъ la Moskalï, mi de nx вог trimite înrrabb въ'1 nrinzb
nx'l вог anxka. Atxnnea ai trimis ferman delà îmni>ri^ie
la пъгъпх1 Iosxf Паша kx mazilie, въ trimit,b oaste
delà Tirinea sb пгтгъ nre Mixal Bodb въ'1 d*kb la
U,arirrad, mi kxm ax sosit, îndatb ax rxnezit aiqe, Па
ша de Tirinea 500 de Тхгч! kx xn Агъ imn-brbteskx,
mi ai lxat nre Mixal Bodb kx toatb kasa lvl kx mare
ггоагъ, mi dxkbndxl drentx la Tirinea kx таге пагъ,
mi akolo birbndxl ínlontrx kv tot че ax aext, ax nxs
Ешчег! ваггъ del nizia, mi ax trimis Пашеа nre Tef-
terdartxl 1x1 mi kx Ara че1 îmm>roiteskx, tai skris tot
ч'ах aext nrin кагъ1е 1x1 пъпъ într'xn kan de а^ъ, mi
bani че ax rbsit, mi de akolo Гах trimis la Uarirrad.
Dakb ax sosit ín Uapirrad, Гах înkis în Edikxla kx
toatb kasa lxl, н»гъ neanestitb вгете къгъпах altx B¡-
zirt-x îndatb Гах slobozit den kisoare, mi че! lxase banl
la Bisteria ¡тпъп^еавкъ, их dat tot înanol. Пге xr-
тъ eniindx Mixal Bodi den tot rrexl, ч'ах fbkxt mi
el БгъпковапхЫ, вот arbta inainte la rwidxl sbx.
Domnit'ax Mixal Bodb intrx aqastb Domnie 2 anl
mi gtxnvbtate, mi raazilindxse, ax Benit Domnx Niko-
lae Bodb in lokxl lxl Mixal Bodb.
(Ba xrma.)
x«x

DOCUMENTE ISTORICE

desnre starea и о 1 i t i к ъ tnireligiósi


a Rombnilorï din Transilsania.

Istoria In genere, e o tragédie, istoria RonrbnilorS


ín snet,ie, e o tragenie xor' ¿Icjj;»; darb o tragédie in ka-
re nersónele n'ax n¡4l тъпгъегеа de a fi nrieite de snek-
tatorï komm>timitoiï, ba nÍ4l de snektatorl indiflerin^I.
Nol sintenix ínk?ngH$rat,I de ninite ómenl kari de loki
ni ne Boeskl bínele, niql nv ni l'ai Boiti вег o dafb.
Strbinil din lokirl denbrtate ni ne kmoski de loki,
sai dékb ne kinoski, nv ne kinoski ssnti nimelé
nost r 8 de Rombnl , ч\ svnti altil, de BlaxI , ( ne ka-
re nol nf'li kxnóoitenrS , ) mi dinb kare anoi 'mi faki
o idee, къ 4ine uitie че nonli silbatiki, asiatiki, sín-
temi. El kíndi aïdi чева desnre nol, aïdi nrin ire-
kile Regelïï Mida, kíndi se Шъ la nol, se *1гь nrin
okelarele че le nwii lorx ne nasi вечши sai коп1ъкм-
toril nostri че! de alt» sxnge, de акъ ЬтЬъ mi de al-
t% lege, mi кs interesi de a ne inner ri inain tea lsmeï.
Tote a4estea sînt adeexrate desnre starea Ronrniiloii
din tote nroBÍnljele Daqieï, dai-ъ к s mihi mal anlika-
bile la starea 4elori din D a ч i a ч e n t r a 1 ъ sai
TransilBania. Nol ne Bomi sili într'aqeste in
dine foi a nerkïrge istoria lori atîti чеа nolitikb '
mi чеа religiósъ,— nrieindi însb raaï aies* ЫГ

Í
X96)(
"srnvb, — ini snre ааевъгагеа ziselori, вошх albtsra Do-
kxmentele aïtentiqe. Aíeasta In ааевъгк ne ва faqe
Sb ms nîtemi obserBa xni kïrsi neîntrersnti, 41 maï
nulti Tsrnsl ransodiki ; darb sokotimx къ la uetito-
riï lsminatj, interesal material ва £аче ka въ ni se erte
defektïl formai — INoï snerbmi k* ачеаэГъ tragédie
ransodikb, kare maï are ïni interest de a nï fi fik-
иъъ, 4Í kurati istorikb, ва fi de folosi 4etitorilori,
atîti RomT>nï kîti mi strbinï. Romwiiï se вогх kbi
de slbbiïHfnile kare le ai anbtati în kïrsïl Békïrilori,
se Borx sbtïra de Isngile sïfferint,e, uii se вогх demien
ta snre konlskrarea la în« BÜtoiFs mal feriqiti, adï-
kîndxmï aminte de B¡rtst,ile kare kx tote aqestea le ax
arbtati destïli de adese orï, în mi»lok«l ad nersitai
lor*. Streinil kari ai fostx kassa аппъвъп! mi a ne-
feriqiriï lori, se вогй rumina de barbaria sa, mi dakb
im s'a stinsi în nientsl lorí totx simt,imîntxl de ïmani-
tate, Borx kbxta sb îndrenteze fantele че1е neomenemtï,
kare nrin atîtea sekle ai k-blkati k« niqórele drentx-
rile гташщи.

-. E ltkro în genere ksnoskxti къ В.отът1 s'ax


adxsi în Daqia de îmneratorFsl îîlnii Tratani ne la
an»l 106 dïnb Xr. snre a îmnonora aqeastb t¡earc>,
kare ( nrekïmi zi4e Estronix ) , nrin lxnrxl resbell*
al lïï Deqebalx, se demertase de ómenl * ). 4ele maï
însemnate koloniï se ашегагъ în Transileania , aqi fs
Sarmizegethusa Regia, nxmifcb anoï Ulpia Traiana, a4i

*) Bezï Tomt I Marazin? Istor. nagina 19.


)( tí у
fs Apuluiii, aqi fsrb Salinae, Napoca, Patavicarii, Pa-
rolissum, aii f*rb Praetoria Augasta, Aqaae, Aurariae,
mi áltele mal mílte, totx kolonil ínsemnate, natrs kt
drentx Italikx, adeki asseminea чещЛогх че1огх din
Italia * ). Lxkrs Brednikx de ínsemnatx este, къ kiarx
akolo, ttide se intie къ ах fostx koloniile че1е mal re-
nsmite, se aflb 4eï mal mxlt,! lokxitorï Rombnï шпъ
în zioa de astbzï, de essemnls note serei Balea Sar-
getiana , astbzl Balea sax t,inxtsl Xa^erslsî , xnde se
Bbdx ткъ rxinele ÎJlnieï Traiane.
Inskriii4Hfnile kare se аДъ de ne timnxl lxï Tra
ían* шпъ ne al lsl Galliens, ne dax destslb mxstfb de-
snre starea чеа înflorilore a aqesteï пговйце. Darb
sxntx avestx din »гтъ, тчепх tsrhsfirile dmîn-
trt mi înksrsele barbarilorx din afarb. Asridianx ne
la 274, aBtndx resb- llx în Oriente , retrage legFsnile
din Daqia, mi o lasb îti mînile Goulot x. De ai>i! în-
ainte тчепх fatalitxt,ile Romxnilorx kare se întindx
птъ în zilele nóstre. О ьтг8гъ штгъ^аге îl mal t,ine,
mînrwKirea nroeenitóre din noxa religixne, kremtini,
kare din sekhl 11 înqenïse a se lit,i mi îu Da4¡a, nre-
kxmx mbrtïrisemte Tertullianu în kontra Hîxdanilorx, a):
« S'ai ssnnxsx kredint,el lxï Kristx, Dzexlxl nehl
adeB%ratx, dieersele nonlate aie Getililorx, aie Maxri-
lorx, Snanilorx mi aie Gallilorx, lokxrile Britaniloi's

*) Bezï Ton» I Marazior Istor. naghia 19. '

a ) Iam Getulornm vafietates , et Maurorum multi


fines, et Hispanorum omnes termini, et Galliarum di-
versae nationes , et Britannorum inaccessa Romanis
loca, christo vero Deo subdita, et Sarmatarutn, et
XIII.
X 98 X
че1е neaufsnse de Romani , nai,b.nile Sarmat,ilorx,
D a ч i 1 о r ï, Germanilorx, mi ale Sk?t,ilor5, ale nro-
Bin1;elorx mi insxlelorx qelorx neksnoskïte de noï,
mi kare nx le nstemx ni4ï пхтъга ; în tote a4este loksrl
domnemte rítmele lxï Kristx kare a Benitx în lxme » .—
Aqeastb похъ к reding, kare nrekxmx ami zisx, înqe-
ntse a se h>t¡¡ între dînmiï din timnsl kîndx Romanil
era în florea lorx, se пгопагъ sxntx rsBernïl barbari-
lorx mi triïmfb în fine sxntx Marele Konstantine, ka
re dsnb 4in4ï-ze4Ï mi mése de annl delà retragerea
milit,ieï Itl AsrelianS, sm-slse Kirbmï Da4ia de sxnrs
domnia barbarilorô, о ah>tirb Ипгъ nroEÍn1,ele imne-
rrahï, mi о rbdita tarbuiï la florea de maï mainte.
Sxnts Kostantinx, Got,iI че! îneinml fan» silît,! ьъ nri-
méskb mi eï kredinl,a кгешНпъ, пгекхшй mbrtxrise-
mte istorikïl Sokrate, b ) : « Konstantin« snerîndx în
stérsl Krsqiï kare e semntl nronriS al kremtinilorir,
atîtx de tare a îrminsx ne Got,ï, înkîtx nx nxmaï къ a
desfiint,atx tribïtîl kare se da barbarilorx de fmneratoril

D a с о r u m. et Germanorum, et Scytbarum et abdita-


rum multaru in gentium, et provinciarum et insularum
multarum nobis ignotarum, et quae enumerare non pos-
sumus ; in quibus omnibus locis Christi nomen, qui jam
venit , régnât. Tertullianus contra lud. Cap. 7.
,b).. „, .
Tovtovf usv
. - b )> Nam hos quidem Chri-
. , veto
' w tm ypt-
, sti. trophaeo
, * n
confasus pem-
, , ,, , , , tus devicit: adeo ut aurum,
x«r« xçaroç ht**, ft x«í то d a iscis Imperatoribus
¿«wtfos пща tu, „«Im ßam- ^ coiisveverat barbaris, in
Xi™ dldoo&ui XQvatov rotç terum adimeret:et ipsi in-
ßacßacoig neçtsXiïv, èxeivovç sperata clade perculsi christi-
r« ixnenXrjYnévovs *$ nagaXó- anam religionem, cuius prae
X99X
4eï de mal inainte ; ni mi el, rani^t de mirare nenlrs
îneingerea чеа nekrezttb, ai nriimiti religrenea kre-
mtin-b, к y al ki>reia anixtorrè Konstantin émise певъГъ-
inalb- ». — Aneste noie întimnliii în lsmea поИпкъ
mi moralb, îndreotarb sortea Rombnilors ; darb mi
aqeastb stare nt tins msltx. Къгге anil 376 , sní
noí sofk de barbarl se въгеъ ueste Daiia, mi sili ne
Go(,t sb trékb Dvnbrea. Anestia fsrb Snnil, че1 mal
sblbatiql dintre totl kîtï a ktnosksts eékxl de mwc-
lokv. Kï tote aqestea Romi>nil ni se nxtirb mtbnle-
ka nÍ4l de aqeste fiére de ómenl ka ьъ'ш! n-brbséskb
natria , nrekSnris тъг fsrisemte îmrcrsl Tsrot,Hf * ) .
Ksmx însi>, mi în че modx se afla Ronmiil чеГ kre-
uitinl sxntx barbaril пъгъп?, nstemx швъц din o ín-
ttmnlare forte kiriósb, noBestitb de Ilriskv Retorcí, c):
« Пе timirsl kíndx era tírrü íntre Sk*t,I ( îînnï )
mi între RomanT, Skst,iï atakarb ks óaste ne Romani
mi ï4iserb ne nrslt,!. De4l Romaniï trimiserb denx-
tat,ï la Skxt,ï ka въ se п1ъпгъ nentrs ksnrinderea ka-
stellslsi mi nentrx nenbzirea traktatelors. 1агъ Sk>tiï

y<9 rr¡g f¡ttt¡g , якггейаси tóts sidio tutus ubique erat Con-
ядтто» tr¡ iQioTiaviopov &qi¡- stantinus, tunc primum am-
oxdq, Si ijî xal Kmvatavtttog plexi sunt. Socrates Histor.
foctfato. Libro L CaP-2'
*) Thorotz, Chronica Hnngaroram. P. I. Capite 17.
c) "Ou im* 2xv&ñv xatà c) Scythae quo tempore
toV t^ís aaptjyvQsmg xaiQÓv xa- mercatus Scytharum et Ro.
xaarqaxr¡yt¡aá*t(ov 'Pmpatovg, manorum frequent! multitu-
xai no'tlovc drsXóvrmv, oí Pm. dine celebrabatur, Romanos
tutïot inéaxúXof tsvgUxv&ag, cum exercitu sunt adorti, et
ip attic noioviiwoi, ti¡g töv multos occiderunt. Romani
<fçovQ(ov aiQÍamg шш, xal ad Scythas miserimt, qui do
)(100)(
rbsimiserb, къ el n'ai fbkitv aqeasta kv ktgetv de
a тчепе resbell», 4¡ ka эъ'ш! rbsbsne nentrs втоъ-
rbiile чек fbktte de Romani. Къч1 Eniskonïl din
Marr* a trekxtx în Jimtírile loní, uii a nrbdatx mor-
mintele uii eistieriile че1е askïnse ale Regilorx lors. LLIi
къ dékb Romanil ns вогх da ne Eniskonx în mînile lors
dinnreïnb kï foraril , ( kariï era mïUï la Romani ) ,
nrekumx se îneoiserb la înkeierea traktatelorif , eï se
Boni аппзка de resbellu. Romanil ziqea къ aqestea
it'arx il adeBbrate, Ski^iï din kontra le întaria , mi
аша ni se îtiBoirb &ъ >Ksdeqe kaxsa nentrs kare era
disntta, qi se аппхкагъ de resbellx. Drentv ачеа tre-
kîndx Бхпъгеа гък?гъ т^къ паг«Ьъ чеЩиогХ каге
era 1!пгъ rîna Г)хпъпГ, uii între áltele, Ьагъ Bimina^isl,

щд rev ttnovdmp ¿XiyaçCaç. oi praesidii expugnatione , et


êi ¿nsxçlruvto, <àç ovx àçtcL foederum contemtu cum eis
/xevot, ¿XX' ¿¡ivrópirot taita exposlubrent. Hi vero se non,
onácmav. zov ydç trig Mácyov ultro bellum inferrentes, sed
intexonov eis iavtáv ¿wßtßn. factas iniurias ulciscentes ,
xéta 7T¡f, xa\ дицштцвАцин» haec fecisse responderme .
tàgnagàccpiat ßaefalovg &ц. МаФ enim Episcopum in;
me ««l,xftai «o»'e ¿похъи suos fines tranegressum, Re-
, „ ,'■,,* eum suorum lóculos, et re-
utrovg vrjaavoovg. xai st ur¡ ° ,. . . л •
. , , , . ., , conditos thesauros nidaea-
tovtov éxaoîtv, êxdotê» os xa\ . л ТГ • • Л
,,.,■, tum expuasse. Hunc nisi de-
tovg çvyaâag, xara ta vnoxsl. derent цпа CU№ transfu^S)Ut
iura Cum raQttttQi'Pmiutunç foederjbUs convenerant(esse
nXslatovgJ tàv пеХецог ¿naÇeir. enim apud Romanos plures )
Pmfiaimp de rt)* ahlar ovx aXr¡. bellum jllaturos. Quae cum
&r¡ (pafii'vmv that, ir tot? ащ. Romani vera esse negarent,
téqoig Xóyoig to niuzo'v oißag- barban vero in eorum, quae
ßaqoi &é¡iBvoi, xoíoswg idvruv dicebant. tide perstarent, iu-
¿fKpißoXmv xazoaXiyaQow, rtqèg dicium quidem de his, quae
X ии'Х
qetatea Mesilorx din IllïrikS. tn îmnregranbrile аче-
stea se afla msltï kariï ziqea , къ se kade mal bine
a da ne Eaiskonx în mînile barbarilorï, de kît% a sï-
feri ka nentr« tni omi, torS statïl Romani sb se nie
în neriklï de resbell*. Eniskonil în1;elerîndx къ вогх
sVl dea, fsgi la вгъжташ! гьгъ mtirea rstwori че-
lori че se afla în 4etate, mi fbrbdti аче1ога, къ le
ва da qetatea, dékb mi Regit lorx ъотъ fi überall къ-
tre dînsïl. Sk?t;il fbrbdsirb în toty modtl къ'1 вогх
rekomnensa, dékb ва îmnlini че1е zise de dînsîl. Iffi
ama dînds-mï mînile mi întbrindx fbrbdsint,ele de amîn-
dcse пъгы1е ks Htirbmîntv , Eniskoml se întorse în
tinstsrile Romanilorx k* mare m-sltime de barbarï, mi
ажхпгъпах anróne de 4etate , asksnse ne barbarl în

mXsftop ai ÍTQÚnr¡aav. xal m contentione posita erant,


mQaioo&évziç top 'largor, nó~ subiré minime voluerunt, sed
Xiig xaî tfnovQia nXtXatu inl ad bellum conversi sunt. Ita-
гф яогнцср ¿xâxaxrat. it olg que transmisse» Lstro, oppidis
xaî to Bi(iiváxiof silo f. no- et castellis adripam siUs, plu-
h? dl aÍTr¡ tmt iv 'MvQiotg rima damna intulerunt, et in-
Mvamv. ¿p yuopénor, xal ti- ter caetera Viminacium, quae
*n Xoyoaoiovvto», côs ¿ inl. Mysorum urbs est in Illy rico,
ffxoaosüdo&slv, ¿anri bo\ ceperunt. His gestis , cum
» * . prsoi
ardooç , T«- navtl, ,D i m
Розцашр multi in . sermonibus,. dictita-
, , - ,, . „.
tov ix tov noXiuov inavO-Tivai rent,
. Episcopum
r . r , dedi
. . opor-
r
... , , « » o tere, ne unius hommis causa,
xivdvvov, vnotonriaaq
' о av&oto.
K , • -o
universa Romanorum respu-
MrbHMtasla^mc blica belU pericuium sentí_
ivtcoaatsi nQog tots noXs[ii. ret: Ше se <]ecntum iri suspi.
o»« naçayhttai. xal avtolg catuSl> cJam omnibus civita-
яаоидоз<тр vniffx*BïTat щр tem incolentibus, ad hostes
noXir, ttyt inuixtç tí oí Tw» effugit, et urbem traditurum,
2xv&w ßoivXtvffaivto ßaaiXttg. si sibi Scytharum Reges libe»
)(102)(
rîaa чеа de dinkolo, км-ъ el intrb in чеШе, mi nitro
noante díndx semni întrodxse ne barbar! ín qetate,
mi o déde în mínile lorít. »
Sinti tmneratorrel Jístinianí M. Daqia sax tófcb,
sai ínkal чеа asstralb uii чеа timiuianb, Bine ьагъш!
s^ntv notestatea Romanilorx. Jsstinianv шаНъ loksl
nauiteriï sale, nrima Jïstinianb, la rannl de Arxieni-
skonie, sai de Ilrimatfe dïnb limba de akxmS, mi stn-
птае eï nroBÍn1;ele : Dardania, Maqedonia sekxndb, Me-
sia sekwidb, üannonia sekíndb, Da4Ía mediteram> mi
rínianb, mi qetbljile че1е de ne stînka Dini>riï ( ade-
къ din Da4ia nóstrb ) . Еакъ повеПа XI nrin kare
se ашагъ a4este bkrsrT. d):
„¡ os
ol .. saaoccp
««¿L, ' navta
„i„,„ noiriastv
mn,j„*„ ralitate
. sua consulerent,
, l pol-
г
..„..,' « - »
ta ayaûa, si tti» avtov ayot „ . licitus est. . Ad . ea cum bene-
, 8040*
¿S » , ,
vnooiiew. * t- - os
dsttoov ** ncium omni ... ratione repensu-
. r ,
% V » > - ' '
X«M 00X0}» ¿Я1 TOI? SlQtiuBVOlÇ ros promitterent,
.. r j * jsi ..remj ad
. ,: , * „ . exitum perducereLdatis dex-
»o»«**., *ata ß«Qß*Q*ne tris , et dictis iureiurando
moh,mhi»be к *n> Р»Р*Щ' utrinque praestito firmatis,
W^ffi rñ*. *«i ictvtv що. (Episcopus) cum magna bar
io^«!? ¿пащй rr¡g o%&r,s, barorum multitudine, in fi-
vvxrèç ЬжЬпцв» ¿x опЩ. nes Romanorum est reversus.
fiaros, x«i 4no totg âninL Earn multitudinem cum ex
Xoiç гг\* tióhv noisï. adverso ripae, in insidiis col-
locasset, nocte dato signo, exiliit, et urbem inimico-
rum ditionis potestatisque fecit. Priscus Rhetor de
legationibus.
Hola. Margas era nimele riiliï Могава че se вагсъ in dréata Dinbriï,
STDtï38e4a', — 4 4 ° 4 о' ; tolï ki asestv mme se kiema rai letatea чеа ziditb
lion, dinsil mi linn. Dinxre. Din sis de dinsïl, la rira Sinei, era Singi-
dunum ( inde e aktm Belirradsl ) ; din hîosï , la rira Melancï, era Vimioa-
clam; din kontra lïï, in Banatil Timiuiant, era Constanlia ( ziililb de Kon
stantin?, nrekimï se sede din nime ). Ama d( гь, eskirsiinile че a mtilï s-ъ
fakb Eniskonil, — kare se Bede къ n'anea siui^iuiínlt de ase faie raarlir»,—
s'a» tikilï in Timiuiana.


X103X
» -rmneratoml Jssliniani къгге Л. KatellianS feri-
4itïl Arxieniskon? nrimel Jxstiniane.
«Dorindx in mïlte mi dieerse modxrl amiri na-
tria nóstrb in kare a Brsrs Dzei ka sb Benimi in
aqast-b hme kare о a fbk-stx el , ami orbrît« mi in
resnektsl nreot,eskx зъ о adornimx kx vele mal mart
nreroratiee, ka зъпЫ Eniskonx al nrimel Jtstiniane na-
triel nóstre въ se ¡паДе la ranral nx nxmal de Mitro -
nolits, 4Í mi de Arxieniskonx, mi Melelalte nroeinle
sb fie sxntx axtoritatea \tl, ааекъ Daqia mediteranii,
Daqia пшапъ, Mesia sekxnd-b, Dardania, пговЫ,а Пге-
ваШапъ, Maqedonia sekxndi, mi nartea klanoniel Se
kunde, hi kare e qetatea Basiairb. Къч! în timnirile
Beki [Irefekttra era în Sirmix mi akolo era kanil 111 v—
rik^lsl atîtx în kapsele 4ÍBile kîtx mi în че1е enisko-

d ) Imperator Iustinianus A. Catelliano viro beatissimo,


Arcliiepiscopo primae Iustinianae.
« Multis et varus modis nostram patriam augere cu-
pientes, in qua primo Deus praestitit nobis, ad hune
mundum , quern ipse condidit, venire, et circa sacer-
dotalem censuram earn volumus maximis incrementis
ampliare, ut primae Iustinianae patriae nostrae pro tem
pore sacro-sanctus Antistes, non solum Metropolitanus,
sed etiam Archiepiscopus fiat, et caelerae provinciae
sub eius sint auctoritate, id est, tam ipsa mediterránea
Dacia, quam Dacia ripensis ; nec non Mysia secunda,
Dardania, et Praevalitana provincia, et secunda Mace
donia: et pars secundae etiam Pannoniae, quae in Bacensi
est civitate. Cum enim in antiquis temporibus I'irmi
Prafectura fuerit constituía, ibique oiane fuerit Uly-
X 104 )(
nale, а'впъ ачееа ne timnsrile lxï Attila demertîndxse
аче1е lokxrí, Annennix llrefektxl [Tretomlxï a fngitx
dio 4etatea Sirmix ía Tessalonika, mi atxnql dsm> nre-
fektxrb a xrmatx mi denmitatea nreot;éskb, mi Enisko4-
nxl TessalonikanS а kijuitiratx óre-kare пгегогаивъ,
nx sxntx a sa aîtoritate, 4i sxntx xmbra Ilrefektxrel-
Akxmx fiindx къ nrin araxtorpsl lxï Dzex, renxblîka
nostrb s'a nvbritx întrx atîta, în kîtx amíndóxe ríñele
БхпъпГ sînt nonorate kx чеЩие nóstre, mi atîtx Bi-
mina^ix, kîlx mi Recidua mi Literata, kare sînt din"
kolo de Бхпъге, se аАъ ьагъш! sxnnxse гхвегпх1х1 no
stra, amx sokotitx de кхвпп1;ъ a aineza în nré-ferÍ4¡-
ta nostrb natrie ачеа nré-rloriósb ürefektxrb kare era
în Ilannonia, de огъ че riannonia seksndb nx e atîtx
de denarte de Da4ia mediteram>. 1Ш fiindx къ nx era

rici fastigium tarn in civilibus, quam in episcopalibus


causis, postea autem Attilanis temporibus eiusdeni lo-
cis devastatis Appennius Praefectus Praetorio de Fir-
mitana civitate in Thessalonicam profugus venerat , tum
ipsam Prafecturam et sacerdotalis honor secutus est :
et Thessalonicensis Episcopus, non sua auctoritate, sed
sub umbra Praefecturae meruit aliquam praerogativam.
Cum igitur in praesenti, Deo auctore, ita nostra respu-
blica aucta est, ut utraque ripa Danubii jam nostris
civitatibus frequentetur, et tarn Viminacium, quam Re
cidua, et Literata, quae trans Danubium sunt, nostrae
iterum ditioni subiectae sint , necessarium duximus,
ipsam gloriosissimam Praefecturam, quae in Pannonia
erat, in nostra felicissima patria collocare ; cum nihil
quidem magni distet a Dacia mediterránea secunda
X 105 )(
snre folosxl renibliqel ka omeniï qeï neîn.4etatx oks-
na^ï k« resbelhl въ Bie la Ma4edonia пптъ , nxùn О
distant;b atîtx de mare mi ks ггечЩ! atîtS de imite;
de ачееа ni s'a m>rstx neqessaiFs de a mxta ачеа Пге-
fekfsrb în nbrt,ile че1е maï sïsx, ka nroBintele.eï sb'ï
sinuyb mal lesne ажзКптнк Drentx ачеа Feri4itatea ta,
mi tot,I sbnt,il EniskonI al maï sïsi' nxmiteï mime!
Jssliniane sb aibb nreroratiea de Arxieniskonx, mi чеа
maï înàltb nreot,ie în tote nroßint,eie sïnraskrise, tot,ï
Eniskoniï dintr'însele sb se nsméskb de skaxirsl tex,
mi sb se ordinezb de ki>tre tine, mi sb le kxnoskb
de sînrxrxi Arxieniskoirs, ne aBÎndx ni4ï o komsnix-
ne kx Eniskon«! Tessalonikanx. 4i tx т&ц\ mi totï
Eniskoniï nrimel Jxstiniane , sas SKxdeki>toriï eï , sb

Pannonia. Et quia homines semper bellicis sudoribiis


inhaerentes , non erat utile Reipublicae ad primam Ma
cedonian!, post tot spatia, tantasque etiam difficultates
venire, ideo necessarium nobis visum est ipsam Prae-
fecturam ad superiores partes trahere, ut juxta earn
provinciae constitutae Facilius sentiant illius medicinàm.
Et ideo tua Béatitude, et omnes praefatae primae Iusti-
nianae sacro-sancti Antistites , Archiepiscopi habeant
praerogativam, et omnem licentiam, suam auctoritatem
eis impertiri, et eos ordinäre, et in omnibus supra-
scriptis provinciis primam habere dignitatem, summum
sacerdotium, summum fastigium, a tua sede creentur,
et solum Archiepiscopum habeant, nulla communione
ad eum Thessalonicensi Episcopo servanda : sed tu
XIV.
X 106 x
жкГече mi sb termine вег че kasse s'arx nanite între
dîimii, mi sb'l ordineze mi sb nx'ï lase въ шеггъ la
altslx, 4Í sb'mï гекяповкъ nre Ârxieniskonxl sex tote
nroBinl,ele че1е mal sxsx zise, mi въ simf,b nxmirea Ixï,
mi elx, sai nrin sine sax nrin Aïtoritatea sa, sax nrin
Шепчи trimiml &ъ aibb tótb nsterea in hkrsrile nreo-
),emtï. Assemine mi în Ane kare e qetate a nroBinl,eï
Daiieï rîniane, amx Boitx ka sb se ordineze Eniskonx
de sbnt,ia ta, ka în Biitonx sb n« maï fie sxntx Eni-
skonxl Meridianx, 4etate a Traqieï ; 4i Meridiana sb
rbmîe în Meridianx ne maï aBÎndx вег о komwiisne
kx Anele. 1агъ Eniskonsl din Ane въ aibb maï sxsx
nxmita 4etate, mi tote kastellele eï, mi territoriele mi
biseriqile, ka sb se notb stîrni de akolo eresxl Бопо-

ipse, et omnes primae Iustinianae Antistites, sive eius


iudices et disceptatores , quidquid oriatur inter eos
discrimen, ipsi hoc dirimant, et finem eis imponant,
et eos ordinent, et nec ad alium quen dam eatur, sed
siium agnoscant Archiepiscopum omnes praedictae
provinciae, et eius sentiant creationem, et vel per se,
vel per suam auctoritatem, vel per Clericos mittendos
habeat omnem potestatem , omnemque sacerdotalëm
censuram, et creationis licentiam. Sed et in Aquis,
quae est provinciae Daciae ripensis, ordinari volumus
a tua Sanctitate Episcopum, ut non in posterum sub
Meridiano Thraciae oppido Episcopo sit constituta, sed
Meridianus quidem maneat in Meridiano, nulla com-
munione cum Aquis servanda. Aquensis autem Epi-
scopus habeat praefatam civitatem, et omnia eius castel
)(IÖ7)(
sianilorô, mi st> se погъ reîntrodsqe kredint;a orto-
dossb. lili ka sb kxnonitl Feriqitatea ta disirssbMHmea
Bointeï nóstre, am? trimiss aqeastb lege la Benerabilsl
tes skaïns, ka biserika natriel nóstre sb aibb dé ns-
rxrea atare nriBÜegFs întrs rloria a tors irttintehï
Dzex mi întrx Beqïnika rekordani,b a nxmelxï nostrs.
1агъ kinds se ва întîmnla ka rsBernatortbl skaxnslsï
sbn1,ieï tale si ésb din aqeastb lsme , ami orbrîti
ka Arxieniskomd въ se ordineze de kxtre вепегаЫ-
lîl ses sinods de Mitronolil;ï, nrekïms se ksBine &ъ
se ordineze xnx Arxienisköns onorats de tote biseri-
qile, ne aBÎnds niqï о komsnrsne ks Eniskomsls Tessa-
lonikanx ni4Ï întrs aqeasta. 1агъ Feriqitatea ta sb
ns întbrziezï a imie în hkrare in tote modsrile qele

la, et territoria, et Ecclesias, ut possit Bonosiacorum


seelus ex ea Civitate et terra repeliere, et in Ortho-
doxam fidem transformare. Ut igitur sciât Beatitudo
tua nostri Numinis dispositionem, ideo praesentem le
gem ad tuam venerabilem sedem transmisimus , ut in
perpetuum taie beneficium babeat 'patriae nostrae
Ecclesia in Dei omnipotentis gloriam, et nostri Numi
nis sempiternam recordationem. Quando autem tuae
ricordationis sedis Gubernatorem ab hac luce dece
dere contigerit , pro tempore Archiepiscopum eius a
venerabili suo concilio Metropolitanorum ordinari san-
cimus, quemadmodum decet Archiepiscopum omnibus
honoratum Ecclesiis provehi, nulla penitus Thessalo-
nicensi Episcopo, nee ad hoc communione servanda.
Beatitudo igitur tua, quae nostra sanxit Aeternitas,
X108X
че a ofbrît* Eternitatea nóstrb. Dalí în 20 sïnt*
Konsïlatïl hï Bel¡sari ъ. »

Din tinursrile hï Jïstinianx, Bïlrariï tsrbxra nro-


ain^ele delà Dsnire, atttô че1е de a stînra kîtx mi че!е
de a drénta ; sxntx Konstantin« Iloronatô, în sekhî
VII, konrinserb amîndoïe Mesiile, mare narte a Tra4ieï

modis omnibus ad effectum perducere non différât.


Dat. XX. Belisario V. С Consule.
Nota. In апеаз!ъ Noeellb ( din kare se mal а(1ь nimaï tradjqerea 5a-
iini,) se Bbdï mai nulle errate : i', et pars secnndae etiam Pannoniae, rjuae
in Bacensi est eivitate ; ar trtbii si. fie: in] qua est Basiana civitas. Ba- -
censis civitas ni se allí. în Pannonia, юг Basiana era in о distant^ de 18
miliare RomaDe delà Sirminm ki.tre Nord— Ost. j", Firmi Fracfectura, ar
trebii sb fie Sirmii Praefectnra ; Firmnm era in Italia, мгь Ilrel'ektira Пап-
nonieï de atos» era în Sirmiam, de a sliura Saeeï, vnde e akimï Mitroott,!
( З70 a»',— 45» o', ). 3", Sub Meridiano Thraciae oppido Episcopo, la
llrokonis se afh> ( in karten desiire ediiil,ele hï Jislioianï ) : Meridio in terri,
torio Aqaensi, darb atinq? nr note эъ fie Thraeiae oppidum, къчг Aquae
era in Da4ia riuiani,, di denarte de Nerotins, ( din ;i;osï de nodil ltï Traranï).
note къ Meridiar.um e nisï in lokï de ггечегЫ Mesemhria ( de Погъ maree
Неггъ ). — 4eli.i,ile Recidaa mi Literata sa« Lederada, aï foslî în Eanatil te-
miuianï. АГагъ de a4estea zi-ie rirokoniï, къ tort in anel l^nxi» a mai înlb-
ritï tnincratomil J ist i niant mi alte mai nulle kastelte, in Dania atslralb a
inlbritï Sicibida ( la 4tleï ), Daphne ( чел zidilb de Konstantin* M, la rira
Argenuliî ), mi a ridikatt »nï kastellï аппггъЮга din drentil Uirostorilü
( Dirstonltï saï Silistra ). Assemine se nare къ lotir el a zidilï ne rina stîorb
mi Theodora (Цпгъ Seserint), kr tote къ Ilrokonü zi'ie къ 0 a h>salt in mi
nué barbarilorï, in» hkrr kare nr se nré nare de krezttr, de огъ чс a иъ-
stralï áltele din sisï mi din asosi de a4esta. — Dékb attontatea Arxienislo-
nilii din orima Jistinianb se iotindea mai denarte neste Da'iia nóstrb, пт s«
mtie кт sektritate. — Hrekmiï Arxieniskonrl din Sirmii se mtu. in nrima
Jtstiniam. ( dun, че treki nriu Tessalonika ), ama mi I4esta dim. inkrrsele
Eilrariloi'V, ¡mi mili, skatnil la Lygnidns sa» Axiida, de rnde Milronol¡t,ií
Axrideï, se nimcskt шпъ asibii ai nrimei Jsstiniaue.
)(Ш)(
mi Mazedonier. Romxnil че! din kolo de Dtm>re,
kare lokïra maï BÎrtost aqeste ^erl; se ïnirb ks dînmiï
mi formare» in« reratx nronrix, ín resnektsl kredin^el
religiose, Ькгагъ atîta în kîtif adssei-ъ ks înnetîl ne
Bîlrarï ka sb îmbn^imeze legea kreuitini.. Darb ачеа-
stb íntórqere a Bïlrarilorx, sbBÎrmitb ne la annsl 865,
h ïna din kapsele nrinqinale ale desbiniriï biseriqi-
lorv rbsbritïlxï mi anntsvlsï. Lîkrsl trekî nrin di-
Berse alternatiBe шпъ kîndi t,ins aqestu statu ; ъагъ
скпъ че se desfiint,b nrin Basilix Bilraroktons, ne la
înqenstïl sekMsï XI, biserika Б1гапипъ îml întinse
k* totsl a'storitatea assnra aqestorx лговпЦе. Strîmta
lerbttrb a Rommilorv кг Btlrariï, kîtv folosx adsse
în resnektvl nolitikS, atîta strikb4Hme ka-ssb în resnek-
tsl national ; limba Иотъпъ se imnlx de kssinte slo-
вепе, nrslte familil Еотъпе se sloBenirb ks total, ksl-
tïl biseriqeskx тчеп* per excellentiam a se serba în
limba sloBam». Ачеа înflsinf,i a sloBenism?lxï as?nra
Romi.nilor* че1огх dinkolo de Шпъге, se sim^i mi asx-
nra Rominilorv че1огй dinkÓ4e de Бзпъге. . .

II.

Ачешйа dsnb linimtirea tïrinrbriloni kaïsate nrin


înksrsele barbarilorx, se adïnaserb sïntx k-bnitaniï
lorif, mi formasere. diBerse state, tntre áltele аАътй
în Da4Ía 4entralb sax Transilsania, uni statt orrani-
sati, mi rïBernati de înx Шче Rom-bni, Gelliu, ne
la шчепгЫ sekhlxl X, kare se onntse eroi4e noilorS
barbar!, tfnrxrilorf, че пъвъЬгъ ne timnïrile аче1еа
asxnra Transibanieï, mi msri o mórte rloriósb nentrt
natria sa, ( 904). A t s n ч ï Rominil ïizîndi
)("o)(
mórtea Domnîhï lor?, d e cl e г ъ mina
ks Snrïriï debsniBota lorx, mi 'ml
a 1 e s e г ъ Domn« ne Tsxîtïm, tatbl bï
X о г к a. * ) — Giula firel aqestïï Xorka, merrîndx la
Kostantinonolï, se кгешйпъ, ( 948 ), mi adsse kx sine
ne ïnx monaxi Ieroterê, kare se fbks Eniskoirx al
Transibanieï, **). 4eï maï nttll,ï îînrirï ( înkaï Transil-
Banï ) , nriimirb kredinta kreintinb ks ritîl oriental,
dsnb essemnbl Domnsbï lori. Rombniï trebïirb sb
se afle înr'o stare destïlx de тшгък^ъ, Bbzbnds-se
"snit,ï aksmx mi în trebile kredini;eï kx ómenil ks ka-
ri formasen, о xnire nxmaï nolitikb. — Stefan« ne-
notïl lxï Giula , nentrs ka si dobîndéskb titbl de
Rege ( Krai-x, Király ) al îînrîrilorx, se xhi kx bise-
rika Romanb, mi nriimi koróna гега1ъ, în 1000, darb
ne xnkrel sTjX Giula II, Domnxl Transibanieï, nsmaï
nrin nxterea armelorx, nstx зъ'1. Гакъ sb nriiméskb
xnireâ ; kï tote aqestea Romxniï îoil пъ/пъ ritxl orien
tal, mi nx intrarb în ачеа «ñire kx îînrsriï dinnrex-
пъ. Darb mi îïnrxriï era forte nïl,inï în Transibania
ne timnxrile аче1еа, afarb de ordele че1е amezate ne
lînrb mxnt,iï de късге гъвъпсх, de Ьхпъ ветъ iientrs
ka se annere l¡eara în kontra înkxrselorx Пачшасиогх
mi aie Komanilor?, kari se afla ne atsiiui în Molda-
Bia mi în t,iirgtxrile de ne Нпгъ marea Nérrb. A4este
orde fiindx къ era îmnirt^te în skaxne, ( sedes, uiezx,
szék, ) se nsmirb Sediarï, Székhelyek, 8ъ-
к x ï.— Din timnxrile че1огх d'întîrii Regï îînrîremtï,
тчепхгъ a' Béni German! în îînraria mi în Transibania.

*) Bezï origínatele in Tom. I. Magai. Istor. nag. 33.


**) Cedrenus, compendium hisloriae, ad annum 33 Constanliai "Vlll.
Хшх
Пе la annîl 1143, se ziqe къ Geisa II, ar fi kiemati
în Transilsania о kolonie de Germant, mi о ar fi аше-
zatx în аша nsmitïl nbmîutx Reral, ( fundus Regius ).
Din annsl 1211 se aíh> o dinlomb delà Andrere II
nrin kare se db Kbllarilorx Ierosolimitanï t,eara Бъг-
sel ka йъ annexe nroeiiita de înksrsele Komanilori,
In altb dinlomb din 1222, tlatb tot's aqelorx КъПагГ,
se ziqe » къ шч1 el шч! ómenil loris въ ns nlbtéskb
niqï ïnx tribstx kíndx вогх treqe per terram S i с u-
1 о г u m, aut per terram Blacorum; de ?nde se
Bede къ Rou^niï Transilßanü, ne Нпгъ aqeea къ era în-
tinml neste tótb Transibania, îml авеа mi ^invtrrile lorie
nronrir. Samiï din Transileania aratb o dinlomb de la
totx aqela Andrere If, ne kare el îml întenieit/ъ tote
nretensiïnile lorx qele drente mi nedrente , mi kare
s^iib ama : e )
» tn ñámele въ^е* Trinity! mi nedesnwt,iteï ?>ni-
tbljï. Andrere din rrat¡ia ltï Dzeï Rege tfnrarieï, Dal-
mal,iel, Kroat,ieï, Ramel, Serßiel, Gallit¡iel, mi Lodome-
rieï nentrx totx désna. Пгекятх se ksBÍne demnitb-
t,il Rerale de a autrbsa qerbiqia qelorx míndril , ama
se kade ЬхпъЩи Rerale de a ridika ks тиъ аппъ-
въгие qelorx ïinilit,!, mi de a mbssra serBit¡ele qelorí

e ) In nomine S. Trinitatis et individuae Unitatis.


Andreas Dei gratia Hungariae , Dalmatiae, Croatiae,
llamae, Serviae, Galliciae, Lodomeriaeque rex in per-
petuum. Sicut ad regalem pertinet dignitatem, su-
perborum contumaciam potenter opprimer«, sic etiam
regiam decet benignitatem, oppressiones humilium mi-
sericorditer sublevare , et fidelium metiri famulatum,
)( "2 X
kredinqouiï, mi de a îmnirt,i rraljie fie къггга dsm»
«îeritele sale . Annroniindxse ama darb kredinqioinil
nostri osnet,ï German! din Transileania, uii къгтах
ks »milin1¡b la niqiórele Maiestbt;iï nóstre, uii пПпгъп-
ds-se кк гягъчркпе ne aï arbtat« , къ aï къг^гй к*
tottl din libertatea ke kare ax íostí kemat;! de nré
aelaBiossl Rege Geisa, mouiíl nostra, dékb Maiestatea
Reralb ns'uií ва deskide snre dínuii okil k* obiqníi-
ta nietate ; din kars каздъ aflindx-se къ totîl sbraqï
n'ai nststx faqe MaiestT>t,iï Regale niqï xní serßil,is.
Ama darb not nleki>nds-ne ïrekile к s obiqrmta nieta
te la nlîngerile lorô qele dren te, вгетх въ se £акъ
kxnoskïtx nresentjilorx mi *rmi>torilïrii, къ noï къ1-
kîndx în kïBiosele irme ale mal marilorx nostri,
mi mimka»,! funds din fvndxl inimiï, le dimt ьагъшГ

et unicuique secundum propria mérita retributionis


gratiam impertiri,
Accedentes igitur fidèles nostri hospites Teutonici
ultrasilvani universi ad pedes Maiestatis nostrae humi-
liter nobis conqueren tes, sua questione suppliciter
nobis monstraverunt , quod penitus a sua libértate,
qua vocati fuerant a piissimo rege Geysa, avo nostro,
excidissent, nisi super eos Maiestas regia oculos soli-
tae pietatis nostrae aperiret; unde prae nimia pauper-
tatis inopia nullum Maiestati regiae servitium poterant
impertiri.
Nos igitur justis eorum querimoniis aures solitae
pietatis inclinantes, ad praesentium, posterorumque no-
titiam volumus devenire , quod nos antecessorum no-
strorum püs vestigiis inhaerentes, pietatis moti visee
X i» )(
übertatea чеа de mal înainte ; т&ъ ama ka totx по-
оЫ în4enîndv delà Baramx ( Огъшие ) шпъ la Boralts,
кх %eara Sebus din t¡eara Sbkxilorx', mi kx t,eara
Daraus, бъ fie xni nonls, mi si se sokotéb^ sxntx xnx
wxde, ùnetîndx tote komitatele afarb de al Sibiralxl.
1агъ Komitele Sibirelxl вегГ чте ва fi, &ъ m kftéze
nine dren>torFs în nrezisele komitate, de kîtx nxmal
dintre 4eï че lokxeskx între dînmil ; mi ne el st>'1 alé-
гъ nonliif, dsnb kxmx li se ва пъге nial bine. lili
riimene ín komitaul Sibirabl sb nx ksteze кхтпъга
lokx ( nobilitarHi ) kx banï. 1агъ la kamera nóstrb въ
ïilbtéskb ne annx 50Ö de шагче de argintx. Bremx
ka ni4Ï xnx nronrietariv nobil sax вег! че altx loks-
itorrë kare se аАъ îutre dînmil sb nx fie skxtitx de
aseastb dare, afarb de че! че вогх аве xnx nrißilegt-x

ribus, pristinam eis reddimus libertatem. Ita tamen,


quod universus populus incipiens a Varas, usque in
Boralth, cum terra Siculorum terrae Sebus, et terra
Daraus, unus sit populus, et sub uno Iudice censean-
tur, omnibus comitatibus, praeter Cibiniensem, cessant i-
bus radicitus, Comes vero quicunque fuerit Cibiniensis,
nullum praesumat statuere in praedictis comitatibus, nisi
sit infra eos residens, et ipsuni populi eligant, qui melius
videbitur expediré. Nee etiam in comitatu Cibiniensi
aliquis audeat comparare pecunia.
Ad lucrum vero nostrae camerae quingentas mar
cas argenti dare teneantur annuatim : nullum prae-
dialem, vel quemlibet alium volumus infra términos
eorundem positum ab hac excludi redditione, nisi qui
super hoc gaudeat privilegio speciali. Hoc etiam eis
XV.
XшX
snelial desnre à4easta. ЦП aqeasta le înrbdximx , ka
baniï kare вогх fi datorï sb ni'l ntatésta , въ nx se
mbsore kx акъ тагкъ de kit« kx marka de argintx,
kare li о a datx lorx tatid nostrs Bêla, de feriqitb me-
niorie, adekb ka natrs fertonl mi жхтъШе, dxnb тъ-
sxra SibiHíhí, въ trarb гъгъ diferint,b kîtx xnx de-
nart-x din Kolonia. 1агъ la Denstat,iï nostri, ne kari
îï ва trimite Maiestatoa Кега1ъ ka sb kxlérb аче! banï,
вогх nlbti ne fie kare zi че вогх netre4e akolo, kîte
treï lot¡l nentrs keltïelile lorx. 1агъ militart se вогх
trimite чтч! sxte în kamnania Regelxï între marginile
statxlxï, mi afarb din statu о &it% , dékb Regele ва
merge în nronria sa пегвопъ ; darb dékb ва trimite
afarb din statx ne ъп% sxnnxsS al si>x, sax snre avitstoiFsl
amikíhí s-ъх sax în trebile sale nronril, вогх trimite
nxmaï чтчГ-zeqï militari. Ni4ï Regele ni ва nxté въ

concedimus, quod pecuniam, quam nobis solvere te-


nebuntur, seu dignoscuntur, cum nullo alio pondere,
nisi cum marca argéntea, quam piissimae recordationis
pater noster Bela iisdem constituit, videlicet quintum
dimidium fertonem Cibiniensis ponderis, cum Colonien-
si denario ne discrepent in statera, solvere teneantur.
Nunciis vero, quos regia Maiestas ad dictam pecuniam
colligendam statuent, singulis diebus, quibus ibidem-
moram fecerint, tres lottones pro eorum expensis sol
vere non récusent.
Milites vero quingenti infra regnum, ad Regis ex-
peditionèm serviré deputentur ; extra regnum, centum,
si Rex in propria persona iverit. Si vero extra regnum
Iobagionem miserit, sive in adiutorium amici sui, sive
)( "5 )(
чагь mal mxll,r, шч! el nx вогх fi datorï a trimite.
Пе nreoljiï seï sb mi'ï а1егъ (1хпъ п!ъчеге , ne 4eï
aleuiî sb'ï nresentéze snre întbrire, mi sb le nlbtéskb
di4Ïmele, mi эъ le fie sxnnxmï îii toate hkrxrile biseri-
чешН ctairb векга1 оЫчегё. Boimx mi котшаътх
ka nre dinmiï se nx'ï жхаече nimene de kîtx nol sax
Komitele din Sibirä, ne kare li'l вот* da nol la lokxl
mi la timnxl st>x. Darb sxntx Berï че HixdekiitorHf se
вогх , afla , sb se *xde4e nxmal dxnb Hixdekata чеа
bbiqfrmtb ; mi nimene se nx kxteze al 4ita înaintea
nostra, afara de kasxl în kare kaxsa lorx nx s'ar nx-
té termina sxntx »Ksdele lorx.
1агъ afara de че1е mal sxsx zise, le amx datx nbdx-
rea В.отът1огх mi a Bissenilorx dinnrexnb kx ane-
le, ka sb se foloséskb de dînsele în komxnx kx nre-
zimil Вотъп! mi Bissenï, mi sb nx fie datorl a Гаче шч!

in propriis negotiis, quinquaginta tantummodo mili


tes mittere teneantur. Nec Regi ultra praefatum nu-
merum postulare liceat , nec ipsi etiam mittere te
neantur. Sacerdotes vero suos libere eligant ; et ele
ctos repraesentent, et ipsis decimas persolvant, et de
omni iure ecclesiastico secundum antiquam consvetu-
dinem eis respondeant.
Volumus etiam ac firmiter praecipimus, quatenus
ipsos nullus iudicet, nisi ¡Nos, vel Comes Cibiniensis,
quem nos eis, loco et tempore constituerons. Si vero co
ram quocunque iudice remanserint, tantummodo iudi-
cium consuetudinarium reddere teneantur. Nec eos etiam
aliquis ad praesentiam nostram citare praesumat, nisi
causa coram suo iudice non posset terminan.
"Wix sereit,* nentrx aiestea, bslarinds-se de maï sïst
zisa libértate. Anoï le ami maï înrbdîili ka sb aibb
nxmaï xnS sigillé kare бъ se nóti> ksnointe luminatu
de Noï mi de Marna^il nostri.
1агъ dékъ вег! uirsl dintre dînmiï ва вге sb se
>Kïde4e kx чтева în kassa nentrx banï, въ m¡ nótb
întrebsint,a al»,l martorï înaintea a<sdehi, de kîti ner-
sóne kare se аАъ între marginile lorô ; skxtindï'l nre
eï de Berï че >Ksdekatb strbin-b. 1Ш le dbmi tstïrorô
drentïl de a Isa sare m-brsntb, dsnb вркеа libértate, ne
la sbrbbtorea lsï Sbntx GiorgFs ont* zile, ne la sbr-
ЬтЛогеа lsï Sbntx Stefano ontí, mi ne la STirbbtórea
1x1 Sbntx Martin« asseminé ontv zile, mi le di>ms
drenttl, afarb de че1е mal sïsx zise, ka nimene s% WS
ksteze a'i imniedeka kx lsarea de tribsti kîndS se вогх

Praeter vero supra dicta, silvam Blacorum et Bisse-


norum cum aquis, usus communes exercendo cum
praedictis scilicet Blacis et Bissenis, eisdem contulimus,
ut praefata gaudentes libértate nulli inde serviré te-
neantur. Insuper eisdem concessimus, quod unicum
sigillum babean t, quod apud Nos, et Magnates nostros
evidenter cognoscatur. Si vero aliquis eorum aliquem
convenire voluerit in causa pecuniali , coram iudice
non possit uti testibus, nisi personis infra términos
eorum cons lit ulis ; ipsos ab omni iurisdictione penitus
eximentes. Salesque minutos secundum antiquum li-
bertatem, circa festum beati Georgii octo diebus, cir
ca festum beati regis Stephani octo , et circa festum
beati Martini similiter octo diebus, omnibus, libere
reccipiendos concedentes. Item praeter supra dicta,
X««X
d*4e sai* se вогх íntórqe. 1агъ пъахгеа kt tote пег-
tinenl,ele eï mi anele kt tote korstrile lorx kare se
%mTS nxmal de drentsl Regelt!, le d-bmí txttrorií atîts
siraqilorx kítí mi borat,ilort, ka въ se foloséskb dt-
пъ п1ъчеге. Boimí înkb mi kommd-bmx kt axtorita-
tea Reralb ka nimene din stnntmiï nostri ( nobill ) зъ
nx kttéze а чеге déla Maiestatea Reralb вег! xnx satí,
say вег! o nronrietate ; ьагъ dékb аг чеге чшева, eï
sb li,se погъ onrnme d-тъ libertatea kare li о amï
datu. .' r
Afarb de ayestea ami ordinate nentrt ntmiljil no
stri kredinqiomï ka kîndx se ва întîmnla ka No! în
kblbtorie бъ Beninrx la dînmil, e! s% nlbtéskb ntmal
treï mastrï ( копаче ) nentrt No!, югъ kîndx se ва
trimite BoiBodtl la dînmil sax nrin t,eara lorx, nentrt

eisdem concedimus, quod nullus tributariorum пес


ascend endo пес descendendo praesumat impediré eos.
Silvam vero cum omnibus appendiciis suis , et
aquarum usus cum suis meatibus, quae ad solius Re
gis spectant donationem, omnibus tarn pauperibus,
quam divitibus libere concedimus exercendos. Volu-
mus etiam, et regia authoritate praecipimus, ut nullus
de Iobagionibus nostris, villam vel praedium aliquod
a regia Maiestate audeat postulare. Si vero aliquis
postulaverit, indulta eis libértate a Nobis, contradicant.
Statuimus insuper dictis fidelibus, ut cum ad expedi-
tionem ad ipsos Nos venire contigerit, tres descensus
tantum solvere ad nostros usus teneantur. Si vero
Vaivoda ad regalem utilitatem ad ipsos vel per terrain
ipsorum transmittitur, duos descensus, unum in in
troito, et alterum in exitu solvere non récusent.
X и* X
fblossl reral, si nlbtéskb dose masorï, mil kind« ва
intra mi altil kind« ва emi din t,eara lorv.
Maï adaïgemx la mal stsx nismitele drentïrï, ka ne-
г^ъ toril lor» вег! wide în Reratxl nostrs sb nótb
merge mi Béni liberv mi гьгъ tribvtv, s*si,iinds-nil dren-
ttl sbi în resnektsl Maiesti^il rerale ; mi kommdbmv,
ka tote tîrrurile lorif въ se serbeze гьгъ tribute.
1агъ ka че1е че s'a« zisí mal sïsî въ гъпне тгъ-
rite mi neskxtïrate în Biitorrë, amx întbritv a^eastb
karte kï îndoitsl nostrï sigillé. Datif în annsl delà
namterea Domnslsi о mie doue sïte dotezeqï mi natrv,
wri> delà înienittl Reratshl nostr* dotezeqlmi ïn*.»

Пгекитй se sede din aqeastb dinlomi , noiï kolonï


( sai ósnet,í ) germanï, ni kъшtigarъ altx чева, de kîtx
tots аче1е drentsrï kare le авеа Иотъш! mi Bessenil în
пътшЫ reral ; darb in itrmarea timirslsï ksmx uitivrb
ómenil Bersîi,i &ъ trarb totx fokïl la olla lorí mi въ
desnóie ne konh>k*itorï de tote drenr»rile !

Adjicimus etiam supra dictis libertatibus praedicto-


rum, quod mercatores eorum, ubicunque voluerint
in regno nostro, libere, et sine tributo vadant , et
revertantur : efficaciter ius suum, regiae Serenitatis
intuitu prosequentes. Omnia etiam fora eorum inter
ipsos sine tributis praecipimus observari. Ut autem
haec, quae ante dicta sunt, firmita, et inconcussa per-
maneant in posterum, praesentem paginam duplicis si-
gilli nostri munimine fecimus roborari. Datum anno
ab incarnatione Domini milésimo ducentésimo vigé
simo quarto ; regni autem nostri anno vigésimo primo.
X«9X
III.

Starea religiosb a RombnilorS din timnsrile аче-


stea sït'feri maï mslte ttrbïrbrï. Ksrtea din Roma,
kï aaustorrel Krjqéferilont, mi al Къ1тгс>п1огу, ûnï Bro
usse sb'oiï întinzb astoritatea mi neste nrocintele de
la Dsn-bre. Negot,ial,iynele 1*1 InnoMentix III kt Ioan-
nitis Imneratoml Ronibnilorx mi al Btlrarilorô, sînt
kïnoskïte 4ititorilor* nostri * ). La annsl 1234 în-
drentb Папа GreroriS IX k-btre Bêla Regele brnrariel
хгттЛогеа skrisóre. f ):
» Grerori« k-btre Regele Bêla întirè m>skstïl Rege-
bï linrarieï.
» Ilrekîmi ami înt,eles3, în Eniskonatîl Komanilorx
se аПъ niiute nonli, kari se nïmeski Ronrbnï, mi kl
tote къ кx ñámele se sokoteskv a fi kreuitinï, însb
smtv o kredin1¡b aiûndx dieerse riUrï mi datine fakx
faute kontrare awestïï nsme. Къч! desnret,*ind* Ы-
serika Romanb ns nriimeskï misteriele biseriqil delà

f) Gregorius etc. Belae Régi, Primogénito Regis


Ungariae.
In Cumanorum Episcopatu, sicut accepimus, quidam
populi, qui Valachi vocantur existunt, qui et si cen-
seantur nomine christiano, sub una tamen fide varios
ritus habentes, et mores ilia committunt, quae huic
sunt nomini inimica. Nam Romanam ecclesiam con-
temnentes, non a venerabili fratre nostro, Episcopo
*) lïeiï Tomt I. Maraiinv Istor. nagina 5o mi и m i.lóulc.
X i» X
fienerabihl nostrs frate, Eniskoirsl Komanilorx kare e
Dieqesansl lokslsï , 4¡ delà niuite Useido-Eniskonï,
karil t,iní ritïl ГгечПогх, mi т^ЦК îînrïrï mi German!,
Uni alt,I ortodomï trekx din Reratsl îînrarieï ka sb lo-
kïéskb kt dímiiií , mi aína fbkíndsse sni nonls ks
Romi>niï, desnrel;sesku ne Eniskonif, mi nriimeskx de-
la dînuiiï nrezisele misteriï întrs mare skandal al 'or-
todomilorô, mi întrs mïltb skbdere a kredint,el kre-
uitine. Аша darb ka din diBersitatea rityrilorx s1> n*
se naski nerikle nentrí síflete, ami Brstx въ îmnie-
dekbmx atari nerikle, mi ka nrezimil В.отъп! din lin-
sa misterielorx sb n? mal aibb kaxsb de a merge la
Eniskonil sxismatiql, komîndbmi aqebï Eniskonif nrin
skrisórea nóstrb ka sb lft ordineze lora ïnx Eniskonif
katoliku, konform« аче1е! nat,isnï, kare dsnb statstele
sinodxlxï general въ'! fie hï Bikarrè mi &ъ askslte de
dîns-sl întrx tote.

Gumanorum, qui loci Dioecesanus existit, sed a qui-


busdam pseudo-episcopis Graecorum ritum tenentibus
universa recipiunt ecclesiae sacramenta, et nonnulli de
regno Ungariae, tarn Ungari, quam Theutonici, et alii
orthodoxi morandi causa cum ipsis trauseunt ad eos-
dem, et sic cum eis quasi populus unus factus, pum
eisdem Valachis, eo contemto, praemissa recipiunt sa
cramenta in grave orthodoxorum scandalum, et dero-
- gationem non modicam fidei christianae. Ne igitur
ex diversitate rituum pericula proveniant animarum,
nos volentes huiusmodi periculis obviare, ne praefati
Valachi materiam habeant pro defectu sacramentorum.
ad schismaticos Episcopos accedendi, eidem Episcopo
nostris damns litteris in mandatis, ut catholicum eis
Х-*» X
Uli funds къ ts ka xnx Пппчше katolikv »I fv-
rbd^itx nrin susrbmîntx Ksbitslsl nostrx tins Iakobx
alesxl Emskonx Ilrenestinx mi atxn4l Leratx al skax-
ntltt anostolikx, къ tx ве1 intórqe ne tot! neasksltb-
toril biserÍ4ÍI Romane че1 din teara ta la askïltarea аче-
leï biseriqï, nrekïmx konrind ea skrisórea ta чеа гькяъ
desnre aqeasta, mi aï fbrbdïitx kx rxra aqehï aies*
Eniskonx къ Bel îadxve ne nreziaiiï Ronn>ni ka sb
пгшпезкъ nre Eniskon-sl kare li'l ва da lorx biserika,
mi al întxritx къ i al ordinate hi Bénitsrl desrsle mi
oneste din че1е че iiriimeiutl delà dînuiiï, nreksm?
ne a snYsx аче1х Leratx, rsrimx ama darb ne -гпъШ-
шеа ta Нега1ъ mi te таетпъшх mi't,! kommdimx în-
• i .

Episcopum, illi nationi conformem, provida dilibera -


tione constituât, sibi juxta generalis statuta concilii
vicarium in praedictis, qui ei per omnia sit obediens,
et subjectus.
Cum autem tu tanquam Princeps catholicus ad
commonitionem dilecti filii nostri Iacobi Praenestini
electi, tunc Apostolicae sedis Legati praestito juramen
to promiseris, te omnes inobedientes Romanae Eccle-
siae in terra tua ad obedieudum eidem Ecclesiae com-
pulsurum , prout confectae super hoc tuae litterae
continebant, ac eidem electo viva voce promiseris,
quod praefatos Valachos compelleres ad recipiendum
Episcopum, quem eis Ecclesia ipsa concesserit, et assi
gnasse sibi de redditibus tuis , quos ab eis perci-
pis, sufficientes redditus, et honestos, sicut idem ele-
ctus nobis exposuit, regalem excellentiam rogamos,
XVI.
)(I22)(
tri ertarea nxkatelorx ka, de огъ че n* t,i se ктвше
i,ie a t,inc în Rerattl te« atarï sxismatiqï, mi a tasa
neîmnlinite че1е че al tarbdritx, fiindx аче1еа nta-
kste mi hï Dzeü mi ómenilorí, 4Í въ te silemtl a îm.-
nlini че1е че aï n?r4esx k* atîta laxdb din bjzele
taie, аша în kîtS si,'! nla4ï Regelxl RegilorS, mi în
kîtx si» nïtemx mi nol lvsda în Domnsl zelxl sin4eri-
Vh\Ù taie. Datx în Ilerisix în 18 Kalende aie lxl De-
kémBrie annil VIII al Ilontifikatîhl nostr*. »
■••'i • 1 ' .■:■.•!:! ... ■ . . ,• .... i
Ronvbniï din tarde Komanilorx desnre kari se вог-
bemte în aqeastb skrisóre, se narx a fi fostx Molda-
Bianl, ьагъ n? Transileanl, kx tote aiestea din ж?гъ-
mînUl Regel xï se înt;elege къ skonxl era de a întor4e
în genere ne to1,ï sxismatiqiï ( desbinat,iï , nessnnvmiï
aïtoritit,iï ПапеГ ), nrin ïrmare mi ne Rombnil Tran
sileanl kari kbdea totx în ачеаш! katerorie. — Ж«гъ-
mîntsl hï Бе1а къ se ва sili a Гаче a4easta, sïiib
аша. g ): ..!..•,

monemus, et hortamur attente, ac in remissionem ti


bi injungimus peccatorum, rp intenus, cum te non de-
ceat in regno tuo huius modi schismaticos sustinere,
ac ea, quae promisisti, Deo grata, et hominibus sint
accepta, ne facias irrita, quae de tuis labiis tam lauda-
biliter processerunt, eaque studeas efficaciter adim-
plere, ita quod ex hoc placeas régi regum, et nos
sinceritatis tuae zelum possimus dignis in Domino
laudibus commendare. Datum Perusii XVIII. Calend.
Decembris, Pontificatus nostri anno VIH. » Rajnaldiis
ad annum 1234. .'.
• Kot Ecfa dB» finia bf Dac* Begr. aas»
al Donunlaf Авет i laain irifat Res»? ai
четж ктао&каг* lUatoaâ 4PÍeri че «от* кон
sr» skrisóre , k» dm чег>л->?а зеает ¿nhhi Wttrvcd»
Jakobs alessfrl Ьваою Orwsüú am Lcratabt sfc**-
nalil Anostaltkà, amas acaráis aw santa telante свапь
gehe, in nresenU ¡si ни а шШ asvrJ akcr» . i» at*
аоша sili кг Ьжпъ kredmt~b an стаъ asterí а эвкг-
bí din Virile DÓstre nre totl eretrc an jfti ¿retama*.
kan пы-bsindi kredmva kuaalininiu, trek i U ss-
nerstitiinea [smaehtdori, sai a Jadaciktrs, at к al
kremtinl че! nreíbkstl, mi aomi indine ia asá.«liare ne
че! че ni ask sin» de bisenka Romans in tears nctítrs di-
цъ ri til tie-ksrel natitni, kare riti ns e in kontra kredka-

. , g ) Nos Bela Dei gratia rex, primogenitus Domi


ni Andreae regis Uugariae illustras : universas praesen-
tes litteras inspecturis facimus manifestum, quod ad
petitionem \ enerabilis patris, Domini lacobi Praeoe»
stinensis electi, Apostolicae sedis Legari, in ipsius prae-
sentia, et plurimorum aliorum juravimus ad sancta Dei
evangelia, quod de terris nostrae jurisdictioni subje
ct is, et quae in futurum, dante Domino subjicientur,
universos haereticos, et alios Christianos, qui , relicta
lide Cliristianitatis, ad superstitionem Ismaëlitarum, vei
Iudaeorum pervertuntur, quocunque nomine censean-
tur, et fictos fil ios Christianos de terris nostris, bona
fide studebimus pro viribus exstirpare, et eos, qui
Romanae Ecclesiae in terra nostra sunt inobedientes
iuxta ritum uniuscuiusque nationis, qui non sit con
tra fidem catholicam , compellemus obedire Rom«

r
X 124 )(
t,eï katoliqe. Snre mi>rtïria aqestora ámx înt-britir
aqeastt» skrisóre ks sigillsl nostrs. Datv în Strironiir
în 7 Kalende ale hi Mark's, annsl rrat,iel 1234. »

Aqeastb nroqesswb a kïr^iï Romane de a întorqe


ne kremtinl la katoliqismx, atîtx nrin nïterea ktBÎntt-
lsï kîtx mi a armelorS, se kontimrb de srm-btoriï lsl
Greroriï nrin totl sekbl XIII mi XIV. NoI treqemx
neste întînml-brile qele mal întsnekate aie sekleloni
aqelora, mi ne пгопегъту въ вештх la Reratsl liï
LïdoBikv sïntx kare se renet,eskv mal desv aqeste
maxinbqiïni, mi esv într'tnv modx forte komikv.
SktHndtse Ltdosikx în amis] 1952 în kontra Тъ-
tarilorí, mi bbtindx'l la marea Кеггъ, чегх déla Kle-
mente ka sb i se dea Boie de a ssnnsne Reratslxï st>x
tote ^brile sxismatiqilorx , din kare ва nsté roni ne
barbarl.— Aiqï к»гъ trebte въ se ín^elérb în snet,ie
MoldaBia kt вечтгЩПе el.— Klemente skrie Ы Lt-
doBikv kx aqeste вогЬе. h ) :
» Klemente Ifbtre nré-rabitsl nostrs în Krists fiii
L^doBiki, lsminatsl Rege al îinrarieï.
» Пгекхтй rntinrs din nrbrtvril Biedniqe de kre-

Ecclesiae. In cuius rei testimonium praesentes hue


ras nostri sigilli munimine jussimus roborari. Datum
Strigoniae VII Calendas Martü,anno gratiae MCCXXXIV.
Raynaldus ad annum 1234.
h ) Clemens etc. Charissimo in Christo filio Ludo-
vico Régi Uungariae illustri.
Ad ampliationem christianae fidei , calholicorum
X 125 X
dinVb, ts ítí annnzî mi atîtï zelxl tvs snre btirea
kredint,el kremtine, xrmíndv irmelorí ПппчшПогх
katoliqí din kan te tragi, mi H I nroníl ka kï аж*-
torrel irsteril hï Dzex sb ronemtl ne sxismatiMl mi
ne altï nekredÍD4ÍomI Beiinï Reratshl tbx, din а акъ-
rors rbïtate nresvmrsósb a nbtimits Reratsl tbx mi
loksitoril lxl nrslte strikb4iïnï, mi skilíndlte asinra
lorx kx mini tare sb't,ï denrinzl niterea ta sfbrmîndx
kórnele lorx че1е inalte. Ama darb nol шкъ аппго-
Ьътх în Domnsl aqestv nronvsv de lavdx al tbt mi
adorirbndsl ks faBorile anostoliqe , it,I аътх t,ie mi
erezilort tbï mi ïrm-htorilorï ti>ï, kx axtoritatea ano-
stoliki, tote nroBint,ele, чеЩие, kastellele, вШе1е, for-
tT>ret,ele, mi вег! че alte loksrl kare ks aftxtorod lsï
Dzev ве! nxté s% le iél de ssntx mînile sxismatiqilorx

Principum, ex quibus trahis originem, sequens imitanda


vestigia, sic prout habet fide dignorura assertio, accen-
dis, et excitas zelum tuum, ut divinae potentiae fretus
auxilio ad propellendum schismaticos, et infideles alios,
regno tuo finítimos, ex quorum praesumtuosa nequi-
tia frequenter regnum ipsum et habitatores eius passi
sunt detrimenta, in manu forti proponas exurgere, et
ad eorum elata cornua conterenda tuam potentiam
exercere. Nos igitur huiusmodi tuum laudandum in
hac parte propositum multipliciter in Domino com-
mendantes, illudque favoribus, et rependiis apostolicis
prosequentes, omnia et singula, provincias, civitates,
castra, villas, fortalitia, et quaelibet alia loca , quae
praestante Deo de manibus schismaticorum, et infide-
lium eorumdem potentia et manibus eripere, et pote
X we X
nit de static ntteréa пекгесНпчюшиогх auelora , : uií
аъ le sïnnïï notesti1;il tale, аекъ, din dirxirea апо-
stolikb sav dio alte temetsrï, ns'uiï ва fi kîmtiratx
чтева sert ïnï drentï snet,ial assnra loö. . . . Datx
in Aßinione în Idele hl Islix annsl XI. »
i i t. ' ' I '. . .1 ¿ '...•. :¡ i ;: ■ . ;u i'¡ ■ ¡ л .i-'t

' К*ткъ inten t,i*nea hl LidoBik* m h nsmaï de


a bate mi de a roni ne Tbtarï, mi de a okkïna lok«-
rile lorx, 4i de a окктша în genere i¡erile 4Írk«iBe4Í-
ne, sïntx nretestv къ se ijiní de sxismati4ï, se Bede
яге-ltminatY din resbelhl dekiaratx în kontra Sîrbi-
lorô, ómenilorif sxismatÍ4l. Еакъ kxBintele hï I/sdo-
sikv în káisa a4easta, i):
» Noï LïdoBikx din rrai;ia lsï Dzeií Rege al ïin-
rarieï. Fa4enrô kxnoskxtx txtïror» че1огх че вогх
Bédé a4eastb skrisóre, къ dorindx noï ka ïnx Пгт-~
4ine kreuitinv mi katolikx, nrin însïflarea mi kv ажу-
toral Domnshl. snre тъпгеа mi laida hi Dzex mi

stati tuae subjicere, favente tibi dextra Domini, te con-


tinget, dummodo ex largítione apostólica, vel alias in
eis non sit alicui specialiter jus quaesitum, tibi, ас
haeredibus et successdribus tuis auctoritate apostólica
concedimus, et donamus Datum Avinione idibus
Iulii anno XL Rajnatdus ad annum 1352.
■ i) Nos Ludovicus Dei gratia rex Hungariae. No^
tum facimus universis praesentes litteras inspecturis,
quod cum nos jam diu divina gratia favente, ac Do
mino inspirante, et ut catholicus, et christianus Prin
ceps optaverimus, et affectanter optemus intuitu Dei
1»Х
« surte! biscrnf ata lofe! kredatct kuliil,
gémi mi sv adnemi RerataisI Subie» la kredùata
kremlin*, mi i» yniUtea, askdrarea, пегетшы, tm ka-
senitá onore a s%ntet matri btsemi, tm U dreatsi
nostra, de or* че аче! Refarta Éasti. ai a stbmistarti
drenril ïlredeTOSorilori nostri. mi al nostrs. mi kl»
akxmi se tine okkxnati de rebellit svntel ян Ш<К
matril biseriqT. de sximati*!, nekredinrômt mi desnre»
pilori al kredintel katoliie, mi mal atesi lundi k*
Reratsl аче1а se înaeùoézb ks Rental nostra karel
nossedemx, mi neutra ачееа ne ami nronasi sa. bruni
sbnta кгаче mi *ъ 1 ачетх in kîti uatemi si» se iea
mi de sïnnsuiil nostri »

et sanctae matris Ecclesiae, et totius fidei christianae,


et ad ipsius laudem et augmentationem, regnum min»
cupatum Rasciae, quod juris Praedecessorum nostra«
rum, ac nostri fuit, ttexistit. et quod de facto tentum
est, et tenetur occupatum per sanctae et unicae matris
Ecclesiae rebelles, schismaticos infideles, et catholicae
fidei contemtores, atque vesanos , ipsum regnum ad
fidem christianam et sanctae matris Ecclesiae unitatem,
obedientiam, reverentiam debitam, et honorem, et ad
jus nostrum trahere, et traducere, prout eliam tene-
mur, et ad praedicta ex debito sumus astricti, poti&si-
me cum regnum illud nostro, quod possidentis, con-
tiguum existât, et propterea crucem sanctam «uniere,
et per subditos nostros, in quantum possinnus, sumi
faceré ineffabili affectione peroptemns . . . . . . Datum
Zagrabiae Indictione VIII menais lunii die quarto, ci
anno Domini MCCC quinquagcsmio sexto. Ihtputliltu
ad annum 1356.
X 128 X
Папа neînt,elerîndî skonsrile че1е mal denafte ale
Is! LxdoBÍkí , аппгоЬъ ks annlasss întrenrinderea
aueasta, uii'l dekorb ks titlsl de Signifer Ecclesiae
( Sterarrel biseriqiï ). LsdoBikx din resbellsl ks Sîr-
1)11 1?ъ okkasixne de a nxrqede în kontra Benet,iani-
loni. Inno4ent;is ( Папа ) sb mink de aqeste mbssrf
ale Regelsi 4elsï dekoratí de sine, mi ks kîts se bs-
ksrase mal msltx de íntórqerea sxismatÍ4Ílorx la bi-
serika katolik-b, ks atîta se tsrbsrb mal tare de ачеа-
stb srmare, mi îndrenrb kttre dînssl aqeastb skrisó-
re nlînrbtore mi infrsnt-btore, к ) :
» Sneramy къ lsmina kredint¡el kremtine kare în
Sîrbia se аЯъ asksnsb ssntx obrokx, se ва nsne nrin
Iskrarea ta ne kandelarix ( sfetnikif ) , mi ва lsmina
ma! ksratv , ва ls4i mal limnede че1огк че sînt de-
narte mi anróne. Sneramx къ drénta ta ва smili
în Domnsl чегЫчие че1е neînfrînate mi rrsmazil че!
înflat,! aï nekredin4iomilorv, mi ва síbrma kórnele че-
le rbdikate ale sxismati'iiloru, mi ва íntói-че benefi
ts] libertit,¡I ssnnsmilorx kredinqiouil ne kari'l annasb

к ) Sperabamus in eodem regno Rasciae latentem


sub modio lucernam ipsius fidei christianae per mini-
sterium tuum super candelabrum eminentius reponen-
dam, lucere clarius, et fulgere limpidius iis, qui lon
ge sunt, et qui prope. Sperabamus quod dextera tua
infidelium cervices indómitas, et tumentia colla humi-
liaret in Domino, et elata schismaticorum contereret
cornua, subactisque fidelibus, quos in dicto regno Ra
sciae furor tyranicae potestatis angariat, beneficium red-
deret libertatis. Sed ecce extrema gaudii moeror
X 129 )(
ísria irotesti^il tiranice în ntniitîl Reralx al Sîrbieï.
Darb еакъ lulmea bskxpieï se skimbb în íntristare,
díÍ4Ímea se nrefbk* în amirime, mi strirarea de ве-
seüe se skimbb în Baete de dírere. Se ziqe къ ini-
mikül пъчй mi al kredirit,eï kremtine, Bríndx въ ím-
nediqe lvkrcrile lit Dzex, a ímnrbmtiatí íntre tine mi
íntre Híbitxl nostrs fins, nobihl birbatí, Dsqele Bene-
t,ieï, semînt,a diskordieí, mi te a întbrîtatx ama, în kîtx
íl¡! nronsï sb întorqï nsterea ta, kare o otbrîseml în-
kontra inimiqilorx kredinl,el, mi se о тчегч! assnra
че1огх renbskïl,! nrin ana bantisnrslsï »

Din tote aqestea se Bede къ karaktensl hï Lsdo-


BÏk* în resnektsl katol¡4Ísrm.hi era forte îndoiosx, mi
къ zelsl religiös« era mal nvsltx ïnu mantellx lit ka
re 'mï akonerea el ambitjixnea поНЬкъ. К* tote аче-
stea ama nxmil,iï sxismatÍ4í, ( kremtinï nesïnntmï Па-
neï ), stfferirb m-slte asssnrirï stntx rïBernxl tel, ms

occupât, dulcedo in àmaritudinem versa est, et laetitiae


jubilum doloris conversum est in clangorem, fertur
enîm, quod pacis aemulus , einsdem fidei inimicns,
Dei negotia satagens impediré, inter te et dilectum fi-
lium , nobilem virum, Diicem Venetiarnm, discordiae
semina spargere nititur, et te usque adeo provocavit,
ut robur potentiae tuae, quod adversus ipsius fidei
aemulos exercere dégrèveras, contra renatos fonte ba-
ptismatis experiri, convertereque proponas. . . . Datum
apud Villamnovam Avinionis diaecesis IV. nonàs Iulii
anno IV. Raynaîdus ad annum 1356.
XVII.
)(130)(
atîtx delà dînsxl, kîtic delà fanatiqiï ministri ekklesia-
stiqï, kari era ssntx dinssl mi înaintea къгога el se
an.ta nïrsré къ are de k*getS въ stîrnéskb k% tot?l
ne neaskiltbtoril skaïnïlxl anostolikx. La tote аче-
stea s?fferint,e lsarb narte Ькпъ mi Rombniï ssmismï
koroniï йпгзгепШ. 4eï din ürinuinatele Transalnine
( MoldoBeniï mi Mïnteuiï ) se tsrbsrarb neínietatií de
ármele че1е ambicióse ale lsï LidoBikv. Папа irbzmdx
къ Regele ns note isnrbBi nimika kï ármele, íntórse
nolitika, mi se ап?къ ьагъш! de dinlomatika sa чел
оЫчйтгъ.

IV.

La anus! 1370 îndrentb Urban* V kbtre Laiotx


Domnîl 1,ъп1 Ronrbnemtï, *rnn>tórea skrisore, 1 ) :
» îîrbani kbtre nobihl bbrbatx Ladislax BoeBodx
1,ъге1 Rominemtï, rrat,ie în nresen1,b nrin kare s% do-
bîndéskb rlorie în Biitorrë.
» Ami mieles« delà omenï Bredniqï de kredin^b,
къ demi nn,rtsriseuitï kredintja ачеЬьаш! пъв^ггк,
adekb a Domnxlxï nostra Iesx Kristx, ks tote aqestea
te aflï afarb din nrezissl stail, adekb аГагъ din sînïl

1 ) Urbanus etc: nobili viro Ladizlao Waydae Vla-


chiae gratiam in pra esenti, per quam obtineat gloriam
in futurum.
Fide dignorum relatione percepimus, quod licet
eiusdem pastoris, videlicet Domini nostri lesu Christi,
fidem profitearis, tamçn extra ovile praefatum, scilicet
X 131 X
mi asksltarea sbntet Romane kaloliqe mi anostoliqe
biseriqï, raatriï mi maiestreï tïtïrorx kredinniomilorx,
afai-ъ de kare ns e mï>ntsire, fiindx швъЫгЗ în sxisma
чеа веке mi în mslte errorï kare le al ixatx delà strb-
bïniï til. Фпэъ krezï dórb къ te afli în staUl mîn-
tsiriï mi nentrS ачееа ronemtï ne Tsrqiï че! гъгъ de
legé, inimi4l aï kredint,eï katoliqe, din reBerint¡a къ-
tre Dzeü, mi kbtre skasn«! mal stísx nïmity, nii'l so-
kotemtx de inimiqï aï Ш. Darb ne dore dinîntr«
inimeï, къ irs te lsn1,ï dïnb lege , de огъ че n«mal
чеШ че se lsntb dsnb lege se dъ korona nremislsï
4elïï Be4lniki întrs dekorarea ginl,ilorx : mi kv atîta
mal ferbinte dorinrs mîntsirea ta , kx kîtx kredemx
maï taré къ de te zeï íntórqe din tótb inima la Dom-
md, Beï fi snS militarrë al hï Kristx ks mïltx maî
Biktoriosv. De4ï îndemnbmx ne Мъпеа ta în Domnïl,

gremium et obidientiam sacro-sanctae Romanae ac catho-


licae et apostolicae ecclesiae matris et magistrae cuncto-
rüta fidelium, extra quam non est salus, ex antiquo
schismate in te a tuts antiquis decessoribus derivato mo-
raris, et multiplicibus erroribus involutus existís. Ni-
hilominus, quia credens forte, te in statu salutis exi-
stere, impios Turquos catholicae fidei hostes pro Dei
et praefatae sedis reverentia persequeris, et tuos re
putas inimicos. Sed dolemus ab intimis, si non cer
tas legitime, cum nonnisi certamen exercenti legiti-
шшп corona aeterni praemii secundum decorem gen
tium tribuatur: tantoque ferventius tuam salutem hi-
scimus, quanto si in toto corde tuo convertaris ad
Dominum, futurus victoriosior Christi pugil verisimi-
X 132 )(
mi te гКгъшх nrín miserikordia чеа maï dinîntrx a
Dzexlsï nostrx , ka въ lamí sxisma mi tote errorile,
mi nrin швъ^хга bbrbat,ilorx katolinl mi religioiul
( kari se zikx a fi mult,! în l,eara ta, mal alesx din lx-
krarea rabiteï nóstre în Kristx fiie, nobilil h>meï Kla
re!, Bitregel tale, kare nx e rmnaï katolikb , 4Í mi
adornatb kx lsminate mérite de kredint,b mi de sir-
tst¡í ;), въ bíI seksrx la аче1 staxl, ka nxrxrea въ гъ-
mîl într'însîl kx qetalalt;! kredinqioml aï lxl Kristx, mi
въ nriimeintï nremiele mi>ntxiril eterne. Къч! dékb
ве! 1аче aqeasta kx kredin^b mi kx sinneritate, nol
ne шопхпетх въ te аветх ka ne lirai nostra че1
nré-rabitx, mi &ъ\1 fimí întrx aaíxtorra în tote lskrx-
rile tale mi ale l¡eril tale kx rrai,ia mi faBÓrea skaxnxlxl
anostolikx. Datx în Roma la S. Iletrx, 6 Id. Anr. an. 8. >»

liter existimaris. Quare magnificentiam tuam horta-


mur in Domino, et obsecramus per viscera misericor-
diae Dei nostri, quatenus í-elictis schismate et errori-
bus universis, per instructionem catholicorum et re-
ligiosorum virorum, ( quorum multi in tuo dominio
praesertim ex operatione dileetae in Christo filiae no-
bilis mulieris Clarae novercae tuae, non solum catho-
licae, sed claris dictae fidei et virtutum meritis,) se-
curus advenías, in eo cum alus Christi fidelibus per
petuo permansurus, et salutis aeternae praemia recep-
turus : nos enim, si hoc fideliter et sincere effeceris,
te ut filium dilectissimum habere proponimns, ac tibi
in tuis et terrae tuae negotiis Apostolicae sedis favo-
ribus assistere gradóse. Dat. Romae apud S. Petrum
VI id. Aprilis anno VIH. Rajixaldus ad annum 1370-
Xttf x
Totx într'aqel annx skrise Urban-» V, mi ki>tre
Klara Bitrira lsl Laiotit, kx aqeste ksmnte, ra ) :

» ürbanx kxtre nobila fbmee Klara гътаэа въсНвъ


a hl Alessandrs fostsbï Боевое!« din l,eara Иошъпе-
йкъ, sbnbtate etc.

» Ne Ьгкггътк în Domnil, нЬкъ fiie, mi milt;*-


mimx dinîntrsl inimel nóstre, къ nrekimx amx aiziti
delà ómenl Bredni4ï de kredint,!,, tï fiindx hminatb
ki lamina sniritvfcl s-bnts, serfieintï nennetati 4elîï
nré-înaltif, atîtx nrin eBlaeia ta чеа mare, kîtï mi nrin
esser4it,iiï deosebitelorx eirtïtjï, uii între áltele al skosx
ne nré-rabita nostn» în KristS fiie, Isminatb гашъгъ-
tesb a Bslrarieï, fata ta, din sxisma mi din errorile
eretine în kare fxsese nrsltx timnv. 1агъ fiindx къ se
zi4e къ mal al mi акъ fatb , adekb Anka, hminata

m ) Urbanus etc. noblli mulieri Clarae reKctae


quondam Alexandri Waydae in Vlachia viduae salu-
tem, etc.
Laetamur in Domino, dilecta filia, sibique gratias
agimus ex intimo nostri cordis, quod sicut fide di
gna relatione didicimus, in spiritus sancti lumine illu-
strata, et per eximiae devotionis opera, et multiplicium
virtutum exercitium jugiter Altissimo famularis, et in
ter alia cbarissimam in Christo filiam nostram Impera-
tricem Bulgariae illustrem natam tuam a schismate ac
erroribus haeretiçalibus, in quibus diutius fuerat, re-
traxisti. Verum quia habere diceris alteram natam,
videlicet Ancham reginam Serviae illustrem, adhuc in
X 134 )(
Regim» a Sîrbieï, kare se аАъ ink Ъ in assemine sxisnvb
mi errorl, deuitentbmfi karitatca ta, te mdemtitmS ki
deadinsïl, mi te r*n>mi$ ka, snre adsqerea mxltora la
Domnxl Iesx Kfistx, въ te silemtl a întorqe ne nomi-
ta Regim> mi ne alté nersóne de ambe sessele intina-
te kx sxisrnb mi ks eresxrl, la ksrxt,ia kredint,eï mal
sïs« zise, afarb de kare nx e тъпШге. Afai-ъ de аче-
stea тхДзпитх liberaliti^il taie qeleï Bredniqe de tó-
tb lasda nrin kare al onorats ne ferÍ4Ít,il Anostoll
Iletrs mi naïli mi biseriqile lorx, mi ne noï îiimine,
kï notirele de a-grx mi k? ornaméntele nrel,ióse uen-
trx serai^iele Dzeemtl. Datx îu Roma la S. Iletrs în XIV
Kalende aie 1«! Fearsarie ann«l VIII. »

Assemine skrise mi kbtre Arxieniskonïl din Пгага,

similibus schismate ac erroribus permanentem, chari-


tatem taam excitamus, ac hortamur attendus et roga
mos, quatenus ut multos lucrifacias Domino Iesu Chri
sto, dictam Reginam aliasque utriusque sexus perso
nas schimate ac haeresibus maculatas ad praefatae fi-
dei, extra quâm non est salus, coneris convertere pu-
rltatém. Càeterum devotionem tuam ex eo, qtiod bea-
toá Apostólos Petrum et Pauhtm , eorumque basili
cas et nos etiàm de calicibus aurêis et paramentis
pro divinis obsequiis bonorasti, dignae commendatio-
ñís attollere praeconio liberalitati tuae providae gratiä-
r"um referimus actiones. Dat. Romae apud S. Pe
trum XIV Cal. Februarii annö VIII. Rajrnaldus ad
annum 1370 .
)(Ш)(
Eniskoniï din Bratislaßia mi din KrakoBÍa, in íesriek-
txl hï Lazko Domnïl MoldaBieï, n ) :

» Urbanx k-btre Arxieniskonxl din Пгага, mi Eni


skoniï din BratislaBia mi din KrakoBÍa.

» Nobibl ЬъгЬагх Lazko Dsqele ЕотъпЯопЕ din


nbri,ile MoldaBÎel, he а fbkttx поъ ksnoskstx nrin Fsbit,il
fiï Nikólb de Melsakx uii Ilaîli de Seidinit; nrofessorï
de Ordinea frat,ilorx Minorï, (o tarmb dé къ1?гъг1 ka-
toliil) , къ el mí nonlxl 1;ъге1 Moldaeiane, deuii se
laxdb k« nsinele de kreuitinï, kx tote a4estea et mi
nbrín^il lorx ai fostx nînb akxmx mi sbnt sxismatiqï;
ьагъ akxmx kondxniï nrin nrediqile mi mBUjitxrile
fra^ilorx Minorï) вогх s% lenede tót% sxisma mi въ
mi^rtxriseskb s-bnta kredinl,b kare о t;ine, шва!,ъ, ini
nredikb bisérika Katolikb mi Anostolikb, mi вогх въ

п ) UrbanUs etc. Archiepiscopo Pragensi, et Wra-


tislaviensi, Crácoviensique Episcopis.
I ; !:■■, и ! ■ • ■! . • ; • : - .' ■ - I ■■• !.•■: J»
¡Nobilis vir Latzko dux Moldaviensium partium seu
nationis Valachicae, nobis per dilectos filios Nicolaum
de Melsak, et Paulum de Swidimtz ordinis fratrum
minorum professpres notificare curavit, quod ipse et
suus populus ducAtus seu terrae Moldaviensjs , licet
Christianitatis nomine gloriantur, tarnen ipsi et eorum
progenitores schisrnatici fuerunt hactenus et existunt,
sed quorundam fr^trun> Minorum praedicatjonlbus et
doctrinis inducti abnegare vplunt omne schisma,
profiterique sanctam fideni, quam catholica et apostó
lica Ecclesia tenet, docet, et praedicat ; ac nobis et
X136X
asktite in uiitovre nú въ se sinnte поъ mi irnvbtorU
iort nostri, Ilontefiqï Romanï, mi sbnteï biseriqï Ro*
mane, nrekvmv askïltb mi se ssnrmiu qeilalt,! Ilrin-
»tint mi nonli Katoli4l. Anol ne a rxratx kx vmilin*
\ъ аче1 Dïïe, ka nol sb rbdik-bm* la fanrsl de че-
tate, tîrrïl Seretxlxï din eoarxia Xaliijieï 4eleï întinse
neste ът mare snat,if de (¡erï,( къч! în Xalit,ia made тоъг
Ëniskonx sxismatikï, a къгх! biserikb Xalit,ianb e аше-
zatb în nbrtjile sxismatiqilorx din llxssia, mi tîrrxl Se-
retxlïï fiindx mare mi nlinx de lolmtorï, e eredniki
de a fi dekoratx kx semnele înel чеЩ! ), mi s% bine
ftoimv a ntmi într'însxl ne m Eniskonx katolikv kare
5ъ înBet,e ne Dwele mi ne nonl«, mi sb'ï t,ie în zîsa
kredinijb katolikb, mi sb faqemx mi alte lskrsrï kt-
ßiinqiose în resnekfSl aqesta.

successor¡bus nostris Romanis Pontificibus, et sanctae


Romanae Ecclesiae humiliter obedire, ac intendere de
caetero, prout alii catholici Principes et populi obe-
diunt et intendunt : nobisque idem Dux humiliter
supplicavit, quod oppidum sutim Ceretense lïalecensis
dioecesis spatio magno terrarum diffusae ( cui praeest
episcopus schismaticus, cuius Ecclesia Halecensis est
in Russiae partibus schismaticorum videlicet constitu
te, utique insigne ac incolarum multitudinc copiosum,
et alias aptum decorari insignibus civitatis, ) in civitatem
erigere, ac civitatis insignire vocabulo, et eidem epi-
scopum praeficere catholicum , qui ipsos ducem et
populum instruat et conservet in dicta fide catholica
et alia opportuna circa haec faceré dignaremur.
X Î37 X
Not аша dan» dörindS din tótb inima li^irea kre*
dint,ei mi mmtiirea s^iletelorö nreziinilorx Dsqe mi
nonlíf, kari nvbruriseskx къ se bntb ín kontra inimi-
4ilorf KrxMiï mi ne kari Boimx a'l íntórqe déla erro-
rile mi déla sxisma nrezisi., îrisb neaBindv кзпошиЦъ
maï de an tone desnre 4fle че ni s'a1» srissx, însbrqi-
пъшх din sfatîl fral,ilorK nostri, ne fnt,ia Bostrb în-
tr'akbrorx iidelitate mi înt,elen4Hfne nentr* assemine
Iskrs ne înkredemi denlinx în Domnxl, mi въ komîn-
dbnvs nrin skrisorile anostoli4e, ka boI sax doï, saif
tnïl dintre boï, въ qerqetat,! ne nrezisîl Lazko, mi
nonlxl lxï, nrin boï sai nrin altïl, sax altï ЬъгЬаи
katoliqï kredinqiomï uii întelen^ï, mi с1скъ'1х eet,l afla,
къ вгеа tare, kxratx, simnls, kx xmilint,*, uii ks re-
serinljb, sb nriiméskb kredint,a katoliki>, ( mi dékb

Nos igitur ad salutem animarum praedictorum Du-


cis et populi, contra Grucis hostes asserentium jugi-
ter se pugnare, quos ab erroribus et schismate prae-
dicto revocare cupimus, augmentumqne praefatae fidei
plenis effectibus aspirantes, sed de praemissis nobis
expositis notitiam non habentes , fraternitati vestrae,
de quorum fidelitate et circumspectione in his et aliis
plenam in Domino fiduciam obtiuemus, de fratrum no-
strorum consilio per Apostólica scripta committimus
et mandamus, quatentts vos vel duo aut unus vestrum,
per vos vel alium sen alios viros fidèles catholicos,
et prudentes , si praefatos Latzkonem et populum
repereritis velle firmiter, pure, simpllciter, humiliter,
et reverenter fidem catholicam suscipere praelibatam
XVIII.
XI38X
se fia чего, sb'í îndsnlekat,! snre aqeasta nrin ¡пвпъ-
tïrile mi nrediqele BÓstre, mi sii stxrsitl sb se înds-
п1ече mi nrin altï b-brbat,! katoÜ4í konosk-btorï de
ачеа kredint,b ), dxnb че el sax o narte dintre dîn-
mil kare se ва пъге înt,elen4reniï BÓstre a fi mal fo-
lositóre, вогх leubda tótb sxisma, mi вогх nriimi kt
eelaeie ачеа kredint,!», mi o вогх mirtïrisi durb for
ma kare o trimitemx воъ s?ntx Exila nóstrb ; &ъ skó-
tet,I, mi sb liberal,! ks toi si de arm-sré nrezisïl tírrí
al Seretsbl mi tótb t,eara nrezisb sax Dxkatsl Molda-
ai el, de sïnts tótb not est atea, dominixl, sínerioritatea
• mi komíndxl ordinaria mi enarxikv, mi de s^ntí tó
tb ssiiuxnorea eniskonalb la nrezisïl Eniskonx din Xa*
liii.i, sax la Bikarrel Eniskonxhï mi al biserÍ4ÍI din
Xalit,ia, mi la вег! kare altt» biserikb sax пегйопъ bise-

( quos si oporteat, ad hoc vestris doctrinis et prae-


dicationibus, inducatis, et per alios vi ros calholicos
in ipsa fide peritos procuretis induci.) postquam ipsi,
sen aliqua pars eorum, de qua vest rae discretion! vi-
debilur expediré, abnegaverint orane schisma, et ean-
dem fidem devote susceperint, et earn professi fuerint
secundum formam, quam vobis sub bulla nostra trans-
mittimus, dictum oppidum Cevetense ac totam prae-
dictam terrain seu Ducatum Moldaviensem ab omni
potestate, dominio, superioritate et jurisdiclione ordi
naria, et dioecesana, et subjectione episcopali praefa-
ti Episcopi Ilalecensis, seu gereutis se pro Episcopo
Ilalecensi, ac ecclesiae Ilalecensis, et miuislibet alte-
rius personae ecolesiastiae, in ipsius oppido et terra
sen ducatu quainc nuque spirilualem sen ecdesiasticam
ri4éskb, каге аг nreünde, къ are вег! о notestate sai
drentx sniritxal sax biseriqeski ín аче1 tírrx mi 1га-
гъ sai Dskati, amezíndx mi ordinindx ka s* fie sxn-
nxsx ía че1е sniritxale nimal sinrsrx si>nrslfl skaxux
anostolikx, mi anol въ rbdikat,! nrezisxl tírrx la ran-
ríl de Metate, mi sb'lx dekoratï к s imiiele de 4etate,
mi s% sxnnxnetl aqelel чеЩ! drentx Mitronolil tótb
nrezisa t еагъ sax Dikatx al Móldame!, in kits se tine
de mal sxsi nxmitil Dsqe, mi sb insemnal,! marginile
шпъ 'snde se întinde ачеа enarxie ; mi аёкъ ва fi
akolo o biserikb кгвппчшвъ snre aneasta, si o fa-
4ei,ï biserikb katedralb mi eniskonalb, etc Datx
la Mxnte-Flaskone, in IX Kalende ale liï Avrxsti
annul VIII. »

Ksmx къ aqeastb lskrare a kl Lazko n'a fostx

potestatem sive jurisdictionem praetendentis se habe


re, et eins ecelesiae seu dignitatis, totaliter in perpe-
tuum eximatis, et etiam liberetis, constituentes et or-
dinantes, quod solum et immediate sanctae Apostolicae
sedi in spiritual ibus subsit: et deinde praefatum oppi
dum in civitatem erigatis, et civitatis vocabulo deco-
retis, ac totam dictam terram seu ducatum Molda-
viensem, in quantum ad praefatum Ducfcm pertinct,
eidem civitati pro dioecesi assignetis et etiam depute-
tis, et ipsam dioecesim certis terminis limitetis, et si
ecclesia ibidem sit ad hoc congrua , illam in cathe-
dralem et episcopalem etiam erigatis, etc. Datum apud
Montemilasconem IX Kalendas A.ugusli anuo VIH. liaj-
nalilus. cul annum 1371.
)(Ш)(
Гъгъ de effektx, se Bede mi din skrisórea Ilanel Гл-
roris XI, kare la anrud 1372, аша skrie kbtre tot*
аче1аш1 Domnx, о ) :

» Ivbiuhl nostrx fire mi поЫЫ ЬъгЬаЙ Latzko,


Domnxl Moldaeieï, гаъкъ sxnttate etc.
» Amv nriimitï skrisóarea поЬШща taie ks туЦг-
mire, la a къге! konrinsí rbsnsdenvs ks aqestea, къ
îirfkïm» ne Ьнкъгътй în Domnsl desnre íntói-чегеа
ta la kredint,a kremtini», mi la asksltarea s*bntel bise-
riql Romane, matril mi maiestrel fstïrorx kredinqiomi-
lorx, mi de stbrîinv» ta чеа Ьхпъ, ama ne nare гъй
de 4erbi4ia soviel tale kare гътте în errorile de mal
mainte, însb sneram* къ tt о ве! untóme la nrezisa
kredii)^ mi asksltare, nrin sfatïnle laie че!е mîntsi-
tóre mi nrin essemnlele kredint¡el tale че1е! kminate
mi sin4ere, k* kare nï Bremi въ te konslrîngenrô a

o ) Dilecto filio nobili viro Latzkoni Duci Molda-


viensi salutem etc. Li iteras tuae nobilitatis gratanter
recepimus, ad quarum contenta praesentibus respon-
demus, quod sicut de tua conversione ad catholicam
íidem et obedientiam sacro-sanctae Romanae ecclesiae,
matris et magistrae cunctorum íidelium, et tua bona
perseverantia in Domino gratulamur, ita de tuae uxo-
ris, quae in prioribus erroribus permanet, pertinacia
condolemus, sperantes quod tu salutaribus et sedulis
monitis, tuaeque praeclarae , ac sincerae íidelitatis
exemplis ad praefatam fidem et obedientiam conver-
tas eandem, te non intendimus cogeré ad earn quo-
cunque tempore dimittendain : sed cante caveas , ne
XMix
о lbsa în Bert че timnv, darb te sfbtsim? si te пъ-
zeuitï ka nv кзтва din ka?sa konh>kxiril ki ачеа so-
í,ie, sb te ínuielí de dînsa ín вег! sni modx mi зъ te
retragï delà sT>ntsl fi>< nromsx mi nn>rtïrisire kare о
al fbkstí nsmiteï biserqï, ni sb înaintezl într'însele snre
тъпЫгеа ssfletïlîl ti>u, mi snre essemnlxl пеаппъга1й
al altora. Datx în Aeinione în VIII Kalende aie 1*1
FeBrsarix annsl IL

Dékb aueastb ïnire a tfust« mal mïltu timn» în


Moldaeia, n* se intie. Le Quien simie, p ) :
» Къ în anml 1435, în Moldaeia era Mitronolity
Гпгоггё kbtre kare a skrisî Папа Eígeniv IV, dïni
че a a-xzitx къ el este disnxsi a renoi ïnirea biseifael
ГгечешП ks чеа Romanb. Raynaldu ne nrod?4e eni»
stola lsl Eîgeniï îndrentatb k-btre rreroriî A r-

propter mutuam cohabitationem ipsius uxoris ab ea


quomodolibet seducaris , et a tuis sanctis proposito,
et professione, quam fecisti dictae ecclesiae, retraha-
ris ( quod absit ), sed in eis semper proîicias ad tuae
salutem animae et exemplum inevitabile aliorum. Dat.
Avin. VIII Kal. Februarii anno secundo. Raynaldus
ad annum 1372.

p ) Anno 1436 sedebat Gregorius Moldoblachiae


Arcbiepiscopus, sive Metropolita, ad quem Eugenius
Papa IV, litteras dédit, quum audisset eum ad eccle
siae Graecae cum Romana unionem instaurandam
optime affectum esse. Eugenii epistolam Raynaldus re
ferí inscriptam Gregorio Arcbiepiscopo Moldablacbiae,
XI42X
xieniskonïl M о 1 d a в i e ï, datb din Florencia,
la anil delà naniterea Domnskï 1435, în YI Ide aie
Isï Mart is. »

Aqestx Esgenit IV, a fostx че1 че a nreniezstx la


sinochl delà Ferrara mi delà Florencia, la kare av
fostY de fat,b Ioanne IlaleolorSl Imnerbtorrel, mi Io
sifs II Ilatriarxsl delà Konstantinonoli , uii Dami
ano Mitronolit?l M о 1 d a в i e ï , nreksmv
skrie tot* аче! Le Quien, q ) :

» La sinodïl delà Ferrara mi Florencia, a fostx de


Га^ъ mi a ssbskrisx Damiano Mitronolitsl
Moldaeiel, I,iindi$ loksl Mitronoliulxï din Seba-
stia. .... fnsb кy doï annï înainte de sinodsl delà
Florencia, Ioanne Imneratomd komîndase lsï Damiano
kare Benise la Kostantinonoli, ka întorkîndsse la bise-
rika sa, sb stea ks tote nsterile nentrs lskrsl sinods-
hï че era &ъ se adsne în Italia, ba îl trimisese mi

datamquae Florentiae anno incarnationis Dom. 1435.


VI Id. Mart. Rayn. ad annum 1436, num. 27. Le Quien,
Oriens Chris tianus Тот. I. pag. 1252,

q ) Ferrarensi Florentinoque concilio interfuit et


subscripsit Damianus Metropolita Moldoblachiae , lo
cum tenens Metropolitae Sebastiae. .... Caeterum bien-
nio ante concilium Florentinum, Damiano, qui Con-
stantinopolim venerat, quum ad ecclesiam revertere-
rur, Ioannes Imperator mandaverat, ut Synodi, quae in
Italia cogenda erat, negotium pro virili suo promoveret;
)( 143 )(
skvisorï în resnektid aqesta, atîtx lsï kîtx mi Iïrinqi-
nehï MoldaBieï. Din aqeastb каявъ în annsl *гтъ-
tori« s'a întor&x Damiano la Konstantinonolï aBÎndi
kï sine ne snx ürotonon*. » — Darb se mtie în ge
neral, къ aqeastb din *гтъ «ñire terminatb în sino
dal din Italia, emi rex în Moldaeia.

V.

D-япъ âqeastx dirressisne, s% ne íntórqemx tarbdrt


în Transileania.
Transileania ne timnsl lsï Bêla IV, къ1ге annîl
1250, se afla îmnbrt,itb în К о m i t a t e, (D i s t r i k-
t e), mi S к a s n e, afarb de aqestea în fuundiis Regius
( m>mîntx Reral, kare mal ne si-тъ se sxntîmn'brt.i uii
el înssmï în skasne ). Romlnil, kari delà înqenstx era
toi,! omenï liberl ks nronriefbljile lor$, se въг^гъ îm>-
пъг!|11(Т, dimnresnb ks totjï qeilalt,! lok.sitorï Transib
вап!, înNobilï, Liberï mi Omagï ( t;i>ranï
ssnnsmï Nobililory, Ыъкаш! ) . Lokti toril Komitate-
lorx ( natrx nirtj! Ronrbnï, mi sna îînrsrï mi alte né-
msrï ) , era îmnxrtji^I în tote aqeste treï klasse , N o-
bilï, Liberl mi О m a g 1 5 aï Skaxnelorx ( dose
пъп,! Rombnl mi treï вък*! ), era Liberl ks înda-
torirea de a nsrta ármele ; al fsdslaï Reral ( treï m>rt;ï

quin etiam litteras ad ipsum et ad Moldoblacbiae Prin-


cipem banc in rem dederat. Quocirca anno insequen-
ti Constantinopolim Damianus rediit habens in comi-
tatu Neagogum sive Protopopam. Haec Syropulus
Sect. 3, Hist, Cone. Floi'ent. Cap. 18. Le Quien ibùlenu
)( ûa x
Ronmiï lui dose Sauiï ) era Liberi к* dieerse în-
datorirï dirent» kiitre Rege, kare îl Гьчеа въ íie коп»
sideral;! ka omenï nronril aï Regehï.-— Dékb Ьъгът*
de эетъ, къ чеа mal mare narte a Transibaniel era
konrinsb de Komitate, ama în kîtx lok «toril lorx Гъчеа
neste iKvmitate din totahl lokxitorilorx t,eriï întregï,
mi къ dintre ачешиа nxmaï al tloseze4elé indieidrö
era Nobil, uii note al гече1е Liber», 4eilalt;r omagï :
BedemS къ 4eï mal тзЦг Ronrbnï se afla în starea чеа
tristb a omagismslxr, sSiiimnï NobililorS, mi din ne-
feri4itate, Nobililorx îïnrsrï, kari era чеа mal n-stin-
4iouiï. Kï tote a4estea, starea 1;eranilorö din sekhl
XI— XIV, nï trebxe de lok« înk-srkatb kx a че1огх
din seklsl XVI, dsi^ legea чеа barban» a lsl Bladislaev
( 1514 ) ; ba n¡4l ks a чеЬгх din sekhl XVIII, dsni
.rbarhl Marie! Teresief ( 1768). Цъгат! era maï în*
tîrë sinniml uii membrl al s t a t s 1 s ï, d «пъ
ачееа sïnniml al b i s e r i ч i ï, mi al treilé sin-
n-suiï a N o b i I i 1 o r v kari era drerbtoril
lorx în паче uii kondvktoril lors în resbellí.
Darb a4eastb drerbtorie a Nobililor« neste 1,ъгап!
( omagl ), ?nitb ks m«lt,ime de drentsrl n» destslx тъг-
ginite, o întrebïinlarb e! sure întinderea totv mal de»
narte a astoriti^il mi a iiotestbt¡i! lon>, snre тъпгеа nre-
tensixnilorx lorx mi snre аппъвагеа 1,ъгаш1огй , ( în
Transihania, snre a Ron^nilorö). Aqeastb аппъзаге
kontinsatb, -gnitb ks a biserÍ4ÍI katoÜ4e, ns nst« sb ni
пгоахкъ îndemnъrI snre пйшкъг! Biolente în Roinv-
nil kari'uiï mal ad «чеа a minte de векеа lor* liberta-
te. De ачееа 4itimv în istoria TransilBanieï, m«li,ime
de txniïlte de nartea llsstiqiloix , ( ama se n?mesk$
Vbranil în legile 8nrcremll че1е skrise în limba latim>).
)(145)(
Mt\\X Bizîndx къ nroßint,ele Transalnine ( t,eara Rom*-
néski mi Moldaeia) s'ax linimtitx de íuksrsele Tbtari-
lorx, m>n>sirb Transileania mi trekxrb mxnt,iï, xnil ks
Nerrï'Bod-b, alt,il kx alt,ï kondsktnrl al lorx.
LxdoBikx ( sxntx kare trek? o kolonie de Rominï
din Marmxrosx în MoldaBia, ssntx kondïierea hl Ora
ros S Вос1ъ ), bi>rîndx de sémb la absssrile че1е neome-
uóse aie Nobililorx, mi la хппъгПе lorx че!е relé,
otbrî въ le пхе о тъвхгъ, mi ordinb în Xnx dekretx
din annsl 1351, » ka t,i>ranil ( omagT ) въ dea nronrie-
tarilorx lorx a nóxa narte din tote bskatele mi sinx-
rile lorx ». A.4eastb lege гъкхгъ nentrs ftnraria, se ín-
tinse în anniï 1389 mi 1390, mi ín Transileauia. Totx
аче1 Rege хшхгь starea ^ranilorx, ordiníndx, » ka ni-
mene бъ nx'ï ímnedÍ4e kinds вогх вге sb trékb de
ne o nronrietate la alta». — Aqeste хшхгъгК în faeó-
rea t,iranilorx, se Bede къ le a fbkxtx LxdoBikx dxnb
essemnhl xnkixhï sex , Kasimirs Regele ílolo-
nieï, kare silindxse въ аппеге ne Vbranï în kontra
desnotismxlxf Nobililorx , se nxmi Regele t, ъ r a-
n i 1 о r x, de kitre ínflat¡il aristokratjï, югъ de Icbtre
4ellalt,ï чеЩеп! se dekori kx tithl de П ъ r i n t e
a 1 n a t r i e I. Ka s% maï mikmoréie nsterea Nobi
lilorx че1огх nré-nxtint,î, a dotatx Kasimirx ne No-
biliï че! maï de jkosx kx dieerse nrinilegie. Assemi-
ne uii LtdoBikx dede xnx dekretx, » ka tot,T Nobiliï
konrinmï între marginile Reratihï sb se bïkïre de
xna mi totx ачееашГ libértate» , ас1екъ, ka mi Nobiliï
4eï de vkosx, ne kari'ï nxmia Iobagiones castri, въ aï-
Ьъ totx аче1е nrieilegie ka mi 4ellalt,ï Nobilï. Ачеа-
sta nrodtse о nosb ïuiïrinl ь mi ameliorani,i> ncnti s
XIX.
X 146 )(
Ronrbniï din irbi^ile ssnnxse korónil Snrxremtï. 4eï
mal mxHjf Nobill Rom-bnï era ómenl вггачГ, Iobagio-
nes castri, mi nx kxteza въ Гакъ аче1е nretensixnl ka
Nobiliï borat,ï îînrïrï. Legea 4itatb îl nxse totx în
ачеа linie kx dînmil.— Din totx аче1 dekretx se ве-
de къ ¡Nobiliï îinrarieï nHtia tribxtxl nxmitx hierum
camerae. Darb Nobiliï TransÜBanl fsrb skxtit,! de dîn-
sxl stntx kondilmiea, » ka sb fie ntrsré kx ármele Îq
пнпъ în kontra inimÍ4Ílorx de nrin nregrerx de kîte
orï se ва arbta Regele în nersóm>, sa« ва чеге Boi-
Bodïl sax Bi4e-BoiBodïl ^eril ka бъ se skóle asxnra
аче1огх inimiql ».
Abxsxl aXtorifbtjiï biseriqemtï ( de nartea ПопПогх
katoliql ) , nx fe mal nïijinx sxira-brbtorrii uii asxnri-
torii, de kîtx al 4eleï aristokratiqe. Aqesta къшхпъ
sxntx Sigismxndx xnx txmtltif forte înkxrkatx.— Eni-
skoiixl katolikx din Transileania, Giorgix Lenem, se
tokmisse kx Nobiliï uii kx ait;! Transibanï, ka diqïme-
le kare i se ^dea dxnb legile de atsnuï, în lokx de
a 'i se da în natsn,, sb i se nh.téskb în banl. Ачеа-
stb nlatb nx s'a îmnlinitx de kbtre xniï, uii Enisko-
nxl se sim^l îndemnatx de sT>ntil interesx пекхшагьх,
ka въ nedenséskb ne debitorl kx interdictum eccle-
siasticum ( onrire delà îmnxr^mirea kx misteriele bi
seriqemtï ). Euiindx aqestea demarte, Eniskonîl aler-
гъ la asixtorrel RegelsI. Sigismtndx dede xnx de
kretx ( 1436, ) » k-btre Baron!, ¡Nobill mi kitre вег! че
omenï kari se afh> în lokxrile xnde Eniskonxl Tran-
sileanx are drentx de a Iva diqïmi>, komîndîndx-le ka
&ъ nHtéskb diqlma, mi amerint,îndx-I къ , dékb nx
Borx lxa în Ьъгаге de аетъ nedenstle biseriqemtï
diktate de ki>tre Eniskonx, se вогх nedensi de къ1ге
X м* X
гхвегпх к s nedense nekxniare.» Romini! mi îinnriï,
neste kari веша aqele nedense, us se тгЦхпйгъ de
lokí, 4Í аппхкагъ ármele.— Brednikx de însemnatx
este aktsl Koneentslxi Monastered«! de Ппгъ Klxuiv,
in kare î>ni#ersitatea îJnrtrilorï mi a Ronvbnilorit se
nlînge asms assura assxnririlorx fbkste de nirintele
Eniskonx. Vue s ta s?nb аша, r ):

» KonBentxl MonasterHfhï feri4¡tel fe4Íóre Maria de


Ппгъ Klxuix, sinbtate tïtxrorï че1огй че вогх Bédé
a4estea, etc. Bremx ka si se faki kxnoskxtx txtx-
rorx, къ nobiliï ЬъгЬауг Ladislao firal hl Benedikt»
Firkamv , . . . . Ilaxlx Marnx de Baidaza, Sterarrel îîni-
Bersitrbl,iï Snrtrilors mi a Rominilorx din Trensilea-
nla, ne ax deskoneritx îui ne ax inirtxrisitx in ачевгх
modi?, къ maï sxsx-nxmita íínieersitate a íínrxrilorx
mi a Rominilorx че1огх че lokxeskx in a4este пъг1,1
ale Transibaniel ne вег! че nronrietate, din kaxsa къ

г ) Conventas Monasterii В. Mariae Virginie de Clus-


monostra praesentium notitiam habituris salutem
etc. Ad universornm notitiam. . . . volumus pervenire.
Quod nobiles viri Ladislaus iilius Benedicti Farkas. . .
Paulus Magnus de Vaydahaza vexillifer Universitatis
regnicolarum Hungarorum et Valachorum. . . Transilva-
niae . . . parili voce detexerunt, et confessi sunt in bunc
modum. Quod quamquam praedicta Universitas Hun
garorum et Valachorum in his partibus Transsilvanis
in quorumcumque possesionibus commorantium, tum
pro eo, quia Reverendus in Christo Pater Georgius
Lepes Episcopus Transsilvanus suas décimas ex parte
)(Ш)(
reBerend*I Ilirinte GiorgRÍ Leneni, Eniskon*I Transil-
вапй, neBrîndu stj'uiï чеагъ diqlmele sale kare i se
kïBinu din nartea aqeleï SmBersitxt,!, in moneti- mikb
( banï век! ), s'a rrbmxditx ачеа 8шъ de banl la dîn-
iiiiï in ksrsx aiiróne de trel annï, mi lib Eniskonsl
чеге aksmx въ i se nKtéskb în nionetb mare mi rrea
( banï nol ), uii'ï înrreïézb kx nedrentïl, nii Гъгъ kï-
вппгъ ÎI onreiute delà îmnbrtbmirea k* misteriele bi-
seriqemtï Datx Sîmbbtb d«nx- sxrbbtórea чегче-
tbril íeri4itel feqióre Maria, în annïl Domnstal 1437 » —
Mal denarte se nlîngea omeniï kari se afla ne nronrie-
ti^ile Nobililorx, » къ s'ax annxsatif ks total de къ-
tre ачешиа mi s'aii redssx la starea de sereï, kauii

eiusdem Universitatis sibi debendas, cúrrente moneta


viliuro denariorum exigere nolens fere tribus annis ad
ipsos accumulando, moderno tempore cum magna et
ponderosa moneta extorquere voluisset, in eos minus
juste et indebite praegravando, propter quarum deci-
marum nonsolutionem, ecclesiasticum imposuisset in-
terdicturo etc. Datum Sabbatho proximo post festum
visitationis B. Mariae Virginis, anno Domini 1437.
Apud Pray, Dissert. 7, in Annales veteres Hun. etc.
Nota. ÀÎ4Ï sînt вгесЫче de însemnalï knsinlele .• Universitatis Regnico-
krum llungarorum et Valacbonim Transsilvaniae, din kare se sede kiralS
къ Komi.niï Tiansibanî furma о Komminitate de niembri aï Statiliï ( Re-
gnicolae ) ncrlikslaib svnlv munie lorï nronriï, ka mi Stmriï, Sbkiiï mi Sa-
iuiï. mi maï kvratï se nede aseasta din Diubma Krgehl Andreii III, dan>
Ja an ti г 1 12g i, Mag'sIraUhï Hrrins din Firirauiï, in kare se zi4e : Cam
nos onivcrsis Nobilibus, Saxonibas, Siculis et Vallachis apad Âibam Juliana
pro rrformatione status eorum congrpgalionem com iisdem fecissemus, de
consilio oniuium Fraelatoium et Barouum Begni nostri eo tempore assistentiuœ,
XU9X
к?шх arx ü niuite ûmeiiï ktmmrntî. mi къ nVl lasb
sb trékb ín alte lokirl, ni4l ktarx desnoKitl kt totvl
de lsknríle mi ar.erile lory, mi къ le ax rniitx tote
drentsrile mi 'i ax ínrrextatx kx samiui mal rrele de
kity krsqea , пе к яге nx le mal nots nxrta ». — La
aqeastb tristb stare redxserb Ilonil mi Aristokratil ne
Ronrbiril че! liberf, însb 5ъгач1, din Komitatele lore;
mi kx astfels de nroqessxrt nrodssen» omagismxl
desnre kare Borbisemx mal sxsx. Darb ómenil шкъ
nx'inl xitaserb de Bekile lorx drentïrl, de векеа lorx
übertäte, de kondiiisnile de kontrakte kare le inke-
>asen> kx dînuiil ; eï kïnomtea mi legea чеа datb de
SigismXndx , » ka qine ва onri ne t,erant de a ti-ече delà
dînsïl ne акъ nronrietate, sb se nedenséskb ks trel
тагче de argintx ».
Nobiliï kari se nlînseserb пшъ aksmä în kommsnx
kx tjeraniï , în kontra onnressixnilor« Потки*, въ-
/înds къ interessele lorx se desnartx de aie terani-
lorx,— mi къ ачешН din хгтъ simtirb destslx de
bine къ desnotismxl e desnotismx, onnressisnea e on-
nressisne, ßie delà че nersóne ва веш , ekklesiast¡4e
sax laiqo, — se desfbkín» de dînmil, mi Boindx sb se

mi ша{ ;i;osV .- Cam iisjem Saxouibus Siculis et Olacbis diligente r inquirí fe


cimas. AJekb : атпъ че noï кт toi, t Nobiliï, Sauiiï, Ni.kiii uii Konn.niï amv
fbkilv adinare la Alba-Jolia neniri rtformarea stbriï lorï, din snatil tiliroiî
Hrrbf,ilorï mi Baronilor» Reratili! noslrt, kari ne ¡mnregma in аче1 limnV....-
K» ачекиш Sam!, Si.kù mi llomuii am« fi.kitï ase Mei-ieta kr deadin-
s»I. — Пе linn, anestea treble bine iiiseinnatî къ reskólla de kare norbimï,
era o reskóllb amestekatb de sïiiiumiï dininiclort eniskonale , nrin irmaie
mi de Nobilï mi de gérant. — Огпъ legile onnressise aie leloiuilnrï kaloliit'
IrebiHt mi Romi.nii м. пгЫеэкъ di'iîma Eniskoniliii kalolikï.— Mat lir/iï
iï ют» aedc iuinttil,i de »4eeslb assioriie.
X 130 x
assekxreze în kontra natxreï qeleï reBoltate în nentt-
rile assvnril;ilorx, se ¡ошъкагъ ks Eniskonsl iui kema-
гъ ne вък?! uii ne loksitoriï liber! din пгшшЫ Re-
ral ( sîntx nxme kommxnií de Samt,) într'aHiStomi',
mi formarb о "Snire de аппъгаге коттзпъ înkontra
inimiqilorx internï mi esternl. NoI аветх dose akte
desore aqeastb xnire, xrnd din 17 Sentemerie 1437,
în kare ( în forma nreksmu ne este kvnoskftv, ) nx
se £аче nomenire anriatb desnre t,eranï, mi altïl re-
netitorrií din 2 FeBrsarie 1438, în kare se attinge kx
Borbe asnre skilarea anelora. Еакъ че1 d'înthx, s ):
» Noï LorandS Leneùi de Baramkezi , Biqe-BoiBodsl
Transileanx, faqemx ksnoskxtx nrin aqeasta tstxrorx
че1огх de aksmx mi qelorx BiitorI, къ adsnîndx-ne
Marljï dsпъ ST>rbi>tórea тъЦъпГ sin te ï krsqï, къ тъ-
riljil Domnï Mixail 1акч! de Kxsal mi Enrikï de Ta-
înauiï Desnaniï въкзиогх dimnre«vb kx Nobiliï t;eriï,
ks Samiï din че!е mente mi dose skatne Sbsenitï mi
kx чеК din Bistrit,b, mi kx Si.ksil din tote skaxnele,
ka sb trakti>mx desnre kaxse rrele ale m>rt¡ilorx аче-
stora, ami întokmitx atare xnire trxt,éskb íntre nrezi-

s ) Nos Lorandus Lepes de Varaskezy, Vice-Vai-


voda Transsilvanus, per praesenets omnibus tam prae-
sentibus quam futuris recognoscimus, quomodo feria
H-da próxima post festum Exaltationis S. Crucis, no
bis cum magnificis Michaële Iacb de Kusal, et Hen
rico de Tamasi, una cum regni INobibbus, 7 ac dua-
rum sedium Saxonicalium ac Bistriciensibus Saxonibus,
omniuinque sedium Siuulorum, in oppido Capolna con-
giTgati et constituti ciamus, arduas causas barum par
X 151 )(
mil N o b i 1 T, S à ш î mi S ъ к x ï, mi attiugîndx аче-
iiitia seniml kr»4ÏÏ Domnslxï mi fbkîndx Hfïrimînts
Beqïnikx, ax jKsratx, къ вогх пъг1 totx dé xna kredin-
Ц kbtre S. когопъ mi k"btre neineinssl Пппчше mi
Domnx SigismSndx ФтпепЛогнЛ Romanilorx , Rege
le ïïnrarieï, Boemieï, Dalmat,iel, Kroatjiel etc. mi Dom-
nïl nostrs че1 natural mi nré-temttx, mi къ вогх fi
xni^ï întrs resistent kbtre toi,! 4eï че вогх boí a se
skïla asvnra ачевШ Reratx, mi se вогх аппъга ne-
desnxrt,it,I kîndx se ва namte вег! o ostelitate sax вег!
ïnx attakx, mi о narte ва kema ne чеаЬкъ într'a>KS-
torrä, a4easta въ fie datóre a Béni a doïa zi dsnb ke-
mare ».

tium tractaturi, inter praedictos Nobiles ac Saxones et


Siculos, talem fraternam disposuimus unionem, tacto-
que ab his dominicae crucis signo , juramento pro
clámate, aevo tempore juraverunt observare, quod S.
Coronae atqae invictissimo Principi et D. D. Sigismun
do, Romanorum Imperatori ac Ungariae , Rohemiae,
Dalmatiae, Croatiae etc. Regi Domino nostro naturalí
metuendissimo, fidelitatem aeviter observandam, et ad
resistendum omnibus hoc regnum impugnantibús ami-
ci futuri sint , seque inseparabiles defendant. Exor-
ta aliqua hostilitate et impugnatione, parte una aliam
in subsidium vocante, invocanta H-do die exire tenea-
tur Apud Schlôzerum, Critische Sammlungen zur
Geschichte etc. pag. 46.
Nota. A'm .sint oredni'ie de ¡nsemnatï sórbele : ¡nier praedictos Nobi
les acSaxonesetSicalos talem fraternam disposuimus unionem.
lia si. zikb, se formb о mire intre No bilí, lukiitorif ftndiliï R e-
r a l mi iolre Sediarl; insb ur intre iînniï, Sanii mi S * к \ t.
)(152)(
Фп al doilé aktx se ziqe anriatS къ » ïntre че1е-
lalte s'ax snitx nentrs stîrnirea rebelliïniï t,eranilorx. »
— Ueraniï nx se intimidara de lokx nrin aqeastb fan-
tb a konsKSrat,ilorx asssnritotí, 4Í înt;elerînds-se între
sine xnit ks alïjiï, se adïnara la satsl ПъгеИ de îkosx,
din KomitatBl Solnikx, nii чег«гъ ka sb li se £акъ
drentate, къ dékb nx li se ва 1аче, uii о вогй faqe
el к* nïterea. De чеаЬИъ narle se ашегагъ Nobiliï
kx Boieocbl mi Bi4e-BoiBodïl mi kx Desnaniï Зъктн-
lorx. Binx la arme ambndo'Se nartitele, mxll,! kadx
viiuil de o narte mi de alta, tn fine, Bizîndx Nobi
liï къ nx e rlsnrb , aleserb Den?tat,ï dintre sine, mi
înBitai-ъ ne 1¡eranT ka mi eï s% aléra assemine , ka
ачешиа înl,elerîndx-se въ înkeie паче kx kondil,ixriile
че1е mal kïBiinqiose. Ubraniï denotara ne Antonix
Marax de Bsda, ne Ilaxlx Marax de Baidaza mi ne
altjil. Ачешиа ( în 6 OktomBrie 1437, în satxl Anate )
se ínl¡elesera kx modïl a4esta : » Nobiliï mi t,eranil
въ trimit^ Denstal,! la Rege, mi пшъ ва Béni rcsnxn-
stl, omagiï въ dea Nobililorí nronrietarl че1е trel da-
rxrï la zile mari , kare s'a» obi4lnsitx a se da mal
înainte, mi sb п1ъ1еькъ Ъхп florin« sax о жхтъШе,
ахпъ тъв«га momiel mi dsiib пхтъг»1 Bitelorx ; mi
sb lxkreze o zi într'xnx annx la nronrietarl kíndx

Ni e norba de nalimï, 4Í de desnbrljHirï uolitiqc. In Komitate m mai


Nobiliï era Кг gnirolae ( Xnnrï mi Б.отъш гьгъ differing), in fundo Regio
tot,! lokiitori! üben (ваш! mi Котъш Гьгь diíferiul.b ), assemine mi in skat-
ne ( Sbkti mi Romhnï 1'ыь differing ). Â4esle n vmii ï de N o b i 1 ï (ni
Knrirï), S a m ï ( pars pro tolo ), mi S ъ k ï ï (a potior! fit denominatio ), se
allí, ama in tôle aktele oflitnle Dim. la euiirea Aurirobaldoiï , mde iusenï
in lokï de desnvr^ilirï nolili'ie, a se aine n;ii,iiuï ; Sortrï, S ъ k ï ï mi
Sa m ï.
\ttS4
la nivu- a4estora> mi sb itirrt;Ké>fc* de Е»ч»теа вкь
rilors ; ano! зть агЪъ вене de a se mrstx nKtin-
d«-m! terragFsl f embitik*! ^ mi datoriile. Nob'bl ka-
re ва kiJka a*este legt st. se nedensésk* de PoîbckïS
kï nedénsa кхвеоиъ toïï kilkfctorw de anr»zcîr)ti,
шт. omagra! kare ws le ва m.» , s% se ■edensésk'b
de nronrietarFsl ses кж harea tôteï авегй sale » *]—
Dékb merserb ачешИ Deustat;? la Sigixmsnds, mi te
isnrbBÍi-ъ, ns sb mtie. Regele era ne aUn4l in l>oe-
mia, mi nvîinS dsn'aqeea, iu lïua lsï Dekemsrie, mi-
ri în MordRÏa.
Багъ fokïl че1 гъ5 akoneriti nrin a4este kondi-
\,tenï de паче, s'a annrinsü Kin>nil iu t,insUl Klsms-
hï, nx mslts timnx dsn'aqeea. — fn nrotokolhl kon*
timnïrans al Samilorx se niteuite, t ): a 'ïn annxl 14S7,
se sk^lb ïnx Antonix Marnv, îînrtrS, mi trase la
sine ne ijeranil 4eï reBoltatJ, mi вгх sb Ьа1ъ mi sbuil
sxnnxe tótb Transileania, mal aies« ne Nobill. Darb
se nrinse de Nobill la monasterial de 1шгъ Klsiuv, se
ï4ise mi въ Ые în ЬхкъН mi4l. Пе none sou ei hl'

t) Nota, quod anno Domini 1437, quidam Autal


Magnus, videlicet Ungarus, surrexit, et tuinultuin lai-
corum ad se recepit, totàm Transtil vaniae partem cum
iisdem volens expugnare sibi subjiciendam, et specia*
liter Nobiles. Idem Antonius juxta monasteiium Ko-
los a Nobilibus interfectus, in panículas minutas sc-
caverunt ( sic ) et möctaverunt , et in oppido Thor
* ) Din skrisorï kontinnnranc ale Konncnlelii de linn» К1>ш> «ltni. l'.Jei
Observ. nit. et piagm. ad Irstor. Treoss,
XX.
X 134 )(
îl ¡[Цепагъ ne deals dinaintea orauishï Tsrda. Фп fine
ktttra Nobiliï , Dsminikb în 15 DekemBrie , nxstiin»
oramsl Aredslsl din kassa întîmnlbi ilors nomenite.»—
Darb mi dxnb че se sqiserb a4este kanete ale reskól-
lel, n'ax ínqetatx Veranil de a kontinxa fanta шчеп*«
ti>, nreksms ne adeeerézb irnvbtórea skrisóre, u ) :
» Mixail Iakqï de Kïmal Desnanïl Зъкяйог!, Dem? de
Losont, K-bnitanïl tïUrorx Nobililorx din Transibania,
Stefans firel banïlxï de Losonl; , Giorgis firel Banals!
de Baleanx, Andrere de Telegd, Nikólb de Betlen,
Ioanne Fi>rkani de Arinna, Lorands Lenem Biqe-Boi-
Bodsl TransÜBanieí mi alt,ï militari Nobilï din Snraria
mi din ni>rt¡¡le Transileanieï, kbtre tot,! Samil din че«
le mente ska*ne, mi amiqiï noslri nrezimï, гевепп^ъ

densi novem socios suos, qui secum tenuerunt , in


palos super montem ante Thordam traxerunt. Tan
dem ipsi Nobiles Dominica Gaudete in Domino f 15
Decembr.) caussa praetacti negotii oppidum Enyed de-
vastaverunt . Ex tabbular. Cibui, apud Ederum in
Oùseiv. crit. et pragm. ail histor. Transs.
u ) Michael Iakch de Kwsal Siculorum Cames,
Desew de Losoncz universarum Nobilium partium
Transilvanarum Capitaneus, Stephanus filius Bani de Lo
soncz praedicta, Georgius consimiliter filius Bani de
Balwanus, Andreas deïhelegd, Nicolaus de Betblen,
loannes Farkas de Harinna, Lorandus Lepes Vice-Vay-
voda Transs. et ahi milites tam de Hungaria, quam
partium Transsilvan. Nobiles universis et singulis Sa-
xonibus septem sedium Saxonicalium , amkis nostris
praedilectis debitara reverentiam cum honore. Ecce
X155X
кхвепиъ mi onóre. Бакъ nol ami inl rati astizl к»
nsterea mi ami' okkvnati sïbsrbiïl hUuisls!, ama ín-
kítS nimene its mal note emi din ачеа qetate. Din
kare kassb ne гхгътх de во1 , amiqil noslri, mi въ
komîndimx in nersóna înaltxlxl nostra Domnv, Albert«
Regele, ka îndatb че eetl nriimi ачеавгъ skrisóre, въ
nroneratl a Béni într'aitcstorFb'l nostrx кт Къ11ап! mi
üedestril Bostri snre a stîrni ne nekredin4Íomi! tbranï;
dékb ns Bet,t eré въ Benit,!, nol вот« skrie la Regele.
Веч! въ n« fa4et,t altminteré, dékb Bret,! въ aeet,ï rratia
Domntlïï nostra Rege. Datif în monaster*» de Ппгъ
Klsiui in 9 Ianïarix 1438.»
Din aqestea se pede къ era în mare iViL-ь ksia-
giomil Nobilr, de огъ че adssei-ъ omtï mi din Snra-
ria, mi чегеа кs atîta ardóre ажзгоги! Saiuilor». Пе

nos hodie cum valida potentia invasimus suburbium


Cluswar ita, quod de eadem civitate nullus exire po
test. Quapropter vestras requirimus amicitias, et in
persona Excellentissimi Domini nostri Alberti Regis
praecipimus et mandamus , quatenns statim receptis
praesentibus cum peditibus et equitibus vestris ad
extirpártelos infideles rústicos in suecursum nostrum
venire et accelerare debeatis, scientes, quod si venire
recusaveritis, nos eidem Serenissimo Domino nostro
Regi suo modo studebimus rescribere. Secus in prae-
missis non fact u ri, si gratiam died Domini nostri Re
gis habere volueritis. Datum in Clusmonosta quarto
die festi Epiphaniae Domini ( 9 lanuarii ), anno eius-
dem 1438. Apud Ederum in Observ- crir. ct prngrn.
ad histor. Transa.
)(158)(
Sauiï îï kema (1хпъ lcrbtïra de snire fbkxtb în aniïsl
tpekstii ; ks tôle aqestea Bizîndx Nobiliï къ kreskx
neriklele, ní¡ se mïl^smirb kx ачеа lerxtsrb, 4Í în 2
FeBi'sam 1348, formarb alta пояъ, al къге! ksnrinsx
m se {аче ksnoskxtx nrin aktïl maï sxsx nomenitx,
mi al kxrsï kantest» sxnb аша, v ):

» Noï Lorandx Lenemx de Barauikezi Biqe-BoÏBo-


d*l Transilcanieï faqemx kxnoskxtx nrin aqeasta, къ
tiindx adxnat,! de хпъгг, adeki> kbtre въгЬтЛогеа эъп-
tel Krî4Ï, în satxi nxmitx Kanolna, îmnresnb ks Ба-
roniï mi Nobiliï, mi ks Saortï че! mal de frxnte din
че1е uiénte skasne sxsemtï mi ks Sxkxiï din nsmita
narte a Transi taanieï, amx traklatx între 4elelalte, ka si
stîrnimx restatea mi rebellisnile blbstemat,ilorx de ^e-
ranï, mi sx аппъгътх a4easti> t,ean> înkontra attaks-
rilorx krszilorx ТхгчТ, mi înaintea nostrb mi a Ба«
vonilorx ax înkeiatx- to\l N о b i M ï, S a m i ï ( mi S ъ->

v ) Nos Lorandus Lepes de Yaraskezy Vice-Vayvo-.


da Transilvanus memoriae commendamus per praesen-
tes, quod cum praeteritis diebus, videlicet circa festino,
sanctae cruris in possessione Capolna vocata, una cum
Baronibus et Nobihbus nee non Saxonibus potioribus,
septem sedium Saxonicabum et Siculorum dictae par
tis Transsilvaniae i'uissemus congregati , inter caetera
tractantes, ut protervia et rebelliones nejandissimorum
ßusticomm contnlione et eradicatione .... sicuti con*
tra insultos Turcorum saevissimorum has defensare
partes, coram nobis et Baronibus universi Nobiles et
Saxones . , . . inter se ipsos lalem fecerant unionem et
) 15Г У
к t i I ) atare snire mi írotie între sise : ka kind S s*ar
¡ntímnla ka Tsrail 5Ъ вгеа s* între în ачеа$гъ trarb.
arsnql nreziinil Nobill din n^terea Tniiu nrstsalc un a
fri^iel sin4ere sb fie datort a Béni într ажЛотЛ n?mi-
Ulorî Sanil. Assemine im nrezimil Sainl sb fie datort
a Béni într'aaiStorFb' înkontra rÏBalilorx mi a mimÍ4Í-
lorx ISobililorx, mi mal aies* snre stîrnirea rvsti>t,il
blbstematilors de tbranl 4elorî mal s'ssi.-riml. Snre
kare hkrsrï s'ax îndatoratv m,rtile de Ьтпъ во» lor».
1агь în adsnarea nóstrb generalb din Tirda, în zilele
trekste, adekb кЫге sbrbbtórea intimnim>ril fe4Íóril
rlorióse nea din ггтъ, ssnraskrimil Nobilï mi SamI
ax înti>rit$ ínaintea nóstrb mai sïsx-nomenita disnïsv-
чгепе a lorx, nreksmx mi tnirea fritéskb, nrin тъг-

fratarnitatem, qüod dum et quando casu contingente


praefati Turci has invadere, subintrare couarentur • . ,
partes, tune praefati Nobiles in suçcursus... ante nomi-
natorum Saxonum mutuaeque sincerae unionis fratei>
nit.. venire et acoderare debe rent et tenerentur. Prae«
dicti etiam Saxones contra aeinulos seu inimicos No-
bilium, signanter autem ad conterendarn praedictorum
nefandissimorum rusticorum ргуЯещат venire, et acce~
lerare ilebcrcnt et tençanlur, . ad quod se partes sponte
obliga. ... juramento coram nobis, Praescripti vero.
Nobiles et Saxones praeteritis diebus Thordae in con-
gregatione generali nostra, videlicet in festo purifica-
tionis Virginis groriosae nunc praeterito praemissam
dispositionem et ordinalionem ipsorum, nee non unió«
пет fraterniter çonfirniarunt coram nabis, haniiu nu»
strarum testimonio literarum. Datum I \\o\ <lao ... |'o

^
)( 158 )(
ttria aiesteï къг1,Т fbkxte din nartea nóstri. Datx ín
Tsrda ín s-brb-btórea feri4itel feqióre Darotea. Auntl
Domnslxï 1438. »
Пе Нпгъ tote aieste lerbtsrl de onnessixne kom-
mtn-b, tïmïltele l,eranilorí înlbritat,! s'ax stímm>ratS
nxmaï dxnb че nrin kommíndsl RegeUl Albert» li
s'a datí libertatea Ion? чеа de mal ínainte, » ka п1ъ-
tindv kbdin^ele lorx kxtre nronrietarï, sb se nótb mi
ta ín BerI че lokS, mi вег! kind« le ва лкьче. » No-
biliï nriimiro» a4eastb огашъчнше a Regehï, darb maï
rrex se ari>tb m>rintele Eniskoml katolikv , Giorgix
Leneui, kare kbsnise ne loktitorl din kassa di4Ïmelorx,
mi къшхпаве a4este tïrbsrc>rï. Аче1а nv вгеа de lokx
въ dea Boie t,eranilorx de a se mïta, шпъ lundi ns se
do/Ki>ni asnrs de Regele Albert« , mi se amenint,b k*
nîterea de BoiBodsl Deniv de Losont,, mi kx aqestx
modx se redsse la asksltare, ( 1439 ).

Maï пипгък^ъ fi starea Ronvbnilori Transileanï


dsnb че komnatriotïl lorx, Ioanne К о г в i n i de
ü n n i a d e, se fbks BoißodS al Transileanieï ( 1440 ),
mi anoï r«bernatorrê al ÎJnrarieï ( 1446,*). À4estx
orax Híbitorx de tmanitate , rabitorFs de kremtinbta-
te, darb mi rabitorií de natisnea sa, въглпай къ d*-
пъ sistema fexdalb че domnia ne atsiml în íínraria,
omagismxl их se note desíiintja ( demi se note xmsra,

sto B. Darotheae Virg. Anno Domini millesimo qua-


dringentesimo trigésimo octavo. Jpud Edentm in No
lis od supplicem libellum Valachorum.
*) Beii Tomi I. Mti'tiiu« Islor. Daglui 6y uii n luttunlc.
X1S9X
lirekxmx ami Bbzxtx la Itegiï nreqedinl;* ), înqenx зъ
поЬПевкъ ne Иошъп?, mi kx modxl aqesta sb'l skane
nx nxmal de sxntx sarqina omagisnnlxl, qi st>'I ínall,e
la íntbrel ranrx de menbri al statslxl.— Bredniqe de
ínsemnatx sínt drentxrile qele marï kare le dede el
Knezilorx Ronrbnï din 1,inxtsl Xat,erïlsï qelorx nobilit ï
de dînsîl, ka aqeiutia въ fie skstiif neritrx uronrietb-
l¡ile lorx de tote sarqinile kare sínt mite kx st-bnmi-
rea пгоппеЩиогх nobilitare, x ): » Bremx ( ziqe Ioan-
ne ín dinloma kare le о аъ ) , ka el mi tot;ï xrnrbtorit
lorx, въ fie skxtit;! de tote kamnaniile militare, de kol-
lektele serBÍt,ielor£ mi de вег! qe аъП, mi'ï mîntximx
nrin nxterea aqestel къг1;Т. » — Istorikfl Branqix zi-
че> У ): я Къ eï a* dobînditx aqeastb libértate déla
komnatriotxl lorx nentrs къ ах sereitx kï dinsíl bí*
teîKémte ín tote bbtbliile kare le ax aextx kxTxrqil.»
Mal ani^satï se narx a fi fostx lîommil sxntx Ni-
ко1ъ Villak ( BoiBodx al Transileaniel nxsx кьагх de
Ioanne îînniade, k"btre kare s'a aritatx nerekxnoskb-
torti mi птъ a trbitx îînniade, darb mal BÎrtosx dxn-k

x ) Eosdem et posteritates eorum universas ab от»


ni exercituali expeditione, servi tiorum collectis, datiis
quisbusvis volumus habere exemtos, imo eximimits et
supportamus praesentium per vigorem. /. Huniadius
in litteris anni 1448, per Ederum citatis in Observ.
crit. pag. 127.
y ) ( Valachi districtus Tîatzâk ) tempore Ioan/ih
Hunyadi, inde oriundi, nobilitatem, quod semper con
tra Turcas pugnanti strenue adfuerunt, adepti sunt«
Antonius ffrrancius ibidem cilalus.
X 160 x
mórtea hï ) , atîtx clin ka-gsa nai,ionaiili>ljiI- kitv mi a
religixniï lorS. fn o skrisóre ara п. a4estx ошх шкъг«
katS кх tote uit,iele о bskürie певпзвъ я nentrs ads-*
чегеа sxismatiqilorx la xnitatea kredint,eï mi nentr*
stîrnirea errorilorí kontrare dormatelors katoliie,» z).

Darb îmnillbrile aiestsï mikí tiranu ni t,insn> dtkUy


timmf. rioriosxl Rege Matia, firel marelsï îînniade *),
mîntsi ni nsmaï ne Вошъп!, 4¡ ne tot,! kreuitinil de
ritïl oriental, de onnressisnile klerslsi katolikx, uii
între áltele, de diqimele че1е nedrente kare trebvta
sv le dea ачск! klerS, a ):
» Sxismatiqiï sb m fiie datorï a ntati diqïmele, mi
sb nx se konstrînrb nrin drerbtoriï i.in-stalï ( Comités
Parochiales ) snre nlbtirea afbtorx diiTme, nrekïnrs
sînt datorï a п1ъи 4eilalt¡t loksitorï . Iffi въ nx se

- : s ) Atque hune hominem, arragantia , invidentia,


rancore-, implacabili sanguinariae vindictae studio fia*
grantem, manifesta denique in Regem et patriara per
fidia contaminatum, video quibusdara in litteris incre-
dibilem laetitiam praeferre de schismaticis ad fidei iini-
Utem reductis , deque profligatís erroribus dogmati
catholico adversis ; . . . . Quasi vero huiusmodi rebus
vitae sordes eluantur. Eder in Observ. çrit. pag. 133.

a ) Sehisraatici ad soîutionem decimae non ad-


stringantur, et neque per Comités Parochiales instar
aliorum ad huiusmodi decimarum soîutionem compel-
lantur. Ad christianos ( catholicos ), in quorum medio.
* ) Веы Tom. I. Mag». Istor. nag. 56, mi irmitórele.
X1«X
imnïe interdiktx ekklesiastiki * "■ la kaîoliiiî între karî
lokseskx atari sxismatiti nentr* къ ачеТ sxismati^I ni
nlbteskx diqïmele. Dékb katoliiil «ors аве* sotietate
sa* kontrakts kt nrezimil sxismat¡4l, sax вогх fane
aibtsrï kx aaratoira kommsni. si ni se чеагъ di4l-
mele din nartea nrodiktelorx lori kare arx trebxi s%
le dea katoliqir. Dekrersl У al lilMatia din annîl 1481,
Artikh 3 mi 4.

Assemine mînUi mi BbdislaeS ne Kommt mi ne


4eilalt,l kremtinï de ritsl oriental, de nh>tirea dinïme-
lorx, adi>orîndx uii kaisa, къ nreotyloní katoliqf se kl
eine въ iea diqfma nsmai delà kredinqisuiii lors къ-
rora le sereeskv. Kssintele dekretslsl suit aneslea, b):

» Sînt nul te lokïrï în m r«ile Reratsbï, în kare


lokxeskx Sîrbl, Rssniaqf, Rombtiï mi akï sxisiualinl

taies schismatici morantur, ratione ipsorum scliis»


maticorum ob non solutionem decimarum interdictum
Ecclessiasticiim non imponatur. Si quando christiani
cum praefatis talibus scliismaticis societatem, si-
ve contraclum habuerint, et araturas pari auxilio fece-
rint ; de parte fructuum cbristianis cedenda taies de-
cimae non exigantur. Mathiae Corvini Regis Décret. V.
mini 1481. Artie. 3 et 4.

b ) Sunt plurima loca in continus Regni sita, in


quibus Rasciani, Rutheni, Valachi, et alii scbismalici
*) Beiï mai mï nagina 14 e.
XXI.
X 162 )(
in mimlokxl Katoliqilorx, mi птъ aksmx tri>indx dtf-
пъ ritsl lorx n'ax nHtitv de lokí dinïnn,, ьагъ aksmí
Doninil Пге1а1,( вогх sb'ï konstrînrb ka въ nlbtéskb
diqlm-b. 1Ш fiiindx къ diqtmele kare sînt înkinate
întrï momia 1«! KristS, se чегх nsmal déla kredinqio-
miï lsï Kristri, tari, ns déla allí ómenl sxismatÍ4l ;
nentrs aneasta s'a otbritx mi s'a ordinate, ka de ai4ï
înainte въ ns se ma! чеагъ dÍ4lme delà Sîrbf, Rss-
шач! mi Ronvbnï, mi delà alt,I sxismatiql în вег! че пъ-
mîntxrl ale Katoliqilorx вогй medé. Dekretsl II al lsï
BladislaBU, din аппъ! 1495. Artiklx 45. »

in terris christianorum ( catholicorum ) habitant, et de


iisdem terris hactenns juxta eorum ritum viventes nul-
las penitns decimas solvere consveverunt, quos tamen
ipsi Domini Praelati ad décimas solvendas cogère ni-
terentur. Et quia ipsae decimae in patrimonium Chri
sti dedicatae a Christi fidelibus, et non ab aliis schi-
smaticis hominibus exigi soient; ob hoc ordinatum est,
et conclusum, quod a modo de caetero ab ipsis Ra-
scianis, Ruthenis, et Valachis, et aliis schismaticis in
quibuscunque terris christianorum residentibus nullae
penitus decimae exigantur. Vladislai IL Decretum If.
aniii 1495. Artic. 45. : ■.

Nota. In irmarea ачсэЮг» dote dekrete, totï Koim.niï din tôle lokirile
sînt skilil,'i de a nlbti dmma lloinlorï katoliqr. Satuiï ne timnirile l\ï Ma-
tia mi aie hT bladislaeï, era kaloli'iï, mi noiiii Iorv, nvmaï ka nom kato-
НчТ, авеа dient» si. iea dÍHÍma, dini. legile onnressiBe, delà Ronvbpiî kari
lokna aniestekatï ki Saïuiï. Urin a4este Dekrete se skïlirb аче( konh.Lsi-
torî Rombal ki totil de ачеа эагчшъ, mai r.iitosv ihm, kmintele l<ï Iiladi-
»laaï, къ se kiaiue зъ ¡ea diiïnib mmaï delà krodinnimiiii lorï, aJeki, Saoïiï
ileli Sarnî. Kimt ni пптгъ Котыш si. su foloséski. de am sic drentirt S
)(Ш)(

VI.

¡Mol maï авешх delà ачепШ doï Regï, adekb delà


Matia mi delà BladislaBX, natrs Dinloniater ssubtore de-
snre biserika de ritxl oriental în m>rt,ile Reratxhï, de-
snre drentxrile IIreo1¡ilorí, Ersmenilori mi Eniskoni-
lori în Marmorosi, mi desnre ге1ъчнтеа aqestora ks
Mitronolia din Transibania. Kassa lori e nartikïlai-ъ
în adeBT>ri, ks tote aqestea fiindi къ resnîndeski ma
re lsinini> neste starea biserÍ4eí de ne atxnnï, le Bomi
nsne aiul ama пгекятх s'aí aïtentikati de kbtre Re-
4erkbtoriI ArxiBxlxï din Alba-Jslia.— Snre fшггагеа în-
t,eles?lsl aiestora, însemnxmx aiqï. Къ doï nronrie-
tarï de ritïl oriental din Marmorosa, Б a 1 i i, ъ Bodb
mi D r a г s Mester fsndarb ( 1391 ) în аче1 t,inïlx
ïni monaster*« înkinati sbntshï Arxangeli Mixail, îl
dotarb ks mente sate, dxn'aqeea merrîndi la Konstan-
tinonoli, se гхгагъ de Ilatriarxxl Antonix II, ka st>'I
nriiméskb ssntx nrotekt,hmea sa. Ilatriarxïl nriimi
k* тхЦхпиге aqeastb oíferfb, nxmi ne sni Ilaxomii
Erxmenx al monasterralsï, mi'ï dede aïtoritate пкпагъ
neste tot,ï Ilreot,iï mi Laiqiï din lokxrile че se t,inx de
monasteri-x ; fsndatorilorx mi Ilreo^ilorx mi txtsrorx
ómeniloix din t,inst*l monasteradul le dede drents],
ka la mórtea Ersmenïhï aktsal sb'uiï а1егъ eï al tí
Ersmení kare sb rseerneze monasterial mi lokïrile
sxiiussc lsï. — Б«пъ legue onnressiee de ne timnïri-
le аче1еа, IIreol,iï de rirtl oriental era insTU'4Ímf,í к s
inïlte felirï de tasse mi de di>rï kare le nlbtea dea
drentsl Regelsï. Regele Matia , dxnb чегегеа Mitro-
nolittlsï Transileani, skxlemte (1479,) ne llrcat,il de
X IM//
ritsl oriental din Marmorosa, de tote a4este sarqinï,
( Aktïl I ).— Kbtre annxl 1490, xnx кгЬгъгх Rxsniakx
kï nïmele Ioanne din monasterrel St. ¡Nikola din Mïn-
качгё, se fkksse Eniskonx. ( el nentrs întîia огъ în аче1
lokx, delà кате îmï trarx în4enstsl Eniskonil Msnka-
mhîIxï, ) subordinate Mitronolitxhï din Transileania.
Auestx Eniskonx arbtînds-se înaintea Regelxï Bladis-
1авх, uii min^ind» къ made în monasterial St. Mixail
din Marmorosa, de огъ че medea în monasterrel St.
Шко1ъ din Мхпкачгё, чегх ka eenittrile monasterial«!
din Marmorosa sb i se dea lxl dxnb векге! оЫчеге.
BladislaBï komîndb ( 1491, ) ka rireotiï mi Lainií de
ritsl oriental din Marmorosa въ nHtéstb kbdint;ele
Eniskonïlsï ka snxl kanx al lorx, nrin armare mi Пгео-
^iï mi Lai4iï din lokxrile че se t;inea de monasterrel
St. Mixail, ( Aktxl II ).— llarrè Erzmenil akfxal al mo-
nasterrehl St. Mixail îu^elerîndx къ Eniskonsl a skosx
nrin тше1ъчгепе o astfelx de Dinlom^ а1еггъ la Re
gele, uii апЛъ drentsrile monasterrebl kare le a къ-
nitiratx delà flatriarxïl Antonix. Regele BladislaBX în-
kredint,îndx-se desnre drentele nretensiïnï a le lïl Ha
rre, înt-bri ( 1498, ) drenttrile monasterrelxï, înskrise în
Dinloma sa Xrisoesl Ilatriarxïhl, tradxsx în limba la
tin^ uii'lx întari nrin a-gtoritatea sa, п^ъ аша, ka Eri-
men*l monasterrelxï 8Ъ arate kïBenita гевегпцъ uii
stnnxnere Eniskonxlsï din М«пкачге, uii Mitronolitt-
bl din Transileania, kirm era sïbordinatx аче1 Eni
skonx, ( Aktsl III, k« XrisoBxl ilatriarxïhï dimnrexm>).
— Eniskonxl Ioanne kx tote a4estea nx în4etb de a
fa4e nretensixnï assura Benitorilorx monastirrelxï, гъ-
zimîndx-se ne Dinloma чеа mar sísx пomenitъ, din kare
kaxsb Erxmenxl Harre fs silitx sb se пПпгъ de nox la
X íes )(
Regele. BladislaBx чкъ înaintea sa ne Eniskonx mi ne
Ersmenx ; însb Eniskon?l ns kstezb a se arbta înaintea
Regels! qebl înmelatx de dînssl; mi Ersmenal dobîn-
di skïtire de nretensiïnile че1е nedrente aie Enisko-
nvltl, ( Aktîl IV ).— Aktele aqestea, nrekwnx s'a« ax-
tentikatx de НечегктЛоп! ArxiBxbï, sxnb аша, с ) :

» Noï Reqerkbtoriï skrisorilori mi aï dokïmente-


lorx literale 4elorS че se а(1ъ den*se mi auiezate în
Sakristia sax konserBatoräl KaniusUhï biseri4il din
Alba-Julia în Transileania, mi Essekstoril tsttrorif че-
lort alte ofbrîrï »-sdek-btoreoitl mi mandate Rerale
пппчтеиШ, fa4emx kînosksty nrin a4estea. Къ re-
Berendsl Il-brinte Giorgii Reigai din sot;ietatea lïl les*,
Teolorsl Rom-bnilors ъщ! de ritïl ггечевкх din Tran.
silßania, ne a arttatx mi ne a nresentatx natrs skrisorï:
чеа d'întîrê, skïtitore, delà Matia Regele Unrarieï ; a
dosa, tni mandats delà BladislaBx Regele îinrarieï; a

c) Nos Requisitores Litterarum, et Litteralium


Instrumentorum in Sacristía, s'we conservatorio Capi-
tuli Ecclesiae Albensis Transyhaniae repositarum , et
locatarum, ac aliarum quarumlibet judiciariarum deli-
berationum , fegitimorumque mandatorum Regio-Princi-
palium Executores. Damus pro memoria per praesen-
tes: Quod Reverendus Pater Georgius Reigai Societatis
lesuy Valachorum Graeci ritus in Transylvania unitorum
Theologus exhibuerit Nobis, praesentaverit Cuaternas
quasdam Litteras , primas quidem , Mathiae Regis
Hungariae exemplionales. Secundas JJludislai simditer
Regis Hungariae Mandatum; Tertias itidem Uladisiai
)(166)(
treta, íntbritóre déla ачекшГ Rege Bladtslaev ; a natía,
nroteklioml-ь, assemine déla Regele BladislaB*, kt kï-
urinssl ïrmbtorFK, rsrbndïne ne nol ka въ le înmi-
гъшх mi sb le îuskriemu în aqeast-b skrisóre a nostrb,
mi si>'l dT>mx o konie kredin4Íósb sïntx sigillsl no-
strï kanitxlarrä. Konrins^l Berbal al 4elel d'intîtv skri-
sorï adekb delà Regele Matia, este agesta:
'" Noï Matia din rrat,ia lil Dzeií Rege lïnrarieï,
Bofmieï etc. Faqemi ksnoskstx nrin aqeasta txtsrorx
qelorx че se кхвте : къ nol atîtx dsnb "xmilita г«гъ-
чнте a kredinqiosibï nostrx nbrinte loannittS Mitro-
nolitîl din Alba- J*lia, kîtx mi din sneliala nostrb rra-

Regis Cofirmationales. Cuartas vero iterum Uladislai


Regis Protectionales , tenons infranscripti , petens Nos
quatenus easdem praesentibus nostris inserí, et inscri
bí fatientes, Paria earumdem, sub Sigillo nostro Capi-
tulari , eidem extradarç , et emanarï faceré vellemus.
Quarum quidem Litterarum priorum Mathiae videlicet
Regis tenor, et verbalis continentia haec est.
Nos Mathias, Dei gratia Rex Hungariae, Bohemiae
etc. Memoriae commendamus tenore praesentium si
gnificantes quibus expedit universis : Quod Nos, tum
ad humillimae supplicationis instantiam. fidelis nostri
Reverendi Iovanychik Metropolitani Nandor albensis *)»
*) AÎ4Ï treble sb fie ггеша1ъ de Notarrir ; in lokv de Nandor albensis
( Bblrradtl Sirbeskï ), treble si. lie AJbo-Jaliensis ( Eblrradil din Trausilea-
nia ). Kiiiskoml diu Maranros» era sianisV Mitrouoliuï din Allia-.l nlia, mn,
ht Mcliï din Alba-Graeca, iinlimï se Bede din Diulomatele irnvbtóre ale l»ï
Bladislaai. Onionimia in munie Ronibneuiiï se aède кь a întrodisï koniisimea
iu че)е bárbaro latiueuitï.
X 167 )(
^îe, amx skxtitK rrai,iosí nentfs tote timmrile BÜtó-
re ne tot,ï ÎIreol,iï Ronvbnï de legea ггечевкъ din ko-
mitatïl Marmorosa, че! de aksmx mi че! BÜtort, de
nlbtirea Berï къгогх tasse ordinäre uii estraordinare
kare trebxKi eï, în mmdoks] lokxitorilorx nostri re-
rall, s% le nlbtéskb Maisti>t,iï nóstre ; ba îl skïtimx mi'l
mîntsimx nrin nsterea a4estel къг^Т. Din kare kaxsb
въ kommîndbmï seriosx воъ t»tïrorx kredin4iouiilorö
nostri, DikatorI mi ПегчеШог! al tvtvrorö tasselor*
nóstre ordinäre mi estraordinare, assemine mi Drer-ъ-
torilorx kamerilorx sxrilori nóstre rerale, uii Bikari-
lorx lors 4elorv din nrezisïl komitatv Marmoross, ka
sb nx kxtezat,! шч! o datb mi ni4ï într'ïnx modi a

nostrae propterea porrectae Maiestati, tum vero ex


gratia speciali, universos, et singulos Valachos Presby
tères fidem Graecam tenentes, in comitatu Maromaro-
siensi existentes, praesentes, et futuros de solutione
quarumcunque taxarum tain ordinariarum quam ex-
traordinariarum, per ipsos, in medium Regnicolarum
nostrorum solvi, Maiestatique Nostrae, ab eisdem pro-
venire debentium, perpetuis futuris semper temporibus
gratiose duximus eximendos, et supportandos. Imo
eximimus, et supportamus praesentium per vigorem.
Quo circa vobis fidelibiis nostris universis, et singu
lis Dicatoribus, et Exactoribus quarumcunque taxa
rum nostrirum, tam ordinariarum, quam extraordina-
riarum. Item, Comitibus camerarum salium nostrorum
llegalium in praedicto comitatu Maromarusiensi pro
tempore constitutis, eorunique vices gerentibus, barum
serie firmiter praecipientes mandamus, quatenus a mo
X168X-
konstrînge de aksmx înainte ne nreziuiiï ITreot,! Ro-
тъп! de lpgea ггечевкъ svnniiur nomenitslsï Mitro-
nolitS, sure nlbtirea вег! къгогй tasse ordinäre mi
estraordinare kare trebïba el sb le nlbtéskb în miado-
ksl loksitorilorS nostri reralí, în kontra formeï sks-
tiril nóstre, mi sb m'ï sinnirat,! sai si>'l tsrbsral;! în
вег! in« modi în nersóne sa« în bkrsrï nentrx ne-
nlbtirea aqelora, sintx amenint¡area de a nerde rratjia
nostrb. Aqeastb karte s'a reqetitx mî s'a datï arbtb-
tomdsï. Datu în Bxda în Simbbta чеа d'întîrë îna
inte de Dsmineka Бзкгга^въ, ann?l Domnskï 1479,
al Reratslsî nostrs din tfuraria etc. 22, гагъ din Бое-
inia 11. ,„
» lili era ssbskrisv : '" Urin tfrbaní Bistiemd Re

do deinceps praefatos Valachos Presbyteros ut prae-


fertur Graecam fidem tenentes, praefatoque Metropo
litano subjectos, ad solutionem quarumcunque taxa-
rum ordinariarum scilicet , et extraordinariarum, in
medium Regnicolarum nostrorum solvi debentium, con
tra formam praemissae nostrae exemptionis arctare, et
compellere, ipsosque ratione non solutionis earundem,
in personis, rebusque, et bonis ipsorum quibusvis im
pediré, turbare, seu quovis modo damnificare nusquam,
et nequáquam praesumatis, neque sitis ausi, modo ali-
quali, gratiae nostrae sub obtentu. Praesentibus per-
lectis, exhibenti restitutis. Datum Budae Sabbato pro
ximo ante Dominicam Laetare, Anno Domini millesi-
mo quadringentesimo septuagésimo nono. Regnorum
nostrorum Hungariae etc. anno vigésimo secundo,
Bohemiae vero undécimo. Et subscriptum erat'.
)( 169 )(
ral. ,„ Iffi era înfbritb кк si'gilhl attentikx al ачеЬ-
muiï Rege, în гшж!окй ne чеагъ roinie, mi skrisb ne
fiergamentK. »
» Konrinsîl qelel de a doilé, adekb al mandatais! Re
gelst Bladislaev, este anesta :
'" Bladislasv din rratia hi Dzex Rege lînrarieï, Бое-
mieï etc. Txtsrorx kredingiomilorx nostri Пге1а1,Г, Ба-
ronï, Komi»,ï, Kastellanï, Nobill mi ssbordinat,iloi i lors,
asseminea чеЩепиогй, oramelorx mi satelorx, mi Dre-
rbtorilorx, Jxdi4ilorx uii kauetelorS satelorô, mi tsts-
rorv altor« ómenl de вег! че stare mi kondit,isne din
вег! че lokx al Reratsixï nostrs din ftnraria, kari
вог* sedé a4estea, símpate mi rra«(ie. Kredin4¡ossl

R. Urbani ppti Thesaurarii Regii. Eranlque sigillo


eiusdem Domini Regis aut/tenlico in medio loco , super
cera ruera impressive communitae, dt roboratae, pari-
terque in ¡lergamento confectae, et emanatae.
Secundarum Viadislai videlicet Regis mandait tenor
talis est :
Vladislaus, Dei gratia, Rex Hungariae, et Bohemiae
etc. Fidelibus nostris universis, et singulis Praelatis,
Baronibus, Comitibus, Castellanis, Nobilibus, ipsorum-
que officialibus. Item Civitatibus, Oppidis, et Villis,
earumque Rectoribus, Judicibus scilicet, et villicis, ac
alterius cuiusvis status, et conditionis hominibus in
hoc Regno nostro Hungariae ubivis constituas, et сош-
morantibus, praesentes vistiris salutem et gratiam. Ex-
posuit Nobis fidelis noster Reverendus Ioannes Epis-
copus Ruthenorum in claustro Beati Michaelis Archan
XXII.
X 170 )(
nostr? Iíbrintele loarme EniskonsI Rssniaqiloru din
monasterpsl St. Mixail Arxangelxl în Marmîrosx de ri-
tïl ггечевку, ne a arbtatx поъ к* mare nlîngere, къ
ne пгоппеЩие Bostre mi în mimlokxl Eostr* se аПъ
mtltjl Пгео!,! Risnia4l mi m*ll,ï t,branl de kredint,a rre-
4éskb mi ssntx komîndsl hi, kari пч »orx въ dea ве-
nitïrile че se kïinnx hï mi nïmiteï biseriql азпъ ве-
кнЛ оЫчега, într* mare паг?Ьъ mi strikb4mie a dren-
tïrilorx biseriqeï lîï. Hli fundí къ noï as вгешх зъ
s'sfferimx ka аче1 агъШоггё mi biserika III въ se
Jinséskb de obiqïimtele mi drentele sale Benitsrï : въ
коттш^ътх воъ krediimioaiilorx noslri, mi txtïrori
че1огх dintre во!, serios* nrin aqeastb karte a nostra,
к a de aksm* înainte въ fa4et,l în rote modîrile ka nre-

geli in Maromzrus, ritu Graecorum fundato commo-


rans gravi cum querela. Qualiter in bonis, et posses-
sionibus vestris, et in medio vestri plurimi Rutheni
Praesbyteri, et plurimi item coloni Graecam fidem te-
nentes, et sub jurisdictione sua existentes commoraren-
tur, qui proventus, sibi, et dictae Ecclesiae suae, ex
vetusta consuetudine provenire debentes reddere, et
restituere difficultarent. In grave praejudicium Juri-
um eiusdem Ecclesiae suae, et damnum valde magnum.
Et quia nos pati nolumus, ut idem exponens, et dicta
Ecclesia sua, solitis, et justis suis proventibus destitua-
tur. Mandamus idcirco fidelitati vestrae , et vestrum
cuiuslibet praesentium serie strictissime, quatenus a
modo imposterum praef'ato exponenti, et dictae Eccle
siae suae, per praenominatos Ruthenos Praesbyteros,
et colonos Graecam fidem, ut praefatur, tenentes, ubi-
X 171 x
zisïhl агъШогге; mi nïmiteï biseriqï si se nsnsnrb
nrin Ilreot,il Rxsnia4ï mi i/braniï de kredinta ггечевкъ
din nronrietbi,ile BÓstre mi din miadokíl Bostrx, tote
Benitxrile kare se kwin« lsï îii tote lokï rile mi ín to
te timnxrile ; mi sb ms 1ачеИ altminteré. Aueastb kar
te s'a гечепЧ* mi s'a datx arbtbtomdxl. Datu ín ss-
bvrbitl чещи nóstre Alba-Reralb ín чеа d'intî« Ds-
rainikb ¡nainte de sbrbbtórea La lant,$rile feri4itYlfï
Aiiostolx Iletrs , ann*l Domnïbï 1491 , al Reratshl
nostrs din inmuta etc. 2, iai-ъ din Boemia 21. ,„
» lili era skrisx ín frxntea kxrt,il : "' K? mina nro-
nrie a Domnïhï Rege. ,„ lili era întirilb kï sigilhl
¡Ksdekbtoresks al ачеккиш Rege , in miadokx ne
чеагъ romie, mi skrisb ne nerramentx.»

vis in praescriptis bonis et possessionibus vestris, et in


medio vestri commorantes, de omnibus proventibus,
et obventionibus suis, locis debitis et temporibus sem
per oppor. . . responderé, et responden faceré modis
omnibus debeatis, et teneamini. Aliud non facturi.
Praesentibus perlectis, Exhibenti restitutis. Datum in
suburbio Civitatis nostrae Albae Regalis die Domini
ca próxima ante festum ad vencida beati Petri Aposto-
li, anno Domini millisimo quadringentesimo nonagési
mo primo. Regnorum nostrorum Hungariae etc. Anno
secundo, Bohemiae vero vigésimo primo. Et scri
ptum erat in fronte Litterarum. m. p. Domini Reg.
Erantque sigillo eiusdem judiciali in medio, super cera
rubra impressive communitae, et roioralae, patenter*
que in pergamine confeclae et emanatac.
)(172)(
» KonrinssI 4eleï de a treilé, ааекъ нЦъгкоге, este
Meeta:
*" No! BladislaBx din rra^ia hl Dzex, Rege îinra-
rieï, Boemiel etc. Faqemx kxnoskxtx nrin aqeasta tx-
tsrorx че1огй че se kxBine, къ вепегаЫЫ mi reli
giose frate Wani Erxmenxl monasteri-xhl biserÍ4ÍI St.
Arxangelx Mixail din Marmorosa, nvbrtxrisitori-x de
kredin^a ггечевкъ , Benindx la îa\9 Maiesti^iï nóstre
ne a arbtatx mi ne a nresentatx поъ о karte nrißili-
gialb a ReBerendissimïlïï IHrinte Antonix fostxlxl Па-
triarxx al чеЩи Konstantinonolitane, nóxel Rome, mi a
tote! hmil, skrisb ne nerramentx kx litere ггечешИ
mi íntbritb kx sigilhl sex de nlsmbx че1 акъШй, mi
kx aqeasta xnx essemnlan-x tradxsx din вогЬъ în вог-

Tertiamm. seu confirrnationatium verbalis similiter


coníinentia seq. in ¡шее verba :
Nos Vladislaus, Dei gratia, Rex Hiuigariae, et Bo-
hemiae etc. Memoriae commendamus tenore praesen-
tium significantes quibus expedit universis. Quod
venerabilis, et Religiosus frater Hilarius Prior Claustri,
sive Monasterii Ecclesiae Beati Michaelis Archangeli in
Maromarus fundati, Graecae tidei Professor, nostrae
Maiestatis aecedens in praesentiam, exhibuit, et prae-
sentavit nobis quasdam Litteras privilegíales Reveren-
dissimi Patris quondam Antonii civitatis Constantino-
politanae, Novae Romae, ac totius orbis Patriarchae,
in pergameno graecis litteris exaratas sigilloque suo
plúmbeo impendent! consignâtes. Et cum hoc, etiam
earumdem Litterarum exemplum verbotenus in latinum
traductuin, de et super nonnullis Indultis, Juribusque
X173X
Ьъ în limba Ышъ, desnre niuite drentïrt mi liber-
t%tf aie aqeleiamï biseriqï St. Mixail, date de аче1 Па-
triarxí mi însemnate mi sneqiíikate mal >kosy ín ko-
nrinsïl ачеЬиш! essemnlari-s. Bsrîndx-ne ne noï ka
si bineBoimv rrat,iosx a nriimi ачеа karte natriarxa-
1ъ mi tote че1е konrinse mtr^nsa, а о înnoi mi a о
întbri к* mtere nentrî totS désna, îu faBorea ачеЬл
frate Ilarw mi a *rmi>torilorï 1»! mi aï biseriqiï mal
s*sS-nxmite. Konrinsxl Kbrt,iï mi al essemnlarrehï eï
este într'aqeste вогЬе. ,„
■ ни Antonix din rra^ia bï Dzeü Ilatriarx* netlt,'1*
Konstantinonolitane, noîel Rome, mi a toteï lxinil. Bi
ne niskstfï mi în Dze* onorai,iï mi bvnil kremtinJ,
de xmilitatea nóstrb dsnb întbrirea sniritslsï sxntx
K$bit,iï fiï mi generomil Б a 1 i t, ъ Bodb mi Drari

et libertatibus eidem Ecclesiae Saneti Michaelis, per


eumdem concessis, inferius in tenore eiusdem exempli
denotatis, et specificatis. Supplicans Maiestati nostrae,
ut Litteras huiusmodi Patriarchales, ас omnia in eis-
dem contenta, rata, grata, et accepta habere, ас pro
eodem fratre Hilario suisque successoribus universis,
Ecclesiaeque praenotatae innovantes perpetuo valituras
gratiose dignaremur confirmare. Quarum quidem Lit-
terarum, et earundem exempli Tenor sequitur in haec
verba.
*> Antonius Dei gratia civitatis Constantinopolitanae,
Novae Bomae, ac totius Orbis Patriarcha. Bene, bea~
teque progeniti, et in Deo honorati, bonique Chistia-
ni humilitati nostrae, secundum confirmationem San-
cti Spiritus, dilicti filii, et generosi Vajvoda Balicza, et
)(174)(
Master, kari ax fsndatx о Ыэепкъ sax ?nx monastim
în Marnvsrosx, în nxniele St. Arxangelx Mixail, ax eenitx
la noï mi ne ax rïratx ne ïmilitatea nósti-ъ în starea чеа
neferiqitb mi amenint^tóre a imnerixlxï, mi ai stbrtitx
în feriqire mi în asksltarea kare ax aestx dsub xsan-
t,a religisnil kremtine, mi ax înkinatx mi ax di>r?itx
хгтШъШ nóstre mi biseriqiï nronrietatea lorx чеа kx
drentxl kbmtiratb, adekb biserika ( monasterial ) чеа
fxndatb în nïmele St. Arxangelx Mixail, ama ka si> fie
sxnnïsb biseriqil xmilifbtiï nóstre mi sb askslte de
dînsa. 1агь noï Bbzîndx dorinta lorx чеа dréntb mi kon-
siderîndx kredint,a lorx чеа втчегъ ne amx nlekatx la
Bointa lorx, mi amx binezisx kx axtoritatea nóstrb чеа
natriarxalb ne Drarx Mester firal •smilitbtil nóstre, mi
ama ka аче1а ne kare'li ва alege Dzex Ersmenx în

Drag Mester, qui babent Ecclesiam, sive monasterio m


perpetuum in Maromaros in nomine Sancti Michaelis
Archangeli fundatum, qui venerunt ad nos, et humilita-
ti nostrae, infelici et urgente Imperii Constantinopoli-
tani statu supplicarunt, ac in beatitudine, obedientia,
quam habuerunt pro consuetudine Christianae Reli-
gionis praestiterunt, humilitatique omne ac Ecclesiae....
haereditatem de propriis bonis, et bene acquisitis Ec
clesiam videlicet in nomine Sancti Michaelis Archan
geli fundatam donarunt, ac obtulerunt, ita quod ad
Ecclesiam humilitatis nostrae respectu habeat, eidem-
que obediat. Nos antem videntes justum eorum de-
siderium, ac integrant tulem considerantes, donationem
eiuamodi gratara acoepimu« vohmtatique eorum con-
desoendirau», ac Drag Metier, vdUu humilitatis nostrae
X 175 X
ntmitsl monaster^, въ а\Ъъ mi el bineziierea nostra,
nrin kare аъ по1ъ konsekra tote biseriqele kare sînt
în nertinent,iile nrezisshï monasterio. La aqestea, ka
dékb вег "Snu Arxieniskoní saií Eniskonx dintre s*n-
nïiiiiï nostri s'ar afla ín nSmital monasters sai ín
nertinent,iile lxï, въ fie snre aHíStorrií nîmitïlsï Егз-
menx nrekxnrs aratb aqeastb karte a ïmilitit,il nóstre,
шгъпгъ ks sigilhl biseriqil nóstre. Ilentrs къ noï
ami nriimits ssntx nrotekt,i*nea nóstrb aqeastb bise-
rikb din inimb ksratb nii k* mare onóre mi snre
mîntxirea kremtin,bt,bl;iï, mi konqedemx Er^menil?! eï,
nii'ï d"bms aïtoritate neste tote senitsrile nSmittlxï
monasters mi aie nertinenljiilori lsï> kare se înmira
aiwi »os« : Silagrel, Mereimua, o"ro4ia, Бегвава, 4i-
чЫ, БаЬзап?!, Alœazigiïl, mi ín tote че!е ai«iï nïmite

íilium nostra authoritate, qua fungimur, benediximus


patriarchali, itaque quem Deus eliget in dicto mona
sterio Priorem, quod talis etiam habeat nostram bene-
dictionem, qua valeat omnes Ecclesias, quae sunt in
pertinentiis praedicti Monasterii consecrare. Ad haec,
siquis nostrorum subditorum Archiepiscopus, aut Epi-
scopus in dicto monasterio, aut pertinentiis eiusdem
inveniretur, quod eiusmodi dicto Priori esset in ad-
iutorium vulut haec humilitatis nostrae Litterae osten-
dunt, sigillo noslrae Ecclesiae munitae. Quia nos Ec-
clesiam istam, ex sincero corde, ас cum magno hono
re, in nostram protectionem suscepimus, ac pro sa
lute Christianitatis, et concedimus eiusmodi Priori, ac
donamus authoritatem super omnes proventus dicti
monasterii, ac pertinentiarum, quae hic infra inserim-
X 176 X
Er.menîl Flaxomix st> aibb axtoritate nlenarb mi re*
snektx de ki>tre to(,I Ilreo^iï mi de ктЛге alt,l omenl
kari se айъ în nrezisïl monasterrè mi in nertinent,iile
lxl, ama în kîtx sb'l шве1,е mi sb'ï kondskb la fante
Lune aie s>fleuhï mi aie kormlxJ, mi sb aibb sb
wsdeqe tote kapsele че se l,in% de skasnxl biseriqeskï,
în nrezisïl monasterio mi în nertinent,iile hï. Uli &ъ
aibb sratv notestatea mi mînile sale tote biserinile în
nertinenyile monasterial si, mi tote BeniUrile lorx mi
ale n^miulsl monasterio mi ne totï Ilreol(iI ; mi în
tote serBÍ(,iele DzeemU sb nomenéskb ne üatriarxil
sex. Din kare каздъ в'ашх datx воъ ачеавгь karte а
nósti-ъ. Uli къ dékb s'ar înlîmnla ka s% тогъ Егз-
mensl ( nreksm« tot,! sîntemx mxritorï ) , atura! tot^I
Fragil sniriualï, mi Ба1Цъ mi Drar* Mester, ks tot,l

tnr, velut : Zilagysag, Megyesalya , Ugotsa, Berzava,


Chicho, Bolvanas Almazigy, et in omnibus his nomi-
natis Pachomius Prior et Albas plenariam autoritatem
habeat, ac respectum ad omnes sacerdotes, et ad alios
omnes homines, in dicto Monasterio, ас eiusdem per-
tinentiis existentibus, ita ut eos, ad bona opera indi»
cet, et erudiat animae, et corporis, et habeat judicare
omnes causas, ad sedem Ecclesiasticam spectantes, in
dicto Monasterio, et pertinentiis eiusdem. Et quod
omnes Ecclesias, in pertinentiis dicti Monasterii , ac
omnes earun dem, et dicti Monasterii proventus, ac sa
cerdotes sub potestate sua habeat, et manibus. Et
quod in omnibus divinis officiis, pro suo Patriarchs
faciet commemorationem. Quamobrem vobis, has lit—
teras nostras dedi, et quod si Priori mori ( ut omnes
X 177 )(
omeniï mi4l mi marl din nxmitele nertínenl,il ale mo-
nasterrahï, sb se adxne mi ama adsnaí,t въ а1егъ xnx
Erímenx к x axtoritatea mi bineziqerea nostra, lili
че1 че ва fi ama alesif въ aibb tótb notestatea neste
tote Benitxrile monasterrebï nrezisx în aqelamï modi
mi kx аче!еаш1 kondit,ixnï ka mi nredeqessorarf sex,
kxmx s'a datx de kltre noï întrx on orea St. Arxan-
gelx Mixail. Uli snre maï mare kredint,b, eeritate mi
întbrire a lokxlxï si>ntx ami datx ачеав1ъ karte a nó
strb. Uli aqestea s'ax skrisx în 13 zile ale lxneï lxï
Axrxstx, în annxl kare se skriea 6899. „„
"' Amadarb noï axzindx a4eastb гхгъчгепе a no-
menitxlxl frate Ilari-x mi nriimindx-o rrat,iosx, mi въ-
KÎndx къ sínraskrisa karte a nxmitxlsl Ilatriarxx nï

mortales sumus ) contigerit, omnes fratres spirituales


tune, et Balicza, ac Dragmester cum omnibus hoinini-
bus parvis, et magnis, in dictis pertinentiis residenti-
bus, ac congregatis aperte ut ita congregad Priorem
eligant nostra anthoritate, et benedictione. Qui ita
electus omnimodam potestatem super omnes proven-
tus Abbatiae praedictae eodem pacto, sicut et Praede-
cessor suus a Nobis ad honorem saneti Michaelis Ar-
changeli habeat concessimus. Et pro maiori fide, et
veritate ac confirmatione loci sancti has litteras nostras
dedimus . Et haec scripta sunt XIII die mensis
Angustí anno , in quo seribebantur millenarii VI et
CCCCCCCC ac LXXXX nono.»
Nos igitur huiusmodi supplicatione memerati fra-
tris Hilarii exaudita, et clementer admissa, praescriptas
XXIII.
)(178)(
e rasT>, nï e skbnqellatb, mi nï e sliikatb în Berï о
narte a sa, интгътх mi înskrienrô essemnlarral el din
вогЬъ în вогЬъ în aqeastb skrisóre a nóstrb assemine
nrißiligialb, mi o nriimimu uii о аппгоЬътх ks tote
че1е konrinse într'însa, în kîtx se Bede къ s'a datif
drentx mi dxnb lege, mi în kîtx adeB-brîl Borbeuite
nentrï dînsa, uii înnoindx-o, о înti>rimx kï nxtere
nentr« totx dé ima , în faBÓrea ачеЬкшн" monaster«
St. Mixail Arxangelïl, mi nrin xrmare în faBÓrea fra-
telsï Ilami mi a tstsrorx ürmbtorilorö lsl , шбъ ama
ka аче! frate Hart« mi ïrm-btoril lxl въ dea Enisko-
nshï din Мзпкачьй kseenita гевегт^ъ, ьагъ Arxieni-
skomslsï din Transileania qelsl de aksmx mi че1огх
Butor!, ka s^neriorilorx sel, въ le arate kxeenita sxn-
n*nere mi asksltare. Illi întbrimx aqeasta nrin nx-

litteras dicti Patriarchae, non abrasas, non cancellatas,


nec in aliqua sui parte viciatas conspeximus, praesen-
tibusque litteris nostris similer privilégiai îbus, earun-
dem exemplum de verbo ad verbum inseri, et inscri
bí facientes, eas, et omnia in eis contenta, eatenus,
quatenus eaedem ritae, et ligitimae existunt emanatae,
viribusque earum veritas suffragatur, acceptamus, ap-
probamus, et ratificamus, ac pro eodem claustro San-
cti Michaelis Archangeli, et consequenter pro fratre
Hilario suisque successonbus universis innovantes per
petuo valituras confirmamus. Ita tamen quod ipse
Г rater Hilarius Prior, et sui successores Episcopo de
Munkats sui ordinis reverentiam, Archiepiscopo vero de
Transsilvania, modernis et futuris, veluti superioribus
suis debitam subjectionem, et obedientiam praestare
debeant, et teneantur. Hamm nostrarura, quibus se
)(179)(
terea mi mirtsria aqestel къц1 aleï nóstre, къгега s'a
akbtatx sigilhl nostrs че1 sekret* kt kare ne sereimi
ka liege al Snrarieï. Dats în Kassoeia nrin mini le
renerendslsï în Kristjf Ilbrinte Toma Eniskonskí bi-
seriqeï din Jasrinx, mi kematshl Arxieniskonx în Arria,
ssnrenrshï Sekretärin mi Kanqellart-v al ksrt,iï nóstre,
mi rabiulsl nostrx kredinqiosx. fn 14 zile aie lsnil
hi Mara, annsl Domnthr 1494, и»гъ al lleratxlsï no
strs din îînraria etc. 8, mi al Boemieï 24. ,„
« lili ne marginea de sxsS a ki>rt,iï se qitia ачеа-
stb ssnerskrinqrena : "' Ks mîna nronrie a DommivI
Rege ,„ . lili era înfbritb ks sigillxl акцага al аче-
IskiuiI Rege, mi skrisb ne nerramentx. »
» Konrinsïl qeleï dea natrslé mi din vrmi, adekb
nrotekt,ionalb, este aqesta :

cretum sigillum nostrum, quo ut Rex Hungariae uti-


mur, est appensum, vigore, et testimonio litterarum
mediante. Datum Cassoviae, per manus Reverendi in
Christo Patris Domini Thomae Episcopi Ecclesiae Iau-
rinensis, et Postulati Agriensis, Aulae nostrae summi
et Secretara Cancellarii, ас Fidelis nostri dilecti, quar-
ta decima die mensis Maii, anno Domini millisimo qua-
dringentesimo nonagésimo quarto. Begnorum nostro-
rum Hungariae etc. anno quarto, Bohemiae vero vigé
simo quarto. Et in superiori margine litterarum /шее
superinscriptio legebatur, m. p. Domini Regis. Erant-
que sigillo eiusdem pendenli comrnunitae, et robóralas,
nalenterque in pergamino conf'cctae, et emanatae.
Quartarum tantlem et ullimarum, earumque Pro-
leclionalis cunlimnlia hace al.
Xisox
'" Noï BladislaBÍ din rrafia It! Dzev Rege &nra-
rieï, Boemieï etc. Kredin4Íomilorx nostri, Desnanx-
Ы, Biqe-Desiiamdsl mi Jïdekbtorilorx Nobililorí di»
Komi ta ti,} Marmírosí qelorx de aksms mi qelorí bü-
torl, si.rn.tate mi rra^ie. Ni se aratb Maiestbtjil nóstre
ín nersóna religiosíhl frate Ilart% Ersmenïlïï de kre-
dint,a ггечеякъ din monasterrehl St. Arxangelx Mixail
din MarmírosK, къ demi noï amx întiritv dsrib rj-
гъчгепеа ачеЬтш! Arbti^orHi о karte a reeerendissi-
mtlvl în Krists ITbrínte, Antonie natriarxïlii Konstan-
tinonoliï, desnre nimte drentîrï mi ЬЬегЩ! ale nre-
zistlvl monastère date de аче1 Ilatriarxx : к« tote
aqestea Benerabibl frate Ioanne Eniskonsl de kredin-
Ц ггечейкъ din Мвпкачнг, rbzimatx ne o karte do-
bînditb delà Maiestatea nóstrb, esnlikmds-o strîmbb

Yladislaus, Dei gratia, Rex Hungariae, Bohemiae etc.


l'idelibus nostris Comiti, vel Vice-Comiti, etJudicibus
nobilium Comitatus Maromarusiensis , praesentibus et
futuris, salutem, et gratiam. Exponiter Maiestati no-
strae in persona religiosi fratris Hilarii, Graecae fidei
professionis, Prioris Monasterii Beati Michaelis A rchan-
geli in Maromarusio fiindati. Quod licet nos certas
litteras Reverendissimi in Christo Patris Fratris Anto-
nii Patriarchae Constantinopolitani, super certis idultis,
et libertatibus ac juribus praefati monasterii, per eun-
dem Patriarcham concessis, ad supplicationem eiusdem
exponentis confirmaverimus. Tanten Venerabilis Fra-
ter Joannes Kpiscopus do Munkacs Graecae fidei Pro-
lessor, in neslnto proximo praeteritn, contra huiusmo-
di indulta praolrtli PaU'iaivlue, ouuios Populos, in per-
X 181 X
se sili în вага trekîti>, în kontra аче1огх drentsrl da
te delà nrezissl Ilatriarxi, a tassa ne tol,ï ómenil ka-
ri se а(1ъ în nertineutule zisïlbl monasterio, nii se
stridseuite a trage la sine kv nedrentsl Benirsrüe mo-
nasterrebï. Iffi kv tote къ nol ami kemati amîn-
doxe m>rl;ile în nresent,a Maiestit,iï nóstre, ka въ жх-
dekï>mx între dînmil aqeastb ка«ъ : швъ nxmitsl Eni-
skonS día МгпкачН?, n* s'a arbtatx înaintea nóstrb
la timmsl otbrîts. De ачееа noï, neBrîndx ka Arbtb-
torrvl &ъ se sxnnere în drenttrile sale sxntif reeisñf-
nea a4estorx differing, въ kommînd'bm's воъ kredin-
4Ïomilorx nostri serioeî nrin aqeasta, ka nriimindi
aqeastb karte a nóstrb, въ ms tasaljï ka nrezistl Агъ-
tbtorrè, sb se konstrînrb a nlbti кг nedrentïl ore-ka-
re Benitïrï nxmitshï EniskonS din Мхпкачгё, în kon-

tinentiis dicti Monasterii commorantes, vigore quarun-


dam litterarum nostrarum, ad sinistram expositionem
eiusdem, de Maiestate nostra ut dicitur, impetratarum
vellet, et niteretur taxare, et ad illegitimam receptio-
nem proventuum dicti Monasterii inhiare, et licet Nos
utrasque Partes, ad praesentiam Maiestatis Nostrae vo-
cari fecerimus, ut inter ipsos, super ipso negotio ju
dicium faceremus. Tamen quia Praefatus Episcopus
de Munkach, pro tempore deputato coram Nobis non
comparuit. Ideo Nos, ipsum exponentem in juribus
suis infra revisionem huiusmodi differentiarum turba-
ri nolentes, mandamus fidelitatibus vestris serie prae-
sentium firmiter , ut acceptis praesentibus praefatum
Exponentem, contra jura, et privilegia dicti Monaste
rii, ad solutionem illegitimam aliquorum reddi^'«™
X 102 )(
tra drentrsrilorx mi nrÍB¡legiilorx nrezisïlsi monaste
rio, 4Í sb'lx nroteget,! mi sb'lx аппъгап nrin aïtori-
tatea че s'a data воъ nrin aqeasta de ki>tre Maiesta-
tea nostrb, în aqestv resnektx, mi nrin drentatea чеа
simti,, шпъ kîndx se ва reeedé nrin nol казда mi dif-
feriuta mal sssu-attinsb ; altminteré sb nï fa4et,T.
Ачеавгъ karte s'a reqetitx mi s'a datS Arbtbtorrelsï.
Datv in Bsda în аж«п«1 въгЬтЛоп! feriqitïlsï Aiiostolx
Andrere. Annsl Domnïlxï 1498 , al Reratxkï nostr?
din ^nraria etc. 9, Kirb din Boemia 29. — —-a вепе-
rabiblsl Georgia Sekretarralsi Rerale etc. ,„
» Uli era înfbritb кг sigilhl axtentikx al ачекгаш!
Rege, mi skrisb ne nerramentt.
» Ama darb nol ktnoskîndv къ чегегеа nomenití-
lxï rixrinte Georgia Reigai, kare ni s'a fbkïtw поъ,

praefato Episcopo de Munkacs arctari non permitta-


tis, sed ipsùm interea quousque scilicet per Nos,
causa, et differentia praetacta revidebitur, Maiestatis
nostrae in persona et authoritate, praesentibus, vobis
in Lac parte concessa, et justitia mediante, protegeré»
tueri , et defenderé debeatis, secus non facturi. Prae
sentibus perlectis Exhibenti restitutis. Datum Budae
in vigilia festi beati Andreae Apostoli. Anno Domini
millesimo quadringentesimo nonagésimo octavo. Re-
gnorum nostrorum Hungariae etc. anno nono. Bohe-
miae vero vigésimo nono.— Venerabilis Georgii — Se-
cretarii Regiae— etc. Erantque sigillo eiusdem authentico
super cera rubra impressive communitae, et roboratae, pa-
terque in pergamine confectae, et emanatae. Nos ita •
quepetitionem memorali Reverendi Patris Georgii Reigai,
)( 183 )(
este drént/ь mi konssn-btóre ks drentsl, amv sokotitv
de k«BÍint,b въ тингъшх mi въ înskriemî mal s*sx în-
miratele skrisorï nerase, neskbn4ellate mi nesïsnekte
în Berï о narte a sa, 41 к« totxl Гьгъ в^къчгепе mi
Ь>гъ s-ssni'irene, din вогЬъ în вогЬъ fbrb skbzbmîntx,
fbrb adassx mi fbrb skimbare, în a4eastb skrisóre a
nóstn>, mi sb'ï di>mu lsï o konie adeвъratъ în tran-
ssmntsl aqestew ssnts sigillsl nostra kanitïlarrè mi
aslentikx. Ilrekîmx ne SBbtsemte kommïna drentate
mi ekitate, mi îni"bdïe legea Reratïlxï. Dalx Mart,ï
dsnb Dsminika a méatea a Trinitbljif. Amrsl Dom-
mhï 1721. »
» S'a* re4Jtiti mi s'ai konferitif kî o-
riginalele, mi s'ax datif nrin ачеьаш!
НечегкЧог!. т. p. »

nobisfactum, justam, jungue consonam esse agnoscentes,


praeùisertas lateras non abrasas, non concellatas, пес
in aliqua sui parte suspectas, sed omni prorsus vitio,
et suspicione carentes, de verbo ad verhum sine dimi-
nutione, et augmento, variationeque omni, praesenti-
bus nostiis inserí, et inscribí facientes, Paria earun-
dem in Transumpto praesentium , sub sigillo nostro
capitulait authentico, Eidem extradanda duximus, et
concedenda, Communi justifia, et aequitate suadentef
Legeque Regni permitiente. Datum feria secunda pró
xima post Dominicam septimam Trinitatis. Ànno Do-
mini millesimo septingentésimo vigésimo primo.
Lecta cum suis originalibus com-
•k" ^* portaba, et extradata, per tosdem
R e qui s it or e s т. p.
X 184 )(
Din tote aqestea uedemx къ biserika mi kredin-
Miomil de ritïl oriental din m>i4,ile Reratshï era
nrsltx nrotektal,! de Matia uii de ■srm'btorHd set Bla-
dislaBX, mi къ Regit ачешиа lsaserb asxnrb'mï o rri-
№ъ narlikïlarb nenlrs dînuiiï.— Din Dinloma lsï Ma
tia mi din a doxa a lxï Bladislaex, se Bede къ Romv
niï din Transileania авеа Mitronolitx sax Arxieniskonx
а къгз! enarxie se întindea ktarx mi neste пъг^1е
îfnrarieï. Din Dinloma 1st Matia ni se £аче ksnoskstii
mi nxmele Mitronolitslïï de ne atxnqï , Ioannitjix."—
Mal tîrzix noï Bomx аве okkasixne de a вогЫ maï ne
larrx desnre aieastb niaterie.

Assemine nrotektb Matia, ( mi Bladislaex шпъ че


nï înqenïse anarxia, ) ne tarant, uii le întbri drentï-
rile lorx че1е Bekï, nrekSmx se uitie din maï nrslte
Mandate a le ачеЬш. fntre áltele e Brednikx de în-
semnatx Mandatai datif kbtre Erïmenxl katolikx al
Monas terrehï de 1шгъ КЬшх. Borbele lxï sînt аче-
stea, d):
» Fiindx къ dsnb xsanl,a mi legea Reratslxï nostrs
din tfnraria, чеа obserisatb шпъ aksmx, Berï че omagi-x
sax omx de kondit,ixne omagiab, dékъ a nriimitx li-
чеп1;а dsrib xsant;a Reratsbï nostrx, mi m'a nlbtitx
embatiksl kïBenitx mi datoriile че авеа, e liberx de

d ) Quia juxta consuetudinem et legem Regni no-


stri Ungariae hactenus observantam quilibet Iobbagio
et jobbagionalis conditionis homines — receptis juxta
regni nostri consuetudinem licentiis, juxtisque deposi-
tis terragiis, et aliis eorum debitis persolutis, ad quo
X185X
а ггече ne eerï че nronrietate mi la вегТ че 4efr>t,ï
ва Boi, гъгъ ka sb se iióti, sxnrrbra in nersónb sax
în lïkrsrï : de ачееа въ kommîndbmï seriosí, воъ
kredin4iosslxï nostrx, ka аъпъ че ве!,1 Isa kxnointin-
1,ъ desnre a4estx mandat« al nostra, въ h.salï ne
atari omagï aï Bostrt sax ómenl de kondit,isnea oma-
giali, dsr^ че'ш1 вогх nriimi Ичеп),а mi 'mï вогх de-
nïne embatikïl lorx че1 ksBenits mi 'mï вогх п1ъй
4elelalte datoriï aie lorS konformx lfgiï , sb trékb
kbndx Bort Boi la 4etatea nóstrb KIsuik, пппгехпъ
kx tote lskrsrile mi aeerile lorx, гъгъ вег! o вхппъ-
rare. Datx în Bxda, Sîmbbrb dxnb въгЬыогеа
Sbntsbï Bartolomeií Anostohl,annxl Domnskï 1465 »*)

rumcunque possessiones seu civitates se transferre


voluerint moraturi, libere recedere et abire permitti
debent, personis, rebusque et bonis eorum per omnia
semper salvis : ideo fidelitati vestrae firmiter praëci-
piendo mandamus, quatenus habita praesentium noti-
tia omnes taies vestros jobbagiones et jobbaginalis con
ditions homines, qui — obtentis licentiis, depositisque
eorum justis terragiis, et ahis debitis legitime perso-
ïutis, de vestris possessionibus ad — civitatem nostram
Cluswar se transferre voluerint moraturi, simul cum
eorum universis rebus et bonis libere recedere et
abire permittatis. — Datum Budae fer. sext. prox.
post. fest. b. Barthol. ар. a. d. 1465. ¿4pud Ederuni
m observ. crit. et pragm. ad hist. Transs. pag. 242.
* ) Assemine dede soie Samiluiï 4elois omagll,! ka въ (гскъ кт tole
likrmle mi anerile lorx не пъшшЫ reral. ( Eder ibidem uag. 104 ). Uli
XXIV.
XI86X

vu.

Dari ne timnïl anarxieï, ssntx rsBerntl че1 sta


bil* al lxï Bladislaev, mi sïnti nrermint.a Aristokra-
^ilorx ïînrgrenitï desbinai,! între sine mi înflat,! în kon
tra Regehï, nerdxrb nïterea tote аче1е akte nrotek-
tóre ale Domnitorilorí de mal înainte, mi l;eranil se
annbsarb dxnb arbitral Nobililori. Intenterea asss-
пгциогх kremtea din zi în zi. La auestea se mal
adazse mi fan ta neînt,eléntb a biserinil Romane mi a
rsBernïlxï че1»1 amet,itx de пъкаггг!.
în îmn'br'bt.ia txrqésk-b, dsnb destronarea lsl Бага-
zetS nrin firel sex Selimv, se m>skxserb tïrbsrbrï înfri-
komate între frai,ï. îînrsriï sokotia къ akxmx e tim-
hïI de a se skvla în kontra ТхгчПогх mi de a'ï bate.
Starea чеа anarxikb a íínrariel linsise Reratsl de mi
lité rerslatb , mi de banï nentrs a strînge mi a nro-
nisiona о annati.. Toma Kardinnhl, Arxieniskorisl din
Strironiv, întjelerîndt-se къ Regele, nirqese la Roma,
mi se întorse kï ïnx stérx alb* însemnati кя кгзче
roiiiie, mi к 'S о Ьх11ъ delà Leon X, nrin kare se da
iertare nlenarb de nbkate tvtirorv че1огх че вогх ап-
mka ármele în kontra ТвтчИогй. tndatb че se nxbli-
къ bslla, se adsnb о niíhimc 'de t;eranï, kari fsgia
d« tirania Nobililorî, la [lesta, ïnde li se insemnase

akiti ne ВошъшТ din пъш'шЫ reral de a olUi а чтчГ-гечЛеа nai te día


urodiktele lor« ( qaioqmigesima regalis ) Regelil, nrektiuï ae obhinm a«
aiiirir. ( Eder ibidem nag. 1З1 ).
)(187)(
lok*l kastrelorx ( 1агъге ) , mi lsai-ъ кгзчеа. Ka ачеа
mslt,ime sb их se впаггъ sax ьъ iiiodxkb о minikare,
i se decle хпй kondsktorrií, Giorgiu Божа , Бък«%
din Transileania, omx Bitézx mi denrinsx ín resbellx,
mi KardinaM îl înkredint^ stérïl «tel adxsx déla Bo
ma. 1)хпъ qe s'a ГцЦх fama къ Giorgix Do»a s'a
nsmit* General al krwéferilorv, тчепхгъ t,eraniï mi
kx mal mare kïragty a lbsa iilsrsl mi a alerra la Rá
strele de Нпгъ riesta , ama iiikítv se sdsnarb sxntx
arme neste 40000 de militari, afarb de че! че se adï-
naserb la Orade, la Alba-Reralb, la Koloqia mi la al
te lokxrï вечте. tn adeBi>rx o óste destslx de for-
тоэъ, dékb s'ar fi dxsu în kontra inimÍ4Ílorx esternl,
însb 1 skrsi se întîmnlb altminteré. Къч! Nobiliï въ-
zîndx къ li se demain, satele mi temînds-se ka въ ns
le гъпше lokxrile nelîkrate, тчепхгъ sb опгевкъ ne
),irani de a ws mal merge la milice, mi alera ne че!
че'Г annïka în fsrb. KîndS aszi Божа mi milicia lïï
чеа înarmatb hkrsl aqesta , se annrinserb în kontra
desnot,ilorí kari тч! nx вгеа въ аппзче ármele, тч!
въ копЫЬхевкъ la cinerea milit,ieï , тч! sb lase ne
t,eranï sb se înarmeze eï nentrx mîntsirea l,eriï. Божа
nx mal întbrzie , 4Í пъвъН assnra Nobililorx че1огх
din Bída mi din Ilesta , nrinse ne toi¡I че! че nsttt,
uii'ï dede morljil între torméntele че1е mal înfrikoma-
te. АпоТ nnm>rlji óstea în trel nirt;! , ne Laurent,*
Попа din 4erledu îl triraise asxnra Arrie!, ne Barna-
ва k-btre IJauia, mi el п1екъ kitre Segedinx ; mi în-
чепхгъ de tote nbr^ile a t-bba mi a xqide la Nobill
mi la nreot,! гъгъ niqí o кгЦаге, mi а вк>1а matrone
mi Birgint гьгъ nÍ4l о rsuiine.
)( 188 )(
fn^eleríndí Regele mi Kardinahl hkrîrile aqeslea,
mi Bbzíndx kx okil loru satele mi óramele în Аакъгъ,
se m>trsnserb de stsnórej, nemtiind» че se fakb în
atari mmregrerbrl. Kardinahl se rsmina mi sb кыа
nentr? къ el a fostx nrzitorrel aíestel kamnaniï tri
ste. Se adxnarb Marnat,il kari se afla de £а^ъ mi se
sBbtxirb въ trimit,b ïiix n«níiií la Ioanne Zanolia Boi-
Bodxl Trannsilßaniei, ka sb adsne kítx mal rete mili-
Va sa mi sb alerge în kontra omtiril че1е1 înfsriate a
^eranilorx. Din Bsda п1екъ Ioanne Bornemissa k%
rsardia de kornS a Regehï mi kx Nobilil kari fsgia
din tote m>rt,de la resident, mi аНакъ ne че! че se
maï afla în disordine ne 1шгъ ílesta, mi 'ï înfrînse
atîh nrin arme kîtx mi nrin kïBÎnri къ Regele 'l ва
ierta. Darb к? nrsltx maï rreif era hkrsl hï Zanolia,
nentr« къ Dowa kommanda omtirea sa чеа destrsk-
tóre dïM> tote rerslele militare. К* tote a4estea Za
nolia se înfrbria din ri în zi strînrîndx ne Nobilil че!
че fsgia de frika ^eraniloric. rh modsl a4esta nrone-
гъ ks marmsrl renez! kbtre Timimórb , ne kare о
înksngrerase Danta mi о Ьъ1еа гъгъ rbnaîsx în kontra
hl Stefan« Batori kare era înkisS în 4etate. fndatb
че въгх Doa<a óstea чеа пхтегбвъ a lsl Zanolia, în-
tórse ármele în kontra hl. Se Ьъ1хгъ de amîndose
пъг1,Ле kï чеа mal mare 4erb¡4Íe, тпъ че se desta-
кхгъ mirxrile t,eranilori de къ1ге къ11ъпа Nobililorc,
mi se nsserb în гигъ. Mare nïmerx de teranï se wi
ser^ mil^t se nrinseri», între kari h mi Doma , kare
]f& u*t,ine zile mal mainte se n«mise Rege în kastre.
Krsditatea teranilorx hse mfnkomatb în kontra
NobildorS, ilaii. mi sxiudit,isl че! ¡naeutati de kitie
X 189.x
ачешиа aswira hï Божа mi assnra t,eranilorí, ne db
о msstrb îndestïlbtore desnre barbaria Aristokrat,ilorx.
DovKa h nïsx desnoKitx ne %m tront de fers arsx,
dsn'aueea i se n*se ne капй о когопъ de féru înro-
uiitb de fokx mi i se dede ■snx assemine sqentrx în
mînï. Se ziqe къ între aqeste tormente, Важа ni4l
n'a genutf птъ че ns m'a datx sifflet^l în miwlokxl
fokslsf. Noxe dintre nrinmiï sotjl aï hï, dsirb че гъЬ-
dasserb fómea 4in4ï-snreze4e zile, fxrb silit,ï въ mî-
тпче karnea hl чеа frintb. 4eiJaIt¡í nrinml s'ax datx
l¡iranilorif ka sb'l tormenteze mi sb'l X4irb.
Tots în аче1х timnx se îmnrbintiarb nrin IakoBv
Banfi mi че! че merssei-ъ în kontra Baqieï, altjiX se
nrinserb mi se отопгъ kx deosebite fehrï de morl¡I
ЬагЬапче, ama înkîtx snïnx къ în ачеа reskólh» пе-
rin> mal mïlt.ï de 40000 de i,eranï. Uli къ modïl
aqesta se risini ачеа fsrtxnb a krxqéferilorx, ne kari
i au nxmitx К r x t, ï , ктЫге iiinitsl tómnel a anns-
hl 1514.
Бзпъ че se linimtiserb txrbïrbrile în a4ests modi,
se fbkx adunare generalb la Ihda, în kare se traktb
desnre nedensele kare sb se nxe asxnra BinoBat,ilorx,
mi desnre ппж1оче1е kï kare ьъ se (,ie t;eranil în frîS
ne Biitorrë. 4ele d'întÎF» fsrb barbare în че1 mal
înaltx rradx, че1е din ггтъ trekxrb neste marginile
вег! къге! tiranil. Ki>neteniile reBohtionarilorx mi
Biolatoril de matrone mi de Birgini se X4iserb kx di-
eerse sxnnlite ; *агъ xrm-btoril lorx se desnotarb de
tote drentsrile mi se deklararb serel nentrx totx dé
xna. Dékb s'arS deskoneri xrzitoril narxbelorx fbks-
te Nobiblorx, sb se konstrînrb a le renara. tn gene
re txtïrorx l¡eranilorx kari fssen» în ачеа milit,ie fatali>,
)( 190 )(
se îmniserb sarqinï mal rrele de kîtï mal înainte къ-
tre Rege mi kbtre nronrietariï lorx. S'a onnritx ^era-
nil de a nirta arme ssntx nedénsb de aurt nerde mî-
na dréntb , mi dea semita delà nronrie
tariï 1 о r Ï în alte lokiri, к x m i anea
drentî mal înaine. lili ka sb m skane kinrs-
ва de aqeste nedense, s'a ordinate ka че! че ай figitx
în nroBÍnt;ele вечте sb se nótb чеге înanol nrin ai-
toritatea Regelxï. Фп sfîrmitx s'a ainezatï ka în fie ka-
re Кот i tatu sb se rbdiqe о forti>rél¡b în kare sb nótb
ькъпа Nobiliï kind« s'ar mal mainte o atare reskóllb;
ткъ mi Nobililorx nriBaljï s'a dat* fakxltatea ka s-b'iuï
înkmgHfre kasele ki manUit mi ki zidirï , 4erîndx
mal înainte liqenta delà Rege. Dekretîl VII al 111
BladislaBY din 19 Лоетвпе 1514.
Transileanil în adeBbrs, ni liarb narte la aqeastb
reskólb, kl tote a4estea Nobiliï Transileanï nxserb
totï ачеЬш! жхгх ne rnmazil l,eranilorx ka mi Ъ'п-
nriï, sintx nretesty къ altminteré n'arx nité st>'ï 1,ie
în frîï, mi къ dékb n'ar kbdé mi Transileania Sinti
assemine sereitite , atm4ï teianii din tïnraria arv
kbita ппж1оче de a figi în Transileania. lili ama t,e-
ranil КоюъШ din Transábanla sifferirb nedénsa чеа
diktatb íínnrilorí, dmb o drentate kare ni intrb
în kanil ni4ï mil omï ki mintea sm-btosi». — Kl
modil a4esta se redisen» toijl t,eraniï din ni>rl,ile sin-
nise koronil la starea чеа t ristb de s e г n ï l e г a t, ï
d e г 1 i e ( servi glebae adstricti ). Mal denarte ni
nlti sb теггъ tirania Aristokratilorà.
Toti în admarea generalb mal sisx nomenitb se
¡nfbi'i uii Kuili'iclf de legi al hi ЬегЬеч!, ¡n kare
dreutirile че1е nekï aie ^eranllori sta« in 4el mal шаге
X 191 X
kontrastx kx legea чеа пояъ, къ l,eranïl( omagra)
n'a re nimika afarb demeriedea( simbria)
n e n t r x m s n к a s a , ( Rusticus praeter mercedem
sui laboris nihil habet ).
Пе Ппгъ чеЫаке ппиЛоче întrebxin1,ate de Aristo-
krat,! de a skbbi nxterea statïhï mi de a'ï ггъЫ ssn-
nxnerea la о notestate strbinx, fx în adee-brx mi аче-
sta "snxl dintre че1е mal еШкач!. ПопЫ se siml,i lo-
Bitx în kanx, nentrx dînsxl în4etb totx interesal nx-
blikx, xra kbtre assxnritorï kreskx din zi în zi, mi in-
differint,a de a nxrta жхгх1 ssnts вег! че strbinx se
хгкъ la kxlmea чеа mal înalti>.
Фп annïl 1526 , Solimán« fmneratorral Тхгчиогх
Bizîndx starea чеа înksrkatb a îinrarieï sxntx nrenx-
tint,a Aristokra1;ilorx mi sxntx minoría Regelsl Lxdo-
BikS, xriirbtorral lxl BladislaBx, se skîlb kx o armatb
nxmerósb asxnra lîeratïlxï. Bbtara чеа memorabilb se
fbkx la Мохачгё ( 29 Axrxstx ), în kare Snraria neri
k* Regele sex nentrx totx dé xna. Цеага se nxstii
de Тхгчи твтгтЛогТ, kanitala Bxda se dede flak-briï.
ФпвтгЫогга! mxltjXmitx kx Biktoria renxrtatb se în-
tórse înki>rkatv de nrade la Adrianonoll. Dol nreten-
dint,r, Ioanne de Zanolia mi Ferdinand» Axstriakxlf
îoiï disnxtarb kx ármele în ттъ domina neste Rera-
«1 Snrariel че1 deBastatx de Тхгч! ; treï nretendintf,
Ioanne, Ferdinand», mi Iletrx Bitézxl Domnxl Molda-
eieï , îmï disnstarb nrin4Ínatxl neste Transibania.
Ioanne înBinsx de armata hî Ferdinand* la oramxl
TokaI, fxgï la kxmnatx sex Sigismxndx Regele По1о-
nier, Iletrx Bitézxl intrb kx nxterea în Transibania
( 1528 ) , nrbdb skaxnele Зъкхиогх, bi>tx Бгашовхк
attakb armata lxl Ferdinands, о înfrînsé mi o nxse în
X 192 X
Г«гъ ; (1«п'ачееа ¡'nil îndrenrb kírsíl къ1ге Bistrit,a
(din Transileania ) , konrinse mi aqeastb qetate. Пе-
trs nttea akîmx lesne sb sxnnse domnieï sale tótb
TransÜBanía mi sb o'annere kx ármele, ínsb se temea
sb nx nérzb Moldaßia чеа amen¡nt;atb de Ilolonï , de
Tbtarl mi de Txrqï. Беч! ns se stabili într'însa , 4Í
mslumitií k» trofeele renírtate mi k* nedensirea Sb-
kíilor» de kbtre kare se sxnntrase mal înainte, se ín-
tórse la resident л sa in S?4¡aBa.
Ioanne Zanolia essilatx în Ilolonia, dxnb че тчег-
къ índeniertü tote пшк1оче1е de a se íntórie în Re-
ratïl sex че1 nretinsx , trimise denïta1,t la inimiktl
kiemtinbtitil Soliman», mi кетъ ne Тхгч! într'am»-
tortK ; de акъ narte se ínflese ks rietr» Bitézsl, къ
dékb'l ва sta a4esta într'aaiïtom în kontra hl Ferdi
nands, el îï ва întbri stbnînirea neste lokxrile 4¡4i»,
4etatea de Baltb mi Balean», че1е kъшtiгate de Stefan«
че1 Mare, tatbl lïï Iletrs ; din kontrb îï dede sb în-
^е1егъ къ, dékb Ferdinands ar konrinde Transitaania,
aUrmï mi aqeste nossessixnï aie lsï sînt în nerikl*.
Iletrs nx înrbrzie, ni kitre ючепхЫ aninlsï 1529,
intrb ьагъш! în Transileania, konrinse skaxnele 5ъ-
kxilorx, le nr*db гъгъ miserikordie mi se întorse ne
la Bistrit,a, la resident^ sa. Kbtre пптъвагъ axzindx
къ Soliman» a intrata kx óstea în îînraria , 1ъкх a
treta înksrsb în t,eara Bbrseï , întîmnim» la Feldiórb
armata bï Ferdinand* чеа înrromatb de Samï mi kom-
mîndarb de Шко1ъ Gerendi Eniskonxl katolikx Tran-
sileanv, de Stefan» Mailatx Rombnx din t,instxl Fb-
гъгаш»1гГ mi Konsilian-x al bï Ferdinand», mi de
Mark» Pemflinger Jsdele Sibirehï, t,ins k» dînmiï ô'
krsntb b^aie în 22 Isni» 1529, îï bbtx mi'l îmnrb-
)( 193 X
nitie , le 1ет> tótb insnii,iïnc;i mi txmrile , uii se în-
tórse Biktoriosv îq Moldania k* tote aseste trofee tre-
bsiníióse nentrx nsnerea în Iskrare a nroiektelorS sale
че1ог* girantine.
Ioane Zanolia mïl^imiti forte nentrx aseste înfrîn-
gprï aie GermanilorS, trimise denstat,ï la Fletrs kt о
m?]l,smire formata, ka mi ksmx asesta ar fi takratv
imnaï în íaBÓrea lïï, anoï atzindx ,къ nrotektornd sev
Solimani, a intrat« în îînraria, п1екъ din ílolonia, în-
tîmninb ne S*ltan«l la Мохач<£ , mi se înkim» lsi.
Ssltaml dsnx че bbtx în demerit Bienna, întorkîndï-
se la Bvda, nxmi ne loanne Rege Unrarieï. Agesta
fbks ne Stefan« Batori Boißodi Transileanieï, anoï ne-
n-stîndx въ adSKb ne Saoïl la askxltare, el че! че ks-
teza firb rsinine sb se пятеакъ nrotektotrel lsï Пе-
trs Bitcztl , кетъ ne asestS komnet,itorFg al sei în
kontra rebellilorx. Iletrs totx dé «na rata de a ok-
kxna TransiÎBania mi тчг o datb otiríti de a o t,iné,
intrb a natra ora în Ixna bï Oktomsrie аче1?кшп annv,
în t;eara Bi>rseï, dede foku tîrrslsï Hrasmarrê, înksn-
grerb Бгашовх!, 1хъ kasteHsl mi nrinse ne SamiT an-
пъпЛог!, ne kari anoï Senat?! treb»i sb'f reskxmnere
к« о mare sjmnii de banï. Фпкъгкагй к« о nroBisis-
ne însemnatb din t,eara Bi>rseï п1екъ Icbtre Bistrit/b,
nrbdb tjinrtsl въввзк* al a4estsï distrikti, оккипъ mi-
nerile de argintv delà Rodna, mi intrb kî nîterea în
qeiatea Bistrit,eï. ' Iletr» se otbrî akïnrô въ гът-ые
în Transileania, întbri 4etatea ks o rarnisisne nïme-
merósb, mi se аппзкъ sb'mï s?nn*e n« nïiiiaï t,in*ts-
rile sisemtï 4t mi skasnele БъкыЬгх mi komitatele
Nobililorx, nedensi asnrs ne че! че вгеа sb se оппие
XXV.
)(194)(
marinólo! sex mi no se arbta annlikaiï a îmnlini че>
rerile de nroBisione nentro miliiie.
loarme Zanolia trimise kbtre iernb denota^ï la Пе-
tro, rxrîndî-lx, ka si еэъ din Bistril¡b mi s% ûmete-
ze de a nrbda ^eara. üetro resnonse ко аггогапЦ
onoï meinrbtorw, къ astfelx de qererï delà onoï ormi
ne kare el l'a an;xtatx în atîtea modorï, no se notri-
Besks ni4ï ko повъчнтеа hl, niqï ko interésele Mol-
daßiel ; liislrii,a kare e între Moldabia mi kastellol sei
din 4Í4eo, treble nentro folosol Moldaeieï ьъ гътпе
sontx no test atea sa. Zanolia въг^х nersistin^a ht
Iletro, îl amenint,b къ'1х ва nîrî la Soltanol, de че вгеа
sb înrosteze FFiwiinatol Transibaniei. üetro neBrîndo
Sb se desbine ko noria, ko kare înkeiase onö trak-
tatx fondamental tokmaï în аче1е zile, fiindo ткъ Sol
tanol inaintea Bienneï, îuil skimbb nronosol kogetîndx
къ înkb n'a Benito timnolo de a'lö essekota, mi rein-
trb în Moldaeia. Ko tote аче-stea în annol огтЫогьх
( 1530 ) п1екъ a 4in4ia огъ în Transileania mi înkon-
grerb Bistriia. Toto în аче1о annx пъвъН mi Moise
Domnol tjereï 11отъпешН în t,eara Bi>rseï , bbto ka-
stelhl delà Branö mi înkongrarb Бгашово!, darb ne-
notîndo-lo loa se întorse акаяъ къ imitóme- de Tran-
silnanî nrinmï. Assemine mi üetro se întorse în Mol-
daeia, mi norni resbellö asoma Iloloniel ( 1531 ), 1оъ
Sniatinol, Kolomia, Tismenet^l mi tót/ъ t;eara nînb în
Xalit,K, însb fo înBinso de óstea чеа nomerósb a По-
loniloro sonto kommanda lot Тагпов, mi nerdo tote
tonorile kare le kbuitirase delà Germanï în bi>tai-a de
la Feldiórъ. Ko modol aqesta fo silitx sb înkeie паче
ko Ilolonia, mi remase trel annï în renaoso ka si/niï
restaoreze noterile nentro întrenrinderl nóoe;
X 195 )(
fn annsl 1534, inti-ъ LsdoBiks Tritti к* 7000 de
Tîr4l mi de îinrsrï în Transilßania, ssntx nretests ka
sb шшаче qert,ile între Ioanne Zanolia mi între Ferdi
nands, darb în adeBbrx ka sb'mï ssimse t,eara mi sb
se fakb BoiBods Basais Tsr4ilors. Transibanil înl,ele-
rmdx skonsrile ачевШ fanariots , атгвкагъ ármele
sxntx komanda lsï Stefans Mailats Иотъп?! ; de altb
narte пъвъН Iletrs din MoldaBia mi Radsl din Ro
mania, mi kï nsterl snite înkiserb ne Tritti în Me
dianil. Tritti se nrinse nrin щше1ъчнте, mi se siii-
se de Stefano Mailats.— Iletrs înkeie sns traktats ks
Ferdinands nrin kare i se asseksrb nossessisnea ka-
stellelors 4i4es, Babans, 4etatea de Бакъ mi Bistri-
t¡a. Dsn'a4eea se întorse în natria sa , mi se skslb
нкгъш! assnra Ilolonieï, frbts înfrikomats dose árma
te Ilolonese, în sfîrmits înt,elerînds къ Ssltansl faqe
nrenaratiee assnra lsï din kassa inori,iï lsï rritti, în
keie паче ks generalsl Тагпов.—^Stefans Mailats tre-
kînds din nartea lsï Ferdinands în a hï Ioanne Zano
lia, se nsmi de aqesta BoiBods al Transileanieï ; sksrtx
timns dsn'aqeea п1екъ în «¡eara Ronvbnéskb ka s-ь îu-
trodskb în Ilrinqinats ne Moise Мовиъ, în loksl lsï
Iletrs I. ( In l,eara Romxnéskb era alsinir treï nre-
tendint.ï : Radsl aless de boKirï, Iletrs nssir de Tsrqï,
uii Moise întrodsss de Mailats). Mailats fs bbtsts mi
nrinse de Iletrs, mi dats în mînile Tsrqilors delà ka-
ri вкъпъ abia ne fsrimï. Snsns къ Iletrs ar fi slb-
rsitx întrs ret,inerea lsï nentrs ka sb dobîndéskx Ktrxmï
F-bfbramsl nentrs t,eara Ronvbnéski».
Aqeste tsrbsrbrï neînqetate, însot,ite de пгъаъчгеп!
nenvbssrate, în ksrss de nose annï de zile , nsstiirb
misera Transileanie , че1е mal mslte пъг«,! ale t,ereï
X »96 )(
remasen nelskrate. La aqestea se mai adasse nero-
direa annslsï 1535, kare къшепъ o fómete neaSziti..
Mal mslte mil de ornent uerirb de fóme. Lsns Bet-
len fate o deskriere ínfion>tóre desnre miseria чеа
mare mi desnre întîmnHrile че1е orribele. Шпъ ako-
lo amsnsese lskrsl ka msierile sb'mï т!шпче koniiï»
omcniï зъ se nstréskb ks karne de omi— Еакъ sta-
rea m kare ad«serb diskordiile nretendin^ilorx ne ne-
ninoBai,il loksitorï, nrin nrbdb4H$nile че1е kontinse
mi nrin neînrriHiirea de nroBisisnï nsbliqe kare, fire-
mte, era neste nStin1;b în atari imnregtsrbr! ! ÎJma-
ui latea trebsi sb ssffere nentrs ambi^isnea чеа nes^s-
ratb a snoru idinidse kari nS notf sb trbiéskb dékb
nx domneskx neste чейаЦк seminï al loi».
Futre Joanne mi Ferdinand« веш în sfîrmit« hkrsl
птъ akolo, înkîtx în annsl 1537, se înkeie «n« trak-
tatx între dînmiï, amâ ka Ioanne ks titlsl de Rege &ъ
\iß Transileania ks órekare пъг^Г ale Snrarieï птъ la
mórte, ыгъ dsпъ mórte tote a4este t,erï въ ие ssntx
notestatea 1st Ferdinand«.
Аче»1х l ni к tat« ns se пхЬЬкъ în aderir«, listóte
a4cstea n« întîrae a nerseni la Srekile SsltanslsT, ka
re se згппъгъ forte nentrs aqeastb fanfb. Tot« de о
datb mi mórtea l«ï Tritti, mi nass«rile lxï Iletrs, an-
derea lîiliel, nîrile botarilor« Molda BianI assnra Dom-
nshï , nlîngerile Iloloniel neutre хгтъгПе вечшзЫ,.
îtitbi iiai "ь ne Ssltansl ka въ trékb Бзпъгеа. 1агъ Za-
nolia obserBÎndv skonsrile Txrqilorx kari se пгегьчеа
къ merrx nsmal în kontra hï Metis înkeie ks Domniï
Moldaeiel mi al t,ereï Ronvbiieuitt snx traktatx de аппъ-
rare коттхпъ. Met es въ/îndx къ mat înth-x are Tsrksl
»ъ шчои ъ к s dîiml, nv uerds шч! m« moments snre
X 197 )(
а Гачо nrenâratieele neiessare nentrs resisting; îns*.
neasksltarea boiarilorx se nrefbks aksms în komnlote,
mi Iletrs trebîi s-b'niï kaste mîntsirea în fsr-ь. fn-
tira 'ijjï tri mise Dómna mi koniiï în Transileania în
kastelhl 4¡4es, mal tîrzis srnib uii el кs forte marï
diffikïltbt,ï nintre msntjil dintre Moldaeia mi Transil-
Benia , mi abia ajKsnse la 4i4ex în 20 Sentemerie 1538.
— Zanolia kare se temea nré-mslts de martnsrile Tsr-
4ilors, uriimi înuiuint,are delà Radïl Doransl tjerel Ro-
шъпешИ къ Soliman« are de kîgets бъ intre în Tran
sileania. De4ï în чеа mal mare ггаЬъ adïni tote че-
le trebsin4ióse nentrs аппъгаге, mi trimise ne Stefans
Mailats sb înkizb nassil Oitszshï. Tots de o datb
skrise mi hl Ferdinands nentrs aatstorrê din afarb în
srma traktatshï înketats între dînmil, însb гьгъ вег
sns effekts. Annronierea iernil snerie ne Solimanx
de a intra nintre nrai^ï în Transibania. Zanolia ткъ
kbstb nrin diBerse darsrï $ъ'1х шшаче, im, ka &ъ ara
te къ el n'a fbksls aqeste пгепагаиве în kontra Tsr-^
4Ílors, nrotektorilors sel, 4i în kontra hl Iletrs BU
tézsl, înksgrerb kastellsl 4i4ex. Iletrs se аппъгъ na-
tEX hnï de zile ks sns forte miks nsmbrs de mili
tari, în fine se ssnnsse de Ьяпъ воьа sa, ks kondi-
ijisnea ka kastelhl sb гътпе ssntx stmînirea sa mi el
въ погъ 1ък«1 într'înssl ks tótb familia sa netsrbsrats
mi nessnm>rats de nimenl, Zanolia nriimi aqeastb
kondi^isne mi о nizi ks santitate. Darb Ssltansl sti>-
rsia ka Iletrs sb se ЫтЦъ nrinss la ПоПъ. Zanolia
se afla în о nernlessitate forte mare nemtiinds че se-
fakb, sb îmnlinéskb boki Sîltanshï mi въ ка1че *s-
rbmîntsl, sas din kontrb. Iletrs se olïeri în sfîrmits
sx теггъ el de Ьзпъ Bota sa la Konstantinonoll, ins*
X 198 )(
ns nrinsx 4Í în kalitate de denstats, ka sb'iuï ânnere
el înssrnï kassa sa. A/Ksnrînds la Konstantinonoli íutis
atîts de bine sb kbmtige inimile tstírors nrin geni«!
mi ssffletsl ses че1 înalts mi ksragioss, mi въ'шГ ап-
пеге kassa sa kv atîta nstere de kîBÎnts, în kits ns
nsmal se 5пъ1ъ de tote s?snÍ4mñle Sïltanslsï, mí re-
dobîndi mi Domnia чеа iierdstb a MoldaBieï, mi în
пптъвага annshï 1541, se íntórse ka sb'ml okksne
Ккгъш! tronsl în Ss4iaBa.
Ioanne Zanolia msrise гъгъ Beste în Sassebims în
21 Islis 1540. Dsnb kondiljixnile traktatshï din annsl
1537, trebwa ka Zinraria ks Transileania dimnresnb
&ъ me aksms ssnts stbnînirea hï Ferdinands, Фпвъ
funds къ traktatsl аче1а ns se nsblikase, de ачееа
lokïtjiitoriï Rerattliï, Iletrs FletroBiqï, mi Giorgis Mar-
tinïnis КъЬгъгх!, dimnreïnb k* Isabella Regina, n*
nerdïrb timnx, qi deklaran» Rege ne Ioanne Sigis
mundo firel hï Zanolia че1 de ksrbnds пъвк«*, re-
eerBÎnds-mï siemï rïBernil l¡ereT тпъ ва kremte ko-
nitels. Aqeasta dede sns nos îmntlss înksrk'btïrilors'
nolitiqe, mi arsnkb Transileania în alts mir« de ne-
noroqirï. Ferdinand« annskb ármele ka s% dea mi-
tere drentïrilors sale qelors dobîndite nrin tos traktatx
legitimx; Isabella Regina denstb la Solimans ka s-ь'Г
Bie într'a»{stons. Tirkïl ns linsi a Béni sb îmnaqe
kï sabia 4eri,ile Krenitinilors ; dxnb че окктоъ че1е
mal mslte 4etht,ï ale îînrarieï de »oss, Ьъ mi Bsda
nrin тшеИъчгепе ( 1541 ), mi transfornvb îinraria în
tos Ilamalîks Tsr4esks.— Mare narte de Snrsrï ne-
mïlt,ïmil,ï ks stbnînirea tsrqéskb treksrb din íínraria
în TransilBania, mi kontribsirb kt modïl aqesta la
)( 199 )(
Smm-$lt,ire.i Nobililorx mi la anirbsarea Ronrbnilorit din
tote klassele. ' .
Фп Transileania ne timmsl aqesta era BoiBodx Ste
fano Mailatx kare ns se nrslt^mi de lokií ks ïrzirea
aqestsï rseerní noü; ткъ ssntx Zanolia îuiï formase
o nartitb nïternikb, mi se deklarase Rege al Transil-
Banieï ; aksmv «bzíndx къ a sositx minstíl , íimens
sVmï nte în lxkrare nroiektele sale. Darb Solimanx
ínljeleríndí aqeste xrmirï , trimise пе Паша delà
Nikonoli, ne Iletrs Bitézïl mi ne Radïl Domnïl t,eriï
Rombnemtï, ka sax sb пгтгъ ne Mailatí , sai sb'lS
skóljb din BiéVb . Ihtrarea în Transitaania se гъкк
nrin nsstiirï mi nrbdb4H»'n!. Mailats se înkise în ka-
stell*l Fbrbraniïlsï ne kare îl întxrise din nradele
lsate delà LïdoBikv Tritti. Iletrs înkïgrerb kastelhl,
твъ Bbzîodv къ nerde mïltx timnu bbtînds-lx , în-
чегкъ artifil¡iíl, mi înmellb ne Mailatx, зъ ésb afa-
гъ, dîndvl niiute ostatiql (z-bloge) drentî rarant,!
nentrx seksritatea sa, darb ачешН ostatiql nx era de
kîtx Tsrqï ordinarl îmbrbkal;! în Bestminte boeremtï.
— Dékb ar fi fostS о Ьяпъ înt,elegere între ачепШ
doï omenï marï, eï nïtea nré-lesne въ skimbe fat,a
nroBint,elorS Daqiane, sb formeze о lerbUrb amikalb
între sine , mi въ £акъ ne strbinï sb le resnekteze
Flrinqinatele. tnsb Mailatx mi Iletrx era inimiqï ner-
sonalï, Iletrs se Ьхкхгъ de okkasiïnea de a'rnï resbs-
na asïnra ïnïl omx kare a kvstat* nsrïré sb'l stri-
че.— Ni se nitie din întîmnlare sax din SBatS nre-
kïgetatï, sera kînd* Iletrs mi Mailat* se afla la 4Í-
пъ, se nxsk* чеаИъ între ómenil lor*. Aï 1« Mai-
latv se«4iserb de kbtre militaril MoldaBianï, mi Mai-
latx însïmï fy nrinsx mi trimisS la Konstantinonolï,
X 200 )(
ïnde mîri in 1551 * ) — K% modsl aqesta liniuiti Пе-
trs TransÜBania, mi redobîndi delà Isabella kastellele
1Пчей mi «etatea de Бакъ.
fn annïl хгтъгогьх (1542), intrb Heirs a пота ora
în Transileania, inBitatx de Solimán« nentrï къ Tran-
sUBaniï rix nlbtiserb tribttsl fbrbdxitS, de 10 mil de
ralben!. Цеага Бъгве! mi ska'snele ЗъкхеиШ гхгъ,
nreksmx mi în 4elelalte rîndxrï, teatrïl nrbdbqreni-
lor* MoldaBianilorf. Insfíruiitv Iletrx trekîndx ne la
Bistrit,a se íntórse ( 1543 ) Ktrbinï în ПппчшаЫ sex.
— Transileanil se ггъЫгъ înkb тпъ fe Iletr» în t,ea-
гъ, a trimite tribstsl la ПспЧъ.
Алеш ti annï din тгтъ fsrb >агъш1 nentrî Transil-
Bania annï de adînkb miserie. Пе Нпгъ вйъчнт-
le nrodïse nrin mînile omneeuitï, se «ai mi natvra snre
deeas tarea «¡eriï. Dol annï kontimï, nsstiirb lokïstele

* ) Stefans Mailatï Rombnîr m>sk»t> în Komana Цпгъ Ьъгъгапп, (r mï


omï kt о forte mare kanaqitate mi kt mï ktrag« neinfrintr, darb lorio
ambi'iosï, mi din aicastb kaist nestatornikr. Kreskitï in kirtea BoiBodiliï
loanne Zanoiia , ínlre 4erl,ile a4esUia kt Ferdinands, treki de nartca lit
Ferdinands kare'lï nimi konsiliamí ; diii'.meea Bbzinds къ se skimbb tintina,
Ireki laibuii in nanea Itt Zauolia kare'l» mini Boiaodx al Transileaniel (<534).
tu annsl i53g se deklarb ne sine Rege al TransiUauiei ; ronitï de Zanoiia
se inkise in kastellil ses Ferbramï, mi se аппъгь Bileatéiiiie. Dun. mór-
lea liï Zanoiia se nimi tarbinî l'ioioodï de Isabella, ta annil i54a se ski*
li> in kontra Isabellei nrekimï s'a arbtal« in че!е din тгтъ. Nikúlb Romb-
nil ( Claims ) Arxieniskoml Slrironiiliï, skriindï ki.lre Emerjkï Kaluatf, il
шшъгь ínlre ammï sei intim? :
Wajdaqtie Majlatns, referens ab origine gentis
Romanae siirpem : hinc ta qaoqae nomeu babes.
> ínlre ачешЦа e mi ßoieodil Mailatï kare se trage
din sbrm'n^b Romani., de inde derini, mi familia ta. »
Dun. mói lea liï, l'aiiricl lus! sei ímnbkindt-se ki loanne Sigismindï se
íntórse in Transileania mi redobindi tote nronrie)b!,ile talases dininievm. kr
kastellil mi i,eara lui raunliï,
)(20l)(
tote lolaide roditóre, nrimblîndx-se nrin t.eare> íntr'o
rosfyiine ksniK nx s'ax mal Bbzstx шч! nx s'ax ax/ilx
mal mainte, fri sfîniiitx «ni къЬгепш-х de nbmîntx
forte mare se пъг« къ вгеа sx о геахкъ кх totxl «а
starea xaotikb din kare a euiitx la íotokmirea lsmil,
( z\4e "Suis Istorikx ) . — tn mimloks) konstenrb4Hfniï
шЫ.че пъвъН mi TJetrs л гечеа огъ în Transi 1 ваша
( 1544 ). Шпъ íntórqerea lsï, Transileanil sokotindx
sb nse o nvbsírb aqestorx ínksrse гьгъ sfiruiitx, dé
molira kastelbl 4Í4es. Iletrs se nlínse la поггъ de
aqeastb fantx, mi totx ín аче1 annx redobíndi tote
nossessisnile sale <lin Transileania. D»n'ачееа se nsse
sb £акъ nrenaratiBe assura Iloloniéï. üolonil din kon
tra к Tetara nrin пег«1;ъчгеп!( dinlomati?e въ se nxe
ín atare de паче к* dînssl. in miadoksl nrenarati-
Belorv mi al Ixkrarilorx dinlomatiqe , mxri lletrs in
lsna lsï Asrsstx 1546, * )
In Transileania Къ1ягъг?1 Giorgix Martinsmx, te-
sasrarFsl t;eriï , se гевокъ în kontra Eegineï Isabelle.

*) Пеи-i ki sinranimele Rareuiï, къпк» nosteriialea i a datï kr drenlil


nimele de Biléiï, fi mï firir naliral al lit Slefanï чс1 Mare, omV formes«
mi inallï la statïrb, кт о fisionomie rra^iósb, ager la milite mi кт о еЬчп^ъ
nal i i а1ь вгеашкъ de mirare, nirrré serení mi ni ins de kiragtv. Dsiri-
mollea tatb ses, kare от anse sb'ls rekinóskb in niblikr, Mióse la s í.t >.-
■lie alîtï de mare in kit} trebii si.'uiï svstie «¡ri. a kr meseria de neskarrif^
Mirindv Stefanï че! tîm.rï, mi Ikn.inï funds in konfrsime ne nine sir a lern
DoniOT, mima liï Iîelri se агьгь кт m» xrisosi delà Slcranï qel Marc,
nrin kaie'lï doiiedi de lui al rloriosiltï ITriniine. Бок<гм nuuaï de kilï il
mi alesen, Domov. — lletri fr ininiikt iokarnatï al boMiilorr mi nroleklorrf
géneros? al noiihlsï. Miron il komnarb kr dienlil 1. 1 marrie Stefan?. Nt'ï
linsea de kit? int,eleti4Hrnea nolilikb a ачеЬш.— bin« in ^legere kare a fostr
¡aire diiisil uii ¡aire Котъоп diu TransiUania, na kuióiule din geninkKiml
XXVI.
X 202 )(
Л «casta '15 nîrî la Solimán« , kare skrîse Паше! delà
Bsda mi Domnilorx MoldaBieï úii ^ereï Ronrbnemtï,
въ intre în Transilnania mi sb batb ne КъНгъгх.
Abia intrarb ачешНа in 1,еагъ ( 1550 ) , mi Къ1згъг*1
se 1тпъкъ к* Regina. Tïrqiï, MoldaBÏI mi Ronrbniï
шчепггъ въ nrade ; Regina se въг« silitb а гхга ne
Къ1?гъп$ ka въ se оппхе къ omtire ппЛъчгепПогк
anestora. El Bbzîndx къ s'a skimbats starea lskrsri-
lorxV se întorserl în l¡erile lorS. —- Darb ^тпъкагеа
Къ1хгъгзШ ns f* de kît« nrefbkîtb, abia se deni>r-
tasserb omtile strbine , mi el înt,elerîrdï-se k« nartita
Itï Ferdinand«, se гевокъ de no« în kontra Regineï.
Ferdinand« îl trimise într'a>KîtorHf ne Generahl Ka-
staldx. Aaemtia adxserb anoï ne Regina nrin eorbe
mi nrin fante, ka въ dea Transalnania mi пъгШе Ъп-
raríel lsï Ferdinand«, ea въ nriiméskb о sïtb de miï
de ralben! drenrx zestre , mi firal въ«, Dxkatïl Onol
mí Ratibor din Silesia mi пгоппеЩие nirintemtl din
íínraria.— КъЬгъг81 dsnb че isnrbßi a4eastb fant-ъ,
mi ntrqesse ks Kostaldx în kontra Txrqilorx din Ba
nals , тчепи a se kbi de fanta sa , mi a lskra ne
askïnsx în înteressxl ТхгчПогх че1огй че se skïlaserb
ka въ annere ne Regina. Kostaids obserBÎndx nekre-
din1;a Къ1хгъгх1«1 kare se dekorase de Папа k* titlxl
de Kardinal nrin mÍHdo4Írea lsl Ferdinand«, îl omorî
în kastelM Alßint,!. ( 17 DekeniB. 1551).

4e\ dbriil? de dînsil liï Karlamï Mifronolitibï Transihanï ( i53? ), kare se


mslré/.b nin-ь akimt ¡a Dlarnï inlie skillele eniskonale. — Пе1п zidi din
snoliele dise din Transibania monasterial Ilrobata, mde se mi тггопъ. —
Dinb sine lisk doï fiï, ne lliamV mi ne Stefanx, amindoi se Гьктгь Uomnï
mil d-тъ ellsl, ¡nsb fi,n. uorokV mi l'i.i'b rlorie,
)( 203 )(
fn ann?l sriniton-x ( 1552 ), пъвъПгъ Domnil din
Moldaeia mi din Rominia kx ouitile in kontra Ger-
mandorx, însb fsrb suit,! въ se retrar-ъ. — К* tote
aqestea Alessandrs ilruminele MoldaBie!, abia nsmitx
Domnx, fbks о похъ înksrsb totx îo аче1 arms, пгъ-
аъ Ijeara Бъгяе!, lsb IlrasinarHd, mi se íntórse шкъг-
kats de snolil în Moldaeia. — Militari! Ixï Kastaldx în-
къ se гевокагъ din kassa къ ns H s'a nlbtitx leafa.
— Alessandrs abia auitentb nînb în пгппъвага anns-
lsï 1553, mi înti-ъ adosa огъ în t,eara Siksilorx, о
nrbdb, mi nrinse mslt,! Nobilï lïnrxrï mi Sikx!, între
ail, il ne Bernard» Lazbr.
Minia dißini шкъ nx în4eti s% nedenséskb Tran-
sileania. fn annsl 1555 , se Htt[ nrin tútb t,eara о
чгетъ înfrikouiatb , mi гып mil de omenï.— Soldat,!!
lxï Kastoldx пъгъви'ъ ne General nentrx nenlitirea le-
filorx mi emirb din Transileania.— Ks modsl aqesta
nerdx l,eara snerant,a de a se nsté linimti o datb ssntx
rxBernsl Axstrieï. Se Bede къ sortea otirîsse, sb о
lase &ъ ma! sxífere o sxtb чтч!-геч1 de annl.
in annxl 1556, se adsnarb TransÜBani! la Tsrda
mi deklararb de nox flrinqine ne I о a n n e S i g i s-
m : n d i Din Moldaeia mi Ronn>uia пъвъНгъ omti
le aHístbtóre , mi атепЦагъ ks fokx mi kx sabie ne
Samiï kari nx вгеа s% t гс'-къ în nartea lsl I о a n n e
SigismsndS. — Regina Isabella fsgise , dsnb traktatrsl
îuketatx kx Ferdinands, în llolonia ; akxmx îouithn-
Щъ desnre starea lskrsrilorx, п1екъ din Lemberra
ki>tre Transileania. Alessandrs kx o nxmerósb arma-
tb nxrqese din Moldaeia în lsna lx! Axrsstx 1556,
se ïni kx Iletrs II Domnsl t,ereï Rom-bnemtï, în un-
raria la Satsmare , înkïugKrarb Orademaçe , arserb
X204X
ueste 3W sate, assek«ran> drsm?l Régine! mi о аж*-
tarb въ intre în Klxuii га 22 Oktomerie 1556. Re
gina гакъгкъ кх dÍBerse darsri ne amindol Domniï
nentrs aíKStorrel че i a« dati, mi eï se întorserb m
HrinHinatele tori.
fn annïl 1557 , nriimi Alessandrx ordinea de a
intra în Transitaania mi de a întrod*4e ne Franqeskf
БеЬек rseernatorii alt,eril, Isabella se onnxse a4esteï
faute, din kassa къ БеЬек îl era inimiki, darb nrin
miwlo4irea amîndol Domnilori se гтпъкъ k% dînssl.
Alessandrs b%ts anoï МзпкачнЛ , îl къ din mînile
Germanilori, nii se intorse tarbuil în ПгтчшаЫ sei.
— Kegina Isabella , în ппж1ок*1 пегсЦъчгепПогё kv
Ferdinand^, mïri in 15 Sentemerie 1559, uii find sei
loanne Sigismsndi гътаяе Domni Гъгъ вег о enitro-
nie i» BÎrsti de 20 de annl.

VIII.

Noï ami trasi aiql ne skxrti liniiie nringinaîe aie


mtîmnforilori nolitiqe 4elori fatale, în kïrei arïfoûé-
de natrx-ze4l mi чтчК de annï ; ak*mi sb ne întor-
четъ la starea religiosb.
Noi ami obsereati mal s*si în mal m*lte lokïrï
къ în aqesfe timnsrï triste, kx strikb4Hfnile nrodïse
Hrin mînile че1е ambicióse ale ómenilori , se "snise
óre-kxmi mi mînia dißinb. AÍ4I nxtenrS аъ mal adaï-
gemx mi nenoro4Ítele disnste religiose. Sektele че1е
de kvrîndi m>skxte în Germania mi în Ebe^ia, пъвъ-
Игъ к* tótele în disolata Trausiloanie. L*teranism?l,
KalflinismïL; A-rianisnnl, tote uiï аАагъ natronl m mika
)(205)(
^еагь. Ministril Isabellel, Iletrs ITetroBÍ4f nriimi mal
înlîre Lïteranismsl , сЬп'ачееа Kaleinismil, însfirmitx
Arianismïl ( 1551 ) delà medik-sl Giorgix Blandrata,
Italiana din ïliemonte; tîn-brsl Пппчше Joanne Sigis-
msndx se nomeni init,iatx in aqeastb шв-цъ^гь , шт
mal ne îrmb se fblcs nrotektorrë zelos* al el. Samiï
nriimirb maï BÎrtosx тв'ЦтЛхга hï Lvterx ; darb mal
tare se lbi,i KaMnism?l între Snrsrï. Rommiï аппъ-
rat,! narte de neuitiinVb, narte de ïrra ki>tre assvnri-
toril konlokïitorï de ait» sînge , narte dm adeexratb
religiositate, îoil V10*1"1» sekile lori institute religiose.
fn anmd 1557, Eniskonxl katolikx Пат!» Богпе-
missa stîndv de nartea hï Ferdinand», h bbtïtï de
IletroBÍ4l în Alba-Jslia mi roriitv în îinraria , nronrie-
fbtile eniskonale se konfiskan», mi Eniskonatxl kato-
likx se desfiin^.— Mitronolitx Rom-bnesk* era ne
atvnql Stefano I, istoria tsme desnre întîmnrbrile пъ-
storieï sale ; твъ konkizîndx din îmnregHfrbrï, nx ni
se nare къ ar fi fostx fsrbïratx de noil sektarl kari
'ш1 въгеа Beninïl nîmaï asvnra katoliqismïlxï чеЬз!
nrofessatx'«de dînuiiï mal înainte.— Tokmaï din aqestS
аййгёГ'аве.пж о dinlomb delà Regina Isabella nrin kare
nvmemte ne Kristoforx Eniskomc în monasterial Fel-
"Diod, kare e k*ï atîta mal interesante, kï kîtx n* se
шЦе- къ mal înainte de aqeasta, sax mi dsn'aqeasta ar
fi fôstv Eniskonatx Rom-bneskx în аче1 lokv. Noï о
nînemï aiqf, e ):
3) Noï Isabella din rrat,ia lxï Dzex Regina îinra-
rieï, Dalmaljieï, Kroat,ieï etc. Fa4enrs kimoskstx nrin

e ) Nos Isabella Dei gratia Regina Hungariae, Dal-


matiae, Croatiae etc. Memoriae commendamus tenore
X206X
aqeasta UUrorx че1огх че se kseine , къ nol atîtx
dïnb гзгъчнтеа ïnorx kredin4ÍomI al nostri din
nartea reBerendslsl mi religios*bï bT>rbatx Kristoforx,
fbkïtb k-btre Maistatea nóstrb, kítx mi din meritele
uii BÍrU1,ile uii kxnouirinljele snet,iale de limba uii lit—
teratsra ггечевкъ kx kare ami înt,elesx къ este înze-
stratx ; ami otbrîtx sï>'ï di>mx ачеЫ Kristoforx Eni-
skonatïl monastemdsl Fel-Diod kx tote nertinent^ile,
Benitxrile mi folósele kare le a aestx din eekime аче1
Eniskonatx, însb kx a4este kondit,ixnï ka el din аче1
monasterio &ъ mbrttriseskx kredinl,a ггечеакъ mx-
rori че1огх че se кзвше, sb'ï insère , mi въ 4erte
mi &ъ nedenséskb ne че! reí mi kx nírtbrl relé ; mi
mtbrimx a4eastb dare nrin nxterea a4estel къгЦ. Din

praesentium significantes quibus expedit universis,


quod nos cum ad supplicationem nonnullorum Fide-
lium per eos pro parte Reverendi , ac Religjosi viri Cbri-
stophori Maiestati nostrae factam, tum vero inducía
meritis, virtutibusque, ac graecorum litterauum scien-
tiae sufieientí peritia, quibus ipsum praedictum, insi-
gtiitumque esse, intelleximus ; horum igitur intuitu
Episcopatum Claustri Fel-Diod cum omnibus eius Epi-
scopatus pertinentiis, ac proventibus, et emolumentis
quibuslibet ad eundem Episcopatum ab antique pro-
venire solitis, eidem Christophoro duximus dandum,
et concedendum, ita tamen, ut ipse íidem graecam ex
illo Claustro illis, quibus interest profited, et erudi-
re, perversos vero , ac malis moribus imbutos casti
gare, et puniré possit, imo damns, concedimus praesen
tium per vigorem. Quo circa vobis universis Kaliige
)(207)(
kare каздъ въ kommîmHmx воъ tïtsrorS IlreotjlorS
Къ1хгьп1огх, mi Ш*гог5 ómenilorX de eerï че stare
mi kondit,isne kari mbrtxriseskS kredinl,a ггечевкъ,
nrekïmx s'a zisu mal sîsv, ka de aiqï înainte въ re-
kxnómtet;! ne nrezisîl Kristodorx de Eniskonx al mo-
nasterrehï Fel-Diod, въ ask?ltat,ï de dîns-sl mi въ въ
sjfnninet,ï Iff, mi въ'! da 1,1 mi въ fa4et,ï въ 'i se dea to
te BeniUrile kare ax obiqïnïitx а ее da din Bekime,
Itt sax omxltl lïï kare ва агъ1а ачеав^ karte, Гыъ
вег о îmnotriBire ; altminteré въ nx fa4tet,ï. Aqeastb
karte s'a re4etitx mi s'a datx ArbtbtorHtlxï. Datx în
Alba-Jxlia Binerï df пъ Dxminika Б'вкхга^въ , annul
Domnïlsï 1557. Isabella Regina, m. p.

Фп amrsl 1557, se nriimi (recepta est) nrin legi-


le statïlsl religifnea ЬЗДегапъ, în 1564 чеа Ка1вшъ,
mi în 1571 чеа Апапъ.— Шпъ че kx modxl a4eeta

rum Presbyteris, ас alterius cuiusvis status et condi-


tionis hominibus graecam, ut praemissum est, Fidem
profitentibus, harum serie mandamus firmiter, quate-
hus annotât utn Chrístophorum a modo pro Episcopo
Clauetri Fel-Diod recognoscere, ipsique obedire, et ob
temperare, proventusque suos ab antiquo solitos, qua-
lescumque eint, eidem, vel Homini suo praesentium
ostensori sine ulla renitentia administrare et admini
stran faceré modis omnibus debeantie, et teneamini,
secus igitur nullo modo ficturi, praeeentibue perlectis
exhibenti restitutis. Datum Albae Juliae feria quinta
próxima post Dominicam: Jubilate, anno Domini 1557.
Isabella Regina m. p.
)(208)(
nótele sekte ai tmnifat* de biserika katolilcb, шче-
nsi-ъ a attaka mi biserika Rombnilorx de ritsl orien
tal. Mal mare в1пкъчгепе dintre tote a* adxsx Kal-
einiï, kari era че! raal nïmeroiul mi nrin xrmare 4eï
mal nîtini,! dintre îînrsrï. Urin insîfflarea aqestora
Ioanne Sigisnund» 1«ъ nronrietatea Lankrbmx delà
Mitronolitsl Romi>neskx nentr* къ n'a Brsti sb nrii-
тевкъ sekta КаЫпъ mi о dede Eniskonïlxï Kalßinv.
Mitronolitsl skîrbitx de assxnrirï m>risi Transiluania
mi se dïse în l,eara Rorm>néskb. Mïlt;! Котъп! ka
si skane de nersek»l¡i»nl trekïrb la Kaleinism». Eni-
skonsl Kalßinx тчеп» s-b'mï dea tithl de Eniskonx al
tfnrsrilorí mi alRomxnilor i.— îînrSriï
kari delà okksnarea îînrarieï nrin Txr4ï, înqenïserb
sb trékb în Transibania , ггтагъ de aiql înainte mi
mal tare din ka«sa religisniï . fn m>rt,ile sznnv-
se Atstrieï nx afla nrotekt,bne nentr* sekta lory, aler-
гагъ ama darb în nroBÍnt,a чеа rsrternatb de sektariï
lorí. Nótb kontribïire la strîmtorarea RonvbnilorS !
Ioanne Sigismundo Zanolia, аъиъ че a domnitx ïnx-
впгегече annl ( delà mórtea mxmeï sale Isabella ), nx-
nxré înkxngFsratx de kalaniifbtï, — къч! între áltele
în Transibania rebellarb Sikxiï ( 1562 ), hi-ъ însb Ьъ-
f»l,T de Tabriel Mailatx, mi desnotat,! de tote libertb-
t¡ile lor», — m*ri în 14 Majors 1571. lióte къ a fostx
mal bxnx Dormatikx de kîtx Ilolitikx.
5гтъ în Пгшчшагй Stefan» Batori kare аЯъ xnx mare
rbalx în Kasnar Бекеш« Rombnxl din Karansebemx.
Aqesta sksh ne Бъкх! înKontra lxï Batori nentrx redo-
bîndirea libertit,iï nerdxte sxntx Sigisnrsndx ; însb
ачешНа 1»гъ bbtït,ï de Ilrimariï lorx. Бекеш» se
înkise în kastelUl Fbrbramxbï mi sksti ne lokxitoriï
X209X
dislriittilil sei de tribitil îmmsi de kitre Batori
neiitrs nórta Ottomauv. Mal ne snia înkmgtxrati
de Giorgii Banfi, fxgi la Imneratom>l Massimiliani. +n
adlnarea generah» din 1574 se deklarb de membriï аче-
leta I n i m i к i' a 1 t e r i ?, mi se onnri tótb korre-
snodhila кг dins*! Sinti nedénsa de a nerde kanil.
Ki tote a4estea ni linsii-ъ че'1 чеН ¡nuitiinta desnre
tote, ba'li iiiBita mi în t чгъ. Din каге катсъ Бекеша
ncnitindi dobîndi delà Messimiiiani aacitoml 4ersti
în kontra Isl Batori , triniise ne Emeriki Antonii la
Konstantinonoli mi чеп déla nórtb Boieodatil Trau-
sÜBaniel. Sinti a4esti timni adxnb el ¡uorsiuï о аг-
matb destsls de îiisemnatb komnisb din German! mi
îinnrl, intrb în Transileania, ( 1575 ), mi гьгъ îndoin-
t,b къ ar fi irstxts bate ne Batori, dékb n'ar fi h>sati
ьъ'1 skane okkasiînea din nvuil konsiltîndl-se la Tir-
da kx îinnril Transileanl. Пшъ atsuHï BoÎBodil nrii-
mi ажИоге delà TsrMï , îl аПъкъ dsnb че în4enxse-
гъ inimele inssrgiut,dori a se stîmmra, mi'li nise în
1хгъ. Бекеши se dise la KassoKÏa, anoï la &пгваг,
uii înslîrmiti treks în Ilolonia. — Transiluanil kari an-
nskasen, ármele kl Bekeini, se nitarb în 8 Axnsti
înaintea adiirbril generale la Tarda. Noie Bekemianï
mal ¡nseiimatl nerdlrb kansl mi tote nronriefbljile lorS,
treï-ze4l mi natrx se snînzirarb la Ferla , ЗъкхПогх
li se tiKii-b пъгНе mi irekile. — Aneastb krsdelitate
îunerremte kl total ne Stefans Batori, ne каге По1о-
nil, ne aflîndi între sine mi omi în stare de a'i n-
вегпа, îl aleserb Rege al lorx în 14 DekemBrie 1575.
Starea biseriqiï Rombuilori ni ne este kmoskitb
sintï rinernil a4est»I Ilrin'iine , darb se nare a Ci
XXVII.
X 210 X
fostí nré-tristi, de огъ че, în adsnarea generali? a
^eriï din annxl 1577, ssnlx Kristoforv Batori ?rmi>to-
rral 1*1 Stefanx, se ашегъ « Ka Romxniï kari вогй вгеа
8Ъ пъгъвевкъ legea ггечевкъ, mi въ askslte dormate-
le kalnine în liuiba lorï, sb а]Ьъ Boie de a'inï alege
Eniskonx kare въ attîrne totx dé xna delà Eniskonsl
kalßinx. »
Sl'bbi4Hfnea omenéskb, maï Birtosx îq lskrîrile re
ligiose, este inesulikabil'b. îînrîriï пшъ ne tiinntl
ге£огтъчнти п'авеа de kîtx къг1,1 latinemtl în bise-
пкъ ; dsnb че se reformar! întrodxserb limba lorx
чеа ÍHirxréski.. RormniT, liberl de a nrofessa limba
sa momie, în tote ofïit,ele biseriqemtï , se serßia ks
tote a4estea kx чеа sloBanb din kare nx în^elegea ni-
mika. Konstringerea de kiitre Kaleinl de a швъЦ
dormate strbine biseri4eï sale, îl fbkï s! skrie mi въ
tin-bréskb къг1;Т îq limba sa nronrie. Kbrt,ile Romb-
neuitï biseri4emtï ( înkaï че1е tinbrite ) din Transiba-
nia, datez! de ne timnïl aqesta. [Iredika ( sloeene-
mte Kazania ), kare s'a tinbritx la Бгашовх în annsl
1580, în limba Rominéski-, este xnx nrodxktS al stb-
rxin1,elorx Reformat;ilorx de a init,ia ne Romml în dor-
matele noîelorij sekte. Nx se mtie kîti întïnerikx a
risinitx aqeastb karte în resnektsl religiös«, darb de
Ьзпъ sémb h de mare folosi în resnektxl ksltsriï
limbel nationale. Rom-bniï deskiserb okiï mi de a4Ï
înainte ronirb к* тчеЫ sloeenismíl din kbrt,ile lorx,
nii тчепхгъ a se serei ks къг1,Т skrise în limba nro
nrie.— Tots în a4estb karte ni se fa4e kïnoskïtx къ
ne atsn4l rwerna biserika RomT>nésk! Mitronolitïl
Genadi?.

4.
X 211 X
Kristoforv I>a tori mm îu annil 1581, dsnb че пъ-
mise Пппчше ne ti rel sex Sigismïndx Batori , abia
ín Birstb de nose annl. Шпъ kreskvse agesta, гсвег-
n ъ statïl Ioanne retí Romiirel Г* Bernât orre 1 1,ъ-
riï. Transibania h linimtitb mi шчептсе sb nrosnere.
— Darb în annsl 1586 se nbsk? o lómete forte mare
mi о чгетъ infrikoiuatb mal Bbrtosx iutre koniî, ama
înkîtx nx mal aacingea loksrile destínate nentrs înrro-
nvnvnï.— Totx în aqesti annis se tïrbïi-ъ statsl de
kbtre Ilavlv МачТкаип, kare fbrbdsindx Tvrqilorô *ni
tribïtx îndoitx se nfmi Boieodx de къ!ге ачешиа ;
insb h reîmninsx de Stefanv Regele Flolonieï, mi tre-
bsi sb'uii kaste mîntxirea în trenerea la Maxomeda-
nismv. ( îïnii zikï къ mi ilaslx Maqlkami ar 11 fostif
Rombnv).
fn annïl 1587, Ioanne Tel,! din katsa bbtrînet,e-
lorif densse demnitatea de rsbernatorre, mtlt,imind»-
se kï titlsl de Konsiliarre mi Kanitanx sunreiire al i,e-
riï ; >агъ Sigisnrsndx \ъъ ггвет?1 în irsmele seS. —
Sigisnmidu domni ka «ni konillx tiran*.
Â4estv Пгтчте nestatornikx otxrî în ann*l 1593,
sb skane Transileania de ssntx notestatea Txrqilorf,
mi înkeie ( 1594 ) xnS traktatx de аппъгаге котш*пъ
къ Imneratorrel Rudolfs II, kx Mixail Bitézïl Domnsl
l,eriï Rombnemtl mi k* Aron Domnïl Moldaeiel, mi
îneitb totx de о datb ne Sîrbl a aniiska ármele neiitr«
redobîndirea libertbt,il lorx.— Казачи dïirb aqestx trak-
tati destronaseis ne Пппчше1е Aron în Moldaeia, Si
gismundo trimise о armatb Transileanb kare'lx resta-
biii în IlrinqiaatK, mi totS de о datb esnedi ne Ste
fan« Бекеш* mi ne Mixarè Хогва1х к* 2000 de ûmenï
în t,eara Ronibnéski,. fn 13 NoemBrie 1594, se wiseii
)(212)(
totï Tsr4¡I din Iamï mi din Bxkxremtï. Mixavx bbtx
mi 1хъ Grargral, 4etatea de Flonï, Rxinqrakxl, Dîrstorsl
— b"btx ne Tbtarï mi ne Txrqil kommandat,ï de Mx-
stafa Паша, arse óramele txr4enitl de a drénta Dxnb-
riï , mi se întorse în trixmfx la БхкхгешМ. Generali!
TransUBanï se deshinarb între sine , Mixail îl trimise
la Sigismxndx mi nxse General neste armata Transil-
вапъ ne Albertx Kirali.— Kirali bbtx Txrtxkai-a, Бгы-
la, mi arse Nikonoli. — fnsb desbinarea între generali
кахвъ neînl,elegere mi între IIrin4inï. in traktatxl în-
k etatx de Sigismxndx kx Rodolfx II, se definise ka
sb nx se fakb паче kx Тхгчй (ъгъ mtirea Domnxlxï Mol-
daeiel mi al tyîriï Ronrbneuttï. Фпвъ Sigismxndx îa
annxl 1594, nriimi bxkxrosx delà Sîrbi ka sb i se dea
tillxl de Transilvaniae et Rasciae Rex , Moldaviae et
Valachiae gloriosissimus Princeps. Ilroiektele sale se
desBoltan, în annxl 1595. Domniï Moldaeieï mi al
^eriï Rombnemtl ÎI fbrbdxiserb sxnnxnere mal înainte
de че le trimisese el a>Kstóre din Trannsitaania , mi
Sigismxndx 1хъ titlxl de Moldaviae et Valachiae Prin
ceps, mal înainte de че s'a skrisx aktxl аче1а. Snre
a da nxtere a4estxï aktx, trimise Sigismxndx xnx kornx
de solda^i în Moldaeia, ka sb ridi4e ne Aron че1 nî-
rîlx de boKirï къ ar l;iné kx Тхгчи , mi sb nxe în
lokxl 1$T ne Stefanx Въввап* kare fbrbdxi askxltare
Пппчепе1х1 Transileanx. Mixail se afla îatr'o stare în-
kxrkatb, kx Txrqil se strikase, st>'ujî mal fakb inimi4Ï
mi ne TransÜRanl nx se înkxrrrbta. Ama darb trimise
la Alba-Jxlia ne Extimix Mitronolitsl, ne Teofilx Eni-
skonxl Rîmnikxhï , ne Lxka Eniskonsl БхгъхЫ , ne
Borniqiï Mitrea mi Kristea, ne Lorofet,iï Dxmitrs, Пге-
da mi Богкх, ne Bistiarir Danx mi Teodosix, ne По
X 213 )(
stelnÍ4¡I Radx mi Stamate, ne Klxqiariï Radx mi Bin-
tillb, kx instrxkt,iínea de a sxbskrie sxnnxnerea la
IIrin4Ínele Transileanieï , însb kx konditisnea ka tote
Benitsrile Ilrinqinatxlsl mi tote drentxrile xnite kx
dimnitatea Пгтчшеькъ, sb гътНе ПгтчепеЫ Иотъ-
neskx. Intre denxtat,il mal sxsx n?mii,i se aila «nil
kari era inimi4ï sekretl al lsï Mixail , ачешиа deni>r-
ti>ndx-se delà instrxkl;ixnea datb , sxbskriseri in 20
Mara 1595, xnx aktx forte xmilitorra uentrx Domnxl
^eriï Romxnemt, fbkîndx ne Sigismxndx Sxeeranx for
mai neste Ilrinqinatä. Assemine kondit,ixnï sxbskrise-
гъ mi botaril Moldaeianl în nxmele noxhï Domnx Ste-
fanx, în 1 Iînis 1585.— Ks model agesta strikb Sigis-
mtndx adeBbrata xnire mi konkordie între Transitaa-
nia, MoldaBia mi Rom-bnia, mi îmnrbintie semînt,a de
diskordie între Иотъп!.
Ssltanvl Mexemede se.otbrî întraqeasta, sb neden-
séskb 4erbÍ4¡a lxl Mixail kx totb nxterea sa. lridatb
la în4enxtxl lxniï lxï Ixnix trimise o armatb de Tbtarl
în MoldaBia mi Иотъша, însb ачешиа se reîmninse-
1*ъ de ármele Kazaqilorx, Rommilorx mi aie Transil-
Banilorx. Darb kx mxltx mal terribilb ls annroniarea
Паше! Sinan în totx ачеа вагъ, kx 200,000 de Txr4Ï.
Mixail kx o armatb abia de 16,000 militari bbtx ne
Sinan în memorabila Ixntb la Къ1хгъгеп1. Fiindx în
sb къ nerdxse mxlt,! mi dintre al seï, se retrase къ-
tre nuntï mi se ашегъ dinaintea 4eti>i¡il lxï Nerrx Bo-
d%: Tsr4iï 1хагъ Brbila, Bxksremtiï mi Tirroeimtea.
-— Akxmx п1екъ mi Sigismxndx din Transileania kx
óstea sa, Stefanx RbSBanx ткъ reeeni din MoldaBia
kx о armatb ппкъ darb bine dis4inlinati>. 4ele trel
ármate se întîmninarb ne mahl DîmboBit,eï, пзгчевегъ,
)(2U)(
mi harb Tirroeinitea ; Sinan Паша aszinds aqeasta
£ашъ se retrase nrin GiïrgHr mi treks Dxn-brea ;
ai mata snitb trekv ne 1шгъ Bskïiemtï în marumï
renezl ka si аяипгъ ne Паша, attakb armata tïrqé-
skb lînrb Dinbre, mare narte dintrînmil вкъпъ neste
апъ, mtlt,! fsrb xqiml ; Grergre se \%ъ кг assaltx, mi
tôt;! Tirqiï dintr'însïl se xqiserb în 27 Oktomerie 1575.
Aqeastb Biktorie însemnatb fbkv sromotx în tótb Esrona.
— Sinan se retrase rsuiinatx la Konstantinonoli , mi
mvri de smnbrare în 3 Mart,iu 1596.— Sigismtndir nvsv
în mirare de Biteœia hi Mixail, înqetb de a faqe nre-
tensisnl nróste nentrs t,eara Иотъпевкъ, mi se întor-
se în Transileania ; de akolo п!екъ la Пгага la Imne-
ratortttl Rsdolfx II, ka sb se înt,elérb desnre aaratóre-
le mxtsale în kontra Tïrqilorx .— Mixail bbts în annsl
ïrmbtorrë ( 1396 ) ne Xanxl гЫъгевкх kare, sxnts nre-
destv de a'ix ¡тпъка к* Sxltamd, Benise sb'lx înmél-
le mi sb'lv destroneze ; dsn'aqeea trekx Бхпъгеа mi
démoli Nikonoli.
Sigismindx se întorse în пптъвага annthl 1596
delà Пгага, mi аАъ Transileania tirbïratb de Sbkil.
Mixail nlekb kbtre sfîrmitïl aqelmnii annx în Tran-
sileania, mi se înt,elese kï Sigismwidx desnre noxelô
nrenaratiee în kontra Tîrqilors ; dar tot* de o datb
аАъ mi nlantl че1 kxriosî al ПгтчепеЫ qehl nesta-
tornikv de a se lenbda de ПгтчшаЫ Transileaniel mi
de al qede hï Rodolf* H. Bbzîndv ama darb къ Si-
gisnrxndx are de kïgetx въ între kx Imneratorrel în
atari traktate, ot-brî sb iea narte la dînsele, mi копчепх
in inimb de a se faqe el îns-sinl Пппчше al Transilna-
niel, mi k« modïl aqesta xnindS nxterea Romxnieï k«
a Transilcaniel, эъ'ш! întemeieze mal bine essistinti sa
чеа noli ti кь.
Mixail dede аша darb 1*1 Sigisnrsnd*, kind* аче-
sta п1екъ la Пгага In iérna annslxl 1597 , ne Bañil
Mixalqea de sots ka эъ trakteze k« Imneratorral de-
snre ageste ^ert. Sigismsndx se 1епъаъ de Ilrin4inat»
unlír dede lsl Rodolfs II . — Mixail neintiinds шкъ
nimika de ачеазГъ qessivne, nriimi totv ín аче1 annv
ш stérx ronrs déla Ilórtb snre semni de ímnikare k*
dínsa ; darb totv de o datb remase ín Ьтоъ în^elegere
к« ririnqiniï kreiiitinf, nriimi aaíston-u de banl mi de
ómenl déla Rsdolrs, mi seínt-bri kx o militie de 15,000
de soldat,! bine esserqitaV- — Sigismsndx dxm> че se
íntórse în Transileania se kii de 4essisnea fbksti, lsl
Rxdolfx II, mi offeri Ilrinqinatsl mal ¡ntirè lsl Kasnar
Korniinx, anol 1«! Stefans Боч!ка!, însfînnitx lsl Ste
fano Iouiika Rom-bnsl, Капче1агн>1 terií, mi Ьъгъ nrin
aqeastb lskrare o diskordie mare între Nobilil Tran-
sileanieï . Darb în annsl xrmi>tora ( 1598 ), Benin»
Kommissarií hl Rsdolí'x uii'l» indxserb 8Ъ nte in lx-
krare 4essisnea fbksti», msltsminds-se kx ssmma de
50,000 florinl ne anns, mi ks Dskatele de Onol mi
RatiBorx din Silesia. Abia nriimise Sigismsnd» aqeste
konditisn! mi se kii de nox,— dede Ilrmqinatsl lxï
Stefano Iornika, mi trimise în sekretx la Ilórtb nentrx
înti>rirea lsl. Alt! Kommisarl no! sosiri» în Transita -
nia mi konstrinserb ne Sigismxndx sb'uil îmnlinéski»
fbn>dsint,ele fbkxte Imneratorralsï. lomika se nrin-
se de Kommissarl, Transileaniï жхгагъ kredint,!» lsl Rs-
dolfx, mi t,eara rbmase ssntx rsBernsl Kommissarilori.
Aqemtia trimisen» Denstat,! la Mixail , ks o ssmb de
10,000 ralben! nentrx cinerea milit,iel , mi îiikemn»
X216X
traktatí kl dînsil kl kondit,iinile, ka Mizail mi irnvL-
torir hi въ rxeerneze l,eara Rom-bnéskb ssnti> nrotek-
i,ixnea Imneratorilorif GermanT, însb (ъгъ a nlbti вег
«ni tribstx.
Tote a íes tea se skimbarb kinds nestatornikil Si-
gismsndx п!екъ în sekretx din Onol mi se въях ne-
auitentatx în Hhnix, în 20 Airxstt 1598, mi ге1хъ rx-
Bernil Transiluaniel. Darb Sigism-siidx n'anea akxmir
8Ъ se témb nimaï de Txrqf, ii mi de resbxnarea liï
Ridolfx, de ачееа къ^ъ îndatb sb se îmnretinéskb
Ktrbinl ks Mixail. Mixail nriimi nrietenia ks Sigis-
mmdï nxmal sxntx kondit,ixnea ka agesta sb ni lase
ne Тхгч! въ între în Transileania шпъ ва fi el Domnv
al ачеккши terï, mi fbrbdxi къ la întîmnlai-e de ne-
Boie îl ва alista kx 35,000 de ómenl.— Kxdoliv sxn-
nbratx ne Sigismxndx norin4Í de X4Íse ne Stefans
Iomika în Satlmare.— Фп timnvl aqesta Ьъгх Mixail
ne Паши delà Dit« mi delà Dîrstorx kari întra-
sen> în teai-ъ, anoï trekx Dinbrea, bbtx Nikonoli,
DífkI, mi deeastb Bslraria mi se întorse înkxrkatv de
troiee la TîrroBimte.
Sigismindi niriré nestatornikx, se lenbdb гагъш!
de Domine ( în 21 Martix 1599 ), nxse în lokxl sex
ne въго sex Andrei« Batori Kardinahl, mi se dise în
Molonia. Kardinabl trimise îndatb la Mixail uii'lx rï-
гъ sb intre în 1егъИгъ de nrietenie mi de аппъгаге
коттхпъ. Mixail nriimi aqeasta sintx kondithnea ka
Kardinabl sb ni se desnart,b ni4l о datb de Imnera-
toiHil, 4¡ sb norte resbelhl în kontra Tirqilorx kl
niterl mite. De altb narte fbki Kardinahl о 1егъ-
iM i. kl lerinitt Doauul Moldavie! >u kontra 11! Mixail,
mi înkeio паче kx Ткгч)!<
X 217 X
Aqeste •ягтъгК Fanariotiqe ns nstxrb бъ nlakb hl
Mixail ; de ачееа тчепх sb kïgote la тъвгг! diqisiee
snre a'mï asseksra statsl lui essistint,» sa ; £ък* пгепа-
ratise nentrx resisting mi attaksl newessarrë. Tot* de
о datb sokoti къ a sositS mi timnsi de a'mï nsne nla-
nïl sei în hkrare mi de a se faqe Domnv neste Tran-
sileania. In 13 Oktomerie 1599, adsrrb la Illoiemtl
militia sa чеа komnisi din Нотъп! mi din mare u ar
te de Transileanl mi de Sírbl , mi fbks sb'í жтне
ask si ta re огЬъ Beil înkotroi íí ва dx4e. Dsn'aueasta
п1екъ în i'rsntea ointil ks tótb familia sa kare bis sb
iea narte din tote neriklele ПппчшеЬ! ; ajKsnrîndx
la nólele mïni,ilorf, deklarb militieï skons] întrenrin-
deriï sale : Armata are sb теггъ. în Unraria într'aîKX-
torrel lïï Rïdolfi , mi ва ti-ече nrin Transi! ваша ks
BOKi Kardinahlsl. Пе kîndx Rardinahl adsnase ne re-
nresentant,il 1;eriï în Alba-Jslia, mi se dedese kx totsl
desfrim.rilorif, intrb Mixail kt armata în Transileania,
deklarb libertatea Sbkïilorx, nii'l кетъ ka stj'uií în-
soljéskb mi eï armelé. Samilorx kari t,inea kx Ridolfs
le nantie къ a Benitx ka sb annere ne krediiniioiniï
ssnrmuï aï Imneratorrelxï, mi въ destroneze ne Kar-
dinahl че1 înkinatx Tsrqilori. Kardinalst aszindx de
aqeastb intrare a Romwiilorx trimise denstatj înain-
tea lorx mi iiiBitx ne Mixail snre паче. Mixail t,inx
ne deiiïtai,ï la sine, mi п1екъ къПе Sibiix. — Kardi-
nahl Lbzîndi neriklsl adsnb militia sa la Sassebemv.
Mixail mergea în4etx kbtre Sibiti fiindb къ amteuta
ne Rads Bszeskx mi ne Bansl Sdrea kx armata din
nbrt,ile KraioBeï kare trebxta. въ intre ne la tsrnsl
llomi'. KardinaM къ?1ъ tote гшж1оче1е sb se нппаче
XXVIII.
X 218 )(
к* Mixail, însb îndemertx. Mixail î! deklarb în'sfîrmitx
kxratx : » Andrere Batori ka n-brtinitorrë al Txrqilorx
mi desertatorrë al kreuitinTjiT^il sb se lanede de Dom-
nia TransilBanieï, mi въ îmbraqe ки'ъш! Bemtmîntxl
noneskx, sb se d?kb în Ilolonia de xnde a Benita mi
въ fakb lokx lsl Sigismxndx, sax nîterea armelorx &ъ
otbréskb resxltat»l ». Kardinalsl mal тчегкъ ткъ о
dat/ь de a differi rsntxra, mi trimise ne Leratsl Romanx
Malasnina la Mixail, гъгъ вег xnx effektx; aqesta fx
ret,inxtx îu kastre шпъ la finitïl ЬъЫ!. ( Lxnïl Bet-
len ziqe къ Malasnina s'ar fi arbtalx maï mîltx ini-
mikx de kîtx amikx al lsï Andrere, ka sb kîuitige de
la Rxdolfx пъ1ъпа de Kardinal , mi ar fi trekïtx de
Ьхпъ BOKi sa în kastrele Ixï Mixail ). Deql se otbri
bbtara în 28 Окготвпе 1599, între Sibirè mi Illellen"
berrx. Kardinal п'авеа de kîtx noxe mil militari, Mi
xail din konti-ъ, anróne treïzeul de mil mi ontx-snre-
гече tsnxrl. Bbtara t,inx delà 10 ói-e diminét,a птъ
la 8 ore sera. Biktoria гътаве mxltx timnx neotb-
rîtb ; Andrere Barqiaï, Moise Sekeli mi iîetrx îïsarx
îraninserb ne Rom-bniï че1 nxniï în disordine de îm-
nxmkarea txnxrilorx, nîni. în lïfîursl 4isnbdieï, mi le
1хагъ kîteea tsnsrl. Darb Mixail se renezi nn>niosx
dïnb fsrarï, Iobí kx sabia ne xniï dintre offit,ianï sel,
îl fbkx se stea delà г»гъ, mi аНакъ ткъ o darb ne
Transileanil ostenit,ï ; о lxntb sîngerosb mi în fsriatb
шчепх atsnqi între че1е doxe ármale. Rombniï în-
Binrx, Generabl Kasnar Korniml mi Папкга^х Senel
se artnkb îu fsrie 1-агъш1 asxnra Romi>nilorx, darъ
îndemertx. Kornimx se nrinde de Ronvbiiï, Oolonil
kari koiub-btea ks TransÜBanil se п1екъ mi trekx de
:c2i9)(
nartea Ronn>niloriL Kardinalxl desneratx iea fera, în-
sot,itx de snx mikx kornx de militari rbiiit,! mi oste-
uiit de ЬъЫе. Transiluanií Bbzîndx къ generals! lorx s'a
nrinsii, mi къ Пгшчепе1е a f»gitx,îij4jnx a se retrage ;че1
mal însemnatl offit,iarï îïnrsrl resist« шкъ, darb въ/лп-
ds-se lbsat,r de al sel, iéx nii eï fsra. tnainte de a
însera Бошъш! оккхпъ totx kîmnxl de bbtaie ; neste
nonte fxrx toi,! íínrxrir, uii Rombniï konrindx tote
msnilisnile mi 32 de txnsrï aie armatel TransÜBane.
De fie kare narte къгхвегъ шпъ la 2000 de militari.
Aqeastb Biktorie a Rombnilors fbks ne Mixail
Domnx neste Transalnania. El nlekb ki>tre Alba-Jxlia,
mi în 1-a NoemBrie 1599, intrb în trismfx în a4eastb
kanitarb. Kardinalsl Brbndx sb fxr-ъ nrin MoldaBÎa
în riolonia, fs omorîtx de Sekxrsl Blanrx Eordeor în
nbdsrile dintre Transileania mi Moldaeia , mi kanxl
hi h adxsx în Àlba-Jslia la Mixail kare se întrisrb
forte de aqeastb nenoro4ire a Kardinalslxl, trimise dïf-
нъ trsnsl 1»T, uii'lx тггопъ în Alba-Jslia kx totb пош
ла кхвешгь "snxí Пгшчше, mi nedensi ks mórtea ne
omorîtorrè.
indarb dsnb bbtata delà Hlellinberrx Mixail tri-
misese denxtat,! la llxdolfx în al къгх! nsme okksna-
se t,eara, mi чегх delà dînsxl rsnernsl Transileaniel.
Шпъ la Benitsl resnxnsslsï îuil ssnnxse tote 4etxt,ile
din Transibania mi îmnbrt,i milii,ia nrin komitate mi
nrin skaxnele din fsdsl lierai, kommînds-le de a se
nsrta omenemte kbtre lokxitoriï. Darb militaril че!
de diserse némsrl , mal BÎrtosx Sîrbil mi Кагачи se
nsserb a nn,da mi a hícI'xí, mi къшхпагъ rdingerl de
nartea lokxitorilorx în kontra lorx. Ачеаь1ъ srinare
adxse ne Mixail în mare koiifssixne, de o uarle вгса
)(220)(
sb nedensés^ ne вшопа^Г, de all/ъ narte m вгеа въ'ш!
1'акъ iniini'iï ne militari! de kari авеа trebsint/b, mal
BÎrtosv nentrs къ general«] imnerial, Giorgiï Basta,
intrase in Transileania a 4in4ia zi dsub bbtata чеа
memorabih>, кх nretensixnea de a konrinde t,eara în
nxiiK'le Imneratoi'Hih!. Mixail trimise ait,! denxtaîl la
11 rara, ne Бап*1 Mixalíea mi ne Lorofbttl Stoïka, în-
sb nriimi rbsnxnsx , къ kxrîndx вогх Béni Kommis-
sarï imnerial! ínsi>r4inat¡! ks rbsnxnssl deqisiex. Mi
xail въгших акхтй къ kxrtea imnerial are alte sko-
n?rï nentrs interessele sale, кетъ în 20 NoemBrie
1599 о adsnare generah» în Alba-Jxlia, în kare fbk«
ьъ i se dea de къ1ге Transilßan! nroBisixnile trebxin-
4¡óse neutrs nxrtarea resbelbls! * ). fn 9 Feeríarii
1600 кетъ акъ adunare generalb, mi kommíndV No-
bililorx въ se nrenare snre resbellx.— Бъкхиогх kari
^inxserb kx dînsïl, le dede libertatea lorx чеа de mal
ínainte mi'l sksti de asksl tarea la Nobilï, sxnnsindx'l
usina! la Drerbtoril че! aleml dintre dinmi!, Вотът-
lorif din tote klassele , тэъ mal alesx t,eranilorx le
агъ1ъ mar! faeor!, mi'l аппъгъ în kontra Sauíüorx mi
a îînrsrilori. Aqeste nrbssrï гъкигъ ne Unrxrï mi ne
Sam! si kxgete la modsrï de a stnka lx! Mixail, kare
în adeBbrx ni км ta de kîtx libertatea хшвегсагь a
loksitorilorx, къч! аекъ ar fi Boitx, nïtea nré-lesne
nrin skxllarea Ronvbnilorx въ se skane de atari riualí,
тэъ el se mslt;smi kx nedensirea kanetelorx nartiks-
lare ale îinnotriBitorilorx ma! чегЫкош!.
"rntrs aqestea, sosirb mi Kommissari! imnerial! kx
nul te borbe formóse mi kx о Dinlonrb nrin kare

*) Nul am» mblikalï ailikilii a'iesteî ;iihiiiiï, Dagiua 385, Tomil 1Ь


X 221 )(
RxdolfS faqe ne Mixail Пппчше ereditarrè neste t¡*a-
ra Rombnéskb , darb uii ks ordinea ka въ евъ din
Transitaania, uii si, intre în teara Иотъпеаькъ snre а
ok к sua ne Тхгч! în пъг1^1е Dirrbriï, nentrs kare Im-
neratorrel îï ва trimite banï mi ouitï. Mixail adxirb
ne borarï, t,inx SBatx kx dîniniï mi resnxnse în fine
Kommissarilory : » Sb snxe Imneratorrahï къ el krede
къ a meritatx denlinx Ilrinqinatïl Transileaniel, mi nx
ва emi de lokx dintr'însxl ; kontinxarea awxtoral?!
annual în banï o amienta к» tót/b sekïrant,a , къ dé-
къ ni ва ürma, el îujï ва íntórqe ármele în kontra
Imneratorrehi, mi'lBaarbta къ nx'ï linseskx ómenl».
Nestatornikíl SigismsndS Batori îndemnatx de Tirqï,
de Ilolonï mi de îînrsril fogi\1, se otbrî въ Bie ыгъ
mi въ'ш* iea Ilrinqinatïl în Transileania ; ama darb in-
ti-ъ к? üolonil mal întn-x în Moldaeia mi se xni kv
Ieremia Мовиа kreatxra lïoloniloru mi inimikxl lxï
Mixail. Aqesta, аъаъ sBatîl nrotektorilorx seï, fbkx
о inkîrsb în t,eara Котъпевкъ mi întrods-se ne Si
meon MoBila drentx Domnx al t,eriT, xnde era ne tronv
Iletramkx firel lxl Mixail. Mixail îndatb qe aszi къ
Ieremia a întratx în t;earb, п1екъ ( 6 Mare 1600 ) de-
la Alba-Jîlia, kï о armatb пх1егшкъ, într/b îii йотъ-
nia, roni ne Simeon, nîrqese къи-е Sxqiaea xnde аж?п-
se ne Ieremia, îl nxse în fsrb uii'lx strîmtorb în for-
tbrét¡a Xotinïhï, de xnde '15 konstrinse эъ hr% în По-
lonia, anoï trimise armata sa sb пrъdeze marginile ÏIo-
lonieï , mi el se íntórse la lamí mi s% sxi ne tronv.
De akïmx inainte Ьъ titlsl de » Ilrinqine al t,eriï Ro-
minemtl , al MoldaBiel, mi Transibanieï. » MoldaBia-
niï qerea въ le dea Domnx ne firel sex INikólb, т$ъ
Mixail sokutindü къ aqesta е nré-tinirs de a гзвегпа
X222X
o t,earb , 1ъвъ rseernxl Moldaeieï in mînile a natrx
Generali, mi el se íntórse la residing sa Alba-Jxlia íd
Transileania. De aiqï nxmi Domnií Moldaeieï ne Mar
ks fii-xl llrin4inelsl Iletrs.
ta Transileania ажхпвегъ noil Kommissarl imne-
riall kx ordinea ka Mixail sb lase ПппчшаЫ aqesteï
t,erl hi Rïdolfx ( mi Loks^iitorrelsl sex Basta ), mi el
въ se mxll,sméskb kx Ilrinqinatele Moldaßiei uii al Ro-
miniel. Mixail кетъ o adxnare generalb ( 20 Ixlix
1600 ), mi £ъкх ka Renresentat,il Transileaniel sb'ï жх-
re kredinljb. Шпъ kíndx t,inx ínkb adsnarea Beni xnx
altx Kommissartx imnerial, Bartolomera Ilet,, mi adx-
se lsï Mixail amïtorral de ban!, diBerse darsrï , titlxl
de К о и s i 1 i a r h imnerial mi de Г x в e r n a-
t о г гё a 1 Transihanie I.— Ssltansl ínkb trimi-
se ne xnx Агъ kare'l adsse xnx fermanx mi dieerse
semne de distingere. llriimirea aqestora nx mslt,xmi
ne Kommissaril imnerialf, ínsb Mixail le resnsnse къ
аша чеге dinlomatika ka въ se norte. — Anesta fx
nxntsl че1 mal înaltx al mxrimiï lxl Mixail Bitézxl; el
авеа sxntx stbnînirea sa че1е treï nrofiinl;e nrinqinale
ale Daniel, tnsb n%rl¡ile oqidentale íí linsea ínkb, el
чегх mi aqestea déla Rxdolfx kx чещЯе Ssts, Баш-
таге mi Oradeamare, afarb de a<iestea titlxl de Ппп-
4¡ne al Imnemdsï nentrs sine mi nentrx fiíxl sex.—■
Dai-ъ nurokxl ínqenx a'lx lbsa de aiqï ínainte.
. Nobiliï íínrxrl nornirb intregï asxnra Ul Mixail,
mi trimiserb ne askxnsx denxtatj la Regele Ilolonieï,
ka sb le trimiljb ne Sigismxndx, mi sb ajuste ne Iere-
mia MoBila a intra in Moldaeia mi a hkra m kontra
1*1 Mixail. Amtentíndx Benirea 1x2 Sigisuiïndx eï se
X 223 X
асЬшгъ la Torda mi krotarb ппяЛоче de a se îmno-
triei Пп'пчшеН! Ronvbirô ; въх1г^х însb къ Sigisimmdv
întîrziézb, kistarb ьъ trarb ne Basta îti наг tea lorx,
îl offrrirb l«ï rxBermd %eriT , mi fbrbdsirb къ вог8
въ se soiree ImneratorFsbl dékb'l ва ькъпа de Mixail.
Urin anestea Ьъгагъ похъ diskordie între Mixail mi
între Basta . — tn fini îïnniriï denlinx înkredint,at;ï
къ Basta le ва sta într'aH<storrê, otbrîrb a se reeol-
ta. Mixail înt,elese tîrziu intrigue lorx; atxii4l trimi-
se la dînunï doï denxtat,r, ne Radx Khqearsl mi ne
БатЛ Mixalqea к s ksBÎntil ka въ se astîmnere. "Sn-
rsril însxnerbil;! skoserb kx 1агтъ ne Denstat,! din
adunare. Aqeasta fs semnalsl de resbells. Mixail îuiï
adxnb onitile mi le ашегъ ne kîmnïl Xoltx-Магешх .
Basta к« Germanií mi к s SnrSriï se nxse la satsl Mi-
rislix. Mixail base о пявъчнте aeantagiósb între
Mareurs mi între Dealií. Basta въгп^й къ în atare
loki ns note въ mimqe omtile Ronvbnenitï snre a Béni
la b-btaie, se retrase къ1ге Déme. Mixail se 1ъвъ kï
mod si aiesta sb se trarb în lat,x ; el krezif къ ¡пит
чи se retraru de Гпкъ, mi kommîndb kî-llirieï въ aller-
ge dsnb el. Darb abia eoiiserb omtile Ron^neuitï în
kîmn^, mi Basta srits ne dealv, mi íntórse txmrile
mi пзшчие asxnra Rourbnilorir. Aqestx fokx nxse ne
Rom-bnl în disordine mi în 1ягъ. Mïlt,! въпгъ în Ma-
reiuS, 4eilalt,ï se retraserb кхтй nstsrb. Se ziqe къ
în aqeastb zi ( 18 SentemBrie 1600 ), ars fi къгх1* nî-
пъ la 11,000 militarï de nartea RombnilonL Mixail
B%zîndi' къ-fsrtïna i'a întorsï dosïl, а]еггъ la Alba-
Jïlia, skimbb ка1Ы , Ьъ к s sine lesasreie sale, mi
п1екъ кмге Бгашовя, mi de aqi intrb în l,eara Ботъ-
певкъ. Aammndx în 1;еагъ, a*zi къ mi în MoldaBia
)(224)(
sînt ппшкъг! assnra sa. Generalxl Zamoiski intrase
kx о armatb Ilolonesb пхтеговъ ; Mixail kt ouitile
kare le aflase îu t,eara Ronvbnéskb la fiHtl sex ITetra-
skx, alerrb în Moldaeia în kontra Ilolonilorx. Darb
ачешиа înrromatjl de Кагач! , înti-ечеа kx mtltx nó
tenle Rominilorx. Rom-bnil f»n> bbtït,! la Telédsinx
linrb rîsl Seretx. Mixail а1еггъ în anoï ki>tre 1¡eara
Romi>néskb ka sb'mï restrînrb nïterile, însb fiindx къ
i se înkise drxnvsl, trekx nintre msnt,ï în Transileania.
Zamoizki trimise dxnb dinssl ne Moise Sekeli kï re-
fïgit,iï Unrxrï mi kx xnx kornx de Oolonl хшогх în-
arma^T, ka s"b'lx nreronéskb ktarx mi în TraesilBania.
Basta uii Kommissariï imneriall se onnxserb mi le de-
derb de uitire sb nx ка1че în Transileania mi în Ro-
minia, ka în nimte i,erl imneriale, къч! altminteré вогх
ridika nxtere în kontra nxteril. Zamoiski stirxta nen-
trx introds4erea lxï Sigisnrsndx ; Transibanil trimise-
гъ la dinssl ne Stefanx 4iaki , kare nrin nolitika sa
iutix s% fakb ka sb se retrakb arma ta ПоЬпевъ.—
Mixail treks neste mxntj în t(eara Ronrbnesk-b, ажхше
la Tîrroeeiute, 1ъвъ a4i ne firel sei Nikolb mi ne че!
treï frat,l Bizeuitl kï óstea kare se afla în lokx, uii
п1скъ la Kraioea ka s% strînrb о позъ armatb. Шпъ
se аЯъ el în Kraioea, fral.il Bszeuitl îl BÎndsrb, treks-
гъ de nartea Ilolonilorx, uii într'o înt;elegere kï аче-
intia nxmirb Domnx né Simeon fratele lui Ieremia Mo-
вПъ. Militia MoldoBÍam> mi чеа По1опъ тчепл-ъ а
fa4e n™db4Hmï înfrikoniate în t,earb, ama în kîtx mi
Bïzenitil ажходегъ sb se кън-ькъ de fanta lors , mi
trekïi-ъ neste Oltx la Mixail; a4Í adxnarb o óste, mi
se întorserb în kontra ósnet,ilorx че1огх nrbditorï ;
l>i.taia se fbkx 25 INoemBrie , lînnb Argenix ; însb
X225X
Rommiï nerdsrb. Mixail nemtiindx aksmx че въ maT
fak'b, se о1ъп s% se агхпче în brätele Imneratorixlsï.
Ьхъ аша darb kx sine ne Бапх! Mixataea, treks nrin
Transileania mi îînraria k-bllbtorindx kxtre Пгага ; în
25 DekemBrie a>Kxnse la Bienna, darb aqi se onnri de
a merge mal denarte.
fn TransilBania шкъ era lskrsrile ккп-х аша de
înksrkate. Stefans 4iaki кетъ o adsnare generalb în
25 OktomBrie 1600*), mi mmtiiiiti, ne Inmeratorrel;
« Къ, dékb ns trimite ne Arxidsqele Maseimilianx în
Transiluania, eï 'mï вогй alege xnx Пгшчше. Flentrs
Mixail ткъ чегхгъ st>'1x nedensésta sax st>'1k dea în
mînile TransilBanilorx. Tote donъч^xnile mi ordinv-
чнтПе lsï Mixail бъ se desfiin^eze, afarb de че1е fb-
kste lsï 4iaki ; tot,ï Rombniï mi Armeniï чеК de nox
kolonisat,ï въ se ronéskb din 1;еагъ ; въкхй ka nar-
tisanl aï lsï Mixail въ пеггъ tote libertiyle lórx, etc».
Imneratorixl întîrzie к s rbsnsnssl ; mi Transit Bañil în-
demnat,! de Txr4Ï mi de Ilolonï, aléserb Пгшчше bari.
ne Sigismsndx. Basta kare abia вкъпъ ks BÍét,a din
Transileania, înmtiint^ din tfstx ne Imneratorrel de
tote a4este întîmn^rt. Imneratorixl îiin,dsi aksmx ka
Mixail s% теггъ delà Bienna la Пгага, sude mi awsn-
se în 23 Mart,ix 1601. Mixail mus nrin bsnele sale
maniere ъъ копвтгъ ne Imneratoiw desnre шпочеп-
la sa. Rhevenhiller srisne къ într'atîta se rekommîn-
dase la Rsdolfx, în kîtx a4ests Monarxx xrîtore-x de къ-
s"btorie, Borbia de a se kbsbtori kx Florika fita lsï Mi
xail. Kx tote a4estea Ministerrat se konssltb mxltx,

*) Noï bomV uililika mai ùi/'ù Ai likilil a'iestci ailim.rï.


XXIX.
. )(226)(
че nassxrï бъ »rmeze în resnektxl IIrin4inatelorx mi
. al \tl Mixail ; dai-ъ kîndx Béni fama, къ Sigismxndx
a sositx la KUuiv mi s'a rekxnoskîtx de Tsrqï ka
Boißodx al Transileaniel, întînminarb ne Mixail k* di-
Berse darsrï, ks о smnii de banl neste 100,000 ral-
benï, mi 'lx nxmirb TiBernatorrê al Transi 1-
B a n i e ï f 1пзъ totx de о dat^ miadoqirb ka sb'lx îm-
паче kx Basta. Mixail mi Basta îinî dederb mînile la
nrînzx la masa generalslxï Tonzara, snre semnx de ^ta
re de tote че1е trekste mi snre lere>tîrb de nrietenie.
Basta kx tote a4estea remase mîxnitx în ininib nentrx
къ nx sel ibkïse el rxBernatortx al TransilBanieï. — Ar-
mata imnerialb, komnxsb de 10,000 nedestrl mi 8,000
k'j.llarï, de GermanT, îïnrxrï, Rombnï mi КахачГ, nxr-
4ese în doxe kolsmne neste Tokaï mi Tarkanï, k*btre
Trannsibania , sxntx kommînda 1st Mixail mi a 1«I
Basta. . .
Armata Transibanb se afla la TorosHx , tare de
35,000 de militari, sxntx kommanda IxT Moise Sekeli;
Sekxi шкъ se afla forte nxmeroml snerîndx kx mod»l
aqcsla si>'inï redobîndéskb libertatea ; Tïrqiï înkb nsr-
чевегъ într'aHiïtorbx delà Belirradx.— Se oti>rî ka Im«
nerialil 8Ъ аШче ne TransilBanï mainte de sosirea
Tsrqilorx, mi Mixail înmelh> ne Tsrqï nrin skrisorl
false în nsmele lsï Sigismxndx, nrin kare îl onnri de
a Béni într'avKstorRi. БтЛага se fbkx în 3 Axrssti
1601 ; dum, kîteBa înBingeri alternatiBe, Imnerialiï
frînserb ne TransilBanï, mi Mixail roni ne fsrarï аша
de tare în kîtx 10,000 TransilBanï гътавегъ mort,^
mi se 1хагъ 45 de txnirï. Sigismxndx fsgi în Mol-
daBia la Ieremia МовАъ; mi trimise ne Stefanx 4iaki
la Xanïl tT^treskx nentr* amstorrê, mi kommîndb ka
X227)(
Dómna uii koniiï hl Mixail &ъ se ас1«къ din F-ьгь-
гашх în Moldaeia, ne kare anoï 'I a trimis« la Xansl
tbtirbskS.— Milit,ia înBinivbtore se nsrtb гъгъ kxm-
nitx kbtre loksitorï mi mi>di> fbrb missri.. lîassa
nlîngerilorx kare веша de tote nwt,ile о nsnea Mixail
ne militariï German!, Basta ne че! Вотъп!. De ai4l
se пъькъгъ dis ns te intre Konduktor! assura к о тш an
del ssnreme ; Basta nretindea къ el a къмЛагХ ачеа-
sta delà Imneratorod, Mixail i se omisse, în fine il
deklarb : » Къ el a ssnnsss t,eara mal întiiS sinrsri,
mi aksmx a aviistats ka si> se ssiinxe a dosa огъ, mi
къ nrin simare are mal msltx drentx assnra eï de kîtS
Basta, ba mal msltx ktarx mi de kît* Imneratomd».
fn vrmarea a4estora, Basta otbrî sb'li пегеъ.
tn 19 Asrssts 1601 , kinds Mixail se alla în kä
stle Ипгъ Tsrda, okksuatx ks ksgetxl de a strînge о
adsnare generata, mi de a nxruede în Moldaeia sure
a dobîndi libertatea familiel sale, se nomeni dis de di-
minéib înksgreratx de snu kornu de Balonï mi de. Ger
man!. Kanitansl Balorrs , Iakoby Beauri, inti-ъ în kor-
tsl 111 Mixail, mi'ï deklarb în nsmele Imneratorrelsï
къ e nrinsu. Mixail skóse sabia mi гът ne ïnx of«
fit,iart§ Germans ; Beauri îl Iobí kx allebarda în 1штъ;
mi Mixail къгЛвог1*. Kansl lîl se twe, íui вгъжта-
miï snre bat/кокхгъ, îl nsserb ne sus kadaers de
kallí. Abia a treta zi se 1зъ trsnsl de fotre kolo-
nellsl Schneckenberger, mi se adsse în Alba-Jslia în
Katedrala Rorc^néskb чеа ziditb de Mixail , de snde
anoï s'a adxsv în t,eara Иотъпсзкъ ( nreksmv se /.¡че ),
mi s'a înrronatv în biseiika de ne Deal* de 1шгъ
TîrroBimte.
X228X
Аша se siîruii nrin mînile X4ire>torilorif aqestx om*
mare, kare nx nxtx sb se sfîruiéskb nrin ármele шч!
xnxï dintre вгъжташй Ul че! ni8lt,ï, kare тъЦъ nx-
terea mi nsmele Ron^nilorx, însïflb resnektx ktarx
mi Txriilors, ne kari el îï fbksse întbKiuiI datb dx-
иъ Ioanne l>nniade, s% tremxre înaintea armelorx kre-
mtine . — Бекъ Mixail n'ar fi aBXtx a faqe kx ómenl
ka Basta, ka Sígismxndx Batori, mi ka Ieremia Mobí-
1ъ, Txrqil era sb demérte Enrona, moBÍnt,ele Damiano
era sb iea kx totsl акъ fatjb, Ronunil era sb se ri-
diqe шкъ de atximí , mi statsl lorx sb nrosnereze.
Darb sic fata tulere.
])хпь aqest« omorí ínfrikouiatx , milicia Rombné-
skb seni ín konfsshne. rn чеа d'întaHf mimkare se
nrinse Banxl Mixalqea , soi;sl 4e'lS nedesnbr^itx al lsï
Mixail, mi se xqise în temnit^ ; o narte dintre mili
tari! Romi>nI se sksllarb asxnra lsí Basta ka sb rbsbx-
ne múrtea Doninïhî lorx, darb nul^imea Germanilori
îi fbkx въ se retrarb mi въ £«гъ în t,eara Ron^néskb.—7 t
Basta 'm! »«xstifikb fauta înaintea 1st Rxdolfx, imnt,indx
къ Mixail ar fi Brxtx ьъ sxnnxe a'ieste nroBin^e
larbinl xxrqilorx, mi къ el ar li nrinsx nimte skrisorï
adresate kbtre Sinan Паша delà Timimórb, nrin kare
Mixa>Í arfi«4erxtx a>KStorbs delà ачео1 înkontra Ger-
manilorx. RxdoJfx în ad«B"brx nx lxxdb fanta чеа ft»-
гъ de lege, darb о trek« sxntx tb4ere, mi 1ъвъ. гх»
eeiníl Transileanieï hï Basta xqirbtorraV— Este óre-
kare assemînare între Kastaldx mi Basta, între mórtea
bl iMartiiTsuiü mi a lxl Mixail , între Ferdinand* mi
Rïdolfx II ; kx tote къ nx e niql ïua între MartinXini
Къ18гъг*1 mi Mixail Bitézïl.
X 229 )(
Mixail rezidise din fxndamentx Katedrala Иоюъпе-
skb din Alba- Jslia, mi se nare къ înzestrase Mitrono-
lia kt maï nnlte авегГ.— "Snt bastonx de argintx db-
rsití de dînsïl Mitronolitïhï Ioanne la anntl 1599,
se mal nbstrézb шпъ astbzl în Elauív. , •

XX.

Dsn'aqeste întîmnh>rï fatale în k?rs* anróne de о


sst/b de annï, Transileania, kare Benise ak?nrö kx to-
txl ssntx notestatea Imneratorrahl, era sb se linimté-
вкъ în sfîrmiti, mi s*b se bsksre de frsktele tmi r%-
вегпх iiaqifikx ; darb im-tarea чеа tiranikb a lsï Ba
sta de о narte, mi ambit,isnea чеа Гьгъ min te a ino
ra dintre Aristokrat,! de altb narte, ma! Ȕrtos* a 1*1
Moise Sekeli, nïse hkrsrile în о похъ înkxrkare, mi
агхпкъ l;eara în nose nenoroqirï,— mi aqestea finira
т{й? âl^t . seklx.— Möise Sekeli se bbtï de kbtré IHer-
banu Bassarabb «гтъЮгн! lxï Mixail, mi se omorî
щ йгъ ( 22 Isliíf 1603 ).— Transibanil dsnb mg. mil-
■sîngerose ks Germauiï, isbstirjiîn^ne* sii'ml
ami не Stefan« Бач1каГ Kabinîl ( 1604;, аг-
пъ kare': tot,ï ПгМнп! ageste.! «¡erï fsrb %&Щ0ШЯЬ
sekt-b. ( ' '
Noï nt mtemx sb ne mal onnrim* la fantele tira
nicé ale avestorö Пгшчш! în resnektsl nolitikv, q¡
оЬвегвът« în skirts къ în tot» seklïl aqesta ( 1600—
1700 ) , «гтегъ miшkъrile din afarb mi tsrbírbrile
dînîntrx ; barbara sentent^ » Rusticus praeter merce-
dem sui laboris nihil habet», se renetemte în tote le
gue fbkste nentrï t,eranï ; Roraxnil se nsmeski nsmaï
)( 230 )(
к» termini! qeï mal essaqerbal,ï, relighnea lor» n»mal
k» desnret,».— U,eraniï omagï sb onreskx de a'uif da
ne fiiï lor» la тв-цызгъ ; Ilreo^il Rominï se sxnirsnx
la hkrirl omagiale, la diBerse kontrib»1,i»nï mi diqïme;
Mitronolitxl se sxnnxne qensïril Eniskombl Kaleinx,
Sinodsl biseriqil de rit»l oriental se faqe nxmal s»ntx
nremedint,a Eniskomdxï Kahin», ne kare ïlreol,iï Ro-
шъп! trebxe si>'lx norte în lektikb ne»meriï lor».
Ama darb treqemx ueste Domniile hï Stefan» Baqï-
каГ ( 1604—1606), a hl Sigismxndx Rakoji ( 1607—
1608 ), a hi Tabriel Batori ( 1608—1613 ), a hi Га-
briel Betlen ( 1613 — 1629 ) ; mi шветпът» nxmaï atîtx
în resnektsl biseriqil Röm-bnilorx, къ Mitronolii¡¡I mi
ureotjil RomъnI se silirb neînqetatx nrin rsrbminte въ
dobîndéskb dieerse хит-ъг)1. Аша a» dobînditx în
annxl 1609, »nx nrieilegb» delà Tabriel Batori, » Ka
nreot¡i! Romъnï kari din omagï s'a» fbkxtx nreot;!, dî-
пъ qe'uiï sort den»ne onorarcxl k»Benitx nronrietarFX-
hï, si> aibb noie de a se m »ta k» familia lor» »nde
le ва nhqé » . Tabriel Betlen ткъ întiri aqestx nri-
BilegH^ 1614, asseminé mi ad»narea generah din ann»l
1616.* Toil delà Tabriel Betlen dobîndirb IIreol¡iIjto-
niwiï qeï din t¡eara Oltvhl nmilegHd « de a (ñ» mal
пгьйЧфчпоъ » . Aqesta se întbri Ш de Giorgi» lia-
kol,i I, în 9 Anrilie 1633, mi de adxnarea generalb
qea din tot» aqelani! annx , îasb sxntx konditi»nea:
a Dékb Eniskonsl Rombneskx ва fi askxltbtort-v Eui-
skon»hl Kaleineskx» ..— Darb la Domnia aqestxra ( Ra-
kotji 1630— 1648 ) аветх sb zi>boBimx qeBa mal mxltx,
fiindx къ întîmnlbrile biseriqil de ne timnxl aqesta
ne da» о Bie imagine desnre starea el în general.
X 231 )(
Mitronolitsl Rombneskx Genadix Giorgix Bradi
kare a rxBematx biserika dela'annxl 1627, nîm> 1639,
mxrise in aqestx annx din хгтъ. tndatb dxnb mór-
tea hi se adxrrb Sinodx de tot,ï ilrotononil mi Пгео-
t,iï, mi se álese Mitronolitx Hie Forestx. Aqesta, ka
xnx аппъгтЛогьх zelosx al relighnil sale, киъаъ din
biserikb kbrtile tin-brite de Kaleinï ne sema Romini-
lorx nline de înBbtjbtxrl kontrare kredint,eï ortodosse,
— mi în narte katexismïl че1 reformata, tin-britx ne
timnsl nredeiessorrehl sex, — uii se strbdïi în totx
modsl ka ьъ оппгеькъ ne Ronvbnï delà ti-ечегеа la
Kalßinismx. Aueastb xrmare înfxrie ne KalHinï, mi eï
noi'nirb intrigï asxnra Mitronolitxlxï, traserb ne о sxm-
шъ de Пгео^1 în nartea lorx, insentarb mi alte nîrï
asxnra lxï, strînserb în annïl 1643 xnx Sinodx gene
ral în Alba-Jxlia., xnde denxse^ ne Ilie Forestx din
Mitronolie, ba'lx linsirb mi de nreoi,ie, uiiVs dederb
în mînile magist ratxlxï 4Íbí1, ka sb'lx nedenséski». Totx
în аче1 annx, alèse Sinodxl Mitronolitx ne Stefanx II
Simonix, mi Ilrinqinele Giorgix Rakot,i I, îl întbri în
10 OktomBi-ie 1643, sxntx kondil,miile че1е mal xmili-
tóre. Noï nsnemx aiqï ачеавгъ Dinlomb nentrx ma-
rele eï intéressé istorikx, f): v ,.. .,

« Noï Giorgix Rakoti etc. Faqemx ksnoskxtx tx-


tsrorx че1огх че se kxßine, къ demi noï din axtori-
tatea nóstrb mi din nlinimea notestbt,iï nrin'iinale (kare

f ) Nos Georgius Rakotzi etc. memoriae commen-


damus etc. Quod licet Nos superioribus aliquot ab
hinc annis ex Authoritate Nostra ас Potestatis Principalis
X 232 )(
o esser4¡t"bmif în гявегпагеа aqestxï ürinqinatí datS
поъ din чегх nrin rratjia lsï DzeS ) , Л?пъ mórtea mi
emirea din BÍét¡b a onorabilxltï Giorgio Bradi, fosts-
Itl Arxieniskoní ín Alba-Jxlia al tsfsrorí biseriqilorí
din Transibania de ritsl Ггечевкй, Sîrbeskx mi Ro-
mbneskx, sokotiserxmx sb пзпетх, въ ínaintims mi
sb ашъгътх în drerbtoria aqelsl Eniskonatx, ne xní
ansrae Hie Forest«, ka s-b'lx rseerneze în mods kwi-
inqiosx dxnb órekare instrskljtanl nreskrise hi ; ks
tote aqestea, Hie Forest« пеЬъгтах de sémb la stat*l
sex че1 biseriqeskx, în ъгта kirxta trebsta ka Eni-
skonx al biseriqilorx de nrezisele rilxrï, въ stnblsqé-
skb în аче1е biseriqï nrin santitatea BÍei,ií ksrate, n?r-
txril oneste mi a eBlaBieï , neste ЩХ чеПаДг ílreot,!
sïnïuiï Drerbtorier sale 4eleï eniskonale, mi въ nîoié-

( qua Divina Benignitate in hac Principatus coelitus no-


bis concessi ad minist ratione fugimur ), Plenitudine post
decessum ac ex hac luce migrationem honorabilis quon
dam Georgii Bradi Alba-Juliani universarum Graecos,
Rascianos, ac Valachicos Ritus observantium Ecclesia-
rum in Transylvania Superintendentis, in Vladicatus
eiusdem functionem juxta quaedam sibi praescripta de-
centi modo administrandam quemdam nomine Ileliam
Forest collocandum, promovendum, et statuendum du-
xerimus. Nihilominus tarnen idem Helias Forest ratio
ne status sui Ecclesiastici minus habita, quippe qui
tamquam in iisdem Ecclesiis praenotatorum Rituum
Praeses qua vitae innocentis, qua morum, pietatis san-
ctimonia caeteros Pastores officio suo Vladicali sub-
existentes praecellere, ac illis facis instar ardentis bono
X 233 )(
skb înaintea lorx kx bsnx essemnlï ka о Fbklie агхъ-
tóre, s'a aflata къ nrin nïrfbrile mi natimile sale че-
le rele a kxzxtx în adînkx mi s'a snsrkatx kx dieer-
se nete xrîte, mi a înnerritx Drerbtoria sa чеа enisko-
па1ъ kx bh>stemit,iï nesnxse de о В1е<,ъ desfrínafb,
din kare кахвъ s'ax fbkïtx dÏBerse nlîngerl de kbtre
nreot,iï ritxlxï ачеЬга desnre immodestia mi desnre
mal mïlte й>гъ de legi ale 1«! ; în fine fikîndv-se Si-
nodx general de tot,l Ilrotononil mi Ilreotjir Rombni-
lorx de ritxl ггечевкх mi sîrbeskx, s'a adxsx inainle
în аче1 Sínodo general dsnb fórmele кхвипчюве kare
se obserbézb în Sinodsl lorx , mi aflmds-se BÍnoeatx
de tote errorile mi гъгъ de legile blbstemate kx kare
se níria , din mal mïlte nn>rtsrií ale nersónelor« ka-

exemplo praeire debebat, perversorum morum suorum


et affectuum praecipitatus , detrususque in baratrum
variis semet ipsum nefandis vitae maculis implicuisse,
munusque suum Vladicale vitae dissolutions detestan-
dis nequiliis olfuscatum fecisse , fuisset compertus,
ob idque cum per Pastores eiusdem sectae subinde de
eius immodestia , ac exorbitationibus pluiimis, variae
apud Nos querelae fuissent institutae , tandem facto
conventu generali universorum Seniorum et Pastorum
Valachicorum Graeci , et Rasciani Rituum in eodem
generali conventu servatis de jure, et eorumdem Con-
sistorii consuetudine servandis, in Jus attractus omnium
errorum, quibus accusabatur, scelerum nefandorum ex
certis et plurimis fassionibus medio authenticorum Capi-
tularium simul ac aliarum credibilium personarum colle
XXX.
X234X
шЫаге mi ale altor» omeuï Bredniqï de kredint/ъ,
kslese mi nrodxse în fat,a Sinodslsï, s'a mitdekatS nrin
rlassl komnmix al aqelorx Пгео1,1 sb se deffhrtéze din
Drerbtoria sa чеа eniskonal-b, mi ka sb ns snïrqe k%
вег o natb nÍ4í drerbtoria de Ilreotï komruxnií, sb
se desbraqe ks totïl de nreol,ie mi въ se dea Magi
strates! 4Íbí1 snre nedénsa ksBeniti>. Uli fiindx вог-
ba de alegerea altsï Eniskonx în lokxl lsï, mi eenind«
în rxra tstarorS аче1огк Пгео1;1 ka эъ se alt-гъ Eni-
skoiix onorabital bbrbati Попа Stefan« Simonix din
Alba-Jxlia, ne ai$ rsratx îndatb ne noï, ka mi noï sb
bine noimx a'ï da rratiosx ачеа Drerbtorie biseriiéski.,
mi a'ix înfbri în аче! Eniskonatx. JNoï kxnoskîudx къ

ctis in facie Consistorii conventus eiusdem productis reus


compertus, officio suo Vladicali dimovendus, ac ne com
mune etiam pastoratus munus labe aliquâ inspergi per-
mittatur, ut adluendam debitam poenam Magistratui tra-
datur, et extractus unanimi voto, et suffragio eorum-
dem Pastoru m adjudicatus fuisset, unde cum de alio
Superintendente vulgo Yladica vocato in locum illius
surrogando sermo inter eosdem esset , atque tandem
honorabilis vir Popa Stephanus Simonius Alba-Julia-
nus in Vladicam eligendus in omnium eorumdem Pa»
storum ora venisset , supplicatum ¡Nobis illico extitif,
quatenus Nos quoque idem munus EccleMasticum ei-
dem gratiose conferre, eumdem officio in eodem Via*
dicatus clementer confirmare, ас Gratia Principali bac
in parte prosequi gratiose vellenuis, quorum suppli-
cationem modo praemisso Nobis factam justam omni-
no, et veritati consentaneam agnoscentes, Nos quippe,
X235X
чегегеа lors е dréntb mi konsínbtóre к» adeBi>rsl,
noí чеГ че déla íníensfsl Ilri»4inatxlsl nostrs, ara«
k-bxtatx mi ami înrriwitx ka &ъ гхвегпътх mi въ ti-
iienis in dréntb mi кхвипчювъ online tote statx-
rile че1е înkredint,ate delà Dzex rxsenxlxl nostrx , mi
въ nx lbsxmx ne nimenï a se linsi de вег ïnx пнж-
lokx uent r s tine rea 1st , anís oti ritx, mal alesx dxnb
rekommîndarea Reeerendissimxlxx Domnx Stefano Gelei,
Eniskonil biseri4ilorx Snrsreuitï ortodosse ( КаЫ-
nemtl ) din 1;eara nóstrb Transilßania , mi Попа nri-
martx din Alba-Jslia, omx nreeeretorrè, mi a altorx
kredinqioinï aï nostri însemnat,!, kari ne ax rekommin-
datx modestia, bxna nSrtare, Biét,a onéstb mi maniera
în nrbrtsrisirea religixniï a lsl Stefanx Simonis , sb

quibus a toto Principatus Regimine vel maxime cordi


.siniul, et curae diligenti esse consuevit, universos, et
quoslibet status nostro Regimini Divinitus concessos,
in justo, et decenti ordine dirigi, ac conservari, neque
mediis illis, quae ad illud conservandum pçrtinerent,
quosvis frustran permitiere, eidem Stephano Popa Si-
monio a Rssimo etiam Domino Stephano Gelei Eccle-
siarum Hungaricalium Orthodoxaruin ( CalviaianarUrn )
in Regno nostro Transylvaniae Episcopo, ac Albensium
Pastore Primario, ас Vigilantissimo, ас nonnullis etiam
aliis Fidelibus Nostris praecipuis singulari quadam in-
tercessione de eins modestia, morum probitate, vitae-
que integritate, ac conditione in suae Religionis pro-
fessione commendato, universarum Ecclesiarum in Go-
mitalibus N. B. Alb. Transylvaniae, Hrasznnn., Szolnak
Mediocr., Doboceu., Colo*., Torde»., clKiikiilo,, ittm-Vfc

Г
)(236)(
di,mx аче1х! Stefano Simonis mi s"b'l întbrims Enisko-
natïl neste tote biserinile de ritsl ггечевкх din Ko-
mitatele Albel din Transileania, Krasteï, Solniksbï de
miwloks, Dobîqiï, Klsmslsï, Txrziï, mi al чеГЦи de
Бакъ, mi din Distriktele Kiórel, БъгвеГ, mi al Bistri-
^eï, mi din tote skaxnele Sbkxeuitl mi Sbseuit!, ( afai-ъ
de biseriqile Albmorshï, Orbintieï, Xat,ershl, îînnia-
doreï, llieï, Kriraxliï, uii treï Ihotononiattrï din t;ea-
ra F-brirauíshí, în kare ns ва nsté зъ aïbb nÍ4l о
nstere, fbrb nsmal ккъ i se ва înrbdsi de къ!ге
Domn^l Eniskonx ortodosss ( Kabinesk* ) tfnrsreskx),
швъ к* aqeste kondit,isnï tradsse din limba îînrïré-
вкъ în чеа Latinb :
Io. Къ Dîminika mi în 4elelalte zile de s-brbbtore,
atîts în biseriql , kits mi la шггопъчнш! mi in alte

slrictibus Kövarien., Bartzen., et Bisztricien., nee non


iiniversis Sedibus Siculicalibus, et Saxonicalibus exi
sten. ( exceptis Ecclesiis Alamorien., Szász-Városien.,
Ilatzegien. , Hunyadien. , lllien. , Körösien. , ас tribus
Terrae Pagaras Senioratibus , in quibus nihilo plus
juris, ac aulhoritatis, quam quod a Domino Episcopo
Orthodoxo Ungaro ( Calviniano ) ipsi indultum fuerit,
sibi arrogare conceditur), Vladicatum illarum videlicet,
quae Graecam sequuntur Beligionem dandum, offeren
dum, atque in eodem Vladicatu ipsum Benigne con-
tirmandum duximus, his tarnen subsequentibus condi-
tionibus ex Hugarico idiomate in Latinum translatis,
descriptis, et adhibitis.
Io. Quod sacro-sanctum Dei verbum juxta sa
cros Bibliorum codices tain Dominicis, quam aliis die
)( 237 X
lok-srï Berï înde se ва чеге, ва nredika kxBÎntsl че1
sbntx al hï Dzes dînb sbnta Biblie în limba sa чеа
nat,ionalb, mi ва înrrisci sb se nredi4e de tot,ï 4eilalt,ï
Пгео(;Г.
2°. Къ ва nriimi katexismtl че li s'a datx lori,
mi ва fa4e sb se nriiméskb de 4eilall,ï, iiii'lx ва nro-
шпе Hfsnimil mi ва Гаче въ se пгопхе mi de 4ei-
laty.
3a. Къ ва serai misterral bantismxlxï dxnb insti-
tst,ixnea Domnîbï nostrs Iesx Krist* ks апъ simnlb,
in nïmele Tatblxï, mi al Firabï, mi al Sniritïlxï Sbnti,
mi ва fa4e sb se sereéskb de toljï 4eilalt,ï.
4°. Къ ва serei въпЫ misterrè al 4ineï Domnî-
ltl ( kare de komnrsnx se numerate Kxmminekbtî-
гъ ) , asseminé dsnb instit?t,ÍTmea lxl les? Kristï , ks

bus festivis tum in Ecclesiis suis, tum ad fuñera, tum


vero alibi ubicunque locorum desiderabitur, vernácu
la sua lingua praedicabit, praedicarique per quoslibet
alios quoque Pastores procurabit, ac faciet.
2°. Quod Cathesismum ipsis jam exhibitum re-
cipiet, recipique per alios curabit, eumque juventutem
ipsam tum ipsemet diligenter docebit , tum per alios
doceri faciet. :■
3°. Quod baptismi Sacramentum juxta institutio-
nem Domini nostri Jesu Christi aqua simplici in no
mine Patris, Filii, et Spiritus sancti adminístrabit, ас
per quospiam alios administran faciet.
4°. Quod sacrum caenae Domini Sacramentum
(quod vulgo Communionem vocamus ) perinde juxta
institutionell! Jesu Christi, vino et pane administrabit,
X 238 )(
Binx mi kx nine, mi ва fa4e въ se вегвевкъ uii de qei-
lalljï ; uii'lx ва îmnbrtbuii irsmaï че1огх kreskxt,! , mi
ks Htsdekata întrérb, mi kï Biét; a ksrafb, mi ва f'aqe
аъ se шштлЧъше.чкъ.
5°. Къ ва 4insti maiestatea сНвтъ a Domn^líl no
stra Iesx Krists ( kare e xnilt*l nostrs mintsitoiH« uii
meziatorrii la Tatbl ) , kx kîltx mi kx вепегъчнте,
mi ва faqe asseminé sb se qinstéskb de 4eilalt,ï ; wn>
ne Sxntl îr ва întimnina kx ónórea kxRenitb , mi ва
fa4e sb se întîmnine de 4eilalt,I.
б9. Къ krsqile mi qelelalte ikóhe din biseri4Ï
nx le ва 4¡nsti kx вег ïnx k^ltx religiosa , 41 le ва
sokoti nxmal de ornamente ale biserinilorä mi intrx
memoria Domnxbï, mi ва Гаче s% se sokotcskb.
7е. Къ ва sbBÎrmi чегетошие la тггопъчгапПа
mort,ilorx dxn"b ïsant,a шпткъ a Kreintinilorä ( Kalßi-

et per alios administran faciet, idque adultis dunta-


xat, et integri judicii, atque vitae baud profanae ho-
minibus participabit, participarique faciet.
3°. Quod Divinam Domini nostri Jesu Christi Ma-
jestatem ( qui est noster unicus Salvator, atque Me
diator apud Patrem ) venerabitur cultu, veneratione-
que eodem modo per alios venerari faciet, Sanctos vero
etiam debito honore prosequetur, prosequive faciet.
6°. Quod cruces et simulacra in templis colloca
te, non cultu aliquo religioso colet, verum pro orna-
mentis duntaxat templorum, ac memoria passionis Do
mini habebit, haberique faciet.
7°. Quod ceremonias ad túmulos, vel sepulturas
e vivis migrantium juxta receptum Christianorum
)(239)(
nilorf ) k% ksBi'nte, xnde ва fa*e trebsinl;b , mi ks
k-bntbrï sbnte, ьагъ аче1е ssnerstil,i?nï ЬъЬешИ nv le
ва annroba, ni4l nx le ва твъ1,а , mi ns ва lbsa &ъ
se annrobeze mi sb se înee^e.
8e. Къ ва nsblika înkal ks treï zile mainte de
ksnmie în adsnarea koniósb a biseriqiï ne nersóne-
le kare вогй fi въ se lege k* sienta lerbtsrb a kv-
nsnieï, mi ва faqe 8Ъ se nsbliqe de tot,? rireot,iï ssn-
nsmï sieml în tote biseriíile lorS, mi dé^ ns se в»
axzi ni4ï о kassb nrin kare s'ar mrté îmnedeka kbsb-
toria lorx, le ва kïnsna liber« nrin Hîsrbmînt«, mi ва
£аче въ se kïnsne asseminé de 4eilalt,ï ; ыгъ че!е че
Borx fi kxnsnate ina ks alta, вогх konlokxi amindo'se
în santitate ; mi dékb вег xnele se вогх nbibsi ne«
kredinqiosï ( ks Biklenie ), mi fier tna dintre ele se ва

(Cakinia/iorum ) morem , et consvetudinem adhibitis


ubi necessum foret, Concionibus, ac Cantionibus sacris
peragi faciet, superstitiones autem illas añiles nequá
quam approbabit, vel docebit, approbarique, vel do-
ceri faciet.
8o. Quod personas sacrosancto matrimonii vincu
lo copulandas tribus ad minimum anle copulationem
diebus in frequenti Ecclesiae coetu publicabit, ac per
quoslibet Pastores sibi subjectos ubilibet in quibusvis
ipsarum Ecclesiis publican faciet, ac si nihil vitii, quo
copulatio earum futura impediri posset , de iisdem
inaudiatur, copulabit libere juramenti sacramento me
diante, ас per alios etiam perinde copulari faciet, quae
vero jam sunt invicem copulatae, ambae sánete coha
bitent, et siquae perfide se invicem deseruerint, et
)(240)(
alla къ trbi ernte in ачеа&ъ 1,еагъ a Transitaaniel sav
în m>rt,ile ïnite к« dînsa , п% le ва desni>rt,i în niql
?пъ mods mi din nÍ4l o kassb; darb in kassl аче1а
kîndx sna ва lbsa nekredinqiosx ( ks BÍklenie ) ne чеа-
laltb, mi ва kxllbtori în lerl strbine mi denarte, mi
nï se ва aïzi de dînsa вег о famb seksrb, în fine dï-
пъ nati"s sav чшч! annl, ва da Boie libei-ъ nirt,iï че-
lel neBÍnoBate a se kisbtori, dsrrb ssanta biserÍ4Ílor*
ortodosse ( KalBineuitï) îînrsreuitï, mi ва £аче sbise
dea de 4eilali,K
9Q. Къ ва afsrisi mi ва eskomnmnka din bise-
rikb mi din 4eata kommsnb a kredin4¡omilory, ne óme-
nil k? Bi(4a sntrkatb mi blbstematb mi ne fbk-btoriï
de rev че! mbh4ï , mi ва fa4e sb se eskomm?nÍ4e
de 4eilali,I, mi nt le ва înrbdsi пппъггышгеа ksltshl

utraque earum in hoc Regno Transylvaniae vel Par


tibus eisdem annexis vivere comperiatur, millo pacto
nullaque de causa eas divortiet, verum in eo casu, quo
alter altero perfide deserto peregre ad exteras, et longe
distantes oras se contulerit, nee nil us certus de eo
rumor audiatur, tandem exacto 4. aut 5. circiter an-
norum circulo juxta usitatum orthodoxarum Ecclesia-
rum Hungaricarum morem et consuetudinem, hberam
parti innocenti, ac desertae dabit, ac dari procurabit
potestatem.
9°. Quod nefandae, ac profanae vitae hommes,
publicosque malefactores ab Ecclesia , et commuai fi-
delium coetu excommunicatos ac omnino exclusos ha-
bebit, haberique per alios faciet, ñeque ill is visum cul-
tus Divini permittet, vel permitti patietur, quoad us
X 241 )(
Dzeeskï, niqï ns ва tasa si li se înndse de qeitali,ï,
nînb kind» eï nrin o nenitint,b seriosb ns se вог«
1шпъка kî Dzev maï întîrif mi ano! к s biserika, mise
ïorx întôrqe la kallea чеа dréntb.
10e. Къ ne ачеьа kari dintre Rominiï sai bise-
пчеоШ sax laiqï Boni fi îmb^iuiatv din însïfflarea
Sniritxlsï sbnti, kredint,a ortodossb ( kaleinéskb ), mi
se Borx fi sxnnssí Eniskonîhï ortodossv, m ва în'«
чегка în niqï vni modx a'i tsrbïra mi a'ï вхппъга ne
askxnsx sax în mbliks, niqï nx ва înrbdxi въ se în-
чегче de qeilall,ï ; 4Í 'ï ва întîmnina ka m>rint,ï kx rabire
frbt,éskb, mi nx ва taxta яъ fakb вег о intrirb la nonlx
în kontra lorx, niqï ns ва înrbdxi a se faqe de qeilalt¡r.
11e. Къ în fie-kare annx ва deskide Sinodí ge
neral tstsrorx nreol,ilorx ssiinxiuï Drerbtorieï sale че-

que iidem paenitentia seria mediante Deum in primis,


post Ecclesiam sibi babuerint reconciliatam, resipue-
•rintque. : i: !•■ • :■' .•'•/-. ;'
10e. Quod illos, qui ex Valachis sive Ecclesiasti-
cis, sive plebeis instictu Spiritus S. veram fidem Or
thodoxem ( Calvimanam ) amplexi se se Episcopatui Or-
thodoxo adjunxerint, eos nullo modo turbare aut mo
lestare clam vel palam attentabit, vel per alios atten-
tari per mittet, quin eosdem aeque, ас parentes frater
na charitate prosequetur, ñeque contra eosdem apud
populum quidquam adversi molietur , vel per alios
quosquam moliri patietur.
IIe. Quod singulis annis universis officio eius
Vladicali subexistentibus pastoribus generalem indicet
XXXI. ■
)(242)(
lei eniskonale, mi dékb s'ar întîmnla вег ïnx hkrs
rrex în trebile religiîniï, atsnqï ва fi datorrë a konssl-
ta desnre agesta ks ITrotonoail sel mi ne ReBerendis-
simïl DomnS Eniskonsl ortodossx ( kaMneskv ) íínrx-
reskx че1 de aktmx sax че1 BÜtorrä, mi a nriimi чеп-
sïra mi konsentimentsl lsï.
12°. Къ ne Ilrotononï îf ва alege kx rlassl kom-
mxiiï al KonsistorFshï sev, mi ва fane s% se aléri,
mi nx se ва korrxne kx banï ka sb skól¡b ne вег
înxl din dren>torie, niql nx ва înrbdsi въ se skot,b,
4Í dék% вег xniï dintre dînrnil se вогх аАакъахЬ>-
kxtx вег xnií es4essx, sax къ s'ax аЬЬъШх în вег xnx
modx delà kallea чеа drénte a drerbtorieï lorx, ne
ачек1 îr ва skóte din drerbtoria lorx dftnb fórmele
legir, însb ва faqe kxnoskxts аче1х lekrx mi nrezisx-
lxï Domnx Eniskonx ortodossx ; mi kare se ва пъге

Synodum, ubi si in negotio Religionis quippiam ardui


occurreret, ex tunc obstrictus sit cum Senioribus suis
Reverendissimum etiam Dominum Episcopum Ortho-
doxum ( Calvinianum ) Hungaricum modernum, vel fu
turum super eo consulere, censuramque, ac consensum
eiusdem ratum vel acceptum habere.
12°. Quod Séniores ( Archidiáconos swe Proto-
papa» ) ex unanimi voto et suffragio Consistorii eliget,
eligique faciet, ñeque quempiam eorum pecunia cor-
ruptus, vel quovis muñere officio privabit, vel privari
permittet ; verum siqui eorum excessum aliquem cora-
misisse, vel quovis modo a juslo officii sui tramite
déclinasse, comperti fuerint, justo Juris processu tales
ex officio degradabit ; rem totam praenotato etiam
X243X
Brednikf de a îmnlini drerUoria de Ilrotononx, аче!а
se ва alege kx îneoirea mi a Ilreotilorx aqeleï Die4e-
se, sax Distrikt« sax Komitatx, .mi mal alesx ks a nre-
zisxlsï Domnx Eniskonx ortodosst, mi se ва nxne in
lokïl 4elsl deni>rtatx din drentorie.
13°. Къ în timml Bisitbrilorf generale ale biseri-
чПогх че1огх din Transileania kare se аПъ s'sntx ж?-
risdiktixnea sa, ва otbrî kapsele че1е maï rrele dim-
пгехпъ kx rirotononiï, мгъ dékb вег xna dintre пъг-
t¡ile 4ertbtóre ni ва boí a se mxllxmi kx ачеа «xde-
katb, atsnql ва nxté annella la skaxnxl Hí-sdekbtoreskx
din Alba-Jxlia al ачеЬкии! Eniskonx snre a reeedé
kaxsa mal matxrx, mi ano! Eniskonsl hsíndx k% sine
чева mal mtlt,! Ilrotononï , ва desbate de nox ачеа

Domino Episcopo Orthodoxo communicando, et qui


tandem ad subeundum munus huiusmodi Senioratus
dignus visus fuerit, pastoribus etiam eiusdem Dioece-
sis, vel Districtus , aut Comitatus, maxime praelibato
Domino Episcopo Orthodoxo consentientibus eligetur,
ac in locum ab officio remoti surrogetur.
13°. Quod temporibus visitationum generalium
Ecclesiarum passim in Regno Transylvaniae sub juris-
dictione sua existentium fiendarum ac celebrandarum
causas, siquae graviores occurrerint, una cum Senio-
ribus sibi adjunctis decidet, quorum judicio siquae
partium Litigantium contenta esse noluerit, ex tunc
eamdem maturius revidendam ad sedem Judiciariam
Albensem Vladicae eiusdem per viam appellation!» pro
vocare valeat, ubi adhibitis Senioribug paulo pluribtll
causas easdem denuo discutiat , ac décidât, ceniure
)(244)(
kaxsb, mi о на о1ъп, îosb ва întrcba mi ва konsxlta
mi ne nvmitxl Domnx Enniskonü ortodossv.
14°. Къ пя ва ksrrxna ne ni4l ïnir îînrxrx, mi
ns ва faqe sb se ksmme, nÍ4l n"8 ва desnw^i ne nÍ4l
Tmíl, mi nx ва 1'аче бъ se desnart^, шч! ва bantisa
ne nÏ4l snx konilx de ÎJnrsrs, niul nv ва înrrona ne
nÎ4l in« mortx, ni4ï ns ва da altora ntterea de a fa-
че аче1еа, afare» de sinrsrsl kasS, adekb dékb вег xnsl,
dintre Иотъп! ar lxa în kbsbtorie вег o meiere, sax
fatb saü feqiórb de í>nr?rí , mi аче1а ar dori sb se
ksnsne de Ilreots Rombneskx. Dék"b вег ïmd dintre
dînmil se ва aíla къ a kblkatx aqeste kondit,hmï sai
în to tu sax în liarte, ne atare îl ва nedensi întîrë к S
mese florinl îînrsremtï, adosa огъ ks doisnreze4e, Kin»
dékb ва rremi într'adinsx mi a trew огъ, îl ва skóte
din drerbtorie.

quoque ас judicio, seu consilio saepe nominati Domi


ni Episoopi Orthodoxi usus.
14g. Quod nullum Hungarorum Matrimonii vin
culo copulabit, vel copulari faciei, neque quemquam
eorum separabit, vel separari faciet , infantes eorum
baptizabit , neque defunctos sepeliet, neque aliis ea
peragendi dabit potestatem, hoc único excepto casu sci
licet si quispiam ex Valachis aliquam ex Hungaris mu-
lieribus, vel puellis, ac virginibus in uxorem sibi de-
sponsaverit , eiusque ferret animus, ut per Pastorem
Yalachicum copuletur. Quas quidem universas et sin-
gulas conditiones siquis eorum vel in toto vel in par
te violasse compertus fuerit, prima quidem vice sex
fjorenis, 2da autem decern et duobus florenis Hunga-
ч
X 24S X
15°. Къ afarb de aqestea, ва гътъпе în tote mi
tot$ dé xna вшчегх mi kredinqiosx поъ , ва fi bine-
BoitorrS al bineBoitorilorx nostri, mi inimikx mi reí
al iniíniqilorx mi reilorv nostri ; игъ nentrs darea
nóstrb чеа annxalb ва da la fisk-xl nostrs ne fie»
kare anní treízenl mi dób de nel de sanm-x mi natrï
de rís«, dsnb xsant,a чеа obsereatb пшъ akxnrö. ; ■■
Dbmí mi konqedem-s ачеЬг Stefan« Попа Simonis,
denlinb notestate de a fa4e mi de a îmnlini drents
mi legitima tote че1е че se Borí sokoti a se t¡mé de
drei"btoria sa în biseri4ile say Die4esele s*sx nxmite
ssnnxse >Kîrisdikt,iSriiï sale, de a гхвегпа biser¡4ile, de
a ofrbrî kavsele de kbsbtorie, de a nedensi rremélele
ïlreoljilorx kx Biétjb desfrînatb, de a îmnlini Drerito-
ria b¡seri4éskb kx швъ1;ъг?г:ь, kx eidaBie mi ks nïr-

- • . j.-i. ,.: i> . ; . ; ■•■ .;: • ■ " . ■ •• - •;.!■ -


ricalibus taies multabit, tertia denique in id ipsum
temeré impingentes ex officio degradabit.
, 15Q. Quod praeterea Nobis quoque in omnibus
sjncerus et fidelis semper manebit, benevolorum No-.
strorum benevolus, inimicorum vero ас. malorum ini-
micus ac malus erit , pro censu vero animale pelles
martinianas triginta et duas, ac Lynceas quatuor juxta
usum bactenus observatum Fisco Nostro singulis annis
administraba.
Dantes et concedentes eidem Stephano Popa, Simo-
nio plenam atque omnimodam in Ecclesiis seu prae-
narratis Dioecesibus suis Jurisdiction! suae sxibjectis
ea, quae muneris sui censebuntur esse, rite, et legiti
me peragendi, exequendi, Ecclesias moderandi, causas
Matrimonii cognoscendi, errata Ministrorum vitae dis
X 246 )(
tare кгвювъ , de a nriimi nersónele че1е destoïniqe,
mi de a dem>rta ne че1е nedestoïniqe, mi de a fa4e
tote че1е че se t,inx de kemarea sa dsnb ïsant,a lory,
nsmal sb n* fie kontrare шв'ЦъНги' Dzeemtl , mi sb
korresninzb k? kondit,unile mal sïs« înmirate, mi de
a se bskïra de Benittsrile sale че1е legitime, adekb de
аче1е kare le ai aBStS din Bekime nredeqesoriï sel Eni-
skoniï biseriiilorx ггечепШ, sîrbemtï mi Rombnemtï,
de a Isa delà fie-kare Ilreoti ssnnxsx Hcvrisdikt¡ivnil
sale kîte ïni florin* ne an*, ama îl dbnrô mi 1st ns-
terea de a ha kîte tn% florin« delà fie-kare Ilreotx al
biseriqilorx Romwienitï din maï sssx-nsmitele Komi-
tate, Distrikte mi Skaxne Sbktemtï mi Sbseuiï, mi'lv
înti>rimx nrin a4eastb karte. Din kare kaïsb въ kom-

solutae corrigendi, doctrina, píetate, et morum inte-


gritate Munus Ecclesiasticum administrandi, personas
habiles assumendi, minus vero idóneas rejiciendi, et
alia quaecunque ad suam pertinent vocationem juxta
morem, et consuetudinem, quae tarnen doctrinae Divi-
nae contraria ne sint, praemissisque conditionibus omni-
no correspondeant, administrandi, et suis legitimis pro-
ventibus ac reditibus fruendi iis nimirum, quibus alii
Ecclesiarum Graecarum, Rascianorum, et Valachorum
Superintendentes Praedecessores eius antiquitus intro
duces usi sunt, ut a singulis Pastoribus suae jurisdi-
ctioni subjectis singulos florenos annuatim exigere con-
sueverint, sic etiam ipsi a singulis Pastoribus Ecclisia-
rum Valachicarum in praeallegatis Comitatibus et Di-
strictibus, Sedibus Siculicalibus, et Saxonicalibus sin
gulos florenos exigendi potestatem damns, conferimus,
X 247 )(
mîndi>m? воъ kredúmiomilonf nostri, onora^ilorx, тъ-
ntjilorx, generomilorx, nobililorx DomnT, Desnanilor»,
Biqe-Desnanilori, Jîdi'iilorx NobililorS, Kinitanilorx,
BÍ4e-Ki>nitanilorx, JjdÍ4Üorx Rerall, nrefekt,ilor«, Пго-
lisorilorv, KastellanilorS, nrckïmx mi generomilorv,
înt,elent,iloru mi 4iskxnsnekl,ilorx MaiestrI al 4etii,iani-
lorf, Jxdiqilorx de skaxnu mi de satx, mi че1ог5 alt,ï
Jsratjï чеЩкт!, din tote Komitatele, Distriktele, Ska*-
nele БъкхешИ mi Sbsemtl mat înainte nxmite, 4elorf
de akxmx mi че1огй BiitorI kari se вогк n?mi dsnb
timnx mi kari t,iui lokïl lori, mi tstorx че1огх alt,ï
къгога se k»ine sax se ва kleine atîtx biseriqemtï
kîtx mi lai4l , la kari ва aHíxnge aqeastb karte, ka
въ ksnouitet,! mi sb nriimit,! ne nrezisîl Stefano По-

et confirmamus praesentium per vigorem , quo circa


vobis fidelibus Nostris Dominis Spectabilibus, Magni-
ficis, Generosis, Egregiis, Nobilibus, Comitibus, Vice-
Comitibus, Judicibus Nobilium, item Capitaneis, Vice-
Capitaneis, Judicibusque Regiis, Praefectis, Provisori
bus, et Castellanis, nee non generosis, prudentibus, ac
circumspectis Magistris Civium Regiis, Sedis, ac Villi-
cis Judicibus, caeterisque Juratis Civibus, quorumeun-
que Comitatuum, Districtuum, Sedium Siculicalium,
ac Saxonicalium iam ante nominatorum modernis sci
licet, et futuris quoque pro tempore constituendis vel
vices eorum geren. eunetis etiam aliis, quorum interest,
seu intererit, tarn Ecclesiasticis, quam Secularibus prae
sentium notitiam habituris harn m serie í! mi ter com-
mittimus, et mandamus, quatenus praefatum Stephanum
Popa Simonium dietarum Ecclesiarum Valachicalium
)(2*8)(
ná Simonis drentx EniskonS al nSmitelorif biseriqï
Rom-bnemtï de ritîl rreqeskí, sîrbeskx mi Rom-bneskv
din de mïlte orï n-smitele Komitate, Distrikte, Skax-
ne Siksemtt mi Sbsemtï, sxntx kondit;rsnile komraîn-
date, ama ka s% пгевегеге neste biseri4ile sale, s% în-
тжевкъ пзЬНче de biseri4ï mi sb le гзвегпеге , sb
nîméskb legitime în drerbtoria sa, въ îndrenteze Skan
dale, sb nedenséskb k% nedénsa кхветЧъ ne къ1къ-
torl, mi эъ жхаече dsnb lege че1е че se 1,inx de жж1ека-
ta sa, mi sb nriiméskb Benitxrile legitime, adekb аче-
lea kare le au aBïtï din Bekime nredÍ4essoriI seï Eni-
skoniï biseriqilori ггечеиШ, sîrbemtï mi ВотъпешН,
de ai lsatx delà fie-kare Ilreott ssirtresi H«?risdikt;rs-
niï sale kite snx florin« ne аппй, ama sb nótb lxa mi

Graecos, Rascianos, et Valachos ritus observantium in


saepe dictis Comitatibus, Districtibus et Sedibus Sicu-
licalibus, ac Saxonicalibus existentium Superitendentem
seu Vladicam sub praeceptis conditionibus agnoscere,
atque eundem admitiere debeatis, et teneamini, itaut
Ecclesiis suis invigilet, publice Ecclesias curet, et mo-
deretur, in suove officio legitime procedat, scandala
corrigat, et excedentes digna poena puniat, ас ea, quae
ad censuram ipsius pertinebunt, jure mediante dirimat,
ac legítimos proventus recipiat, eos nimirum, quibus
alii Ecclesiarum Graecorum, Rascianorum, et Valacho-
rum Superitendentes seu Vladicae Praedecessores an
tiquitus introduces usi sunt, et a singulis Sacerdoti-
bus suae jurisdiction! subjectis singitlos florenos an-
nuatim exigére consueverunt, sic etiam ipse a singulis
Pastoribus seu Sacerdotibus Ecclesiarum praemissarum
)(249)(
el déla fie-kare ïlreotx al biseriíilors maï sssí zise din
nïmitele Kómitate, Distrikte mi Skaíne Sxkiemtï mi
Sbsemtï. Aíeastb karte a nóstrb киъгкъ к« sigilbl
nostrx axtentikx akt>t,atx, о ami datx gratjiosv numits-
hl Stefan* Попа Simonis. Datx în qetatea nóstrb Alba-
Jïlia în 10 OktomBrie annïl Domn^lxl 1643 » .
Dékb konsiderbmx aqeastb Dinlomb în genere, nx
n*temx sb ne ret,inemä mirarea , k?mx inx Пппчше
Kalßineskx, kare kstézb гъгъ rxmine a se numi Orto-
dossx, îml note attribsi drentsl de a nreskrie Dorma-
te mi Dis4inline biseriqemtï «nej biseriql íntemetate
ne kanónele Sinodelorx ^nißersale aie kremtinilorx.
Aqeasta 1гече neste tote marginile Desnotisnvshï.
Kx tote aqestea, nentrx nxntxl 1-i-x, are sb'l m«li¡stné-
skb totb ГЛотъттеа, mi bine ar fi fostx dékb aqestx
kommîndx s'ar fi datif înkal kx mése sxte de annï maï
înainte.— Din nwitxl 2-lé mi al 10-lé se întjelerx
kapsele nentrs kare mal aies* s'a denxsx Hie Forest*
din Eniskonatx. note къ а авЗДх loks mi al 12-lé ;
darb Simonía nx e xnx lskrx nox în biserikb, ea
domnemte de ne titnnxrile Anostolilorx. Noï în ade

in antea dictis Comitatibus, Districtibus, et Sedibus


Siculicalibus, ac Saxonicalibus singólos florenos exige-
re pro seque percipere, praesentes litteras Nostras pen-
dentis et authentici sigilli Nostri munimine roboratas,
ac communitas memorato Stephano Popa Simonio Cle
menter dandas duximus et concedendas. Secus etc. Da
tum in Civitate Npstra Alba Julia die decima mensis
Octobris anno Domini 1643.
XXXII. - з
)(250)(
въгк n? nxtemx въ о аппгоЬътх, darb nx ni se паге
xnx temeré îndestsrbtonx dinaintea xnxl Domnx Kal-
sineskx mi ks karaktersl bl Rakot,t.— Ilxntxl al 11-lé
faqe temetxl biseriqeï kremtineuitï de ribl oriental,
mi e de miratx, kxmx гтх Пгтчше kare вгеа въ o db-
гашпе, îl întbremte mi stbrsemte neatrx sïs^inerea lïï.
in resnektsl auesta, Eaiskoniî ^rmbtorl, din sairitsl
de a domni absolstfc neste biserika mi klerïl sex, a»
strikatx mat miltx de kîtx a nstxtx въ striqe *пх
Desnot« de акъ lege, "in Transileania, Rominia mi
Moldaeia nx se mal t,inx Sinode biseriqeuitt. Din
че ka?se ?
Brednikb de însemnatô e restringerea Enarxieï че
se fa4e nrin ачеав^ъ Diпlomъ. llinítsrile А1ъто-
rshï, Orbiutieï, Xal,ershl, îînniadoret, llieï, Krinishï,
mi treï Ilrotononiattrï din t;eara FT>rirauiïl«ï, se skotx
de sxntx H«sridikl,isnea Eiiiskomlxl Rombneskx, гътъ-
indï'ï nsmal atîta drentx assura lorx kbts 'i se ва în-
rbdxi de kbtre Eniskonïl Kaleineskx. De Ь?пъ sérm>
nentrs къ Rombniï kari trektrb la legea Kabinéskb,
fsrb din аче1е vnstïrI 5 "" din kassa aqestota se ве-
de къ Eniskon-sl Kabineskx îiuï lxase titlsl de Eni-
skonx al 3Í n г ï r i 1 о r x mi al Rommilori —
Darb 1¡instxrile aqestea se sinimerb mal în *гтъ de
Giorgix II Rakot,i Ktriuil Enarxieï Ron^nemtï, nre-
kïmi вотх Bédé mal tbrzix . — De nbr^ile îînrarieï
nx se fd4e ni4l о nomenire , . kx tote къ Eniskonil
аче1ога se ordina de Mitronolitvl Transibaniel , kare
'ш! t;inea mi titlxl de Erriskonx al Marmorosïlxt, nre-
kxmx se Bede din Dalteria чеа datъ 1st üartenix
Eniskonvhl Msnkaqtxhl de totx a4estx Stefan» Simo-
nix. Nol o nsnemx аачГ, g):
X 231 X
» Stefans Simonis din rrat ¡a 1st D/es Arxienisko-
nsl Albe-Jslief, al Badslst, al Marmorosskf, mi al toteï
Transileaniel de legea katolikb mi anostolikb de ritsl
rreqesks. Faqems ksnosksts urin aqeasta tstsrors
4elors — — — Къ a Bénits la not reßerendsl flirinte
fletrs Ilartenis, religiossl Ilreots din ordinea St. Basilis
de ritsl rreqesks, ks attestate de qinste mi îndestslbtore
din narlea ReBerendissimilors EniskonI,
mi amv 4itits attestatele, din kare ami Bbzsts къ iis-
mitsl Пъпп1е Ilartenis s'a aless к s rlass snanims ka
sb írmeze nomenitsls! ReBerendissimslsI Domnx Eni-
skonslsl din Мгпкачгё, Basilis TaratoBÍ4í, kare ns de
mslts a emits din BÍét,T>, mi въ se înalt,e în loksl mi
skasnsl Ы. Noï аша darb qeriefînds kassa mal ssss-
nsmiulsl, l'ams iiriimits omeneoite în karitatea lsï

g ) Stephanus Simonovicsius Dei gratia Archiepi-


scopus Belegradiensis, Vadiensis, Marmarosiensis, to-
tiusque Transylvaniae , Gatholicae atque Apostolicae
Religionis graeci ritus Episcopus. Significamus per
praesentes*nostras omnibus — — Quod vene
rat -ad, nos *R. P. Petrus Parthenius, Religiosus Ordi-
ifî? D. Basilii,. fitus graeci Sacerdos cum honorificis et
suff'icientibus testimoniis Reverendissimorum Episco-
porùm — — — — legimusque testimonia, ex quibus
perspeximus, quod saepe fatus Reverendus Pater Par
thenius concordibus votis, atque affeclibus sit eleclus,
ut succédât memorato Reverendissimo Domino Episco-
po Muncatsiensi Basilio Tarasovicsio vita non pridem
functo, locumque ac cathedram ipsius conscendat.
Hune itaque toties praedictum pensata ipsius causa,
)( 252 X
Kristi, mi dlmb че ami inßitati ne BeBerendissinrd
Domni Saea Eniskonïl Bistreï, mi ami kemati la Si-
nodS ne Klend nostrx, mi ami fbkïti fórmele kare
le kommîodb siéntele kanóne mi sintîl Sinodi, ami
în4ensti solemnitatea , ini l'ami ordinati Eniskoni
nentrs птншЫ skaïni al МхпкачгаЫ ks чегетопШе
anostolÍ4e, mi i'ami dati faksltatea de a xerotoni ПгеоЦ!
_ Dati în Alba-Jïlia în annul delà fa-
чегеа bmiï 7159, Kin. delà namterea fe4ioreï 1651,
în monasterrel riré-Si>nteï ТптЩ! din residing nó-
strb Ме1гопоШапъ».

Din ачеав^ Dalterie sîntemi konstrînmï sb konki-


demi, къ пъг!;Пе îînrarieï, de огъ че nx sînt skóse
esnressÏBi nrin dinloma \nj Rakot,i de sïnti »xrisdik-
t,i*nea Mitronolitïlsï Transileani, nrekïmi sînt skóse
nsmilele i;inst«rï ale TransilBaniel, ai rъmasi sïnti
ачееаш! Enarxie ; altminteré ksmi ar fi kstezati Ste-
fani въ se iisméskb Eniskoni al Marmorosïlxï ? —•
Brednikb de mirare este arbtaré Euiskomhï Bistreï

humanissime in charitate Christi excepimtís, i\yWilato£


que Reverendissimo Domino Sava Episcop» Bisztranen-
si, convocatoqué Clero nostro, praemissiV dèmunr lis,
quae Sacri Cañones, Sacraque Synodus praemittere
jnbft, solemnitatem instituimus, alque in Episcopum
noniinatae Muncatsiensis cathedrae cum ceremoniis Apo-
stolicis creavimus , dedimusque ei facultatem — —
Datum Belegradi anno ab orbe condito 7159,
a partu vero Virginis MDCLI. in Monasterio Sanctis-
ытае Trinitatis Metropolitanae nostrae Residentiae.
X 253 )(
( de nx кипх-ва al Bistrée! ), de kare nv se mal fa-
че аЬъ nomenire în domínentele istori4e. Ns kxmí-
ва Eniskonxl Badxkl uiedea in ISistra ( sai in Bistrit,a)?
Snei-ътх къ 4erqetT>rile slteriore ne Bors da deslï-
rnirï nentrs aqeasta, meksmx mi nentrs mal mxlte
áltele.
Пе timnxrile aqestea se Bid» a fi fostx mïltjï Ro-
тъп! kx adînkb твтлтЛхгъ în Transileania, de огъ че
ах tradîsx Saltirea krarx din originalsl Esreesk?, ka
re s'a tinbritx în 1651 în tinorraiia Иотъпеькъ чеа
fsndatb de Rakot,i.
MitronoliUl Stefans a msritx în annxl 1651. Dx-
пъ dînsïl a -srmatx Daniel , kare nx se mtie din че
kaxsb a пъгъвкх Transibañila mi a trekstx în t,eara
Дотъпеакъ la ann?l 1656.— Totx în a4estx annx se
alèse Saea BrankoBÍ4l uii se întbri de Пгшчше1е Gior*
gis II Rakotï, nrekvmv se sede din Dinloma ?гтъ-
tóre, h ):
» Noï GiorgiS Rakot,i din rrat,ia Ixï DzeS Ilriníi-'
ï ne Transileanieï, Domnx m>r1;ilorii i;eriï îinrsreuitï mi
Desaanx ЗъкхПогй. Fa4emx kxnoskïtx nrin a4easta
xrorx 4elorx че se кхвте. Къ fiindï-ne rekom-
it% onor.'ilnUl Sana Бгапкотч! mi Когешч!. de
BerV:ndissr«É¿r Tsbrbatx Giorgix
'D*
Isolai Eniskonïl tx-

-*;* h ) Nos Georgius Racoci Dei gratia Princeps Tran-


sylvaniae, Partium Regni Hungariae Dominus, et Sicu-'
lorum Comes : Memoriae commendamus tenore prae-
sentium significantes, quibus expedit Universis. Quod
cum Honorabilis Szava Brankovitsch et Korenitsch, ab
Admodum Reverendo Viro Georgio Isulai Universarum
X 254 )(
tsror» biseriqilorjf ortodosse ( Kalßineuitl ) din Tran-
sileania mi Ilredika torre in Alba-Jxlia, desnre mode
stia, interritatea Biet.il, ¡nBxtjbtsra mi nvbrtsrisirea re-
ligisnil hi , uii dobîndindx ssntx aqestx nsme delà
noï assekïranta de a'l da Eniskonatxl biseriqilorx din
Komitatele Albeï din Transileania, 8nniadórel, Zorin*-
lxï, Bixarsbr, Zarandshï, Krasnei, Solnikïhl de mi«-
lok* mi 4elsï interior», Dobîqiï, Khurshr, Txrziï, че-
tbljà de Бакъ mi Marmïrosxlxï, din Distnktele Kió-
rel, Bistrit,eï, mi Beremshr, mi din tote Skasnele S-ь-
ksemtl mi Sbsemtï, între ГгечГ, Sîrbl mi Ronn>nr: amv
otbrîtx sb dbmx aqehr Saea BrankoBiqr nii Koreniqï
mi sb'ï íntbrimí Eniskonatsl neste tote biseriqile de
rittl rreqesky din nrezisele Komitate, Distrikte mi

in Regno Transylvaniae Ecclesiarum orthodoxarum Su


perintendente , Albensis vero Concionatore singulari
quadam intercessione commendatus Nobis fuerit de
eius modestia, vitaeque integritate , ac eruditione, in
suae religionis professione, eoque nomine assecuratio-
nem a Nobis de Episcopatu Albensis Transylvaniae,
Ilunyadiensis, Zoriniensis, Bihoriensis , Ziranfflgjfr*~4|
Rrasnensis, Szolnok Mediocris, et Interiiris, "Dobocen-
sis, Colosiensis, Thordensis, de Küküllö, et-Marama-
ros Comitatuum : Kövariensis, Bistriciensis, et Betenye-
sienei^ Districtuum, nec non Universarum Sedium Si-
culicalium, et Saxonicalium inter Graecos, Rascianos,
et Valachos, sibi a Nobis conferendo, consecutus sit :
Eidem itaque Szavae Brankwit et Corenit Universarum
Eccleisiarum in praedictis Regni Nostri Transylvaniae,
et partium Hungariae eidem annexarum, Comitatibus,
Skatne Sikiemtï mi SbseintI ale Transi] saniel mi ale
пъп,Иог1 îinrarieï че1е ïnite к* diosa , între ГгечГ,
Sîrbï mi Иотъп!. Ama darb dbmx mi kone4edmir
аче1»Г Saea BrankoBÍ4í mi Когетч! deolinb nïtere ín
biser¡4Íle sax die4esele nomeuite sxnnvse ¡Ksrisdiktis-
nil sale, de а &ъв1пш drentx mi legitim) tote че1е че
se t,¡nx de drerbtoria sa, de a Bisita biseriqile mi de
ale гхвегпа , de a jKsdt-ka kapsele de ki>li>torie , de a
nedensi rremélele Ilreotilorx ki siétb desfrînati>, de
a ímnlini divrbtoria biseriqé>kb kv íinn п.игъ , кж
еьЬте, mi kx nxrtare kïrati>, de a nriimi nersóne de-
stolnÍ4e, mi de a deпъrta пе че1е nedestolniqe , mi
de a fa4e tote че1е че se t;inx de kemarea sa аъиъ
xsant¡a lorf, nxmaï s% ns fie kontrare înBit,i>ti riï Dze-

Districtibus, et Sedibus Siculicalibus, ac Saxonalibus,


inter Graecos, Rascianos, et Valachos existentium Epi-
scopatum , illarum videlicet, quae Graecam sequuntur
religionem dandum et conferendnm, atque in eodem
Episcopatu ipsuin confirmandum dnximus : Dantes
et concedentes eidem Szavae Brankovit et Corenit ple-
nam antque omnimodam in Ecelesiis, seu praenarratis
Dioecesibus suis Juridictioni suae subjecris, ea omnia,
quae muneris sui fuerint , rite et legitime peragendi,
exequendi, Ecclesias visitandi, moderandi, causas ma
trimonii cognoscendi, errata ministrorum vitae disso-
lutae corrigendi, doctrina, pietate, et morum integrita-
te munus Ecclesiasticum administrandi, personas habi
tes assummendi, minus vero idóneas rejiciendi, et alia
quaecunque ad suam pertinent vocationem, juxtamo-
rem et consuetudinem, quae tarnen Divinae Doctrinae
)(256)(
emlï, rai de a se bxkxra de Benitxrile sale че1е legi
time, adekb de аче1еа kare le ах amti din Bekime nre-
deíessoril seï, Eniskonil biseriqilorx rreqilorx, Sîrbi-
lorx rai Rombnilorx, rai de a Isa darea оЫчтзкъ ne
annx delà fie-kare flreotx rai Flrotononx din biseriqi-
le КотъпешН rai ГгечешИ din nrezisele Komitate,
Distrikte rai Skaxne въкхешМ rai SiseuitI : nrekxmx
îï di>mY rai înt^rimx nrin aqeastb karte. Din kare
kaxsb въ kommîndbmi воъ kredinqiorailorx nostri,
ilUstrilor«, onora1;ilorx, тъгЦЛогЗ, generorailorî, De-
snanilorx, Biqe-Desnanilorx, Jxdiqilorx Nobiblorx ; as-
seinine Kiraitanilorx, Bi4e-Ki>nitanilorx, Jxdiqilorx
lîerall, TIrefekl;ilorx , IlroBisorilorx rai Kastellanilorx,
nreksmx rai ínt¡elenl,ilorx rai 4¡rkxnsnekt,ilorx Maiestri

contraria ne sint, administrandi, et suis legitimis pro-


ventibus ac reditibus fruendi, iis nimirum, quibus alii
Ecclesiarum Graecorum, Rascianorum et Valachorum
Superintendentes praedecessores antiquitus introductis,
usi sunt, a singulis item Pastoribus seu Sacerdotibus,
ac etiam Senioribus, seu Protopopis Ecclesiarum Va-
lachalium, seu Graecarum in praeallegatis Comitatibus,
Districtibus, et Sedibus Siculicalibus, ac Saxonicali-
bus census annuatim pendi solitos exigendi potestatem:
prout damas, conferimus, et confimamus praesentium
per vigorem. Quocirca vobis fidelibus Nostris, Illu-
stribus, Spectabilibus, Magnificis, Generosis, Egregiis,
et Nobihbus, Comitibus, Vice-Comitibus, Judicibus
Nobilium ; item Capitaneis, Vice-Capitaneis, Judicibus
Regiis, Praefectis , Provisoribus, et Castellanis , nec
non prudentibus, et circumspectis Magistris Civium,
X 257 X
4erit,ianilorx, Ilrimarilorx mi Reralilorx, mi JxdÍ4¡lorx
Skaxnelorx, din вег че Komitate, Bixarx, Marmorosx,
4eti>t;ï, Distrikte ( mal alesx din Бен$ш5 ), din Ska*nele
Sbksemtl mi Sbsemtl mat înainte nsmite, 4elors de
aksmx mi че1огх Biitorï kari se вогх nsne dsnb timnx
sax вогх t,iné lokïl lorx ; mi Шогх че1огх altl къго-
ra se k«BÍne sax se ва kleine atîtx biseiÍ4eintt kitx mi
laiïï , la kari ва amxnge aqeastb karte, ka sb ksnó-
mtet,ï ne nsmitxl Saea BrankoBiqï mi KoreniMf drentx
Emskont al nreziselorx biseriqï Rominemi!, ГгечешН
mi Sîrbemtï din nonienitele Komitate, Distrikte, mi
Ska'Sne Siksemtï mi Sisemtf, s*b'lx nriimit,!, s*b'lx li
sa tï въ ïmble în tote loksrile, si теггъ mi si se
■ ■ Щ: ■-:■- Si'-i

Primariis etRegiis, ac Sedium Judicibus, quorumcun-


que Comitatuum, Bihor, Maramoros, Civitatum, Di-
strictuum, (maxime Belenyesiensis), Sedium Siculicalitim,
et Saxonicalium , iam antea nominatorum, modernis
scilicet, et futuris quoque pro temporibus constituen-
dis, vel vices eorum gerentibus ; cunctis etiam aliis,
quorum videlicet interest, seu intererit, tam Ecclesia-
sticis, quam saecularibus, praesentium notitiam habitu-
ris, harum serie firmiter committimus, et mandamus,
quatemis praefatum Szavam Brankwil et Lorenit dicta-
rum Ecclesiarum Valachicalium, Graecorum, Rascia-
îiorum in saepe dictis Comitatibus, Districtibus, ac Se-
dibus Siculicalibus et Saxonicalibus existentium Super
intendenten], sive Episcopum agnoscere, atque eundem
admittere, omnibus in locis libere versari, ire, et re
dire permitiere, imo etiam officiis, et subsidiis eidem
. . . ХХХШ.
)(258)(
íntórki, ba ткъ въ'Г stat,ï într'aH<storHi kx tote mia«-
1оче1е, ka sb nótb nreeeria nüblikü neste biseriqile
sale , s% le по1ъ Bisita, înrriœi mi гявегпа, въ nótb
nxrqede legitime în dren>toria sa, въ îndrenteze skan-
dalele, sb nedenséskb ks nedénsb кзвепкъ ne Пгео-
\iï, Ilrotononil mi laÍ4¡í kari fakx esqessïrï, sb'ï addï-
къ la ordine , mi sb nedenséskb dsnb lege fantele
kare se вогй t,iné de »nsdekata sa , mi sb nriiméskb
Benitxrile sale че1е legitime, ka sb aibb de tnde въ
akkonere keltxelele nentrs t i п ъ r i r e a к ъ г 1¡ i -
1 о r х înlimba n a t i о n a 1 ъ a biseriqilori kare
stax sxntx dînstl, nentrs t i n e r e a skolelorf,
mi nentrs onorarral nostrî kare a obi4ïni»ts din ве-
kime a se п1ъи Ilrin4inilorô Trans il Banieï, adekb аче-
lea kare le ax aBxtx din Bekime 4eilaltll Eniskonï al

adesse debeatis, et teneamini, ut Ecclesiis suis invigi-


let publice, eas visitet, curet, moderetur, in suoque
officio legitime procedat , scandala corrigat, et exce
dentes quosque tain Pastores et Séniores, quam Sae-
culares digna poena afficiat, in ordinem redigat, atque
ea, quae ad censura eius attinebunt, jure mediante pu-
niat, ac legítimos Proventus suos percipiat, ut impen-
sas, pro libris lingua Ecclesiarum, quibus praeest, ver
nácula excudendis , scbolis sustentandis , ac honorario
Nostro, ab antiqua consuetudine Principibus Transylva-
niae tribuí sólito, sufficientes habere possit, eos nimi-
mirum, quibus alii Ecclesiarum Graecorum, Rasciano-
rum, et Valachorum Superitendentes sive Episcopi an
tiquitus introducli, usi sunt, a singulis Pastoribus, sea
Sacerdotibus, et Senioribus seu Protopopis Ecclesia
)(259)(
ГгечПогх, Sírbilorx mi Rom"bnilorx, sb iea déla fie-
kare Ilreotü mi Ilrotononx al biseri'iilore nomenite din
mal ínainte ntcmitele Komitate , Distrikte mi Skaxne
Sbksemtï mi Sbsemtï. Snre а къгога memorie mi ín-
tbrire вечГшкъ ami otbrîtir sb d"bmí rrat,iosí nome-
nitshi SaBa BrankoBÍ4í mi KorenÍ4l aqeas^ karte a nó-
strb mtbritb kx sigilhl nostrx че1 akbt;atx mi axtentikx.
Dats în Kastelhl nostrx Klxurs-MonasterHí ín 28 ale
Isnil bsï DekemBrie annsl Domnïliï 1656.»
Giorgix Rakolji m. p. (L. S.)

Din a4eastb Dinlomb Bedemx : 1 ) къ MitronoliUl


Romxneski a redobînditx drentîl neste biseriqile din
Transibania mi din m>rl;ile t,ereï îinrxremtî kare le
lxaserb KalBiniï sxntx Giorgix I Rakot,ï. Nxmaï de bi-
seriqile Ръгъгашх1х1 nx se £аче тч! o nomenire, da-
гъ niiï nx se skotx esnressiex de sxntx jKxrisdikt,ix-
nea Mitronolitxhï , kxmx s'a fbkstx în Dinloma lsï

rum Praemissarum, in antea dictis, et nominatim spe-


cificatis Comitatibus, Districtibus, ac Sedibus Siculica-
hbus, et Saxonicalibus exigere, prosequi, percipere
valeat, ac possit. In cuius rei memoriam firmitatem-
que perpetuam praesentes litteras nostras pendentis
et autbentici sigilli Nostri munimine roboratas, et com-
munitas memorato Szavae Brankovit et Corenit clemen
ter dandas duximus , et concedendas. Datum in ca
stro Nostro Colos-Monostor die 28 Mensis Decembris
Anno Domini 1656.

Georgias Rakoczy m. p. (L. S.)


)(260)(
Rakot,i I ; note къ mmal din nebxrare de sém-b, s'ax
trekstx kx Bederea. 2 ) Bedemx stxi-sin^a Ilrinqini-
lorx nenlrs tinxrirea къг1,Цогх Rombnemtl mi nentrs
întemeKirea skólelorx. Skotiïl e totx ka въ addskb
ne Romml la Kabinismx, darb nrodsqe alte frskte
formóse — Enoxa Rakot,ilors din Transileania, a lsl
Matei-x Bassarabb din Котъша mi a lsl Basiliü LSnsl
din MoldaBia, sínt Bredniqe de ínsemnatx nentrx lite
ratura 11отъпе$къ . Ssntü Basilio Lsnsl se ипъп ílra-
bila хтпъгЫевкъ în 1ашГ 1646. Sxnts Mate» Bassa-
гаЬъ se tiriiri între alte къг1,Г , ITramla чеа mare, în
TîrroBiinte 1652; SinodU biseri4el Roim>neuitï din
Transibanila, anmd 1675, onnreuite de a se mal 1;iné
offit,ele biseriiemtl în limba sloeanx , mi kommîndb
чеа Нотъпеькъ.
SaBa II fs xnsl dintre Mitronolitil qeï rarï, mi ka-
re merifb de a ti nxmeratx între Si>n1¡I. El nx krs-
\ъ ni4l snx miadokx de a ridika biserika Ronrbnéskb
mi de a xmsra starea ilreoVlorx. Ilrin nebsniile lsl
Rakot,i II,— kare fsse sditx în 1657, a se lenxda de
Domnia Transibaniel , mi anol шчегкъ a dosa огъ a
se fa4e Domnx nrin nsterea armelorx, — se addxse-
гъ Txrqiï mi Tbtariï ( îiisotjit,? de Rads Mixriea ílrin-
4inele Rominiel mi de Georgix Пка Пппчте1е Mol-
daßiel ) în t,earb în kontra lsl, mi între a/KStorral lsï
Akat,ix Barrial . Aqemtia nsstiirb ( 1658 ) t;eara ks
fokx mi ks sabie, strikarb qetatea Alba-Jslia, mi kx dîn-
sa dimnresnb mi residing Metronolitanb. Saea mîn-
n>ie ne nenoro4it,il ks eorba mi ks fanta. Urin ne-
obositele sale stxrsint,e dobîndi delà nosl Пппчше
Akal,ix Barrial, snx nrieilegHi (1659), nrin kare Пгео-
t,il Ronvbnl se sksteskx de tótedbrile.— Rakot,i nx se
)( 261 )(
liniuiti, mi каздъ în 1660, о акъ шкхгвъ a Tïrqilorï,
каге пгъаагъ l¡eara mi maï înfHkouiatv ; 4000 de Tran-
silsanï nrinmï, mi tot» atîtea kanete tbtate se dxserb
de aqeuitia la Adrianonoli . — "rn sfîrmitx Rakot,i mx-
ri rbnitx în 1660 ; Barqiaï se omori de Ioanne Ke-
meni în 1661 ; Kemeni se omorî în fxrb de kail Txr-
qilorx în 1662 ; mi Mixall I Anafi remase Domnx, че1
mal mare вгъжтаигё al religisnil ИотъпешП. — SaBa
kbxtb kx tote aqestea sb îmblînzésta ne tirarmx, mi
dobîndi delà dînsvl xnx nrißilegi% ( 1663 ), nrin kare
se skxteskx üreoljil Котъп! de a nlbti diqlma din bí-
nxrï ; mi în ann«l 1673, altsl, nrin kare se skxteskx de
diqlma din tote aeerile lorx. Ilentrx restaxrarea re
siding! Mitronolitane qeleï strikate de Tbtari, nlek'b
SaBa în Rxssia mi adxnb banl delà kredinqiooiï. Darb
din kassa zelslsï se« qehï religiosa îmï fbkx mari ini-
niiqï ne Katainï mi mal BÎrtosx ne Eniskorrsl lorx Mi-
xail Tofeo, kare norni intrigl aseara lxi SaBa. Ппп-
qinele Anafi kommîndb în aimxl 1680 sb se adxne Sí
nodo, nentrx nîrile fbkxte de Kabinï asxnra Mitrono-
litïlsï Ronn>nx. üredikatoríxl Kabine Ioanne Вегеш-
marti 1;mx nremedm1;a în frsntea meseï, SaBa se adsse
înainte , mi Eniskonïl КаЫпх къ1къ la miwlokx ka akks-
saton-x. Sinodsl qel kommîndatx mi amenint,atx de Kal-
Binï aflb BinoBats ne Mitronolitsl, mi dxnb st-brsin^ele
akkxsatorilorx îl densse din drerbtoria Eniskonalb, Ana
fi 'lx агхпкагъ în nrinsore în kastellsl sex din Б1ашх.
Totx într'aqel annx s'a alesx Mitronolitx de Sinodx
Iosifx Ieromonaxïl, mi s'a trimisx în 1,eara Rombnéskb
ka sb se xirotoniséski. NoI nxnemx aiqï din kxrio«
sitate aktîl de xiroto'nie nrekxmx s'a aflatx în kondi-
ka de xirotonil din Bskxremlï :
)(262)(
» De Brème че nresBbirta Mitronolie a Belrradï-
l«ï ( Alba-Jslia ) din t,eara Ardélslxï ai nmasi fbr de
nbstorro, че1 mal de nain te Mitronoliti Saea skot/ьп-
ds-se din skasn de че1 че domneuite akolo Krarel
Ardélshï, îmnresnb kv toti seatsl t,T>riI mi a Uroto-
nonilori besérÎ4iï noastre karil sbnti akolo , nentrï
aie lxï пъпъшН , de karele sBatsl ka niuite oamenl
slobozï l'ai Hwdekat« akolo, nenoxtindi >nsdekatb de
aFxré, mi alerandi de akolo Krarel kï tot sBatsl 1,ъ-
ril, mi kî Bota IIrotononilor mi kremtinilori nraeoslaB-
ni4Ï kariï si>ntx akolo lbkïitorï, nre Kir Iosif Ieromo-
naxsl, a fi Mitronoliti in skasnïl a4esta че este mal
sis zis : nvbrfsrisit a fi omx kï kredinljb kxratb mi
kï Bieatjb sífletéskb, l'ai trimis a¡4l la nol sb se xiro-
toniséskb dïnb lége , BÜndi Ипгъ dînstl martsrï tri-
meuil din пгавовквшч! ürotononl dol. De4ï Мъпа
sa nréhminafsl mi bsmd kreuitin Doninsl nostrs
1» ШегЬап Boeeodi îmnrexnb kl tot SBatsl МъгЙ
sale mi ks nol den пге*пъ , ai sokotiti sb se xi-
rotoniséskb a4est Kir Iosif Ieromonaxtl, dxnb ksm
l'ai alesi i,ara de akolo, ka въ nv гыше аче1 ska-sn
BbdsBi mi kremtinil de akolo 1'ъгъ Ilbstorrè : nens-
tîndi че1 maï de nainte sb'inï dobbndéskb skatnvl,
adekb Mitronolitsl Saea , nentrx nenrstatele оЫчен»'1
mi tokméle че are resnsblika 1;ъпГ Ardélslxï. Ilenlr«
ачееа s'ai mi skris a4est lskrs în kondika t;iriï ka
sx se intie, mi s'ai iskilit mal híosí штехпъ к* noï
mi alljl frat,ï Arxierel kariï s'ai aflati ai4Ï, nis : mest,a
Aerïst 23 dni, lét 7188.
-f- Blidika Teodosie.
■f — — — Nsôyvioç.
-f 'О пстцу laxidaijion'aç 7waff«g>.
X 263 )(
losií ks inila lxï Dsmnezex rbndvitv ssnt aueastb
SBbntb Mitronolie a Ardéhlxï kt rsra mea fbrbdïeskx.
( brmézb : Krezx întrx xnxl Dzex etc., anol : ) 1)хпъ
aqasta sxferRf mi nriimeskx mi че!е mante SBi>nte si>-
Ьоагъ, etc. Uli tar înkb mal mi>rtxriseskx s% nizeskx
mi пачеа besériqiï : mi întrs toatb вгетеа Biet,il mê
le въ nx ri>ndeskx asxnra el niskare lskrxrï în nolri-
въ niql într'xn kin. Че кх totsl sb xrmezx mi s%
mi nlekx ÎQBiljbtxrilor че1ог bene , ale nrésBi>ntxliJl
mie« stbnbn mi birïitorrè a loatb tara línrroulaxiel
Kir Teodosie, etc.» * )
Din a4estx aktx se Bede къ Mitronolit,il Transilea-
nieï se xirotonisia de Mitronoliljiï l;erii НотъпепШ, ka-
ri se sokotia drentx Essarxï aï Eniskoniilorx din 1¡e-
rile sxnn-gse korónil îînrarieï, mi de ачееа se nxmia
ini Mitronobt,! aï tfnrroBlaxieï.
Darb sb ne ¡ntói-четх ьагъш! la Бава. Agesta se
afla totx în nrinsóre, mi sefferia Ьъ1ъТ mi че1е mal
rrozaee kinxrl din nartea tirannxlxl Anafi. Se Bede къ
amiqil mi nartisanil lxl se adressaserb ki>tre Пгтчте-
le l¡eril Ronvbneuitï, Hlerbanx Kantakxzinx, nentr*. li-
berarea mi restitxirea lxï, mi къ Illerbanx skrisese lsï
Konstantine Бгъпковеапх lUeninotent^iarral sex la Kon-
stantinonoli, ka anesta въ гшнЛочевкъ la Kxratoriï
Transileanl kari se afla la ПоПъ, sb'lx restabiléskb ne

* ) Bezï .* Ari.tarea ki dosez! de líenla in kare din nekime sb sokotea


Mitronolia Snrroubxiï mi in че 1гев1ъ este актт, Пгектт uii къ Arxierei Ar-
déhbï se xirotonisia de Mitronol:t,ii tfnrroiilaxiï nin la ani! delà Xristos 1698,
kiod aï inqenit Hnia in Ardél ; adaisb la Istoria biseméskb Iradisb de A.
Ц. I.esBiodas. Б<к. 1845.
X 264 )(
skaxn»l Mitronolitan* ; nrekimí mimriseuite ачеаБГЪ
skrisóre, i):
» lllsstrissimtl Domnx Konstantine БгъпковеаптЛ
nieninotent;iarH$l fni>ll;atvlsï Пппчше al t,eril Romb-
neuitl lllcrl) mi Kantakszinx, a qerxtx delà nol , ka
religiïnea lorx въ aibi esser4¡t¡ix liberx dxnb esan^a
4elorx bbtrînl, mi înt,elentïl Domnü Mitronolitxl SaBa,
kare s'a înkisx гъгъ втъ de гзвегпъ! de aksmx че15
tiranikx al bl Anafi, sb se restabiléskb în drerbtoria
sa чеа de mal înaiute mi въ i se redinterréze qinstea
nrostit*iti>. Illi fiindv къ чегегеа lxï e кхвппчювъ,
nol i'amx datif assentiment^ nostrs ; de ora че пъ-
storia lsï Dzex este de a domni neste sïi/lete, uii n'a
înrbdsitif ómenilor* de a о îmnedeka uii de a'i lskra
în kontrb. 4ine note къ1ка neste marginile nbrint,i-
lorx ? F*ria tiranikb tsrbsrb religiïnile, mintea sb-
ni>tósb le redinterrézb. Аша darb nol sïntînsemnal,iï

i ) Illustrissimus Dominus Constantinus Branko-


vany Celsissimi Principis Transylvaniensis ( lege Transal-
pinensis ) Cantacuzeni Sorban Plenipotentiarius expe-
tiit a nobis, ut religio eorumdem liberum more anti
quorum baberet excercitium , circumspectus autem
Dominus Metropolita Sava nuncupatus, et a moderno
Abaíio tyrannico gubernio innocenter captivatus, prí
stino restitueretur pfíicio, cum redintegratione prosti-
tuti honoris. Cumque digna petenti mérito assensum
sit ; Dei est peculium super animas dominari, nec
humanis ea praepedire vel antevertere concessit. Pa
trum limites quis trangredi potest ? Furor Tyranni-
cus Religiones turbat, quieta sana mens redintegrat.
X 26Б )(
Kurator! aï naqiï п«ЬПче mi al skïmnel nóstre natrie
Transilsanief, Гачепах kxnoskstx tstsrorx че1ог! че se
ksRÍnp, къ dékb Borní aníxiige ks aHtstorral 1«! Dzev
doritsl skonï, вот» fa4e ka religisnea ortodossi>, de
коттгпх Нотъпезкъ, въ se restabiléskb înaintea Ппп-
4inatxhl în векеа sa libértate ks 4eremoniele че!е
obi4frmte din векппе, k* esser4it,isl líber» diíirb ka-
nónele natriel, mi kx tote че1е onnrite in kontra во-
in1¡el lorx, mi ne вот» strbdsi &ъ restabilimx ne Mi-
tronolitul Saea ks tótb 4¡nstea mi aïtoritatea în dre-
rbtoria sa de mal ínainte, mi ír вот« nrotekta ne el
în kontra tHUrorS asssnritorilorS atîtx îu rt-ligiïne,
kîti mi în liberal esser4¡t,tx mi qeremonil. Ш1 snre
obserBarea a4estora ne îndatorbmx ne sъnta kredint,b
кгешипъ nrin a4eastb karte întbritb kx sigilbl nostrv

Nos itaque infrascripti publicae pacis ac charae patriae


Transylvaniae Curatores damus pro memoria , quibus
expedit universis, quod si Deo favente, ut speramus,
optatum finem assequi poterimus , religionem Ortho-
doxam, vulgo Valacbicam, ab antiquo solitis ceremoniis,
eos uti, cum libero exercitio secumdum cañones pa.
triae, et siquae contra voluntatem eorum in suis ter
mitas oppressa forent, coram Regno pristina'e libér
tate restitua efficiemus , Metropolitam seu Vladicam
Savam cum plena restitutione honoris, prístino offi
cio uti cum plena authoritate, ebborabmius, et contra
quosvis illfgitimos impertitores tam in religione, quam
in Jibero exercitio ac ceremoniis, iisdem patrocinabi-
mur. Super qua retinenda sancta Christiana fide nos
XXXIV.
)( ^66 )(
че1 obiHÏniitx mi kx sxbskrinqrenea nóstr-ь. Dalí
in Konstantinonoll în 21 Axrsstx, annul 1681. »
Ladislao 4iaki (L. S.)
Kristoforx Ilasko (L. S.) »

Darb ачешИ Kxratorï ni nxtxrb sx rbstórne ne


Anafi mi rxeernxl 111 че1 tiranikx. — Mitronolitxl stf-
feri kinsrí nesnise, din Blauix fs dssx la Bin^l , mi
akolo în biserikb inaintea nxblikïlxï fx desbrikatx de
Bestmintele Arxiereuitl în £огтъ de desnreoijire, dx-
п'ачееа fx югъш! arsnkatx în nrinsóre , de ïnde se
skotea în tote Binerile uii se bbtea kx toiege п!пъ la
niórte. Ama se sfirmi aqestx martirx al kredint,el Ro-
minemtli
Mitronolitxl Iosifx înkb mxri în annxl 1682 , uii
în lokxl lu se xirotonisi Ioasafx, 1 Anrile 1682. Da«
гъ n¡4l agesta ni nxstori mxltx, 4Í mxrindx fbkx lokx
1« SaBa III ( 1684?), mi aqesta 111 Barlamx (1687?), dm
kare хгтъ Teófila în 18 SentemBrie 1693, nrekxnix
mi>rtiriseskx aktele lorx de xirotonie din Bxkxreuitl. *)

obligamus hisce praesentibus , usuali sigillo ac sub-


scriptione corroboramus. Actum Constantinopoli die
21 Augusti anno 1681.

Ladislaus Csaki (L. S.)


Christophorus Pasko (L. S.)
* ) Iîezï : Arbtsrea кт doeezï etc. de Л. U. Lesaiodas.— Bredoikt de tn-
•emaalï e къ la alegerea lil Sa в a se аПъ ajbskrisï mi fostil Mitroooliv »l
TransiUaniel, Daniel, ka Alerbtom.
)( 267 )(
Aqeastb reiiede tintare de mese Mitronolitfi in trel-
snrezeqe annï, ne db o sie doeadb desnre neseksran-
t,a Biet,il lory sxntx inflsint,a КаЫпъ . — Aksmx se
skimbb sqeua.

Mixail I Anafí m'irise in 13 Anrilie 1690, lbsindv


ne firal sex Mixail II Anafi, abia in nîrstb de 14 annï,
sxntx enitronia Imneratorixlxï Leonoldï. Mixail II se
1ъпъаъ de ilrinqinatx in annxl 1696, uii'lx dede lsï
Leonoldx uii srmbtorilors lsï in Imnerix. De ai4Ï
шчепе a se skimba sortea Rorm>nilorx in tote resnek-
tele, darb mal aless în qelx ekklesiastikx. Mitronoli-
txl Teofilx îndemnatx de Ilrimatele Unrarieï, Leonoldx
Kolloniqï , mi de Agentele lxï, Jessitxl Ilaxls Barani,
otbrî sb se snéskb ks biserika Иотапъ ka ks то-
dsl aqesta sb îndrenteze starea klerslxï uii a nonlslsï
Ronvbnx qelsï annbsats mi linsitx de tote drentxrile,
mi sb'lS nse într'o katerorie ks Katoliqiï de ssntt ko-
róna b'nrarieï kare akxmx a Bénits ks totsl ssntx As-
stria. Ama darb adsnb snx Sinodx general în lxna lsï
Feerxarix 1697, în Alba-Jslia, în kare se fbksrb des
bátenle srnvbtóre.
Illedin^a întîie.
Mitronolitxl referenite ne larri nersekst,ixnile bise-
riqiï Rombneintï sxntx Domniï Kaleinï, ksmx s'ax silitx
Eretiqiï nrin argile lorx ka въ infekteze religixnea bi-
seriqiï Rom%neuitï ks eresia lorx qea nestifen», nsme-
гъ kbrt,ile qele nline de eresiï tiпъr¡te în limba Ro-
тъпеакъ kx skons ka ьъ ti-агъ ne nesimt,ite ne Ro
X 2«8 X
шмй íu na гtea iorx ; anol ksmx s'a коштъпсЫ* mi
»4 iaetnvs« kWshï Romtnx ka sb nïbliqe în biserÍ4l
au s> шве1,е попЫ, къ ikónele sînt nxmaï niuite or
namente ale biseriqilorx uii aie kaselorx, mi къ óme-
uil nx sîut datorl a obsersa aHiintl Merkxrea mi fu
nérea mi 4tltldlte ажхш>П ale annxlxl, ba s'a kom-
mîndatx Rombnilors sb тинпче karne Merksrea nii
Binerea, mi nentrs aMeasta s'ax ordinate Bisitatori ere-
tiqï kari sb intre în kasele txtxrorx Ronmiilorx uii
sb Bisiteze dékb eï rbteskx bïkate kx karne în zilele
onnrite de biseriki,, din kare кахвъ Rominiï ferbea
makrs într'xnx Bas« kare'lx askxndea kîndx intra Bisi-
tatoril, uii în altsl karne, kare li'lx arbta lorx. Anol
aratb ks kite атеппЦъг! , linrxiuirl uii nrbiestril se
silia ka $ъ тсЬкъ ne ИотъпГ sb ímbriyineze xnirea
kx dormatele че1е nereerse aie eresiel lorx , mi de
ачееа da nreroratiee mal mari nreot,ilorx ИотъпГ iui
altorx omen! kari мпЬгЦина nii къ*1а si nse în lx-
krare ачеа ¡dbi гмхгъ ; сЬн'ачееа ureferia ne flredi-
katoril егеич! Eniskonilorx Romml, uii Eniskonxlxï
Kalitineskx îl da nxtere вхпгетъ neste Mitronolitxl mi
Klerxl llonn.nx, mi къ nÍ4l о ordine uii niqï o disnx-
съчнте a Milronxbtshl nx anea nxtere uii fbrie îna-
inte de че se annroba uii se иНъпа de Eniskonsl Kal-
Bineskx ka de xnx orakls ; uii în kite alte modxrl
se kiima uii se къвпьа Rombniï че! tari în kredin^i,
mal ülesx nersónele biser¡4emtí, ba ткъ se mi bbtea,
nrekxmx s'a întîtunlatx kx Mitronolilxl Sana II. ( Age
sta uiezíndx о алъ la masa Ilriimiiiehl Л uaíi în Blainx,
KaUiuil ka въЧх notb аккхэа mi kxsni, ai .кхтпъгагё
ne o femee nrostitsilb, ka въ add»ta xnx ki^elli în-
fbuiatx ¡n lokx de xnx коп il I s amone de morte, зъ'1х
banl-eze ; Mitrooolitil simtind» шшъ11ъчнтеа lor«, s«
skïH dö ne skamit, se dvse la femee , mi desfbkx
sk Yîeqele, въгж kxt,ellsl mi se íntórse la masb mi tue
о ridike din kare mînka el, ( къч! era Biner! ), mi о
dede kîuelxï, kînele о mirosb mi ns вп 5Ъ о mroîn-
че, Mitroaolit .1 1хъ о Ьхкагъ de karne din blid.l din
kare mînka ílrinqinele mi sektaril se!, mi o dede kí-
nehl kare o ímb.kb ki noftb ; аггоч1 Mitronolitil
rbsnsnse : Бекъ ar fi de legea mea , ar mînka din
bïkatt le melé, mi ей Гашх banteza ; dar fíindv къ ni
faqe aqeasta , m e de legea mea , si>'lx banteze ama
darb ачеьа ks kari din пгетоъ пнпшкъ tot* aqeleaml
bskate, къ se пишегъ kl drentsl între a! lorx. ílrinqine
le l.îndx ка«ъ din aqestea , kommîndb въ batb к s
toiege ne Mitroaolit* , dxn'aqeea 'IS dede sVli desnreo-
t,éskb în tîrrïlx Bint,i , nii'li 1 bks sVlt bata in qel
ma! krsntv modx , пшъ ш' a datif sxifletvl ). Darb
înrresba mi ne qelalatx Klerx ks sarqenï, seruit,e, zile
de кЬкъ, tribute, вът! mi alte rreitat,! ka ne niuite
t,eranl omag!. 1агъ aktnrö de kîndx a nHkvt« nré-
bsrndst Dzex sb restitïéskb aqeasta t,earb a Transilea-
nie! rsnernxhl Asrïstissimel kase Avslriaqe, domnilor!
sel nronriï mi ereditar!, a înqetatx nersek.t,i?nea bi-
seriqil Иотъпе în чеа mal mare narle, mi n* se ma!
чеге nimika sure naqea dorita, de kîtï s't. se trakteze
mi sb se konsxlteze desnre inirea kredintjel k* bise«
rika Romano-Katoliki), d^nb dorint,a qea rrat,iósb a
Air.stissiniïbl Imaeratortv Leonoldx че domneuute fe-
riqe. II ii ki ma! m.lte áltele assemine îndemnv Mi
tronolitsl ne Hier», esnsse starea de ma! înainte a bi-
seri4il, mi arbta folosil mi binele kare ar res.lta din
X270X
tnirea offeritb de Imneratonx. lili кг aqestea se in-
keie uiedint,a din ачеа zi.

Ш e d i n t, a a dósa.

À doxa zi s'ax adsnats Mitronolitsl mi qeilalt,! din


Klerx mi as ínqenstx a se konsslta desnre modal de
a se lai, mi în snet,ie s'ax konssltatx desnre Rita, ka
n? ksmx-ва sb se skimbe kx ínqetxl Ritsl sa« Dis4Í-
nlina, mi sb se ssbstitséskb al biseriqil latine, anol ka
kalendarFsbl век« sb ni se ssbstitséskb че1 nos, 4Í nî-
пъ kîndx Meilalt,! nexnit,! de ritsl rreqeskx în t,erile kasel
Axstriaqe вогх гътъпе în sssl kalendarHslsI qelxï Bekvx,
8Ъ гъпше mi îînit,iT. Afarb de aqestea îînit;il sb nó-
t% аве în tote loksrile biseriqï de rifsi lorx , mi ka
nx ksiux-ва, xnde sînt пцш1 Котъп! snit,l mi n'ai
Ilreot,!, sb fie silit,ï a nriimi misteriele delà rireot,iï la
tin! , 4Í sb nótb kema ne ilreotsl de ritsl lorx ; în
H«sdekbt,r ьъ nx nsrqézb dsnb drentïl kanonikx al La-
tinilorx, 4Í dsnb kanónele mi disqinlina biseriqil rre-
qemtl ; la mal mxltx de kîtx qele natrs nSnte, sb nx
fie konstrînsb biserika Котъпевкъ sxntx niqï xnx nre-
testx. Totx felsl de drentsrï mi de libertit,ï sb se
dea biseriqilorx mi nersonelorx biseriqeintï de ritxl
rreqeskS ka mi biseriqilorx mi nersónelorx biseríqemtl
de ritsl latinx ; mi Ronrbnil sb nx se mal sokotéskb
de ssfferit,r, qi ka fiil nriimit,ï al natrieï. Dsnb че ах
desbbUtv bine aqestea, ai fbrbdsitx къ вогх nriimi
tnirea , darb sxntx aqeastb deklai-ачнте :
Ie. Biserika Rombnéskb sb t,ie nentrs totï dé
xna qele natrx nsnte kare konrindx smta snire, игь
la mal mille ьъ nx se konstrînri sxnls niqï xns nie
X ^7l X
test». Чек natrs nxnte kare konrindx tnirea sînt qele *r-
m-btóre: Ie, nont«-fi4ele Romani este kaml въ/ttx al to
te! biseriwil к remtine din lime; 2°,D¡nea а/.Ьпъ e materie
d estai ъ nentr* mistertsl eïxaristiel ; 39, A färb de qerí,
skaïnïl ferÍ4¡t,ilorx, mi de tadx, nriosórea kondemna-
tjilorx, mal este mi al treilé lokx ¡u kare se t,inv s«f-
fletele че1е ne kxi-btfite mi se кхгЦъ ; 4o , Sniritel
sbntir, a treta пегеопъ în Trinitate, nïrqede delà Ta-
Ы nii de la Firel.
2°. Drentsl kanonikx kare se nsmemte în limba
Ronrbnéskb Пгавиъ, въ гътпе în ni tere, afarb de че-
le че se аАъ kontrare sT>nteï ïnirl, mi dxnb dînsa sb
se пггчегъ în ж^аекъЦ.
3o. ITersónele kare se аАъ în sereùiS biseriqeskS,
IIreot,iI , drerbtoriï biseriuenitï , nreksmS Diakonil,
KantoriT, Daskblil mi Ilarakklesiaril, въ se bskxre de
аче1еаш! drentarï, nrißilegie, skxtirï mi libertï>t,i, de
kare se Ьгкхгъ Ilreol¡¡I Romano-KatolÍ4¡ sai de ritïl
latinü dwtb sxntele kanóne uii Лъпъ statxtele Regilorï
Ifnrariel.
4°. Rorainil laiql vnit,! k? biserika Romani», sb
se nriiméskb uii s% se înainteze la tote dreritoriile,
ka uii omeniï de 4P.lelalte nat,isnï mi religisnl nriimi-
te în natrie , mi fiil lorf sb se пгптеакъ la skólele
latine katoli4e mi la ftndbqrsnile skolasti4e гъгъ di-
stingere.
5°. Бъ se тгпжеакъ nentrs subsist in t,a kîBenitb
a Mitronolitxhï biseri4il Roraine. — K? anestea se fi
ni iuedini,a aqeslel zile.
Ш e d i n l a a treta,
fn aqeastb inedint^ se ofbrî ka aktele medint,eï
din zioa din ггтъ въ se trimitb Asrsstissimïhï Imne
X *72 X
ratora Leonoldí, mi Eminentissimiltl Arxiemskouv
Ilrimateli! Snraríel de КоНошчГ. Din'aqeea se lxa-
гъ la desbatere kaisele de къ^-Ыопе mi de Hisdekatb.
Uli în fine se îukeie Sinod*l.*)
Aktsl kare se trimise la lokirile inimité, se formx-
1ъ ks mod>l aqesta, k ):
» Nol Teofilx din rrat,ia lxl Dzeï Euiskonx biseri-
4ÍI Rominemtl din Transileania mi din m rtile b'nra-
riel че1е mite ks dînsa, mi totx Klertl аче1е*аш1
biseriqí, fa чет s kxnoskxtx nrin aqeasta txtsrorS че-
lors че se kïBine , къ tiindx nol Sinodx general in
lxna trekstb a hi Feerearix in Alba-JUia, ami ot-brîlx,
kx rlasx ïnaniinx, къ Boiinx sb ne пНогчетх în Si
nti sxiitfel matri biserÍ4ÍI Romano-Katoliqe, uii sb ne
resnimx ks dînsa, nriimindx, nrbrtsrisindx uii krezîndv
tote че1е че nriimeujte, nvbrtxriseuite uii krede ачееа.
1Ш ma! BÎrtosx nrbrtxrisimx аче1е natrv nsnte, în kare
ne ami desbinatv шпъ aksmx :

к ) Nos Theophilus Dei gratia Ecclesiae Valachicae


in Transylvania, partibusque Ungariae eidem annexis
Episcopus, et universus eiusdem Ecclesiae Clerus me
moriae commendamus tenore praesentium, quibus ex-
pedit universis, quod cum elapso Februario Albae Juliae
generalem Synodum celrbraremus , unanimi consensu
conclusimus, nos redire in gremium Sanctae Matris Ec
clesiae Romano Calholicae, eidemque reuniré, ea omnia
admitientes, profitentes ас credeutes, quae illa admittit,
profitetur ас credit. Atque imprimis illa quator puncta,
in quibus hactenus dissensimus, profilemur :
*) Dint inï Miamrii? веки latineikï.
X 273 X
Ie. Rekxnóuitemx къ üontefiíele Romani este
kansl Bbzstx al toteï biseriqî kremtine din lerne.
2°. MbrUrisimx къ аГагъ de чегх, skaxnïl feri-
4Ít,ilorí, nii de tadS, nrinsórea kondemnai,ilorx, mal
este mi al treilé lokx, în kare se ijinx ssffletele че1е
nekxrbt,ite шкъ, mi se ksritj-b.
3o. Kredemx къ nînea azimb este materie deste
ta nentrx 4ina Domnïbï mi a mistemdsï Litsrgieï.
4e. Kredemx къ Sniriul въп^, a treta nersónb
în Trinitate, nwiede delà Та1ъ1 mi Hela FíhíI , mi
nriimimx, nvbrterisimli mi kredemx tote Melelalte kare
le nriimemte, le n^rteriseuite mi le krede sbnta Ma
ire biserika Romano-Katolik^

Iе. Agnoscinms Romanum Pontificem totilis E¿*


clesiae Christi per orbem diffusae caput esse visibile.
2e. Profitemur praeter coelum, sedem Beatorum,
ac infernum, carcerem damnatorum, terlium dari lo
cum, in quo animae nondum expiatae detinentur ac
puriticantur.
3e. Panem агутит sufficientem materiam coenae
Dominicae, ac Sacrifica Missae, seu Liturgiae non du*
bitamus.
4°. Spiritum Sanctum, tertiatn in Trinitate per
sonam, a Pâtre et Filio procederé credimus, ас reli-
qua omnia admittimus, profitemur, ac credimus, quae
Sancta Mater Ecclesia Romano-Catholica admittit, pro
fiteer , ac credit. — Pmemissa Fidei professione tría
vicissim a Sacratissima Caesarea Regiaque Maiestaft
poslularunt :
XXXV.
X274X
Darb чегетт? delà Maiestatea Imnerialb mi ReraH
че1е wmitóre :
Ie. Ka Пгеоф mi Drerbtoril biserÍ4emtr de ri-
tsl rreqeskt, sb se bskïre de toti аче1е nrhnlegie nri
drenfsrï, de kare se bïkyre, us птаза! Ilreotiï Roma-
no-Katoliql, 4Í mi Arianil, Lxteraniï mi Kalemil.
2Q. Ka ín fie-kare satx ^nde se аАъ üreotí, 8Ъ
а!Ьъ biserika kasb naroxialb, ka ílreotíl въ nx fie si-
litx a medé ín kasb sai ne lokx striini.
3a. Ka nreo1,il sb deninzb mi бъ se disuse de
Eniskonx, К1гъ nx de Laiiï ka птъ akïrai.
No!, ziki, nrenïmit,iï Teofilx Eniskonsl, mi totï
Klersl чегет* kï ïmilin^b a4estea delà Maiestatea Im-
nerialb Reralx, mi ne îndatonmv la nwitele mal sxsii-
nomenite, înaintea [IbrinteUl Па-sli Barani, Пагох* bi-

Io. Ut Sacerdotes et ritus Graeci Monachos ec—


rumdem privilegiorum et jurium participes faceret,
quibus jam gaudent non solum Sacerdotes Romano-
Catholici, sed etiam Ariani, Lutberani, Calviniani.
2°. Ut in quolibet pago, ubi Parochus est , do-
mum babeat Ecclesia Parochialem, ne in aliena domo
aut fundo cogatur Parocbus habitare.
3e. Ut adaequata dependenria et dispositio Paro-
chorum sit penes Episcopum et nullo modo penes
Saeculares , ut hactenus . — Quibus demwn hune in
modun subscripserunt :
Nos inquam praenominati Theophilus Episcopus, ac
Clerus universus haec a sua Sacratissima Caesarea
Regiaque Maiestate bumillime hic postulamns, ac ad
praementionata puncta obligamus coram R. P. Paulo
)(275)(
seriqiï Romano-Katoliqe din Alba- J sua. Snre al къ-
reta kredin1,b mi întbrire ami sïbskrisi kï mîua nó-
sti-ъ mi ams înforitv ks sigilhl nostrs че1 Eaiskonal
mi kï al гшвегаЩи Klerslxï. Dati' în Alba-Jxlia în
21 Marl,» 1697.
Teofilx Eniskonsl
mi totv Klervl. »
Aqeastb hkrare a Klerfthl Rombneskx nrodsse
mari ппшкъг! între Reformai;! kari kvstarc» în totx
modïl mi stbrxirb ktarí mi la ksrtea imnerialb ka
въ о îmnedeqe.— Mitronolitxl Teofilx , nixri în Isna
lxï lïlii, de binb sémb ws de morte natsralb.— Si
nodal alèse ne Atanasix kare se xirotoni în 22 lairsa-
riï 1698, în Bxktremtl. * )
Ггечи siml|iserb къ Rombnil Transilaanï ai de k"S-
getx въ se vnéskb kx biserika Romanb. Ilatriarxsl
Ierïsalimslïl , Dositerë, kare se afla, ne aUn4ï în Bskx-
remtï, komntse înS felx de instrskt,ixne nentrx noil
Mitronolits Trans iluanu, în 22 de nsnte,kare тчепе ama:

Baranyi Ecclesiae Romano-Catholicae Albae-Juliae Ple


bano. In cuius rei fîdem ac robur manu nostra sub-
scripsimus, et tum Episcopali, tum Universitatis sigillo
communivimus. Datum Albae-Juliae 1697. die 21 Martii.
Theophilus Episcopus ac
Clerus universus.
Ortus et Progressif variarum in Dacia gentium et reli-
gionurn etc. Claudiopoli 1764. Aïtorpsl kbr1;iï ziqe къ
'lx nxne ad verbum, kï tote аче-stea se Bede a fi nré-kon-
trasS, nentrs къ konrinde mal ns^inx de kîtï desbátenle.
*) liczï : Arbtirea ki dotiez! etc. de À. ij. Lcsiiodas.
)(276)(
» Dositew к« mila lei Dze* llatriarxx sBi>nteï mi
mariï чеЩ1 lerssalimxhl mi a toatb ilalestina, îmnrex-
пъ kï nré-sB-bntsl Mitronolitxl îinrroBlaxieï, Kir Teo-
dosie , mi kt че! че s'ax aflatx aÍ4Í Arxierel. U,ie
SBT>nt,iulxí Mitronolitx al Ardéhhï Kir Atanasie, kare
akïmx te al xi rot oui tu mi al fostx trimisx la Enar-
xiet,ï, aqeasta п'огхпчпп.
Чеа neasembnatb a lxï Dzex de noï rebire de
oamenl mi bsm>tate, di>rxittneax kx ааевъгаЬ etc.
20°. De Brème оагъ че, dsi^ feri4¡tsl Iletrs, în-
tre Пгогоч1 ах fostx Пгогоч! min4inomï , mi între
Anostoll aie fostx Anostolï minqinouiï , suit mi între
Kremtinl Kremlin! miiminomï, mi de iieBoie xrmeazb
kîndx вгъжЫ mi kinds îndoirl , kindx la dorme mi
kinds la пъгавхг!, kx totx de adinsxl trebxe Arxieria
ta, dsi^ kanoanele ввъп^иогх Anostoll mi aie SBbnte-
lorx a toatb lsmea въЬоагъ, sb strîngï într'xn an de
do* orí s-bbor de aleuil uii înt,elént,t mi 4Ínstit,í Ilreot,!,
sai тъкаг iatr'xn an o datb, la kare sibor, dxnb în-
Bit,btïra SBi>nteï skrintxrï, mi dxm> kanoanele ввъп-
telor въЬоагъ , mi dsnb tokmirea sBxnt ilor Пъгт^Т,
sb 4erqetezT, въ iskodeuitT, ka въ rbsinemtï mîxnirile
mi zbtiknirile, mi &ъ ta! îndoirile, mi аша въ ads4l
пачеа biser¡4ÍT. 1агъ de se ва tîmnla вге xn hkrs,
adekbte вге о îndoire к* neeoie, kare ва fi nreste nx-
tint,b a Arxierieï taie mi a s-bborslsl a o deslera, atxn-
чеа ах xna de ва fi îndoirea ах mxlte, въ le skriï
ksratx mi si> le dal in mtire aiqea la че1 dsnb вгет!
nrea-sBbnt,itxl Mitronolitxl îinrroelaxieï, mi sBiuitia sa
kx s'hboi!.] six, mi kx че! че въ вог a (la aÍ4i ввъпП
Arxierel, mi da&kilf, mi initient,! , въ albb a чегче(а
mi a iskodi, mi dsub sBT>ntele пгавИе si aibb a deslera
)( 277 X
îndohïle, mi a trimite rbsnïns?rile kïrat la Arxieria ta*
1агъ de se вог Bedea îndoirile mal ne de assnra mi
nreste alegerea ni>rintelxl iïnrroBlaxiel mi a si>borï-
lxï si>i, sb aibl a le trimite Arxieria ta la U,arirrad
la nrea-sBTHit?il ПаЫагхх, mi SBxnt,ia sa ks че1 mare
mi sBtnt sbbor al sBbnt,ieï sale , k« adeBirat mi fbr
de гъЬавъ ва deslera îndoirile, mi ва trimite гъвпто-
sîrile kï de rrab la Arxieria ta, nrin гтж1ок?1 Пъгш-
tehl oiirroßlaxiel ; mi nrileHtvl agesta al швъ^тЛип!
a se deslera îndoirile biseriqilors dintr'akoaqï, este
xotbrire aleasb a SBbntïlsï a toatb Ixmea въЬог din
Xalkidona la kanoanele 1«! , adekbte la al поъ1еа mi
la al mante-snrezeqelea, întrï kare kanoane fouinât«
sBbntsl въЬог rrbemte: Kînd se ва îatîmnla вге о îndoi-
re si se kaste la sbborsl Enarxieï, ьагъ de ns se ва
faqe deslerare îndoiril la siborxl Enarxieï, sb se kax-
te la Essarxxl oblbdsiril, nrekxm este snre obtadsirea
Enarxiel taie , Essarxx Mitronolitïl îînrroBlaxieï ; Kir
de n? se ва faqe deslerare niqï la Essarxïl obtadwriï,
&ъ aibb a въ destara îndoirile maï ne «гтъ la Ilatri-i

arxïl JXarirradïlxï. etc.


S'ait datx îd Bsksremtï, annïl 1698, în bna Isï
Tenarie.
doai&toç tlécQ ûétï Ila,tQmQxqç ti¡g àyiag ябкеюд IsQetraXrjfi.
Smerenil Atanasie Enisk onsl 1;ъп1 Ardéhhï. » * )

Atanasix subskrise aqeste nsnte kï kxgetx kïrati,


mi se întorse îu Transileania £ъгъ вег "ínx nlanx de a
kontinsa fanta nredeqessorrelxl sex. Intr'aqestea, kaï-
sa ïniril se desbbtea la Bienna, ïnde se afla mi Arxi-
•*— ,
*) Bezï: Arblarea Xi dosez! etc. de A. il. Lcseiodas,
)(278)(
eniskonsl КоПошч!. Imneratorrel se temea în ааевъг«
sb nv se naskb вег о mimkare Biolentb în 1¡eara чеа
neauibzatb шкъ. De ачееа adresi în 14 Anrilie 1698,
inv Dekret» ki>tre Г?вегп*1 nroBÍnt,ial , ks în^elesvl
irmbtorrë, 1):

» Kare dintre Пгеоф Rombnï de ritïl ггечевкх,


nrn-hsrisindx se ва deklara къ ва nbzi ritïl rreqeskv
dxnb norma че1огх xnit,ï к« Katoliiil, mi ва rekxnó-
nite ne Ponteiiqele Roman« , аче1а se ва Ьзкхга de
nrieilegiele üreoljilorS Katoliqï ; к»гъ kare ва sokoti
къ nï note faqe nxmita m-brttrisire, sax se ва ïni ks
вег xna dintre чеЫаке religixnï nriimite, sax ва гъ-
mîné în statxl religioniï sale în kare e ak?mx : se ва
bïkxra de nrieilegiele religisniï ачекга nentrs kare
se ва deklara, sax se ва sokoti în statîl mi drentîl re-
liguniï în kare se аАъ akxmx. »

1 ) Qui ex Sacerdotibus Graeci ritus Valachis edi


ta professione ad observantiam ritus Graeci apud Ca-
tholicos cum agnitione Summi Pontificis se declarave-
rit, gaudebit Priivilegiis Sacerdotum Catholicorum, si
vero ex iisdem Graeci ritus Sacerdotibus dictam pro-
fessionem, sibi faciendam non putaverit, vel etiam uni
ex aliis receptis Religionibus se univerit, aut etiam in
suae Religionis statu quo nunc est, permanendum si
bi duxerit , gaudebit illius Religionis Privilegiis , ad
quam se declaraverit , aut etiam in suae Religionis
statu et jure, quo nunc habetur , porro habebitur,
Extractus Decreti I. Leopoldi Imperatoris de die 14
Aprilis 1698.
X279X
Tot* de о сЫъ îndrentb mi Arxieniskoníl Kollo-
nÍ4l •srnn.torHíl Ma n i íes ti' kbtre Гхвегпх! uroBiiitial
mi ki>tre IIreol¡il НошъпешП, m ):
» Nol Leonoldí din gratia 1st Dzev üresBiter» Kar
dinal al si>ntel biseriql Romane kt titUl St. Ieronimv
al HlvrÍ4Ílori de Kolloni4ï, Arxieniskoni al Strigonix-
hí, Desnani sxnremi mi nerneUi al lokalst mi Ko-
mitatTihl ачеЬнип», Ilrimateal RegauUl ííurariel, Le-
rati nisksti , Sekretari-i mi Kaimellarii s*nremi,
Ilrior al ordinel St. Ioanne Ierosolimitanïl, kommîndi»
torrë al Erreï, Maylberrïlsï, Konsiliarrè intim« aktîal
al Maiesti^iï Imeriale Regale, tmrori la ale kirorv
mînï Bori awsnge aqestea, mi mal alesi Flreo^ilori Ro-
тъп! de ritsl rreqeski de nrin tfnraria, Transileania
mi m>rt,ile otiite kv dînsa, mîntïire clorai in Domnvl.
Faqemi ksnosktti nrin aqestea tstîrori 4elori че se

m ) Nos Leopoldus miseratione divina Sacrae Ro-


manae Ecclesiae tituli S. Hieronymi lllyricorum Pres
byter Cardinalis a Kollonics , Archiepiscopus Strigo-
niensis, locique et Comitatus eiusdem supremus ac
perpetuus Comes , Primas Regni Hungariae, Legatus
natus, Summus Secretarius et Cancellarius, S. Ioannis
Ilierosolymitani ordinis Prior, et Commendator Egrae,
Maylbergae, Sacrae Caesareae Regiaeque Maiestatis in-
timus Consiliarius actualis, omnium ad quorum manus
praesentes venerint, maxime vero Graeci ritus Valachi-
cis Sacerdotibus per Hungarian!, Transylvaniam , par-
tesque eidem annexas existentibus , salutem in Domi
no sempiternam. Notum facimus tenore praesentium,
quibus expedit universis, quod alte libata Sacratissi-
X 280 X
kînine : Къ maï sxsx-nxmita Maiestate Imnerialb Re-
га1ъ Leouoldir I, Imneratorrel Romanilorx nxrxré Ax*
rxstx, a oHrîtx rratiosx mi în 23 Axrsstx 1697, mi îo
14 Anrilie anm>l ksrrbtorFs : Kare dintre ITreol,il
de ritïl ггечевкх , mirtxrisindx se ва deklara къ ва
nbzi ritïl ггечевкх ахпъ norma че1огх unit,! кх Ka-
toliqï, mi ва rekxnóuite ne llontefiqele Roman», вогх
trebxi въ se bxksre de totx аче1е drentxrï, nrieilegie,
skstiii mi libertit,r, de kare se bsksrb ilreo1,iI Roma-
no-KatolÎ4l sax de ritsl latinx d?nb ST>ntele Kanóne
mi dsnb stat stele Regilorx îînrarieï. Not înt;elerîndx
aqeastb resohl,ixne гга^оэъ a Maistxt,il sale ( afarb de
ачееа къ ne amx îmulstx de bkksrie, nentrx къ axzimx
mi Bedemx къ ш se deskide kallea ne kare nstetl въ

ma Caesarea Regiaque Maiestas Leopoldus Primus Ro


manorum Imperator, semper Augustus , tarn die 23
Augusti anni 1697, quam die 14 mensis Aprilis anni
currentis, clementissime resolvent : Qui e Sacerdoti-
bus Graeci ritus edita professione ad observantiam Grae-
ci ritus apud Catholicos cum agnitione Summi Pontifi-
cis, se declaraverit, quod iisdem prorsus Juribus, Pri-
vilegiis, Exemtionibus et Immunitatibus frui et gaude-
re debeat , quibns Sacerdotes Romario-Catholici, sive
ritus Latini, juxta sacrorum Canonum Sancita, et di-
vorum Regum Hungariae statuta, frui et gaudere di-
gnoscuntur. Quam benignissimam suae Maiestatis Sa-
cralissimae resolutionem intelligentes, ( praeterquam
quod ingenti gaudio perfusi sumus, quod viam vobis
aperiri audiamus et videamus , quo ad avitum Eccle-
siae Romano-Catholicae gremium, unionemque solvifi
X28l)(
ёъ íntórqetj în strbbxnïl siní al biseriqiï Romano-
Katoliqe, mi la xnirea míntxitóre ) , ami sokotitv a fî
datoria mi гпжа nóstrb чеа пъв^гейкъ, kare о аветх
ka flrimate al tfnrarieï mi Leratx m>skxtx, în tótb
duraría mi în (¡erile mi nronint,ele xnite kx dínsa, nre-
kt mx mi din nsterea axtoritbljil nóstre, ka ArxieniskonS
al biseriqiï Mitronolitane din Strironix , kare ni s'a
datx поъ nrin wix nriBilegre snet,¡al déla ьъпЫ skatnx
Ànostolikx , въ въ ufferimx fanórea nóstrb mi nro-
tekt,i*nea snetjiata ín tote, воъ че1огх че въ întor4et,ï
mi qelorx че въ Betjï întor4e la "snirea kx biserika
Romano-Katolik^ Uli вот» Гаче aqeasla kï atîta mai
BÎrtosx kï kîtx boI в« 1¡T fi mal ferbint,! în mirtxrisi-
rea mi cinerea ziseï "snirï, Îiibi t;îndx, mirttrisindS mi

cam redire possitis ) , illud pariter muneris nostri et


pasl oralis curae, qua per Hungariam unjversam, uti et
régna ac provincias eidem annexas, ut Primas Hunga-
riae et Legatus natus fungimur, vique auctoritatis* no-
strae Archiepiscopalis Ecclesiae Metropolitanae Strigo-
niensis speciali Sacrae Sedis Apostolicae Privilegio No-
bis concessae, esse duximus, flt ¡Nostrum vtobis omni
bus ad unionem cum Ecclesia Romano-Calholica rede-
untibus ac redituris, fivorem et specialem in dmnibus
protectionem offeramus ; qiiod etiam tanto ffficacius
praestabinuis, quantovos in dictae nniorii» professio-
ne ac consefvatione ferventiores , ea ninfiruin omnia,
quae Sancta Mater Ecclesia Romnno-CathôlrCa docet,
profitetur et credit, privatim ас publice docendo, pro-
fitendo et credendo, speciatim vero quatuor illa pun
XXXVI.
X282X
krezîndx tn nartikïlarrë mi în usblikx tote че1е чв
înBat,i>, mirtïrisemte mi krede sbnta Matre biserikb
Romano-Katolikb, mal alesv аче1е natrx n?nte în ka-
re se пъгеа къ at,ï fostS desbinat,! nîn'akxmx, adekb:
Ie, Къ riontefiiele Romanx este kanv xniBersal al
tótel biseriqil din hme ; 2e, къ nînea azinvb este de-
sUlb materie nentrs lsarea nineï Domnxlxï, sat a mi-
sterrahï Esxaristieï ; 3°, къ afarb de чегй, skaxnxl fe-
rÍ4Ít,ilorx, mi de rad£, nrinsórea kondemnatilorx, mal
este xnx al treilé lokï în kare se t,inx mi se кзгтДъ
sxffletele mort,ilorx че1е nek?rit,ite шкъ ; 4°, къ Sni-
ritïl sbiitx, a trera пегвопъ în Trinitate, nirqede delà
Tatbl mi delà Find. Illi dékъ bc1,ï faqe aqeasta, aUnqï
»et,! usté snera mi delà Dzex dxtbtorral tstïrorx bx-
nxrilorx, infixing rraljiel sale în aqeastb bíói^, mi bi-

cta, in quibus hactenus potissimum déviasse videba-


mini, profitendo exstiteritis. Primo nempe : Romanum
Pontificem esse caput universale totius diffusae per
orbera Ecclesiae. Secundo : Panem azymum esse suf-
ficientem materiam sumendae coenae Dominicae, seu
Sacramenti Eucharistiae. Tertio : Praeter coelum, se-
dem Beatorum , et infernum , carcerem damnatorum,
tertium dari locum, in quo animae defunctorum non-
dum expiatae, detinentur et purificantur. Quarto de-
mum : Spiritum Sanctum, tertiam in Trinitate perso
nam , a Pâtre et Filio procederé. Quod dum facitis
non solum a Deo bonorum omnium largitore, in prae-
senti quidem vita, uberem suarum gratiarum influxum,
ac largiorem etiam in temporalibus benedictionem, in
futura vero aeternam felicitatem sperare poteritis : ve
X 283 )(
nezÍ4ere mal koniósb în че1е temnxrale, мгь în bü-
tori% fer¡4Ítatea eterní, mi tot« de odatb din faBÓrea
srietjialb a Aïrïstissinuhl Imneratorra mi din nlinimea
notestbt,il Rerale, atítx nersónele BÓstre kítx mi bise-
riqile mi 4elelalte че se tjinx de dínsele, въ Be1;ï bï-
kirra de skstirea mi libertatea de kare se Ьхк*гъ în
fantb biseriqile, nersónele mi hkrxrile biseriqemt! de
ritsl latinx, din kommîndïl si>ntelorx Kanóne. 1агъ 4Í-
пе ва kxteza kx temeritate a desnretjvi aqestx dekretv
al Maiesti>t,iï sale Axrsstissime , sax ва kxteza, sxntí
вег fui nretestS sax ssntx mantelhl ïsant,eï nretinse
mal înainte de a se ?ni, a se onnxne anriatx sax ne
askxnsx aqestel nredeklarate libertbt,! biseriqemt! a îni-
t,ilorx de ritïl rreqeskx, se ва nedensi atîtx ' de ¡Kvde«
nil forxhl biseriqeskx mi híbíI, kîtx mi de Axmstis-

rum etiam speciali Augustissimi Caesaris favore, ex


Regiae potestatis plenitudine , tum personae vestrae,
tum Ecclesiae, reliquaque ad eamdem spectantia, Im-
munitate ac Exemtione pari condecoramini, qua Eccle
siae, Personae, resque Ecclesiasticae Latini Ritus, ex
Sacrorum Canonum praescripto effective perfruuntur.
Et siquis hoc suae Sacratissimae Maiestatis Decretum,
ausu temerario contemnere , aut praedeclaratae huic
Graeci Ritus uni torum Immunitati Ecclesiasticae, aper-
to vel occulto ullo sub praetextu, aut etiam praetensi
usus et consuetudinis antequam unirentur sub vela-
mine contraire praesumeret, iisdem prorsus poenis, tum
ab E eclesiastici tum a Saecularis fori Judicibus, tum
etiam ab Âugustissimo Caesare, si opus fuerit, infli-
gendis obnoxius erit et subjacebit, quas fîdelium La«
X284X
simsl Imaerator«, с!екъ ва чеге trebïïrH-i, кх аче1еащГ
neilensc, kx kare se nedenseskx с1хпъ lege nú xsaut,b
че! че ка1къ Jibertatea biseriqésk'b a kredin4iomilorö
de rite] latinx. Uli afarb de aqestea , în libertatea
aqeasta biseri4eri4éski>, tol,ï Domnil, Гхвегпх1 Re^al,
Marnat,iï, Desnanil mi Bi4e-Desnaniï Komitatelorx, Jx-
dÍ4Ü Nobildorv, Kinitanil sxnreml mi Jsdiqil Reralï
al skaxnelorx Sikxemtï mi Sbsemtï , mi în fine tot,l
Jxdiqiï forxlsl biseriqeskx mi 4¡bí], аекъ въ веЦ nlîn-
ge înaintea lorx къ в'а^1 втЛъта^ în nredeklarata li
bértate, uii Bet,l чеге аиШогнЛ lorx, вогх trebsi въ въ
Ы{.ъ mudekatb mi drentate ka mi че!огй аЩ kredin-
4Íomt al s-bntel Matri biseriq! kari se bsksi-ъ de
ачееаш! libértate. 1агъ dékb el n* воцй ímnlini аче-
Stea, mi rol ne Bet,l тшПцЦа desnre aqeasta цс uo|

tini Ritus Immunilatem Ecclesiasticam laedentes de jure


ac consuetudine incurrunt. Ac insuper in buius Eccle-
siasticae Immunitatis usu, universi Domini, Gubernium
Regium, Magnates, Supremi et Vice-Comites Comita-
tuum, Judices Nobilium, Supremi Capitanei, ac Judi-
ces R^gii, Siculicalium pariter ac Saxonicalium Se-
dium: omnes denique tum Ecçlesiastiçi, tum Saecula-
ris fori Ju lices et Justitiarii, si coram eis, in praede^-
clarata Im.munitate vos Uesos esse questi. fueritis,
eorumque auxibum et assistentiam, imploraveritis, ju
dicium et justitiam non secus ac aliis Sanctae Matris
Ecclesiae Fidelibus eadem Immunitate gaudentibus, ad
ministrare debt-bunt et tenebuntur. Quodsi praesta-
re intermitterent , Nobisque ac Successoribus nostris
desuper rejationem feceritjs , ut malo tam evident!,
X 286 )(
mi ne frnvbtoril nostri, atstmï nol ne вот« sîrrci -яъ
впнккътх xnx гьй atîtx de îneederatS, kîtx mal ks-
rindx uii к s mîna чеа mal »евегъ. Datx m Ksrtea
Kommandel nóstre de Maylberrï în Bienna Aïstrieï
în 2 Isniii annïl Domnïlsï 1698.
Leonoldx Kardinalxl de KolloniMl (J „ .
Arxieniskomd StrironblsI.»
! . i • ■ ■ *
Mitronolitxl Atanasix kare пшъ aksm* niqï ns ks-
getase desnre mire, se тахпккъ atîtx nrin, aveste fb-
rxdxini,e kîtx iui nrin nefatiratele st/bmnt,e aie Jess-
iulsl llaïlx Barani, ka въ ssbskrie nxntele ïninl че-
le uriimite de nredeqessortsl sex. Аша darb аЛхпъ
Sinodx mi ssbskrise în 7 Islix 1698. — Leonoldx Im-
neratorad slobozi în 16 FeBrsarix 1699 Dinloma xr-
urbtóre, n ):
» Nol Leonoldx din rrat,ia hï Dzeü alesx Imnera-
torix Romanilorx n.sriré Axrïstx , Rege Germanieï,
■Jînrarieï, Boemief, Dalmatjieï, Kroat,ieï, SklaBonieï, etc.

severiori etiam manu medela tempestiva adhibeatur,


allaborabimus. Datum in Curia Commendae nostrae
Maylbergensi Beneficiata, Viennae Austriae, die secun
da mensis Iunii, Anno Domini millesimo sexcentésimo
nonagésimo octavo.
Leopoldus Cardinalis a Kollonics ,-, „ .
' • Archiepiscopus Strigoniensis.

n ) Nos Leopoldus Dei gratia electus Romano


rum Imperator semper Augustus, ас Germaniae, Hun-
gariae, Bobemiae, Dalniatiae, Croatiae, Sclavoniae, etc.
X286X
Arxidtqe Axstrieí, Ds4e Bsrrïndieï, Brabante!, Stineï,
Karintiel, Karnioliel, Markes» MoraBiel, Dsqe Liqem-
bsrrxlsl, Silesiel de svsv mi de most, Birtembergel mi
ТечеГ, Пппчше SeeBiel, Komite Absbxrrslsl, Tirolï-
1»I, Kibsrrthl, Toritjiel etc. etc. Гачетх kïnosksti
nrin aweasta txtworx чеЬгх че se kleine, къ liber-
tatea Ывепчеакъ, de kare se bsksrb biseriqile mi ner-
sónele biseri4emtl mi hkrsrile lors , dïnb drenttl
dzeeskv mi omeneskí mal alesx in Reratsl nostrs Ano-
stolikv din huraña mi din t¡i>ríle mi nroBint,ele ínite
kv dinsa, fiindx intbritb nrin rrat,iósele nrÍBÜegie ale
ferÍ4Ít,ilorx Regí nrede4essorilorí nostri de Ь&пъ me-
morie, mi nrin konstiUt,ixmle ReraUhï, mi kïeiindï-
se ka sb se t,ie mi sb se annere de Maiestatea nóstnb
Imnerialb Reralb ( de огъ че аветх пгегогаивъ sne-

Rex, Archidux Austriae, Dux Burgundiae, Brabantiae,


Styriae, Carinthiae, Carnioliae, Marchio Moraviae, Dux
Lucemburgi, ac Superioris etlnferioris Silesiae, Wir-
tenbergae et Thekae, Princeps Sueviae, Comes Habsburgi,
Tirolis, Ferrei, Chiburgi et Goritiae, etc. etc. Memoriae
commendamus tenore praesentium significantes, quibus
expedit, universis, - quod cum immunitas Ecclesiaslica,
qua Ecclesiae, Ecclesiasticaeque Personae, ac res ipsa«
rum gaudent, Jure pariter Divino ас humano, singula-
riter in Apostólico N ostro Regno Hungariae, ac Re-
gnis, Provinciisque eidem junctis ac annexis, Gratiosis
Divorum Regum Praedecessorum videlicet Nostrorum
Beatae recordationis Privilegiis, Regnique constitutioni-
bus sancita sit, eamque a Caesarea, Regiaque Majestate
nostra ( utpote quae specialem inter Reges Christianos
X 287 X
\'\л\ъ de Rege Anostolikx între Rcgil Kremtin! ) , ni
s'a nxrxtv dreiilx, ka ачеьа ne kari i a xnitx ачееаш!
kredini;b mi karitate in ачееаш! xnitate a St. biseri4l
KatolÍ4e, mi ne kari if t,ine ka ne nitute fil askxlti.-
torl în totx аче1аш! sînx al St. Mat ri , mi'l Bieifikb
sxntx аче1аш! kanx ka membre aie ачеЬкпп! kornx,
mi'l fa4e kanabilf de ачееаш! fanóre Dzeéskb mi orne-
néskb, ачеьа zikx, въ nx fie linsit,! de drentxl sex. Darb
fiindx къ ni s'a fbkïlx kxnoskxtx kx tótb seksrant¡a, къ
natjixnea Ronrnrilorx, Ггечиогх mi Rxsnia4ilorx, kare
nîn'akxmx a fostx uitinatb kx sxisnrb, а шчехШх nrin
însxflarea 1«! Dzex a se întor4e la xnirea mi în sinil
smtel biseri4l Romane in diuerse пъгП ale Reratelorv
nóstre din Snraria, Kroatjia, SklaBonia, nrekxmx mi în
Transileania mi în nirt,ile xnite kx dinsa, mi a nriinii,

praerogativam Regis Apostolici ob'tinemus,) asseri, de-


fendique condeceat ; justum videri, ut quos eadem fi
des, et chantas in eiusdem S. Ecclesiae Catholicae uni-
tate eonjunxit, eiusdemque S. matris obedientes filios
eodem in gremio fovet , eodem denique sub Capite
eiusdem corporis commembra vivifieat, exindeque Di-
vini aeque ac humani favoris pariter reddit capaces,
Jure suo non destituante. Cum autem Nobis pro cer-
to relatum sit, Gentem Valachorum, Graecorum, et Ru-
thenorum, quae hactenus schismatis labe Lborabat, a-
spirante Divino Numine in varus Regnorum Nostrorum
Hungariae, Croatiae, Sclavoniaeque Partibus, uti et in
Transylvania, partibusque eidem adjunctis coepisse ad
unionem, et Gremium S. Romanae Ecclesiae redire, om-
niaque ea admitiere, profited, ас credere, quae S. Mater
)(288)(
a mirrtrisi mi a krede tote че1е че nriimemte, тъг-
tsriseinte mi krede s-bnta Matre bisenka RomanoKâ-
tol.kb, uii mil BÎrtosx aqele natrx nsnte în kare se des-
binaserb nîn'aktmî : Ie Къ Ilontefiqele Ronrbnx e
kanx vnieersal tótel biseriíil Kreoitine din lerne; 2a къ
nînea azinib e destslb materie nentrs qina Domrulîl sax
misterrel Exxaristiel ; 3° къ afarb de чегХ, skavnsl
fer¡4Í1;¡lorx, mi de Kidx, nrinsórea kondemna^ilorS, mal
este xnï al teilé lukv în kare se t,¡nx mi se ksnt,b
svffletele 4fle ткъ иск ungate ; 4° къ Sniritsl вътх,
a treta пегвопъ în Trinitrate , nïrqede dt la Tafbl mi
delà Fiwl. Noï ama darb Brîndx въ rbsnïndemx dre-
rbtorieï 4elel zelóse a *n*ï Rege Aiiostolikx, deklarbmS
din nlinimea aitoriti1;¡T nóstre Rerale , къ biseriqile,
nersûnele biserineuitl mi hkrsnle îJnit,ilorx de rit«l

Ecclesia Romano-Catholica admittit, profitetur, et credit,


ас nominanter illa quatuor puncta, in quibus hactenus
potissimum dissenserant. Imo Romanum Pontificem esse
Caput universale totius per orbein diffusae Ecclesiae.
2io Panem Azymum sufficientem esse materiam caenae
Dominicae, seu Sacrunenti Eucharistiae. 3tio Praeter
coelum, sedem beatorum, et inferuum carcerem dam-
natorum, tertiuin dari lücum, in quo anm'mae nondum
expiatae detinentur, et punficantur. 4lo Spiritum S.
tertiam in Trinitate personam a Pâtre ot Fdio proce
deré. Nos igitur zelunti Regis Apostolici muneri res-
pondere volentes ex Autboritatis Noslrae Regiae ple-
nitudine, per praesentes Benigne declarare volumusi
quatenus Graeci ritus S. Romanae Ecclesiae uuitoriuu,
Щт E(Ecclesiae ipsae, tum Ecclesiasticae persona?, tum
X 289 )(
Ггечевкх din nrezisele Rerate al îinrarîeï, Kroat,№l
mi Sklaeonieï, nrekxmx mi din Transibania mi din
nbrt,ile xnite kx dînsa, sb se bnksre к tarx de aqceamï
libértate biseriqéskb de kare se Ьъкягъ în fanrb bi-
spriqile, nersónele biseri4emtl mi lskrxrile kredinqio-
niilorx de ritsl Latina, dsnb kommîndïl si>ntelorx ka-
nóne, mi dxr^ konsentimentxl, ind*lgint¡;i mi nrieile-
giele ПппчшЛогх nbmîntemtï. lili în resnektïl a4esta
kommîndimx seeerx sxntx amenint,area пгъше! nóstre
Rerale, ka delà nsblikarea aqestel ki>rt,ï , nimine, fie
de че stare, a^toritate, demnitate, пгегогапвъ mi ns-
tin^Tb, sb n"8 ksteze a se onnsne nredeklaratel libertbt,!
biseriqemtl a initjilorv de rirsl Ггечеякх sax anriatx
sax ne asksnsx, sax sxntx вег! xnx nretestï, sax sxntx
mantellsl xsanljeï nretinse mal înainte de a se ъп\, nÏ4Ï

earum res in praedictis Hungariae, Croatiae, Sclavoniae-


que Regnis, ut et in Transylvania, Partibusque eidem
annexis, eadem prorsus Immunitate Ecclesiastica gau-
dere debeant, qua Ecclesiae Personaeque Ecclesiasticae,
et res Fidelium S. Romanae Ecclesiae Latini Ritus ex
Sacroriuii Canonum praescripto, et Terrenorum Prin-
cipum Consensu, Indultis, et Privilegiis effective per-
frui, gaudereque dignoscuntur. Cuius intuitu Nos eliam
ulterius sub gravi indignatione Nostra Regia , severe,
firmiterque mandamus, ut a praesentium infra decla-
randa publicatione nullus cuiuscunque status, Autho-
ritatis, Dignitatis, et Praerogativae, Potentiaeque fue-
rit, praedeclaratae huic Graeci Ritus uhitorum Iramu-
nîtati Ecclesiasticae aperte, vel occulte ullo sub prae-
testu, vel eliam praetensi usus, et consuetudinis, ante.
XXXVH.
sb пи kïteze a trakta ne nreot,iï xnit,ï k* biserika
Нотапъ, ka ne omagl, a'ï konstrînge la к1акъ, la lx-
кгъг! uii la fante omagiale, ktarx niql ssritx nxmele de
onorarix, sax a'ï nrinde, sax a'ï nersekïta nentrx nx-
mita xnire, sax a'ï skóte din lokx , din benefit sai
din naroxie, кюгх sxntx аче1е nedense din nartea fo-
rslxï biseriqeskx mi 4¡bí1, ba mi din a Maiesti^iï nó-
stre kinds ва чеге trebsinl,a , кх kare se iiedenseskx
dsnb lege че! че ка1къ libertatea biseriqéskb a kre-
dinniouiilorx de ritxl Latinx. Шi aqeasta kommîn-
di>mx tsrsrorx kredin4Íomilorx nostri , Ilrela^ilorx,
Marnat,ilorx , Nobililorx , JudÍ4Ílorx uii J?stit,ianlorx
forslsï biseriqeskx mi 4Íbí1, mi tstsrorx ordinilorx din
nrezisele Rerate mi din Transilßania , mi че1ог! alt,t
sxnnxuiï aï nostri la kare вогх a»ixnge a4estea, че1огх

quam unirentur, sub velamine audeat contraire, nec


Sacerdotes Romanae Ecclesiae unitos jobbagionum mo
re tractare, ad robotas, labores, et coloníceles prae-
stationes, etiam sub honorarii tilulo, cogère, aut in-
carcerare, minus ob dictam unionem persequi, loco, Be
neficio, aut Parochia amoveré praesumat, iisdem pror-
sus sub poenis tum ab Ecclesiastici , tum a Saecularis
Fori Judicibus , tum etiam si opus fuerit a Nostra
Maiestate infligendis, quas fidelium Latini Ritus Im-
munitatem Ecclesiasticam laedentes de Jure, et con-
suetudine incurrunt. Et hoc quidem universis Fide-
libus Nostris Praelatis, Magnatibus et ISobilibus, tum
Ecclesiastici, tum Saecularis Fori Judicibus, et Justi-
tiariis, cunctis denique praedictorum Regnorum, ut et
Transylvaniae Statibus, et Ordinibus, aliisque quibus-
cunque subditis Nostris praesentium notitiam habitu-
X 291 )(
de akïmif mi че1огх BÜtorl , mal ales» Generalilorí,
Lok»t,iitonlorï, mi че1огх alt,ï oftit,iarI din вег! че 1о-
kxrl, ka аекъ maT desx nxmit,iï íínit,í de ritïl rre-
qeskx se вогх nlînge la boï къ s'aí svnn-bratv în nre-
deklarata lorï libértate, mi вогх чеге aHtftomd eostnr,
sb le stat;! într'ajKïtorHi mi si>'ï апиъгаЦ mi st>'I nro-
tegétjï în kontra eerï къгог» kidkbtort aï aqesUI nri-
BÜegFs. lili Boimv mi kommîndbmv ka tote че!е mal
sïsx zise, mi dsiib dinsele a4eastb Dinlomb Imneria-
1ъ mi Reralb, mi aqestx Mandata al nostr» sb se ns-
ЬНче de Desnanï, B¡4e-Desnanl, J*di4iï Nobililorx,
in tote Komitatele din horaria, Kroat,ia, Sklaeonia mi
din Transileania, de Къпкагп! ssnreml mi de Jsd¡4ÍI
Rerall din Skaxnele Sbkvemtl mi Sbsemtl -¡sude loksesks
Snil¡I de ritsl rre4eskx, ( въ se пхЬИче ) în adïnbri-

ris modernis et futùris, maxime vero Generalibus, Lo-


cumtenentibus, aliisque quibuscunque Officialibus belli-
cis ubicunque locorum existentibus et exstituris, hisce
praecipimus, et mandamus, ut si toties nominati Grae-
ci Ritus uniti in praedeclarata Immunitate se laesos
apud vos questi fuerint, vestrumque auxilium, et opem
imploraverint, eisdem assistere, ac eos contra quosvis
huius Privilegii impetitores tueri, protegeré, ас defen
deré debeatis. Quae tandem praemissa omnia , ас
juxta illa praesens etiam Caesareo-Regium Diploma,
Mandatumque Nostrum Benignissime volumus, et j übe-
mus per Supremos, et Vice-Comites, ac Judices No-
bilium in universis Comitatibus Hungariae , Croatiae,
et Sclavoniae, ac etiam Transylvaniae, Sedibusque Si-
culicis, pariter et Saxonicis per Supremos Capitaneos,
ac Regios Judices, in quibus Graeci Ritus uniti de-
X 292 X
le generale mi în че!е skaxnale, ka зъ nótb a«xnge
la кттошигца tsUrorx ч*1огй че se кхвше. Бекъ
din kontrb чтева s'ar arbta kv temeritate kontramí
aqestor.1, sb ne ranortat,l îndafb, ka въ nîtemx einde-
ka kîtx mal timnïrix mi kílx mal seeerx -mi гъх atítí
de ínuederatx, altrbminte s% nv kxteze a faqe ninl xn*l
dintre kredinqiomil nostri. Afarb de aqestea kom-
míndbmx ka la transxmtele sax skrise sax tim>rite ale
aqestel Dinlome, sîbskrise ks mîna вег' ïneï nersóne
кч avtoritate Ывепчезкъ sau вегхпиТ Notan« nsblikí,
въ se dea ачееаш! kredinVb ka mi k?mv s'ar íi datí
ín original. 1Ш dsnb че se ва 4eti, вгетй въ se dea
toti dé «na înanof Arbtbtorrahl. [Irin nsterea mi тъг-
taria aqestel къП,! alel nóstre íutbrite ks nidoitxl
nostra sigillx sekretx , aki>t,atií , к* kare ne sereimx

gunt, tempore congregationum Comitialium, aut Se-


dium publican, ut ad omnium, quorum oportet, no-
titiam valeant pervenire. Si vero quispiam ausu teme
rario his omnibus reluctantes apparerent, relationem
Nobis super inde faceré debeatis , quatenus siquis
fuerit, tarn evidenti malo severiore eliam manu mede-
la tempestive adhibeatur. Secus itaque nullus Fide-
lium Nostrorum faceré praesumat. Jubemus praeterea,
ut harum transsumtis, sive scriptis, sive impressis manu
alicuius in Authoritate Ecclesiastica constituti , vel
INotarii publici subscripta, eadem prorsus fides tribua-
tur, ac si hae ipsae in originali exbibitae fuissent.
Quas perlectas reddi semper volumus exhibenti. Ha
rum Nostrarum duplici secreto sigillo Nostro, quo ut
Ilex Ilungariae utimur, in pendenti communitarum^fc

^0
)( 293 )(
ka Rege al iînrariel. Datu nrin mîna kredirmiosxlsï
nostrs, Hfbitslsí, ReBerendissimxlxí ín Kristí IKrinte,
Doninsbí Leonoldx ílresBiterx Kardinal al ST>nteï bi-
seriqï Romane kx titlsl S. leronimx al Шипчиогх de
KollonÍ4f, Arxieniskonslïï biseriqil Metronolitane din
Strironix , Desnaníhl ssnremít mi nernetsí al loks-
lxl mi Komitatïlxl аче1»ашТ, Ilrimatelsï îinrarieï, Le-
ratxhï nbskstx, Sekretamdxï mi Kanqellarxhï sxnremx
mi Konsiliarxlsï nostrx intimx, ín 4etatea nóstrb Bien-
na Axstrieï, ín 16 ale lsnil lxl Febrxarix, annxl Dom-
nxlxr 1699, al Reratxlxí nostrs Roman* XLH, al Sn-
rariel mi че1е laite XLIV, tarb al Boemiel XLI1I.
Leonoldx. Leonoldx Kardinalxl de KollonÍ4l
Arxieniskonxl Strironixlxï.
Komite Samxel Kalnoki.

gore et Testimonio Litterarum. Datum per manus


fidelis Nostri, Nobis sincere dilecti, Reverendissimi in
Christo Patris Domini Leopoldi S. Romanae Ecclesiae ti-
tnli S. Hieronymi lllyricorum Presbyteri Cardinalis a
Kollonich Ecclesiae Metropolitanae Strigoniensis Archi-
episcopi, Locique, ac Comitatus eiusdem Supremi ac
Perpetui Comitis, Primatis Hungariae, Legati nati sum-
mi Secretarii et Cancellarii, nec non Consiliarii Nostri
intiini, in civitate Nostra Vienna Austriae, die 16 mensis
Februarii, anno Domini míllesimo sexcentésimo no
nagésimo nono, Regnorum Nostrorum Romani XLII.
Hungariae et Reliquorum XLIV . Bohemiae vero
anno XL1II.
Leopodiis. Leopoldns Cardinalis a Kollonich
Archiepiscopus Strigoniensis.
Comes Samuel Kalnoki.
)(294)(
fn 30 Febrïarix trimise Imneratorrel ïni Dekret*
de a drentïl kitre Г*вегп*1 nroBÍnt,ial tot* într'aqelx
íceles*. Aíeste Mandate mi tending aie Imnerato-
rrebï n» nstsn si п1акъ Reformal,ilorS Transihanï,
kari ki*ta din kontn, tote mod*nle de a abate ne
Romini delà ïnirea kï biserika Romani, mi de a'ï
xni mal bine ks a lorx. АчешН Reformat,! se шчег-
кагъ si îmnrimtie вогЬе în Bïlrx къ Imniri1,ia вгеа
si'! katoli4éski к* de a sila ; kitre Imneratoral skri-
sen къ Rommil вог* rnïlt,! si se înéski kï alte
religion!, mïlt;! si nmîie în векеа lort krediniji.—
Imneratomd reskrise în 6 Axrtstx 1699, kiRominiï
av Boie de a se sni ks вег! kare dintre че1е natrx
religisnï nriimite, sax de a гътъпе în чеа nrofessatb
nîni akïmi, mi de a se bxkïra de nrißilegiele re-
snektiBe , nrekxmif deklarase în 14 Anrilie 1698. —
Rominiï steten nemimkat,! în nronxssl lorx de a se
ïni nïmaï kï biserika Romani. — TiBern-sl nroaint,ial
( komnïsx mal tots din Reformat ) , ordini ka si se
roméski Kommissar! dintre Katoliqï mi dintre Refor
mat,!, kari si mérn nrin sate mi si 4er4eteze déki
t,eraniï Bori si se ïnéski kx Katoliqi! sai k% alta
dintre religisnile nriimite, nretinzîndx ki nxmaï kle-
rsl a ímbriljimatí snirea kx atîta ardóre. К» modsl
aqesta вгеа si snerie ne omenï, si п*е попЫ în tïr-
bxrare, mi ano! si nóti íntrebxinl¡a ппяЛоче Biolente
asînra Ы, déki n*'lx ва uité fa4e к* вогЬа si tréki
la Kaleinism*.
Afari de aqestea Гжвегпч1 nroBÍnt,¡al komnsse
( 26 SentemBrie 1699 ) »rmitoriï Artikel! onnressiBh
mi'ï trimise Klershï Rommeskx, ka dór don къ modsl
aqesta ar nsté si'lx ma! t,ie ssnt* mxrîl че!х векнг, о ):
)( 265 )(
» Гхвегпх1 Reral kx nlinxl konsentimîntx mi al
Katoliqilorx, a otbrîtx че1е «rmttóre în resnektxl
ïnirii Rom-bnilorx, Alba-Jslia în 26 SentemBrie 1699.
I. tn Transileania sînt destxlx doï Поп! В.отъ-
neuitï kmrx mi în че1е mal marl sate Rom"bnemtï,
тгъ în че1е maï miqï , e destslx mi xnxl, nentrX ser-
Bit,isl biseriqeskx ; aiua darb se otbrémte въ nx i,ie
mal mslt,!.
IL Eniskonxlsï въ nx fie» iertatx a xirotoni ner-
sóne nedestoinine , niqi nrin abvsi nÏ4l ne banï, 4Í
nsmal ne atari sb xirotoniséskb kari essamiut.ndx-se
se Borx arbta destoiniqï snre kemarea biseriqéskb.
Darb la essamen въ nx fie nxmal Eniskonxl Иотъпу,
4Í mi Поп1 din religixnea ачееа ks kare se вогх xni,

o ) Regium Gubernium anno 1699 die 26 Septemb.


Albae-Juliae cum pleno consensu etiam Catbolicae re-
ligioni addictorum de negatio unionis Valachorum ita
resolvit :
I. Hogy Erdélyben a' leg-nagyobb oláh faluban
is két oláh Papp, az approbbakban pedig tsak égy is
elégséges a templombéli szolgálatra , szükséges azért
hogy több számukat ne tartsanak.
IL Ne légyen szabad a Puspöknek arra alkalmat-
lan Subjectumokat Pappá tenni, per abusum, söt pén-
zért ne is légyen szabad senkit tenni, hanem a' ki ren
des Examen által arra az hivatalra alkalmatosnak ta-
láltatik, tsak az olyant szentelye fel : Az az Examen
pedig légyen nem tsak az olák Püspök elött, hanem a'
melyik Religioval unialyak magakat , az oláh Papok,
azon Religion levo betsületes Papok közül is vigyenek
)(296)(
aleuiï de biserika sax de Enisonsl аче1еьа. Фпвъ mi
кг modïl aqesta sb nx îmmslt,éskb [loniï f-ыъ de
linsi.
III. Fiindx къ Ronrbniï п'ай akîmx n¡4l o skólb
îd adeBbrx Ьхпъ, auiadarb 4¡ne urea въ se fakb Попъ
llombiieskx , sb шве1,е în skólele аче1е! religión! kx
kare se вогй xni ; altmiuteré sb ns se пгптевкъ la
Ilreot,ie.
IV. rionil kari n'ai drerbtorie în biserik-b, se so-
koteskx nersóne libere , îasb dékb n'ax nronrietatea
lorx ne kare въ tn>iéskb гъгъ паггЬа nronrietarFxlïï
strbinx mi a altora, aUniî въ шагъ îq monaster**
игъ nx în satx, тпъ kîndx li se ва afla o Ilaroxie.
V fn genere, fiindx къ mi iloniï de qelelalte

ki azon Examenre , a'kiket azon Valláson lévo Eccle-


sia vagy Püspök fog denominalni, es exmittálni , de
ugy is a' Papok számat supra necessitatem ne soka-
sitsa.
III. Erre nézve azért valaki oláh Pappá akar len-
ni, mivel hogy o nékiek most semmi valoságos jo
iskolájok nintsen, tanuljon azon Religion valo iskolá-
bon a mellyel uniálya magát, külömben ne assumai«
tassék papságra.
IV. Valakik pedig Ecclesiában nem szolgálnak az
olyan Papok a' szabadsággal élo személyek, es ha ma-
gaknak olyan öröksegök nintsen, a melyen absque Do-
minorum terrestrium, et aliorum injuria lakhassanak,
volamig Parochia fog vacalni a' klostromba lakjanak,
nem a faluben.
V In Universum valamint hogy az más Vallásokon
Х2ЭТХ
religiinï, dékb mal t,ini nimmttrt afin» de че1е че
se uni de kasa naroxialb, shit da to ri a nKti dinlmv
nronrietarHslsl, de m ksmS-ва aqesta li о iérti» de bs-
пъ Boni sa ; assemine mi dt-къ mal stbnîneskx »er
ïdx loks sax вег! че altb ereditate afarb de че1е na-
roxiale, sînt datorl a nirta sarqinele че1е mite kl dîn-
sa : de ачееа mi Honil КотъпеиШ sb aibb datorintele
de mal stsi, mi îd resnektil diqlmel mi in resnektil
qelorx alte obiekte , ka mi nersónele biseriqeintl de
qelelalte religrsnl kl вег! kare se вог* «ni.
VI. Find« къ bbtata niqt la¡4Ílor« ni li e ierta-
Vb, mi къ tots omsl are oedéasa mi »rtdekata sa dv-
пъ kalitatea mi kantitatea kslnel sale konform« legi-
lor« natrieï, de ачееа Котъш! въ se méskb mi m

valo Papok is a parocbialis házhoz - - - tartozo földe-


ken kivül, ha mi földeket találnak, azokbol dézniával
tartozzanak a Dominus terrestrisnek, ha azt ök jo akara-
tyokbol el пет engedik nékik, ugy ha mi földeket,
vagyakármi névvel nevezendö öröksegeket birnak isa'
parochialis házhoz valokon kivül, az olyanokrol szokott
adot, vagy akár mi onusokat supportálni tartozzanak,
ugy azért az oláh Papok is felyebb valo szabadságot
nékiek mind a dézma, mind az egyéb lele állapotok-
bol, mint az egyéb Vallásokon levo Ecclesiai Rendek
vagyon az hazának torvénye szerént, az kik akár me-
lyikével fögjak magokat uniálni.
VI. Mivel a külsö világi embereknek is a verekedés
пет szabad és vagyon kinek kinek, pro qualitate et
quanti tato delicti poenája, Foruma, és processus;» az baza
XXXVIII.
)(298)(
resnekrsl H<îdekii,il nersónelorx biseriqemtï ; mi nre-
kvmx se ва xrma la ачен1 în kontra Ilonilorx fbkb-
torl de rele, аша въ se srmeze mi în kontra Ilonilorx
Ronrbnf, ksmx se Bede în Annrobate nartea I, tit. 5,
art. 5. rionil Ronn>nï kari пк se вогх îni kx nÏ4ï о
religiíne, 4Í вогх nbmîné în starea lorí de mal main
te, în resnektsl aqestora sb se пъгевкъ nroqesssra
чеа de mal înainte.
VII. Desnre afsrisire înkb se faqe kwioskïtx Eni-
skorrshl Иотъпх , ka въ nt Гакъ abssS de aqeasta
niqï sb lase ne ilonï s% fak-ь , 4i ьъ srmeze dsпъ
fcsmx e ssanta la ачеа religiwie ks kare se Boris mi.
Datx în Alba-Jxia din Г?вегт1 Reral al Transiha-
niel. »

torvényeiben, es rendtartásiban, az Ecclesia Rendek ex-


cessusirol is magát uniálya ; a mint es bol azon Re
ligion lévo, es valami excessust pátrálo Pap eilen pro-
cedálnak ö ellenek is a szerént procedalyanak, uti vi-
detur Approb. Parte I, Tit. 5, Art. 5. A kik pedig az
oláh Papok egyik Réligioval sem uniályák magokat,
hanem a régi állapotjokban maradnak a régi proces
sus observáltassék érántok.
VII. Az excommunicatiorol is megintetik az olâh
Püspök, hogy a fêle excessust ne kövessen seraa'Pa-
poknak ne engedje, hanem a melyik Réligioval uniá
lya magát , a mint az excommucatioban az a Religio
procedálni szokott, ök is a azerént procedalyanak.
Datum Albae Juliae ex Regio Transylvaniae Guber-
nio.
X 299 )(
"rndatb че Mitronïlitsl ínflese aqeste maxinb-
4Fsnï mi restringerï onnressiBe ale Г«вегп*1х1, асЬпъ
ne ílrotononil mi üreoljil ne kari nsU mal ksrrindx,
formb шъ Sinodx, mi nrotestb ks modsl aqesta in
kontra ГхвегпзЫ, p ):
» ¡Nol ssntînsemnatjiï Eniskonsl mi ílrotononil bi-
serivil de rittl ггечевкй ïnite кк чеа Romano-Kato-
Нкъ, £ачетй ksnoskstï nrin aqeasta tsttrorx qelorí
че se ksBine, mal alesx Troemslxl Reral al Transil-
Banieï mi ordinilorx аче1еьаш! t,erï qelorx de aksmx
mi че1огх BUtorï : Къ nol amx îmbnbt,imatii libera,
de Ь*пъ Boie, mi kx inimb kxratb rraljiosïl Dekret«
al Maiestbl,iï sale Imneriale din 14 Anrilie 1698, nre-
k*mx mi rratjiósa Dinlonrb a ачеЬьаш! Maiest/bt,! Im
neriale din 16 Feersariv annsl kxrrinte, assemine mi
чеЫгё no« Dekret« al ачекиш! Maiesti^ï Imneriale
Rerale din 30 FeBrsari« tot« aqestx ann« , kare s'a

p ) Nos infrascripti Ecclesiae Romano-Catholicae


uniti Ritus Graeci Episcopus et Archidiaconi memo
riae commendamus tenore praesentium quibus expedit,
universis, praecipue Inclyto Transylvaniae Gubernio,
statibusque eiusdem Regni nunc existentibus et post
exstituris, quod nos sponte, libere ас sincere ample-
xati sumus Suae Sacratissimae Maiestatis Clementissi-
шши Decretum anno 1698 die 14-a Aprilis emanatum,
nec non eiusdem Sacratissimae Maiestatis Benignissi-
mum Diploma anno currenti die 16-a mensis Februa-
rii expeditum, pariter alterum eiusdem Caesareae aç
Regiae Maiestatis novum Decretum hoc eodem anno
dieque 30-a Februarii Inclyto Gubernio transmissum,
X зоо )(
trimisv Г«вегп*1«Т Reral. Darb, funds къ în nvmcle Гг-
BermihT Reral, ni s'ax trimisx niiute Artikïll kari nx lo-
Beskv nïmal Dekret?] MaicstT>t,iï sale, 4i ка1къ mi nrosti-
tzeskx ktarir mi libertatea Religitnil katoliqe mi a kom-
membrelorx el : No! kontraziqem* solennal titirorv
аче1огх Artikel! rïBernialï,mi ni nriimimî mi птгектпо-
mtemv n¡4l írrí чегче^Ыогте mi esnloratorrä, de kítx
nvmal delà Maiestalea sa ka delà mu Rege Anostoliks
mi déla eminentissimxl Kardinal , Arxieniskonïl Stri-
roniïhl, Ilrimatele îïnrarieï mi Sxnremïl ilbstorbè în
t,erile че1е sïnnsse îînrariel, ne kari nx nsmaï i вошу
rekïnôoite kï чеа maï mare гевепШ,ъ mi sinqiritate,
4i 'I вот» mi ririimi mi îmbrbt,iuia. Ilrotestbmx neste
aqestea , mi nrin iKinmîntïl fbkstu desnre aqeasta,
къ ni Boimi въ ne retragemx delà 'siiirea kï biserika

quia vero nomine Regii Gubernii ac tnclytorum sta-


tuum Articuli ad nos missi, qui non tan-
tum Suae Maiestatis (Decretum?) feriunt, sed etiam
liberlatem eiusdem Religionis Catholicae eiusdemque
commembrorum prostituunt ac conculcant, nos in om
nibus iisdem solenniter contradicimus, nec ullos in-
quisitores ac exploratores agnoscimus, ac admittimus,
nisi a sua Maiestate tamquam Rege Apostólico, et Emi-
nentissimo Cardinale, Archiepiscopo Strigoniensi, Pri
mate Hungariae ac Summo in ditionibus Hungariae
subjectis Pastore exmittantur, quos summa cum reve-
rentia et sinceritate non tantum agnoscemus, sed ad-
mittemus et amplectemur. Protestamur insuper etiam
juramento de hoc emisso nos nolle ab unione Eccle-
siae Romano-Catholioae recedere , nec ulli Religioni

f
X301X
F.omano-Katolik-b, nÎ4l ni Boimv sb ne mini« kl вег
о Religime kontrarb че1е1 Romano-Katolive. Snre
mal mare tbrie mi nitere a a4estora, ami sigillat« kl
sigilfrl Sinodilsl general, Alba-Jilia in SO Senteaa-
Brie 1699. »
NoI Arxieniskonil kl totv Sinodal
Ronn>nilorif din Transiltumia. »

Tots de о darb aarsnse la kirtea Imnerialb mi iuti-


rea desnre intrigue Relormatilors, de a sneria пе no-
nlx къ kxrtea Katolikb вгеа sb fakb ne Romani kato-
tolÍ4l kl de a sila. Tote aqestea îndemnarb ne 1нше-
ratoi-Hfl че1 nolitikx sb slobozb ally Dekret« in 13 De-
кетвпе 1699, q ):
» Leonoldx din rratia hl Dzei ales* ImneratorrS
Romanilorv, ninré Axnstx etc. etc.
lllistrilorö, onorat,ilorx, тъгЦиогх, generoniilorv,
ínt,elent;ilorv, 4irkvnsnekt;ilorv, krediimiouiilonr, rebi-
tilorx ! Въ ads4et,I aminte fbr'indoint,b de rratjiosa

Romano-Catholicae adversanti adhaerere. In cuius


maius robur ac firmamentum sigillum Synodi genera
lis apprimimus, Albae-Juliae 1699, die 30 mensis Se-
ptembris.
Nos Archiepiscopus cum tota Syno-
do Valachorum in Transylvania.
q ) Leopoldus Divina favente dementia electus
Romanorum Imperator semper Augustus etc. etc.
Illustres, Spectabiles ас Magnifíci, Generosi, Egre-
gii, Prudentes, Circumspecti Fideles Dilecti, memineris
procul dubio Clementissimae Nostrae Resolutionis sub
X 302 x
nóstrb resoht,isne din 14 Anrile 1698, mi de чеа re-
netitb din 6 AïrxstS 1699 , rain kare amx otwítis
serios* ka Romínil въ aîbb libértate denlinb de a se
sni kx *na dintre че1е natrs Religisnï nriimite ín Tran-
sileania , sax de а гътше în statxl religisnil sale ín
kare se afh> akxmx ; uii ama ka sb se bskxre de totx
аче1еаш1 nriBÜegie de kare se Ьхк*гъ Religixnea ks ka
re se Borx ïni el : ьагъ akímí ami ínl¡elesx ks чеа
mal mare desnlbqere къ nS nxmaï se Ькгегъ în kon
tra nreziselorS nóstre resolit,iïnï rrat,ióse, 4i kbnimte
amatori de tïrbtrarea naqiï пхЬНч! kïtézb a îmnrblutia
Borbe , къ intent,i?nea nóstrb ar fi ka nreziuiiï Ro-
тъпг s% se konstrînrb a se xni ks religisnea Katoli-
къ. Drentï ачееа вгетх въ въ deklarbmü nrin аче-
stea Boint,a, mintea mi interlinea nóstrb 1тпепа1ъ, къ

14-a Aprilis anni 1698. expeditae, et 6-a Angustí


anni 1699. repetitae, qua serio decrevimus , ut Vala-
chis Graeci Ritus integra libertas sit uni ex quatuor
in Transylvania receptis Religionibus se uniendi , et
etiam in suae Religionis statu , quo nunc sunt, ma
nendi , ita quidem, ut iisdem Privilegiis gaudeant,
quibus ilia Religio, cui se Valachi univerint, gaudet ;
nunc autem cum displicentia intelligimus, quod con
tra praefatas Clementissimas Nostras Resolutiones non
solum agatur, verum etiam quidem seditionis et tur-
bationis quietis publicae amantes spargere audeant,
quod intentio Nostra esset, ut praefati Valachi ad unio-
nem cum Religione Catbolica cogerentur. Proinde vo-
bis bisce constantem Nostram Caesareo-Regiam volun-
tateni, meutern et iutentioneni clementissime déclarai i
Хзозх
ntmitiï Иотъп! ах denlinb libértate de a se tni fc»
xna dintre че1е natrs Religisol nriimite ta Transiba-
nia, sax de a rbmîné în statsl sex че1 de akimx, mi
de a se b?k?ra de nrieilegiele ачг leí Religixnl kx kare
se bois mi, sax de aqelea kare le ai Rom-bnit în sla-
tsl lorx че1 de akxmx. lili ama nimene sb nx kste-
ze a tïrbïra ne Romtnï sax a'l înrrexta in ачеавгъ
libértate, ssnti nedénsa тъте] nóstre ; 4Í din kon-
trb onn?itoriI въ se nedenséski>, kíndx qeï înrrex**t,I
se вогх nlînge kf Ьтпъ ordine, mi въ se Гакъ diénta
te ml satisfaktisne кхвешгъ че1огх sxnniratl. Къч!
Boimx ka fie- kare si> nótb trbi in паче in religiïnea
sa dsrib Dinloma nóstn> Reralb, kommîndîndx воъ
ки'ъш! rrattosx mi seriosf, ka nx nxmal sb faqet,! fb-
гъ чеа mal rnikb аиъгаагъ sb se пхЬИче nrezisa iu>-

volumus, quod dictis Valachis integra libertas sit, se


uni ex quatuor receptis in Transylvania Religiouibus
uniendi, aut in suo moderno statu manendi, gaudeant-
que illis Privilegiis, quibus Religio , cui se univerint
gaudet, aut ipsi Valachi in moderno suo statu manen-
tes fruantur ; ita quidem, ut nemo, sub poena gravis
ISostrae indignationis, praesumat saepe dictos Valachos
in hac libértate aut minimum gravare. Imo contrafa-
cientes, ad instantiam gravatorum bono ordine factam,
debite puniantur, et laesis congrua satisfactio ac Justi-
tia fiat. Volumus enim , ut quilibet juxta Regium
Nostrum Diploma vitam ¿in Religione sua quiete de-
gere possit ac valeat, vobis denuo Clementissime ac
serio demandantes, ut praefatam Nostram Regiam de
)(304)(
strb deklarbMHfne Reralb nrin tótb ПговиЦа, qi &ъ
uii întrebxint^ï tótb diligint,a snre obserBarea aqesteï
resolxt,ixnï rrat,ióse datb din nartea nóstrb, nrekxmx
se kade konsiliarilorS zelouil mi kredinqiomï, mi sb
въ ssnaxnet,! el dsnb кгвип^ъ. Вагъ afarb de аче-
stea въ коппгтътх rrat,ia nóstrb Imnerialb Reralb.
Datx ín qetatea nóstrb Bienna Axstriei ín 12 Dekem-
Brie annxl 1699, al Reratïkï nostrx Romanx XLII, al
»nrarieï XLIV, al Boemieï XLIII.
Leonoldx.
Jxlix Friderikx Komite de БхчеНе.
Dxnb mandatai nronrix al Maiest. Rer.
Ioanne Teodorx de Bisenberr. »

tntr'aqestea, Mitronolitïl Atanasix nx înqeta de a


kontinxa bsna ínt,elegere kx Rominil din Ilrinqinatele

clarationem per totam Provinciam sine minima mora


non solum publicari faciatis, verum etiam in observan-
tiam huiusce Nostrae Clementissimae Resolutions om-
ne Studium et diligentiam, uti zelosos et fidèles Con
siliarios decet, impendatis, cui etiam debit um morem
gerere noveritis. Datum in civitate Nostra Vienna
Austriae die 12-a Decembris, anno 1699, Regnorum
Nostrorum Romani XLII, Hungariae XLIV, Bohemiae
XLIII.
Leopoldus.
Julius Fridericus C. a Bucelleais.
Ad mandatum suae Caes. Maiest. prop.
loannes Theodorus a Visenberg.
X305X
Transalaine, mi dobîndi ( 1700 ) delà Пппчше1е Kon
stantins Бгьпковеаш, nronrietatea Meriuienil nentrx
Mitronolia ТгапШвапъ , nrekxmi nm-txrisemte vrnvb-
torrel aktS, r ) :

» Ioanne Konstantini Bassarabb din rratia lsl Dzev


Ilrin4ine mi Doran« tótel íínrroelaxieT, dai Si>nte!
mi Dzeemtil Mitronolil din Alba-Jilia, mi Arxienisko-
natshl din Transileania qelxl înkinatx nré-Sbntel mi
de B¡ét;b fxk-btoreï ТпшЩТ, a kbriï residing къг»-
tb nrin lsngimea timirskï, o zidise din fsndamentv re»
nosatïl în Domini , Il ri nui mie Ioanne Mixail , fosUl
nostrs Ilrede4essori%, nrekvmx (dai) nii Reeerendissi-
nrxhl ПъгЫе Atanasix Milroiiolitskï, uii la totï Si-
nodïhl ST>nteï Mitronolir, nronrietatea din kîmnxl че
se ziqe al Merimenilorv din >K«det,xl Argeimc, kx totv
пъпипЫ, kîmiiïl, nxdsrile, anele mi uometxl satxhl

r ) Ioannes Constantinus Bassarab Divina favente


dementia Princeps et Dominus totius Ungrovlachiae
Sanctae Divinae Metropolîae Albae-Juliae et Archiepisco-
patui Transylvaniae sub invocatione Sanctissimae et vi-
vificae Trinitatis, cuius domum residentialem antiquita-
te collapsam ex fundamento fieri et erigí curavit in
Domino defunctus quondam Praedecessor noster Ioan
nes Michael Princeps, Reverendísimo item Patri Atha-
nasio Melropolitae totique Synodo Sanctae Metropoli-
ae trado possessiones in campo Merisenilor dicto di-
strictus Argis, ex toto Territorio, ex campo, ex sylva,
ex aquis, ex pomario pagi cum omnibus proventibus
XXXIX.
)( 366 )(
ks tôle Benitsrile kare sînt. Din kare катаь das
Domnia mea ачеав1ъ karte a Domniel niele к? tote
kontraktele fbkxte întrï кзпшъгагеа aqestorS nronrie-
t%tjT, ReBerendissimshï IHrinte Atanasrs MitronolitslsK
TransÜBaniel mi la tots Sinodal Mitronolieï, ka si tie
mi въ sfonînéskb ks totx drentïl aqeastb nronrieta-
te ín kímnsl че se ziqe al Merimenilors kt tote ве-
nitsrile din margine ín margine. Dati ín qetatea Ilrin-
чтаЫ«! nostrs Bík^remti , ín 15 zile ale lxnil lsï
Isnix, annsl IlrinqinaUhï Domniel melé 12, ьагъ de-
la faqerea lsnil 7208, mi delà nauiterea Domnshl no
stra Jess Kristx 1700.
Iw Kostantins BB.
Stefans KantakxzinS
Lorotetx.»

qui essent. Quapropter mea Dominatio hoc Domina-


tionis meae scriptum tradidit simul cum omnibus con-
tractibus factis in emptione harum possessorium Reve-
rendissimo Patri Athanasio Metropolitae Transylvaniae
et toti Synodo Metropoliae, ut jure óptimo teneaut,
et possideant hanc possessionem in campo Mereseni-
lor dicto cum omnibus proventibus a Limitibus usque
ad Limites. Datum in Urbe Principatus ¡Nostri Hucu-
restii Meuse Junio 15, anno Principatus Dominationis
meae 12, a condito vero orbe 7208. a Domino autem
nostro Jesu Christo 1700.
Joannes Constantinus Princeps.
Stephanus Cantakuzeno
Cancellarius .
)(307)(
lots delà aqestx Domnx къпъгъ Atanasix inv sa-
kosx Arxieniskonal kx- ins de axix mi о nereke de
nmivuil к s m-brrbrítare , kare se mal m>strézb nînb
astbzl î ntre skviele Eniskonale în Blauis.
Din aqestea se Bede къ ■snirea ¡пкъ n? se konsi-
dera ka о fantb îmnlinitb. Darb în tonina annxlsï
1700, se îmnlini în tótb forma. Mitronoliul копво-
къ inx Sinodx general de tot,I Ilrotononil, Iïreot,ir,
¡Nobilil mi БъЫш! oramelorv mi satelor» din tótb
Transileania mi m>rt,ile îinrariel чс1е xuite kx dînsa.
Sinodsl se deskise în 4 Sentemurie 1700 în Monaste-
l'Msl St. Trinitbt,! din Alba-Jslia, în kare se Ькгагъ
qele «rmbtóre.

Ill e d i n t, a din 4 Sen temo rie.

Mitronolitvl deskide adsiiarea kx %ni kxBÎiilx de-


snre folosxl iniril kx biserika Вотапъ. Чеа mal ma
re liarte a Klerxhl se агъгъ annlekatb sure a nriimi.
Dintre laiql, botaril din t,¡nxtxl гъгыашхЫ se ïndx-
п1екъ fin» rrextate ; darb их ama lesne mi lok «¡to
ril Koniitatxlxl Knniadórif, al Skaxnxlxï Sibiralxî mi aï
Distriktxlxl Bramo Bxhï. Kv tote aqestea, dxiib mal
ínxlte arrímente urodxse din nartea qelorí allí , se
índxnlekb mi el. Kx mod* l aqesta se ínkide medin-
t,a d'întÎF*.

I II e d i n i, a d i n 5 Sentemerie.

Se desbate ka afarb de че\е natrx nxnte ьъ nx se


mal nriiméskb nimika ; Ritxl mi Disqinlina sb rimîie
kxinx ai» íbst i nîn'akxmx , h,sîndx dintr'însele iiimaï
че1е че se eorî alla a fi konträre kredint¡el Katoli'ie.
)(308)(
Se огсНпегъ ka sb ssbskrie Mitronolitvl, fíe-kare Пго-
tononx ínaintea Jxratshï sei, a dol KommissarI Пгео^Т,
mi a treï Denxtat,! bbtrínl din fie-kare satx, ín ñáme
le Distriktïhr întrerx.— Aktïl se formïlézb kï aqeste
kïBinte, s ) : ,: . *

» Noï sxntînsemnat,iï , Eniskon?l , Ilrotononiï mi


toti Klersl biseri4iï ВотъпешН din Transihania mi
din пъг^1е ïnite к* dînsa , faqemx kxnosksts nrin
a4easta tstsror« че1огй че se kleine, mi mal alesx or-
dinilorx ^eriï Transileaniel : Къ konsiderîndi nestator*-
niqia Biet.ii omenemtï mi nenm-irea ssfilerxhï ( de kare
trebïe sb аветх чеа maï mare гпжъ dintre tote ), ami
înketati liberï mi de Ьхпъ Boie din îndemnïl lsl Dzei,
xnirea kx biserika Romano-Katolik-b, mi ne deklarbmx
nrin a4easta kommembri aï St. Matri biserÍ4l Roniano-
Katoliqe, nriirnindS, nrbrttrisindi mi krezîndi tote
че!е че nrümeuite, mxrtsrisemte mi krede ачееа, maï

s ) Nos infra scripti Ecclesiae Valacbicae in Tran^


sylvania partibusque eidem annexis Episcopus, Archi-
diaconi, ac Clerus universus, memoriae commendamus
tenore praesentium, quibus expedit universis, maxime
vero Inclytis Regni Transylvaniae Statibus, considera^
ta tarn fluxa humanae vitae instabilitate, tum etiam
animae ( cuius in omnibus potior cura habenda, ) im-
mortalitate, libere ас sponte, impulsuque divini numi-
llis cum Ecclesia Romano-Catholics unionem iuivirous,
eiusdem S. Romano-Catholicae Ecclesiae commembra
nos tenore praesentium declaramus , omnia admitien
tes, profitentes ас credentes, quae illa admittit, pro*
)( 3Ô9 )(
BÎrtosx аче1е natrx nsnte în kare ne пъгеатгс птъ
aksmx a fi desbinat,ï , kare ni se nroimii mi nrin
rrat,iosïl Dekretx uii nrin Dinloma Maiestit,iï sale Im-
neriale, mi nrin a Eminentissimîhi Arxieniskonx, din
kare kaxsb вгетх ka mi noï sb ne ЬгкггътЗ de totx
аче1е drentsrï mi nmilegie de kare se Ьзкхгъ Пгео-
%ït аче1ек»ш1 sinte Matri biseriql dïiib sbntele Kano
ne mi dsm. legile fostilor* Regí al Snrarieï, ama mi
no! dsnb nrenxmitsl Dekretf al Maiesti^il sale Imne-
riale Rerale mi al Eminentissimïlxï Arxieniskonx , sb
ne bïkïrbmx de aksmu inainte ka kommembri al аче-
letaml biseriqï. "rntrx maï mare kredint,b mi fbrie a
aqestora amx întbritv aqestx manifesta al nostrs kï
ssbskrinqrenea minil nóstre, mi k% sigilhl sbntîlxl Mo«

fitetur ac credit, praesertim vero illa quatuor puncta,


in quibus hactenus dissentire videbamur, quae etiam
in Clementissimo Decreto ас Diplomate Suae Sacra-
tissimae Maiestatis, ac Eminentissimi Archiepiscopi no-
bis insinuantur : quapropter iisdem prorsus juribus
ac privilegiis, quibus eiusdem S. Matris Ecclesiae Pres-
byteri ex indulto Sanctorum Canonum, пес non Di-
vorum quondam Regni Hungariae Regum utuntur, nos
quoque juxta praenominatum Suae Sacratissimae Caesa-
reo-Regiae Maiestatis Decretum, пес non Eminentissi
mi Archiepiscopi a modo et deinceps uti eiusdem
commembra frui ac gaudere volumus. In cuius ma
jorem fidem, ас robur praesens manifestum nostrum
propriae manus syngrapha, nee non sigillis tarn Mo-
nasterii nostri Albensis , quam propriis usualibus
)(31Q)(
nastem din Alba-Jslia mi ks sigillele nronril xssale*
Alba-Jslia în 5 Sentemerie, annxl 1700.
(L. S.) Mitronolitxl Atanasis.
;: Ilrotononsl Daniel din Illia ks 20 Ilreo1¡!.
Ilrotononsl Teodora din Krim* ks 20 ílreot,!.
Ilrotononxl Гавпе1 din Bistra kx 15 Пгеоу.
ilrotononsl Toma din Bint,! kx 24 Пгео^Г.
Ilrotononsl Ioanne din ííniadórb ks 50 üreoljl.
ilrotononsl Giorgix din Xat,erx kx 35 ПгеоЦ.
ilrotononsl Nikólb din Sassebimx kx 35 Пгео1,Г.
Ilrotononsl üetrx din Data к« 30 Ilreot,!.
Ilrotononsl Basilix din ArmenI ks 39 Ilreot,!.
Ilrotonoinil Saea din Siblitute ks 15 Ilreot
Ilrotonouxl üetrx din Sibirë kx 33 Ilreot,!.
Ilrotononsl Massimx din Авпгх кг 21 Ilreol,!.
Ilrotononsl Standi din Biuitl к« 46 Ilreot,!.
Ilrotononsl Radxl din BeriBorê их 56 Ilreot,!.
Ilrotononsl Kristia din Xaromsek ks 13 ilreot,!.
Ilrotononxl Basilix din Kalbora kx 35 Ilreot,!.
Ilrotononsl Idomirx din Bîrrinix ks 9 Ilreot,?.
Ilrotononxl Basilix din Бгашовх кг 25 Ilreot,!.
Ilrotononsl Giorgix din Oxaba kx 40 Ilreot,!.
ilrotononxl Basilix dinSxnmdxre kx 26 ilreot,?.
rirotononxl Ioanne din Lonandx kx 16 Ilreot,!.
Ilrotononxl Kostantinx din Bidra ks 9 Ilreot,!.
Ilrotononsl ïletrx din Giógix kx 27 Ilreot,!.

communivimus. Albae-Juliae 1700, die 5-a Septem-


bris.
(L.S.) Archiepiscopus Atbanasius.
( 54 Protopopae cum 1563 Sacerdotibus. )
ХЗИХ
ITrotonons Adam» din On>tntie kx 25 ITreol,!.
Ilrotononx Ioanne din Kalinx kx 30 üreot,!.
Tlrotononx Radïl din Rolxnx k» 40 Ilreot,!.
Ilrotononx Kostantinx din Sakxt,! kx 28 Ilreot,!.
Ilrotononi Maxaberè din Nimit,* kl 25 Ilreot,!.
Ilrotononx Ioanne din Kîneuitl k« 40 Ilreot,!.
Ilrotononx Maten» din Linvmx kx 27 üreot,!.
Ilrotononx Teodor* din Lemi kx 56 Пгео^Т.
Ilrotononx Teodor» diu Rîsuiorx kx 45 Ilreot,!.
Ilrotononx Simeon din Sbread» к? 10 Пгео!,!.
Ilrotononx Andrere din Illimlex к* 24 üreot,!.
Ilrotonon» Simeon din Шаш» kx 40 üreot;!.
Ilrotononx Dametrix din Бъкъх kx 37 üreot,!.
Ilrotononx Mixail din Kolota kx 30 üreot,!.
Ilrotononx Ilaskxl din Txrda kx 28 üreot,!.
rirotoiioiis Ioanne din Diomatx kx 45 Ilreot,!.
Ilrotononx Kostantinx din X-bnîrta kx 24 Ilreot,!.
Ilrotonomí Ioanne din S-bngelx kx 45 üreot;!.
Ilrotononx Ioanne din Sbkall» к« 26 Ilreot,!.
Ilrotononx Simeon din Sitaam» kl 26 Ilreot,!.
Ilrotononx DaBid din Noil kv 46 Ilreot,!.
Ilrotononx Stefan» din Si>nt-MixaKs kx 25 Ilreot;!.
ilrotononx Bisiliv din Sbntsl kx 7 Ilreot,!.
Ilrotononx Ioanne din Lazar* к« 15 Ilreot,!.
rirotoaon? rietnf din Alba-Jxlia kx 22 Ilreot,!.
rirotonom Taeriel din Soear» kx 40 üreot;!.
Ilrotononx Adam» din Kxgir» kx 24 Ilreot,!.
Ilrotononx Trerorix din Bit,» kx 35 Ilreot,!.
П ro ononil din Marmxrosx.
ilrotonon» Hie din Soldobiuix kx 9 Ilreot,!.
IIl'OtOHOII? Lxka din Siliiux kx 9 Ilreot,!.
Ilrotononx Basili» din Romliuix kx 41 Oreol,!.»
X 312 x
Agesta i% «tel mal mare Sinodf al ИотъпПогх din
Transileauia. Afarb de Ilrotononl mi de Пгео^Г fï-
гъ kemaljl kîte trel Den*tat,ï laiqï din fie-kare sat* ;
ne Ппгъ ачешЫа se adsnaserb mslt,ime de Rominï
din tote ni>rt;ile ka sb вагъ resïltatsl ïnirif, mi ntmal
d*nb че se înkredint,arb къ Ritvl mi Disqinlina bise-
пчевкъ вогк гътше neskimbate ka mi mal înainte,
se linimtirb mi nriimirb xnirea. Istoriqil snsnx къ
пшъ la 200,000 familil Котъпе se ïnirb într ачеа zi.
Totx la aqestx Sinodx, în medica din 14 Sentem-
Brie, nronxse Mitronolitsl srmbtórele nsnte disiinli-
nare snre nriimire, kare nol le nïnerax ai4l din вог-
Ьъ în вогЬъ, nentrs interesal lors че1 istorikx.
» Anil Domnslsí 1700. SentemBrie 14.
» tntr'aqeastb Brème fiindx Sobor mare in Mitro-
nolia Bïdrradshl (Albe-Jïlieï) de totl Ilrotononiï t,bri!
Ardéhhï karil sînt ВотъпК ;
» Nol BHdika Atanasie am arbtatv noxta noastrb
k*btre sBintïl Sobor ks aqeste uonktsrï. Uli norsn-
4¡m foarte tare în tot loksl, în Barmeriï, în skavne,
în nart,iïm : Ilrotononilor, llreo1;ilor, Mirénilor, karïi
sînt Romînl, ГгечТ, Si>rbï, че sînt ai4ï în l¡ara че se
kiamb Transileanie : — iloxta Btadikbï.
1Q. Kbnd ва rîndïi Blbdika mi ks Titoriï, karil
Bor fi H«ïrat,ï 1ъпгъ Blbdika, zi de Sobor din tot,T Ilro
tononiï 1;ъге! ; atïn4Ï tot llrotononïl ks 2 Ilreotiï Ьъ-
trînl sb se afle la zioa чеа nsmitb a Soborxhl ; mi
sb'l dea tot Попа de keltxialb 2 d«4ï Пго1опопъ1«1 ;
tar kare n'are da, Ilrotononsl îmnrexnb ks аче! doï
bbtrînï sb'l trarb ; иг Ilrotononsl sb ns s'are n>si
la zi f аъ fie linsit de dererbtorie, mi rlobit k? 66
^*ф
дох
3°. Dia4Ïï kariï вог prea 5Ъ se nreot,éskb , în-
aînte s% теггъ la Ilrotonon sb'mï чее karte, mi kx
karte delà adeBbrat dxxoenik ; mi зъ nitie üsaltirea
de îutjeles, mi rlassrile mi tote tainele biseriqil ; mi
пъпъ ns ва fi la Mitronolie 40 de zile, пъпъ atxnql
Bh>dika sb n?'l nreotjéskb ; mi nonor sb'l kaste Пго-
tononsl, mi sb aibb a da Ilrotonontlxl o niele de
pslne.
3е. Пот! karil ein dintr'alte «¡ъгК въ nx se nri»
тевкъ пъпъ nx вог adxqe karte delà В1ъс]|ка. Аш№
derea ílonil karil merr într'alte Enarxil , въ nx se
пптевкъ, пъпъ nx вог авеа karte delà ürotononll
kxm къ'г от bxn, mi ш'ах nlbtit darea, tar kare Ilro
tonon nx ва faqe ama , въ а\Ъъ Blbdika al birmxrxi
kx 24 de florint;!.
4o. rirotononi! въ nx £акъ desmiento afarb în
"^агъ, sax în Enarxil, far nxmaï kînd ва fi Sobor ma
re în Belrrad ; tar kare are faqe , въ fie stazxt din
toarb qinstea lxï. 1Ш въ dea mi aqela Ыгшаг.
5°. Kare Ilonl вог kxnXna ne karil fsr nrintr'al-
te sate, sax nonoranxl altxï Попъ , sax frxt,iï, xnora
ka aqelora въ li se ta nreot,ia.
6a. Kare Diaql вог fi fost kxraarï, sax £sr1t sb nx
se noatx nreot,i. - .. .•
7e. Kare mirénï se вог dxqe kx nxtére nre ka-
sa Ilonil, sax nre fbmeile lxï, sax nre inarxa hi, fo>r
de mtirea Blxdikxi sax a Ilrotononïlxï, xnit ka ачеьа
въ fie гьгъ de lege, пъпъ a'uil da sema ; mi akxl ва
fi Bina, birtuarxl Soborxlxl mare, 66 de florint,?.
8e. ilreol,iï kxre n'ax п1ешъ sax notkanok, sax
вог îmbla la кггчтъ, sax bél,l nrin t%rc, mi nx вог
,i i .• J ! ALi.
X«4X
imbla kx xaine Ixngï , inora ka ачеЬга яъ li se hi
nreotia.
9°. Kind ва авё lege sai пъгъ Попа kx m mi
ren, de ва k-btta Попа пге miren, sb'l kaxte in forx-
mxl 1st inaintea ЫгъхЫ, sax a Illnanilor ; tar kind
ва kvsta mirénxl пге Попа, въ'1 kalte inaintea Пго-
tononiltt in forim, sai la Blbdika.
10e. Kare Попъ ва merge пге nonorxl alttl Hreot,
sat lr ва skbdé simbria, sav il ва пъп la skamil din
а&гъ, аче1а sb se tinzb.
11°. Satll kare ni ва înrbdxi пге Цъгковшк de
slxncbele satïlii, sax ni ва авеа Цъгковшк, аче1а sat
8Ъ fie onrit de lege, пшъ nx вог nxne Krbsnik, mi
»ъ'1 înrbdstaskb din tóate keltxélele mi slx*bele sa-
txlxl.
12°. Kare sat nx ва da Попе! de о кавъ o klaie
de ггъх, mi o férdeta deoBbz, mi doao zile de Ix-
krl, ачек sat sb fie Гъгь Попъ , ьагъ Попа de'l ва
t,iné lege 8Ъ se t?nz>.
13e. Kare Попъ ni ва faqe Dlmineqile, sax въг-
bbtorile de 3 orí shwbe , mi Binerile mi Merkirile
de 2 orï, mi nre nost în toate zilele , xnxl ka аче1а
въ fie linsit de nreot,ie. •'•'
14°. Нош1 въ fakb shwba kit вог nxté готъпе-
mte, Eeanrelia mi noeéstea въ înt;elérb Kremtinir, wr
kare ni ва noeesti din похчете în toate Dimine?!
mi în toate БъгЬъЮг!, aiela Попъ въ se rlobéskb kl
12 florint,!.
13e. Kare oamenl ni вог merge Dimineqile mi
mi în Sbrbbtorl la biserikb mi la litxrrie, mi вог fi
s-bnxtomï mi a kasb, nre mil ka ачеьа Попа ki bi-
гъ«1 mi кх H<xrat,ir, \ai%ii s%'\ ЫгшЬгХк^къ 1 florint,
)(315)(
de ni ва Béni lui a 2 оагь, sb'l birmUrttaskb к s 3
florin^, sb m ва Béni mi a 3 оагъ, atsii4ï въ fie le-
nbdat delà bisérikb ka ïn пъгъп, ki>t ninï la moarte
ni4Ï la шггопъчншеа lor Попа sb n* теггъ ; аппж-
derea mi karil хт kix naforb, mi karil its se isnoee-
chesk, mi karil ns вог mti Tatbl nostrx, Kredesl, По-
гъпчие, fie ЬтЛгъп, fie £ьпъг, ama sb па1,ъ mi ачеш.
16°. Karil Поп! sînt к« a 2 kbsbtorie, niql in-
tr'ïn kin sb nv shmaskb litsrrie ; ьагъ sb s'are гъ-
si, sb se tsnzb de tot s% fie miren.
17°. Kare Попъ ва boteza fbr de mir, sb se lín-
saskb de nreot,ie.
18a. Sbrbbtorile sb se t,ie kare sint ínsxmnate la
4asloB kv sloBe romil, mi ai ПоШех mi ЕвапгеШ
aqélea sb se t,ie, Hir kare вог tiné intr'alt kin, s% se
birmhrïKiskb к* 12 florint,!.
19°. Kare nrotononï вог Ааче Sobor de Enarxie,
mi kare Попъ nv ва seni la Sobor, nrotonontl ks
че! dol Поп!) Ьъггъп! mi k« sobonsl въх &ъ'1 birmlv-
ríKiskb ks 6 florint,!, fbr mmal kind s'are întîmnla въ
fie betégï.
20°. Kare lorodnb se ва fa4e гьгъ Попъ, ачееа
sb n* se kvnvne пъпъ ns вог da in nitire nrotono-
mhï sax Bbdikbï.
21°. Kare oamenl n% вог t,iné че1е 4 nostxrï, sb
in вог nosti kim se kade, Binerile mi Merk «rile, in
nost de nemle : ачега въ fie linsit,! delà biserilcb, пъ
пъ ns'uiï вог чеге ertb4rene delà Попъ mi delà
nonor.
22°. Karil ПгеоЦ sînt ааевъгаЦ mi вог trage 1ъ-
bak, тъкаг in че felb» de kin, ьъ se birmbrwaskb
kl 12 florint,!.

s
)(316)(
23e. Kare Попъ sai miren ва ssdsi de ssflet sai
de lege, аче1а въ se linsaskb de nreot,ie, mi mirénil
lbnbdat ka sn пъгъп.
24°. fn kare biserikb ns ва fi ikoana hï Xs. mi
a Í1r«!4istel mi a hi St. INikolae, въ se rlobésk* Попа
ks 12 florint,!, mi satsl ks 24 de florintl.
25°. La kare lloni se вог rbsi odbatdiîle biseri-
4ÍI nesniJate, sai mal sksrte de rlesne, sai notirile,
mi alte ггогаве sb se birmlvriMskb kx 24 de fio*
rint,ï. ;
26°. Kare ïlonï ns вог nomeni nre тъДаЫ îm-
m>rat Irnatixs, mi nre KoronaUl Krarel nostrs Iosif
Leonold, mi nre Bh>dika Ardéhslsl, аче1ога li se ва
Isa darsl Ilreot,ie/.
27°. fn kare Ënarxie sai sat se вог afla oamenl
гъ1, xo\ï , ksrearl , sai alte lskrsrï fbkînd, nre mil
ka ачеьа sb'l dea în mínile tistsrilor, s-b'I biruihrxra-
якъ ; mi пъпъ nv se вог ¡тпъка ks biserika, пъпъ
attn4l s1> nx'l nriimóskb, 4Í s% fie lwrbdat,!. . ■> .
28°. tn kare sat se ва faqe Dsmineqile mi íu Sbr-
bbtorl Híoksrl, ksm se trar nre *1цъ, sai íntr'alt kin,
ачеЬ sat &ъ se binulxrstaskb ks 12 florinl;ï. »
. . •..-.■.... ii
À4este 23 nsntsrï sai Kanóne nronsse Sinodslsl
do kxtre Mitronolitsli, se nriimirb ks dose niôdifi-
къчгепТ, în resnektsl nsntslsl 2 mi 4. — în resnektsl
4ehl din ïiimi, агъЬъ Sinodtl къ nv e ks nstin^b
ka Ilrotononil si Гакъ desnbrtjirl nsmal kîndi e Si«
nodi mare in Alba-Jïlia , de огъ че Sinodi mare se
i >че nsmal о duti în anni ; mi kasse de desm>rt,ire
se mtîmnlb mxlte neste anni ; mi a ns se oti>rî atari
.asse de kîu nsmal о datb în anni, ar nsté adxqe
JF
ХЗИ)(
mslte nerikle sniritsale mi koraorale. ilentrs ачееа mi
legile tjiril , ax amezatx, » ka тъкагх къ sînt mêle
timmrl oeste annS ín kare ns e iertatv a t,iné vbsde-
katb íntr'alte katse : kf tote aqestea nentro katsele de
kbsbtorie $ъ ni fie тч! inv timnv oeste totv anirsl,
onritx de a »ndeka katsele de kbsi>torie. » — Assemine
ín rtsnektvl nintxlvl 2-lé, агъгь Sinodxl къ se чеге
nré-miltv delà Kandidat^! kare nt sînt init,¡at,l ín mt¡-
in^ele teologiqe че!е adînqï, зъ mtie Saltirea de int,elesv,
de огъ че Saltirea e o karte, desnre al къге1 híleles« ín
mtlte loksrl, se disnstb шпъ astizï mi ni se ineoieski
шч1 че! mal askí>tit.í Teologï. Afán, de aqeasta, índa-
torirea ka Kandidatur sb adxkb karte déla Snirittal
iientrs BrednÍ4Ía sa, note nrodtve doie гьгь de legi
kvmnlite aslnra mistemdsl Mi>rtirisiril; adek-ь, sai ka
Kandidat? 1 sb m'uil mirtiriséskb пъкаЫ ьъъ, sai ka
SniritiaM sb snxe Eniskonxhl пъкаЫ mbrtsrisití,
vnv lskrt kare nx e iertatv üreouUl- ni4l íntr'inv
kasv. — Drentv ачееа Mitronolirtl índrentb aueste
doie nïnte, kl xrnrbtórele kxBinte nise ín irma Ka-
nónele 4itate :

» I а г ъ а ч es t e a am î n г ъ d x i t :
» Ilrotononiï зъ fakb desnbrt,enil kx mtirea Blbdikil.
v Dia4il sb se пгес^еакъ karil вог» fi Bredniql mi
» ÎDB^at,I. a1' " .. .-■ ..■ .

Бхпъ че ашегъ Mitronolitsl Ixkrtrile in Tpansilea-


nia kx modíl aqesta, nlekb la Bienna la Imneratonxl
de kare ft nriimitx kx onórea кхвешгъ, mi dekoratx
kx lantjí de airx , ki кгхче mi kx nortretsl Imnera-
tomrltr, nrekxmx mirtirisemte Dinloma de întirire, s):
X 318 )(
» Not Leonoldx din rratia lvl Dzex ales« Imnera-
torre Romanilorv nxrxré Axrxstx, etc. etc. etc.
1'ачетх ksnoskstë nrin aqeasta tttïrorx чеЬгх че
se кхвше, къ not din гпжа kare о аветх nentrx ale-
gerea IHstorilorií ssffletelorx kredinqionñlorx nostri
ssiirmul, konsiderîndx meritele че1е ¡nalte mi snetiale
ale krediimiosxkl nostrS Atanasix Eniskonxlxl de Ritsl
rreqeskx din Transileania mi din nxrtile ïnite ks din-
sa, nrektmx mi darxrile ssffietshl, mi твъпЛхга mi
Biéta hI чеа essemnlai-ъ mi пгькЗДъ txtxrorx, n t г ta
rea mi qelelalte eirtst,! ks kare este ínzestratv de uel
nré-ínaltv, nreksmx ami int,elesx din ranortsl Marilorw
nostri Minis tri : ami otbrîtx ne ачеЬш! Eniskomí ka
ne o narsónb Brednikb mi meritósb mi поъ п!ъкъ1ъ,
sb'lv nsmimx Eniskonx nat,i?nil Иотъпе in Transilea-

s ) Nos Leopoldus Dei gratia Romanorum Impera-


torum semper Augustus etc. etc. etc. ' — . i
Memoriae commendamus tenore praesentium signi
ficantes quibus expedit universis, quod Nos pro ea,
qua in procurandis fidelium animarum subditorum
Nostrorum Pastoribus cura et solicitadme, perpensis
singularibus eisque eximiis fidelis Nostri Athanasii per
Transylvaniam et partes eidem annexas ritus Graeci
Episcopi mentis, animique dotibus, doctrina et eru-
ditione, ac omnibus grata , exemplarique ipsius vita,
moribus et aliis virtutibus, quibus ipsum ab Altissi-
mo insignitum, ex singular! Magnorum Ministrorum
Nostrorum relatione cognovimus, Eundem itaque Epi-
scopum veluti personam idoneam, bene meritam, No-
jratam in Episcopatum nationis Valachicae in
X 319 )(
nia mi ¡n пъп,11е inite kv dînsa, ílrelatx mi IKstom
sxnremS al nrezisxlvl nonlv Rom-bnx, în loksl rbnosatx-
lsi 4eJsï din 1гтъ Eniskonu Teoíilx , dub drentïl
Ilatronatsbl nostr* Reral , kare'li аветх mi'lx esser-
4itimv din nsterea drentïhl fostilorS RegT aï ïïnra-
rieï Ilredeiessorilorx nostri de 1епчНъ memorie, întrs
konferirea txtsrorx biseriuilorx mi benefit,elorx din
nroBint,ia nóstrb Transileania mi din ni>rt,ile mite к s
dînsa, mi afai-ъ de aqeasta, st>'1x deklan>mx in nsmi-
nd Konsiliarilorv, uii st>'ï di>mx аче1 Eniskonatx kx to
te drenlxrile, folósele mi Benitxrile în Berï че modx
ntmite, kare de drentx mi din Bekime se kxiiinx аче-
lsl .Kniskonx, mi sb'lx întrodsqemx îrnrx stbnînirea
EnLskonatxhï nrin Tesaxrariatxl nostrx din пговтц

Transylvania partibusque eidem annexis, Summumque


Praeiatum ac Pastorem antelati populi Valachici, nunc
per mortem et decessum olim Theopbili eiusdem Epi-
scopatus ultimi Possessoris de jure et de facto vacan-
tem, jure Patronatus Nostri Regii , quod generaliter
in conferendis universis provinciae Nostrae Transylva-
niae partiumque eidem annexarum Ecclesiis et bené
ficas Divorum quondam Hungariae Regum, Praedeces-
snrum videlicet Nostrorum felicissimae reminiseentiae
óptimo jure habere et exercere dignoscimur, assumen-
dum, nominandum, eligendum , ac insuper etiam in
numerum Consiliariorum declarandum , eundemque
Episcopatum cum cunctis juribus, emolumentis et fruc-
tuositatibus, quocunque nomine vocitatis, ad eundem
de jure et ab antiquo spectantibus et pertinere de-
bentibus praefato Episcopo dandum et conferendum,
X 320 x
Transi! ваше!. lili nentr. robirea nóstt-ъ чеа snet,iah>
Imnenal ь Reralb kare о аветх kbtre n*mit?l Eniskonx,
nentrs onórea mi stima 1«! mi a natisnií luí , ami
BoitS въ'и dekorbmx mi sb'lx опогътй к. lant,x de
aïrf, -adornarle kï кг«че mi ks nortreUl nostrx Im-
nerial Reral, kare sb trékb la чеиаЦ1 EniskonI .гтъ-
torl IsT, 1Пйъ ama ka аче1а s*b fíe aslcsltbtoi'Fs mi kre-
diii4Íos>í ín tote lekrsrile че1е drente mi nermise, atítx
ilonteüqekí Sintel bisiriql Romane, kítx mi Nóъ, mi
Arxieniskonthl din Strironix чеЫ de aksmx mi че-
lorx Biitorï, sb t,ie nrbrttrisirea kredint¡el de aksnvï
in BÜtoi-ьк mi ins.ml Eniskonsl mi srmitoril lsl, ba
mi tot,! Ilreotjit de аче1аш! RitS, kari вогх вге sb se
и l

deinde ad capessendam eiusdem Episcopatus possessio


nem per Thesaurariatum Nostrum in Principatii Tran-
sylvaniae provinciae constitutum installandum esse du«
ximus. lmo assumimus, nominamus et eligimus, prae-
sentamus, damusque et conierimus, quin imo pro pe
culiar! Nostro Caesareo-Regio, quo erga antelatura Epi-
scopum ducimur affeetu, pro sui ac nationis suae ho
nore et existimatione Torque Âureo Cruceque in eodem
pendente , eftigieque Nostra Caesareo-Regia adornato
et denuojin alterum condescendendo et devolvendo con-
decorandum et honorandum esse voluimus ; ita tamen,
ut Idem Sacro-canctae Romanae Ecclesiae Pontifici,
Nobis ас moderno ас pariter futuris Archiepiscopis
Strigoniensibus obediens, ac in omnibus justis ас lici
tó* nlnis et negotiis fidelis esse debeat ac teneatur,
ensibus lP^» proíossionem a modo in posterum tam idem Epi-
s et notroH*'8» 4uam et successores eiusdem , quin imo et

*. ч Ufeumibu )j ki¡>
ышрпг o|o suqisudbu
«**

)(321)(
bskïre de Eniskonatx mi de lelelalte benefice, mi kâ*
ri Borx nriitni къг^Т de întbrire nsmaï delà noï, ka de
lä Regele Anostolikx, че li se вог trimite nrin Капче1*
laria nostrb АъНкъ-ТгапвЦвапъ. Urin nïterea mi тъг*
tïria a4esteï k*brt,I din nartea nostra Datif în 4eta-
tea nostrb Bienna Axstrieï, în 19 zile aie lxnil lsl Mar1,v,
annïl Domnflsi 1701, al Reratshï nostrs Roman» XL1V,
al Snrarieï XLVI, al Boemiel XLV.
Leonoldx. ( L. S. )
Konnte Samsel Kalnoki.
Joanne Fiat. m. p.

fn 20 Anrile 1701 trimise Imneratorral %nr Man


dat« kbtre TïBernïl nroBint,ial, nrin kare kommîndb
ka Dekretïl din 5 SenteniBrie 1699, desnre eralitatea

alii eiusdem ritus Sacerdotes, qui nimirttm Episcopa*


tu ac aliis beneficiis uti, frui, et gaudere voluerint,
Litteras' Donationales ac Collationales a nemine alio,
nisi a Nobis tamquam Rege Apostólico per Cancella*
riam Nostram Aulico-Transylvanicam expediendas im*
plorabunt et impetrabunt. Harum Nostrarum vigore
et testimonio Litterarum mediante. Datum in civita-
te Nostra Vienna Austriae, die decima nona mensis
Martii, anno Domini millesimo septingentésimo primo,
Regnorum Nostrorum Romani XLIV, Hungarici XLVI,
Bohemici vero XLV.
Leopoldus. ( L. S. )
Comes Samuel Kálnoky.
Joannes Fiath. m. p.
XLI.
Xa»X
Religitnilorx nriimite în Transibânia ( min ïrmare mi
desnre a Rombnilori ) sb se use în lskrare.
Шпъ kîndî netrekx Mitronolitsl în kblbtoria sa,
Reformal¡¡I din 1,еагъ se folosirb de okkasixne ka sb
Urbsre bxna înt;elegere între Roim>nï, uii isbïtirb în-
tr'auestea mal BÎrtosï în Komitatsl îïniadoreï, ïnde mi
trekïserb mal înainte maï m*lt,l Nobill Romъnl( la Kal-
Binismx. — Mitronolitîl amadarb, d*nb întorqerea sa
delà Bienna, копвокъ sm Sinodx în 16 luit 1701, în
kare se otirîrb în resnektsl aucsta, че1е «rmbtóre :

» Noï din mila hï Dzex Atanasie Arxieniskonx mi


Mitronolitî din skaïnxl BiJrradfltl (Albe-Jïliel) mi a
toatb t,ara Ardéblsï, eiuteme шгоч! :
» Anil Domnîhï 1701. Iïl'ie 16.
» Fiind Sobor mare în Bxlrrad de tot;I Ilrotononiï
t,-brel Ardébbï, datam kartea noastrb de kredint,b în
mîna Tlrotononilor din Barmeria Xinidoarel taksitorï
în Xinidoarb, ilrotonon Teorrie mi Ilrotonon loan, mi
a tot,! ПогьТ mi mirénil din Barmeria Xinidoarel, ka-
riï t,în légea Ггечеакъ mi Rom'bnésk'b, к*т légea îm.1-
t atTslsï 'rmm>rat mi че!е natrs nonktxrï, че le am агъ-
tat, въ ni le xxléskb, 4Í nxmaï nrekxm aï tri.it пъпъ
akxma, dínb obiqéral nraBiliï ГгечешН mi Romînemtf,
ama въ trbraskb mi de aÍ4l înainte Bisérika Xinidoa
rel mi к s tóate bisér¡4Íle din Barmeria Xinidoarel, mi kï
tot,I rireotjil mi mirénil , ama s% tokmés^ к* tóate
tokmélele biserÍ4ÍI, neadi^rínd mi neskъ2Înd. lar el
ткъ 8Ъ fie askíltitor! de no!, nreksm ax asksltat
mi mal înainte de Blbdiql, mi de 4ine le ai fost nx r-
fbtorl de къшигъ. De aqeasta fa4em ínmtire tsttror
)(323)(
ksi se кгвше a mû, mi о întbrim k* iskiditïrile mi
ne4et,ile noastre , de kare întbrim lxkrxl kx skrisoa-
re ka sb se кгелъ. Skris în Bidrrad Ixlie 18 , 1701.
( L. S. ) Blbdika Atanasie m. p.

( L. S. ) P. Ladislaus Bárányi m. p.

( L. S. ) Franciscus Belusi
Societatis Jesu Residentiae
Albensis Superior m. p.

( L. S. ) Andreas Horváth
Residentiae Societatis Jesu
Claudiopolitanae Prior m. p.

Ilrekïm о fost înrbdxit Ilbrintele


Blbdika , аша sb fie skris
- . . Notaremxl Basilie Dbiantl m. p;

'rntr'aqestea, Гхвегпх1 nroBÍnt,ial totx sokotia sb


kalie ks niqiórele drentxrile Rombnilorx qele dobîn-
dite delà Imneraton-xl, mi nx вгеа sb пзЬНче resolx-
lixnile Imneriale în faBÓrea lorx. Imneratorrel se въ-
zx în fine silitx a trimite ( 13 Feersarix 1702 ) sni
Mandat« fxlgerbtorrif în ачевН termini, t ) :
» Noï Leonoldx din rraljia lxï Dzex alesx Imnera-
torríí Romanilorx nxrxré Axrxstx etc. etc. etc.
lllsstrilorx, onoratjilorx, mbritjilorx etc. etc. Kx to-

t) Leopolus Divina favente dementia electus Ro-


manorum Imperator semper Augustus etc etc. etc.
Illustres, Speclabiles, Magnifici etc. etc. Tametsi
)(324)(
te къ въ kommîndassemx serios« 1пкъ ш 20 Лш-ile
1701, ka dékb ni вп\Х въ înqerkai;t ries ta tea rrat;ió-
seï nóstre Boint;e mi urblv mea sqentrshï aHtoritbtjil nó-
stre Rerale, въ n?ntt,t în hkrare а*пъ кхвпЦъ mi
s*b rnzitl aksratx ka ssnnxmï krediimioiul mi Гъгъ
вег o imnotriBirl mi retragere, mntele че1е konrinse
în Mandatai nostrs din 5 SentemBrie 1699, desnre li-
berfatea mi eralitatea чеЬгх natrs Religisnl nriimite,
nreksmx mi чеК Ы te nsnte konrinse într'însïl, mi &ъ
faqet,! sb se пъгевкъ de toljl че1огх че se кхвте :
дпэъ Bol kondsml de o 4erbi4ie íriBederatb snre des-
nrt^eirea aitoritit,iI nóstre Rerale, n'at,ï nxsx în lskra-
re пщъ astbzl niql imikle din annsl 1699, niqt че1е-
lalte rr^ióse Resohtjixnï ale nóstre qele mal ne larrx

vobis snb seria animadversione Nostra , nisi alias ex-


sequendae benignae voluntatis Nostrae sphaeram see»
ptrigeramque Regiae authoritatis altitudinem velitis
experiri, in Anno adhuc Domini 1701, die vero 20-nia
mensis Aprilis non ita duduni transarto commiseramus
et mandaveramus, qualenus vos paneta in Anno 1699,
die vero S -a mensis Septembris ad observandam pa-
rem inter quatuor receptas Religiones bbertatem et
aequalitatem teudeutia et collimautia per Nos benignis-
sime resoluta, ас alia etiam in eodem Mandato com-
preheosa ad amussim citra omnem tergiversation* m et
renitentiam, ut fidèles subditos deçet, observetis, de-
bitaeque executioni mancipetis, ac per eos, quorum
interest observare faceré non intermittatis, vos tarnen
manifesta dueti contumacia in palpabile Regiae Nostrae
autboritatis vilipendium prostitutionemque Regiorum
)(325)(
esnlikate mi deklarate in Mandatai nostrs че1 din «гшъ,
iiiqï n'at,l înrrirKitx въ se nxe în lxkrare min ачеьа къ-
rora se kxeinia ; mi in modsl aqesta n* в'а^Г temxtx
а въ faqe neask?lt"btorI mi neînrriwitorï. Din kare
каздъ ar fi forte drentx a ha ïnx drsmx mal strínsx
mi mal asnrs in kontra desnrel,sitorilorx Mandatelorx
nóstre , insb Boindv а ksmirbta mi Birórea legi! mi
inblt,imea s4enti"shl astoritxt,il Rerale kt blindera
rrat,iel nóstre, въ komniîndbmx воъ serios« ткъ o da-
tb mi de nrisosx , ka indatb че Bct,ï nriimi aqeasta,
въ nt mal amtentat,! altx Mandat« ulterior, 4Í гьгъ
întxrziare mi гъгъ вег o imnotrieire , въ n*net,T in
lskrare in tote modsrile , atitx nrezisele nsnte, kîtx
mi 4elelalte Resol?t¡rsnl ale nóstre konrinse mi esnresse

Noetrorum Mandatorum, nee puneta in anno 1699 prae-


taeta, sed nee alias benignas Resolutiones Nostras in
recentiori benigno Mandato Nostro í'nsius deduetas et
declaratas, hodiernum usque diem debito fine termina-
ri curastis, taliter vos inobedientes et negligentes red-
dere non formidastis. Quamobrem justissinmm quidem
esset adversus oonlemptóres Mandatorum Nostrorum
strictiorem ac atrociorem procedendi modalitatem arri-
pere, volentes tarnen tarn legis vigorem, quam sceptrige-
rae Regiae Nostrae autboritatis altitudinem lenitate
Clementiae Nostrae temperare , vobis adbuc semel et
ex superabundant! firmiter praecipientes committimus
et mandamus, quatenus acceptis praesentibfus , nidio
expect ato ulteriori Mandato Nostro, citra отпет то-
ram et tergiversationem , uti fidèles subditos ilecet,
pro bomagialis obligations vestrae observantia, tum
X326X
in nrentmitele rrat,ióse Dekrete ale nóstre, nrekïnrs
se к seine sxnrmiiilorx krerlinqiouuï, с1?пъ obserBanta
жхгьшшЫг1 Bostrï de sïnnmere etc. etc. Dati
în 4etatea nóstrb Bienna Axstrieï, în 13 zile aie lsniï
111 Febrxarix anuid Domnxlsï 1702, al ReratïUï no
stra Romanx XLV, al îînrariel XLVII, ыгъ al Бое-
miel XLVL
Leonoldv.
Komite Samxel Kalnaki.
Dsnb Mandatai nronrif al Maiest. Rer.
Joanne Fiat. m. p.

Ile lînrb tote aqeste Dekrete mi Mandate Imneria-


le, Гхвегп«1 mi ordinile Transileane uitisrb ama de
bine sb ¡ntórkb hkrsrile, ka Rombnil въ гъпгые totv
în starea de annbsat,! mi de desnonitl de drentïrile
4etbt,iane. Dsnb Dekretele Imneriale trebxKi ka în-
tre vele natrx Religisnï nriimite, Katolika, Lxterana,
Kaleina mi Ariana, sb ne o eralitate nerfektb, nerso-

praefata paneta, tum vero alias Resolutiones Nostras


in praementionatis benignissimis Decretis contentas et
expresses execution! tradere modis omnibus debeatis
et teneamini etc. etc. Datum in civitate Nostra Vien
na Austriae die 13-a mensis Februar ii, anno Domini
1702, Regnorum Nostrorum Romani XLV, Hungarici
XLVU, Bohemici vero XLVL
Leopoldus.
Comes Samuel Kálnoky.
Ad mandatum S. Caes. Reg. Maiest. propr.
»; ■ . Joannes Fiath. m. p.
1
X 327 X
nele biseriqetutl &ъ se bxkxre tots de аче1еаш! skx-
tirl mi libertar, laÍ4ÍI аъ а;Ьъ totx аче1еаш! drentxrï,
dxnb starea lorx de Nobilï, Liberi mi Omagl. Ro,-
mi,nii se nxmera akxmx între Katoliqï , mi trebxta
atîtx în resnektxl biseriqeski kîtx mi че1 iiolitikx въ
se шшъгГъшеакъ de tote beneficie la kare ax drentx
Katoliíit, delà Drerbtoriile че1е maï mari пшъ la че-
le maï miqï. Katoliqiï dobîndirb mxltx nrin xnirea
Rom-bnilorx, къч! îmï îmmxUirb nxmxrxl în komnara-
^ixne kx 4elelalte sekte, ama în kitx le întreqea ne to
te, — el че! че sxntx Ilrinqiniï Kalßinl авхзегъ nx-
maï dóxe biser¡4t nïbliqe în tótb 1¡eara, mi se redxse-
serb la ínx пхтъгй atîtx de mikx, în kîtx mal în xrr
тг, kîndx se restabili Eniskonatsl Katolikx sxntx Karls,
mi se întrodxse în Alba-Jxlia Eniskonxl Giorgix Mar-
tonfi, se afla în atare linsb de Пгео1,Г, înkîtx Ilroto-
nonxl Rom'bneskx, Iletrx din Data, trebxi sb sereéskb
offil;ixl în limba Ronrbnéskb la altarral че1 mare în
biserika Katolikiï.— Darb Ronvbnil se sokotiro» nxiuaï
ka îmmxll,itorï de пхтъгх.— Drerbtoriile nolitÍ4e în
Transibania se îrunartx dxnb nronort,ixnea че1огх natrx
Religixnï, nentrx essemnlx, la Гхвегпх1 nroBÍnt,ial xnde
sînt 12 Konsiliart, se nxnx kite tret din fie-kare Re-
ligione. tn nxmele Rom-bnilorx se nxnx îïnrxrl Ka-
toli4ï,— de огъ че dxnb drentx, dékb nx dot, че1 nx-
rçinx xnxl ar trebxi въ fie Rominx. Ama e kx no-
stxrile de Sekretarï , de Kon4enistï etc ; ama e la
КапчеНапа АхНкъ, ama e la Tnbxnahl Reral , ama e
la Tesaxrariatx, ama e la Skóle, ama e la Drerbtorii
le din Komitate mi din Skaxne, ama e la alegerea De-
nxtat,ilorx. Nxmaï xnde mi xnde se Bede kîte xnx
Ronrbnx, mi аче1а nxsx nxmaî din alte kaxse aqiden-
)( 328 )(
tale, darb nt din konformitatea de drentS. Фпвъ mi
aveasta se întîmnlb msmal nrin Komitate mi ne la Dre-
ratoriile rxBerniale nii kamerale, darb nrin skasnele din
fsndsl Reral, *nde sínt че! mal nstintï Ronrbnï, nx se
afh> ni«il snx Rombnx ín Dren>torie nsblikT>. — Аша
de bine, zikx, mtixrb Snrsriï mi Sainil Transileanï
s-b'mï batb жокх mi de Dek retele Imneriale mi de
drentxrile Rombnilorx.
Rominil afarb de miqile skîtirï ale nersónelorx Ы-
seriqeuitl , ms dobîndirb nimika nrin ïnire, ba ткъ
mi nerdsrb. ilerdsrb indenendint,a lorx ka Rom-bnl
mi ka Religionarl de ritxl oriental, kare о авеа el
maï înainte ne lîur-ъ tote assïnririle че întîmnina de
nartea eterodooiilorî ; nerdxrb Arxieniskonatxl, къч!
a4esta dxnb mire se derradb la starea de simnlx Eni-
skonx sxniiïsx 4ens?ril Jes'ïit.ilorx mi sxnremat,ieï Ar-
xieniskonilorx Katoliqï ; nerdsi-ъ kt-arx na1,ionalitatea.
4el mal milty Romъnï kari se îm>lt,arb kx înqetïl din
întîmnlare — însb dsnb drentele nretensisnl kare le
авеа ka Rombnl ?nit,ï, — la Dreri>toriï mal înalte între
ïïnrxriï Katoli4l, trekïrb de la legea de ritïl oriental
la чеа de ritsl 04idental , Sinti nretestïl къ aqestea
sînt akxmx totx ma, mi ks modvl aqesta se lenbda-
гъ mi de nat,hnta lorü mi se ъпггпгъ. Atarï essemnle
аветх nré imite. A4easta вПчкъ atîti de mïltx înkîtx
Rommimea их nst* de lokx sb se ridi4e din starea
de nlebeitate, къч! eerï kare se ¡nalt,a neste dînsa, îuiï
mi m>re>sia nat,i?nea. — Bezï inde d«4e hkrsrile in-
trira makiaeeléskb ! — Ronrbnil arx trebsi въ mtie
къ el sînt lionn.nl ; uii к tar* kinds a is fi к s toi si
Kaloliql, ais trebsi si. se sxstio ka Нотъп! mi въ
fírvreze ka Rominl ; kiuis kind* arv 6 KatoliqT, arx
X 329 )(
trebsi sb'uil aibb limba lorx Вошъпъ, Eniskontl lori
Иотъпъ- mi biseri4¡le lorx Romme, dieerse de ale
altor» nat,hml kare nts kastb de kîti sb'ï шгЦъ mi
$ъ'1 misttfésk-ь. Hnríril mi Saudi n% le xi «oiti , nv
le Boeskv, mi nt le вогх boí niql o datb binele. Da
rb lmm>nt,ia il Fsbemte ka Вотъп! , ea i a aHtftatv
totv dé sna, ea i ва avuïta mi în BÜtom,-, nsmal el sb
fie mal k? minte mi k% mal nnlt* ktragii ; sb se
■snéskb íntre sine, &ъ înBet,e a'inl kínómte drenUrile,
sb íi)Bet,e a mi le ашгьга, въ гътае s?nn?uil kredin-
4Íoml al fтпъгъ^е!, mi s% n« se iea аъаъ kînteiele
че1е amigitóre ale tfnrwilorx mi ale Samilorx.
RommI ! tot* binele въ Bine déla fтпъгъ^е, totv
гъ*1 въ Bine déla Konloksitoril Bostri че! desnotiql ! —
ImneratorHíl Iosef* se fblea ínaintea BÓ.stn>, къ e Im
perator Romanorum . Ad«4eti-Bb aminte de anestY
onix mare !

lleuirt че! че Dt ktnoski mal de anróne starea TransilaanirT, ¡usemnbmY,


къ ачеаа1ь nroaii ^ь de kiodï a nenilï siniï Atsiria, iuiî are Konsilnl sei
Adminislraliaf kare se птшеш!е Г i в e г n i 1 К eral i,\ ПгшчшапЫ
Transllsanie!. Asesta e kommst din tnï llreuiedioie kare se iimieiule
l'uerniloni, dio idt Bise-IIreniedinle kare e mi Uremedinte al Adt-
DWi! generale ( Dietei ) , dio toi КапчеНагнг mi din is Konsiliarî, aleuii
<]»пь nroiiir^iiuc dio 4tle natri Religimí nriiniile. T(.t,í ачешМа se kaudi-
déib de Adtoarea generaU, mi se nimeskt de lmiieratoml. Dtn'aseuitia sint
mal milt,ï Sekretarl , Koo4eaistl , Direklorl mi Kansellislï (Skriilorl).
Aieinlia se rekommindézb de Kousilitl Administrativ* (Гтвегп» ), mi se in-
W.reskt de Imoeratoml. Шег»1 asesttí koinï eUKliiuï. — Afart de ачеа|(
Konsiliï Administraría«, ¡mí are Transilaauia КапчеЦапа sa la ltieuiia, drenlt
ministem nentri trebile urosiu^iei, kommst din tut Ilreuiedinte, lar« a«
kiacib КапчеИагн, — asesta se kandidézi» de Adiuarea generali» mi te n»-
meuite de Imneratoml, — din б lionsiliarï, mai mil(i Sikrctarî, Konseoisit
etc.— La Sibil e Tesatrariattl (Bistieria) nroeint/i, kommst din «nï lire-
XLIÍ.
X ззо )(
medióte kare »e nimemte Tesatram, — kandedatr de Adinarea generad,—
din б Kensiliarï, б Sekretär), mai rmirt Komenistï etc. — La Marein»-
Bamarxet e Tribrnalil Reral, nimiiï Tabla Kerah> , komnisv din mï Пге-
mediote, 3 Jrdekbtorï, nimit,! TlrotODOtarT, din тот Ilrokiratom, nviniti
Direktem kaisrlorï fiskale, — lot,ï aqeuitia se kandidérb de Achnarca gene-
ralb, — atioï din 13 Assessor! aktialï mi 12 stnernimerarï, Kansellistï etc.
Delà a4eslï tribinal se annelézb la riaernil crouintial , kare e mi el mï
Tribinal, anoï la КапчеПлпа Atlikb delà Bienna, kare e ossemioe mï Tri
binal. — Milita deninde de a drcntil de la Imneratoml, Imoeratormil n»me-
mte ne Kommandalorml Sïnremï, ne Generali etc., Гыь ka rirosiiit,ialiT ъъ
atbb uni -mï drentï de a se amesteka in likririle Adminístrb4Htnii militare.
— Adinarea generalb e komnisb din Konsiliil Administrai вг, dio Tribina-
ItI Heral, diu Desnauiî Komitatelorï mi din Jtdisiï Skamelorï Sbkreuiti,
din kite doï l)eiiitat,ï din fie kare Komilatï mi Skaïuv Sbkteskî mi S*scskï,
mi din óramele Mintainale, «not din о лшшъ de Reralislï, ( Nobilï kematï la
Adinare arta litere Rerale).
A. T. L.
X 331 )(
К R О N I К A Ц Ъ R I I MOLD OBEI
delà 1662—1730, ( Srmare ).

КАП 18.

Domnia 1 x I Nikolae Bodi Мавго-


кordat.

Dsnb a doa Domnie a lxl Mixal Bodi>, as Bénit


Domnx ^ъгъ! Nikolae Bodb fe4or*l hï Aleksandrx
Maerokordat Draromanïlïï Ímmbrbteskx în an*l 7217.
A4estï Aleksandrx Tergimaml 'tmn'brbteskï, tatid lxï
Nikolae Bodb, къш1х sai fbkxt паче între Tsrqï iui
între Neamt,ï , ai fostï mi el kx solsl Tsr4eski, kx
Ibraim Паша, la KarloBit;! , ïnde s'ai adsnat solil de
nre la toate Krbiele , nentrs len>txrile пъчй, de era
мЛтачьх, mi întork-bndsse din solía ачееа, fiindx от
de treabb , l'ai întrebatx fmribratxl че ar nofti el
delà Фтпъгъ^е sb'ï d'brSKisk'b, къч! nrin miwloktl lsï
s'ai aurbzat mxlte trebl a Фтпъгъ^е! , че ai aust kx
¡Neamljil, че el ka xn от ЬтЛгъп ai noftit s% se odix-
neaskb, н>гъ in lokïl hi, sb fakb Draromanï nre Ni*
kolae firel sbi ; de4l iiindi îa loksl tbfbnesvs Dra-
romani la noarta ФтпъгЫеавкъ, nre lesne m'ai skos
Domnia (;ъгъ! , dbndi mi кыъва 5*тъ de ban?, къ
nreksm fiemte 4¡ne de 4inste nx se satxrb, amea mi
Nikolae Bodb, fiindi îndemnati mi de oameniï siï
ГгечЙ U,brirrbdenl karil sínti denrinml ks totl Dom-
ni! a Beni ín t,an>, въ se desfbteaze, ïniï nentrs aro-
nita, alt,it nentrs íuibxni>txrile, ai lbsat Tergimbnia Пог-
t,iï ФтпъпЛепШ, mi ai lxat Domnia ^ъгъГ, ks nultb
X332X
kelfttalb mi mind rie Ггечеавкъ. Lxat'ax mi oaste,
БъгЬт, АгпъШ , de rax adssx kx sine , mi ax Bénit
nx ka xn Domnx, че ka m lev, assnra txtxror; emi-
txrax boharil înainte la Pilât!, darb nÍ4l kx okil asx-
пга lor nt kbita, nek?m sb ггък^къ кs dînuiiï, sat
sb mal îatrebe пге чшева вге xn кхвъпгх.
АИпчеа mi Hie Kantakozino Bisternikxl , BÜndx
den tira Mxnteneaski, ai emit inaintea hi ISikolae
Bodb neste Б?пъге, era aqestx borarin in mare 4in-
ste la ISikolae Bodb, къ ntmal к s dbnsil ггъга J\i-
kolae Bodb den tot,! boiaril пътътеап! че era, пге
altil тче în kasb nx'l nriimea, mal mïltx este de so-
kotif, къ nx nentr« воьа hl, че nentrs воьа Бгъпко-
Beanïhl Domnshï Mïnteneskx îl гъчеа ачеа 4¡nste,
къ rax fostx skris ткъ la Uarirrad kxm, ai hat
Domnia,
Boiaril mi t,ara dakb ai ЪЪ7Л1 sъlbъtъчia mi тъп-
dria h I INikolae Bodb, s'ax smJn^ntat kx to^il, къ1
nime nx se mal t,¡nea kx zile, въгъ^х Domnx stre-
inx, liml/ъ Иотъпеавкъ nemtindx tot kx Ытачьк
ггъга, kx mïll,ime de Ггеч! ai Bénit, kbt гътъвеаве
Fenerral nïstii-x în IJarirrad, къ1 nxmal mïerile lorx
rbnibsease, гагъ Ггек îmblal mvltx пъпъ dal de вгХ-
iiïl akolo, ни'Ъ aiqe sosindx ах îmnhtx kxrtea Dom-
иеаякъ, nrin tóate odi>ile mi nrin tbrrx nre la razde
de Ггеч!. Nikolae Bodb sosTbndx în lamí la skaxnxl
Domniel, ax nss boiarl mari, nre xnil mi den пътъп-
tenl, че nXmal къч! se nxmia borarï mari, darъ тче
о 4inste nx авеа , тче în кавъ la Domnx nx intra,
тъкаг! че treabb ar fi авъпах пъпъ nx'mï lxa гъ-
snxnsal nre вге xn Ггек, sax kmdx îl кета nre to%1
kx вге о treabb , k*m mi baniï че se stn>ngea dejv
)( ззз x
t,an>, tot la гаъпа Ггечиог hl sb strîngea, мгъ nx la
Bistieria ^ъгъ!. fhs'ax îndatb banï mxlt;ï nre botarï
de ax dat îmnrxmxti , kx zanqiï strbnrbtorï de banï
ГгечТ, mi îndatb m'ai arbtatx rbndsl hï че авеа nre
botarï, къ Гъгъ de шч! о ппчшъ, ах înkis пге trel
botarï mar!, la Sei mea ni , kx mare пагъ, ansme nre
Iorraki Rssetx Bornikïl, nre Uie Katargixl Bisterniksl
mi nre Stsrzea Bornikxl , гъгъ de niiï o direntate
sáx gHfdekat-ь, f-ьгъ nsmaï че tax hat Seimenil nre
аче! trel botarï mi tax înkis, kbt tot,ï se sn^nvbnta-
гъ къ'! dxk sb'l omoare, mi ni4e ïnïl ni se mal t,i-
nea ks zile, че tot¡I amtenta den чае în 4as че xrgie
le ar Béni asxnrb , mi тче a Borbi în ksrte lms\ k-g
alftl ni ksteza botariï, sax въ таггъ mil la altxl la
razdb, într'atbta пагъ mi nrensssrï че era.
Delà boHiril че tax înkis aï чегш-Kt геаче nxngï
de banï, Katarghhï mi Stxrziï, mi kx mare ггоагъ mi
strînsoare , пъпъ n'ai dat baniï nx их slobozit, însb
kx kizbmie tax slobozit , nentrx sb n* linsaski den
Цгъ ; »гъ lxï Iordakil Borniksl tax hat trel-геч! de
nxngï de banï, mi tot înkis Fax l,inxt къ mare пагъ,
пъпъ'Г Béni mazilia hï.
Foarte era stramnik mi rbnit la тъте, ka sb se
kxtremxre tot,ï. tfmea hï era înkisi», tot nentrx тъп-
drie Ггечавкъ че о авеа. tfrbt mi nenHkxt era tx-
tsror Nikolae Bodb, mi de ar fi mal domnit, toatb
boerimea se rbdika s% fxrb den t,arb , mi s% таггъ
въ fakb жа1Ьъ la ФтпъгЫ^е, че nxmaï noro4Írea bota-
rilor mi а Ш'ъ!, tax Benit mazilia гъгъ Beaste, nenli-
nindx ni4e xn an în Domnie.
Ашеа Dxmnezex чаггь къ1е o datb tot nentnr ka
въ пу se пгеа воЫчавкъ nime , къ nv de п?1;шъ
X 334 x
«lertare ax íostx aueslx Domnx пътъпЫя! nostrs, ka-
rele neîmblT>nzit, mi strein de firea МоЫовепеавкъ
era. Къ пъпъ la о вгеате boKiriï ni se mal sbtsra
de Domnï , iniï ki in Domnx trigea , altjil nre altx
Domnx въ rbdi4e den че! mazidl ¡rabia , че к^ъ Ni-
kolae Bodb neste nedeaatdea lor, mi nenoftit de nime
ax Bénit Domnï , de kare tot,ï se въМгагъ ; къ mi
t¡i>ranilor ах fostï dat вое de se rbdika к i пъгъ asx-
nra boKirilor, de тч! îi Ьъга în sanvb , ne în Diean
il sidsta moHcÍ4ÍI nre botarï, mi kïm eiuia la Diean
de se жеЬьа xn 4,ъгап nre in botart-x, îndatb da nre
boi-art-x in тъпа t,bian«hl, {ъгъ de nÍ4e o grsdekatb
sax direntate. Kare de ar fi fbkit a4asta ki вге о
direntate, ratb къ s'ar kidea al Hida , mi al nimi
къ era direntx grxdekitori-x, neßerindx петъгя! вое,
arbtbndx direiitatea tstxror , kirn se kade ka iniï
Domnx ; darb aqasta o гъчеа el, nxmal tot ka въ de-
falme mi sb rsuiineaze neamsl boereskx, min>ndise че
ar mal £аче ьъ mal înrrozaskb nre Ьоьаг!.
Авеа mi sfeatnik nre 1ъпгъ sene, о arbtare de Ггек,
anime Snandonil, in от iri>t, nodbrrios , karele mi
de maï nainte, în zilele altor Domnï ax niizxtï tot
ai4e în 1;агъ, in Ыъзгътас, mi de тпикъ, гъгъ de
шче o niesireae, nimal kit îuiï t|inea kanxl ki min-
4Hfnile mi kx milostenil че'1 da, darb dxni че ткъ-
nxse la qinste mare la Nikolae Bodъ, de tóate el ax
fostx sfbtiindx nre Nikolae Воаъ, mi nre sfatirile liï
îmbla Nikolae Bod^ къ mi ridъ ткъ era к* Nikolae
Bodb.
Цага era тггехк^ъ ki dirile че skotea Nikolae
Bodi r mi era mi mare rrex de о!ъкъгп1е Rraralil
HlBezeski, fiindx skinat la Tirkx den Ьъг,аш Moskilxï,
)(535)(
îmbla oameníl Ití snre t,ara Lemaski, mi snre t,arà Ъп-
rsreaskb de nxrxrea, era uii aiqe ín lamí ктДГ-ва IÜBezf,
mi oaste Ьешавкъ, de a Starostel«! Xaliqeskí че era mi
аче1а nribear la Tïrqï; înde era mi Kraixl Illßezeskx,
къ tot la xn sfat era ks di>ns$l. de erna aiqe in t;a-
гъ aqea oaste nrin sate ks msltb вхпъгзге mi keltsta-
1ъ 1,ъгъ!.
N'ai гъЬовИ; hkrxrile ks nriimirea Tsrk"shï nre
Швеа, mi s'ax stnkat naqea íntre Moskal kx Tsrkxl.
Kbql la len>t?rile lor qele de паче era tokmalb въ
nt nriimaskb xnïl nre nenrieatensl altsta ín l;i>rile sa
le, niqe sbl dea agretorre de ouitl , deqï Moskalil ax
înqenït tare a se rbti de oaste, sb Bie asïnra Tsrkï-
1*Г, mi s'ax klbtit kx omtile sale , snre margine nrin
tara Lemaski.
Аипчеа Txrksl ax kemat nre Xansl Tbtbrbskií la
тхшавегеа, adeki la sfat , fiiiulx ín таге гпжъ Txr-
ksl, axzindx de rbtirea Moskabhl. 1агъ kx kemarea
Xanïlsl la Hoartí, aflind« вгеате Dxmitramko Beïza-
dea, feqorsl lvl Kantemir Воаъ , ax agrensx la Xanil,
nentrx Domnia ^ъгъГ, mi nre lesne tax isnrbeit. Къ
ax zis Xanxl de »reame qe akms fiindx de oaste, tre-
bse skimbat Douuixl den Moldosa, INikolae Воаъ, la
aqeaste вгет! къ nïl xarnik de Domnie fiindx Ггек,
nreksm mi а<1евъг ax mit, mi índatb ax ¡тЬгъка!
nre Dsmitramko feqoríl leí Kantemir Воаъ кч kaftan
de Domnia 1,ъгъ1, kx miadokvl Xanshf, mi ax mazilit
nre Nikolae Воаъ.
Dsmitramko Воаъ îndatb ai n,iiez.it oamenil въ! kx
in Агъ tmnbrbteskx inainte aiqe in tar ь, mi ax ma
zilit nre Nikolae Воаъ, nornindtl la Uarirrad snre то
нна Ivr.
X336X
Ni4e in rbndi ni era 1«! Nikolae Bodb de mrzibe
ашеа derrabb mi гъг de Beaste, шче та an nenlininds-
se Domniel 1st , mi nrileadndsse la Disan intra ачеа
zi че'1 sosi mazilia, nsmal ksm sosi о slsrb a lsi Dsmi-
tram к о Kantimir Воаъ îoainte, ax deskilikat tokma la
sinea xnsI Ьечьх, че este la kanxl sks>ril че'1 desnre ka
bele Doamnel în orrada ksrtil domnemtl , snde era
înkis Iorraki Rsset Borniksl , mi îndatb ai strikat
soiea mi l'ai »kos, fin» Béas tea nimirxl era, кате în
datb s'ax sokotit lxkrxl de mazdie, mi alerrarb Гге-
4Í1 dakb лъгггъ ашеа la DÍBan de шоп ti г ь lsl Niko-
lae Bodb, mi rbdik-bndsse de ггаЬъ déla Disan ai mi»r»i
ín kasb. Atrn4ea bobaril totl ai mslt/bmit 111 Dxmnezei
къ l'ai rbdikat de assnrble, m>rbndxle bine tstsror.
Nikolae Bodb гътавъ în таге гп*ъ, sb ni se гь-
dÍ4e Moldoseanil astnra lsï s* fakb гагвъ, mi mal mtlti
se temea nentri Ггечи кг, къ'1 вог onri mi ns'l вог
lisa in паче, nsmal skria Dsmitramko Bod-ь, въ ni se
аипгъ nime de Nikolae Bodi>, шче de oamenil 1st.
Ггечй lsl Nikolae Bodb s'ai въпЛ tot,T nen kasv-
le domnemtl, mi niqe xnsl afarb ns ksteza st. lasv.
Iars ачеа noribalb snirkatb Snandoni, sfèatniksl lsl
Nikolae Bodb, el s'a* îmbrbkat msereamte ks tarnsz
în kan, kxm поагГь mserile Ггеаче, mi ai întrat în-
tr'sn rbdsan kx Doamna, într'sn lok kt mserile, neu
tre sb ns'l ksnoaskb nime, nre kare kv okil miel Гага
nriBÏt , arbtbndsl alti Ггек , mi ашеа ai emit den
lamí к s ачеа ч ¡n¿ te. аче1 Ггек 4instit mi sfeatnik че
era, къ intr'altx kin de ar fi emit la iealb, ales ачеЪ,
nre lok il вгеа отогъ denaintea lsl Nikolae Bodb, (ъ-
rs> de шче о frikb. Ашеа s'ai mvntsit {ara mi bo*arif
de Nikolae Bod-ь, mi ai domniti lsnl. Uli siindi
)( 337 )(
Domnx 1,ъгъ! Dxmitrainko Воаъ Kantemir, domnindx mi
aqesta, mal mare nerire mi robie ax fokxt ^ъгъ!, nre-
kxm se ва skrie пге rbiidx.

КАП 19.

Domnia 1 -s I Dimitrie Kantemir Bod ъ.


Kim aï domoit, mi kim at aeoh Moskaliï iu Jan. mi че s'a! likrat.


Lvbndx Dxmitraniko Bodb Domnia \ъг%1, к* ппж-
lokïl Xanshï de Кгът, mi fiiindx вгетие tsrbtrate
de oaste, къ Moskaliï era ouit¡1¡! nïmal въ Bie assnra
Tsrkïlsr nriu t;ara Lemaskt», n'ai zъboвit тче Dïmi-
tramko Bodb în Uarirrad, че к* mizil fmnbrbteskié
ax Bénit mal derrabb, fbn rloatb , £ъгь de шче о
mbndrie. Doamna mi kokonil tax lbsat în U,arirrad,
mi mal пге Згтъ ах Bénit iui Doamna în 1,агъ.
Dakb se ашегъ Dsmitrauiko' Bodb în Domnie, s'ax
arbtat къ1ге tot,I ks draroste mi k? blbndeat^ , uii
nre tot,t botariï îï I¡inea la qinste, mi 1;ara nx о ai sx-
m>rat kx banil, че nre xuior ai Ibsat пге si>ra4Ï, ka
въ se noatb nlbti mal nre lesne, къч! akmx mi lskrs-
rile se înrromasb kx Moskaliï, mi oamenil în4enïse
a se simet,i, ks nedercde къ'1 ва тъпЫ Dxmnezex de
тъпа вгъжташхЫ legil kremtinemtl, Txrksl.
fntr'a4asti вагъ ах mal Bénit kiteBa stearïrl Le-
rnnutl, Linkanï mi Kazaqï, гъгъ de Uleezil че era a
Kraixlsï Швегъькх, karil se t,inea tot de Kraixl Шве-
dïhï mi de Starostea Xaliqeask-b. Doran« mare era anestx
Xali4eskx la LeamI mi aBït; de4l niinds ачеа oaste
XLIII.
X338X
ьагъш! aiiea în tai-ъ, s'ax auiizat la tinsUl КъгЬгъ-
toril nre Balea Kogeaska, авъис1» ferman delà fтпъгъ-
tie въ le di>m tain delà nol , karil nemdestïHndïse
ks kbt le era orindxit den tarb, îmbla wekxindx mi
fxtiiu uii fsriiii ksmVl n-.ndsKda аче1ог fVli-к de oamenl.
Uli 1ъпгъ ачееа че era sxn stearsrile аче!еа, ах mal
Bénit adïnbtxrb de a lor, &ъ тъпъпче uii въ striqe
nrin 1;агъ ; de4Ï въгълаъ Dxmitrainko Bodb atbta жа1-
Ьъ 4e'ï Benia delà oamenï nentrs аче! Leaml, Linkanï
uii altb adxmtsrb de a lor, ax nxs stavKitorl de al въ!
къ1ъгаш1 nre la drxmxrï desure кътпх de па/.ъ, uii
nre karele îl afla afarb den obxzîl lor uentrx жакх1,
îl bbtea ronind's'r, пъпъ îf Ьъга în obszïl lor. 1агъ
BÜndx вгеате de гагаъ , пъ le ах on>ndïit sate sax
terrxrï sb'ï xn>neaskx, nentrï въ n* fie slobozï a жъ-
kïi nen t¡an>, че tax bxrat nre tot,t în t-ъггх în lamï
desnre Пъкхгагьх, nre la razde, dxndïle tainxl че era
orxndïit, mi tar nentrx въ nx fakb nebxniï nen ti>rrx,
ax nxs SelmeanI de пагъ nre ?lit;b, mi n?'l tasa în boki
lor, mi atnea ax ernat eï, пъпъ în nostsl че1 mare,
anoï Biindvie погхпкъ s'ax n>tit mi ax тъгвх de s'ax
îmnretnat k* Tbtarbï , mi s'ax d*s în Jara Къгъча-
вкъ snre Kieex, de ax nrbdat mi ax robit, mi s'ax în-
torsx 'ГЫагъ! ks doreni mi ks robï m»lt,t гьгъ de тче
о пагхЬъ.
Mare bsksrie era aqestor 1,ъгГ mi a tot,ï kremtinil
de »enirea Moskatahr , к*т mi Domnsl Mxnteneskx
Kostantin Бгъпковап*! , de nxrxrea triraitea oameoil
въ1 la tmcrbratxl Moskxhr, índemnxnd«! 8Ъ se n>dt4e
кя ouït! as«nra Tirkïlsï, fbrbdïindï'l къ'1 ва da mi
zaxarea kbt far trebsi de xrana omtil. Dsmitrauíko
Bodb ткъ ax trimis nre xti boKirin krediu4i'os al ьъъ,
)( 339 )(
anime Stefan í.xkslelko Bisterniksl la tmnbratíl Mo-
skvhl ks къп,! déla sene mi déla t¡an>, ínkinmdtise
ks toatb t,ara, uii s'aí íntors* аче1 botar kx mslte cla-
rsrl déla ФтпъгаЫ.
Txrkïl авъпах Beaste de Benirea Moskahhï ass
orti, era ín шаге гпжъ, mtiiiidx къ Moskahl ai Ьъ-
tït mi ore Швed, о Кгые tare mi neínfrbntb de ni-
me пъпъ at*n4e, че Га* ЬъШ Moskahl, îndatb s'a*
гъ^Ь къ mïll,ime de ouitr, 400,000 Tsrql kibrime uii
nedestrime n*maï de n>sboi*, гъгъ ТЫъптеа, mi fb-
гъ altb adwbtsrb, mi ritindi nod mere* neste Dï-
пъге, tnde as sosit mi Biziml ks omtile la nod, auiten-
tbnd* nre Moskal.
1агъ Moskahl «und* nren ^ara Lemaskb s'a* noro-
rbt nre Nistrs пъпъ drent Soroka, mi era кзвъпЫ
въ таггъ Moskahl tot nre ISistrx în gios пъпъ la че-
tatea Tirinea mi de akolo la Dsivbre, че le a* strikat
sfattl Domnvl Mîntenesk* mi Dsmitramko Вос1ъ, къ
ta* îndemnat de a* trekït Nistrsl nre la Soroka, mi
aï Bénit dirent* la First, adeeerindsse къ вог Гаче mi
el къ1ева mil de oaste къ1ъгеа!;ъ, mi к?т къ nre ilrxt
le este mal îndъmъnъ въ se noroare , mi mal bine
nentrs xrana omtiT. Че s'a* rremit în sfatsl lor, къч!
ni a* lbsat nre Moskal въ se fie погогЫ nre Nistr»,
че Га* adxs la ilrst, къ era într'a4ea вагъ sea4etb ma
re, mi lhkîstb niiltb ai4ea în 1,агъ къ1 nÍ4e ыгЬъ,
шче апъ n'a* гъвк den ¡Nistrs пъпъ în Ilrst. Oastea
era rrea, nedestrime mi къ1ъпте ka la 80,000 de
tot,».
Пъпъ a sosi tabъra hl Illeremet Feltx-Marma-
lîk* la first, a* Bénit aiqe în Iamï *n Ппъга!, anime
X 340 x
Kronot, кз къ^Т-ва Moskall къ1ъпте, de ai anskat
Ianiil mi nre Dimitraniko Bodb.
Tïrqiï ner*1;itorï den lain!, eï тче kxm nesoko-
tindx къ se ва xaini Dsmitraiuko Bodb, niidea în
чеЩяе în nrbnistire îiikituï îmnrexnb kv Dïmitrara-
ko Bodb, Kir deakb ai bat Beaste de аче1 Гепъгагге,
ai fxgit о sanrb , nre kariï Kii agrensi ronamir hi
Dsmilramko Bodb, нгъ nre ïniï bai airskat în tirri
mi Htï nrinsï , nre alt,¡I tai omorit bündele tot че
ai aB?t.
1агъ sosindi oastea la ITrut, ai mirsf mi Dïmi-
trauiko Bodb de s'ai îmnreïnat км Шегете1 Felt-
maruialek, sai Xatman, къ ФтпъгаЫ ткъ ns Benise
la ïlrït , mi tot,! boiari! ¡тпгезпъ kx Dxmitramko
Bodъ, mi akolo ai sfbtsit nentrs trebile omtiriï, ьагъ
Doamna lit Dxmitramko Bodb era în m-bnistire în
чеЩхе къ Moskall de пагъ , t,ara era be«enitb nre
la iimit,! mi nrin kodri, alt,il în Iaui! nrin тъпъяиг!
mi în kîrtea domneaskb.
Trimis'ai "ГтпъгаЫ ban! катче lî! Dsmitramko
Бо(1ъ, ka въ fakb oamenï de oaste къ1ъпте, mi in
da^ ai fbktt ГЫковшч! dentre fe4oriï de borarii
mi den alte kineteniï , mi den a! s-ъ!, dbndxle banl
fmnirbtenit!, жа1оваше t;arskaK», adekb milb fтпъгъ-
teaskb, s-l'ui! strbnrb shwitor! nre la stearsrï, mi
îmnirtjia ban! ПоШовтчи kite 8 le! mi atita de от,
къ ашеа era norsnka ФтпъгаЫ*!. At«n4ea tot,ï
se ihkïse omteanl, sbgile 1ъэа nre botar!, arrat;iï
Hsa nre stam>n! , mi акъ nrostime mxlt,!, mi ai
mirsx de ai hat ban!, mi s'ai skris la stearïrï, mal
t,I h>r de
т«1цЦ*г d arme, къ m авеа шче de snde'mï mal

S
X 341 )(
кгтпъга, къ mi arkariï sfbrmïse агче1е, sxget;ile , mi
въхъ1с1аче1е че ах aBXt în dxreanile lor, че îoiï гъчеа
s^li^-b den пгъжт! askît,ite mi пъгЬЧе la въгвх, se
шкъ1ъга 4ine ktm n?tea. Darb че omtean ва въ fie
nrostimea, ттаачи, че nÍ4e odatb nre kal n'ax ткъ-
likat, nÍ4e агтъ în тъпъ n'ax nrinsx de kbndx era
eï, тче în ouitï n'ax slïHîit , че riïmaï къг nierdea
banil, къ mxlt,! de ачега mi ПоШовшчТ, ( nefbkbndx-
le nime kbïtare, въ le ta sama чте къ!;1 oamenï ах
strbnsx , ) гьгъ nsmaï strira mi погяпчеа , mi skria
kirt,T, tot omsl въ ínkali4e sb таггъ în oaste nentrs
Bolniqia lor, ьагъ 4ine nx ва askslta aqeastb поггпкъ
ort borarix, ort breslam , mi nx ва mearge în oaste,
bine sb nitie къ аче1а ва гътъпеа вечт mi nodan
în веач! пегъзк^тпъгаЬ mi пево1тчк, mi tot че ва
авеа se вог da în »как, îmbla жъкхшах în tóate пъг-
t¡ile, 4ÍreziIe de boï de nerot,x че mergea la tarmaroa-
че în sïs, tîrme mil te de oï a gelenilor, пъп mi de
nen кагъ1е Ьежепагиог nre xnde afla къ1е 2, 3 кагъ,
жъкзьа че risia mi че'ш! nitea, гагъ în oaste n'ax
тъгвх.
Trimis'ax banï tmniratsl la Dsmitramko Bodb, mi
nentrs kbteBa miï de кЛовЦъ въ kxmnere den 1,агъ,
въ fiie omtilor de тъпка1. lili nesîrrtindx sb'l kxm
nere, въ fie rata kbndx ва sosi "гтпъгаЫ , 8Ъ nx fie
Нпвъ ; nxmaï че ах sosit mi fтпъгаЫ kx oastea la
ïlrst la Uptjora , mi nefiindx га1овЦъ1е rata ne baniï
че trimisease, îndatb ax гъпегк Dsmitramko Bodb nren
nregrerîl Iamilor, mi în КъгНгЫзг! mi nre la Kotnarw,
mi xnde era Ьежът! de at жък-git, mi ax lxat a kxï
m'at rbsit.
)(342)(
fn 1,ara Mxnteneaski era Domni Kostantin Бгъп-
koeimsl Bestit de borat, mi îmbbtrbnit în Domnia яче!
Vbrï, kt fe4orI însvray, kx ginerï în ternera t , n* era
nre BOHi boKirilor st.1 msnteneuitl, ma! ales Kantaks-
zinemtilor -sukilor ьъ?, íiindx uii eï oamení marl mi ве-
stit,f snre nbrl,ile kremtinemtl, ka s% гътъе tot el Domos
mi la kremtinl, sokotindx къ se вог ha aqeaste t,brl de
Moskal, mi ва гътъпеа tot el Domnx mi déla ímnirat,!!
kremtinl. Sfbtsitïs'ax dai-ъ аче1 boKirl Msntenemtl mi ai
trimis nre xnvl dentre di>niiril, anime Toma Kantakxzino
че era Snbtarrè mare, la 'гшпъгаЫ de i s'ai înkinat,
nre karile l'ait nrimit k% bine mi ks winste aiqe kbndv
ai sosit fmnbratxl la Ilrst , karele dxnb sfatvl lor,
m'ai tokmit lskrsrile neutr? Domnie , nre чте вог
nofti eï sb'l dea fтпъгаЫ lor Domni, къч! el nefiindíle
nre вое Бгъпковап»1 Domasl lor, trrgea la sene dom
nia. Aqesti Toma Kantakïzino isnrbBmds déla "гпшъ-
ratïl aqasta че s'ax zis, nv s'ai h>sat ks atbta, kit
ks sfatïl lor ai sminiit nre Moskall den kalea lor
de nre Nistrs , nre snde meiT"bndx se arbta foarte
stramnik пъгъпйог, mi l'ai tras kï omtile la [Irxt,
ksi» s'aS nomenit mal sss , че l'ai mi mal Inundat
nre Moskall, d-bnda'r oaste ктЛггеа^ъ aleasi 12000, kt
ïn Гепъга1 anxme Reani, k« kare oaste mern>ndi To-
ma în t,ara Mxnteneaskb , ai loeit ti.rrxl Бгъие! kv
4etate че este, mi întruid în 4etate , msltb авеге ai
bat, mi kv a4estx sfat, къ se ва rbdika къгъва sana
de oaste mi den l,ara Msnteneaski, mi вог 1гече D*-
пъгеа de вог nrbda în t;ara Тхгчавкъ, ( вег! че efat
nesokotit, ks întrearb smintealb, Moskahl neuitistorrir
rindil mi nttearea aqestor г.ъг1, s'a s ¡nmilat , anime
)(343)(
къ se ва adeeeri hkrsl kïm l'ai sfbtsit Msnteaniï
mi Dsmitrainko Bodb).
Kostantin Bodb Бгъпковап«1 simt,indx bkrSrile
mi sfatsl Kantakszineintilór snkilor sil ímnotrÍBb,
шче oaste , шче zaxarea k>m se íbrídsi къ ва da
Moskablsï, n'as dat, че as im,zst în Тъггшшпге, auiten-
tbndx вгъгшъЫ bkrïlxï. Reans ГепъгагнЛ dakb as
dobbiiiliî 4ctat( a Бгъие!, mi as nrbdat tot че ai гъ-
sit, s'as întorss înanol nre Sirets în sxs.
'гтпъгаи! binds la U,ot,ora, as Bénit mi în Iamï
к s nst,intel оатепПтпгезпъ к« Inmbrbteasa'mï че aeeaf
mi as mas în ksrt^le domnemtl , mi adoa zi air îm-
blat nre la toate beseari4ile de le as вг/.ït.
Frsmos Ukrs mi ks minïne era tstsror a nriei
atxn4ea гтпъга! kremtin ai4e la noï, mi гъгъ de ni4e
о nvbndrie гпьы ks tot,i, mers'as întbl la Mitronolie
de as въгъЬ besearika mi kasele, mi as nn>zst къ1ва
de as BoroBit ks Mitronolitsl , Kir Tedeon era nre
ачеа1е вгетТ, anol as тъгэх nre la toate beseari4ile,
mi теггъпах el nren tbrrs, einia norodsl de'l. nri-
Bia, mslt,brainds lsl Dxnmezex к s msltv buksrie , къ
le ai trimis imntrat kremtin , nedej«dïinds къ вог
euii de sïnts grarsl пъгъш1ог ; mi înir'a4eea zi s'a«
dss îiimiraul югъ la obxz>l Sbi la U,üt,ora , mi as
fbkst тавъ шаге akolo în г*а de 5ът-[Не1гге, ks D*-
mitramko Bodb , mi ks Щ1 botaril nouitri benkets-
itids mi dbiuls den tsnsrï mi deutr'alts foks minsits.
Dsmitramko Bodb rrabnik la Domnie neskimbatb,
nreksm este оЫчен(1 la kremlin!, n'as amtentat ale-
ssl omtinlor între Фтпъга^Г, sb вагъ ks m îml вог alea-
ge; че agtsnrxndsse ks snsl den SfetnÍ4ÍI гшиъга-
tvlil, anime Sinior SaBa, dъnds'I к ъИ-ва ban?, as st'b-

/■
)(344)(
txt nre 1ъпгъ ФтпъгаЫ , ziki>ndvï къ mi t,ara, mi
boKiril toi,! íl nofteskS въ le fie Domní tot Dsnn-
trainko Bodb, mi чегшъшЗх mi el déla 'гтпъгаи1 sb'l
fakb ашъгаге , ka &ъ fie Domnx neskimbat, nre lesne
m'ai isnrbßit Domnia , dbnds'l ФтпъгаЫ semnx de
Domnie kingl въх , че'1 nsrta Dwnitramko Вс^ъ là
nient« denadireanta.
Авеа гпжъ Dïmitramko Bodb mi desnre botaril
sbl, къ dxnb alesïl omtiriï, ns'l вог nriimi nre di>n-
s*l si le fie Domnx веач!шк , nrektm mi era агаве
aqasta, къ borariï sfbtvKt к* tot,i!, въ se roage tm-
m>ratxhï se le dea Domnx nre karele ar nofti eï, иг
ns Dsmitraniko Bod^ че aqestea toate s'ar fi aies nre
хгтъ, kindx ar fi runas isbъnda la Moskalr; че Di-
mitramko Вос1ъ air anxkat înainte de ai 4ermvt la
fmniratsl amezare Domnieï , kïgetendx къ de ва fi
nre вое kremtinilor, nVmï ва ma! întoar4e tmirbratïl
кивъпЫ, че ва гътъпеа el Domnx neskimbat, mi fe-
4orir hi.
Dsmitrauiko Bodb aBbndx skrise nontïrile nentrs
obi4eiele 1;ъгъ! mi a Domnieï, kxm se вог ашъга sb
se t,ie, fiindv Domnx delà lrnnxrat kremtin, ai kemat
într'o zi nre totjt boKiril , mi întrbndx in besearika
kxrt,iï, Dïmitramko Bodb k« Sinior SaBa ai шъгх1 în
skaxn, ka xn Domnx, mi beiaril ¡nainte'l, mi ax dat
skrisoarea k% nontxrile ачеа1еа la Lorofbtxl 8ъх , mi
4etindx nre n>ndx, întbï nentrs Domnx въ fie neskim
bat, mi dwn> Biat,a IsT въ fie fe4ori! Itï neskimbatl,
( de nx se вог abate den ob¡4eiele че sbntx tokmite
mi skrise ), arbtbndx mi вешЫ Domnieï, вата, okna
mi tbrrsrile, Hir la 1,агъ niqe о апгъпе s% nx skoatb,
че 8ъ'ш1 t,ie чшеш! satele , raomiile kx tot eenittl,
X345X
mim>stîremtï, boereiutï, mi a altor lbksitorï, nrektm
este în tara Leuiaski», во1тч! , 4¡ne ks че ar авеа ;
îui dsnb че 4etia Lorofbtxl sn nontx, întreba Dxmi-
tramko Bodb nre Ьоьаг!, bxns'ï a4estx nontx? El zi4ea
bsn, югъ kare nontx nx era nre вон botarilor , el
risnxndea къ m'l bsn, mi de ачи" sta, пъпъ ашъга
ksm era mal bine.
Domnsl se ns aibb вое a ошогъ nre вге sn botar»
firb gredekata Mitronolitslsï mi аче1ога lalt,l Arxie-1
reí, mi a toatb boerimea, mi áltele ka aqeastea.
Dsmitraniko Bodb la titHslxinsl si>x skria : Domrix
веач!шк mi oblbdiitonv а toa^ t,ara Moldoeeï ; че în
zadar s'ax trxdit,kb Beasïnik nsmal sinrsr Domnxl Dsm-
nezex este, mi nreksm este Bea4lnik amea mi lskrs-
rile lsl si>ntx neksnrinse mi nexot-brbte de mintea
отепеавкъ. Че kxgeta Domnil mi a4easte t^rl , mi
la че ах emit sfbruiitsl lskrxrilor , el silia am tokmi
trebile mi amezarea Domniel : гагъ че era mal de
treabb ns sokotia, ks че miwlok вт> sxrne nre пъгъпх
nx ппчепеа. Пге Moskal îl adsserb den kalea \%1t
de neste Nistrx la First, ks oastea snirksit-b, frxntea
ктЛъпте! trimisb la БгъПа, ksm s'ax zis mal sxs , ks
Toma Sn-btarrel , oastea £1ътъш1ъ, nenitiindx r^ndsl
lokxrilor nre ai4e, тче nre Txrkx mtia че on>ndsba-
1ъ ar авеа la rbsbora, s'ax пъва1а ordelor ТыъгънШ,
nÍ4e ктЛъпте ax aisst sb stea ттгойва kiltrimel
Tsrkxlsï mi a Tbtarilor la rbsborë, tasi>ndsse Moska-
Ы în nedeaHtdea Mxnteanslsl mi a lsï Dsmitramko
Bodb къ бог Гаче mi el dentr'a4easte t¡i>rl oaste къ-
1-brime.
Dsmitramko Bodb k* sfatsí hi, ax trekxt nre Mo
XLIV.
X 346 x
»kal к» toatb oastea în qasta narte de Пг«, la loktrï
•tnbiTite к* пъахгТ, к* kare îmblete a lor a« dat ma
re ¡iiirrn, Tirkïlïl.
ВеЫт! kïm ai simt,it de Moskal къ ai trekítne-
ete ana llrxtvlil , denkoaqe la loksrï strbmte, mi se
zrboeeauite den kalea hï, ai nrÍ4en*t къ n* are къ-
lirime de notrina ointil lor, mi ai mi lsat índrbzni-
re de a se fbmnina k* Moskahl , mi índatb ai tre-
kst Dsm,rea к* toarb oastea nre nod , mi ai п^гчез
In sus îtunotriea Moskalilor.

R ъ s b o hi 1 Moskalilor к s Tïrqil la
S tbniieni ti nre nrít.

Moskahl memndí nre Ilrxt ín gios nre de 4asta


nnrte, aiTbndv ínainte oaste de streawb ks Ianitui Ге-
niral , karele ti>mnimbndíse kü stn>Htile sax к* frsn-
tra omtir Tsrqemtl, la Stbnileuitl, ai dat mi de nodsrl
fi.kïte de Т*гч1 nre ana ürsulsl, mi aBi>ndS rbsboii
ks Ttrra akolo аче1 Гепъга1, n'ai t,ÚTSt rbsboral пъ-
in. ar fi sosit mi аИъ oaste, че s'ai dat înanoï, ( émi
se kíB-bnti kïm въ fie dat Tsniï banl ачеЬг Гепъга1
8Ъ ms stea se le dea rbsboii ), zik-bndi къ akolo ms
era lokïl larri de ЬыгИе, mi dъndsse înanoï la lok
larri, "sude 5Ъ ¡пкапъ obîzïl, îudatb s'ai fbkst snal-
п»ъ îû oastea lor, im întorkwidwe înanoï kx tot obt-
:v!. ai dat иъва1ъ Т«гчл! mi Tbtarbl în >rma omtil
Mosktarmtt, anime къ Moskalil fsr, mi nrslte кагъ de
uro «ппъ ait anikat, mi înkingFsrbndii кт пъблЬ Тжг-
4)1 mi Tbtarbl (аЬъга Moskb4aski> , mi ai mirsi tot
aobrvndisc, noantea mi a doa zi пъпъ în пггг.г. пъ
пъ aï agrensv la lok larrt mi kt апъ , mi akolo ai
X 347 )(
stbtst к s obfztl , înkiiul in нъгкапе, anbn>nd*se de
пъваЬ ТътчПог , mi s'a* bbtït de Пяпйпекъ пъпъ
Mierkïrl, mi zi mi noante k* Тягчй.
Oastea Moskalïhï Аътъпгкъ , nedestrimea obosi-
tb, kail leininat,!, къ тче апъ, шче ьагЬъ пя авеа,
înkiui in пъгкапе, mi kvm urea euii, índatb kbdea ín
rcxnsle ТыагтЛог , zaxarea den srmb n« nïtea Beni,
r.i'ie de a¡4e den (¡агъ nx авеа пъпе нъ le dea, ni»
че ks banl sb'ui! k.mnere n* rbsia, fiindi linsb de
пъпе, nentr. Kkxstb че era nre aiqe mi mal nainte
in 5, 6 anï mi într'aqel an, тъша lsl Dxmnezex, kit
ni4e ьагЬъ nre кътах, шче £гхпгъ nre nbdxre snde
kidea h.kssta, us гътъпеа , че era kxrmsl mal riv ;
кчЛъптеа Txrkthï da пъва1ъ mi tar se denxrta de
ob*z.
Etui t'ai Moskalil den пъгкапе, mi n-Mumdi« in rro-
simea Txrqilor, ax l.at toatb armata adeki пхшчПе Txr-
4ilor kï т?Нъ nerire în Т?гч! de fokïl Moskalilor, mi sb
fíe mal t,inxt Moskalil tot întinsi гъьЬоге! , kxrbndi
se вгеа d«4e în гъвъпъ toato oastea Тягчеавкъ. Tïr-
nil atxn4e'ml lsi.nd« Beaste nentrs oastea Moskiqaskb
че ai тъгвх la Бгы1а k« Toma Sn^aral DomnîUï
Mvnteneski, ksm s'ai zis maï sxs, în mare гпже mi
ьпаГтъ era къ'1 вог înkxngrera Moskalil mi desnre
D-пъге , mi îndatb a« пъгъви ármele , mi ai trimis
sol de паче la Moskal, гагъ Moskahl тче o Beaste
n'ai aBxt de ачеа oaste a 1»! 4'ai mъrsi la Бгы1а.
Dxmitramko Воаъ dakb ai въгх! sol de паче de-
la Turki , ai къг« kx Ькгът! la niqoarele tmnbra-
t»hï MoskÍ4eski, rs^ndíise въ пъ (акъ паче, въzъndï
uifrbntb nïtearea ТзгЫ.1 ; ьагъ Moskahl nemtiindi
rbndtl Tïrqilor, mi oastea hi flъmъndъ, k.m s'ai zis
X 348 X
mal sis, s'ax nlekat mi el la паче , mi s'a% întors)
de akolo înanol nre rirst în sïs, atvnqea s'ax Biz«t
Moskahl înuiilat de sfatsl Msnteanilor mi a hï Dï-
mitramko Bodb че l'ai adïs delà NistrS la lïrït, nre
о seaqetb mi агшкъ ka ачееа.

Ktiiiai x ъ 1 ъ d x i l t,ara într'aneaste ri>


skoal e, denrobif.

Lxnïl Kostakie Bornikxl atsnnea fiindx bewenit la


mwibstire la B*rsS4í, Kit skris Dsmitramko Bodb sb
Bie, mi n'ax Bénit, orï къ n'ax Br?t въ se afle într'a-
чеа1е rbskoale к s alt,T botarl 1ъпгъ Dxmitramko Bodb,
orí къ anskbndïl вгеатеа akolo ti.bbrbt n'ax kïtezat
se histj, de rriœea че авеа de Tbtarï, karil îmbla пгъ-
dbndx lui robindx într'a4ea narte de lok, nre la be-
iKenit nre ■Spde era nrin kodri ^ъЬъгЫе.
Ьгъ Dïmitramko с!акъ ai ъъг-st къ пъ Bine 1л-
т\ Bornikxl, ах тъгех de ai sn?s tmniratshï nentrs
L-ïiiîI къ m ва s% Bie, s% ñe mi el к s 4eialalt,I boKuï,
че въ trimiVb 8ъ'1 асккъ.
fndatb av rbnezit ФшпъгаЫ nre Kire4 По1ковш-
kïl ks 200 de oamenï la Lïnsl nsmaï sb'l adtkb,
н»гъ tandx ai agrensx Kire4 Ja tabi>rb *nde era Lv-
nsl , era înksngHfraljï de Тхгч! mi de 'fbtarl , mi se
апъга L-sml k* alt,t beœenarï че era, къ1 nstea въ ns'l
dpbindeaskx, mi ai kvstat mi hi Kire4 По1ковшк«1
a sta mi el к x Lsnsl a se апъга ka mal bxrbbteuite,
stbndx чше'ш! nentrs kanxl въх.
fleziml a* fost dat t,ara în nradb Tbtarblor aim-
чеаш!, гегъ Xanïl ТъЬъггвкх n'a» Br»t въ'Г sloboaz-b,
neaвъndS ferman, тче пог*пкъ fтпъгъ1еавкъ въ nra
X 349 )(
de гакюа, че an«kase o sana de litar! mi f-ьгъ по-
rsnkb de s'ai slobozit nre la Ьеясеш! че era пге anroa-
пе, anol mi пъпъ in Sireti mi mal în sis, de ai пгъ-
dat, ьагъ dakb ax zis Xanxl kbtre Bezirrel къ ns ai
ferman de nrbdat 1;ara, ai rbnezit Bezirrel la -гпшъ-
i-bt,ie nïma! зъ'1 Bie ferman ka аче1а. 1агъ Dxmnezei
n'ai lisat de tot în bohi пъгъпйог, къ nezit^Bindií
alessl hkrsbï între Moskal mi între Tïrki, s'a» îm-
irbkat. Uli dsrib че s'ai îmirbkat , ai sfbtst Bezimd
de ai întrebat, doarb a -s r binas în nastb t,arb вге in
botari-i, вге o úneteme, въ Bie la mine, sa) boi-í da
t,ara în nradb.
Аипчеа den Tsr4ÍI че dodia la tabbra ïnde era
Lvnsl Bornikïl, ax suss Bezimd si, къ este ïn Ьоьапи
într'o tabin,, mi de къ1е-ва zile se апъгъ de Tsr4l
mi de Тъгаг!, mi nï'l not dobъndi, mi îndatb ai tri-
mis de ai kemat nre Lxnsl, sb Bie въ n* se 1еатъ;
darb kvm sb nv se tie team fie 4ine 1а вгеате ka
atsnqea ; m от въ dea ьеатъ nentrs о 1¡aro>.
Mers'ai Lrsnsl кг тъкъ йчкъ la Bezirrel, mi ai
къг?1 în gensnkl înaintea Bezimd»!, ьагъ Beziral k%
тъше mare îl mxstra, fbkbndsl xain mi eiklean, nii'n
tot fealral , ka xn nsternik. I/¡msl îngensnkait, îmï
amtenta neirea, к>гъ dsnb че l'ai msstrat Bezimd kbt
ai Brst, atxnqea mi L?n*I lsirndxiiil вое аъ ггыавкъ,
ai în4enxt a fn>i mi a se апъга de fanta lxï Dsmi-
tramko Bodb, aвъndi kale kseintelor sale. Че вшоваЦ
sintern nentrs Domnsl 1;ъгъ1 че s'ai rokomit, noï la
íloarta "гтпъгЫ^е! si>'l чеагет Domni n'am Rinit, noï
kizeauil de ch>nssl n* въмет тче în rokomirea l«ï,
mi în sfatsl hi amestekat,! ns sintern, el însiml m'ai
ekos Domnia delà Поаг1ъ, mi ai Bénit astnra noastrb,
)(350)(
nol аакъ am simt,it къ s'ai rokomit, am fsgit den na-
intea hi Mine ksm am nstst, nol sintern robil Фгппъ-
ratslxl uii а Мъпе! tale.
La afeaste k?BÍntc îmblbnzîndsse Bezimd, as îu-
trebat snde sînti alt¡I botarl al Bomtri ? Ai zis: mil
ai fsgit în t,ara Бпгхгеавкъ, a] til sînti urin msnt,ï uii
nrin kodri, qine nre xnde s'ai nxtst inintii, de rroa-
/a rbbieï, mi ашеа mi dat ferman ka si»'? keame are
tot,i &ъ nie la lokxrile sale, uii въ fie ertat,!, эъ nx al-
Ьъ niíe о гпжъ , uii nre nine вог sokoti el 8ъ'ш1
а1еагъ Domni, mi ai x-blbdxit t,ara de mare nrimeac-
die че i se rbtise de Tbtarï sb nrade, kxm s'ai zis
mal sss.
Atsrmea Lxnsl Bomiksl îndatb ai uomenit nentrx
Mixal Воаъ, ziki>ndi : Авет Domni mazil la Iloartb
nre Mixal Bodi>, de ва fi mila Мъп! tale, аче1а въ BÍe
Domni. 1агъ akolo la Bezirpxl fundi' Draroman Iona-
kie fratele hi Nikolae Bodi>, îl era aminte sx fie Domnx
fratesbx ¡Sikolae Bodb, axzindi darb nre Lxnsl Bor-
niksl inaintea Bezirrehl nomenindt nentrs Mixal Bodb,
îndati ax nxs rbndi гъх asxnra Lxnxhl, нгъ sb nx
se fie nrileadt aqestx botan-i intr'aqea datb akolo la
Bezimd, toatb t,ara ar fi къ/М in robia Tbtarblor mi
ar fi uxs uii Пашъ къ domneaski tara.
tntorkbndsse Moskalil, ax mirsx mi xn Пашъ kx
Moskahl пъпъ sure tab-ъгъ , de ai skos nre Tirvil
4cl robit,r de aiql den lamí, karil il nrinsease Dsmi-
tiлшко Bodb, mi nre alt,il че kbzxse in iirinsoare la
Moskall , mi anol Пашеа uitorkbndsse de d«nb Mo*
skall ai Biuit nren lamí mi ai deskiJekat în kxrtea
domneaskb, Kxrti Пашеа kx вго 20 de TsrqJ.
tu tan) atsniea al\il den boiarl nx era, (ыъ nxmal

à
)(33l)(
Darie Doniql Sbrdarncl, mi l'aï nxs Xatman аче1 Па-
шъ, к>гь пге Bozaol Bamimsl Га« nîs Ilostelnik ma
re, întreba mi nre alt¡il sb boereaskb, че n'a* aext nre
qine mal boeri. Treï zile ai zъboвit аче1 Пашъ aiqe
îo lamí, пъп tai rbtit ner?1¡btoriI kx all;! oamenï den
Iamï tn rwidi de xalne de l'ai îmbrbkat, mi ai nir-
46S în gios.
Dïmitramko Bodb Biindi den obxzîl Moskaldor
nren IamT, m'ai bat Doamna mi s'ai dis kï Moska-
lif, ki>ndif era obszxl îmnotriBa Iamilor între ílrst mi
ïntre Hîiana, mers'ai mi den bowrl о sann» kï Dxmi-
tramko Bodb , SaBin Bansl че'1 fbkxse Ilostelnik ma
re at впчеашГ, mi ГеоггЦъ Snbtar, mi Stefan LïkxJeï-
ko че'1 fbkxse ве! Bisternik , mi ПъвъЬшко R?ghib
Sulgearral, mi altjîl mill,! de 4eï ma! de gios boerinamï,
fe4orI de botarl, kbt,I n'ai kstezat a гътъпеа nentrs
Htaksrl че fbksse în 4Írezile к» boï пегЦъЛогепШ,
mi în tsrmele kx oile gealenilor , k?m s'ai nomenit
mal sss. Karil Ьъш1х bañil, mila tmnirbteaskb n'ai
тъге« la oaste, че s'a» desfrbnat la жакъП, 4Ïne ksm
Î! era Bota.
1)хиъ че s'ai dxs den IamT Ksrti Пашеа, ai ne-
merit mi Luntl Bornikil ks Bekiri Ara a liczirrah),
КъТтъкап, пъпъ se ва ameza Domnü în skatn, mi în-
datb ai trimis къгЦ nre la boKirl karil nre *nde era
ftgitjî, sb Bie tot;I гъгъ de тче о гпжъ, an>ti>ndvle по-
rxnka delà Bezirra 1; игъ пъпъ a Béni botaril, ai огъп-
dsit LïîjîI Bornikïl aiqe în tbrri о ssmb de banl
nre nerx^torï , nre breasle, nre шс]ов! mi nie to^T,
kïm era stibnuiï mi ЬежепЦ1 nren тъпъвНг!, въ dea
noklon Bezirrebl.
X352)(

Hindu ai înkis nre 1л in I В о r n i к x í


la В a r n a .

Nx sax nlinit о Ьпъ de zile КъТтъкъппе! Lxnx-


1*1, ax mi îmbrbkat kaftan de Domnie Nikolae Bodi
mi гъпегъпах aÍ4e nre xn Deli Агъ kx ferman , ai
Isat nre Lxnxl Bornikxl mi nre Antioxie Жога Xat-
manxl în obezï, mi fax dxs de tai înkis la Barna.
Погхпка ax fostx si ta nxmal nre Lxnxl, nentrx къч!
as fostx nomenit înaintea Bezirralxl de Mixal Bod-ь,
ьагъ Antioxie Xatmanxl въгъпах къ ах bat nre въ-
rxsbx Lxnxl, ai mi>rsx mi el, uii ax bat mi nre Ma-
rst ч'ах fostx ilostelnik, si le fie de пЛтъчк, neuiti-
indx къ'Г chk st>'î înkizb nentrx nizma nii zaeistia lsl
Nikolae Bodi>. Darb Lxnxl Bornikxl къпах Гах dxs
înaintea Bezinxlxl într'o ькъгЬъ mi xrgie ka ачееа în
че гпжъ a fi fostx, че risnxnsx se dea el Bezimbï?
atsri4ea nx de Domnia петъгхга, че de kanxl six
авъпах rriiKl mi snalnvb ; kbndx nentrx xn Domnx
xain, kx toatb t,ara lxï , nxmaï nre di>nsxl Гах risit
mal de бъггх 8ъ dea sami>, mi de ах mi aext îndrbz-
nire den norxnka Bezirixlxï sb'inï а1еагъ Domnx nre
Mine ar sokoti, nx doar den Domniï mazbli че era la
Iloartb, че nre 4¡ne ar sokoti, de4l mi Lxnxl Borni
kxl, ax de Kostantin Dxka Bodb ar fi nomenit de ka-
re nx era bxkxros шче de nxme sb'ï ахгъ , ax de
Nikolae Bodb, de kare era ЬхкхгошГ къ s'ax mintxit
de dbnsxl ; ax de Antioxie Bodb, a къгхьа frate era
Dxmitramko Bodi>, atxnqeaml rokouiit mi Biklean tm-
пъгъ1,1еТ ; че nxmal nre Mixal Bodb era datorrä sVl
)( 353 )(
чагъ Domnv, че era den bota m- de t,arb de dbnuiil
aies la Domnie, kxm s'ait zis mal sïs, nentrx каге чеа-
rere el ai шкъп?t$ la vrgie.
l[invt'ax înkiail în Вата nre ачеши treï botarl
de al doile an, uii tar Nikolae Bodb tai skos uii tau
adss în 1,агъ, fbki.nds'uiï obraz къ ns sbntl de dwi-
svl înkimï , че el ах fokft mili de tau skos den
kisoare. -, .-,'. * ■ .-. . . . -r
Baniï ч-а* strbnsi-- Lvmcl Bornikïl den tbrrx den
lauiï tax lxat. Nikolae Bodb, dwidif strbnsoare mi Ьъ-
tae. *nsl Diak- de Bisterie че'К era nre sanvb nentr*
кц! banl era keltxitï în trebile Vbrbï.
Lmïl J3ornik?l к s mergerea 1»! la Beziral , ai
mmtvit toati ^ara de robia Tbtanlor, tarb nre sene
ws s'av nïtst mbntsi de ïrgia hi Nikolae Bodi>.

КАП 20.

A d о a Domnie a lv! Nikolae В о d ъ .

Béni t'ai Domnv \ъгъ1 Nikolae Bodb în lokïl lsl


Dtmitraïuko Kantemir Bodb în ansl 7220. IHzindv
vna ka aqasta la iloarta Фтпъгъ^е! Ioanakie fratele lsï
Nikolae Bodb, fiindu Draroman la fmnir^ie, nre le-
sne ai emit Domnv Nikolae Bodb , aies la о вгеате
ka ачееа че se rbkouiise Dïmitramko Воаъ.
1агъ пъпъ a Béni Nikolae Bodъ in skasn , ax tri-
mis nre fratesbx Ioanakie Draromanvl ai4e în Iarnï,
nentr« nemte banl , mi lxi>nd?niï bañil s'aí întorsv
дегъшГ la sls/кЬа hl.
fn anil denfbí a Domniel hï Nikolae Bodb, era
mtltb певое în (,агъ de oameniï Leamilor nribeagl, че
XLV.
)(364)(
era ks IÜBedil ïn tara Тягчавкъ, Linkanl uii aln, adx-
иъигъ on>ndïit,T la t,inïtsl llomanshi , a i\eamt,xhï
mi a Soqeeil si'l xrineaskb, dindïle nroBÏantsrï, че
dïnb firea lor nï'l nutea gioi bieljiT oamenï, че nrida
mi жъкъьа kïm le era иоьа, mi aqasta era den neas-
ksltarea Ul Nikolae Bodb, къ botaril îl sfbtxta въ'1 ba-
ge ai4e în tbrrx are la razde, nreksm ai fbkxt k-bndi
era IHmitraniko Bodb, mi sb le dea nroßiantx, sb ns'ï
sloboa/.ъ nrin t,an>, ыгъ el n'ai Brst, че mar nre tv-
тъ nVl nstea skoate den !;агъ, пъпъ n'ai emit el de
Ьяпъ во»а lor.
Nikolae Bodb tot ka mi în Domnia dentil mil t¡'mea
lskrxl, nre nime den bovarl nî kredea, "siuea lei înkisi;
la gredeatb auieauil петъгг! n* alegea , ni4e limba
1,ъгъ1 uitiindx. Tsrqil slobozt k* вога hï a anxka
nre ïnil mi nre alt,il-nentrï bol de nero1,x mi nentr*
alte vhakïil den rbskoala Moskalilor , mi înkizindsf,
it гьчеа de nlbtea Tsniilor . llentrx nime n-s вгеа sb
se nse, тъкаг къ авеа mi ferman fmnirbtesJtx de
ertat rremealele tittror den rbkomirele de atsn4í.
De4l Nikolae Bodb ka tn Domní strein, mi nentr«
sb între în Bota Т«гчПог, de nime n*'l era mili, mi
mal msltx Bamadan ílostelnikíl hï îl sfbttra sb nli-
neaskb naríbele Тзгчиог, si ns mi'i faki nenrietiní,
къ anol Т*гчи îl вог апхка oare kind« în }¿arirrad
mi ва авеа гтЛчавъ.
In anil 7221, adoile an a Domniel hr Nikolae Bo
db, ai Benit T*r4il de ai lïat Xotimd чеШеа mi к?
tot tjinïtsl. tntr'a4estam kin, fiindx Krarel Швегъвкх
în t¡ara Тзгчавкъ ks Leaminskir Domn«l Lemeskv, че
вгеа si'l гъсиче Krarè Lemeskx, mi ks Starostea Xa-
Ii4eskiv BoeBodtl Kieeihl, ks agretoml Tïrkïhî, къ

.
X 355 )(
toatb гтЛчава lUsedslsï kt Moskabl nentrs Кгыьа
Letuaskb era, kfm s'ai zis maï sss.
Leauiii aqeuitia че era ks Шв<чЫ în tjara Т«гча-
skb , ai înkinat sb dea Tsrkïhï qetatea Kamenita în
t, ara lor, mmiaï sb fie nre bow lor nentrx Кгые, rai
nornindsse oratl Т*гчепШ въ таггъ sb între în Ka-
тепкъ въ auieaze Пашъ, rai s% araeaze rai Kraii în
\ага Leraaskb, rai ks пгПежн* de oratï Tsrqeratl sb
таггъ rai IHeedsl nren t,ara Leraaskb la t;ara lsï въ
xblbdxKiskb de Moskal.
Learail den t,ara lor simt^ndif de eenirea Tsrkïliï
la КатепЦъ, ai trim is sol къ kirt,! în гыппшагеа Sa-
raskerreleï че era къ oratile, sb'l întreabe snde merge
к« aqeale oratl , uii sb'l dea nsnvnsx &ъ m таггъ
la КатепЦъ, rai txnminxnd« solil LeraeratI nre T*rki
nre First la //ъгъгапчеа, m'ai dat solía, mtrebT,ndi
nre Пашеа mde merge k* atxtea oratï, Пашеа le ai
rbsn?nsi къ merge în 1;ara lor în КатепЦъ, datb de
Learaiï че era kt Пашеа akolea în oaste. Soliï ai гъ-
snsnsi къ în l¡ara Leraaskb este Kraii karele are de
гпжеа Kamenit.ii rai a toa^ t,ara lor, че въ se întoar-
къ, къ n'ai че kxxta lä Катепцъ , aewidi eï паче
aiiiezatb ks "гтпъга^а, rai Kamenit,* de Ьхпъ вое le
a« dato Tïrqiï Learailor, m de m*lti. 1агъ Learail
ачеиШ nribeagï, neksm въ поа1ъ eï a înkina воаъ Ka-
iiienit,a, къ kare eï n'ai шче о ti-еаЬъ , че шче nre
d'biraiil sinrïrï nVl nriimearate re4enosnolita. Tsrkïl
въяъпс!» аче! rbsnïnsi delà soliï LeraeratI , въ se în-
^агкъ înanoï, kt ne4inste'ï era, че ai lxat nre Lea-
iuinskiï rai nre Starostea Xali4eski, rai tas bbrat în
nerate хеагъ rai mi întorsi la Tirinea, ьагъ kx oastea
toatb ai inirss Пашеа nre Hrst în sus, rai ai тъп>$
i Sä* г
de » deakaltkat ¿о Хат, wk sai wn.tf Jafaraads
т*щ1#г aetate, че le аж trebaft, «ade aú nn astaaf
z¿d*»kí an wtareski , ka шаге skadeare lull, nk
k» ad aesnrea Tsrvlor in Xotia, tot ka ioáennarea
in >ikobe fcod* ai fort*.
fire Leaminskil во ore Starostea Ха&чезкх »aril slo-
bozit Tarait mal ere mm, an s'a» das în tara lor,
»era Kraal HJsezeski modi in Tiriaea 3 tinea Tarai
ka rollt» kehatela, ош desmerdat m aneare, kdtxi-
for far» sanva, kit nal aal salea gkñ Tarai, tai
marró karte d«la IrannUl Tarkilal л ж radiae
den Tírínea а» «narr» m Цапгтаа , d n'ai artt s»
marra, ашЯ a* trions de l'ai lsat fir» aota lal den
Tírínea orí Tai das m Цагтгтаа, tara втапъ al laa, el
»e апгкаяе de rv»bo»£ den kasele de ande nrbdea el,
n nt и dea Tamilor sal dak» к IJarírrad, че în-
ktng>xrandi Tarai? kasa, a« naaalit s»1 ta den ka-
»а, мга el ai sarít ore o fereastr» ka шпага а тъпъ
in rloata Tirador, nú anakandal Tamil l'ai das la
Цягмгас!.
Domnal blarorod mi Bestit , makar ka ar kadea
den 4iri»t«a яа , »ara kv inima sa tot i se паге a fi
nebírsít. Ашеа mi Illeedil simi^x, se linea Krarë ne-
birsit, чегеа ошП déla Torkx intragiatorñ s»'l пе-
treaka пеп tara Leuiask» nana în tara lal, ka въгъп-
di'l I «mea merrandi ki rloata mare , sal slbBeask»
ka nre va К rati nebirxiL lara Moskalal n'ai nriimit
ачеа потопа a Ulaedxltl, че ai zis sa marra ШвесЫ
ka rloata sa ka «n om far» ñateare mi abie ski>nat ka
xile, tut ашеа î» »a da Ы» ario tara Lemask», fiindv
onittfe МоякаЫ«! W« tova. I оша>к» m nre la aetati-
le че la la««e tfela. Ufoed...
)( 357 )(
ШвесЫ sbtsl de binele Tïrkshï , mal nre ïran,
era bïkïros sb skane ksm ar nxtea sb se dik% la Ц-
ra sa, mi tax dat kale nren t,ara îinrxreaskb , mi ax
тъгвх de ni Гах ksnoskxt nime în rloata hï, къ че!
че mergea înainte la копаче, da Béas te къ soseamte
Krarel, мгъ че! че вепеа mal nre игтъ la konak el
zi4ea къ ах trekxt Krapsl înainte, mi ашеа den ko
nak în konak trekxndx nren t¡ara tfnrxreaskb nime n?
Гах kxnoskït, ьагъ dakb ax sosit în t,ara hï índatb
ax fbkxt omtl mi se bbtea kx Moskalií че era nren
чещие че le líase déla ШвегТ, mi nre апъ mi nre
xskat, пъпъ mi el ш'ах nss kan-sl.
Nikolae Bodb domnindx aÍ4e în 1;агъ къ nrsltene-
boI 1;ъгъ1, nlinindx погопче1е Фтпъгъ^е!, mi mal ma
re rrex era Xotinxl , trebsindx salaxorl mi menzihrï,
mi alte keltselï mïlte, mi oamenil den t,an> ai trekït
toljï în olatsl Tïrqeskx în 1¡inxt« Xotiníhl.
Фп al treile an a Domniel hi Nikolae Bodi>, av
тъгвх omtile ТхгчепШ la Morea , Benit'ax погопкъ
fmnbrbteaskb hï Nikolae Bodb de ai dat чтч! sxte
de kaï de oaste, de nre la botar! mi déla mazill tot
kaï aleuiï. lili merrbndx Tsrqiï ai hat Morea mi Be
stita 4etate Ananole , ктлева zile bbtbnd'o о at do-
Ьъпак , mi alte чеЩ! ai hat kx тзкъ авеге, пгъ-
di>ndx mi robindx tot че ах гъвк.

A i ч ï am skris nentrx mazilia 1 x ï Ko-


stantin Bodb Domnxl Mxnteneskx.

Ns nstem trea4e kx skrisoarea nentrx mazilia hï


Kostantin Bodb Бгъпковап*1 Dommd Mïnteneskx че
tax eenit delà Tsriï , к s mare жеа1е'! mi a skrie de
)( 358 )(
o fsrtii^ ka ачееа че ш Bénit ашеа Гъгъ de Beaste,
fiindt akmx de 27 de an! Domnx аче! tbiï, kx fe4orI
inssrat,!, kx ieate mbritate, îutemeiat kx atbtea moiiiiï,
кавъ frsmoasb , nre la toate satele aB«t,ie nesnssb,
aBi>ndx mi bota ri mari ЬЫгъп! nre Xnkiï въ! nre
Kantakxzinemtl, oamenl foarte Bestial aies snre nirt,ile
kremtine, anrae Kostantin Stolniksl mi fratesiv Mixal
Snbtarrel, nre ачепШ dol îuil lisa toate trebile Dom.
niel mi foarte к? btn k?mm>t at тъгех 26 anl , mi
авеа таге 4¡nste mi draroste la Domnt.
Вхпъ че sat rbdikat feqoril hi Kostantin Bodb
Бгъиковап«1 mi kx gineril , at hmenst a ía4e m-si te
aniestekbtsrl mi lskrïrï nenlbkîte într'aqeuitl botarl,
batgiokorindx'l, karele nx le at nottt ssferi îndelxnrx,
че den kredin4omI че'1 éra Domnxlxï Mïnteneskt,
dsnb datoria si>ngelxl че era tot de xn neam , mi
den kredin4om! adeebrat,! nre lesne s'at skimbat in«
trs вгъжтъш!е, karil den zi in zi чегка пгПежх, кзт
mi in че kin s'ar nxtea mbntxi de аче! Domnx a lor.
Пге ачееа créame era Mixal Bodb raazil dxnb a doa
Domnie în Jjarirrad, xnde mi el ткъ kbt nïtea lxn-
ta kx nenrietenie nentrx Kostantin Бгъпковапх1 Dom-
iiïl Mïnteneskx , nentrx mxlte strbmbbtbtl , mi пъг!
че'1 fbkxse kxm s'ax zis mal s?s, пъгъшЫ къ Mixal
Bodb Domnsl de МоЫова este xain mi ва sb fsrb la
Moskall ks toatb kasa lsï, mi alte amestekbtxrl nenx-
nibiate, k-bndx era Mixal Bodb kx a doa Domnie in
1агъ, ka sb'l mazileaskb mi nre o narte il kleeeti, ore
акъ narte въгэа banl пепхтъга1,1 пъпъ at mi mazilit
nre Mixal Bodb, тъкаг къ'1 era nrietin lxl Mixal Bo
db Ali Пашеа Bezirrel че era atxn4ea, че axzindî atb-
ta пъгъ, къ'1 xain mi ва sb fsFb la Moskall , mi at
X 359 )(
întorsx nrietemxrïl în xrgie, кгегъпах пъга minqinoa-
sb, a» trimis oaste den Tirinea mi ax rbdikat nre Mi-
xaï Bodb den skaxnïl Domnieï mi l'ai d?s în Uari-
rrad, înkizbndxl în Edikxla к s toatb kasa hr , anoï
einindx den Edikxla , tot ns'l lbsa Domnxl Mxntene-
skx sb se odixneas^ mazil kxm era, че к? mxke m>rï
îl adbogea, sb'l fakb sïrrtxn mi den Uarirrad, ткъ
mi banl aü dat xnor Eniqerï въ'1 omoare noantea xn-
de lejar da тъпа, kare aqeastea toate въпгхг Mixal
Bodb ne sinnca.
Бхпъ Benirea Moskalilor, aflat'ax вгеате mi Mixaï
Ъааъ la Поаггъ a пъгъ nre Kostantin Bodi» Domnxl
Mxnteneskx къ kx mtirea lit ax Bénit Moskaliï , mi
el ш kemat de ax strikat qetatea БгъПа, mi el le a«
rbtit zaxarea mi áltele, nrekxm ва &ъ гигъ la NeamtJ,
karele toate era adeeirate kbte aie zis Mixal Bodi.
1агъ atsnql stnkbndx пачеа Txrqil kx Benet,i»niï mi
rbtindsse de oaste, era bïkxros Bezirral зъ nrinzi.
nre Domnxl Msnteneskx la тъпа lor si>'l mazileaski,,
че ten^ndxse къ ns'l вог nstea nrinde mi se ва dx-
че la Neamt;ï, îl 1ъва. 1агъ nre ачеа вгеате fiindx Ali
Пашеа Bezirrë, от foarte kx кхтпъ!, mi чегка пге-
txtinderea zorbalele, mi tot îl omorea, kare Bezirrè ах
ramas de minxne la Tïr4ï, къ1 se kxtremxra tot,! Па-
miï, mi tot гъвъпЫ de dъns>l, de morí;! че гъчеа.
Atïnnï ах kemat Beziml nre Mixal Bodъ mi l'ax în-
trebat nxteaea în вг'хп felrë въ £акъ ort kx oaste, ort
kx altx miwlokx 5Ъ nrinzb nre Бгъпковапх1 Domnxl
Msnteneskx.
Mixal Воаъ ах noftit sx't mal dea чева вгеате
пъпъ ва чегка hkrsl, mi atsnqea îr ва da rbsnxnsx f
mi mtiindx Mixal Bodъ къ Kantakxzinemtil xnkil аче
X360X
hl Domnv s'av гъчк mi dem,rtat de dbns?l , av гъ-
nezit în tara Msnteneaskb nre in kredin4os al sbi kv
skrisorl la Misal Siibtamd, arbtbndv'ï tot hkrsl, nre-
ktm mazilia Domnvhl lor este rata, nvmal den t,arb
sb nv se fakb вг'о sminteah, sb nv fxri>, s'av &ъ nv
se fak% вге о zorba , mi noate sb nv'l dea boerimea
uii slvmtorimea, mi sb гътъ tot;I kv dbnsvl, че аче-
stea tóate Mixal Sn^arosl le av hat asvnra hl, nvmal
ferman de mazilie si>'l Bie, ьагъ desnre áltele el ва da
sam-ь, mi s'av anvkat nre kanvl hl kv givrbinMitv,
kvm ва Béni Domnil lor la тъп*1е 'гтпъгаЫх! гьгъ
de вот hl.
Biindv a4estv rbsnvnsv la Mixal Bodb îndatb av
mbrsv la Bezirtvl, mi s'av anvkat къ тче о zorba nv
se ва £аче, че la тъп*1е hl ва Béni Domnvl Mvnte
neskv kv toatb kasa hi mi kv toatb aB*t,ia hi.
Bezinvl dakb int,elease ашеа, se îmnh de bvkvrie,
че tot nv s'av înkrezvt kv atbta , че av zis hi Mixal
Bodb sb'l fakb zanis la тъпа hl kvm se ва nvtea ha
Domnvl Mvnteneskv den skavnvl hi, шГ1 вог adv4e
mazil la тъпа fmmrb^iel, мгь de s'ar întbmnla în-
tr'altv felrè sb skane Domnvl Mvnteneskv, Kostantin
Bodb Бгъпковап*1 , sb dea ватъ Mixal Bodb la fm-
пъгъ^е, de kare hkrv tav kbVtat hi Mixal Bodb a
faqe mi zanis.
De mirât lvkrv este la kbt s'av bbrat Mixal Bodb
mi m'av nvs Biat,a la miadok, Kitb че aroniseamte za-
■istia, kvm аАъ вгеаше nenrietensl de'inï isnrbBeamte
trebde hi , къ aqeastea toate de nv s'ar û akolisit
Kostantin Воаъ Бгъпковапх! Domnvl Mvnteneskv de
Mixal Bodi, nv s'ar fi fbkvt шче Mixal Воаъ вгъж-
шдшъ asvnra hl Kostantin Bodb Бгьпковат!. nvmal
X 3fil x
aÎ4ea s'ax nlinit кхвъпЫ iTrorokslsï xnde ziqe : Sv
nat'aS ггоапъ mi ах къ/st întf4nsa. Къ чеа1е че гъ-
tea Doimisl Mînteneskx lit Mixal Воаъ, tóate assnra
hl Fax Bénit, ¡пкъ mi mat kx asínib.
Bezirrel adeeerindx lskrsl, kxm nime nx se ва пх-
ne îmnotriBa погопчи fmnxrbteuitl nentrs Domnxl
Msnteneskx, че'1 вог da de'l вог ас1$че la Фтпъга^е,
îndatb ах гъпегк пге хп Агъ fшпъг^евкх anxme Мх-
stafa Ara * ) kx nít,¡ntet oamenl , mi ks doab sbgt a
lxl Mixal Bodi), ín nortx Txrqeskx ímbrt.kat,f, kx fer-
man de mazilie , mi kx altx fcrman la boHtrl mi la
toatb t¡ara, въ'1 dea de rrxmazï, къ anoï toatb t;ara loi4
sxntx sabie вог da, mi adoa zi ахпъ аче1 Агъ, ах пог-
nit nre Imrixorsl fmnbratxlïï, mi foarte kx шаге tal-
пъ, къ1 nime în U,arirrad n'ax mti»t xnde merrx¿
Kostantin Bodb Бгъпковапх1 nemtiindx nemik de
xna ka aqasta въ se пъгавкъ, nxmal че ах sosit Ara
tmniriteskx , Mierkxrl înaintea ПашШог, mi ax de«
skblekat la ksrt;ile domneuitt, îndatb întrindu ¡n kasi.
nrinzbndx toate xiuile , ax skos fermanxl de mazilie
mi l'ax 4etit , mi ax ¡пчегт a bate nre koniiï den
казъ în toate nirtjile, mi al skoate den кавъ afai-ъ.
Atïnqea zik sb fie strirat Kostantin Bodb nre ferea-
stn> : SlxjKitorl, slxKcitort, xnde sintet,! ? nx тъ lbsat,ï •
че nemik n'ai isnrieit, къ Tïrqil nrinsease nort,ile,
ini ax ne4etlxit toate кътъгИе mi toate Ьечнт1е#
Boiarit nre la razde fiindx, dakb ax nrinsx de eeaste,
tot;ï s'ax sn^mintat.

*) Karele aï fostï Saraskem la Xotin lire itmb.

XLV1.
)(362)(
Tïrkxl dxnb че ax nrinsx nörgle kxrtiï nri aï
neqetlsit kimirile mi ЬечгегПе, ai trimis de ax ke-
mat nre boKirï la kxrte, mi le ах 4etit fermanxl tm-
nbrbteskx. ISotaril înt,elerindx noronka tmпъгъteaskъ
tot,l s'ax nlekat noronqii че skria în ferman, ьагъ иге
Doœni Fax lxat boKiriï în kizimie, kxm ва sta, nx ва
fxgi nekbiXrï, >агъ пагъ tot sta îmnregFsr. Adoa zi ai
sosit în БхкхгеиШ uii Imrixorsl 'rmnxratjslel.
Маге жеа1е era a nrißi чшева аптчеа, xn Domnx
eestit ka аче1а îmbbtn>nit în Domnie, boaqete mi ji
nete de íeate mi de nororile lsl , къ nre lotf bas
strbnsx kx таге пагъ mi ггоагъ la xn lok, mi nre
íe4orI mi nre ginerï, mi nemik zbboBmdx, че tot în-
ггаЬъ Гах rbtit st>'1 norneaskb mal kxrbndx.
Atsnqoa fmnirc^ia grerxindx Domnia Vbriï Mxn-
tenemtl bl Mixal Bodb, kare, mi oamenil bï era tri-
mimï kx Imrixorsl kx kbrtl nre la о ватъ de botarl
în tjara Msnteneaskb; че n'ax în^dsit boKirii Msnte-
nemtl lskixl аче1а , mal aies Kantakxzinemtiï, че s'ax
agrensx kx Imrixorsl mi ax rъdikat Domnx nox nre
Stefan Snitartxl , fe4orsl lsl Kostantin Kantakxzino
Stolniksl , mi îndatb Гах dxs kx alaix la kxrt,ilc dom-
neuitï; mi шъгъпах în sKaxnsl domneskx ax dat den
пхшч!, mi în dobe, în sirle, dsnb obiqetxl domneskx,
mi toatb boerimea ax Bénit de i s'ax înkinat mi s'ax
adsnat sъrxtъndx'I тъпа, mi skïlxndsse Domnsl че!
nox den skaxn , ax тъгвх în kasb xnde era Bbrïsvx
Kostantin Bodb Ьгьпковапз! de rax s/brstat шъпа.
О че sT>rstare kx чгеаъ mi kx Ькгъш! ! kbndx slsra
se donmeamte în skaxnxl Domniel sti>ni>nsl8l въх kx
тшь1ъчь«пе ka aqasta, skot^ndx'l nx nxmal den Dom
nie, че mi den \л\%ъ, den mouiiile 1st.
)( 363 )(
Atsimea къ multe lakrbml Kostantin Bodb Бгъп-
ковапз1 ax mjfstrat nre въгхвъх Stefan Bodb , kxm
l'ax ínuielat, de hix lsat qinstea mi Domnia, че1а че
era în 4Ínste mi în boerie la dbnssl.
Xaï lime fbrb sat,ix , ksm ns se пк№ъ îndestsla
Kantakxzinemtiï kx atbta ninste че авеа la a4estx
Domnx, mi к« авеаге nesnssb , iiii'l Biklenirb, mi'ï
Ьагъ Domnia ! Багъ mi Domnil къ qine вог nxtea
ьъ se înkreazb, kbndx îï Biklenesks neamïl lor? Ade-
Bbrat къ вгъжташи onvshï, че! den kasa lsl sbntv.
Ailat'ax mi aBSt,ie nnltb fbrb sami banl mi odoai-ъ,
mi rc>tind?se Tax nornit a zi den Bïkxremtï kx
toatb kasa hl, kx feqoril mi къ gineril 1«.
1агъ ki>ndx emia den БхкхгеоШ, tot norodxl kx
mik kg mare 1ъктъта mi nlbngea dxub аче1 Domnx
ka dsnb în tatb, fiindx în mare Ышхг t,ara lor în
27 anï че ах domnit el, п1тъ era ачеа Цгъ de оа-
menl к* хгапъ mi къ aronisitb, пгекхт se потепеа-
mte къ ai fostx mi la nol în Цгъ în zilele lxï Basi-
lie Bodb.
Dakb ax dss nre Kostantin Bodb Бгъпковапх1 în
U,arirrad, l'a« înkis în Edikxla к s toatb kasa hï, ьагъ
kasele teï че авеа în Uarirrad, le a« skos Tsrqil la
въпгаге, mi kxm ai sosit, îndatb ax Bénit oamenï fm-
пъгЫешН mi ьах skris toatb aBSt,ia , mi о as hat
nre sama Фтпъгъ^е! , banï, mi odoarb, mi xalne ш
alte lxkrxrï skxmne ; че xainéle mi alte lxkrxrï le aï dat
nren terrx de le ax Bi>udst, kbt se îmnlsse Ijjarirradxl de
xaïnele lor, mi de kxsxtxrile 4eale kx sîrmb, kare m[
nre aiqe ax agrensx de le Bindea Txrqiï. 1агъ nre
di>nsxl sbrakxl l'ax nXs la тхпкъ ka въ'ш! snxe авх-
i,ia че mal are, mi ax suss tot че ax asst, къ авеа
X 362 )(
Tïrkxl dînb че ai nrinsï nort,ile kxrt,iï mi al
neqetlxit кътъгПе mi Ьечнш1е, ai trimis de al ke-
mat nre boKirl la kïrte, mi le ai 4etit fermanxl Фт-
nbrbteski. BoKtril în1,elerbndi noronka tmniriteaskb
tot,I s'ai nlekat погопчи че skria în fermai), К1гъ nre
Domni l'ai hat botariï în kizbmie, kxm ва sta, n"X ва
fxgi nekw'xrï, гагъ пагъ tot sta îmnregH>r. Adoa zi ai
sosit în Bïkïremtï mi Imrixorxl fmn^atxhï.
Маге жеа1е era a nrißi чтева аГхпчеа, ъп Domni
Bestit ka аче1а îmbbtrbnit în Domnie, boa4ete mi ji
nete de feate mi de nororile hï , къ nre totjï rai
strbnsx къ mare пагъ mi ггоагъ la sn lok, mi nre
fe4orï mi nre ginerï, mi nemik zbboBindï, че tot în-
ггаЬъ l'ai тъ1И въ'1 norneaskb mal k*n>ndi.
Аипчеа Фтпъгъ^а grerxindx Domnia 1,ъиЛ Мъп-
tenemtl 1x1 Mixal Bodb, kare, mi oamenil hï era tri-
mimï kx Imrixorxl къ къц! nre la о ватъ de botar!
în t,ara Mxnteneasta; че n'ai înrbdxit borariï Mxnte-
nemtl hkrxl аче1а , mal aies Kantakïzinemtiï, че s'ai
agrensi къ Imrixoril mi ai rbdikat Domni noi nre
Stefan Sn-btarrsl , fe4orxl hï Kostantin Kantakxzino
Stolnikxl , mi îndatb l'ai d«s къ alaii la kxrt,ile dom-
neuitï; mi uibzbndx în sKaxnxl domneskl ax dat den
пхшчГ, mi în dobe, în ssrle, dxnb оЫченЛ domneski,
mi toatb boerimea ax Bénit de i s'a« înkinat mi s'ai
aclxnat Sbrxtbndx'l тъпа, mi skxh>ndxse Domnxl че1
noi den skaîn , ai mirsx în kasb *nde era Bbrxsvi
Kostantin Bodb Бгъпковапх1 de rax s>rxtat тъпа.
О че s^xtare kx чнх^ъ mi къ lakrbml ! kъndi sbra
se domneamte în skaïnïl Domnieï в^ъпъпхЫ въх к*
тшъгъчнте ka a4asta, skot^ndx'l nx nxmaï den Dom
nie, че mi den t,an>, den momiile hï.
)( 363 )(
Аипчеа \ъ mxlte 1акгът1 Kos tantin Bodb Бгъп-
ковапх1 ay mxstrat nre въгхвъх Stefan Bodb , kxm
l'ax înmelat, de hix bat 4instea mi Domnia, че1а че
era în 4Ínste mi în boerie la di,nssl.
Xal lfme f ъгъ sat¡iu , ktm n% se nxtsrb índestsla
Kantakxzinemtil къ atbta 4¡nste че авеа la aqestx
Domnx, mi kx авеаге певпхвъ , mi'l Biklenirb, mi'ï
1хагъ Domnia ! Darb mi Domnil kx 4ine вог nxtea
въ se ткгеагъ, kbndx îï Bikleneskx neamxl lor? Ade-
Bbrat къ вгъжгпашн omsbï, че! den kasa lxï sbntx.
Aflat'ax mi aBXt,ie mxltb гъгъ samb banï mi odoarb,
mi rbtindsse Гах iiornit a zi den БхкхгепШ къ
toatb kasa lxï, къ fe4oriI mi къ gineril lu.
1агъ kbndx emia den Bxkxieintï, tot norodxl къ
mik къ mare 1ъктъта mi nlbngea dxaъ аче1 Domnx
ka dxnb în tatb, fiindx în mare Ышхг Цга lor în
27 anï че ai domnit el, п1тъ era ачеа Цгъ de оа-
menl къ хгапъ mi къ aronisita, пгекхт se потепеа-
mte къ ах fostx mi la nol în (¡агъ în zilele lxï Basi-
lie Bodb.
Dakb ax dxs nre Kostantin Bodb Бгъпковап"х1 în
Uarirrad, l'ax înkis în Edikxla къ toatb kasa lxï, игъ
kasele lxï че авеа în Uarirrad, le ax skos Txr4iï la
въпгаге, mi kxm ax sosit, îndatb ax eenit oamenl tm-
пъгЫешИ mi kix skris toatb aBXt,ia , mi о ax hat
nre sama 'гтпъгъ^е! , banï, mi odoarb, mi xaïne m
alte lxkrxrï skxmne ; че xainële mi alte lxkrxrï le ax dat
nren tbrrx de le ax B^idxt, къ1 se îmnlxse Uarirradxl de
xaïnele lor, mi de kxsxtxrile Чеа1е къ sîruvb, kare m{
nre ai4e ax agrensx de le Bindea Txrqiï. 1агъ nre
di>nsxl sbrakïl l'ax nxs la тхпкъ ka s^uiï snxe авх-
i,ia че maï are, mi ax snxs tot че ах aext, къ авеа
X 3tí4 X
bant к Ltimtie mi la Neamt,!, uii'l гъчеа silb sb trimitb
sb'uil ad s lib bañil de akolo , че ачееа ux s'as nittt
fa4e; к»- al tl banl ч'ах авхГ, tai dat , kbt se mira mi
Tsrqil de atbta авЦ1е , mi tot l'ai msii4it к« ness-
ferite тхпч! mi kasne, de dxnb Паши пъпъ în zioa
de ЗъгПъ-Мъпе mare , къ den t,ara Mxnteneaskb tot
il adbogea ki пъгъ, пъпъ rai mi,nkat kanil.
Ьгъ at«n4l l'ai skos la Dieanil ФтпъгаЫх! kt
txs nalrx fe4orI al lsï, mi niïstrbndsl kv кхвъпЫ tm-
n-natïh!, ГъкъшЫ xain , îndatb ai nvs de ai tbwt
kanetele feuorilor inaintea txtinesbi , ыгъ xnïl den
feqoril lsï въгъпа* nerirea frat,dor*'mI , ai fosti zi-
kbndi къ se ва txrqi , че l'ai înfrsntat tatbsbx kt
кгвъпЫ, ziki>ndi'l : Mal bine &ъ тоагъ în Jeage kre-
шшеаькъ, de kit &ъ se Гакъ пъгъп Twki. Uli ихпъ
nerirea (ечогИог hi, tbiaUtai mi hi kanvl. Жеа1шкъ
uriBire , mi neuoBestitb srgie ! Че шшзъ îmnietritb
ar fi fosti ачееа &ъ nx п1ъпгъ atsn4l? 1агъ trsnsrile
lor le ai arsnkal ¡n mare.
ПпвЦ! акт* mal maril «¡ъгЛог, mi че! че sti>ni>-
nit,ï neste nultiniT, че aroniseamte hkomia чеа neste
тъв^гъ, mi Bolni4ia че nofteski, mi se tindi въ sv-
n-se nre tot,I îninregreravi въ1 ? Ш! ns te noM odixni
kx чеа1е че sbnti dirente ale tale date déla Dxiune-
zei , че ве1 sb sunel , mi sb апхч! чеа1е streine ?
Пгек*т mi a4esti Domni Kostantin Бгъпковап*1 8Ъ-
rakil, de nxrxrea se silia въ sxnse nre Domnil den
MoldoBa, въ'1 fie sinti askïltare , adekb че ar nofti
orí de bine orí de гъх, въ nî'l кюъ den ksBbnt. Че
ks ITC i iioate 6Ъ se fakb aqasta aвъndi ambndol
ачешН Domni 1,ъгГ osi>bite , mi з^пъшгеа lor de a
-4çkma. Че mal bine'I 4ine'ml ale sale въ пъгавкъ !
\aeiX
ka» deto ai акте aal stabs amràteaai tel d» kvt
toar, ai fakaamYl strkmbbtate Ils auteur*» aaerà ta
ie., ашгяг DsauKtti ж дп« A£wtwr*s ач*НЫ ша*
aab i—olí mi bailor toi , ai te sanrv kvadi «t te
павааШ, ai ktadi sokotemtl к*, te a«4 odùai
or« азег-Je taie, агхпчеа le rvsvneamte ai le dv îa
mwsle altora . nrektm ai basa lai Kostantin Bodv
ErutkoaanvL ka o nemikv, mí de o data, sai stvnsi,
anakuidi strùuil aaerîle lit.
Sal lime , кип ¡se îunraK oaraeni! , mi ni se not
ntm de drarostea ta, mi la ч* suruùt ît ad*4t, nre
чем че аппеагь aoil tale ! Kl adeairat, fin» tut tnv»
Ьгъ, sisarl mi пъгег! este 4instea ta.
Stefan Kantakxzino Dotons! Mmteneaki, dtn> ne-
rirea BrbukoBansliï, el kxgeta кг se aa odixni, uii aa
гъшъиеа Domni ne&kimbat ta tutUl anl, 49 oíala Ut
Dsmnexei n» lai mrtdsit , къ aldoile an Mt nenil
mi 1st mazilia, mi dskbndi'l tu Uarîrrad, at шъЫг
mi tatis-bi bbtrbiul Kostantin Kantakuitto Stolttik«)
kx dbiisil, mi kvm ai sosit tat omorbt Tir4it к« rroaa-
шкъ moarte , mi nre tat* , uii nre Гечог nre Stefan
lïodb, ta« svmsmat, mi auiea a* nhtii mi el moartea
lsl Kostantin Bodb БгъпковапъЬ Ki че тъакгъ at
m*sirat li s'ai m*s«rat mi lor.
Bedet,! aiqe gredokatb а еаве mi de ttírri déla
Dimnezei ! ПъгЦ^въ че! Biklenl mi гъ! * къ gmdet,»!
1st Dsmnezei их ва tre4e nÍ4e nre m«!.
Ьгъ din* че ах ошогы Ttriil nre Stefan Bod*,
ai trimis ai4e în 1,агъ la nol mi ai liât nre Nikolae
Bodb ki toat* kasa lsl uii l'ai diai Domni în l,ara
Minteneaskb, н»гъ aiqe in lokil hi Nikolae Dodi, ait
Bénit Domni Mixal Bodb, ki a treui Domnie,
)(366)(
Nikolae Bodb isnrbBÎndx'niï hkrsl st>x, ka s% mar-
гъ Domni in t,ara Msnteneaskb , ax skos marl rres-
ЩХ nre t,arb mi nre bowrl, nre la 1,inslsri ks ssme
marl, neste nstint,a oamenilor, mi ax bat milt,! banï,
símele ачеа1е de nlin, ks mare sirrstata kx zanqil în-
kizbndx nre boKirï, ш fbkxt de a* istOBit tot,l ba
ñil, anol Hiv sosit mi skimbarea Domnieï, de s'a« ms-
tat in t,ara Msnteneaski».
BoHiril dakb ax înt^les de Benirea lxï Mixaï Bodb,
lot,l s'ax bskxrat, dar mi Nikolae Bodb întrx aqastb
Domnie msltx era mal blmdx de kbt in Domnia
dentil ; шгъ mernndx in t,ara Msnteneaskb Nikolae
Bodb, ksm a» domnit intr'aqea t,arb, am lbsat въ skrie
Mxnteanil , Hti'b nol ne intoarqem la lskrsrile (,ъгъ!
noastre.
Mixal Bodb, imbrbk-bndx kbftan de Domnie, n'ax
гъЬъвН in Uarirrad, че in menzil fmnirbteskx 1'aS
nornit, nxmal kx slxgile sale, гъгъ Doaima ax Benit,
fiindx lskrsrile tsrbsrate intre Tsrql mi intre Neam^F,
i"btindsse de oaste.

КАП 21.

Domnia a treia a 1st Mixal Bodb.

"hi ansl 7224 , skimbbndsse Nikolae Bodb den


Domnia Moldoeel in t,ara Msnteneaskb, Benit'ax Mixal
Bodb Domnx 1,ъгъ1, mi ax intrat in lamí in 24 zile a
lsl FeBr. in Dsminika bnnzil. Intr'a4estx an rbtin-
dsse Tsrqil de oaste sb stea imnotriBa Neamt,ilor la
Belirrad, ksm ax Benit Mixal Bodb in skasnsl Dom
)(367)(
niel, шсЫъ кй Bénit погопкъ de ax dat treï sîte de
kaï den t,arb nentrs treaba ouitil, mi гъкъпах nbsboHf
Tïrqiï ks Neam1,il , ax lxat Neamtjiï Belirradsl delà
ТхгчТ, qetate веаке den Kri>ia iînrxreaskb. Lxat'ax
Neamt,il attnqea mi tjara Msnteneaskb пъп în Oltx,
uii anol s'ax 1тпъка1 Neamt,il ks Txrqiï.
tntr'aqestx an ax fostx timnS гъх ks гъчеа1ъ, kbt
nime n'ai anskat акъ dat/ь sb fie fostx ашеа, къ ni-
че la Sbntx Teorrie ns era îneerzit шче kimnsl ni-
че kodrxl , mi ai fostx skbdeare în eil mi în toatb
roada.
Nikolae Bodb domnindx în tjara Mxnteneaski>, ma
re въ^тЛогрй de sînge s'ax arbtat în boHiril aqeiï 1,ъгТ,
ki>t mi nre Antim Mitronolitsl, nentrs че Yai înfrxn-
tat ks кхвъпЫ nentrs tirbnia lsï, Гах omon>t, nx se
intie ks че feltx de moarte , a къгхьа tin>niï nessfe-
rindx boHtril , ai adss oaste Neamt,! mi kbtane den
l¡ara îinrSreaskb , mi fiindx Msnteaniï tot,ï la xn kx-
вътх, ai dat nre ¡Nikolae Bodb îu тъпх1е Neamylor
ks toatb kasa 1st, mi l'as dss în ^ara Snrxreaskb, жъ-
ksit mi nrbdat de tot че ai aBSt.
1агъ mal nainte de ачеа гагвъ, ai trimis Bezirrel
în t,ara Mxnteneaski, de ai lxat nre Mixaï Kantakszi-
no Sn-btamri, mi nre Dsdesksl Smitarrel, mi ksm k»x
dss la Bezirod, îndatb le ai tbKit kanetele. Trimis'ax
Bezirrel mi ai4e în t,an> la Mixaï Bodb , de ax lxat
nre Lsnsl Koslakie Borniksl, mi kxm l'ax dxs la Be-
zirHil , nemikb ns l'ax maï întrebat , че îndatb Htx
tbbat kanxl. Ä4easlea s'ax fbkst, kmdx mergea Be-
ziml ks oaste îmnotrina Neamylor la Belirrad , к»гъ
че втъ tar fi dat Lsnxhï ns se nitie, nxmaï tot de
Wikolae Bodb tax fostx nerirea.
X368X
П e n t r i Katane че ai Bénit a ss п га
111 M i x a I В о (I ъ.

Dinb че ах lxat Neamtil пге Nikolae Bodb den


tara Mxnteneaskb к im s'ax nomenit mal sxs, denrin-
zindxse îd acakxrl Neamtit mi Kbtanele, ax inqenxt a
treaqe mi aiqe in tit-ъ kv inBitbtïra xnxï Геп>га1
че era in Бгашех , mi întbï îo sat în окпъ ax loßit
Ьгъ de Beasle, mi ах bat nre 2 Txrqï nerítbtoi! че
era akolo веш^1 въ ¡nkarqe sare ; mi mal пге trim»
s'ax mal inrlotit Kbtanele mi ax senit de ax Iobu in
Roman, mi ax bat ьагъшГ nre nemte Ттгч! , mi dx-
къпс1х'1 în Бгашех îl înkina Гепъгагтх1хТ, mi n>skxm-
iiirbndisse Tsrqil kx baril îf slobozia ГепъгаггеК mi
aruea kx dobbnda delà Txrqï denrinzmdxse аче1 Ге-
пъга1 ki tiJxaril si?, mare zai-въ s'ax atrtat în t,an>,
înmxl^indxse tilxaril hi, orí к s mtirea ГепъгагнПхТ,
orí kx mtirea че1ог mal mari a 1x1. Kxm era Гепъ-
rarevl de aterè , ax in4enxt a nrbda nre sxntx mm-
te mbr^stinle mi kasele boeremtf, fbki>ndx nrileiKHt
kx Txrqiï, ka de le ar Béni вг'о вкъгЬъ delà mal ma-
ril lxl, sb se nrbntXKiskb tot kx Txrqiï, anxme къ el
xnde intix Txrqï mat nre anroane akolo agtvnrx nen-
trs sb dobbndeaski, къ el kx oastea la Belirrad n'ai
fostx sb 1~чкъ dobъndъ delà Txrqï. ПК Blind» xn къ-
nitan de Kbtane, anxme Frentx, ax intrat in гаъпъвК-
re în Kamin, tnde era Ьежепйъ tara mi boi-aril de
nre akolo de гпжеа Kbtanelor , въгъпс!х къ пгааъ
mi жъкхеакх, mi пге Г$гчг îl robeskx.
F rents Kinitansl, nimal kx 20 de oamen! as ве-
nit in Kamin, de kariï ar fi nxtxt о tarb de oamen! s*l
X 369 )(
se anere въ nï'l lase si înlre în ministire, че kx tot,it
l'ai nriimit mi i s'ai înkinat, fundi akolo Basilie Чая-
ril| isBoditorrsl a4estor гагве , se гъкхгъ tot,ï la *n
kxBinti, îmnlbndïse de n>ndxrï reale asînra hi Mixaï
Bodi>. Mïlte sokotinds de sene Basilie 4a"srsl, si se
n>dÍ4e Domni de Neaml,l, îndemirbnds'l mi alt;iï de no-
triea lit la minte deuiert,!.
Mers'ai în Bramei Basilie 4arïrsl la ГепъгагнЛ de
Neamt,!, de l'ai fikut Trof, mi fbkindxse xna k« Ka-
tanele, MoldoBeanif nostri ks marï kx гшчГ, nrbda, жъ-
kïFa unsl nre altsl, nvbnislirile пге s?nti m?nte, ka-
sele boeremtl mi че'ш! nxtea, nre k%t;I ws se înkina
lor въ t,ie kt dininil, Ijinea drxmxrile, kolniqile, тъп-
ka, strika mi жъкзда, nrekxm este niraBxl MoldoBea-
nilorlaBreml ka aqealea, de mi era oamenï ka ачеьа
temindsse въ ni kazb la nrimeHidie mal nre хгтъ,
kîm s'ai mi nrilendt , n* nïtea xilbdxi de чеьаЫц
въ skane den naintea lor , че de певое mmaï въ fie
kï dbnuiiï. Пъпъ în Sireti mi пъпъ în MilkoB, tot
de ачеа breaslb era, înrlotmdsse mi îmîlt.indïse den •
tóate пъг^Ле 4Íne ksm nstea.
Era mi în Mirón че ai fosti mi Sirdart-i kx ïn
xiastrs al ST>i , от гъгъ твъ^ъ^гъ, mbndrs, símil;»«
k» ñámele \%ï ВеНчко, niditss'ai mi ачешиа la 4eata
Katanelor. De4ï Miron ai sfrbtsiti nre Frentji Kinita-
nxl de Katane, de at mirsi den Kamin mi ai în-
trat în 4etatea Neamtjshl, (к* nbdemde къ вог t,inea
Metatea Neamtjïbï kx lokxrile den nregref кхш ai
Ijin-st Leamiï nt de mslti den Benirea 1*1 Sobet,kie
Kraral Lemeski, nre kindi аче1х Mirón era Htolnirii
la sn stear de Moldoeeani, ) mi îmnbndi netatea de
XLVII.
X 370 x
de bskate, eï se t,ineà birïitorï, kâ ktm ar fi dobin-
dit t;ara Moldoitel пъпъ în Siretx, ( ka mi Neamt,iï t,a-
ra Mxnteneaskb пъпъ în Oit», ) че doï Domnï într'o
1,агъ nx not fi.
Aqeuitia den Neamt,x kbxta Bréame s% vie въ m
nre Mixal Bodb den skaxn, ka nre Nikolae Bodb den
1,'ira Mïnteneaskb.
Mixal Вс^ъ nentrs aqasti txrbxrare, se пъг1а de
nrimeHidie, mi ax întrat în тъпъвНге în чеЩхе, xn-
de тче akolo ns'l ni tea ijinea вгеатеа sb тъе , kx-
nostandx nre slxHritoriï въ! îndoit,! mal mïltx ste-
rsindxle inimile snre nenrietenl de къЬ snre dъnsxl
ьъЧ гъиьавкъ ka nre xn Domnx , къ tot,ï къх1а sb
вагъ nre Katane kïm воэъвкх în Iauiï, въ li se uiHnkine,
Bestindsse в-blfa Neamt,ilor de isbMuh» asxnra Tsrqi-
lor atïii4ea mi la Belirrad.
Mixal Bodb nre de о narte se пъг1а de пптеж-
die, nre акъ narte triraitea oamenl de aï въТ kx къгЦ
nre la mazill, mi nre la atyï oamenl de nreste Siretx,
iiindxl miH de 1,агъ , зъ nx stea kx Katanele, че sb
f«rb den naintea lor, sax въ stea kx tot,i въ nrinzb
nre Ifotane, sax s%'ï гопеавкъ, къ nstearea Фтпъгъ-
t,ieï este mare , mi ва trimite Тъ1аг! , mi nre tot,i îï
sor Isa în robie, ьагъ el nekïm въ т^тЛеагъ, че în-
къ mal въте!,! era , mi anska nre aqeia че le dsnea
ki,rt,ile mi'l nxnea la ínkisoare , dъnds'I în тъпхк
КъГапеЬг de'l nedensea kxm era mal гъх, mi'í гъчеа
пъгъп1 къч! t,in кг Tsrqií, mi nx se шкшъ кг toa-
1ъ t,ara la Neamt,t. .
Adxs'as Mixal ВоЛъ 1ъпгъ oastea sa mi oiutjf strei-
ne, foteea stearsrl de Linkanl déla Пашеа de Xotin,
)(371)(
uii 200 de Tbtarï , mi 700 de Kaza4ï Zanoro>i<eanï
delà Xansl, ai?e îd laïuï, st>'ï trimivb assura Katane-
lor neste Siretx la Neamtx mi la Kamin, че nentrx
si. ns strive l,ara ks omtï streine , n% ta« trimis,
amtentbndx ka sb se tï>muaskb sbmet,ia lor, axzindx
i iJ
de omtï че ах adxs Mixal Bodb , mi se вог dxqe
Katanelc den kbtrbx ai Bénit, Hsbndx loksl de bsnb
Bota lor. 1агъ eï, mi Katanele, mi чеши de Цгъ mal
i
- * tare se intsneka, ks огЫчгепеа tirbnieï lor, n¡4e
ksm sokotindx la че le ва Béni hkrsl nre ?гтъ:
4asrsl kx 4ata lsï în Kauiinx, ьагъ Mirón ks xiastrs въх
ВеНчко în Neam^x. Къ tiransl moare въ апхче чеа-
le streine, Kir Domnxl întrs bsm>tate desxBbrmit въ
.¿J
anere aie sale, nsne певот^ъ, nreksm mi Mixal Bo
db funds'! milb de 1;агъ, amtenta întoar4erea dentrs
гъхЩие lor, kxm s'ax zis mal sxs, че eï nÍ4e kema1,ï
a aszi, тче tramï a simt,i ns s'ax nlekat.
Mixaï Bodb oastea чеа streinb , Linkanï, Tbtarï
mi Кагач! певгык!х sx'ï ЫтЦъ assnra Katanelor, nx
his t,inst 1ъпгъ sene, че tas lbsat de s'ax íntorsx vi
ne den kbtro Benise, mi ах rbmas nsmaï ks slsHÜto-
riï &ъ1, mi trimit,bndx nentrs limba snre Neamt,! , ax
adss НтЬъ nre sn £ечог a Ksziï ks sn kxmnat a lsï,
mi msstrbndsï Mixaï Bodb ka xn Domnx, ьах dat la
пагъ la тъпъвигеа Sokola, пъпъ îï ва slobozi.

Ai4Ï se sfîrmeskx foile manxskrisslsï nostrs 4elsï '


original, ks tote къ istoria srmézb maï denarte, nre-
ksmx se note înl,elege nré-lesne din înssinï kxrssl sti-
lslsï. Noï snerbmx къ чегче1ъгПе slterióre ne вогх
X 372.x
(leskoiirri srniarea aqestel Кгошче interessante, kare
коп rinde skinilrbrile че1е mal mari în llrinqiuate, ade-
къ introdx4erea uii stabdirea Fanariot,ilorx kari ne ax
iirbdat à mi ne axHMfeMM terile în kïrsi mal mïltx
de о sstb de annl.
Redakt.
)( 373 )(

BSLETIiNo* BIBLIOTRAFIKS.

fn Transitaania s'a formats, delà annul 1843, o so-


metate kare se оккзпъ k.% deskonerirea mi desBolta-
rea elementelorx kontribïitore snre kxnouitint,a t,eriï
( Transibaniel ). Aqeastb sot,ietate ûuï are ne totx
annsl adsnxrile sale ш diBerse огаше ale nroBint,eï,
skimbindx lokxl din annS în annv. Ea mblikb nen-
tri lskrbrile sale o fóie neriodikb sxntx nsmele de

» ARx iвx
al soljietbl^iï nentrí ksnointinl,a t¡eril
Transileane » *) .

Шпъ aksmx, ne ах Benitx че1е trel fbiuióre kare


formézb Tomtl I , mi fbuiióra 1 din Tomsl II. Noï
ne mi>rginimx aksmx de o kamv datb a arbta konrin-
sïl a4estel nîblikbril interessante nentrx tol.1 Ronn>-
nil din nroB¡nt,ele Daniane :

*)
Archiv
des Vereines
für
Siebenbürgische Landeskunde.

Hermannstadt, 1843.
Verlag des Vereines.
X 374 X

К о и г i n s s 1 T о in V 1 s ï I.

Г'ъшюга 1.

Desnre niiiite qerqetbrl natzralistiqe Bredniqe de do


nt? ín Transileania.
Adassîrï la istoria Transileanieï delà mórtea lit An
drere III. шпъ la annsl 1310, de G. D. Teutsch.
DesBol tarea nrinqinielorë qelorx maï îmnortante nentrs
qerqetarea limbeï Ronrbne, de Ilrof. J. K. Schuller.
bai transsmti delà Sigisnrsndu Batori, kommïnikat?
mi esnlikatS de ... .
Doïe rarï monete Romane nenxblikate (k« stamne).
fпветпъг! snre demtentarea 1«ъп! a min te nentrs to^ï
amiqiï natriel.

Fwniora 2.

Referinljb desnre o kbllbtorie neste o narte a Karna-


tjilorx aîstralï, kari desnartK Transileania de t,eara
Котъпевкъ din drénta Oltstaï , din annsl 1838,
( Inkeiarea aqelstauil Artikl* în ArxiBïl bï Schuller,
2 -a гъшюгъ ).
Starea по1Шкъ a SamilorS Transileanï, immezialS ma
inte de ïnirea maï strîmtb a qelorx treï nat,ivnï
din Transileania. О snitjb de J. K. Eder.
Menetele antiql, о Птъпъ a istoriel век! a Transilea
niel. ( tnkeiare ).
4earta nentrx ватъ a Samilori kï Kanitsbl din Oradea-
mare, în n-btrarrel din *гтъ al sekhlsl XV,. Knx
adaxs* la istoria Sauiilorx de ne timnîl aqela, de
G. D. Teutsch.
X375X
Швъчгепеа altimetrikb a ïnori nvsnt,ï mi чеЩТ din
Transileania, de Antonie Kurz.
Desnre nsmele Sauiilorx Transibanï, de G. D. Teutsch.
Exo la Iliétra Regels! ( Königstein), de Antonie Kurz.

Fbuiióra 3.

Traktate desnre monïmentele, inskrinqrenile mi itine-


rariele de ne timnîl Romanilori , relatiBX snre
- Daqia.
a ) ilreliminarie.
b ) Karta Ilestingerianb relatÎBx snre Transitaania.
с ) ЕвпЬкъчгепеа Karteï Ilestingeriane.
Desnre гъпогЫ între limba Samilorx Transileanï mi
între Dialektele bass*-sassonÍ4e mi bassx-renane,
de Fr. Marienburg.
Adatssrï kritine la istoria ekklesiastikb a KanitvM?!
Sibitanv în Transileauia înainte de Reformb4mie
( kontinsare ).
Dekanil Kanitslshï Sibitanx.
Adassxrl la Statistika TrasilBanieï, de G. Binder, Пго-
fessor în Siriuiorb.

Konrinsïl T о m 1 1 1 1 II.

Fxniióra 1.

Arxißele Transibaniel ka fi>nti>nï ale istrorieï natrieï.


Din Memorabilitx1¡ile mansskrise ale "snsï Sassí din
seklxl XVII.
Adaisïrï la istoria Transileaniel sxntx Regele Karls
Robertí.
)(376)(
Reîneibarea biseri4eï Eeangeliie-Ltterane în Klxuix.
Manîskrisele biblioteqil а?Пче Imner. lier, din Bienna
relatiev snre istoria 1 ransilBanieï.
bnï doktmentv kare se nretinde a fi în arxÏBil Kame-
ril atlive Rerale îinntremtï in Bida.
Adaisirï la Statistika Transileaniel.
ilrosnektsl n^sï гъ t oriel géode tiqe Josefine în Transil-
Bania în annil 1786 — 1790.
Katalori de nvmêle ineekite aie lokxrilors Transileane.
Кошпишкъчнтеа Ilrofessorilxl J. Filtsch kbtre soljie-
tatea nentrs ksnouitinta teril Transileane.
]\sme Bekl aie Distriktïlxl BrainoBilxI sa* teril Бъг-
sel mi ale loktrilorx sale, din Dokumente, katalo-
gisate de J. Trausch.
Comités de Besztercze, de Meg) es et de Brasso, e lit—
teris coaevis eruti.
ОЬвегвъчнтПе timnïrale ne obsereatorral din Alba-
Jïlia, în anntl 1843.
)( 377 )(

]ЕЕКАТАа

fa \,л : 1 i n i а: în 1ок* dеî ч i t e ш t e:

112 9. kars, kare


123 1. тъьа, intbta
143 6 din ж. fxdsbï, fxnchbl
144 11. чеа, чеГ,
146 11 din ж. sinitjf, si m ti,
151 10. oslelitate, os ti lita te,
164 11 din ж. 1498. 1494.
169 9. чеЩепиогй, чещЦогх,
170 12. котгшиаъту, kommíndbmv
172 1. ín^eritófe, íntbritwre,
174 1. Master, Mester,
184 18. aszi avzi
189 — fiinittl, finit?!,
200 15. omneenitï omeneint!
— 6 din ж. nomeu nomen
201 1. loktiile. lokürile
— 15. atare, stare,
202 20. Kostaldx, Kastaldv)
204 2 din ж. disolata, desolata,
213 13. 1585, 1595
214 7. 1575, 1595.
— 16. nredestv, nretestí,
219 6 din ж. fsdxl, fsndvl,
222 10. Renresenta^iT, Renresontantil,
223 7. in fini, tn fine
)( 378 )(

í a t, a : 1 i n i a : !n lokí de: 4¡ lernte

261 6 din ж. агхпкагъ, агхпкъ,


294 1. 30 FeBr. Se ва îndrenta în
299 17. 30 FeBr. •*гтъ d*nb doki-
■— 1 din ж. 30 Febr. mente originale.
303 16. îatxrziarb, întbrziare,
323 19. insb dïub, îllSb ПХ dïDb,
329 2 din ж. din Kons. din 6 Kons.

(,•"•
XIX

TABLA TOMS LSI III.

I. Kronikarrel Romineskx:
Kronika 1,ъпГ МоЫове! delà 1662 — 1730,
ía1¡a 3—94, 331—372.
II. Dinlomatikïl Rombneskx:
NoBella XI a Imneratorrelxï Jsstinianx ктЛге
A. Katellianx Arxieniskoird nrimel Jsstiniane. f. 103.
IlriBilegFsl lxl Andre« II Regele Snrariel datx
Germanilorx din Transilsania 1224. f. 111.
Billa hi Trerorix IX kbtre Bela Regele Sn-
rarieï, 1234. f. 119.
ЖхгъпипЫ lsi Bela nentrs íntórqerea Sxis-
matiqilorx, 1234. f. 123.
Bxlla 1*1 Klemente kxtre LsdoBikx Regele
tfnrarier, 1352. f. 124.
Manifestai lxï LxdoBikx Regele Snrarieï nen-
trs ssnnxnerea Sxismatiqilorx , 1356. f. 126.
Billa lxï Inno4ent,ix Папа къГге Lxdoßikx
Regele Snrarieï, 1356. f. 128.
Bulla 1*1 Urban* V kbtre Laiotx Domnsl l;e-
ril Rom-bneintí, 1370. f. 130.
Bxlla lil îirbanx V kbtre Klara Bbdiea hl
Alessandrs Domnïl t,driï Rom-bneuitï, 1370. f. 133.
Bxlla 111 Srbanx V kbtre Arxieniskonïl din
Пгага mi Eniskonil din Bratislaeia mi din Kra-
koBia ín resnekul 111 Lazko Domnil Molda-
Biel, 1371. f. 135.
t .... .
)(")(
Bïlla 1*1 Ггегоп* XI kbtre Lazko Domntl
Moldaeiel, 1372. f. 140.
Aktïl koneentsbï Monastei ws\tt de Ппгъ
hlsiiix nentrs iilingerea SniBersiti>l,il îînrsrilorx
yuii a Romxnilor*, 1437. f. 147.
Aktsl de xnire al Nobililorx , Slkxilorx uri
Saniilor* din Transibania, 1437. f. 150.
Enistola ririn kare Nobiliï Ыатъ ne Sauil în-
kontra t,eranilorx reBolta^ï, 1438. f. 154.
Aktsl II de ïnire al Nobililorx, Sikïilorx ini
Samilorx, înkontra t,eranilorx, 1438. f. 156.
Dinloma lsl J. b'nniade datb Rom-bnilorx no-
bill din Xa^erx, 1448. f. 159.
Dekret«! V ^1 lsl Matia Regele îînrariel nen-
trx skxtirea de <Нч!тъ a Sxismatiqilorx, 1481. f. 160.
Dekretsl II al hï Bladislaex Regele ÎJnra-
rieï nentrx skïtirea de di4ïnvb a SxismaVqi-
lorx, 1495. f. 151.
Dinloma hl Matia R. Ъ. nentrx skxtirea Пгео-
t,ilorx Romiiní din Marmïrosx, 1479. f. 166.
Dinloma 1*1 Bladislasx R. Ъ. nentr* sxbor-
dinarea llrootilorx din Maimsross la Eniskonsl
din Мтткачгё, 1491. f. 169.
Dinloma hï Bladisbex R. îï. nentrs întiri-
rea drenttrilorx Monasterrebï St. Mixail din
Marm*rosx, 1494. f. 172.
XrisoBil Ilatriarxïhl Antoni* II nentrx fsn-
darea Monastesmbl St. Mixail din Marmx-
rosx, 1391. • f. 173.
Dinloma hï Bladislaex R. 15. nentrx аппъгагеа
drentïnlor* Monasteralxï St. Mixail din Mar-
umosx, 1498. f. 180.
Xшх
Mandatai lsï Matia R. 8. kxtre Ersmensl
Monasterralxl de Ппгъ Klsinx nentrs înrbdsirea
teranilorx de a treqe dene nronrietatea Mona-
sterrahï ne alte lokîrï, 1465. f. 184
Dinloma Isabelle! Regineï nentrs întbrirea
liniskonsbï Kristoforx în Monastemd de Fel-
Diod, 1557. f. 205.
Dinloma liï Giorgio I Rako^i nentrs înti>rirea
Mitronolifslsï Stefanx Simonix, 1643. f. 231.
Dalteria Mitronolitshl Stefan* Simoniv da-
t% hï Ilartenrô Eniskonïhï din М*пкач!,1651. f. 251.
Dinloma lsï Giorgix II Rakot,! nentrx întbrirea
Mitronolitshï Saiîa, 1656. , f. 253.
Aktsl de xirotonie al Mitronolitïbï Iosifx,
1680. f. 262.
Akul de fbrbdiin^i al Kïratorilori Transileanl
къ uorx restabili ne Mitronolitsl SaBa, 1681. f. 264.
Aktïl I de tfnire a Roini>nilorc ks ííatyli-
4ir, 1697. f. -272.
Instrxktisnea Ilatriarxïlsï Dositero ast% Mi-
tronolitïhl Atanasix, 1698. f. 276.
Resoht,isnea Imneratorrelxl Leonoldx în re-
snekttl ïnireï Rom-bnilorx, 1698. f. 278.
Manifestai ririmatelxï LeonoldS de Kolloniqï
în resnektïl snireï Ronrniilorx, 1698. f. 279.
Dinloma Imneratorralsï LeonoldS nentrx
drentxrile Ronvbnilorx *пЦТ, 1699. f. 285.
Aitiluliï rsaernílsl Reral ( nroBÍr>t,ial ) nentrx
restrîngerea Ronvbnilorô -snit,f, 1699. f. 295-
Ilrotestïl Sinodxhl RonvbneskS în kontra
reslrîngerilorx ГгвегпяЫ, 1699. f. 299.
)(ivx
Dekretsl Imneratomds! Leonoldx nentrs libe
ra xnire mi nexnire а Rom-bnilorx, 1699. f. 301.
XiisoBsl ririiiqiiielsl Kost. Бгъпковеапх nen-
trx di>rxirea nronriefrbljiï: Meriinenl Mitrono-
litslxl Transileanx, 1700. f. 305.
Aktsl II de xnire а КотъпИогх ks Katoli-
4Ü, 1700. f. 308.
Aktele disqinlinare ale Sinodxhl, 1700. f. 312
Dialoma Imneratorralxl Leonoldx nentrs în-
txrirea Mitronolitxkl Atanasix, 1701. f. 318.
Aktele Sinodxlsï nentrx nreot,ir din Sniadó-
гъ, 1701. f. 322.
Mandat?! Imneratorrahï Leonold* nentrs era-
litatea de drentsrl a Religionarilorx de Religix-
nile nriimite, 1702. f. 323.

III. MemoratorHfl D а ч i a n х :

*kremtmarèa lokxitorilorx din Daqia, dsnb


Tertilí$n*$jj»:■•■ ;' ï \t f. 79.
Kremtînarèa rot,ilorx stnninrf de ármele X%\
Konstantin*, dxnb Sokrate. f. 98.
Sortea Eniskonslsl din Marrx ríe timnxl ok-
кхпъчтп! íínnilorx, а*пъ Ilriskx. f. 99.
Annlekarea snre snire a Mitronolitslxï Гпго-
rix din MoldaBia 1436. Le Quien. f. 141.
Damianx Mitronolitxl Moldaeieï sxbskrie "Sni-
rea ín Sinodxl déla Florencia, Le Quien, f. 142.
ReBoltarea t,eraniIorx Transileanl 1437, dsnb
Tlrotokollsl Sauudorx. '. . f. 153.
INobilil Rombnï din Xat,erx , dxnb Antonix
Вгапчгё. .i ■ . f. 159.
x-vx
Stbrtin^a BoiBodshï Nikólb Villak nentrs în-
tórierea Sxismatiqilorö, с!т?пъ Eder. f. 160.
Mailatx BoiBodïl TransilBanieï amiksl Iïrima-
tebï Nikólb Rom-biivl. f. 200.

IV. Dissertatorrelistoriki:*
Dokumente istori4e desnre starea nolitikb mi
religiósb a Rombnilorx din Transilßania. f. 95.
1. Benirea Rombnilorx în Daqia, înqenxtsl
Religiiniï Kreintine ssnti rïBernxl Romanilorx,
sxntîf ГоЦ , ssntx îïnnï , sxntx Jxstinianx, rai
s*ntx Bxlrarï. f. 96.
2. Dskatxl Trânsileanx ne timnsl Beniriï Ъп-
rsrilorx ; krenitinarea a4estora ; Benirea Ger-
manilorx în Transilßania ; drentsrile aqestora
uii ale Rombnilori.
3. Sti>rsint,ele Katoliqilorx
matiqï ( între alljiï ne Ronvbr
4. Stirsintjele Kwtjiï Româ
тъш! din t,eara Ronrbnéskb m!
5. Starea Transileaniel ssntx
indigent ; «nrsrbrile ^eranilorx fbkste de Lxdo-
Bikü; rbskólla t,eranilorx ssntx Sigismxndx ; sta
rea Rom-bnilorx s?ntx J. tfnniade, Matia Когвтх
mi BladislaBV. f. 143.
6. Starea Romi>nilorx din Marmorosa sxntv
Matia Koreinx mi ssntx Bladislaex ; nrotekf,i*-
nea biseriqil Rombnenitï, mï a t,eranilorx. f. 163.
7. Skimbarea stbriï l,eranilorx omagl dxnb
rbskólla Krsl,ilorx ; okkxnarea Hnraneï nrin
Тхгч! ; Transilßania sxntx treï nretendint,i, Fer
dinand«, Ioanne Zanolia mi fletrs Bitézsl. f. 186.
)(Vix
8. Skimbarea stiril Transileaniel nrin intro-
dtverea sektelorx no«:, starea Ilomxnilorx stnts
Ts;Jirll.-tt sxntl Ioanne Sigismxndx, sxntx Flrin-
míiiíi Iktorian! , mi sintx Mixail Bitézx1. f. 204.
9. Starea biseriqil ВотъпешИ sxntx Ilrin-
•liiiiT Kalnineiutr, mal Birtosx sxntx RakotianI mi
Anaiianï. f. 229.
10. Тгечегеа Transileanieï sïnti гхвегпх1
Л usiner ; treqerea НотъпИогх la xnirea kx Ka-
toliqii 5 drentirile Ronvbnilorx xnit,ï. f. 267.
V. I i x 1 <■ t. i и x I 1 i i b I i о г r a fi к x :

Acxíbx al sot,ietbt,ir nentrx kxnointin'a teriï


If.uisilitrnir. f. 373.