Compresia medulară maligna

• invazia neoplazică a spaţiului dintre vertebre şi măduva spinării (invazie epidurală)

– cel mai adesea prin metastaze osoase
• compresia sacului tecal medular
• complicaţie frecventă a tumorilor maligne
• poate fi extrem de dureroasă
• poate cauza afectare neurologică ireversibilă
• apare la 5-10% din pacienţii cu cancer
• mai frecvent în tumori
– mamare
– prostată
– bronhopulmonare
– limfom
– mielom multiplu
• 20% din cazuri sunt la prima prezentare
• osul (scheletul axial) este un loc frecvent de metastazare
• cele mai frecvente mecanisme
– metastaze hematogene în corpul vertebral care se extind în spaţiul epidural
– fractură patologică a corpului vertebral (infiltrat tumoral) ce determină
atingere medulară
• 65% din cazuri afectează coloana toracică
– 20% din cazuri apar în zona lombară (cu predilecţie în tumorile de colon şi
prostată)
– implicarea coloanei cervicale şi sacrate este rară
• metastazele vertebrale sunt mai frecvente decât CMM
– cancer de prostată 90%
– cancer mamar 74%
– cancer bronhopulmonar 45%
– limfom 29%
 – cancer renal 29%
– cancere digestive 25%

Prezentare clinică
• Dureri dorsale
– în anumite cancere trebuie considerate de origine metastatică dacă nu se
dovedeşte altfel
– există o inervaţie bogată în periostium
– corpii vertebrali sunt sensibili la palpare / percuţie
– cel mai adesea precede simptomele neurologice cu 1 – 2 luni
– dureri radiculare mai frecvente în leziunile lombosacrate
– durerea radiculară toracică este de obicei bilaterală, “în bandă”
• Afectare motorie progresivă: slăbiciune musculară, afectarea mersului, paralizie
– majoritatea compresiilor sunt la nivel toracic, cu parapareză
– afectarea lombară înaltă: sindromul de corn medular (slăbiciune distală pe
membrele inferioare, parestezii în şa, incontinenţă fecală şi urinară prin
preaplin)
• Afectare senzorială progresivă
– mai rară decât afectarea motorie, apare totuşi în majoritatea cazurilor
– amorţeală, parestezii ascendente
• Afectarea funcţiei sfincteriene vezico-uretrale şi anale
– apare în general tardiv

Diagnostic
• timpul mediu de la debutul simptomelor la diagnostic este de 2 – 3 luni
• RMN de coloană este investigaţia cea mai utilă
• Decizia de efectuare a RMN se bazează pe aspectele anamnestice ale durerii dorsale
– suspiciune de durere secundară unei afecţiuni degenerative
• afectează mai ales regiunea cervicală şi lombară joasă
• variază mult ca intensitate în timp
 • răspunde la AINS şi repaus la pat
– suspiciune de durere secundară CMM
• în regiunea toracică
• durere progresivă în ciuda tratamentului conservator

Tratament
• Corticosteroizi – doza optimă?
• Opioide
– cele mai eficiente antalgice
• Bifosfonaţi
– reduc riscul fracturilor patologice
• Evitarea repausului la pat
• Prevenţia constipaţiei
• Anticoagulare

• Radioterapie
– înlătură durerea în majoritatea cazurilor
• Chimioterapie – poate fi eficientă în cazul tumorilor chimiosensibile
– limfom Hodgkin
– limfom non-Hodgkin
– neuroblastom
– tumori germinale
– neoplasm mamar (manipulare hormonală)
– neoplasm de prostată (manipulare hormonală)
• Abordare chirurgicală agresivă
– toţi pacienţii ar trebui evaluaţi pentru o eventuală rezecţie radicală
decompresivă
– rezecţia tumorală vertebrală cu reconstrucţie este actualmente posibilă
– este practicată doar de chirurgi cu experienţă