Sunteți pe pagina 1din 2

(ciClu1~19O7ŢBşUg,~Ctc~).

5.~Lirica de dragoste, elogiul vieţii conjugale (hdzassăg), al iubirii de familie.


•. 6. Lirica religioasă,.filozofică despre dilema omu1~ii modern, oscilaţia (ingadoztls) între credinţă şi
tăgadă (Psalmi).
7. Poezia “boabei şi a fărâmei” (morzsa)—lirica universului
• mărunt al animalelor, plantelor, păsărilor, gâzelor (Cărticica de
• seară, Cartea cU jucării, etc.
• Ca şi Eminescu, Arghezi aavut o influenţă covârşitoare asupra.~ IimbajuluipOetiC românesc.
Cum spune Garabet Ibrăileanu: “IntrUn fel s-a scris înainte de Arghezi, într-alt fel după dânsul”.
Limbajul poeticarghezian se caracterizează prin ineditul (t~jszerast~g) imaginilor, a~ociaţii îndrăzneţe de
cuvinte (“slovele se-mperechează, se mărită”),o mare concentrare şi esenţializare (tiimiirs~g), contraste ~‚

violente, cuvinte dure. .E1 a fost primul reprezentant al esteticii urâ-tului din lirica română pentru că
prelucra tot ce este omenesc, şi temele şi cuvintele urâte. -

Arghezi valorifică tot registrul vocabularului. E1 considera că littiba vorbită .ascunde multe comori
nevalorificate de poeţi. În arti-colul său Ars poetica scria următoarele:
“Am căutat cuvinte virginale (szâ’z), cuvinte puturoase (baziis), cuvinte cu râie (riJhes), cuvinte care
asaltează ca viespile (darazsak) sau te liniştesc ca răcoarea, cuvinte-fulgi (pihe), cuvinte-cer, cuvinte
»~meta1.” O asemenea pledoarie originală despre cuvinte scrie doar un mare artist al cuvântului.
Criticul Tudor Vianu scrie că “Arghezi dă dreptul de cetate tutu-ror cuvintelor, chiar şi celor mai
compromise; zdrobeşte convenţia literară, obţine uneori sinteza poetică din materia cea mai prozaică a
limbii şi reforma lui lexicală are caracterul unei inovaţii re-.voluţioflare.

Prin energia expresivă, fecunditatea fanteziei şi caracterul uman al mesajului poetic, Arghezi este în
acelaşi timp un mare poet roinâfl şi universal (Premiul Herder al Academiei Vieneze şi pro-punerea
pentru Premiul Nobel în 1967).
49. TUDOR ARGHEZI TESTAMENT —

• Poezia Testament expresia crezului artistic arghezian


• Explicarea titlului sugestiv.


• principalele idei literare din poezie.

• De-a lungul anilor Arghezi a formulat de mai multe ori părerea sa despre rolul artei şi misiiunea
artistului. Provenienţa (eredet) dintr-o familie de ţărani gorjeni, viaţa sa zbuciumată 1-a făcut sensibil la
problemele mulţimii, 1a neajunsurile sociale, po1itice economice ale epocii sale. Numeroase articole şi
studii cuprind idei, referiri la uriaşa responsabilitate a artiştilor, pentru a oglindi cinstit realitatea, pentru a
milita în numele celor mulţi. În fruntea primului volum, Cuviflte potrivite (1927) se găseşte cea mai
importantă poezie program a lui Arghezi, o artă poetică originală şi în conţinut şi în formă-poezia
Testament.
• Titlul este sugestiv (sokatmondó) poetul lasă urmaşilor un model de atitudine estetică originală, pe
care la rândul său a construit-o moştenind şi valorificând opera şi limba înaintaşilor.
• Conţinutul de idei al poeziei sintetizează principalele idei literare ale poetului:
1. Opera artistică este rezultatul unui proces de evoluţie spirituală şi serveşte ca o treaptă pentru
generaţiile viitoare.
2. Opera poetică are datorită să exprime şi sâ râzbune suferinţele îndurate de înaintaşi.
3. Limbajul poetic arghezian valorificâ graiul popular “cu-ndemnuri pentru vite”.
4. Şi urâtul este o sursă de inspiraţie pentru un adevărat artist.
5. poezia înseamnă nu numai talent, ci şi muncă, nu numai conţinut incandescent (izzó), ci şi formă
migălos (aprólékosan) lucrata.
Ideea de bazâ a poeziei dezvoltata în primele trei strofe este: legâtura dintre generaţii şi
responsabilitatea urmaşilor în faţa tradiţiilor moştenite de la străbuni: “Cartea mea-i, fiule, o treaptă.”
Metafora cartea e treaptă sugerează tocmai această continuitate între generaţii artistice.
Opera poetică “un nume adunat pe-o carte” este rezultatul Unei lungi evoluţii (haladás) biologice şi
sociale, până ce din suferinţă şi răzvrătire, din anonimat (névtelenség) secular, un descendent de ţăran
(parasztivadék) va deveni intelectual şi va schimba “sapa-n condei (toll) şi brazda-n călimară (tintatartó)
Opera poetului ca rezultat al eforturilor “muncii sutelor de ani”, are datoria sacră (szent) să devină un
instrument de luptă ca să răzbune suferinţele socia1e a1e generaţiilor înaintaşe de ţărani. Arghezi
formulează acel crez al său, că arta trebuie să aibă caracter inilitant: “Durerea noastră surdă şi amară/
O-ngrăinădii pe-o singură vioară/ Pe care, ascultând-o, a jucat/ Stăpânul ca un ţap înjunghiat.”// “Biciul
(ostor) răbdat se-ntoarce în cuvinte”. Arghezi formulează şi atitudinea sa estetică în legătură cu inovarea
limbajului poetic. El descoperă în vocabularul ţărănesc cuvinte duspre, prozaice din care se inspiră
pentru un limbaj poetic modern, apropiat de realitatea lingvistică a ţării: “Din graiul lor cu-ndemnuri
pentru vite,/ Eu am ivit cuvinte potrivite.” Lupta cu materia limbii este o activitate grea: scrisul cere
răbdare şi migală, singurele garanţii a1e durabilităţii (maradandóság): “Şi frământate mii de săptămâni/
Le-am prefăcut în versuri şi-n icoane.” După părerea lui Arghezi, arta adevărată înseamnă talent şi
muncă, conţinut incandescent şi formă aproape perfectă. Două metafore originale şi o personificare
îndrăzneaţă exprimă în mod şocant (meghökkentő) această idee:“S1ova de foc şi slova făurită/
Imperecheate-n carte se mărită (férjhez megy).”
Arghezi este primul poet din literatura română care consideră că tot ce este omenesc, chiar şi aspectele
dezgustătoare, urâte, este subiect poetic: “Din bube (kelés), mucegaiuri şi noroi/ Iscat-am (előidéztem)
frumuseţi şi preţuri noi.” Este una dintre cele mai interesante formulări ale esteticii urâtului.
Limbajul poeziei este şocant, metaforic, original.Toată poezia demonstrează şi sub aspectul formei
noutatea şi curajui stilului arghezian: expresii figurate îndrăzneţe, asociaţii de cuvinte inedite, cuvinte tari,
violente. Versurile exprimă într-o formă concentrată esenţe de idei, în care nici un cuvânt nu este de
prisos. Arghezi sparge tiparele topice (megszokott szórend) şi sintactice.

S-ar putea să vă placă și