Registrul de sterilizare

pentru metode fizice si fizico-chimice

 Data si numarul aparatului ;

 Continutul si numarul obiectelor din sarja ;

 Numarul sarjei ;

 Temperature si dupa caz presiunea la care s-a efectuat sterilizarea ;

 Ora de incepere a ciclului de sterilizare ;

 Ora finalizarii ciclului de sterilizare ;

 Rezultatele indicatorilor fizico-chimici si rezultatul testelor biologice ;

 Semnatura persoanei responsabile cu sterilizarea ;

 Semnatura persoanei responsabile cu eliberarea materialului steril ;

 Deseurile rezultate din activitati medicale
Conform Ordinului MS 1226/2012
Cod deseu Continut Ambalaj Etichetare
18.01.01 Deseurile intepatoare-taietoare: ace, ace cu Se folosesc recipienti din -tipul deseului
fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de material plastic rigid colectat;
Obiecte ascutite bisturiu, pipete, sticlarie de laborator ori rezistent la actiuni -pictograma
alta sticlarie sparta sau nu etc. de unica mecanice; ,,Pericol biologic”;
folosinta, neintrebuintata sau cu termen de -este prevazut in partea -capacitatea
expirare depasit, care nu a intrat in contact superioara cu un capac recipientului (l sau
cu material potential infectios special care sa permita kg);
In situatia in care deseurile mai sus introducerea deseurilor -data inceperii
mentionate au intrat in contact cu material sis a impiedice scoaterea utilizarii;
potential infectios, inclusiv recipientele care acestora dupa umplere -unitatea sanitara
au continut vaccinuri, sunt considerate fiind prevazut cu un si sectia;
deseuri infectioase si sunt incluse in sistem de inchidere -data umplerii
categoria 18 01 03*.In situatia in care definitive; definitive;
obiectele ascutite au intrat in contact cu -capacul recipientului are - persoana
substante/materiale periculoase sunt orificii pentru detasarea responsabila cu
considerate deseuri periculoase si sunt acelor de seringa si a manipularea lui;
incluse in categoria 18 01 06*. lamelor de bisturiu;
18.01.02 Deseurile anatomo-patologice constand in Se folosesc cutii din -tipul deseului
fragmente din organe si organe umane, parti carton rigid prevazute in colectat;
Fragmente si anatomice, lichide organice, material biopsic interior cu sac de -pictograma
organe umane, rezultat din blocurile operatorii de chirurgie polietilena care trebuie sa ,,Pericol biologic”;
inclusiv si obstetrica (fetusi, placente etc.), parti prezinte siguranta la -capacitatea
recipiente de anatomice rezultate din laboratoarele de inchidere sau in cutii recipientului (l sau
samge si sange
autopsie, recipiente pentru sange si sange confectionate din kg);
etc. material plastic rigid cu -data inceperii
Toate aceste deseuri sunt considerate capac ce prezinta utilizarii;
infectioase si sunt incluse in categoria 18 01 etanseitate la inchidere, -unitatea sanitara
03*. avand marcaj galben si si sectia;
sunt eliminate prin -data umplerii
incinerare. definitive;
- persoana
responsabila cu
manipularea lui;
18.01.03* Deseurile infectioase, respectiv deseurile Se folosesc cutii din -tipul deseului
care contin sau au venit in contact cu sange carton prevazute in colectat;
deseuri ale ori cu alte fluide biologice, precum si cu interior cu saci galbeni -pictograma
caror colectare virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele din polietilena sau saci ,,Pericol biologic”;
si eliminare fac microorganismelor, perfuzoare cu din polietilena galbeni ori -capacitatea
obiectul unor tubulatura, recipiente care au continut marcati cu galben. recipientului (l sau
masuri speciale
privind
sange sau alte fluide biologice, campuri kg);
prevenirea operatorii, manusi, sonde si alte materiale -data inceperii
infectiilor de unica folosinta, comprese, pansamente si utilizarii;
alte materiale contaminate, membrane de -unitatea sanitara
dializa, pungi de material plastic pentru si sectia;
colectarea urinei, materiale de laborator -data umplerii
folosite, scutece care provin de la pacienti definitive;
internati in unitati sanitare cu specific de - persoana
 boli infectioase sau in sectii de boli responsabila cu
infectioase ale unitatilor sanitare, cadavre manipularea lui;
de animale rezultate in urma activitatilor de
cercetare si experimentare etc.
18.01.04 Imbracaminte necontaminata, aparate Se folosesc saci din Se inscriptioneaza
gipsate, lenjerie necontaminata, deseuri polietilena de culoare codul de deseu
deseuri ale rezultate dupa tratarea/decontaminarea neagra sau saci din nepriculos
caror colectare termica a deseurilor infectioase, recipiente polietilena transparenti si
si eliminare nu care au continut medicamente, altele decat incolori.
fac obiectul citotoxice si citostatice etc.
unor masuri
speciale privind
prevenirea
infectiilor
18.01.06* Acizi, baze, solventi halogenati, alte tipuri de Se colecteaza si Marcaj adecvat
solventi, produse chimice organice si ambaleaza in recipient pericolului
chimicale anorganice, inclusiv produse reziduale impermeabil cu o ,,Inflamabil”,
constand din generate in cursul diagnosticului de capacitate care sa nu ,,Coroziv”, ,,Toxic”
sau continand laborator, solutii fixatoare sau de depaseasca 5 l pentru
substante developare, produse concentrate utilizate in substante lichide si 5 kg
periculoase
serviciile de dezinfectie si curatenie, solutii pentru substantele solide.
de formaldehida etc.
18.01.07 Se colecteaza in Se inscriptioneaza
Produse chimice organice si anorganice ambalajul original. Iar codul de deseu
chimicale, altele nepericuloase (care nu necesita etichetare
pentru cele de la nepriculos
decat cele specifica), dezinfectanti (hipoclorit de sodiu
aparatele de diagnoza ce
specificate la 18 slab concentrat, substante de curatare etc.),
contin substante chimice
01 06* solutii antiseptice, deseuri de la aparatele de
periculoase in
diagnoza cu concentratie scazuta de concentratii neglijabile se
substante chimice periculoase etc., care nu
elimina ca deseu
se incadreaza la 18 01 06* nepericulos si se
valorifica .
18.01.08* Categoriile de deseuri vor fi stabilite in Se colecteaza in -tipul deseului
ordinul privind gestionarea deseurilor de containere de unica colectat;
medicamente medicamente, care va fi reglementat folosinta sigure, cu capac, -pictograma
citotoxice si conform art. 6 alin. (2). care se elimina separate. ,,Pericol biologic”;
citostatice -capacitatea
recipientului (l sau
kg);
-data inceperii
utilizarii;
-unitatea sanitara
si sectia;
-data umplerii
definitive;
- persoana
responsabila cu
manipularea lui;
18.01.09 Categoriile de deseuri vor fi stabilite in Se colecteaza separate de -tipul deseului
ordinul privind gestionarea deseurilor de celelalte deseuri in in colectat;
medicamente, medicamente, care va fi reglementat cutii din carton prevazute -pictograma
altele decat cele conform art. 6 alin. (2). in interior cu saci din ,,Pericol biologic”;
specificate la 18 polietilena care se pun pe -capacitatea
01 08 un port-sac cu capac recipientului (l sau
(holder) sau in pubele cu kg);
capac -data inceperii
utilizarii;
-unitatea sanitara
si sectia;
-data umplerii
definitive;
- persoana
responsabila cu
manipularea lui;
18.01.10* Capsule sau resturi de amalgam (mercur), Se colecteaza separate de Se eticheteaza
dinti extrasi care au obturatii de amalgam, celelalte deseuri in corespunzator
deseuri de coroane dentare, punti dentare, materiale recipient sigilate
amalgam de la compozite fotopolimerizabile, ciment
tratamentele glasionomer etc
stomatologice;
aceste deseuri
sunt
considerate
periculoase.
 Metodologia de supraveghere a expunerii accidentale la produse
biologice a personalului care lucreaza in sistemul sanitar
conf. Ord. MS 1101/2016

Scop: reducerea riscului de infecţie postexpunere la sâ nge şi la alte produse biologice la

personalul care lucrează în sistemul sanitar.
Obiective:
a) estimarea incidenţei expunerii accidentale la produse biologice a personalului care
lucrează în sistemul sanitar;
b) ierarhizarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, timpul de lucru etc.);
c) evaluarea respectă rii precauţiunilor standard;
d) sensibilizarea personalului medical în sensul cunoaşterii riscului expunerii la sâ nge şi la
alte produse biologice şi a aplică rii mă surilor de prevenire a acestor expuneri accidentale şi a
consecinţelor acestora;
e) aplicarea corectă a mă surilor profilactice primare şi secundare.
Tip de supraveghere:
 pasivă - colectarea datelor privind expunerea la produse biologice a personalului
medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar.
Datele privind raportarea expunerii accidentale la produse biologice sunt colectate pe baza: -
fişei de raportare a expunerii accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la
produse biologice;
- tabelului privind evidenţa vaccină rilor personalului medico-sanitar cu expunere accidentală
la produse biologice;
- fişei unită ţii sanitare privind situaţia vaccină rii antihepatită B a personalului medico-sanitar,
de îngrijire şi auxiliar.
Definiţii:
a) persoana care lucrează în sistemul sanitar - orice persoană (angajat, student, voluntar) ale
că rei activită ţi implică contactul cu pacienţi, sâ nge sau alte produse biologice provenite de la
pacient, în cabinete, secţii, compartimente sau laboratoare;
b) expunere cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC, care necesită profilaxie postexpunere
profesională (PPEP) - accidentarea transcutană (de exemplu: înţepă tura cu ac sau tă ietura cu un
obiect tă ios), contactul mucoaselor sau al pielii care prezintă leziuni ce îi afectează integritatea (de
exemplu: expunerea pe o piele cu excoriaţii, tă ieturi, delabră ri, flictene, eczeme sau alte afecţiuni
dermatologice) sau contactul cutanat pe o piele intactă , dar cu o durată prelungită (de exemplu:
câ teva minute şi chiar mai mult) sau implicarea unei suprafeţe întinse de contact cu sâ nge,
ţesuturi sau alte produse biologice contaminate vizibil cu sâ nge;
c) produse biologice
 1. spermă , secreţii vaginale;
 2. fluide (lichid cefalorahidian, sinovial, pleural, peritoneal, pericardic, amniotic);
 3. concentrate de HIV (în laboratoare). În absenţa sâ ngelui vizibil în salivă , lacrimi,
sudoare, urină , fecale, lapte aceste produse biologice nu sunt considerate cu risc de infecţie
HIV şi nu impun mă suri de profilaxie antiretrovirală şi de supraveghere medicală PPEP;
 d) caz de expunere profesională - orice persoană care lucrează în sistemul sanitar şi care a
suferit o expunere accidentală cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC prin contact cu sâ nge sau alte
produse biologice considerate cu risc de infecţie.
Populaţia-ţintă : persoanele care lucrează în sistemul sanitar, respectiv: personalul medico-
sanitar şi de îngrijire/auxiliar/tehnic, persoane aflate într-o formă de învă ţă mâ nt, voluntari.
Unită ţile-ţintă : unită ţile sanitare publice, indiferent de subordonare şi private
Atribuţii în unităţile sanitare
I. Cabinetul/Compartimentul/Secţia în care a avut loc expunerea accidental
a) Persoana expusă accidental aplică imediat protocolul de management al expunerii
accidentale la produse biologice, respectiv:
1. îngrijire de urgenţă:
 - expunere cutanată: spă lare cu apă şi să pun 5 minute;
 - expunere percutană: spă lare cu apă şi să pun, urmată de aplicarea unui antiseptic
cu timp de contact conform recomandă rilor producă torului;
 - expunere mucoasă: spă lare cu ser fiziologic sau cu apă 5 minute.
2. chimioprofilaxie, pentru infecţia HIV, administrată în funcţie de tipul expunerii, starea
pacientului-sursă
3. vaccinare postexpunere: - în prima oră de la accident se prezintă la unitatea de primiri
urgente sau medicul şef de secţie/compartiment sau la medicul şef de gardă ; - în termen de 24 de
ore se prezintă la medical epidemiolog DSP pentru consultanţă în vederea evaluă rii riscului; - în
termen de maximum 48 de ore anunţă medicul de medicina muncii pentru luarea în evidenţă ;
b) Medicul şef de secţie/compartiment sau medicul şef de gardă: - completează şi
transmite că tre serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, în
maximum 24 de ore de la producerea expunerii accidentale, fişa de raportare a expunerii
accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse biologice:
- înregistrează expunerea accidentală în registrul de evidenţă a expunerilor accidentale la
produse biologice al secţiei; - asigură recoltarea eşantioanelor de sâ nge de la pacientul-sursă în
maximum 2 ore de la producerea expunerii accidentale, respectâ nd legislaţia privind testarea
voluntară cu consiliere;
- asigură recoltarea eşantioanelor de sâ nge de la personalul expus accidental în maximum 2
ore de la momentul expunerii, respectâ nd legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;
- asigură transportul eşantioanelor de sâ nge provenite de la pacientul-sursă la laboratorul
unită ţii cu paturi în care a avut loc expunerea.
II. Unitatea sanitară în care s-a produs expunerea accidentală
- asigură prelevarea şi testarea eşantioanelor de sâ nge provenite de la pacientulsursă şi
persoana expusă accidental la produse biologice, în funcţie de antecedentele cunoscute ale
fiecă ruia. Testele efectuate sunt: AgHBs, antiHBs, antiHBc, antiVHC, test HIV;
- asigură evaluarea persoanei expuse accidental de că tre medicul infecţionist din spital sau
trimiterea persoanei expuse că tre secţia/spitalul de boli infecţioase/consult interdisciplinar;
- asigură vaccinarea antihepatită B, în cazul în care persoana expusă nu are marker care să
indice faptul că a fost vaccinată sau a trecut prin boală ;
- pentru cazurile în care chimioprofilaxia pentru infecţia HIV este necesară , aceasta este
asigurată de secţia/spitalul de boli infecţioase.
 IV. Medicul de medicina muncii care deserveşte unitatea sanitară
- înregistrează evenimentul în registrul propriu al expunerilor accidentale la produse
biologice; - urmă reşte apariţia semnelor evocatorii de infecţie HIV/VHB/VHC;
- urmă reşte seroconversia pentru HIV şi/sau VHB şi/sau VHC la persoana expusă , pe baza
testelor efectuate imediat după expunere şi la 6 luni de la data expunerii sau, în cazul în care este
posibil, prin determinarea viremiei HIV/VHC la 1 lună , cu respectarea confidenţialită ţii, conform
legislaţiei în vigoare;
- anual completează evidenţa vaccină rilor personalului medico-sanitar expus la produse
biologice şi o trimite la serviciul/compartimentul sau medicul responsabil pentru prevenirea
infecţiilor asociate asistenţei medicale;
- raportează expunerile accidentale la produse biologice a personalului din sistemul sanitar
că tre inspectoratul teritorial de muncă , în conformitate cu Legea securită ţii şi să nă tă ţii în muncă
nr. 319/2006, cu modifică rile ulterioare, şi cu Hotă râ rea Guvernului nr. 243/2013 privind
cerinţele minime de securitate şi să nă tate în muncă pentru prevenirea ră nirilor provocate de
obiecte ascuţite în activită ţile din sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale; - face analiza
semestrială a cazurilor de expunere accidentală profesională şi de seroconversie înregistrate în
unitate.
 PRECAUŢIUNILE STANDARD
Măsuri minime obligatorii pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor
asociate asistenţei medicale conf. Ord. MS 1101/2016

Mă surile standard reprezintă mă surile minime de prevenire a infecţiei care se aplică tuturor
pacienţilor îngrijiţi, indiferent de statutul de infecţiozitate suspectat sau confirmat al pacientului,
în orice cadru unde este asigurată asistenţă medicală .
Aceste proceduri sunt concepute atâ t pentru a proteja personalul sanitar, câ t şi pentru a
preveni ră spâ ndirea infecţiilor în râ ndul pacienţilor.

Măsurile standard includ:

1. igiena mâinilor, care este esenţială pentru a reduce riscul de ră spâ ndire a infecţiilor.
Utilizarea antisepticelor alcoolice este metoda preferată în toate situaţiile clinice, cu excepţia
cazurilor câ nd mâ inile sunt vizibil murdare (de exemplu, sâ nge, alte fluide biologice) sau după
examinarea pacienţilor cu infecţie cu Clostridium difficile sau norovirus, situaţii în care trebuie
utilizate apa şi să punul;
2. utilizarea echipamentului individual de protecţie (de exemplu: mă nuşi, halate,
protectoare faciale), în funcţie de expunerea anticipată . Igiena mâ inilor este întotdeauna etapa
finală după îndepă rtarea şi aruncarea echipamentului;
3. practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea bolilor
infecţioase de la un pacient la altul sau între un pacient şi personalul medical în timpul prepară rii
şi administră rii medicamentelor de uz parenteral;
4. manipularea în condiţii de siguranţă a echipamentelor medicale sau contactul cu
suprafeţele potenţial contaminate din imediata apropiere a pacientului, proceduri specifice pentru
prevenirea transmiterii bolilor infecţioase de la un pacient la altul sau între un pacient şi
personalul medical în timpul manipulă rii echipamentelor medicale şi contactul cu obiectele sau
suprafeţele din mediu;
5. igiena respiratorie şi eticheta de tuse (tehnica de tuse şi stră nut cu utilizarea de batiste
de nas de unică folosinţă cu poziţionarea la minimum 1 metru faţă de celelalte persoane, urmată
de igiena mâ inilor), ca element al precauţiilor standard care se adresează în primul râ nd
pacienţilor şi însoţitorilor acestora cu simptomatologie de posibilă infecţie respiratorie care se
aplică orică rei persoane cu asemenea manifestă ri câ nd intră în unitatea sanitară . Acest element al
precauţiilor standard este aplicat pentru prevenirea promptă a infecţiilor respiratorii şi trebuie
aplicată la intrarea în unitatea sanitară (zonele de recepţie şi de triaj ale pacienţilor).
 Precauţiile adresate căii de transmitere
Mă suri de precauţie care se adresează că ii de transmitere a agentului patogen sunt destinate să
completeze precauţiile standard la pacienţii cu coloniză ri sau infecţii, probabile sau cunoscute, cu
agenţi patogeni transmisibili sau cu patogeni importanţi din punct de vedere epidemiologic.
Aceste mă suri de precauţie suplimentare sunt utilizate pentru situaţiile în care calea de
transmitere nu este complet întreruptă prin utilizarea precauţiilor standard.
Cele trei categorii de mă suri adresate că ilor de transmitere includ:
- Că ile de transmitere pentru care pot fi necesare mă suri suplimentare de precauţie sunt:

1. Transmiterea prin contact:

1.1. direct, câ nd microorganismul se poate transmite de la o persoană la alta (contactul cu
produse biologice): în timpul asistenţei medicale şi îngrijirii bolnavului de că tre cadrele medicale
sau în contact cu membrii familiei sau cu alţi pacienţi;
1.2. indirect, prin intermediul suprafeţelor/obiectelor contaminate care implică transferul
unui microorganism printr-o contaminare intermediară (de exemplu, contaminarea obiectelor,
echipamentului, mâ ncă rii), câ nd:
 1.2.1. igiena mâ inii personalului ce asigură actul medical/îngrijire este inadecvată ;
 1.2.2. echipamentul nu este cură ţat, dezinfectat sau sterilizat corespunză tor între
pacienţi;
 1.2.3. patogenii sunt transferaţi prin instrumentar.

2. Transmiterea prin picături:

2.1. pică turile infecţioase expulzate, atunci câ nd se stră nută sau se tuşeşte, sunt prea grele
pentru a pluti în aer şi se transferă la mai puţin de 2 m de la sursă ;
2.2. ră spâ ndirea pică turilor poate fi:
 2.2.1. directă - se realizează câ nd acestea ajung la nivelul mucoaselor sau sunt
inhalate;
 2.2.2. indirectă - se realizează câ nd acestea cad pe suprafeţe sau mâ ini şi sunt
transmise pe mucoase sau alimente. Acest mod de transmitere este mai frecvent şi este
descris în infecţiile respiratorii comune, gripă , infecţii cu virus sinciţial.

3. Transmiterea aeriană
- transmitere care se realizează prin intermediul particulelor mici (≤ 5µm în mă rime) care
transportă microbii şi pot fi transferaţi prin intermediul curenţilor de aer pe o distanţă mai mare
de 2 m de la sursă . Aceste particule sunt inhalate (de exemplu, în cazul varicelei zoster, rujeolei şi
tuberculozei pulmonare).

Măsurile suplimentare de precauţie care vizează calea de transmitere includ:

1. pentru transmiterea prin contact:
o 1.1. utilizarea echipamentului de protecţie câ nd este posibil contactul cu un mediu
contaminat cu microbi rezistenţi la antibiotice (de exemplu, enterococi rezistenţi la
vancomicină (VRE), Staphylococcus aureus rezistent la meticilină MRSA) sau Clostridium
difficile;
 o 1.2. pacientul se poate amplasa într-o rezervă singur sau într-un salon cu un alt
pacient infectat cu acelaşi patogen;
o 1.3. la intrarea în salon trebuie purtate mă nuşi curate şi echipament de protecţie
curat;
2. pentru transmiterea prin picături pacientul se amplasează într-o rezervă singur sau se
cohortează într-un salon cu alţi pacienţi infectaţi cu acelaşi agent patogen. Este necesară purtarea
de protectoare faciale câ nd se lucrează la 1-2 metri de pacient. În situaţia în care este necesar
transportul pacientului, acestuia i se aplică o mască .
3. pentru transmiterea aeriană plasarea pacientului într-o cameră de izolare cu presiune
negativă a aerului în raport cu coridoarele, aerul fiind evacuat direct spre exterior sau recirculat
prin filtre HEPA de înaltă eficienţă cu 6-12 schimburi de aer pe oră .
În rezervele cu antecameră (sasuri), riscul de circulaţie al aerului între cameră şi coridor este
redus la minimum. Acest sistem este mai uşor de susţinut, dar dificil de amenajat din punct de
vedere arhitectonic.
În situaţia în care nu există astfel de facilită ţi simpla plasare a pacientului singur într-o rezervă
care să aibă grup sanitar şi duş reduce riscul de transmitere.
Pentru bolile care au mai multe că i de transmitere se poate utiliza o combinaţie de mă suri de
precauţie. Fie că aceste mă suri sunt utilizate singular sau în combinaţie, acestea trebuie utilizate
întotdeauna în plus faţă de precauţiile standard.

Este important de reţinut:

 Microorganismele care cauzează infecţii asociate asistenţei medicale pot să fie transmise de
la pacienţi infectaţi sau colonizate la alţi pacienţi şi la personalului medical, de îngrijire sau
auxiliar.
 Mă surile adecvate şi aplicate în mod corespunză tor pot reduce transmiterea acestora.
Mă surile se aplică în conformitate cu semnele şi simptomele pacientului şi în general nu se
aşteaptă rezultatele de laborator.
 METODE DE EVALUARE

a derulării și eficienței procesului de sterilizare

conf. Ord. MS 961/2016

1. Indicatori fizico-chimici

1. Indicatorii fizico-chimici pentru controlul steriliză rii se prezintă în mai multe forme:
bandelete, bandă adezivă cu indicatori, pungi cu markeri de culoare și etichete indicatoare.
2. Indicatorii fizico-chimici se plasează în fiecare pachet/casoletă și se verifică la deschiderea
fiecă rui pachet sterilizat.
3. Se vor verifica indicatorii de eficiență ai steriliză rii:
a) virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic;
b) virarea culorii la indicatorii fizico-chimici "integratori"; se poate verifica pentru materialele
ambalate în pungi hâ rtie plastic prin transparența plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii
metalice, verificarea se face de că tre utilizatori, la deschiderea acestora. În situația în care virajul
nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat și nu se utilizează .
Simpla virare a indicatorului fizico-chimic nu garantează o sterilizare corectă , folosirea
acestui indicator nefiind suficientă pentru un control eficient al steriliză rii.
4. În registrul de evidență a steriliză rii se notează : data și numă rul aparatului de sterilizare
(atunci câ nd sunt mai multe), conținutul pachetelor din șarjă și numă rul lor, numă rul șarjei,
temperatura și presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere și de încheiere a ciclului
(durata), rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnă tura persoanei responsabile cu sterilizarea
și care eliberează materialul steril; în situația în care se efectuează înregistrarea automată se
atașează diagrama ciclului de sterilizare, observații, data la care s-au efectuat întreținerea și
verificarea aparatului.
5. Registrele de evidență a steriliză rii, ală turi de indicatorii fizico-chimici corespunză tori
fiecă rei șarje de sterilizare, se pă strează pe fiecare secție unde se efectuează procedura de
sterilizare minimum 6 luni. Atâ t registrele, câ t și indicatorii sunt verificați periodic de că tre
serviciul de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale.
6. Orice neconformitate a testelor fizico-chimice se anunță imediat la serviciul de
supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale.

II. Testul de verificare a penetrării aburului

1. Testul de verificare a penetră rii aburului, respectiv testul Bowie & Dick, pentru autoclav
este obligatoriu a se folosi la sterilizarea la autoclav, ală turi de indicatorii fizico-chimici și
biologici.
2. Pachetul-test de unică folosință , Bowie & Dick, este un test foarte sensibil folosit pentru
evidențierea aerului rezidual periculos sau a gazelor inerte din camera de sterilizare, aerul
rezidual sau gazele inerte putâ nd periclita procesul de sterilizare.
 3. Cerneala indicatoare își schimbă culoarea din albastru în verde închis spre negru, atunci
câ nd este expusă anumitor parametri de sterilizare. Schimbarea culorii este completă și uniformă .
4. Corectitudinea evacuă rii aerului, precum și asigurarea cantită ții corespunză toare a aburului
(concentrație non-critică a gazelor inerte) se poate aprecia astfel:
a) Controlul de rutină se începe printr-un test de vid, urmat de un ciclu de încă lzire. Astfel,
sterilizatorul este pregă tit pentru a începe testul Bowie & Dick.
b) Se plasează pachetul de testare (fă ră a fi desfă cut) orizontal, în treimea de jos a camerei, de
exemplu pe platforma inferioară a sistemului de încă rcare sau în zona superioară scurgerii. Numai
pachetul-test Bowie & Dick trebuie plasat în cameră .
c) Se pornește ciclul-test Bowie & Dick la 134▫C valoare nominală (134▫C efectiv, pâ nă la max.
138▫ C) pentru 3,0 pâ nă la 3,5 min. Pachetul-test de unică folosință trebuie îndepă rtat imediat la
sfâ rșitul ciclului. Se îndepă rtează hâ rtia indicatoare și se examinează rezultatul.
d) Pentru a citi rezultatul, se plasează hâ rtia indicatoare pe o suprafață stră lucitoare.
Notă: Nu se plasează hârtia indicatoare în fața unei surse de lumină. Se compară zona
exterioară a hârtiei cu cea din centru. Evacuarea suficientă a aerului/gazelor inerte va
arăta o schimbare a culorii uniforme, din albastru în verde foarte închis. Evacuarea
insuficientă a aerului/gazelor inerte va conduce la o schimbare neuniformă a culorii.
5. Pentru documentare se pă strează hâ rtia folosită pentru test la loc întunecos.
6. Registrele de evidență a testului Bowie & Dick și testele Bowie & Dick se pă strează pe
fiecare secție unde se efectuează procedura de sterilizare la autoclavă minimum 6 luni. Atâ t
registrele, câ t și testele sunt verificate periodic de că tre serviciul de supraveghere, prevenire și
limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale.
7. Orice neconformitate a testelor Bowie & Dick se anunță imediat la serviciul de
supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale.

III. Indicatori biologici

1. Indicatorii biologici constau în teste biologice pentru controlul eficacită ții steriliză rii care
conțin spori din familia Bacillus stearothermophilus, de exemplu Geobacillus stearothermophilus
(ATCC® 7953™) și Bacillus Atrophaeus (ATCC® 9372™), care se prezintă sub formă de:
a) fiole de plastic termorezistent ce au în interior un strip impregnat cu Geobacillus
stearothermophilus (ATCC® 7953™) pentru sterilizarea la autoclavă ;
b) fiole de plastic care au în interior un strip impregnat cu Geobacillus stearothermophilus
(ATCC® 7953™) pentru sterilizarea cu plasmă ;
c) strip impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC® 9372™) pentru sterilizarea cu aer cald
(etuvă , pupinel).
2. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizării la autoclavă și plasmă se
efectuează după cum urmează:
a) Se utilizează indicator biologic cu Geobacillus stearothermophilus (ATCC® 7953™) pentru
controlul eficacită ții steriliză rii. Acest indicator poate fi folosit doar pentru a monitoriza
sterilizarea la autoclavă . Indicatorul biologic specific indică îndeplinirea tuturor condițiilor pentru
efectuarea corectă a steriliză rii (temperatură , presiune, timp). Un ciclu de sterilizare corect se
efectuează la temperaturi de 121▫-134▫ C.
b) Indicatorul biologic se introduce într-un ciclu normal de sterilizare, așezâ ndu-se în locul cel
mai greu accesibil al autoclavei.
 c) La terminarea procesului de sterilizare fiola se lasă 10 minute să se ră cească , pentru a evita
riscul spargerii ei.
d) În cazul testelor pozitive se anunță imediat firma de service pentru revizia aparatului. Dacă
revizia efectuată de personal tehnic specializat constată probleme tehnice în funcționarea
aparatajului sau indicatorii biologici sunt în mod repetat neconformi, autoclava nu se mai
utilizează pâ nă la remedierea problemelor tehnice.
e) După înregistrare, indicatorii biologici pozitivi (cu creștere bacteriană ) vor fi sterilizați în
maximum 24 de ore de la pozitivarea lor.
3. Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizării cu căldură uscată, la etuvă,
respectiv pupinel se efectuează după cum urmează:
a) Se utilizează indicator biologic impregnat cu Bacillus Atrophaeus (ATCC® 9372™)
(denumire veche Bacillus subtillis) pentru controlul eficacită ții steriliză rii. Se utilizează indicatori
biologici preparați industrial, comercializați, care conțin 106 UFC.
b) Se plasează cel puțin 2 indicatori biologici în fiecare șarjă verificată , cel puțin o dată pe
să ptă mâ nă . Se realizează ciclul complet de sterilizare.
c) În cazul testelor pozitive se anunță imediat firma de service pentru revizia aparatului. Dacă
revizia efectuată de personal tehnic specializat constată probleme tehnice în funcționarea
aparatajului sau indicatorii biologici sunt în mod repetat neconformi, etuva/pupinelul nu se mai
utilizează pâ nă la remedierea problemelor tehnice.
d) Indicatorii biologici pozitivi (cu creștere bacteriană ) după înregistrare vor fi sterilizați în
maximum 24 de ore de la pozitivarea lor.
 DEFINITII Conf. Ord. MS 961/2016

 curățare - etapa preliminară obligatorie, permanentă și sistematică în cadrul orică rei

activită ți sau proceduri de îndepă rtare a murdă riei (materie organică și anorganică ) de pe
suprafețe (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operațiuni mecanice sau manuale, utilizâ ndu-se
agenți fizici și/sau chimici, care se efectuează în unită țile sanitare de orice tip, astfel încâ t
activitatea medicală să se desfă șoare în condiții optime de securitate;
 dezinfecție - procedura de distrugere a majorită ții microorganismelor patogene sau
nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente), utilizâ ndu-se agenți fizici și/sau chimici;
 dezinfecție produsele biocide utilizate în domeniul medical pentru (tip de produs 1 și
2) sunt produse care conțin substanțe active definite în Regulamentul UE nr. 528/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și
utilizarea produselor biocide și plasate pe piață conform prevederilor art. 7 din Hotă râ rea
Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor mă suri pentru punerea
în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22
mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, cu modifică rile și
completă rile ulterioare;
 dispozitivele medicale utilizate în procedura de dezinfecție sunt reprezentate de accesorii
specifice utilizate în acest scop. Acestea fac parte din clasa IIa și IIb și sunt plasate pe piață în
conformitate cu Ordinul ministrului să nă tă ții nr. 372/2015 privind înregistrarea dispozitivelor
medicale;
 dezinfecție de nivel înalt - procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea
bacteriilor în formă vegetativă , fungilor, virusurilor, micobacteriilor și a majorită ții sporilor
bacterieni; această formă de dezinfecție se poate aplica și dispozitivelor medicale reutilizabile,
destinate manevrelor invazive, și care nu suportă autoclavarea;
 dezinfecție de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfecție prin care se
realizează distrugerea bacteriilor în formă vegetativă , a fungilor, a micobacteriilor și a virusurilor,
fă ră acțiune asupra sporilor bacterieni;
 dezinfecție de nivel scăzut - procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea
majorită ții bacteriilor în formă vegetativă , a unor fungi și a unor virusuri, fă ră acțiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate și a mucegaiurilor;
 antiseptic - produsul biocid care fie inhibă dezvoltarea, fie distruge microoganismele la
nivelul tegumentelor/mucoaselor intacte pentru prevenirea sau limitarea infecțiilor;
 biofilm - un strat subțire de microorganisme care aderă puternic la suprafețe organice sau
anorganice și care este foarte rezistent la un unele substanțe biocide;
 sterilizare - operațiunea prin care sunt distruse toate microorganismele, inclusiv sporii
bacterieni, de pe obiectele contaminate, rezultatul acestei operațiuni fiind starea de sterilitate.
 DEZINFECTIA Conf. Ord. MS 961/2016

Dezinfecția este procedura care se aplică numai după cură țare și este urmată de clă tire, după
caz. Excepția este reprezentată de situația în care suportul care trebuie tratat a fost contaminat cu
produse biologice. În această situație prima etapă este de dezinfecție, apoi se realizează cură țarea
urmată de încă o etapă de dezinfecție și clă tire, după caz.
În orice activitate de dezinfecție se aplică mă surile de protecție a muncii, conform prevederilor
legislației în vigoare, pentru a preveni accidentele și intoxicațiile.
Dezinfecția prin căldură uscată sau flambarea este utilizată exclusiv în laboratorul de
microbiologie.
Dezinfecția prin căldură umedă se utilizează numai în cazul spă lă rii automatizate a lenjeriei
și a veselei, cu condiția atingerii unei temperaturi de peste 90 grade C.
Dezinfecția cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecția suprafețelor netede și a aerului în
boxe de laborator, să li de operații, alte spații închise, pentru completarea mă surilor de cură țare și
dezinfecție chimică . Aparatele de dezinfecție cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor
legale în vigoare, sunt însoțite de documentația tehnică , ce cuprinde toate datele privind
caracteristicile și modul de utilizare și de întreținere al aparatelor, pentru a asigura o acțiune
eficace și lipsită de nocivitate. Se va întocmi evidența orelor de funcționare pentru lă mpile de
ultraviolete.
Dezinfecția prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea produselor biocide.
Produsele biocide utilizate pentru dezinfecție în unită țile sanitare se încadrează în grupa
principală I, tip de produs 1 și 2, conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și
utilizarea produselor biocide.
În unită țile sanitare, în afara produselor tip 1 și 2, se mai utilizează și produse biocide tip 4, 14
și 18 (menținerea igienei în zona de distribuție și preparare a alimentelor sau cele utilizate în
activită țile de deratizare și pentru acțiunile de dezinsecție).
Produsele biocide încadrate în tipul 1 de produs sunt utilizate pentru:
 dezinfecția igienică a mâ inilor prin spă lare;
 dezinfecția igienică a mâ inilor prin frecare;
 dezinfecția pielii intacte. (4)
Produsele biocide încadrate, conform prevederilor legale în vigoare, în tipul 2 de produs sunt
utilizate pentru:
 dezinfecția suprafețelor;
 dezinfecția manuală a dispozitivelor medicale, dezinfecția prin imersie, dezinfecția
la mașini automate;
 dezinfecția lenjeriei/material moale.
În funcție de eficacitate, de timpul de contact și de concentrația utilizată, nivelurile de
dezinfecție sunt:
 dezinfecție de nivel înalt;
 dezinfecție de nivel intermediar;
 dezinfecție de nivel scăzut.
 Este obligatorie respectarea concentrațiilor și a timpului de contact specificate în avizul
produsului.

Etapele dezinfecției de tip înalt aplicate instrumentarului care nu suportă autoclavarea

sunt:
 dezinfecție, cel puțin de nivel mediu;
 curățare;
 dezinfecție de tip înalt prin imersie;
 clătire cu apă sterilă.

Soluția chimică utilizată pentru dezinfecția înaltă a instrumentarului care nu suportă

autoclavarea se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu condiția
menținerii în cuve cu capac.
În cazul soluțiilor pentru care producă torul indică mai mult de 30 de cicluri de dezinfecție sau
un termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, după expirarea termenelor de valabilitate este
obligatorie testarea concentrației soluției cu benzi indicatoare speciale la începutul fiecă rei
proceduri.
Procedurile de dezinfecție înaltă a dispozitivelor medicale termosensibile sunt
înregistrate într-un registru special, denumit Registrul de dezinfecție înaltă a instrumentarului, în
care se completează urmă toarele date:
 produsul utilizat și concentrația de lucru;
 data și ora preparării soluției de lucru;
 ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecție;
 lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedură;
 ora încheierii fiecărei proceduri;
 testarea cu bandelete a valabilității soluției, dacă a fost efectuată;
 numele și semnătura persoanei responsabile de efectuarea procedurii.

Igiena mâinilor și dezinfecția pielii se realizează după cum urmează:

 spălarea simplă igienică a mâinilor se face utilizâ ndu-se apă și să pun lichid;
această procedură nu este un substitut pentru dezinfecția igienică a mâ inilor.
 dezinfecția igienică a mâinilor se face prin spă lare sau frecare, utilizâ ndu-se de
rutină un produs antiseptic de preferat pe bază de alcooli; în cazurile de infecție cu
Clostridium difficile dezinfecția igienică a mâ inilor se face cu apă și să pun, nu cu soluții
alcoolice;
 dezinfecția chirurgicală a mâinilor prin spălare sau prin frecare este procedura
care se realizează numai după dezinfecția igienică a mâ inilor, utilizâ ndu-se un produs
antiseptic.
 Criteriile de utilizare și păstrare corectă a produselor antiseptice sunt
următoarele:
 un produs se utilizează numai în scopul pentru care a fost avizat;
 se respectă întocmai indicațiile de utilizare de pe eticheta produsului;
 se respectă întocmai concentrația și timpul de contact precizate în avizul
produsului;
 pe flacon se notează data și ora deschiderii și data-limită pâ nă la care produsul
poate fi utilizat în conformitate cu recomandă rile producă torului;
 la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis și închis corect;
 flaconul se manipulează cu atenție; în cazul flacoanelor cu antiseptic este interzisă
atingerea gurii flaconului, pentru a se evita contaminarea;
 este interzisă transvazarea în alt flacon;
 este interzisă recondiționarea flaconului;
 este interzisă completarea unui flacon pe jumă tate golit în alt flacon;
 este interzisă amestecarea, precum și utilizarea succesivă a două produse diferite;
 se recomandă alegerea produselor care se utilizează ca atare și nu necesită diluție;
 sunt de preferat produsele condiționate în flacoane cu cantitate mică ;
 flacoanele trebuie pă strate la adă post de lumină și departe de surse de că ldură .

Criteriile de alegere corectă a dezinfectantelor sunt următoarele:

 spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;
 timpul de acțiune;
 în funcție de secția din unitatea sanitară în care sunt utilizate, dezinfectantele
trebuie să aibă eficiență și în prezența substanțelor interferente: sâ nge, puroi, vomă , diaree,
apă dură , materii organice;
 să aibă remanență câ t mai mare pe suprafețe;
 să fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza;
 gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte
inflamabil și inflamabil) pentru personal și pacienți;
 să fie ușor de utilizat;
 să fie stabile în timp;
 natura suportului care urmează să fie tratat;
 riscul de a fi inactivat de diferite substanțe sau condiții de mediu, așa cum este
prevă zut în fișa tehnică produsului;
 să fie biodegradabile în acord cu cerințele de mediu.

Reguli generale de practică ale dezinfecției:

 dezinfecția completează cură țarea, dar nu o suplinește și nu poate înlocui
sterilizarea sau dezinfecția de tip înalt în cazul dispozitivelor termosensibile;
 pentru dezinfecția în focar se utilizează dezinfectante cu acțiune asupra agentului
patogen incriminat sau presupus;
 utilizarea dezinfectantelor se face respectâ ndu-se normele de protecție a muncii,
care să prevină accidentele și intoxicațiile;
 personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la
noile proceduri sau la noile produse dezinfectante;
  în fiecare încă pere în care se efectuează operațiuni de cură țare și dezinfecție trebuie
să existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care personalul responsabil va
înregistra tipul operațiunii, ora de efectuare și semnă tura; aceste persoane trebuie să
cunoască în orice moment denumirea dezinfectantului utilizat, data prepară rii soluției de
lucru și timpul de acțiune, precum și concentrația de lucru.
La prepararea și utilizarea soluțiilor dezinfectante sunt necesare:
 cunoașterea exactă a concentrației de lucru în funcție de suportul supus dezinfecției;
 folosirea de recipiente curate;
 utilizarea soluțiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate și eficacitate, conform
unei corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea și degradarea sau
inactivarea lor.
Efectuarea controlului chimic și bacteriologic, prin sondaj, al soluțiilor dezinfectante în
curs de utilizare se realizează prin intermediul bandeletelor test aferente produsului.
Alegerea metodei de dezinfecție și/sau sterilizare pentru suprafețe, instrumentar și
echipamente trebuie să țină cont de categoria din care acestea fac parte: noncritice, semicritice
și critice.

Suprafețele, instrumentarul și echipamentele sunt clasificate după cum urmează:

 critice - cele care vin în contact cu țesuturile corpului uman sau penetrează
țesuturile, inclusiv sistemul vascular, în mod normal sterile. Exemple: instrumentarul
chirurgical, inclusiv instrumentarul stomatologic, materialul utilizat pentru suturi, trusele
pentru asistență la naștere, echipamentul personalului din să lile de operații, câ mpuri
operatorii, meșele și tampoanele, tuburile de dren, implanturile, acele și seringile,
cateterele cardiace și urinare, dispozitivele pentru hemodializă , toate dispozitivele
intravasculare, endoscoapele flexibile sau rigide utilizate în proceduri invazive,
echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor, acele pentru acupunctură , acele
utilizate în neurologie; aceste dispozitive trebuie sterilizate;
 semicritice - care vin în contact cu mucoase intacte și nu penetrează bariera
tegumentară , cu excepția mucoasei periodontale sau pielea avâ nd soluții de continuitate.
Acestea ar trebui să beneficieze de cel puțin dezinfecție la nivel mediu. Exemple: suprafața
interioară a incubatoarelor pentru copii și dispozitivele atașate acestora (mască de oxigen,
umidificator), endoscoapele flexibile și rigide utilizate exclusiv ca dispozitive pentru
imagistică , laringoscoapele, tuburile endotraheale, echipamentul de anestezie și respirație
asistată , diafragmele, termometrele de sticlă , termometrele electronice, ventuzele, vâ rfurile
de la seringile auriculare, specul nazal, specul vaginal, abaiselang-urile, instrumentele
utilizate pentru montarea dispozitivelor anticoncepționale, accesoriile pompițelor de lapte.
Suprafețele inerte din secții și laboratoare, stropite cu sâ nge, fecale sau cu alte secreții
și/sau excreții potențial patogene, și că zile de hidroterapie utilizate pentru pacienții a că ror
piele prezintă soluții de continuitate sunt considerate semicritice;
 noncritice - care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact
numai cu pielea intactă a acestuia. Aceste dispozitive trebuie să fie cură țate și trebuie
aplicată o dezinfecție scă zută . Exemple: stetoscoape, ploști, urinare, manșeta de la
tensiometru, specul auricular, suprafețele hemodializoarelor care vin în contact cu
dializatul, cadrele pentru invalizi, suprafețele dispozitivelor medicale care sunt atinse și de
personalul medical în timpul procedurii, orice alte tipuri de suporturi.
 Suprafețele inerte, cum sunt pavimentele, pereții, mobilierul de spital, obiectele sanitare ș.a., se
încadrează în categoria noncritice.

Dezinfecția curentă și/sau terminală, efectuată numai cu dezinfectanți de nivel înalt, este
obligatorie în:
 secțiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
 situația evoluției unor cazuri de infecții asociate asistenței medicale;
 situațiile de risc epidemiologic (evidențierea cu ajutorul laboratorului a circulației
microorganismelor patogene);
 secțiile cu risc înalt: secții unde sunt asistați pacienți imunodeprimați, arși,
neonatologie, prematuri, secții unde se practică grefe/transplant (de mă duvă , cardiace,
renale etc.), secții de oncologie și oncohematologie);
 blocul operator, blocul de nașteri;
 secțiile de reanimare, terapie intensivă ;
 serviciile de urgență , ambulanță , locul unde se triază lenjeria.
Fisa raportarii expunerii accidentale a personalului medico-sanitar,
de ingrijire si auxiliar la produse biologice

Judetul___________Spitalul_____________ Sectia/compartimentul unde a avut loc expunerea accidentala

________________________________

DATE PERSOANA EXPUSA:

Nr. de inregistrare al cazului raportat__________Initiale ____________ CNP___________________ Data

nasterii __/__/__ __Sex: [ ]M [ ]F
Categorie profesionala: [ ] medic [ ] asistent [ ] personal de ingrijire [ ] personal auxiliar
Vechime in activitatea profesionala__________ Vechime in serviciul actual________________ Status
vaccinal HVB: [ ] vaccinare completa 3 doze [ ] vaccinare incompleta [ ] in curs de vaccinare
[ ] nevaccinat [ ] necunoscut

DATE DESPRE EXPUNEREA ACCIDENTALA:

Data expunerii: __/__/____ Ora expunerii____ Locul producerii expunerii ______________________

Manevra [ ] de rutina [ ] situatie de urgenta
Natura expunerii: Intepare ac: [ ] DA [ ] NU
Taiere [ ] DA [ ] NU daca DA: Leziune: [ ] superficiala [ ] profunda
Contact cu fluid biologic: [ ] DA [ ] NU, | |daca DA tipul fluidului biologic_________________
Locul contactului: [ ] mucoase [ ] tegumente intacte [ ] tegumente lezate

MECANISMUL EXPUNERII ACCIDENTALE

[ ] Autoaccidentare
[ ] Accidentare de catre un pacient
[ ] Accidentare de catre un coleg
[ ] Accidentare prin colectare-transport deseuri taietoare/intepatoare
[ ] Alte mecanisme____________________________________

PREVENIREA:

Aplicarea precautiilor standard: [ ] DA [ ] NU

Echipament de protectie:
Manusi [ ] DA [ ] NU
Masca [ ] DA [ ] NU [ ] nu este cazul
Halat [ ] DA [ ] NU
Protector facial [ ] DA [ ] NU [ ] nu este cazul
Alte_____________________________
DATE-SURSA EXPUNERII ACCIDENTALE:

Sursa: cunoscuta [ ] DA [ ] NU ;
daca DA - Date pacient-sursa cunoscuta:
Status HIV: infectat [ ] DA [ ] NU [ ] necunoscut daca da tratamentul______________________________
Status VHB: infectat [ ] DA [ ] NU [ ] necunoscut daca da tratamentul____________________________
Status VHC: infectat [ ] DA [ ] NU [ ] necunoscut

ATITUDINEA FATA DE PERSOANA EXPUSA

MASURI IMEDIATE [ ] DA [ ] NU
Spalare cu apa si sapun [ ] DA [ ] NU [ ]
Antiseptic [ ] DA [ ] NU

TESTARE

Testul HIV rapid [ ] DA [ ] NU daca nu de ce?_____________________

Examene serologice initiate cu ocazia expunerii
HIV ELISA [ ] DA [ ] NU
Antigen HBs [ ] DA [ ] NU
Anticorpi anti HBs [ ] DA [ ] NU
Anticorpi anti HVC [ ] DA [ ] NU
Altele______________________________

VACCINARE HVB [ ] DA [ ] NU

CHIMIOPROFILAXIA infectiei HIV [ ] DA [ ] NU data inceperii____/____/_________

Comentarii:_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________

Nume prenume si semnatura medic sef sectie/compartiment/medic sef garda care a inregistrat
expunerea accidentala la produse biologice:_____________________________________________

Data completarii: .../.../.......