Sunteți pe pagina 1din 73

¡rtifiteetura m

JUDEŢUL ARAD
PRIMĂRIA ORAŞ
PÂNCGTA

VIZAT SPRE NESCHIMBARE


„ . . . «xiitrufre
Ar**:*<3 le autorijaţie de - .

«sSS______
Arhiteţ
?'
CAIETE DE SARCINI - ARHITECTURA
ZIDARII, TENCUIELI, PARDOSELI, PLACAJE CERAMICE, VOPSITORII -
ZUGRĂVELI

CAIET DE SARCINI ZIDĂRIE

1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia pereţilor, a închiderilor de goluri, a consolidărilor, etc, cu cărămidă
plina, cu goluri, bea, etc. precum si specificaţiile pentru mortare de zidărie, precizate in antemasuratori.

2. STANDARDE SI NORMATIVE
STAS 10109/82- Lucrări de zidărie
C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia si prepararea mortarelor STAS 457-86 - Cărămizi
STAS 1030-85 - Mortare obişnuite de var ciment clasificare si condiţii tehnice STAS 2634-80 - Verificarea
calitatii materialelor STAS 388-80 - Ciment metalurgic M30 in saci STAS 1500-78 - Ciment Pa35

3. MATERIALE UTILIZATE
Toate materialele si produsele puse in opera trebuie sa fie agrementate de I.N.C.E.R.C. Cărămizile pline presate, cu goluri, bea,
etc vor fi de calitatea l-a marca 100. Armaturile din OB37 0 6 mm folosite la armarea zidăriei pe muche vor corespunde STAS
438 / 80. Mortarele vor fi conform mărcilor din proiect.

4. LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT


Materialele livrate vor fi insotite de certificatele de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea
si manipularea materialelor incat in momentul punerii in opera sa corespunda condiţiilor tehnice de calitate impuse de normativele
in vigoare. 1

AWM UÎ autorizaţie do

1 REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATII


La execuţia lucrărilor de pereţi despărţitori (neportanti), de umpluturi (închideri de goluri), etc, se vor folosi numai cărămizi de
calitate, fara sparturi, crăpături, etc, si se vor folosi mortare de ciment-var marca M25Z. Grosimea zidurilor se va realiza conform
planşelor de arhitectura.
ancorarea zidăriei de umplutura de zidaria existenta se face cu ajutorul mustăţilor de otel beton 0 8 = 50 cm sau prin crearea
de strepi pentru a realiza ţeserea cu zidaria veche; se va asigura protecţia anticoroziva a barelor de ancorare;
pereţii despărţitori (cărămizi pe muche) se rigidizează prin ţesere si ancorare cu bare de otel beton OB37 0 6 la fiecare 3-4
rânduri in rosturile orizontale si ancorarea lor de zidurile existente conform Normativ P2-85.
Verificarea execuţiei zidăriei se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor, iar rezultatele se înscriu in procese verbale de lucrări
ascunse.

6. SPECIFICAŢII PENTRU MORTARE


Mortarele folosite la lucrările de zidărie neportante vor fi cu marca M25Z. Pentru aceste mortare se foloseşte ciment metalurgic
cu adaosuri M30 vrac STAS 1500. Mortarele vor corespunde Normativului C17-82.
Prepararea mortarelor se va face manual sau mecanizat asigurandu-se dozarea exacta a componentelor, amestecarea mortarului
pentru omogenizare si obţinerea durabilităţii conform retetei. Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul execuţiei zidăriei si a
furnizării lor, in conformitate cu STAS 2634-80 precum si a metodelor de încercare a mortarelor in stare proaspata sau întărită.
La execuţia lucrărilor pe timp friguros se va tine seama de Normativul C16-84.

7. VERIFICAREA CALITATII LUCRaRILOR


Se va face atat la terminarea unor etape cat si la recepţia lucrărilor prin verificarea:
elementelor geometrice, inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc) la elementele realizate
aspectul general si starea fiecărui element in parte inventarierea tuturor proceselor
verbale
corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si execuţie (goluri, ghermele, buiandrugi, etc).
in cazul in care datele din proiect si prescripţiile nu au fost respectate total sau parţial, investitorul (dirigintele de şantier) va
decide refacerea lucrărilor fata de proiect si caietul de sarcini.

CAIET DE SARCINI TENCUIELI INTERIOARE 1 1


23

C17-83 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia si prepararea m ARAD


RIA ORAŞ
in execuţie se va folosi forţa de munca calificata, zidari , cunoscători ai normativelor
PÂNCCTA aferente lucrărilor de zidărie. Se va urmări
atat planeitatea cat si verticalitatea; se admite, conform normativului, o deviere
VIZAT SPRE NESCHfMBARE de maxim + 0,5 cm atat pe verticala cat si pe
orizontala, masurata fata de un dreptar de 3 m lungime. Anei«» ij autoi'Kdţie de construire
Operaţiuni ce trebuiesc strict controlate:
aderenta cat mai buna intre cărămizi si mortar prin udarea satisfacatoare a cărămizilor, înaintea aplicării mortarului;
- rosturile verticale si orizontale vor fi bine umplute cuprortarpe reaTîzaţa,
lasandu-se neumplute doar pe o adâncime de 1 cm de la fata QRAŞ

- rosturile verticale vor fi tesute astfel incat suprapi nerea din 2ptfainăyf succesive inaltime, atat in câmp cat si la intersecţii si
colturi, s a lungul zidului si pe 1/4 cărămidă pe grosimea lui. tesep rând;
grosimea rosturilor verticale si orizontale este de cca 10-f2-fi°mr—_____________
se va urmări orizontalitatea rândurilor de cărămidă; A'WKSf*
întreruperea lucrărilor de zidărie se va face in trepte;
legaturile intre ziduri, la colturi, intersecţii si ramificaţii se face alternativ;
in momentul punerii in opera sa corespunda condiţiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in
vigoare.
Atenţionam ca perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel incat sa fie utilizate in condiţii
bune la tencuieli, sunt: la mortare ciment-var M10T pana la 8 ore, la mortare ciment var M25T pana la 10 ore,
la mortare ciment var M100T si M50T fara intarziator pana la 10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore.

5. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI


Toate materialele vor fi introduse in opera numai după ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate de calitate.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de fisa care sa conţină
caracteristicile tehnice ale acestora.

6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR
Cuprinde:
a) Lucrări de decapare a tencuielilor existente degradate (parţial sau total); se vor decapa toate straturile componente
(zugrăveli, tinci, grund) pana la zidărie, se vor adanci si curata rosturile orizontale si verticale in vederea asigurării unei
bune aderente a noii tencuieli.
Lucrări de decapare a straturilor existente de zugrăveli, inclusiv gletul pana la grund cu ajutorul unor scule speciale (ex:
b) raschete) in cazul tencuielilor care se menţin si nu prezintă fisuri sau detasari de stratul suport.
Operaţiuni pregătitoare: lucrările ce trebuie efectuate înaintea începerii executării tencuielilor:
controlul suprafeţelor care urmeaza a fi tencuite (mortarul din zidărie sa fie intarit, suprafeţele de beton sa fie relativ uscate,
c) abaterile de la planeitate si verticalitate sa nu fie mai mari decât cele admise, etc);
terminarea lucrărilor a căror execuţie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorări ale tencuielilor; suprafeţele suport
sa fie curate;
rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curatate pe o adâncime de 3-5 mm, iar suprafeţele netede (sticloase) de beton vor fi
aduse in stare rugoasa;
verificarea execuţiei si recepţiei lucrărilor de protecţie (invelitori, plansee, etc) sau a căror execuţie ulterioara ar putea
provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplarii, etc), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare
(ghermele, praznuri, suporţi metalici, coltari, etc).
Execuţia amorsării:
suprafeţele de beton vor fi stropite cu apa, după care se va amorsa cu sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
in cazul aplicării de tencuieli cu
respecta aceeaşi tehnologie ca in cazul tencu elilor cu amorsare, grosime redusa (5-4-Q-mm) po
sprit, tinci, toate reduse corespunza or incat tencuieli oxiotente-şe va
normala; ,----- ------------------- —-------- amorsarea suprafeţelor se va
d) face cat mai unifcrrmyfăffeT
âfeB©rî^hliftyt!i1y,fâ^sPf)iel
, (onstrufre
automate de , _
' cC an 6"'
urne: le si ar e
sime in grc

ngeri
pronunţate, avand o suprafaţa rugoasa si aspra la pipa !M
Execuţia grundului:
e) grundul in grosime de 5-15 mm se va aplica pe silprafete de betai^dţiupa cel puţin 24 de ore de la aplicarea
şpriţului, si după cel puţin 1 pra in cazul suprafeţelor de carainida. Daca suprafaţa şpriţului este prea uscata a ce asta~ s'e“
vaTid a -cu apa' in prealabil de executarea grundului;
partea superioara a peretilro si tavanele încăperilor cu inaltime mai mare de 3,00 m se vor executa de pe platforme de lucru

1 STANDARDE SI NORMATIVE
STAS 1500-78 - Ciment metalurgic cu adaosuri M30 STAS 1667-76 - Agregate
naturale pentru mortare STAS 146-78 - Var pentru construcţii C18-83 - Normativ
pentru executarea tencuielilor
2 MATERIALE UTILIZATE
ciment metalurgic M30 apa
var pentru construcţii conform STAS 146-78 nisip conform STAS 1667-76
3 LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT
Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea
si manipularea materialelor si produselor incat
1 GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru realizarea tencuielilor noi sau refacerea tencuielilor existente, executate pe
zidărie de cărămidă si plansee de beton, inclusiv executarea gletului de var, ipsos sau ipsos-var.
continue;
mortarul folosit la grund este cel prevăzut in antemasuratori si piesele desenate (M10T- M100T);
grosimea grundului se va verifica in timpul execuţiei in scopul de a obţine in final o suprafaţa plana, fara asperitati pronunţate,
neregularitati, goluri, etc; înainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafaţa grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule
de var nestinse.
f) Execuţia stratului vizibil:
stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci - va avea compoziţia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm;
- grosimea tinciului poate varia intre 1-5 mm;
- gletul de var la încăperile zugrăvite se va realiza prin închiderea porilor tinciului cu strat subţire de 1-3 mm de var si adaos de
ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta;
gletul de ipsos executat pe suprafeţele ce urmeaza a fi vopsite se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subţire de cca
2-3 mm de pasta de ipsos;
- gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati strict necesare, înainte
de terminarea prizei ipsosului;
la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezeşte cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment;
in cazul execuţiei tencuielilor interioare la o temperatura exterioara mai mica de + 5 grade C, se vor lua masurile speciale
prevăzute in Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros, indicativ C16-79.
7. CONDIŢII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR
Pe parcursul executării tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiilor de execuţie, utilizarea tipurilor si compoziţiei
mortarelor indicate in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.
Se va urmări aplicarea masurilor de protecţie împotriva îngheţului si uscării fortate si, daca este cazul, in primele zile de la
execuţia tencuielilor pe pereţi din blocuri de b.c.a. se va arunca in apa.
Rezultatele încercărilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de şantier) in termen de 48 de ore de
la obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar in parte.
încercările de control in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa conduc la refacerea lucrărilor respective. Aceste
cazuri se înscriu in registrul de procese verbale. Recepţia pe faza de lucrări se face, in cazul tencuielilor interioare, prin
verificarea: rezistentei mortarului,
numărului de straturi aplicate si grosimile acestora, cel puţin un sondaj la fiecare 200 mp (se va verifica prin baterea de cuie
in locuri mai puţin vizibile),
aderenta la suport si intre straturi (verificarea se realizează prin batere cu un ciocan de lemn in tencuiala, apreciind sunetul
obtinut),
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificărilor se înscriu in registrul de procese verbale de lucrări ascunse si se efectuează înainte de execuţia
zugrăvelilor si vopsitoriilor.
Abaterile admisibile la recepţia calitativa a tencuielilor sunt:
Verificarea aspectelor tencuielilor se vor face vizual cercetând suprafaţa tencuita, forma muchiilor, a intrândurilor si
ieşindurilor, iar planeitatea suprafeţei se va verifica si cu dreptarul (de 2 m lungime) orientat pe toate direcţiile.
Suprafeţele tencuite trebuie sa fie uniforme 7~^-~nu~aib^^ ondulaţii, fisuri,
împuşcaturi de var nestins, urme vizibile de ţeparatii lorffef&TUi. AHAD
Gradul de netezire al suprafeţelor tencuite se la cefe gletuite (cu
palma). I - - ----------
PANCOTA VIZAT SPRE NESCHIMBARE
autoruaţio <instruire

CAIET DE SARCINI Nr.


ETENCUtEH-E

a. STAS 1500-78
b. STAS 1667-76
c. STAS 1134-71
d. STAS 146-78
e. STAS 7055-87
PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR 1 2

1 GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia tencuielilor exterioare umede, aplicate pe suprafeţele faţadelor
construcţiei, la coşuri, ventilaţii etc.
2 STANDARDELE SI NORMATIVELE DE REFERINŢA
- ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci
- agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianţi minerali
- piatra mozaic (praf de gris de piatra)
- var pentru construcţii
- ciment alb
3. MATERIALE
a. ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci
b. nisip de rau sau cariera, bine spalat
c. piatra de mozaic - praf de piatra sau praf de marmura (conf. proiect)
d. var pentru construcţii pasta - STAS 1134-71
e. ciment portand alb, vezi si STAS 9201-80

4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE SI UTILIZARE


Materialele livrate vor fi insotite de certifictul de calitate.
Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat in
momentul punerii lor in opera sa corespunda condiţiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in
vigoare.
Atenţionam ca perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel incat sa fie utilizate in bune
condiţii la tencuieli exterioare sunt: la mortar de var-ciment M25T, pana la 10 ore maximum
la mortar de ciment-var M50T...M100T fara intarziator, pana la 10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore
la mortar de ciment-var M10T pana la 8 ore

5. CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE PENTRU MORTARE DE TENCUIELI


Toate materialele vor fi introsude in lucrare numai după ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu ceertificate de calitate
care sa confirme ca sunt corespunzătoare normelor respective.
Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucru numai daca transportul este insotit de o fisa care sa conţină
caracteristicele tehnice ale acestora.
Consistenta mortarelor pentru executarea corespunda are, vor trebui sa
următoarelor tasari ale conului etalon: pentru sprit: ¿“ DETULAAAD
PRIMĂRIA ORAŞ
o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm o
PANCOTA
aplicare manuala a mortarelor 9 cm o aplicare pe
blocuri de b.c.a. 14-15 cm pentru smir:
o in cazul aplicării manuale a mortarelor 5-, o iar
in cazul aplicării mecanizate 10-12 cr pentru grund:
o in cazul aplicării manuale a mortarelor 7-8 cm
o iar in cazul aplicării mecanizate 10-12 cm pentru
stratul vizibil al tencuielilor exterioare decorative (praf
de piatra, similipiatra) prin probe 7-8 cm, consistenta se
va determina prin probe in funcţie de granulométrie si
materialul utilizat, temperatura, umiditate, etc., cu acordul proiectantului si beneficiarului.
6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR
.1 OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE
Lucrările ce trebuie efectuate înaintea începerii executării tencuielilor exterioare: controlul suprafeţelor care urmeaza a fi
tencuite (mortarul din zidărie sa fie întărit, suprafeţele de beton sa fie relativ uscate, abaterile de la planeitate si verticalitate sa
nu fie mai mari decât cele admise, etc)
- terminarea lucrărilor a căror execuţie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorări ale tencuielilor
suprafeţele suport sa fie curate
- suprafeţele cu plasa de rabit trebuie sa aiba plasa bine întinsa si sa fie legata cu sarma zincata de elemente pe care se aplica
rosturile de zidărie de cărămidă vor fi curatate pe o adâncime de 3-5 mm, iar suprafeţele netede (sticloase) de beton vor fi
aduse in stare rugoasa
.2 EXECUŢIA AMORSĂRII
suprafeţele de beton si de zidărie de cărămidă vor fi stropite cu apa după care se va amorsa cu sprit din ciment si apa in
grosime de 3 mm
suprafeţele de b.c.a. vor avea şpriţul se va executa din mortar de ciment-var compoziţie 1:025:3 (ciment, var, nisip)
pe suportul de plasa de rabit galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceiaşi compoziţie cu a mortarului pentru
grund
amorsarea suprafeţelor se va face cat mai uniform fara discontinuităţi, fara prelingeri pronunţate, avand o suprafaţa rugoasa si
aspra la pipăit.
.3 EXECUŢIA GRUNDULUI
grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafeţe de beton (plasa de rabit), după cel puţin 24 ore de la aplicarea
şpriţului (smirului) si după cel puţin 1 ora in cazul suprafeţelor de cărămidă. Daca suprafaţa sprituluieste prea uscata, aceasta
se va uda cu apa in prealabil de executarea grundului.
grundul la tencuielile din praf de piatra va fi din mortar M50T, iar la tencuieli tip similipiatra din mortar de ciment var marca
M100T. De urmărit si mortarele prevăzute in antemasuratori si piesele desenate.
grosimea grundului se va verifica in timpul execuţiei, in scopul de a obţine in final o suprafaţa plana, fara asperitati
pronunţate, neregularitati, goluri, etc. pe suprafeţele de b.c.a. pe care se executa tencuiala din praf de piatra, stratul al doilea
(grundul) va fi de 10-12 mm grosime si se va executa după zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:6 (ciment, var, nisip)
înainte de executarea stratului vizibil se va controla suprafaţa grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nestinse
interzisa aplicarea grundului pe suprafeţe inghetate sau daca exista pericolul ca grundul sa inghete înainte de întărire
pe timp de arşiţa se iau masuri contra uscăriifrapTde"^'
grundul (ca si şpriţul) se va aplica pe suprafeţele ______ ... .os, de pe schele de fatad faţada
ARIA ORAŞ !
independente r____ PÂNCOTA I
înainte de aplicarea tinciului (a tencuielilor 5p|ega1ej7^aprafat«~g4^j«duiij^rebuie sa fie uscata si sa nu aiba
■p'MrsPfit NFSCHIMBAREI
granule de var nestins ^:iuJ<jrimţle dc jonstru/ff
.4 EXECUŢIA STRATULUI VIZIBIL
la tencuielile din praf de piatra, stratul vizibil din 10-12^ driscuit ya executa de si periat cu mortar var-
ciment marfcg_M25T, eonft (praf de piatra) in loc de nisip, iar mozaic o pana la 60 %
din~amenTPb"rtland^^ proiect nu se cere 100% ciment alb) unde prin
la tencuielile similipiatra, stratul vizibil de 15-20 mm grosime se va executa din mortar
marca M100T confecţionat cu piatra de mozaic in loc de nisip, finisat conform indicaţiilor din piesele scrise si desenate ale
proiectului (buciardat, asize verticale, etc.)
- tencuilile exterioare se vor realiza pe câmpuri mari din aceeaşi cantitate de mortar, pregătită in prealabil pentru evitarea
diferentelor de culoare
întreruperea lucrului se va face la mijlocul suprafeţelor pentru evitarea petelor si diferentelor de nuanţe
după executarea tinciului se vor lua masuri de protecţie a suprafeţelor proaspăt tencuite Nu se vor executa tencuieli
exterioare, la o temperatura mai mica de +5°C. 1

1 CONDIŢII TEHNICE PENRTU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR:


Pe parcursul executării tencuililor se va verifica respectarea tehnologiilor de execuţie, utilizarea tipurilor si compoziţiei
mortarelor indicate in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.
Se va urmări aplicarea masurilor de protecţie împotriva îngheţului si uscării fortate si daca este cazul in primele zile de la
execuţia tencuielilor pe pereţi din blocuri de b.c.a. se va arunca apa.
Rezultatele încercărilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de şantier) in termen de 48 ore de la
obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar in parte.
încercările de control, in care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisa, conduce la refacerea lucrărilor respective. Aceste
cazuri se înscriu in registrul de procese verbale.
Recepţia pe faza de lucrări se face in cazul tencuililor exterioare, prin verificarea: rezistentei mortarului
numărul de straturi aplicate si grosimile acestora, cel puţin un sondaj la fiecare 100 mp (se va verifica prin baterea de cuie in
locuri mai puţin vizibile) aderenta la suport si intre straturi (sondaj - prin batere cu ciocan de lemn si aprecierea sunetului
obtinut)
planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata)
dimensiunile, calitatile si poziţiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, cornişe, ancadramente, etc.) bucata cu bucata.

Abaterile admisibile la recepţia calitativa a tencuielilor sunt:


Tencuieli la faţade si alte
elemente exterioare ale
Denumirea defectului
Tencuieli la retrageri, curţi construcţiei
de lumina, fatda posterioara
Umflaturi, ciupituri (împuşcaturi), crăpături,
fisuri, lipsuri de glafuri ferestre, solbancuri, Nu se admit Nu se admit
cocuri, ventilaţii
Zgunturi mari
Suprafeţele (pana
trebuie sa fielauniforme
max. 3 ca mm), băşici sisiculoare, sa nu aiba denivelări, ondulaţii, fisuri,
prelucrare
zgârieturi
împuşcaturi, adancide
urme vizibile formate la driscuire
reparaţii locale. in stratul de Nu se admit Nu se admit
acoperire
Se va controla corespondenta mortarulu|4pr-afului..dejşjatra, similipiatra, etc) si modul de
prelucrareNeregularitati aleprevederile
a fetei văzute cu suprafeţelordin(la verificarea
proiect cu
sau mosÎJ’Bfcf t 9Pft$>aţe
dreptaruldederacordare,
Muchiile 2 m lungime)
spaletii si glafuri max. 2 neregularitati / sau
golurilor^£10&&,$a>&eşvii m , rqtunjite, neregularitate /m2, in
in max.1 drepte,
verticale sau orizontale-conf. proiect. orice
PWb'nif) -.J——, direcţie
, PÂNCGTA
|
Tr U
avand adâncime orice direcţie avand
Solbancurile si diferitele profile trebui 5 sau
jsa «jjlpa proeminenta de
cfRfŞ, sŞ$f pana la 2 precum
adâncime si
sau o proeminenta
execuţie corecta a lacrimarelor. mm AWM IJ autoriwţic fa <ornjr ir».
de pana la 2 mm
u
Pana la 2 mm 45_.«»Qp&CZ'nffl Pana la 1 mm / m si max 3
/ m si max 5
Abateri fata de verticala sau orizontala a unor mm pe inaltimea de etaj mm pe inaltimea unui etaj
elemente de intrânduri, ieşinduri, ornamente,
pilaştri, muchii, braie, cornişe, solbancuri,
andcadramente, asize, rosturi, rizuri, etc.
Abateri fata de raza - suprafeţe curbe Pana la 5 mm Pana la 3 mm
Afhrtrft ţi»f,
CAIET DE SARCINI -PLACI MARMURA,
EXECUŢIA PARDOSELILOR SI TREPTELORRL
GRANIT SI GRESIE PORTELANATA
3. MATERIALE SI PRODUSE
Nota: Toate materialele si accesoriile puse in opera, trebuie sa fie agrementate de
I. N.C.E.R.C.
Plăcile de marmură sau granit folosite la pardoseli si trepte vor avea grosimea de 2 cm iar la trepte de 3 cm. Contratreapta
treptelor va avea 2 cm grosime.
Plăcile de gresie se vor folosi la pardoselile grupurilor sanitare .
Plăcile vor fi tăiate conform proiectului de stereotomie si se livrează:
- fără stirbituri, lipsuri, spărturi.
cu abatere de planeitate de max. 1 mm/metru.
cu abatere de dimensiune sau vinclu (unghi drept) de max. 1 mm/metru.
- şlefuite si lustruite.
La montare, plăcile se pot rectifica pe şantier prin polizare pe cant pentru eliminarea abaterilor admise la furnizor acolo unde
soluţia din proiectul de specialitate o cere.
Stratul suport constă dintr-o sapă din mortar de ciment M100T de cca. 3 cm grosime, fixarea realizandu-se cu adeziv special
(6-8kg/mp)
4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE.
Furnizorul va asigura ambalarea, transportul si livrarea plăcilor in condiţii optime, pentru evitarea deteriorării.
Condiţiile de livrare, transport, manipulare si depozitare:
- plăcile vor fi ambalate si stivuite pe platforme de lemn (paletizat) care să permită manipularea din camion cu mijloace de
incărcat.
in cazul placajelor lustruite se aşează partea lustruită două cite două, fată in fată pentru a evita zgărierea.
- transportul la punctul de lucru in spatii închise si înguste se face manual, depozitarea se face in spatii acoperite, închise
sub cheie respectindu-se modul de stivuire si ordinea lor.

5. EXECUŢIA LUCRĂRILOR.
Proiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul si furnizorul de materiale vor stabili termenele de
predare solicitate de investitor, etapele de realizare si asigurarea frontului de lucru.
Lucrările ce trebuiesc terminate înaintea inceperii montajului.
A) . Curăţarea de moloz si praf a planseului precum si udarea acestuia.
B) . Realizarea sapei de egalizare din mortar de ciment marca M 100 T.
C) . Realizarea tuturor instalaţiilor interioare:electrice, telefonie, sanitare, termice, alarmare, semnalizare, etc.
D) . Fixarea stergătoarelor de picioare la intrare.
E) . înglobarea profilelor de ghidaj pentru usiî«fm©ftteăr
E) . Realizarea tuturor finisajelor interioare i i spatiile a se realiza aceste
inviAÎ
pardoseli. PÂNCOTA
rasarei'1 *,ulo,,i:,sţiecit‘ . -a-fLrealtzate-t^^dcrsdtie-dfn âci, pentru
F) . Blocarea trecerilor către zona ce urmează a nu VIZAT SPRE NtSCHiMBARE
construire
se circula pe parcursul execuţiei.
2
G) . Trasarea si fixarea cu martori a axelor de

1 GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia placajelor de faianţa si gresie ceramica executate pe pereţi
interiori de cărămidă, b.c.a. sau beton.
2 POZAREA PLĂCILOR
Plăcile se montează tinind seama de martorii ce au-Jixat inL^ceatabil axeli si nivelul pardoselii. Plăcile se aşează imediat
după aplicareai“stratuliri suport St^prltOlTlSTtrTTSnt, iar zona se izolează in afara circulaţiei 24 de ore.
Nu se admit rosturi mai mari de 1 mm.
După montarea plăcilor, rosturile se umplu cu adeziv la culoarea plăcilor. După 7 zile de la montare, pardoseala se curăţă si
lustruieşte.
In cazul intărzierii predării la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc ci se protejează cu hirtie
impermeabilă fixată cu dopuri ipsos pină la 7 - 10 zile înainte de recepţia lucrării cind se va executa lustruirea.
La pardoselile de marmură sau granit se vor monta si plinte aferente acestora. Ele se montează după realizarea pardoselii
direct pe mortar ciment M100T cu adeziv.
Atit plintele cit si glafurile din plăci de marmură se vor monta după procedeele enumerate mai sus.
Toate placajele se vor lustrui si cerui.
7. RECEPŢIA LUCRĂRII.
Pe tot parcursul execuţiei, atit investitorul cit si proiectantul si furniizorul de materiale vor acorda asistenta tehnică
necesară realizării unei calităţi superioare.
Se va urmări:
- aspectul si starea generală.
- alinierea in cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici si egale, continuitatea culorii si a lustruirii.
- corelarea lucrărilor din plăci (marmură sau gresie) cu lucrări de altă natură (zugrăveli, alte pardoseli, tavane, etc.).

- lovirea uşoară a plăcilor pentru verificarea aderării totale a acestora la stratul suport. CAIET DE SARCINI
PLACARE CU FAIANŢA SAU GRESIE CERAMICA 1 1 2
6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACAJE DE FAIANŢA SAU GRESIE
Aplicarea placajelor de faianţa sau gresie pe elementele de beton si zidărie se va face la cel puţin o luna după incarcarea cu
greutatea permanenta, inclusiv din acoperirea clădirii.
înainte de începerea executării placajelor de faianţa sau gresie, trebuie sa fie terminate următoarele categorii de lucrări:
montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau capruselilor la usi;
- tencuirea tavanului si a suprafeţelor pereţilor care se placheaza;
montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor si eventualele remedieri ale acestora;

mostre:

4. MATERIALE UTILIZATE
Toate materialele care se pun in opera, in special plăcile de faianţa, adezivii, etc, pot fi

caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare.

1 STANDARDELE SI NORMATIVELE DE REFERINŢA


STAS 233-86 - Placi de faianţa
C6-86 - Instrucţiuni tehnice pentru execuţia placajelor de faianţa sau CESAROM C223-86 - Instrucţiuni tehnice pentru
execuţia placajelor de faianţa sau placi ceramice aplicate pe pereţi prin lipire cu adeziv.
2 MOSTRE SI TESTĂRI
înainte de comandarea si livrarea pe şantier a materialelor necesare execuţiei placajelor de faianţa se vor pune la dispoziţia
beneficiarului si proiectantului, spre aprobare, următoarele

placaj faianţa sau gresie ceramica - cel puţin 10 mostre, cu desenul si culoarea indicate in proiect;
borduri pentru placajul de faianţa sau gresie - 10 mostre, cu desenul si culoarea indicate in proiect corespunzătoare
mostrelor de faianţa sau gresie prezentate.
- executarea măscărilor si sliturilor din plasa de rabit
- montarea diblurilor (in cazul in care se foloseşte metoda tradiţionala de montaj cu dibluri de lemn, nu cu dibluri
împuşcate din plastic), consolelor, etc;
- executarea lucrărilor care necesita spargeri pe fata opusa a peretelui care trebuie placat; imbracamintile pardoselilor reci.
Pregătirea suprafeţei pereţilor
înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie, b.c.a. sau beton se vor pregăti conform
Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) si P104-82 (executarea pereţilor din b.c.a.);
- placajul de faianţa sau gresie se aplica pe suprafeţe uscate, fara abateri de la planeitate (sub 3 mm / m pe verticala si sub 2
mm / m pe orizontala);
- suprafaţa pe care se aplica placajul nu trebuie sa aiba neregularitati, pete de grăsime, rosturile zidăriei trebuie curatate pe
o adâncime de 1 cm, iar suprafeţele de beton trebuie aduse in stare rugoasa.
Aplicarea plăcilor de faianţa sau gresie:
- se traseaza suprafeţele pentru placare, cu atentie deosebita la stabilirea orizontalităţii si verticalităţii montajului;
plăcile curatate in prealabil de praf se tin in apa o ora si se scurg preţ de 2-3 minute înainte de aplicarea lor;
montarea plăcilor se face pe orizontala începând de jos in sus;
rosturile orizontale si verticale trebuie sa fie in prelungire (rost pe rost) si in linie dreapta, avand latimea indicata prin
proiect, dar nu mai mare de 0,5 mm; suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa cu panta de cca 2%.
Operaţiuni:
montarea plăcilor se face pe tencuiala existenta executata la nivel de tind, cu adezivi speciali de import, cu respectarea
tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind închise cu chituri speciale de import. Atât culoarea plăcilor cat si a
chitului se va stabili de către proiectant;
- după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curata rosturile; umplerea rosturilor se va
face ulterior cu chituri speciale;
etansarile intre suprafeţele placate si recipienti de orice fel se va face cu chituri speciale; in cazul execuţiei placajelor de
faianţa la interior, la o temperatura mai mica de +5 grade C, se vor lua masurile speciale prevăzute de “Normativul pentru
executarea lucrărilor pe timp friguros” - indicativ C16-79.

7. RECEPTA LUCRĂRILOR SI VERIFICAREA CALITATII


Se va controla aspectul general al placajului: corespondenta cu proiectul si mostrele aprobate, uniformitatea culorii,
planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafeţelor (sub dreptarul de 1,2 m lungime orientat pe toate direcţiile se admite o
singura unda cu sageata de maximum 1 mm), continuitatea si execuţia îngrijită a rosturilor dintre plăcile de faianţa, rosturi de
lăţimi uniforme si rectilinii, atat pe verticala cat si pe orizontala, etc.
Se va controla gradul de aderenta al plăcilor la stratul suport. Liniile de racord ale placajului cu alte tipuri de finisaje
adiacente (plinte, tencuieli, etc) trebuie sa fie rectilinii, fara onduleuri in plan vertical sau orizontal, iar rosturile bine etanşate
cu chituri speciale.
Nu se admite ca nivelul placajului sa fie nici sub nivelul tencuielii dar nici ieşit cu mai mult de grosimea plăcii de faianţa.
r———— TUL ARAD ]
in jurul străpungerilor prin suprafaţa de placaj, găurile seuria^^g^g^ rozete Metalice, capace, întrerupătoare, prize, etc,
găurile netrebuind sa fie vizib^NCOTA
Placajul de faianţa fiind un finisaj cu caracter r reitentros, leceplia ss“Vîrface c|u Exigenta irita ! VIZAT SPRE
sporita. NESCHIMBARE
construire
Mi
~ûMævr
i Arhitect }ti

CAIET DE SARCINI
i PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE
ZUGRAVELI'SI VOPSITORU- 1

1 GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia zugrăvelilor si vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si
tehnologie de execuţie si sunt prezentate fiecare in subcapitole separate.
Conţinutul subcapitolelor:
a) Zugrăveli de var
b) Zugrăveli culori de apa
c) Vopsitorii de ulei
d) Vopsitorii cu “Vinarom”
e) Vopsitorii cu var lavabil

2. MATERIALE
Toate materialele si produsele puse in opera trebuie sa fie agrementate de I.N.C.E.R.C.
Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si
normelor admise in Romania.

3. LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR


Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate.
Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea si manipularea materialelor si produselor incat sa
elimine posibilitatea degradării acestora, astfel ca, in momentul punerii lor in opera, acestea sa corespunda condiţiilor de
calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in vigoare.
Atragem o atentie deosebita la condiţiile de securitate împotriva incendiilor, care trebuie asigurate spatiilor de depozitare
(in special a materialelor uşor inflamabile, ca de exemplu vopselele). Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie
cuprinsa intre +7 si +20 grade C.
Standarde de referinţa:
C3-76 - Normativ pentru execuţia lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii
C139-87 - Instrucţiuni tehnice privind protejarea elementelor metalice prin
vopsire
C58-86 - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in construcţii

4. LUCRĂRI CARE TREBUIESC TERMINATE iNAINTE DE ÎNCEPEREA ZUGRĂVELILOR SI VOPSITORIILOR


înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli vor fi terminate lucrările de tencuire, gletuire, placaje, pardoseli reci (exclusiv
lustruirea), instalaţiile electrice, sanitare si de încălzire, inclusiv remedierile si probele instalaţiilor;
in încăperile cu pardoseli din parchet, mocheta sau P.V.C., zugrăvelile se vor executa înaintea executării imbracamintii
pardoselilor. Stratul suport al pardoselii va fi protejat contra umidităţii si murdăririi;
Tamplaria de lemn si metalica trebuie sa fie mpatai^.si_rp-\/i7nita, cu excepţia drucarelor.

VIZAT SPRE NESCHIMBARE


u,iutariirtţie construire
cto
5. PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR - rjdre20
Suprafeţe tencuite sau de beton
in vederea finisării cu zugrăveli de var suprafeţele trebuie driscuit^atmai fin, ujrnele de drisca sa fie
puţin vizibile; toate eventualele rdparatR-ea-fie executate cu grija, terminate si uscate.
in cazul suprafeţelor de beton toti porii ramaşi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment-var,
după ce bavurile si dungile iesinde au fost îndepărtate, iar petele de decofrol se vor freca cu piatra
de şlefuit sau cu peria de sarma.

Suprafeţe qletuite
suprafeţele de tencuieli gletuite (glet sau var de ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri;
- toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta din aceeaşi compoziţie cu a gletului;
după uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hartia de şlefuit (pereţii de sus in jos) si se curata de praf cu perii sau bidinele
curate si uscate.
Suprafeţe de lemn
tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate eventualele degradări survenite in urma transportului sau montajului;
umiditatea tamplariei înainte de vopsitorie sa depaseasca 15%, verificata cu aparatura specifica;
accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie vor fi grunduite anticoroziv si
vopsite cu vopsea de ulei.
Suprafeţe metalice
suprafeţele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grăsimi de orice fel, vopsea veche, noroi, etc. Rugina se
indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hârtie sticlata sau soluţii decapante (ex: Feruginol). Petele de
grăsime se şterg cu solvenţi adecvaţi, exclusiv petrol lampant si benzina auto.
Tamplaria metalica se aduce pe şantier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de ulei.

6. CONDIŢII DE EXECUtIE
Zugrăvelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de execuţie si prevederile prezentului caiet de sarcini.
Lucrările de finisare a pereţilor si tavanelor se vor executa la temperatura aerului, in mediul ambiant de cel puţin +5 grade C
in cazul zugrăvelilor si cel puţin +15 grade C in cazul vopsitoriilor, regim de temperatura ce se va tine tot timpul execuţiei lucrărilor si
cel puţin 8 ore pentru zugrăveli si 15 zile pentru vopsitorii după executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata densa si nici la un interval de timp mai mic de 2 ore de la încetarea ploii si nici
pe timp de arşiţa mare.
înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii se va verifica daca suprafeţele suport au umiditatea de regim: 3%
pentru suprafeţele tencuite si 8% pentru cele gletuite. in condiţiile de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura -15 .... - 20
grade C, umiditatea de regim se obţine după 30 de zile de la tencuire si 15 zile după gletuire. Umiditatea suprafeţelor suport se
masoara cu aparatura sau procedee specifice (ex: aparat “Hygromette” sau soluţie fenolftaleina 1%).
Diferenţa de temperatura intre aerul înconjurător si suprafaţa care se finisează nu trebuie sa fie mai mare de -6 0 C, pentru
evitarea condensării vaporilor.

a) Zugrăveli cu lapte de var


in acest subcapitol sunt cuprinse specificaţiile tehnice privind n
execuţia zugrăvelilor cu lapte de var (spoieli) ce se aplica la interiorul pe pereţi j^c^XsL £a£ê suprâfeTe
PRIMARIA ORAŞ
construcţiei tencuite sau pe beton.
PÂNCOTA
Standarde de
referinţa pentru VJ7.AT SPRE NESCHIMBARE
materiale: £>n trufrp
Ari e, i u ¿ytofujţie de * *

STAS 146-78
STAS 790-84
- var pentru construcţii
- apa pentru construcţii p
STAS 545/1-80 - ipsos pentru
STAS 2710-70 construcţii V nli l
"■Lţj^OLT * ‘ „
STAS 18-70 STAS - ulei tehnic de floarea
s 1581/2-83 STAS
- ulei tehnic de in 4593-84
- hârtie pentru şlefuire urcata corpuri abrazive cu liant ceramic

Specificaţii privind execuţia:


laptele de var este preparat din 1 parte var pasta gata stins si 1,5 parti apa (in volume) ce se amesteca pana la omogenizare. Se
adauga laptelui de var amestecând continuu, ulei tehnic de floarea soarelui (sau similar) in proporţie de 1-2%. La zugrăvelile
colorate se va adauga pigmenţi in praf, pana in nuanţa ceruta, pentru care se va prezenta mostre, care se vor aviza de
proiectant si beneficiar. Cantitatea se va prepara pentru întreaga ineaepere ce urmeaza a se zugravi;
compoziţia se va strecura înainte de întrebuinţare, prin sita fina (900 ochiuri / cm 2) din sarma de alama, pentru reţinere de
impurităţi, var nestins sau colorant; spoielile (fara pigmenţi si grăsimi) si zugrăvelile de var se executain trei straturi;
primul strat, grundul, creaza o suprafaţa uniforma ca porozitate, putere de absorbţie si culoare. Se aplica la 2-3 ore de
la terminarea lucrărilor pregătitoare, manual cu bidineaua sau mecanic cu aparatul de pulverizare;
zugrăveala (stratul 2 si 3) se aplica cu aparate de pulverizare. Manual se aplica numai pe suprafeţe mici;
fiecare strat se aplica numai dupa uscarea stratului precedent;

b) Zugrăveli culori de apa


in acest subcapitol sunt cuprinse specificaţiile tehnice privind modul de preparare si execuţia zugrăvelilor in culori de apa,
preparate cu huma sau caolin, aplicate in interiorul construcţiilor la pereţi si tavane in încăperi cu umiditate sub 60%, pe suprafeţe
tencuite si gletuite.
Standarde de referinţa pentru materiale:
STAS 545/1-80 - ipsos pentru construcţii
STAS 4888-76 - caoliu spalat de Harghita
STAS 232/1-73 - caoliu spalat de Aghires
Norme interne ale producătorului:
STAS 790-84 - apa pentru construcţii
STAS 88-86 - clei de oase
STAS 89-86 - clei de piele
STAS 189-77 - săpun pasta pentru zugrăveli
STAS 1581/2-83 - hârtie pentru şlefuire uscata
STAS 4593-84 - corpuri abrazive cu liant ceramic
Standarde seria 17 din Industria chimica - referitoare la: oxizi, pigmenţi, pământuri colorante si decolorante etc.
Specificaţii privind execuţia:
prepararea compoziţiei de zugrăvit trebuie sa respecte intrutotul instrucţiunile producătorului care garanteaza produsul
respectiv (atentie la prepararea soluţiei cu huma, apoi a soluţiei de clei si in final la realizarea amestecului omogen din aceste
soluţii peste care se adauga pigmenţi pana la obţinerea nuanţei dorite); se preparaa concomitent si soluţia de săpun (1 kg/16
litri apa calda - strecurata prin sita de 900 ochiuri/cm 2);
- se prepara cantitati suficiente pentru zugrăvirea unei încăperi întregi; compoziţia se strecoară prin sita de
900 ochiuri / cm2;
se aplica un prim strat de săpun, după care se fac reparaţiile necesare cu pasta de ipsos. După uscarea si şlefuirea reparaţiilor
se aplica un strat de soluţie de săpun pe porţiunile reparate;
se aplica compoziţia de zugrăveala in 3 straturi, pe întreaga suprafaţa; soluţia de săpun si primul strat de zugrăveala se aplica
manual cu bidineaua, ultimele doua aplicandu-se obligatoriu mecanizat cu aparatul de pulverizat. Pe suprafeţe mici, acolo
unde nu este posibil mecanizat, se poate aplica zugrăveala si numai cu bidineaua; compoziţia de zugrăveala, după ce a fost
amestecata cu soluţia de clei se poate întrebuinţa pana la 48 de ore de la preparare, întrucât se altereaza in special vara.
c) Vopsitorii cu vopsele de ulei
in acest subcapitol sunt cuprinse specificaţiile tehnice, condiţiile si modul de executare a lucrărilor de vopsitorie cu
„VINAROM” aplicate la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in exterior si interior pe tamplarie de lemn si metal, balustrade,
grile si alte elemente metalice, etc.
d) Vopsitorii cu „VINAROM”
in acest subcapitol sunt cuprinse specificaţiile tehnice, condiţie- si-modiiLde executare a lucrărilor de vopsitorie cu
„VINAROM” aplicate la interior pe tencui^ffb}dftiK^%i^let de ip sos in încăperi cu umiditate relativa a aerului pana la 60%, la pereţi
si tavanevlAR,A ORA$
Standarde privind execuţia: ---------- ■—~TA
T
STAS 7359-89 - vopsea vopsea VINAROM, pe' b^^8cd^S|l8HiWJf^\^ ' VINAROM,
p e A T b ^ S S £ i d i ş v nil in '** MrsytoriMţte dc
dispersie ^corutrujre
STAS 790-84 apa pentru construcţii — dl,-’ STAS 545/1-80 STAS 1581/2-
83 Specificaţii privind ipsos pentru construcţii hârtie execuţia:
>,
pentru şlefuire uscata
vopsitoria cu vopsea 1 VINAROM se va aplica pe
insos nfintru nnnstmntii~" . " ' 71¿i
suprafeţele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos
aceasta vopsitorie se realizează in următoarea ordine: grund de vopsea VINAROM (!4 vopsea + 14 apa)
vopsea VINAROM diluata aplicata in doua straturi prealabil se face verificarea gletului si eventualele
rectificări ale suprafeţelor
grundul se aplica numai manual, cu bidineaua sau pensula lata
celelalte doua straturi se aplica numai mecanic, cu pistolul
înainte de aplicarea unui strat trebuie ca stratul precedent sa fie bine uscat.

e) Vopsitorii cu varuri lavabile de interior si exterior


in acest subcapitol sunt cuprinse specificaţiile tehnice, condiţiile si modul de executare a lucrărilor
de vopsitorie cu varuri lavabile, producţie interna sau de import, aplicate la interior pe pereţi si tavane, pe
tencuieli gletuite cu glet de ipsos, iar in exterior pe tencuieli gletuite cu glet de var sau de ciment.
Standarde si norme de referinţa pentru materiale, precum si specificaţii privind execuţia
sunt identice cu cele amintite la vopsitoriile cu VINAROM.
Atentie trebuie acordata:
procurării de varuri lavabile specifice pentru exterior si specifice pentru interior; pentru asigurarea
consistentei si calitatii compoziţiei de lucru a vopselelor de var lavabil, se vor respecta intrutotul
instrucţiunile producătorilor;
vopselele vor fi insotite de certificatul de calitate precum si de termenul de valabilitate al lor;
materialele si soluţiile de adaos (pentru spatii cu condiţii speciale de natura: umiditate, exterior,
interior, etc) specifice fiecărui producător de var lavabil in parte vor fi introduse in compoziţia de
lucru, respectând cu strictete instrucţiunile producătorului;
Pregătirea suprafeţelor de tencuieli in vederea vopsirii cu var plastic:
curatarea petelor si îndepărtarea prafului
spalarea manuala cu apa a tencuielilor speciale,dici praf. de..piatr.a-preiucrata-

inchiderea fisurilor si a crăpăturilor aplicarea unui strat de JUDEŢUL ARAD


amorsaj de var lavabil dej import aplicarea manuala a 2-3 PRIMARIA ORAŞ Pj

straturi de var plastfCpim instrucţiunilor producătorului ctete a


VIZAT SPRE NESCHIMBARE
Anou la autorizaţie de _construtoe

7. CONDIŢII DE CALITATE SI VERIFICAREA LUCRArtlLOR*T7 lyggtf tor ’ furhT ii i


i
Pe parcursul execuţiei lucrărilor se verifica in mod Ρpkrâtrtexat|jQj^gftitortpri de rigintele
şantier):
îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţelor calitatea principalelor materiale introduse in
suport;-
execuţie conform standardelor si normelor interne de fabricaţie;
respectarea prevederilor din proiect si a dispoziţiilor de şantier;
recepţia lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii se va face după uscarea perfecta a acestora; eventualele
lucrări care nu respecta condiţiile prevăzute in proiect, caiet de sarcini sau condiţii de calitate vor fi
refăcute sau remediate.
Verificarea zugrăvelilor se va face prin:
examinarea vizuala a suprafeţelor, urmarindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul
general (ton de culoare uniform, fara pete, fara scurgeri, fara impurităţi înglobate, fara urme de
bidinea, fara corecturi sau retuşuri care sa distoneze cu tonul general, etc) examinarea aderentei
zugrăvelilor de stratul suport: o zugrăveala de calitate nu trebuie sa se ia pe palma la o frecare
uşoara.
Verificarea vopsitoriilor se va face prin:
examinarea vizuala a suprafeţelor, urmarindu-se: corelarea cu proiectul, aspectul
general (acelaşi ton de culoare pe întreaga suprafaţa, acelaşi aspect mat sau lucios pe
întreaga suprafaţa, fara pete, desprinderi, cute, proeminente, scurgeri, băşici, aglomerări de
coloranţi, fara neregularitati din chituire sau şlefuire, etc)
verificarea tehnologiei de pregătire a suprafeţelor manuale devopsire (curăţirea,
şlefuirea, chituirea rosturilor, etc) ce se face prin sondaj, indepartandu-se cu grija, in locuri mai
dosite, vopseaua pana la stratul suport;
se verifica, de asemenea vizual, modul de vopsire al: ţevilor, radiatoarelor, etc (daca acestea sunt
vopsite cu vopseaua adecvata, daca sunt vopsite si pe suprafeţele lor ascunse, etc);
- se verifica vizual ca separarea câmpurilor de finisaje (ex: intre Vopsitorii şi zugrăveli) sa se faca cu o
delimitare clara (fara suprapuneri) si rectilinie (fara ondulatjpcu excepţia locurilor unde acestea
sunt prevăzute explicit prin detaliile din proiectiv 0

c<
întocmit: SC STUDIQlCbNCERtl'l (vJE
S SRL
¿*
17. CAIET DE SARCINI - LUCRĂRI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE

17.1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrări de tinichigerie pentru acoperiş din tabla neondulata, si non- autoportanta cum ar fi tabla galvanizata,
titaniu-zinc sicupru. Aceste lucrări pot include atat lucrări noi cat si/sau lucrări de reabilitare.
Următoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:
• Invelitori din tabla plana (inclusiv cupru);
• Invelitori din tabla profilata tip ţigla (inclusiv ţigla metalica cu acoperire de piatra naturala);
• Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrări de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri);
- Elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip ţigla, tabla ondulata si elemente sándwich.
Pantele invelitorilor
Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m )

Tabla plana obişnuita si tabla autoportanta 15 30-60


Tabla profilata tip ţigla 25 45-175
17.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINŢA
Acolo unde exista contradicţii între recomandările prezentelor specificaţii si cele din standardele si normativele
enumerate mai jos, ins tructiunile din specificaţii vor avea prioritate.
Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare înlocuieşte
1 GP 065-2001 Ghid privind proiectarea si execuţia lucrărilor de M.L.P.T.L.
remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperişuri 1624/02.3.2001
de beton.
2 C 217-1983 I.C.C.P.D.C. NP 37-1982
Norme tehnice privind alcătuirea si executarea 21/13.02.1984
hidroizolatiei cu folie din pvc plastifiât la acoperişuri
3 NP 069-2002 Normativ privind proiectarea, execuţia si exploatarea M.L.P.T.L. C 37-1988, Caietul 1
învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri 606/13.04.2003

4 GP 112-2004 Ghid privind proiectarea, execuţia si exploatarea M.T.C.T. 219/2005


învelitorilor din membrane polimerice realizate „in
situ.
5 NP 119-2006 Normativ privind proiectarea si execuţia învelitorilor M.T.C.T.
subţiri de beton armat si precomprimat, monolite si 1733/12.3.2006
prefabricate
Normative conexe

C 37-1988 Normativ pentru alcătuirea si executarea învelitorilor I.C.C.P.D.C. C 37-79


6
la construcţii 4/2.01.1989
7 C 151-1972 M.C.Ind.
Instrucţiuni tehnice pentru folosirea învelitorilor din 161/N/10.01.1972
tabla cutata zincata termoizolate cu polistiren celular
8 C 172-1974 îndrumător pentru prinderea si montajul tablelor M.C.Ind.
metalice profilate la executarea învelitorilor si a 126/3.3.1974
pereţilor

Legenda: I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Construcţii M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si
Turismului M.C.Ind. - Ministerul Construcţiilor Industriale
.î’JDi'TUL ARAD
PRIMARIA ORAŞ
PÁNCGYA

Vol AT $RRC N ES CHIMBARE


MK*•**** áí U t,

I
17.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

17.3.1. Materiale

a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperiş intr-un start


- table ondulate din otel galvanízate si vopsite;
- table ondulate din aluminiu anodizate si/sau copsite b) Panouri sandwich, autoportante
Table din otel galvantizate si vopsite cu start intermediary termoizolant, de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din fibra de densitate
medie;
- Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime;
- Tabla interioara: 6 mm grosime;
- Panou modular: 1,00 m lăţime
- Lungime: min. 1,00 m, max. 19,30 m
Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spaţiul dintre pane. Atât panourile interioare cat si cele exterioare
trebuie sa fie laminate pentru a permite deschideri mari si economice intre pane.
Fiecare panou are in mod normal 4 cute plus 1 cuta pentru îmbinare cu o suprapunere de aprox. 70 mm.
Panourile interioare liniare trebuie sa fie uşor striate si sa aiba o lăţime de 1,0m intre liniile de centru si rosturi.
Inzolatia:
Panou din spuma poliuretana extrudata rigida, cu grosimea minima de 8cm, densitatea interioara de 30kg/m2, clasa I de reacţie la foc
conform NEN 3883 sau panou din fibra de densitate medie, cu grosimea minima de 12cm.
Valoarea k (coeficient de pierdere a căldurii) pentru întregul acoperiş, inr.iii7ai^iahi^din_mptai trphnift ^ fie
.JUDEŢUL ARAD
mai mic de 0,30 W/m2K, valoare care corespunde cu o valoare R de cel puţin 3,33 m2K/W.
PRIMARIA ORAŞ
Finisaje: in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu PÁNCOTA
- Plastisol din pvc (grund 0,005mm + strat de finisaj 0,1 mm) sau cu
- Florura de polivinilden sau VIZAT SPRE
NESCHIMBARF
- Acoperit cu poliester siliconizat (grund 0,005mm + 0,02mm strat de finisaj). An*»* ij autorizaţie de
COnstrufrt* ma
In medii mai agresive (langa fabrici si uzine cu aer foarte poluat) grosimea
T i
sţartolai^^mrdeffm^tr^byie-saTi© mare cu 0,2mm.
Partea expusa a tablei liniare galvanizata trebuie acoperita cu L
- Plastisol din pvc (grund 0,005mm + 0,1 mm strat de finisaj) sau
- Polivinilden (strat de poliester 0,01 mm + finisaj 0,1 mm).
Culoarea trebuie selectata conform standardelor producătorului si aprobata de Proiectant.
Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lăcuită din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt opţionale si se vor folosi doar cu acordul
Contractorului. Garanţia producătorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda.
- Tabla din otel galvanizat:
o Va fi otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), table moale si otelita.
o Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare.
c) Tabla pentru acoperiş din cupru: tabla din cupru laminata la rece in conformitate cu indicarea durităţii H00 si cu greutatea de 4,90 -
6,10kg/m2, daca nu se specifica altfel in planşe.
d) Jgheaburi si burlane: acelaşi material ca la tablele pentru acoperiş, daca sunt in conexiune.
e) Materiale diverse: se furnizează materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat, învelişuri protective,
separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producătorul tablei metalice, exceptând daca se indica altfel.

o Etansator pentru rosurile de dilatatie .


- Accesorii: Exceptând cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiun a caietelor de sarcini, se livrează componentele necesare pentru
sistemul de acoperiş complet, incluzând coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilaţii, etansatori, garnituri si banda de
închidere. Se potrivesc materialele si finisajele acoperişului.

o Banda de etansaree: banda etansatoare cu compuşi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizează permanent banda
elastica, care nu se deformează, nu este toxica, nu pateaza.
o Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butii sau etansator din silicon cum se recomanda de producătorul
construcţiei.
- Cuie:
o Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai puţin de 2,2cm; o Pentru
tabla din cupru: ca mai sus, dar din cupru sau bronz.
- Sururburi si bolturi:
o Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil o Pentru tabla din cupru: Cupru, bronz sau alama.
- Pene: acelaşi material ca tablele pentru acoperiş, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm lărgime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia,
depinzând de îmbinarea simpla sau dubla. Se urmăresc recomdarile producătorului.

- Lipire. Conform STAS 11212/2-84, compoziţia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb.

- Nituri: 0,3 - 0,5cm diametru, cu capete solide si şaibe din acelaşi material cu tabla.

17.3.2. Depozitare si Manipulare


Tabla metalica se va transporta si livra cu folii protectoare.
Tabla metalica in timpul depozitarii se va menţine uscata si departe de pamant pentru a asigura ventilaţie adecvata. Tablele si ţiglele se
depozitează in exterior ,dar se vor acoperi cu o invelitoare impermeabila pentru a le păstră uscate si pentru a împiedica deteriorarea lor.
- Trebuie avuta grija la manipularea tablei metalice pentru a evita deteriorarea suprafeţelor. Deteriorările minore se vor repara cu chit.
- Stivele nu trebuie sa fie mai mari de 1 m pentru a evita deformarea tablelor care se afla in partea de jos.
17.3.3. Mostre
Contractorul trebuie sa respecte datele produselor incluzând specificaţiile producătorului, instrucţiunile de montare, recomandările generale
pentru aplicarea tablei pentru acoperiş.
Mostre (se furnizează incazul acoperiselor complet noi): înainte de achiziţionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru
acoperiş, se pregăteşte o mostra. Se incorporează materialele si metodele de excutie si montare identice cu cerinţele proiectului. Se
montează mostra pe suprafaţa acoperişului la indicaţia Proiectantului. Se reţin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca
mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrării pentru acoperisl metalic.
Mostra trebuie sa aiba dimensiune asuficient de mare pentru a demonstra modurile de îmbinare tipice, detaliile de prindere, construcţia
marginii, textura de finisare si culoarea.
Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperiş pentru lucrările de reabilitare, jgheaburi, burlane, ţevi pentru evacuare
apa pluvila etc.. vor fi de aprox 20cmx20cm din fiecare.
Planşele vor arata modul de formare si îmbinare a tablei metc conectările lice., si JT.MeLox-.-Se-indica rosturile d e dilatare si
hidroizolante pentru lucrările adiacente si pentru barierd si penetrari.iUD£ŢUL ARAD
PRIMĂRIA ORAŞ
17.4. EXECUTAREA LUCRĂRILOR, INSTALARE, MONTARE, ASAMBLARE PANCOÎA
, , VIZAT SPRE N
¿’SCHIMBARE
A. Montarea invelitorilor din tabla. Ij

»fifrţare
!1
17.4.1. Generalităţi --------■■■■wWU «.
Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil. i
Tabla metalica prefabricata pentru acoperiş, burlane, coame pentm hidrogolatie si Wzktfinta.la.apa cu previziuni de expansiune pentru
lucrările in desfăşurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorare.
Lucrările trebuie sa se potrivească cu substructura.
Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instrucţiunile si recomandările producătorului.
Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma
bordura.
- îmbinări: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate. Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi. Se recomanda nituri
suplimentare pentru îmbinări.
- Iminari pentru etansare: unde sunt mobile, se recomanda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata pentru performanta adecvata a
lucrării, pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului elastomeric, in concordanta cu standardele STAS.
- Separări: pentru separarea metalului se foloseşte metal care nu este compatibil sau sub-structura coroziva prin acoperirea suprafeţele
ascunse la locurile de contact cu invelis bituminös sau alte saparari permanente cum se recomanda de producător.

COORDONARE
Se coordonează lucrările pentru acoperişul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si construcţie a planseelor, parapetilor, pereţilor
si alte lucrări adiacente pentru a împiedica scurgerile,a securiza si a asigura o instalaţie rezistenta la coroziune.
LUCRĂRI DE PREGĂTIRE

Se curata suprafeţele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate
MONTARE(panseu din lemn).
in substructura
Trebuie respectate recomandările producătorului cu excepţia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu
recomandările si indicaţiile producătorului tablelor care este montat.
A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecărei suprafeţe din metal in zona de contact cu invelis bituminos, prin aplicarea
de ameste asfalt- caiciuc, sau prin separare permanenta cum se specifica de producătorul metaleleor care nu sunt similare.

B. Se montează o folie( membrana) elastica de protecţie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafaţa acoperişului exceptând cazul in care
producătorul specifica altfel. Se foloseşte adeziv pentru ancorare temporara, unde este posibil, pentru a minimiza folosirea de elemente de
prindere mecanice sub acoperişul din tabla de cupru. îmbinarea se suprapune minim 5cm.

C. Tablele prefabricate, îmbinările, fâşiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte componente ale tablei metalice
pentru acoperişuri, pentru profite, elemente de drenare indicate si după cum se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevăd pentru expansiune
si contracţia termica a lucrărilor, cum se indica. Se etanseaza îmbinările după cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se
folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil.

D. îmbinări tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru elementele de îmbinare nu mai mici de 2,5 cm
in etansator. Când temperatura ambientala este moderata in momentul monatrii, 5° - 21 °C., se montează elemente de îmbinare pentru 50%
mişcare in ambele parti. Se reglează proporţional pentru montări la temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteazaimbinari tip etansare la
temperaturi sub 5°C.

E. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrări vizibile si localizaţi astfel icat sa minimizaţi posibilităţile de
scurgere. Acoperiţi si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata.

F. Suprafeţele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o lăţime de 1,25 - 2,50 cm, solosind sudarea
recomandata pentru tipul de lucrări pentru tabla metalica.

CURATARE
Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafeţe vizibile ale tablei metalice pentru acoperiş. Se indeparteaza cu atentie pentru a
evita deteriorarea finisajelor.

FINISARE
Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare.
Pentru tabla din cupru: pentru a încetini acţiunea agenţilor atmosferici, se apttea^n==stef+tmi[unii de ulei Ue paraiîira de
JUDEŢUL ARAD
calitate superioara, sau de lac transparent.
PRIMARIA ORAŞ
PROTECŢIE
PÂNCGTA
Se asigura protecţia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua aps recepţiei tracoperisului irrrrTömentuI
lucrărilor. ; N£$a-!HV?6AR£
17.4.2. Coame, dolii
Se prevăd coamele si doliile la toate punctele critice pentru a împiedica infiltrarea apei.
- Aşezarea va incepe de la căpătui opus unde se previne vântul.
- Exceptând cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da găuri pentru şuruburi si cuie. Nu se dau găuri cu obiecte
neascutite.
- Se montează jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si şuruburi autofiletante pentru legătură cu sageacul.
17.4.3. Tabla profilata pentru acoperiş - Generalităţi

- Toate tablele se vor aşeza in concordanta cu metoda de montare Aindicata de producător.


- înainte de montarea finala se fac demonstraţii pe şantier in prezenta Proiectantului.
- Aşezarea finala va incepe doar după ce metoda de montare este probata de Proiectant.

Se retuşează toate zgârieturile si se acopera capetele şuruburilor cu materiale de retusare aprobate de Proiectant.

17.4.4. Prindere si fixare

Se folosesc conectorii recomandaţi de producător si aprobaţi de Proiectant. Vopseaua trebuie sa aiba aceeaşi culoare ca a acoperişului pentru
toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si după un anumit criteriu. Se folosesc
şuruburi tip TEK pentru streasina acoperişului, unde ramele acoperişului sunt vizibile.

B. Montarea invelitorilor din ţigle metalice

17.4.5. Generalităţi
la distante egale intre ele , in vederea fixării
Pe astereala se montează rânduri din sipci din lemn paralele cu poala ţiglelor
.Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de ţigla .
Decalarea rândurilor succesive de ţigla de orice tip se va face cu o jumătate de ţigla .
La ţiglele aşezate simplu primul rând de la poala si ultimul rând de la coama trebuie sa fie aşezate dublu si cu rosturile decalate . In dreptul
unei sipci trebuie sa rezulte trei ţigle suprapuse, iar intre sipci 2 ţigle.
Prinderea pe suport a ţiglelor se va face in principal prin respectarea instrucţiunilor producătorului, dar in principal se va face prin legarea
cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie. ~~ JUD^TmAR/xo
Coamele se vor fixa cu mortar de ciment, iar in cazul depăşirii pantelor uzuale suplimentare prin
cuie cu cap conic. j ______ PÂNCOTA
VIZAT SPRE NESCHIMBARE
Anexaautoruaţle d*
17.4.6. Panouri autoportante - Generalităţi Trebuie luate in considerare
următoarele:
- sensul de montaj este de la poala spre coama;
- rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga;
- se vor respecta detaliile de coame, păzii, timpane prezentate in prdiect;
- Montarea panourilor mai mare când bate vântul poate sa fie periculos, datorita dimensiunilor maTmari“'si din aceasta cauza trebuie sa se
evite acest lucru.
- Pentru a asigura randamentul adecvat si longevitatea, Contractorul trebuie sa protejeze panourile metalice de coroziune si alte materiale.
- Când cheresteaua va fi in contact direct cu panourile metalice, Contractorii trebuie sa ia in calcul următoarele situaţii:
o Otelul galvanizat este compatibil cu cheresteaua tratala la presiune cu arseniat cromat din cupru care se foloseşte in prezent, dar nu cu
cheresteaua tratata cu pentaclorofenal. Astfel pentaclorofenalul nu se foloseşte sau trebuie introdus un start separator.
o Aluminiu nu trebuie sa intre in contact cu lemnul tratat deoarece substanţele chimice aunt corozive pentru aluminiu. Metalele deosebite au
nevoie de bariera proiectiva intre ele pentru a preveni corosiunea galvanica.
- Se pot folosi materiale plastice, vopsea bituminoasa si alte materiale pentru a separa panourile de lemnul tratat si metalele diferite. Când
se folosesc panouri de aluminiu care intra in contact direct cu otelul, una din metodele de mai sus se foloseşte pentru a separa cele doua
metale.
- Ingrasamintele, varul, acizii, si alte substanţe determina coroziunea panourilor din metal. Trebuie prevenit contactul dintre panourile
metalice si orice materiale corozive.
- Plăcile izolatoare poroase pot absorbi si retine umezeala si necesita bariera de vapori similara cu cea descrisa in subcapitolul 5.4 (folie
sau implaslitura bituminoasa). Aceasta bariera de vapori trebuie montata in partea interioara astfel incat umezeala sa nu intre in contact cu
izolaţia si panoul metalic. Straturile de separare sunt necesare când panourile metalice sunt fixate pe astereala din lemn. Vezi detalii de
execuţie.

- Acoperiş tip şarpanta: panourile metalice, indiferent daca sunt dintr-un singur start sau sandwich, necesita o panta de minim 20% (1 in 5)
pentru a asigura drenarea adecvata.

PANOURILE SANDWICH:
Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si şuruburi autofiletant, incluzând şaibe hidroizolatoare.
Şuruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la căldură.
In cazul panelor C si Z, numărul de cârlige vizibile pe partea exteripai^|ioate.fUedus--pm-fixarea panourilor din interior folosind şuruburi
autofiletante 14 x 25mm (vezi STAS 9344/1 si 5), ¿au 12/14 x 2MrftT2K3f^R]buri autoporforante. Panourile interiaore liniare trebuie sa fie
finisajele interioare vizibile. PRIMĂRIA ORAŞ
Toate doliile vor avea aceeaşi grosime si finisaj ca tabla metalica din
exterior Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare. VIZAT SPRE NESCMIMBARE
din otel p oautomaţi*
Anex+lâ a t de e l aconstrui
un" produc
PANOURI METALICE ONDULATE
Tipul cutelor (numărul per panou si înălţime) pentru stratul expu$ . __ Arfikert
ator la altul,
Inaltimea cutelor la rostul lateral totuşi nu trebuie sa fie mai mica 20%, de 3,5cm pentru aco irisuri cu o panta minima de
pentru a evita infiltrarea apei provenita de la ploaie sau din topirea zăpezii?
Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etanşate cu filer care va fi aprobat de jiectant.
Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permita pătrunderea apei de ploaie. Contractorul trebuie sa inceapa
montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a direcţiei vântului predominant.
Toate suprapunerile necesita etansare. Când condiţiile atmosferice sunt critice, Contractorul trebuie sa folosească banda etansatoare la toate
suprapunerile laterale.
Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 - 5cm la streasine. La marginile de la frontoane, va trebui sa
folosească un fronton sau o dolie laterala (vezi Lucrări de tinichigerie), pentru a evita ridicarea de catre vânt. Tablele pentru acoperiş trebuie
fixate la fiecare 15 - 25cm de-a lungul marginii frontonului, îndoire si curbare:
Tablele sunt rulate din metal tare. Daca o tabla trebuie îndoita, se recomanda maximum o îndoire gentila de 90-de grade. Metalul nu ar
trebui reindoit o data ce a fost profilata, si nici nu trebuie întinsa la loc. Când tablele metalice se vor monta pe un acoperiş curbat, şuruburile
se vor monta la fiecare suprapunere la capetele pentru a împiedica tendinţa naturala a metalului de a nu se arcui. Pe restul tablei se permite
distanta standard intre dispozitivele de prindere. Când panourilemetalice se montează peste un arc raza minima a arcului este de 5,40m
pentru prfilele din aluminiu si 7,2m pentru profilele din otel. Contractorul va folosi banda etansatoare pe toate părţile si capetele
suprapunerilor.
Prindere pe substructura:
Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, secţiunile din otel concave, profilele galvanízate C sau Z, prin dispozitive de
prindere vizibile. Vezi Capitolul 4, Lucrări Structuri Metalice si Capitolul 5, Tamplarie.
Dimensiunile panelor din lemn si metalice pot varia considerabil in funcţie de structura principala portanta (centuri, ferme, etc). Profilele C
si Z in mod normal sunt făcute din table din otel galvanízate la rece de 0,7mm - 0,8mm, pe care se fixeaza panourile compozite la un
interval specificat in proiectul de structura. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare
in timpul acţiunilor seismice sau in timpul dilatării termice.
Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un acoperiş care sa fie
adecvat pentru încărcările cerute de proiect. Daca nu se găsesc in proiect, Contractorul poate folosi mese de incarnare, care in general vin de
la producător pentru toate tipurile de panouri.
Contractorul va folosi cârlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5mm (de exemplu in cazul secţiunilor din otel
concave, grinzilor profil-l sau grinzilor profil-U). In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subţire galvanizata din otel, se pot folosi
şuruburi autofiletante si autoperforante.
Prinderea de substructurile din lemn:
- Şuruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galvanízate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la
coroziune.
- Pentru cele mai bune rezultate cu panourile din aluminiu, se folosesc şuruburi autofiletante din inox seria #300.
- Cuiele galvanízate cu garnituri din cauciuc rezistente, pot asigura si o etansare rezonabila de durata si sunt recomandate pentru panourile
din otel când nu sunt necesare şuruburi, de exemplu pentru garage, depozite, magazii. Substructurile din lemn trebuie sa fie rezistente. O
grosime nominala de 5cm pentru cherestea asigura valorile maxime de scoatere a şuruburilor si cuielor când dispozitivele de prindere
penetrează 2,5cm lemnul.
Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat şaiba sa fie perfect lipita de
metal. Se prinde in cuie pentru a minimiza scurgerile posibile ale acoperişului. Daca cuiul este bătut prea mult, acesta poate rupe şaiba si
crapa tabla, cauzand scurgeri.
Şuruburile in combinaţie cu metalul si şaibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului, pentru a asigura o etansare de durata.
Taierea panourilor din metal:
- Panourile din Al: pentru a face o tăietură paralela cu cuta, se crestează panoul cu un cutit ascutit si se îndoaie tabla repetat pana se rupe.
Pentru tăieturi perpendiculare cu cuta s foloseşte o foarfecă pentru a taia drept, sau o foarfecă pneumatica, sau cu un dispozitiv electric.
Contractorul, deasemenea poate folosi un ferestrau circular cu o lama metalica. Folosirea de ulei sau săpun pe lama va înlesni taierea.
- Panouri din Otel: panourile din otel se vor taia cu foarfeci electrice sau pneumatice sau cu dispozitive electrice.
Toate doliile vor avea aceeaşi grosime si finisaj ca tablele exterioare din metal.
Acoperişul din metal trebuie conectat la impamantare.

17.4.7. Jgheaburi si burlane

Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate , de acelaşi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau
tabla prevopsita).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ;
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etanş, cel superior in cel inferior pe cca
6 cm .
Jgheaburile se vor fixa cu cârlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv.

Verificări înainte de începerea execuţiei invelitorii


Trebuie sa se verifice:
- Existenta procedurii tehnice de execuţie a invelitorii in documentele de calitate ale constructorului;
- Existenta proiectului si a detaliilor de execuţie;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;
- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- Suportul invelitorii - existenta procesului verbal de recepţie calitativa al suportului;
- Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe ); abaterile de la planeitate nu trebuie sa
depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta:
Existenta si corectitudinea lucrărilor de tinichigerie aferente invelitcp (sorturi, fleaiijEŢtoi/MBWj&ungeri, jgh aburi,
burlane); PRIMARIA ORAŞ

PÂNCCTA

Verificări in timpul execuţiei lucrărilor ÎTIZAT SPRE NESCHIMBARE


4
"* construire
Trebuie sa se verifice: » Ujautomaţie de
- Daca se respecta procedura tehnica de execuţie;
- Daca se respecta proiectul si detaliile de execuţie; Nr
.
Arhrtectjk*.
—fe J
A) Pentru stratul de protecţie din carton bitumat sau membrana hidroizolatpare:
- suprafaţa invelitorii trebuie sa fie neteda, lipsita de denivelări;
- la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de căpriori cu 2 -3 cm , iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei
si prinse in cuie;
- ca foile hidroizolatoare sa fie dispuse parallel cu streasina la acoperişuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperişuri cu
pante mai mari;
- ca foile hidroizolatoare sa fie aşezate pe astereala lipite intre ele , cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu
cap plat;
- toate racordările acoperişului cu elementele verticale ce ies deasupra invelitorii;

B) Pentru invelitorile metalice tip ţigla se va verifica:


- aşezarea rândurilor de ţigla sau olane , in sfoara , parallel cu poala; admiterea admisibila este de 1 cm / m , dar max 5 cm pentru întreaga
lungime a versantului;
- decalarea rândurilor successive de ţigle cu o jumătate de ţigla;
- la ţiglele solzi aşezate simplu , primul rând de la poala si ultimul rând sa fie aşezate dublu si cu rosturi decalate;
- la ţiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi;
- fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;
- la olane , aşezare pe suport continuu , protejat cu un strat de material bitumat;
- ca ţiglele si olanele sa fie întregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite;
- executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble , cositorite;

C) Pentru invelitori din tabla plana se va verifica:


- planeitatea suportului, denivelarea admisa fiind de 3mm / m;
- astereala din scânduri sa aiba rosturi pana la 2 cm;
- la examinarea vizuala a invelitorii tabla sa se prezinte bine intinsa si strana aplicata pe astereala , fara valuri , iar la verificarea prin
circulaţie pe acoperiş , fiind calcata cu piciorul sa nu se îndoaie;
- la coama si la muchii foile de tabla sa se incheie cu falturi in picioare;
- doliile sa fie executate din foi de tabla încheiate intre ele cu falturi duble culcate;

D) Pentru invelitori din tabla cutata sau ondulata se va verifica: r____________________________


-petrecerile minime paralele cu panele sa se încadreze in funcţie de panta invelitorii in urmatttiia£$iMni&iAD
Panta Petrecerea minima cm PKIMAR1A ORAŞ
acoperişului cm / m 9 PÂNCOTA
40 9 11 ViZAT SPRE NESCH1MBARE
30 20 Ane«-* ţg_Autori!4ţte de
construire

15 Ivr. 9
12

- petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumătate (-te.QPdula.sLsa.inc ondulei; ITRSVSI atoriiLcrfiastfl
- respectarea sensului de montaj de la poala spre coama; SIIfS
- respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si străpungeri (cordoane de chit, garnituri, şaibe) astfel incat la recepţie
sa nu pătrundă apa prin invelitoare;
- realizarea protecţiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor metalice de montaj;

E) Pentru elementele de tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri) se va verifica:


- panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permită stagnarea locala a apei turnate in jgheab
pentru verificare;
- saezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picătură streasinii;
- îmbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie făcută prin lipire cu cositor;
- fixarea jgheaburilor sa fie făcută cu cârlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate îngropat in astereala si
fixate la distantele prevăzute in proiect;
- burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm / m , bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu tronsoanele petrecute
etanş , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la îmbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa;
- glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevăzute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie , iar străpungerile
lipite cu cositor;
- amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in câmp , la colturi si la burlane;
- execuţia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab;
- realizarea pantei spre burlan , asigurând scurgerea apei fara stagnări;
Verificări la sfârşitul execuţiei lucrărilor Trebuie
sa se verifice:
- existenta si conţinutul certificatelor de calitate ale materialelor;
- existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;
- invelitorile sa îndeplinească funcţia de îndepărtare a apei pluviale si de etanşeitate la apa, la vânt, la ploaie sau zapada; la examinarea
invelitorii pe dedesubt nu se admite ca aceasta sa prezinte interspatii prin care sa se vada lumina din exterior;

17.6. PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE SPECIFICE


- lucrări de montaj invelitori din tabla
- lucrări de montaj invelitori din panouri autoportante
- lucrări de montaj glafuri, jgheaburi si burlane

întocmit: SC STUDIO CONCEPT-LINE SRL

JUDEŢUL ARAD PRIMARIA ORAŞ PÂNCGTA


CAIET DE SARCINI -TÂMPLĂRIE LEMN

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prezentul Caiet de sarcini se referă la livrarea, manipularea, depozitarea, transportul şi montarea în
construcţii a tâmplăriei din lemn: ferestre şi uşi exterioare, uşi interioare, având drept scop asigurarea menţinerii
calităţii acestora de la fabricare până la aplicarea în construcţii cu repercusiuni pozitive asupra gradului de confort
şi consumului de energie la exploatarea construcţiilor.
1.2. Tâmplăria din lemn poate fi livrată întreprinderilor de construcţii în stare completă sau incompletă. Prin
tâmplărie incompletă se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare livrate în stare finală fără panourile de
geam montate.
Prin tâmplărie completă se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare complet finisate, cu geamul montat
şi cu garnituri de etanşare.
Tâmplăria va fi echipată cu accesorii funcţionale de calitate (balamale, broaşte, mânere, cremoane etc.).
1.3. Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea produselor va fi conform standardelor:
- SR EN 942:2007 - Lemn pentru tâmplărie. Clasificare generală a calităţii lemnului.
- STAS 8086-86 - Accesorii pentru mobilier şi tâmplărie. Clasificare şi terminologie.
- SR E 107:1999 - Metode de încercare a ferestrelor. încercări mecanice.
- STAS 465-91 - Ferestre de lemn şi uşi de lemn pentru balcon. Secţiuni.
- STAS 799-88 - Ferestre şi uşi din lemn. Condiţii tehnice generale.
- SR EN 13115:2002 - Ferestre. Clasificarea proprietăţilor mecanice. Sarcină verticală, încovoiere şi eforturi de
manevră.
- SR 5333:1993 - Ferestre, uşi de balcon, uşi interioare şi exterioare de lemn pentru construcţii. Dimensiuni.
- SR EN 13659+A1:2009 - Elemente de închidere pentru goluri echipate cu ferestre. Cerinţe de performanţă,
inclusiv de securitate.

2. LIVRAREA TÂMPLĂRIEI DIN LEMN


2.1. Ferestrele din lemn se livrează protejate pe toate feţele cu un bandă adezivă şi vor fi recepţionate şi
controlate să corespundă cerinţelor de calitate.
2.2. Tocurile de uşi pot fi livrate montate, constituind un ansambhj-etr-foaia-de--uşi-sau pot fi
neasamblate şi livrate separat de foile de uşi. în ambele cazuri tocurile ş^lIJ^ÎiirS'unt echipate cu accesoriile
necesare pentru acţionare, manevrare şi blocare,; având asigijy^^^tgehsthimbabi itatea tocurilor şi a foilor de uşi
după montarea în construcţii. ----- —
VIZAT
-« SPRE NESCHIMBARE
Aneja la autorizaţi« cte jonstrufre^

3. AMBALAREA, ÎNCĂRCAREA, TRANSPORTUL Şl


3.1. Tâmplăria se transportă ambalată luându-se măsuri ca
transportul şi manipularea să nu producă degradarea.
3.2. Transportul tâmplăriei nefinisate se face cu mijloacele de transport acoperite (containere, vagoane,
autocamioane). Acestea pot fi aşezate bucată cu bucată sau pachetizate. La încărcarea în mijlocul de transport,
tâmplăria va fi aşezată pe suporţi (şipci) care să le ferească de contactul cu apa, care s-ar scurge de pe prelate sau
ambalaje. După încărcarea ei se va asigura stabilitatea încărcăturii prin consolidare cu şipci şi tampoane aşezate
între aceasta şi pereţii vehiculelor, pentru a se evita frecarea sau lovirea.
3.3. Ambalarea şi încărcarea tâmplăriei la producător şi transportul de la producător la depozitul de la locul de
punere în operă, respectiv la depozitul contructorului se asigură de către producător.
3.4. Ferestrele finisate se transportă în pachete , stelaje sau containere cu mijloace auto sau vagoane. Ferestrele
finisate vor fi transportate la fabricile de panouri prefabricate pentru a putea fi înglobate îm acestea sau direct pe
şantiere unde sunt montate în goluri executate cu şabloane.
3.5. Pachetizarea, încărcarea, transportul, descărcarea şi manipularea tâmplăriei se vor face cu mijloace speciale
(electrostivuitoare sau manual), luându-se măsuri ca produsele să-şi menţină calitatea şi integritatea lor.
3.6. Tâmplăria va fi depozitată în încăperi uscate, ferite de ploaie şi raze solare, ferite de vânt şi de degradare
prin lovire, prevăzându-se spaţii de circulaţie între stivele de ferestre. Pe tot timpul depozitării se vor lua măsurile
necesare pentru menţinerea calităţii ei (evitarea contactului cu solul, prin sprijinirea tâmplăriei pe suporţi,
înlăturarea contactului accesoriilor metalice cu suprafeţe finisate, nedepăşirea înălţimii maxime de depozitare (2-3
m) a stivelor.
3.7. Accesoriile metalice demontabile (şildurile şi mânerele) vor fi livrate în lădiţe bine ambalate pentru a evita
frecarea pe timpul transportului şi manipulărilor şi contactul cu mediul umed, care ar putea determina deprecierea
acestora.
3.8. Elementele de rigidizare a tâmplăriei (pervazuri, baghete) pot fi din lemn sau din profile de material plastic
şi vor fi livrate în colete (finisate sau nefinisate, ambalate sau neambalate) şi legate cu sfoară, sârmă sau fâşii din
material plastic, fără a produce degradarea produselor. Pervazurile din profile de material plastic la unul din capete
vor fi tăiate la 45°.
4. MONTAREA TÂMPLĂRIEI ÎN CONSTRUCŢII
Materiale necesare
4.1. Montarea tâmplăriei se va face numai de echipe specializate, dotate cu mijloace necesare:
- scule (ciocan, daltă, cancioc, şpaclu, metru, bulă cu nivel, şurubelniţă, maşină de găurit, pistol de aplicarea
chitului);
- materiale (ipsos, pene din lemn, ghermele sau dibluri din lemn sau din material plastic, pervazuri, şuruburi
pentru lemn, cuie, pâslă sau vată minerală, carton bitumat, chit, vopsea), conform normelor de deviz precum şi
prevederilor din proiecte şi din prezentele instrucţiuni tehnice.
Montarea tâmplăriei
4.2. Montarea tâmplăriei în zidărie sau panouri mari se va face numai după terminarea executării lucrărilor cu
proces tehnologic umed şi anume:
- finisajele interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei;
- padocul şi şpacluirea pereţilor din beton armat care nu se tencuiesc;
- placajele de faianţă sau similare, la băi, bucătării.
4.3. Golul din zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de montarea
tâmplăriei.
Ghermele se fixează la turnarea elementelor prefabricate sau la executarea zidăriei.
Pentru o fixare corespunzătoare, poziţia ghermelor sau diblurilor va fi aparentă sau marcată.
Montarea tâmplăriei nefinisate
4.4. înainte de a se trece la montarea tâmplăriei, se recomandă ca aceasta să fie chituită, şlefuită şi să se aplice
primul strat de vopsea, care să protejeze lemnul în cazul contactului cu medii umede; după aceea la ferestre şi uşi
de balcon se vor fixa geamurile. O atenţie deosebită se va acorda protecţiei părţilor din lemn care vin în contact cu
zidăria sau s^ înglobează în zidărie.
iUDEŢUL ARAD
4.5. Tocul ferestrelor şi uşilor se va poziţiona în golul zidăriei, folosinqbfp$f)$*fiyifote{$ n- Poziţibnarea corectă
se va verifica cu ajutorul
bulei de nivel. Tocul se va cu ajutorul şuruburilor; înainte de: a! se, ş1jr^ijig& ^orţpţeŢ^^m^ur ile se va
fixa în ghermst&fsaroinlasate la cca 50 cm una de alta pe verticală
construire
autoriiJţi*? de
■».. «noY&z
mţjre
2_M
k

Arhrtşct 2
verifica din nou cu ajutorul bulei de nivel orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau uşilor precum şi
funcţionarea cercevelelor sau foilor, după care se vor strânge complet şuruburile. Se pot face ajustări sau retuşări
ale tâmplăriei, dar nu a celor care au suferit deformări prin absorbţia de apă din mediul înconjurător sau din
contactul cu zidăria umedă.
4.6. în rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, care va fi aşezat uniform pe înălţimea şi
lăţimea tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior, şi pervazurile la
interior. Tocul din material lemnos va fi protejat pe tot conturul prin pensulare cu vopsele pe bază de ulei în două
straturi împotriva umidităţii din timpul lucrului.
în cazul utilizării unor pervazuri din profile de material plastic, vor fi montate în prima etapă elementele verticale
care sunt tăiate la partea superioară la 45°, apoi se potriveşte elementul orizontal la lungime, se taie la 45° şi la al
doilea cap, apoi se fixează în locaşul din toc sau căptuşeală.
Montarea tâmplăriei finisate
4.7. înainte de montarea tâmplăriei, aceasta se probează în formatul golului, se fixează cu şuruburi, apoi rostul
dintre toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplică şipcile de acoperire a rosturilor.
4.8. în vederea montării, fereastra sau uşa se vor poziţiona în golul panoului şi consolida cu pene din lemn. Tocul
se va fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn sau material plastic (poziţionate la cca 50 cm una de alta).
înainte de a se strânge complet şuruburile, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea şi modul de funcţionare a
cercevelelor, după care se vor strânge complet şuruburile. Nu este admisă baterea şuruburilor ci numai fixarea lor
prin înşurubare.
4.9. Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
4.10. în cazul când urmează să se execute operaţii de finisare a panoului, ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu
hârtie de ambalaj sau cu folie din material plastic, după care se vor executa operaţiile de racordare a tencuielilor,
placajelor, zugrăvelilor, montarea de glafuri, pervazuri, baghete.
înainte de expedierea panourilor, se va verifica modul de funcţionare a ferestrelor şi uşilor de balcon sau
interioare, dacă sunt echipate cu accesoriile respective şi dacă sunt bine închise.
4.11. Rosturile dintre toc şi zidărie, la interior şi exterior, vor fi acoperite cu chit plastic sau elastic. Prin
înţelegere între părţi, rosturile vor fi acoperite şi cu baghete din lemn sau profile din material plastic.
4.12. în cazul unei mici degradări ale stratului de vopsea se vor face rectificările necesare, cu vopsea de aceeaşi
calitate şi culoare.
4.13. înainte de prerdarea panourilor, geamurile vor fi bine curăţate de urme de vopsea, tencuială, zugrăveală.
în cazul unor urme de grăsimi sau pete pe geamuri sau pe rame, acestea vor fi curăţate cu o cârpă moale sau burete
înmuiat în apă caldă cu săpun sau detergenţi, după care se vor şterge cu o cârpă moale uscată. Aceste operaţiuni se
vor executa şi în cazul când ferestrele finisate se montează direct în construcţie.

5. CONTROLUL MONTAJULUI Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE TÂMPLĂRIE

5.1. După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi uşilor, verificând:
- funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriii¿7~metaîicej (gierînjTugţer^, deschidere şi
blocare; PRIMĂRIA ORAŞ I
- fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui număr suficient de!şuruburi,
exsrâuietaa corectă a izolaţiei de etanşare între toc şi golul ferestrei şi acoperirea şţic'sâu eîasfîcrraco -darea
rosturilor du JC tencuielilor, acoperirea eventuală a rosturilor cu şipci şi HL Nc Sui îi Vi BARE
lUţ-cdc
ItJţtO de » a
baghete jn

ArhKctt V«l,

3
- aşezarea corectă a tocurilor pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan, fără deplasări şi vibraţii, la închiderea şi deschiderea bruscă;
- dacă s-au făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor componente;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corectă şi echiparea cu garnituri de etanşare a ferestrelor şi
uşilor;
- dacă spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lacrimar nu este înfundat cu tencuială sau alte materiale, care ar împiedica
eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apă.
6. MĂSURI DE SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Şl DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
6.1. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din:
- Legea nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.
- Norme generale de protecţie a muncii aprobate prin Ordinul nr.508/933 din 2002 al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al
ministrului sănătăţii şi familiei.
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului - indicativ P 118-99.
- Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora -
indicativ C 300-94, aprobate cu Ordinul MLPAT nr. 20/N/1994.

întocmit
Se iau masuri care sa asigure :
- Respectarea condiţiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv;
- Comportarea corespunzătoare din punct de vedere al stabilitatii termice
pentru elementele de
construcţie perimetrale
(m, D);
- îndeplinirea valorilor de comfort (PMV, PPD);
- Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafaţa interioara a elementelor

de construcţie perimetrale;
- Comportarea corespunzătoare a elementelor de construcţie perimetrale la fenomenul de difuzie a vaporilor de
apa:
o evitarea apariţiei fenomenului de condens in structura elementelor de construcţie; o evitarea acumulării
cantitative de umiditate, de la an la an, in structura elementelor perimetrale; o evitarea creşterii umidităţii
efective ale materialelor, peste valorile admisibile;
La clădirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici si energetic prevăzuţi pentru clădirile noi,
dar ori de câte ori situaţia o permite se tinde către atingerea acestora prin masurile de intervenţie la nivelul:
- pereţilor exteriori prin prevederea la fata exterioara a unui strat de PEX, vata minerala, poliuretan protejat cu o
tencuiala subţire (0,5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla;
- tâmplariei exterioare care se îmbunatateste sau se înlocuieşte cu tâmplarie performanta din punct de vedere
termic si energetic (ex. rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevăzută cu geam termoizolant tratat low-e);
- planseului către pod la care se prevede pe suprafaţa dinspre pod un strat de vata de sticla sau vata minerala
- planseului de terasa la care termoizolatia cu cca 15 cm termoizolatie eficienta din polistiren expandat, polistiren
extrudat (in cazul teraselor inverse), vata minerala sau de sticla;
- planseului către subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX ;
-- pereţii perimetrali
soclului perimetraldeclădirii
la subsol, la care
la care se prevede
se prevede polis
la exterior xtrudat;

Recomandările furnizorului sistemelor de reabilitare terrr


1.1.2. Parametrii necesari pentru calitatea termica
Unităţile de invatamant sunt amplasate în Buour-e-eti în zc sezonul rece pentru
care se considera temperatura aerului exterior de calcui ie si se mcadreaza (conform tabel
VI din C 107/3) în grupa I de clădiri sociale cu regim normal délemperatura si umiditate.
Valoarea dominanta a temperaturii convenţionale de calcul a aerului interior este de +18oC pentru încăperi
încălzite direct (săli de clasa, cabinete, laboratoare, closete, casa scării, holuri, săli de sport) si de +10°C pentru
încăperi încălzite indirect (magazii exterioare, anexe, ateliere de reparaţii). Umiditatea relativa de calcul a aerului
interior (Ai) este de 60% pentru incaperi încălzite direct si de 80%, pentru incaperi încălzite indirect.
Clădirile cu ocupare continua sau discontinua de clasa de inerţie mare trebuie sa fie modernizate, tinzând catre
atingerea valorilor rezistentelor termice minime normate pe considerente termo-
energetice (valorile coeficienţilor a, b, c pentru e în m2K/ W din Tabelul 1 sau 2 - clădiri de învăţământ si
—.—
sport din C 107/2-97): JUDEŢUL ARAD
- pereţi exteriori parte opaca a = 1,1 m2K/W PRIMARIA ORAŞ
- plansee de la ultimul nivel b = 2,7 m2K/W PANCGTA

- plansee inferioare c= 1,1 m2K/W VíZATSm PRESCHIMBARE


- tâmplarie exterioara e = 0,43 m2K/W . . __ „ , coftstfUf're
- soclu d = 1,3 m2K/W Ai*»* U dt _
Nr.
P

Coeficientul global de izolare termica a clădirii G1 va t nde către vâît3^B*<maxime normate pe considerente
termoenergetice G1ref. conform C 107/2-97. - -------A/lj ,

1.2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINŢA


Acolo unde exista contradicţii între recomandările prezentelor specificaţii si cele din standardele si normativele
enumerate mai jos, instrucţiunile din specificaţii vor avea prioritate.

a ) NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea construcţiilor pentru scoli si licee
b) NP 065-02 Normativ privind proiectarea sălilor de sport (unitatea funcţionala de baza) din punct de vedere al
cerinţelor Legii 10/1995
c) C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor
d) C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie in contact cu solul;
e) C107/2 Normativ privind calculul coeficienţilor de izolare termica la clădirile cu alta destinaţie decât cele de
locuit
f) NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro- energetice ale anvelopei clădirilor de
locuit existente, în vederea reabilitării si modernizării lor termice
g) SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de locuit existente
h) NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a clădirilor existente si a instalaţiilor de încălzire
si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
i) NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al clădirilor existente ;
j) NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente si al instalaţiilor de încălzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (una dintre cele 6 exigente esenţiale conţinute în lege este
"izolaţia termica, hidrofuga si economia de energie" - exigenta F)
• Ordonanţa guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si
stimularea economisirii energiei termice.
• Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea
termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice
• Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei
• Hotărâre din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 199/2000
privind utilizarea eficienta a energiei
• Ordonanţa de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea
termica a unor clădiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002).
• Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta nr.174/2002 privind instituirea masurilor
speciale pentru reabilitarea termica a unor clădiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai
2003).
• Ordinul nr. 550 din 1.04.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "îndrumător pentru atestarea auditorilor
energetici pentru clădiri si instalaţii aferente." (publicata în Monitorul Oficial nr. 278 din 13.04 2003).
Cu caracter general pentru clădiri noi
• C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri - (Revizuire C107-
82) ;
• C107/1-97 Normativ privind calculul coeficienţilor de izolare termica la clădirile de locuit;
• C107/2 Normativ privind calculul coeficienţilor de izolare termica la clădirile cu alta destinaţie decât cea de
locuit;
• C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor;
• C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale clădirilor de locuit;
• C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie in contact cu solul;
• C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de construcţie
(înlocuieşte STAS 6472/4) ;
• C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de închidere ale clădirilor -
(Revizuire NP200/89) ;
• GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termica la clădirile de locuit.

• PENTRU REABILITAREA TERMICA A CLĂDIRILOR

• NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a clădirilor existente si a instalaţiilor de încălzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al clădirilor existente ;
• NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente si al instalaţiilor de încălzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a clădirilor de locuit existente si a
instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al clădirilor existente si a instalaţiilor de
încălzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru clădiri ;
• GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al clădirilor existente ;
• NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro- energetice ale anvelopei clădirilor de
locuit existente, în vederea reabilitării si modernizării lor termice ;
• SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de locuit existente ;
• SC 006 - 01 Soluţii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit,
• GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizarii termoenergetice a
construcţiilor si instalaţiilor aferente ;
• MP 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a clădirilor si
instalaţiilor aferente ;
• GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor, la clădirile civile existente ;
• GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unităţile funcţionale ale clădirilor existente ;
• GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de construcţie la clădirile existente, în
vederea reabilitării termice ;
• MP 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice
ale materialelor si produselor pentru construcţii ;
• PCC-016/2000 - Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea
termica a clădirilor folosind placi din materiale termoizolante, Contract
icecon nr. 324/2000.
• "Guide d'agrement technique européen" - Sistemes d'isolation t Cahiers
du CSTB - mai 2001.

1.3. MATERIALE, LIVRARE SI MANIPULARE

1.3.1. Izolare termica Panouri de diferite grosimi:


- Poliester extrudat si expandat;
- Poliuretan extrudat si expandat;
-- Panou
Spumadin vata de sticlarigida,
polisocianura cu bariera de vapori (folie de aluminiu s
cum este aratata in planşe. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg,,,,^.
JUDEŢUL ARAD PRIMARIA ORAŞ PÂNCOTA
Panourile de izolaţie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolaţia trebuie sa nu fie uşor
ignifuga si rezistenta la apa.
Materiale rulate/saltele:
-Vata minerala, grosime 10-15cm. Acesorii:
Vi<.AT SPRE NESCHIMBARE
construire
Ane»# U autoriiaţle de —

-Adezivi;
- Plasa din fibra de sticla pentru armare;
-Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare;
- Cuie din otel inoxidabil;
- Şuruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice;
- Profile metalice pentru baza noua a faţadei termoizolante;
- Benzi de armare pentru colturi pentru faţada.
Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din
standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate în planşele desenate si listele de cantitati de lucrări.
Materialele utilizate la executarea lucrării vor fi conform standardelor si prescripţiilor în vigoare, trebuind sa
corespunda cerinţelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii în construcţii - inclusiv cerinţelor de calitate
cerute de nivelul lucrării.
Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse în standardele si normele de produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.
1.3.2. Materiale de etansare
• Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent
cum va fi aprobat de Dirigintele lucrării.
• Tip B - Elemente de etansare prefabricate
o Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. o Vor fi
incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3. o Dimensiunile nu vor fi mai mici decât cele indicate in
Planşe.
• Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Dirigintele lucrării.
• Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se foloseşte
cum este indicat in planşe.
• Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor ctelor etc.
• Amorsa va fi cum este specificat de producător si aprobat de Dirigin]
• Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena e) ¡estiren,
pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.
1.4. EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE
EXECUŢIE

1.4.1. Cerinţe generale de montare pentru termoizolatii Izolaţie cu


placi:
montează la
- Sub acoperişul metalic, se montează sistemul de susţinere cum este
intradosul
placi cu toate marginile Plăcile se vor instala cu toate marginile apropiate
planseelor.
- Pe acoperişurile din beton se montează placi conform specficatiilor producătorului si aprobării Proiectantului
- Pe partea superioara a a polacilor din beton pentru acoperiş: montarea plăcii se face conform specificaţiilor din
capitolul Hidroizolatii si specificaţiile producătorului;
- Izolaţia cu placi a acoperişurilor tip terasa trebuie bagata in mastic sis a aiba întotdeauna bariera de vapori sub.
Nu se permit goluri cu aer.
Izolaţia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori:
- Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrările existente pentru tamplaria pentru acoperiş;
- Salteaua de termoizolatie se montează după ce se fixeaza astereala;
- Salteaua se menţine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafaţa reflective a foliei se aseaza in jos);
- Se prinde izolaţia de căpriorii si de sipcile din lemn cu cleme;
- Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat.
1.4.2. Termoizolatia pereţilor exteriori
Vezi deasemenea capitolul Lucrrai tencuieli. Pereţii exteriori se vor izola cu un strat de polieter expandat ignifug,
protejat de un start subţire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform prevederilor NP 047-2000 si SC
007-02 (§ 2.2.7).
r
JUDEŢUL ARAD
- Grosimea care trebuie sa respecte cerinţele este in subcapitolul 8.1.2^#^WiW6084punctul "a|')
- Densitatea intre 16-18 kg/m3 .................PANCOTA
- Rezistenta la compresiune - minim 0,125 N/mm2 •!
- Resistenta la >0,15 N/mm2
Caracteristicile care trebuie respectate sunt următoarele: a) Polistiren expandat pentru faţade:

'¿AT SPRE NESCHÍMBARE


l.» iutoriwţM? de Jon*trufre
- Clasa de combustie C2
- Producţie libera de CFC si HCFC b) Strat de adeziv pentru plăcile
de polistiren: ArhKett

-c-
-Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2

c) Plasa din fibra de sticla:


JUDE7UI. ARAD
- Golurile plasei 3,5 - 4 mm PRIMARIA ORAŞ
- Densitate - minim 145 g/m2 PÂNCGTA
- Rezistenta la întindere >1500 tţl/Ş-cm
- Rezistenta la mediu alcalin VIZAT S r 9X NE SCHIMBARE
construire

d) Verificare in: Nr.


- Rezistenta
.
la socW-Wminim
W
3J txihiu-ctje*.
-Aderenta adezivului in timp >0,jl N/mm2__________*---
- Rezistenta la variaţiile de temperatura^3f^CT8u"U.j - tara crăpaturi Procedu

- Se indeparteaza tencuiala de pe pereţii exteriori (vezi Capitolul 1, Lucrrai de demolare), se rectifica planeitatea
stratului suport, se spala si se usucă (vezi Capitolul Lucrări de Tencuieli);
- Se demontează tamplaria exterioara (vezi Capitolul Lucrări de Tencuieli);
- Se montează noua tamplarie (Vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL);
- Se montează profilul la nivelul soclului, când se montează tablele termoizolatoare;
- Se montează tablele termoizolatoare cu agrafe;
- Se montează benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi;
- Se montează armatura in tencuiala pereţilor exteriori;
- Se montează termoizolatia plintei;
- Se aplica ultimul strat de finisaj pe pereţii exteriori (vezi Capitolul Lucrări de Tencuieli);

In cazul reabilitării clădirilor istorice, unde trebuie păstrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare,
termoizolatia se montează la interior. Vezi capitolul Lucrări compartimentare placari uscate.
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice ale
peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic.

1.4.3. Tamplarie exterioara noua


Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/AI. Trebuie respectate următoarele criterii:
înlocuirea tamplariei existente cu tamplaria noua din PVC-U sau AL,
- Valoareav kf pentru rame = 1,6 W/m2K,
- Panourile de geam termoizolante de minim 4+16+4mm, cu partea interiora tratata (low E : e<0,10), avand
distanta dintre panourile de geam umpluta (plina) cu gaz inert [valoarea coeficiantului k = 1.1W/(m2k)], rezultând
o valoare R0 = 0,69m2k/W, conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02.
- O valoare R mai mare se va obţine folosind geam securizat laminat la exterior, de 6mm grosime, cum se
specifica pentru parter si primul etaj. Vezi capitolul Tamplarie din PVC-U/AI.

1.4.4. Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa

Pentru montare pe partea superioara a plăcilor din beton si pe sapa din ciment netezită:
- Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii)
- Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse.
- Se respecta instrucţiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si soluţiilor bituminoase necesare in
timpul asezarii panourilor izolatoare.
In cazul lucrărilor de reabilitare complete:
- S-a convenit, după verificare si consimţământul Proiectantului, ca vechea izolaţie sa fie indepartata complet
(vezi Capitolul 1, Lucrări de Demolări).
In cazul lucrărilor de reparaţii:
- Se indeparteaza părţile deteriorate ale straielor de izolaţie si se aseaza starte noi de material izolator, astfel
incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in ceea ce priveşte grosimea.
Termoizolatia încăperilor de sub terasa va fi conform cerinţelor termo-higro- energetic si pentru confot interior in
vigoare.
Terasele cu încăperi încălzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ
12 - 15cm grosime.

1.4.5. Termoizolarea planseului dinspre podul neincalzit/ultimul etaj In


caz de reabilitare:
Pe planseul dinspre podul neincalzit se pune un strat adiţional de termoizolatie moale (panouri sau saltele) de 10 -
15cm grosime si si se iau masurile adecvate pentru a permite accesul oricărui element in pod fara a deteriora
termoizolatia noua.
Alternativ inzolatia se poate monta sub plafon in funcţie de proiect si de spaţiul existent. Vezi capitolul
Compartimentare Placari uscate sau Tavane Suspendate Modulare sau Liniare.

1.4.6. Termoizolatia podului încălzit sub acoperişurilor tip şarpanta


Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub căpriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla
compimata ci folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din folie de PE.
Grosimea minima a izolaţiei: 15cm.
Alternativ se poate folosi spuma din Polistiren, Poliuretan, Polisocianurat de aceeaşi grosime. Podurile reci ale
căpriorilor se pot evita folosind sisteme de încălzire pentru acoperiş, unde panourile se parţial puse pe partea
superioara a căpriorilor (cum ar fi Pro Spân sau similar aprobate).

1.4.7. Termoizolatia pardoselii de deasupra subsolurilor neincalzite


Daca finisajul plăcii de deasupra subsolului neincalzit este deteriorat si este prevăzută construirea unui alt etaj, un
strat termoizolator de minim 5cm de polistiren sau echivalent poate fi incorporat, cu o sapa din ciment armat pe
partea superioara, pentru a fi finisat (pardoseala din pvc, gresie etc.). Vezi programul pentru finisaj din proiectul
tehnic si Capitolul Lucrări de pardoseli.
Pentru demontarea finisajelor vechi ale pardoselilor, incluzând sapa din ciment, vezi Capitolul 1, Lucrări de
demolări.
Trebuie evitata creşterea in grosime a pardoselii, deoarece are efect negativ asupra înălţimii uşilor, glafurilor etc si
determina costuri suplimentare. Daca se intampla acest lucru trebuie redusa grosimea izolaţiei.
In cazurile in care izolaţia nu poate fi incorporata in parter, se va fixa un strat de polistirene extrudat ignifug sub
plafonul subsolului, protejat cu tencuiala din rabit sau gipscarbon. Vezi Capitolele Lucrări compartimentare
placari uscate si Lucrări de tencuieli. Alternativ se poate aplica o tencuiala termoizolanta.
Grosimea necesara a straielor de izolaţie se va calcula de Proiectant si se va specifica in proiect.

1.4.8. Termoizolatia pardoselii si pereţilor exteriori in contact cu solul


Pentru reabilitare: Vezi subcapitolul 14.4.7 de mai sus. Termoizolatia se va incorpora in pardoseala, daca este
posibil fara a schimba grosimea totala a acesteia. Altfel grosimea izolaţiei se poate reduce, pentru a ajnge la
grosimea pardoselii existente.
j“ ~JjUO£ŢUlAk/,w
Pentru construcţii noi: termoizolatia par?fc$êfiR& Qf^fêretilor exteriori trebi
punctul "c" din
subcapitolul 14.1.2 demai
s^^fô^xima tiv-8cm de
polistír^t
IZAT SPRE NESCHHMBARE
1.5.
iu CONTROLUL
tor uaţie cte CALITATII construire
art \ Z.
1.5.1. Termoizolatie
Verificări înainte de începerea lucrărilor \\X¿\ -v
Afhhetţ
bal de Receptie)y SQA G mentatia
de izolaţii
- Terminarea lucrărilor anterioaÎce„(£xist lucrărilor de izolaţii térmíícé-;
- Existenta procedurii tehnice de execuţie constructorului;
- Existenta proiectului si a detaliilor de execuţie;
- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi;
- Existenta de personal calificat pentru execuţia lucrărilor;
- Existenta utilajelor necesare lucrărilor;
- Pregătirea suprafeţei suport:
o Suprafaţa suport trebuie sa fie neteda, fara asperitati si fara contrapante; o
Denivelările mici se vor corecta cu mortar marca M100 T;
o Atunci când tabla cutata constituie stratul suport al termo- hidroizolatiei , ea trebuie montata cu cuta lata spre
termo - hidroizolatie;
o Sapele din beton armat de 30 mm grosime, executate peste termoizolatiile din materiale tasabile vor fi prevăzute
cu rosturi la distanta de 10 -15 cm de la atic.
Acoperişuri, terase, poduri
Se verifica lucrările pentru adaugarea/inlocuirea termoizolatiei pentru terasele si planseele dinspre pod.
Subsol
Se verifica lucrările pentru adugarea termoizolatia pentru pardoseala de deasupra subsolului (reabilitare) sau
pentru incorporarea ei in planseul subsolului (la clădirile noi).
Faţade noi
Se verificamontării
Verificarea indepartarea tencuielii
profilului de bazadela pe pereţii
nivelul exteriori,
soclului, rectificarea
si montarea planeitatii stratului suport, curatarea
primMjrttâcM&Vftioizolantd;
prafului, spalarea si uscarea; PRIMĂRIA ORAŞ
Verificarea montării tâmplariei exterioare noi din PVC-U/AI si spprafetele-difi-^uUai^.
Verificarea: r------—--------------------------- -
- montarea diblurilor de prindere a plăcilor termoizolante; VIZAT SPRE fSIESCHIMBARE
- montarea fâşiilor de armare pe direcţie diagonala la colturile fejrestrek^skiatfof; j«****®
- montarea armaturii din tencuiala pereţilor exteriori pe primai «frriprafete după dezaT&jfeare^ cfc ctualei
învelitori; ' A,h*4w/
Verificarea după realizarea noii învelitori, înainte de executarşa straturilor de prbtec
Verificarea la începerea execuţiei stratului final de finisaj al peTefiîuT exlei iui i Verificări
in timpul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice
- Daca este respectata procedura tehnica de execuţie a constructorului;
- Daca este respectat proiectul si detaliile de execuţie;
- Daca rosturile dintre Placi sunt de minim 2mm; H*
- Daca s-au respectat dimensiunule, poziţiile si formele punţilor termice preii^fcin proiect;
y
- Daca nu s-au produs goluri in Placi; \
- Daca s-au executat etansari in dreptul străpungerilor accidentale sau/fehnc^ogice; ’/' \
- Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimenar si cu'âjulo^fforjeier
contur; U^y(
Verificări la sfârşitul execuţiei lucrărilor de izolaţii termice. \V^ , litele
- Daca parametrii climatici interiori ( temperaturi , umidităţi relative) coY^%urca^roiecJTuf frîoara ±
admisibile care sunt: pentru temperatura interioara ± 0,5 ° C si pentru ur ‘
2%;
- Daca nu apare condens in dreptul punţilor termice ;
- Daca temperatura interioara a elementelor de închidere si a punţilor termice corespunde valorilor proiectate.
La finalizare,
• Montările nu trebuie sa aiba tăieturi, găuri care nu sunt necesare sau deteriorări.
• Montările nu trebuie sa aiba scurgeri sau pătrunderi de apa in interior sau in spatiile etanşate ale structurii.
• Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se mişte, sa nu faca zgomot.

1.5.2. Materiale pentru etansare


- Toate suprafeţele vor fi etanşate si grunduite cum se recomanda si se aproba de producător.
- Dimensiunile sa fie adecvate pentru îmbinările necesare.
- Filer-ele pentru etansare se vor monta in lungimile maxime existente si practice si se vor monta ferm in rosturi.
întinderea filer-elor elastice nu este permisa.
- Filer-ele vor fi montati la adâncimile necesare folosind lemn sau unelte pentru acest scop.
- Materialele pentru etansare vor fi puse cu echipamente aprobate; aplicate vor fi aplicate cu acurateţe continuu;
si folosind presiune suficienta pentru a asigura contactul si adeziunea totala si continua.
- Suprafeţele materialelor pentru etansare sa fie aproximativ la acelaşi nivel si paralela cu suprafetle finisate
adiacente.
- Suprafeţele materialelor pentru etansare pot sa fie puţin sub, dar niciodată peste suprafeţele finisate adiacente
decât daca acest lucru este aprobat.
- Unde marginile rosturilor sunt rotunde sau altfel, se pune suficient material pentru etansare suficient pentru a
evita contactul cu astfel de margini.
- Se pun materiale prefabricate pentru etansarea rosturilor in locurile indicate si conform specificaţiilor
producătorului. Materialele pentru etansare prefabricate se vor pune întotdeauna comprimate.
- Se curata suprafeţele învecinate cu rosturile etanşate de murdăria rezultata de la etansare. In
cazurile in care materialul pentru etansare-arejtendinte adezive la materiale, trebuie folosita o pelicula împotriva
adeziunii. —^5^
- Aceasta pelicula poate sa fie adeziva la material, dar nu adeziva la materialul de etansare.Materialele
impregnate cif^'leL> bitum) polimeri sau materiale similare nu se vor folosi.
vCONCGPT-LlW
întocmit: SC STUDIO COMCEPT-LINE SRL
CAIET DE SARCINI

PAVAJE CAROSABILE

1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezentul caiet de sarcini se referă la proiectarea, executarea, verificarea calităţii şi la recepţia lucrărilor de pavaje
fie din piatră naturală (pavele normale, pavele abnorme sau calupuri), fie din pavele prefabricate din beton.

1.2. Domeniul de utilizare

Pavajele din pavele normale şi abnorme se folosesc:


- pe sectoare de drumuri sau străzi cu trafic intens şi greu, cu ramblee înalte când sistematizarea traseului nu
este încă definitivată (de ex. reţelele subterane nu sunt încă executate) sau când condiţiile tehnicoeconomice justifică

folosirea lor;
grele;
- la rampele de încadrare, depozitare sau locuri de parcare unde staţionează vehicule
- la pasajele de nivel şi pe zonele de
circulaţie cu tramvaie sau căi
fd^e7Ui/b/m$Dcând pe
PRIMARIA ORAŞ
PÂNCOTA
Pavajele din calupuri se folosesc îndeosebi: VIZAT SPRE NESCHIMBARE
- pe străzi magistrale cu funcţie de tranzit şi pe străzile oralei or »utoruiţie de construire
- la locurile de parcare; , ÆL__«n '
- ca pavaje decorative.
Arhfteet
tert HK
iM
Pavajele din pavele de beton se folosesc îndeosebi la:
- platforme industriale sau publice în localităţi;
- locuri de parcare şi staţionare pentru autovehicule de orice fel;
- staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule (staţii de benzină).

aceste zone circulă şi autovehicule.


1.3. Terasamente şi fundaţii
Terasamentele se execută conform STAS 2914-84.
Pavajele din pavele se aşează pe fundaţii pregătite conform proiectelor de execuţie respectând condiţiile
generale din STAS 6400-84.
Pavajele din pavele se aşează pe fundaţie prin intermediul unui substrat de nisip. în cazuri speciale (pavaje
decorative, pavaje în rigole, pavaje în staţii de autobuze, etc) pavajele se pot aşeza pe un substrat de mortar marca Ml00.

2. CONDIŢII TEHNICE
2.1. Elemente geometrice
înălţimea pietrelor naturale inclusiv grosimea stratului de nisip sau mortar de ciment trebuie să corespundă
tabelului 1 din SR 6978-95, adică:
Felul pavajului înălţimea pietrelor [cm] Grosimea stratului de nisipfcmj
Pavele normale 12...14 3...5
Pavele abnormale 11...13 2...5
Calupuri 8...10 2...3
Pavelele din beton sunt de diferite forme şi dimensiuni funcţie de furnizor. Pentru folosirea acestor tipuri de
pavele furnizorul trebuie să posede agrementare de la Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajarea Teritoriului (MLPAT).
Pavele din beton prin forma lor sunt de două tipuri:
• pavele autoblocante;
• pavele care nu sunt autoblocante.

Grosimile minime sunt:


• 8 cm pentru pavele ca îmbrăcăminţi carosabile;
• 6 cm pentru pavele ca îmbrăcăminţi pentru trotuare (accidental carosabile).

Pavelele din beton care nu sunt autoblocante se pot folosi doar pentru trotuare şi curţi unde nu circulă vehicule
grele.
în profil transversal bombamentul se realizează conform SR 6978-95, iar în profil longitudinal conform STAS
863-85.
Pantele transversale sunt:
• pentru pavaje din pavele normale şi abnorme: 3%;
• pentru pavaje din calupuri şi din beton: 2,5%;
• în pieţe, platforme şi locuri de parcare: 1 ...2,5%.

2.2. Denivelări şi abateri de la cotele prescrise în proiect


Se admit denivelări în lungul drumului şi la pante transversale după cum urmează:
Felul îmbrâcâmintii Denivelări maxime în lungul drumului Abateri limită la pantele
sub dreptar de 3 m [mml transversale [mm/ml
Pavai din pavele normale 12
Pavai din pavele abnormale 15 4
Pavai din calupuri 10
Pavai din beton 8

2.3. încadrarea pavajelor


încadrarea pavajelor de piatră se face cu borduri de piatră naturală (SR 667-01) sau cu două rânduri de pavele
aşezate pe fundaţii de beton conform detaliilor din SR 6978-95. Pe sectoarele de străzi cu trotuare, încadrarea va fi constituită
din bordurile trotuarelor. Bordurile se aşează pe o fundaţie de beton şi se rostuiesc cu mortar de ciment.
între pavaj de orice fel şi borduri se intercalează 1-2 şiruri de pavele aşezate în lung cu 1-2 cm mai jos decât
pavajul, formând rigolă de scurgere a apelor. Această rigolă se execută pe fundaţie de beton şi rosturile se umplu obligatoriu
cu mortar de ciment sau cu mastic bituminos. Trotuarele se execută la nivelul bordurilor spre rigolă.

2.4. Aşezarea pavelelor


Aşezarea pavelelor fasonate se face funcţie de tipul lor conform SR 6978-95. Aşezarea pavelelor din beton se face conform
schiţelor din proiecte cu rosturile ţesute care depind de forma specifică a pavelelor autoblocante sau nu.

2.5. Materiale

Astfel: JUDEŢUL ARAD


- Piatră naturală pentru drumuri: SR 667-01; PRIMARIA ORAŞ
- Agregate naturale neprelucrate pentru drumuri STAS S62-89; PÂNCOTA
- Filer de calcar STAS 539-79; VIZAT SPRE NESCHIMBARE
- Ciment Portland cu adaos de zgură SR 1500-96; cor.stuurt'

- Bitum pentru drumuri SR 754-99; Anex* u autofujţie tfc - J

- Borduri din beton pentru trotuare STAS 1139-87; Nr

- Masticuri bituminoase STAS 183-72. Affcimi îK'V'v.

3. PRESCRIPŢII GENERALE DE EXECUŢIE

3.1. Pavajele nu se vor executa pe fundaţii îngheţate


3.2. Fundaţia pavajelor se verifică înainte de aşezarea pavelelor conform STAS 6400-84. Pe fundaţiile din beton
pavajele se execută numai după ce betonul atinge cel puţin 80% din rezistenţa sa la 28 zile conform STAS 1275-88.
3.3. Aşezarea pavajelor pe nisip

După executarea Încadrărilor şi verificarea fundaţiei, se aşează un strat de nisip care se nivelează şi se pilonează, apoi se aşterne un al
doilea strat de nisip afânat, în care se aşează pavelele sortate, fixându-le prin batere cu ciocanul.
Aşezarea pavelelor normale şi abnorme se face cu cel puţin 3 cm mai sus decât cota finală a pavajului şi cu 2 cm mai sus în cazul
pavajului de calupuri şi a celor de beton.
După aşezarea pavelelor sau calupurilor se face prima batere cu maiul la uscat, bătăndu- se bucată cu bucată, verificăndu-se suprafaţa cu
dreptarul şi şablonul şi corectăndu-se eventualele denivelări. Pentru calupurile din beton se foloseşte placa vibratoare.
Se împrăştie apoi nisip pe toată suprafaţa pavajului, se stropeşte abundent cu apă şi se freacă cu peria, împingăndu-se nisipul în rosturi
până la umplerea lor.
După această operaţie se execută a doua batere cu maiul şi se cilindrează cu un cilindru compresor de 6,„8 tone, după ce s-a aşternut un
strat de nisip 1 ,„1,5 cm grosime.
Neregularităţile rămase după această operaţie, se suprimă prin scoaterea pavelelor şi revizuirea grosimii stratului de nisip, adăugându-se
sau scoţăndu-se material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, la pavele normale şi abnorme, si cu unul de 25 kg pentru calupuri.
Pentru calupurile din beton se foloseşte obligatoriu placa vibratoare.
3.4. Aşezarea pe mortar de ciment
Pavelele şi calupurile aşezate pe mortar de ciment marca Ml00 se împlântă cu mâna înainte de începerea prizei mortarului, bătăndu-se cu ciocanul la
cota prescrisă.
3.5. Umplerea rosturilor
scută cu ^iil^‘Ek%iiy%A§bre este periat şi
3.5.1. Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se e> PRIMĂRIA ORAŞ
udat. PÂNCGTA_____________
3.5.2. Umplerea cu amestecuri bituminoase Se poate face
VIZAT SPRE NESCHIIVIBARE
cu:
- mastic cu bitum (preparat conform SR 183/1-95; i
- mortar cu suspensie de bitum filerizat; Nr.
- mortar cu emulsie cationică.
Dozajele mortarelor de suspensie din bitum sau cu emulsie se stabile ;c prin
încercări într-un laborator de specialitate.
Operaţia de umplere se poate face:
- prin introducerea masticului sau mortarului în rosturi.
După ce s-au golit rosturile pe adâncimea indicată în proiect, s-au curăţat
cu apă şi s-au zvăntat, se amorsează şi se toarnă masticul sau mortarul, pe jumătate din adâncimea lor, apoi se completează şi cealaltă jumătate.
Amorsarea se face fie cu bitum tăiat (0,5kg/m2), fie cu suspensie de bitum filerizat (lkg/m2) sau cu emulsie cationică (0,5kg/m2).
Masticul cu bitum se toarnă atunci când acesta are temperatura de 160,„180°C.
- prin răspândirea masticului sau mortarului, (cu suspensie de bitum sau emulsie cationică) pe toată suprafaţa pavajului.
înainte de această operaţie, se curăţă rosturile şi se amorsează în condiţiile arătate mai sus. Operaţia de răspândire a mortarului cu
suspensie de bitum sau emulsie cationică se face conform prevederilor actelor normative în vigoare. După terminarea operaţiei de rostuire (după
răcirea masticului sau după ruperea suspensiei din bitum sau emulsiei cationice) se presară pe toată suprafaţa pavajului un strat de nisip grăunţos
curat, în grosime de 5 mm.
3.5.3. Umplerea cu mortar de ciment
Rosturile se vor curăţa în prealabil, ca şi rosturile umplute cu mastic.
Mortarul folosit pentru umplere este de marca M 100.
Drumul poate fi dat în circulaţie numai după cel puţin 14 zile de la data terminării rostuirii; în acest timp suprafaţa pavajului se va uda cu
apă. Pavajele din calupuri de beton nu se rostuiesc cu excepţia rigolelor de lângă borduri. 1

1 VERIFICAREA LUCRĂRILOR ÎN TIMPUL EXECUŢIEI


4.1. Materialele vor fi verificate pentru a corespunde condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în standardele respective.
Verificările şi determinările care nu pot fi executate pe şantier vor fi executate de un laborator de specialitate, pe probe luate conform
prescripţiilor din standardele respective.
4.2. Controlul executării lucrărilor trebuie făcut în permanenţă de organul de control
tehnic.
4.2.1. înainte de executarea pavajelor, se va verifica dacă fundaţia îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct. 3.2 din prezentul standard.
4.2.2. Se vor verifica profilurile transversale şi longitudinale, denivelările, abaterile, mărimea rosturilor, încadrarea pavajelor conform
prescripţiilor din prezentul standard.
4.2.3. în profilul longitudinal, verificarea se face cu un dreptar de 3 m lungime, aşezat pe axa drumului sau străzii şi pe primul rând de
pavele de lângă bordurile de încadrare sau de lângă rigolă.
4.2.4. în profil transversal, verificarea se face cu un şablon având profilul drumului sau străzii. Verificarea se face din 25 în 25 m.
4.2.5. Pentru măsurarea denivelărilor, se va folosi o pană gradată având lungimea de 30 cm, lăţimea de max. 3 cm şi grosimea la capete
de 1,5 cm şi 9 cm. Pana are înclinarea de 1 /4.
4.2.6. Verificarea cotelor în lung se face cu ajutorul unui aparat de nivel.
4.2.7. Rezultatele verificărilor vor fi trecute în evidenţele de şantier (cartea construcţiei, carnet de măsurători, registru de laborator etc.)
care alcătuiesc documente de control.

5. RECEPJIA LUCRĂRILOR

5.1. Recepfia preliminară a lucrărilor de pavaje se face în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare, a prevederilor din prezentul
standard şi a datelor din proiectul lucrării. Pavajele se recepţionează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate.

5.2. Recepţia finală va avea loc după o perioadă de doi ani de la data recepţiei preliminare şi se va evalua în conformitate cu dispoziţiile
legale.

NOTĂ IMPORTANTĂ:
Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri, normative, instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării
proiectului. Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data
elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar dacă nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

întocmit, SC STUDIO COMCEPT-LINE SRL

JUDEŢUL ARAD PRIMARIA ORAŞ


PÂNCCTA

VIZAT SPRE NESCHiMBARE


A ne» a ta autorizaţie de jonstruire^
«r. ?£T nt&S’vfc
Arbttei
1.1 Lucrări din beton

Toate Lucrările se vor realiza in conformitate cu Codul de Practica NE 012 cerinţe de


respectat. Proiectantul va realiza, acolo unde este necesar, detalii de

1.1.1 Specificaţii generale


Regulamente, standarde referitoare la lucrări din betoane si betoane armate:

Armaturi produse la cald: corespunzătoare standardelor STAS 438/1 - 89 pentru bare din otel rotund, STAS 438/2 - 89
pentru bare din hotel profilat si STAS 438/3,4 - 89 pentru plasele de sarma.
Agregate: STAS 1667 - 76, STAS 662 - 89 si STAS 667 - 98 după caz,
Alte standarde sunt menţionate pe planşe.
Referinţele la diverse parti de execuţie in şantier a diverselor structuri din beton, sunt detaliate in secţiuni separate, după
cum urmeaza:

Prepararea betonului monolit, turnarea si prdteş(i^^j-UL

o Cofraje pentru beton monolit l ^TANCOTA*^

Armatura pentru beton monolit r MZAT SPRE


Rosturi proiectate pentru beton moriol t AM.-U NESCHHVIÖA&
autori* *
Ane*a U auioftwţie oc -,

Finisaje ale betonului monolit


; Arhitect K^/yj
Clauzele referitoare la aspecte particulare aj anumitor tipuri de-cer mai multe ţast el sa se regaseasca in
secţiuni din specificaţii.
Abateri admisibile pentru lucrările proiectate din beton:

Abatere limita (millimetres)


Tipul
structurii Formed Surfaces Unformed Surfaces
Tipul defectului
Plain Fine Basic Steel Wood Screeded
Smooth Smooth Float Float

Abatere de la +50 +10

o Beton
aliniament si unghi

Abateri la secţiune
N/A N/A -10
+10
N/A N/A -10

îngropat (in
tranversala N/A N/A -5 N/A N/A N/A
fundaţii,
podeţe, Dimensiuni
ziduri de inclinare N/A N/A 10 N/A N/A 10
sprijin etc.) Abateri de la forma +10 +10
pe dimensiunea cea N/A N/A -10 N/A N/A -10
mai mare

Beton in Abatere de la +10 +10 +5 +5


structuri (in aliniament si unghi -10 -10 N/A -5 -5 N/A
stâlpi, piloţi
Abateri la secţiune +10 +10
tranversala -5 -5 N/A N/A N/A N/A
Dimensiuni
inclinare 3 5 N/A 5 5 N/A
Abatere limita (millimetres)
Tipul Formed Surfaces Unformed Surfaces
structurii Tipul defectului
Plain Fine Basic Steel Wood Screeded
Smooth Smooth Float Float

Abateri de la forma +5 +10 +5 +5


pe dimensiunea cea -5 -10 N/A -5 -5 N/A
mai mare

Beton in Abatere de la +5 +5 N/A +3 +3


structuri (in aliniament si unghi -5 -5 -3 -3 N/A
rezervoare
etc, unde se Abateri la secţiune
instalează tranversala +5 +5 N/A N/A N/A N/A
echipament Dimensiuni -3 -3
mecanic)
N/A N/A
inclinare 2 3 2 3

Plansee Abateri de la forma +3 +5 +3 +3


clădiri pe dimensiunea cea -3 -5 N/A -3 -3 N/A
mai mare
Beton in Abatere de la +2 +2
structuri aliniament si unghi N/A N/A N/A N/A
-2 -2
1 N/A N/A 1 N/A N/A
Abateri la secţiune
tranversala
Dimensiuni

inclinare +2 +2
-2 N/A N/A -2 N/A N/A

Abatere de la +10 +10


aliniament si unghi N/A N/A -10 N/A -10 N/A

Abatere de la N/A N/A N/A N/A +3 N/A


Pardoseli aliniament si unghi -3

Abateri de la liniaritate si N/A N/A N/A N/A +3 N/A


perpendicularitate -3

¿UDE IUL ARAD PRIMARIA ORA$


PANCOTA

VIZAT SPRE NFSCHiMBARE


1.1.2 Materiale si manopera An**i u av p

1.1.2.1 Ciment t*ef,


Cerinţe referitoare la cimentul cu conţinut scăzut de alcali:
zzşzfc.
Conţinut mai mic 0.6 % alcali (Na20 + 0.668 K2O).

1.1.2.2 Agregate
Agregate se vor conforma NE 012 - 99, tabel VI. I si STAS 4606 - 80
1.1.2.3 Acoperire de protecţie a structurilor din beton (Izolare interioara)
Toate suprafeţele din beton ale structurilor, toate puţurile si gurile de deversare a levigatului ce se vor găsi in contact cu levigatul se vor proteja prin
acoperire cu doi compuşi pe baza de răşini epoxidice, fara solvent, usol lichefiabil prin agitaţie. Se vor aplica minimum 3 straturi si maximum 4 m 2per litru
per strat.

1.1.2.4 Preparare, turnare si protejarea betonului monolit Mărci uzuale de beton:

C6/7.5 (Bc) Clasa C6, fcu = 6Mpa

C8/10 (Bc10): Clasa C8, fcu = 8 MPa

Dimensiune maxima a agregatelor: 10 mm


Ciment: Ciment Portland
Cantitate minima de ciment: 230 kg/m3

C12/15 (Bc15):
Clasa C12, fcu = 12 MPa
Dimensiune maxima a agregatelor: 15 mm
Ciment: Ciment Portland
Cantitate minima de ciment: 270 kg/m3
Coeficientul maxim apa/ciment: 0.5
Procentajul total maxim de clorura ionica din masa cimentului: 0.2 %
Frecventa de eşantionare pentru determinarea rezistentei la compresiune: Un eşantion la 30 m 3 sau 6 şarje oricare dintre aceste reprezintă un volum mai
mic, dar nu mai puţin de unul la fiecare zi de turnare.

C18/22.5 P8 - Beton chimic rezistent Clasa C18; fcu = 18 MPa


Factor 5 c de expunere chimica in conformitate cu NE 012 - 99,

C20/25 (Bc20):
Clasa C20, fcu = 20 MPa rezistenta pe cilindru
Dimensiune maxima a agregatelor: 25mm
Ciment: Ciment sarac in alcali si Ciment bogat in sulfaţi rezistenţi
Cantitate minima de ciment: 300 kg/m3
Coeficientul maxim apa/ciment: 0.5
Clasa de expunere: Mediu agresiv (clasa 5c cf. NE 012 - 99)
Procentajul total maxim de clorura ionica din masa cimentului: 0.2 %
Frecventa de eşantionare pentru determinarea rezistentei la compresfuner-Dn eşantion la-3Qirr3-s-atrG şarje oricare dintre aceste reprezintă un volum mai
mic, dar nu mai puţin de ui^J§§^/^§p turnare.
PÂNCGTA

C25/30 (Bc30): t / iZAT SPRE NESCHIMBARE


. , construire
Clasa C30 W4, fcu = 25 MPa cylinder strength Dimensiune maxima a agregatelor: Ane* i la autorizaţie de —

30 mm Ciment: Ciment sarac in alcali si Ciment bogat in sulfaţi rezistenţi


Cantitate minima de ciment: 325 kg/m3 Coeficientul maxim apa/ciment: 0.45
Clasa de expunere: Mediu agresiv (5 d cf. NE 012 - 99)
Procentajul total maxim de clorura ionica din masa cimentului: 0.2 %
Frecventa de eşantionare pentru determinarea rezistentei la compresiune: Un
eşantion la 30 m3 sau 6 şarje oricare dintre aceste reprezintă un volum mai mic,
dar nu mai puţin de unul la fiecare zi de turnare.
Mixturile prezentate in acesta secţiune care sunt echivalente sau de o calitate mai buna decât cele de mai sus, pot fi folosite in locul acelora, după aprobarea
corespunzătoare a schimbării. Exigentele referitoare la calitatea betonului si a mixturilor de beton sun minimale si se vor conforma cerinţelor legislaţiei
romane in vigoare.
Materiale, cântărire si amestec:
Se pot utiliza in execuţia lucrărilor si betoane gata preparate si vor fi livrate de către statii care pot furniza documentaţii ale materialelor in conformitate cu
Specificaţiile de mai sus. Fiecare mixtura trebuie aprovizionata numai de la aceeaşi sursa, daca nu se aproba altfel.
Dirigintele de şantier va fi instiintat, înaintea începerii livrărilor, in legătură cu numele si adresa statiei de betoane. I se va înainta, de asemenea, spre
aprobare, cu nu mai puţin de 4 saptamani înainte de începerea livrărilor, documenatia completa ceruta pentru fiecare dintre retete La livrarea in şantier se
vor păstră pentru verificare toate avizele de expediţie ale şarjelor de beton.
Aditivii necesari pentru realizarea mixturilor proiectate/prescrise vor fi in conformitate cu NE 012 - 99 cap 6, ori cu alte standarde aprobate de Inginer.
Aceştia se vor folosi numai daca s-a specificat folosirea lor in mod expres, daca a fost aprobata folosirea lor si numai in conformitate cu recomandările
producătorilor.
Nu se vor folosi aditivi care conţin clorura de calciu.
Se vor alege numai aditivi compatibili cu celelalte materiale folosite in lucrări, inclusiv cu alţi aditivi. Proprietăţile betonului proaspăt vor fi determinate de
Antreprenorul in discuţiile cu furnizorul de beton, astfel incat acestea sa fie corespunzătoare condiţiilor concrete din şantier la punerea in opera si cu
metodologiile de turnare, dar mai ales astfel incat aceste proprietăţi sa fie si sa se menţină in conformitate cu specificaţiile prezente.
Agregate:
Fiecare tip de agregat se va obţine numai din surse aprobate, capabile sa păstreze aceleaşi calitati pentru materialului livrat pe toata durata Contractului.
Agregatele se vor livra curate, fara impurităţi, si isi vor păstră coloritul pe toata durata execuţiei lucrării.
Agregatele nu vor conţine substanţe periculoase in cantitati care pot afecta durabilitatea betonului si care sa deterioreze structura betonului armat.
Impurităţile periculoase din nisip sunt: mica, componenţii sulfurosi, materiale mărunte ca praful, argila, slamul si incluziunile oraaniee-r-
Impurităţile periculoase nu vor depăşi valorile de mai jos: Argila si materiale prafose in % din greutate:

Granule de argila in % din greutate:

Sulphates si sulphides in % by weight:

Mica potasica in % by weight:


Materii organice : Agregate testate după coloare cf. NE 012 - 99 -r.^.
Granulometria agregatelor: 1%
Antreprenorul se va asigura ca agregatele furnizate sunt bine amestecate. Daca s-a
observat segregarea in timpul transportului, agregatele se vor amesteca inca odata de
către Antreprenor.
Bolovanisul si piatra sparta vor fi sortate pentru ca exista parti din aceste tipuri de agregate care nu pot fi folosite la producerea betoanelor.
In conformitate cu standardele, producătorii de betoane sunt aprovizionaţi de la cariere, fie cu agregate de o singura dimensiune, fie cu amestecuri de
diferite dimensiuni.
Fracţiunea grosiera de agregat va fi cea in conformitate cu NE 012 - 99 si STAS 4606 - 80. Granulométrie pentru

agregatele fine:
1.1.2.5 Apa
Conţinutul de la treceri % din greutate
Apa ce se foloseşte la preparearea betonului, mortarului si pentru protejarea structurilor va fi adusa dintr-o sursa aprobata si va fi de calitate
2.5 1.25 0.63 0.315 0.16
corespunzătoare,
Sita diametrupentru a nu afecta timpul de întărire, rezistenta, durabilitatea betonului sau mortarului, si nici modul in care arata suprafaţa intarita a
(mm)
Refuzsau
betonului de mortarului
ciur 75-85
prin decolorarea sau eforscente,45-65
si nu va ataca nici20-40
armatura. 5-15 0-3

Apa va fi curata, cu un pH in conformitate


Mediu 85-95cu tabelul 5.2 65-85
din NE 012 - 99. 40-60 15-25 3-8
Apa potabila de la robinet, va îndeplini, in mod normal, cerinţele si specificaţiile standard pentru reţeaua urbana de alimentare. La cererea Dirigintelui de
Fin
şantier apa va fi testata in conformitate 95-100 85-95 STAS 1342-1991.
cu standardul romanesc 60-80 25-40 8-15

Apa se va păstră in containere curate, aprobate, protejate împotriva razelor solare, prafului, contaminării organice sau a contaminării din alte surse, in
conformitate cu NP 016- 1997 si STAS 3001 -91.

1.1.2.6 Testare/certificare:
încercări in situ

Se vor tine înregistraţi complete si corelate cu privire la


fiecare dintre-reteteie-proleotate sau prescrise incluzând:
JUDEŢUL ARAD
PRIMĂRIA ORAŞ
le Toate esantioanele, încercările in-situ si codurile de identificarea laborator. tuturor epraMetofAncercate in
Se vor preciza: VIZAT
SPRE

NESCHIMBARE Locul in partea/partile de structura reprezentata de fiecare dsa
Anexi• u iutocuaţiede
Locul in structura al fiecărei şarje din care s-a extras fiecare! eşantion; Çonstrufre

ntiorkV'? a„d «fVW

încercările de laborator: Toate incercarile specifice pentru beton, alîele decMirorrpBsrăfea- pe-euburi, vor fi realizate de către un laborator independent
aprobat de către Inginer. Antreprenorul va inainta spre aprobare Dirigintelui de şantier, numele laboratorului ales, înainte de începerea încercărilor pe
betoanele ce vor fi folosite in lucrări.
Rapoarte de încercare: O copie va fi înaintata Dirigintelui de şantier, in termen de o zi după finalizarea fiecărei încercări.
Antreprenorul va păstră, pe şantier, un set intreg al acestor rezultate.
încercări preliminare ale rezistentei betonului: Antreprenorul va inainta spre aprobare, pentru betonul proaspăt, un sistem de tratament normal sau accelarat,
si o metoda de încercare preliminară capabila sa anticipeze rezistenta la 28 de zile a mixturilor proiectate si care se for folosi pentru a se determinarea
conformităţii acestora cu cerinţele specificate in proiect. Se vor preleva doua cuburi suplimentare pentru fiecare eşantion de încercare preliminară si vor fi
păstrate in mod normal, astfel ca, in cazul in care, in
urma incercarilor nu se ating rezultate aşteptate, aceste cuburi pot fi încercate la 28 de zile pentru a furniza informaţii ce ar
putea ajuta la luarea unei decizii in legătură cu sarja respectiva.
Non-conformitati:
Daca pentru un eşantion de beton nu se ating criteriile specificate si rezultatele incercarilor sunt non- conforme, Antreprenorul il va informa, fara întârziere,
pe Inginer si va înainta:
Confirmarea validităţii rezultatelor incercarilor, si/sau
Propuneri pentru alte incercan care sa evalueze rezistenta betonului din structura,, si/sau Propuneri de rectificare.

Antreprenorul va obţine aprobarea tuturor acestor dovezi si propuneri înainte de a continua lucrările. Dirigintele de şantier poate emite instrucţiuni de oprire
a lucrărilor sau de întârziere a acestora pana la stabilirea motivelor apariţiei defectelor; se vor evalua posibilele consecinţe si se vor lua masurile
corespunzătoare de prevenţie si reparare.

1.1.2.7 Turnare si vibrare:


Rosturi de lucru: înainte de începerea lucrărilor, se vor înainta si se va obţine aprobarea detaliilor referitoare la locurile propuse pentru realizarea rosturilor
de lucru.
Pregătirea rosturilor se va face prin curăţirea cu jet de aer sau cu apa sub presiune, pentru a se inlatura laptele de ciment, etc., astfel incat agregatul grosier
sa fie expus si suprafaţa sa prezinte o rugozitate de minimum 3 mm adâncime.
Suprafaţa rugoasa d beton se uda in prealabil astfel incat betonul sa fie saturat dar suprafaţa sa fie uscata la momentul reluării operaţiunii de turnare.
Curăţire: In fiecare moment al turnării se va asigura curăţenia suprafeţei pe care se va turna betonul, fara resturi, fara capete de sarma de legat, sisteme de
prindere, si fara apa libera.
Inspecţia:
Dirigintele de şantier va fi informat înaintea fiecărei operaţiuni de turnare astfel incat sa se permită inspectarea armaturii si a suprafeţelor de contact ale
betonului. Se va conveni intre parti perioada in care trebuie făcută notificarea.
Turnarea:
La fiecare turnare de beton se vor înregistra: ora, data si elemetul care se realizează turnarea.
Turnarea va incepe intr-un interval de timp cat mai scurt după prepararea betonului, cat timp acesta are suficienta plasticitate pentru a fi vibrat
corespunzător. După descărcarea din autobetoniera, betonului turnat nu i se vor mai adauga aditivi sau apa si nici nu va fi re-amestecat.
Se va asigura ca temperatura betonului nu depăşeşte 30 °C pentru turnările in perioade de timp călduros si nu coboara sub 5 °C pentru perioade de timp
friguros. Betonul nu se va turna pe suprafeţe inghetate sau acoperite cu gheata.
Betonul se toarna continuu pana la rostul de lucru preconizat. Se va evita formarea de rosturi reci. Betonul nu se va turna de la inaltimi foarte mari, printre
barele de armatura sau pe langa alte obstacole care ar putea conduce la o dispersie neomogena, la segregare sau pierderi de ingrediente sau care pot avea
deteriora cofrajele sau finisajele. Acolo unde este necesar se vor folosi jgheaburi.
Turnarea se va executa in straturi succesive, nu mai groase decât capacitatea de vibrare a echipamentului folosit in acest scop, si fara întârzieri intre
finaferea^m^etarir uiiw sjial si lurricîîea celui de acoperire. Acestea de vor JUDEŢUL amesteca prin vibrare.
JUDEŢUL ARA
PRIMARIA ORAŞ
Nu se vor folosi vibratoare care sa producă o curgere orizontala necesar sa se a betonului, cipftXftSPte locurilor undţ e
atinga o vibrare totala sub elementele încastrate la rosturile verticale. utrcar« si
Ane*a la »utonwţtc de VIZAT bHKL ÍMC
jPTT A Nr.
construye
Arhitect
Vibrarea: Se va realiza compactarea totala a betonului pe toata adancimea sa (pana când nu mai apar bule de aer la suprafaţa betonului), se va insista in
special in jurul carcaselor de armatura, a o pieselor înglobate, la colturile cofrajelor si la rosturi. Se va asigura amestecul cu şarje precedente, dar nu se vor
aduce deteriorări betonului învecinat care a inceput sa se intareasca. Se vor folosi tipuri de vibratoare mecanice corespunzătoare fiecărui tip de beton si
element.

1.1.2.8 Turnarea pe timp călduros si pe timp friguros Timp călduros

Se va avea grija ca sa se împiedice pierderea rapida de apa in zonele in care s-a turnat betonul. Când temperatura mediului in cofraje depăşeşte 30°C sau
atunci când se indica asta, the temperatura betonului la turnare nu va depăşi nici ea 30°C. Betonul proaspăt va fi protejat cat mai curând după turnare si după
ce a inceput intarirea, la momentul la care suprafaţa betonului este suficient de tare ca sa se poata aşeza materialul de protecţie. Nu se va permite turnarea
betonului daca, in opinia Dirigintelui de şantier, Antreprenorul nu are mijloacele corepunzatoare disponibile pentru turnare, protecţie si finisarea betonului
in conformitate cu prezentele specificaţii.

Timp friguros
Nu se va permite turnarea betonului la temperaturi ale mediului in confraje sub - 5° C sau daca s-a hotarat astfel de către Inginer.
Condiţiile de iarna: acele condiţii pentru care temperatura medie zilnica a aerului se situează sub +5°C, si prezintă o temperatura minima zilnica sub 0°C.
In aceste condiţii turnarea betonului trebuie făcută in conformitate cu un plan întocmit pentru lucrările de beton, care va conţine:
Tehnologie de preparare, transport, turnare a mixturii de beton si protecţie a betonului daca este cazul
Temperatura mixturii de beton inainte si după turnare
Valoarea minima a rezistentei betonului care sa permită decofrarea.

Rezistenta betonului in structuri monolite la momentul primei expuneri la temperaturi de timp friguros trebuie sa fie:
7.5 MPa pentru betonul fara aditivi pentru creşterea rezistentei betonului la inghet 5.0 MPa pentru betonul cu aditivi.

Antreprenorul este responsibil pentru planul de execuţia a lucrărilor pe timp friguros, pe care il va înainta spre aprobare Inginer.
Statul suport pe care se va turna betonul va trebui sa fie intr-o condiţie corespunzătoare pentru a elimina posibilitatea ca betonul sa inghete la contactul cu
acesta.
Se vor putea folosi aditivi chimici, funcţie de condiţiile particulare de lucru si de temperaturile medii zilnice ale aerului, cu condiţia obţinerii aprobării din
partea Dirigintelui de şantier.
Suprafeţele expuse se vor acoperi imediat după terminarea turnării.

Perioada de amestecare a betonului se ma mari condiţii cu 25% fata de perioada de amestec din perioade cu de timp
atmosferice normale.
La efectuarea operaţiunilor de turnare in condiţii meteo. frigurcs se vor JUDEŢUIARAD
previziuni e
PÂNCOTA

VIZAT SPRE NESCHIMBARE


construire
"s ,
An?*«# U autorizaţie de
^udesfinţar* v
—'
Arhitect ţff, r£
1.1.2.9 Maturarea si proiecţia: Maturare:
Se va preveni evaporarea apei din suprafeţele de beton expuse prin masurile de mai jos sau masuri similare:
• Sprijinirea cofrajului la poziţie, si daca este necesar, acoperirea betonului imediat ce s-a intarit la suprafaţa, si
• Acoperirea suprafeţelor imediat după turnare si vibrarea fiecarii strat, ridicandu-se acoperirea pentru a perminte numai operaţiunile de finisare, si
reacoperirea imediat după terminarea acestora.
• Se va menţine, pe întreaga perioada menţionata mai jos, o temperatura la suprafaţa de peste 5 °C,
• Se vor face înregistraţi detaliate ale locurilor si perioadelor de timp de turnare a fiecărei şarje individuale, a decofrarii si îndepărtării acoperirilor
de protecţie. Aceste rapoarte se vor păstră pe şantier si vor fi disponibile pentru inspecţie
• Pentru suprafeţele, parte din structurile finisate, care vor ramane expuse condiţiilor atmosferice, precum si pentru straturile de uzura ale
pardoselilor si ale pavajelor, perioadele de maturare nu vor fi mai mici de:
• Indiferent de condiţiile atmosferice 10 zile
• Alte suprafeţe din beton structurale 5 zile

Se va controla si temperatura betonului in timpul întăririi, pentru ca:


• Sa se prevină apariţia de temperaturi mari si a diferentelor bruşte de temperatura, pe durata primelor 24 de ore de la turnare, in particular pe
perioadele de timp călduros
• Sa se prevină schimbări bruşte de temperatura in primele 7 zile de la turnare Antreprenorul va înainta, in acest sens, propunerile sale Dirigintelui
de şantier, ţinând cont de natura proiectului, reţetele specifice ale mixturilor si de condiţiile atmosferice preponderente.

Se vor lua masuri împotriva deteriorării betonului, inclusiv:


In general, pentru suprafeţe:
• Din precipitaţii, deformări sau alte deteriorări de natura fizica La suprafeţele ce vor ramane expuse in
structura finalizate:
• Din praf, patare, urma de rugina si alte deteriorări de natura estetica Beton crud:
• Din şocuri termice, şocuri fizice, supraîncărcare, mişcări si vibraţii Pe timp friguros:
• Din apa ramasa in pungi in interiorul structurii, etc. si îngheţarea acesteia, urmata de deteriorarea betonului prin dilatarea ghetii.

1.1.2.10 Cofraje pentru betonul monolit Generalităţi / Pregătire:


încărcări:
Antreprenorul isi va proiecta si realiza cofrajele, astfel incat acestea sa
reziste celei mai periculoase combinaţii dintre:
Greutatea totala a cofrajelor, armaturii si betonului încărcările din . .. (iUPEŢUL.ARAD
construcţie, inclusiv efectele dinamice vibrării ŞriW^li&ii^xecutia
PÂNCOTA
ale lucrărilor
VIZAT SPRC NESCHIMBARE
Anexa O automatic
»■4±7..
oc _

încărcări din vânt si zapada. JjL


Antreprenorul va asigura a sprijinire corespunzătoare a cofrajelor, pentru a împiedica încovoierea acestora si deteriorarea structurii. Sprijinirile vor fi astfel
executate incat sa asigure un suport corespunzător si rezistent.
Sprijinirea plăcilor profilate din otel va fi realizata prin intermediul unei sprijiniri continue aşezata pe mijlocul fiecărei deschideri, pana când betonul atinge
o rezistenta suficienta, convenita cu Dirigintele de şantier.
Sprijinirile vor fi rezemate prin intermediul altor elemente, in cazul in care încărcările in anumite deschideri depasesc:
încărcările prezumate in proiectare, sau acolo unde au trecut mai puţin de 28 de zile de la turnare si s-a convenit cu Dirigintele de şantier, ca in deschiderile
respective se pot aplica încărcări reduse. Antreprenorul va înainta Dirigintelui de santierui planul sau detaliat de cofrare si sprijinire pe toata durata execuţiei
lucrărilor din beton. Antreprenorul va suporta toate costurile asociate incercarilor referitoare la consecinţele asupra structurilor.
încovoiere:
Săgeţile maxime la încovoiere vor fi cele menţionate in planşele de execuţie sau cele specificate mai jos, si care fac referinţa la caracteristica elementului
din beton, chiar înainte de decofrare. Cofrajului i se va permite a avea o sageata de încovoiere corespunzătoare greutăţii betonului proaspăt. Suprafeţele
superioare ale betonului se vor încovoia in scopul păstrării profilelor structurale.
Daca nu este altfel specificat pe planşele de execuţie Antreprenorul va executa cofrajele astfel incat sa se realizeze o sageata maxima de încovoiere, după
cum urmeaza:
Placi: % din amplitudine masurata in centru: 0.2 %
Grinzi: % din amplitudine masurata in centru: 0.2 %
Grinzi încastrate: % din consola masurata la căpătui liber: 0.2 %.
După desfacerea confrajului si îndepărtarea sprijinirilor se vor verifica cotele pentru a determina amploarea încovoierilor reziduale si acestea se vor aduce la
cunoştinţa Dirigintelui de şantier.

Execuţia cofrajelor:
Precizie:
Cofrajele pentru construcţii vor fi executate cu precizie si robusteţe, vor fi sprijinite corespunzător, astfel incat betonul finisat sa rezulte la dimensiunile
necesare. Suprafeţele cofrate trebuie sa fie lipsite de zone cu încovoieri sau deformări, altele decât deplasările specificate, toate intersecţiile, liniile si
unghiurile trebuie sa fie drepte, perfect verticale si netede.

Abaterile pentru pereţi vor fi următoarele:


Abatere de la verticala: 5 mm pe 3000 mm Poziţia golurilor: +/-10 mm.

Rosturi in cofraje:
Antreprenorul va executa cofrajele, inclusiv rosturile in lungul cofrajelor, intre cofraje si elemente de lucrare terminate, astfel incat sa se prevină pierderi de
lapte derHme
necesar material de etansare. Cofrajele vor fi bine legate de ejemntele inygQiflaţş^şHgşincat sa evite formarea de trepte. se
__ PÂNCOTA

VIZAT SPRE NESCHIMBARE


Ane** U autoru*ţie co^struH'e
încastrări, goluri si rame fffT - rV
Arhitect»»#

±
Antreprenorul va trebui:
Confirme poziţiile si detaliile respective, sa se asigure ca nici un fel de modificare a acestora si nici o decizie cu privire la poziţia si dimensiunile acestora
nu s-a făcut fara incunostiintarea si aprobarea de către Inginer.
Sa fixeze elementele încastrate sau sa le monteze corespunzător la poziţiile corecte, înainte de începerea operaţiunii de turnare a betonului. Sa cofreze toate
golurile si sa monteze toate ramele; betonul intarit nu se taie si nu se găureşte fara aprobare din partea Dirigintelui de şantier.

Legarea cofrajelor
In masa de beton nu vor ramane elemente metalice de strângere sau asigurare a cofrajelor.
Golurile ramase, in betonul intarit, de la elementele de strângere, se vor repara de către Antreprenor prin astuparea găurilor de suprafaţa cu o pasta
semiumeda de ciment 1:3, mortar de ciment bine indesat.
Materiale utilizate la decofrare:
Se vor folosi acele tipuri de materiale corespunzătoare fiecărui tip de cofraj, pentru fiecare tip de finisaj din cofrare si in cazul finisajele speciale. La
pregătirea cofrajului pentru turnare se va folosi acelaşi tip de material pentru întreaga suprafaţa, care se va aplica intr-un strat continuu, indiferente de gradul
de finisare aşteptat. Stratul se va aplica in mod egal pe fetele cofragului, de sus înspre partea inferioara, si ultima data se vor pregăti suprafeţele orizontale.
Se va folosi cantitatea minima necesara de material, pentru a se obţine o suprafaţa uniforma si a preveni puncte locale de colectare a materialelor. Se va
preveni contactul dintre materialul folosit la ungerea cofrajului si carcasele de armatura sau cu oricare alte materiale care nu sunt parte din cofraj.
Inhibitorii pentru suprafeţe nu se vor folosi fara o aprobare prealabila. In cazul folosirii acestora se va împiedica orice contact intre inhibitor si carcasa de
armatura.

Decofrarea:
Antreprenorul va realiza decofrarea elementelor fara a le deteriora sau a supraincarca structura, si fara a muta sprijinirile. Cu toate prevederile altor Clauze
cuprinse in specificaţiile de fata si a oricăror verificări sau aprobad primite din partea Dirigintelui de şantier, responsabilitatea înlăturării in condiţii de
siguranţa a oricăreia dintre părţile care formează cofrajele si oricare dintre sprijiniri, fara a produce deteriorări, ramane in sarcina Antreprenorului.
Perioade minime:
Cu excepţia altor specificaţii exprese venite din partea Dirigintelui de şantier, cofrajele nu se vor demonta inainte ca betonul sa fi atins cel puţin
procentul, indicat mai jos, din rezistenta limita pe cilindru prescrisa prin proiect.
Fundaţii, ziduri: 50%
Placi, grinzi, si cadre sprijinite la distante sub 8 m: 70%
Structuri sprijinite la distante de peste 8 m: 100%
Antreprenorul va înainta Dirigintelui de şantier, detalii referitoare la perioadele minime pentru decofrarea elementelor, pentru calitatile de beton cu aditivi
sau mixturi folosind alte tipuri de cimenturi.

Finisaje ale cofrajelor: , ¿uocTut Ar - o


Finisaj uzual: i PR*MAWAORAŞ
j---------------------------/WC TA

Nu sunt Specificaţii Particulare, cu excepţia acelora referitoare la j/i^ra'^:

Finisaj obişnuit: !I
Produce un finisaj neted cu ajutorul unei placi dintr-un material corespunzător (e.g. placaj), avand panourile aranjate intr-o forma regulata ca o
particularitate a suprafeţei.
Abaterile nu vor fi mai mari 5 mm, exprimate ca abatere maxima admisibila sub dreptarul de 1 m .
Sunt permise variaţiile de culoare rezultate din folosirea unui strat de captuseala impermeabil, dar suprafaţa nu va prezenta decoloran datorate contaminării
sau scurgerilor de lapte de ciment.
Se va permite existenta băşicilor sub 10 mm diametru, dar in rest suprafaţa trebuie sa fie lipsita de goluri, segregări, porozitati sau alte defecte de mari
dimensiuni
Reparare: Bavurile proeminente se vor inlatura si apoi zonele vor fi polizate cu carborundum, restul suprafeţelor ramanand asa cum a fost decofrata.
Repararea defectelor mici se va face numai dupa ce Dirigintele de şantier a făcut inspecţia elementului si dupa ce a aprobat aceste reparaţii.
Ridicaturile vor fi teşi cu polizor cu o deschidere unghiulara de 30 mm.
Golurile ramase in urma decofrarii si a extragerii elementelor de solidarizare a cofrajelor, trebuie sa aiba o forma regulata, aprobata, si se vor umple cu
mortar, preparat dupa o reteta aprobata anterior de catre Inginer.

Finisaj de calitate superioara:


Produce o suprafaţa neteda, fina prin folosirea plăcilor dintr-un material impermeabil (e.g. placaj cu fete acoperite cu pelicula din răşini), plăcile avand
dimensiuni cat de mari posibil si care sunt montate intr-o forma regulata, aprobata, ca o paricularitate a suprafeţei. Nu se vor înlocui partí din cofraj acolo
unde exista pericolul ca aceasta sa producă o schimbare a culorii betonului.
Abaterile nu vor fi mai mari 3 mm, exprimate ca abatere maxima admisibila sub dreptarul de 1 m Sunt permise variaţiile de culoare rezultate din folosirea
unui strat de captuseala impermeabil, dar suprafaţa nu va prezenta decoloran datorate contaminării sau scurgerilor de lapte de ciment

Elemente de acoperire
Aceste elemente nu se pot folosi fara aprobarea Dirigintelui de şantier.
Se va permite existenta băşicilor sub 5 mm diametru, dar in rest suprafaţa trebuie sa fie lipsita de goluri, segregări, porozitati sau alte defecte de mari
dimensiuni

Reparare: Bavurile proeminente se vor inlatura si apoi zonele vor fi polizate cu carborundum, restul suprafeţelor ramanand asa cum a fost decofrata.
Repararea suprafeţelor de acest gen nu este, in general, permisa
Ridicaturile se vor rotunji cu o raza de 25 mm.
Golurile ramase in urma decofrarii si a extragerii elementelo^de solidarizare a cofrajelor, trebuie sa aiba o forma regulata, aprobata, si se vor umple cu
mortar, preparăfdiTpa o^ către
Inginer. i PK.MA^A
PANCOTA

VIZAT SPRE NESCHÎMBĂRF


1.1.2.11 Armaturile pentru beton monolit Wtofliiţi«. de ionstruw
Armaturi:

Asigurarea calitatii: l.......


Toate armaturile vor fi aprovizionate de la societăţi agrementate sau de la furnizori care au un certificat de calitate valabil, emis pentru producerea si/sau
confecţionarea armaturilor din otel.
Manopera:
Taiere si îndoire:
Antreprenorul nu va executa, fara aporbare anterioara, confecţionarea armaturilor prin indoire, la temperaturi sub 5 °C. Otelul poate fi incalzit la temperaturi
ce nu depasesc 100 °C.
Deteriorări mecanice:
Armaturile nu se vor manipula brutal, nu se vor arunca de la inaltime, si nu vor fi supuse la incarcarea prin aruncare si nu vor fi obiectul deteriorării
mecanice.
Curăţenia:
La momentul turnării betonuluii, armatura va fi curata, lipsita de rugina, de puncte de corodare pătrunse, tunder de laminare, gheata, uleiuri, grăsimi
si alte substanţe care ar putea afecta in mod necorespunzator armatura, betonul, sau aderenta dintre cele doua.
Asamblare:
Antreprenorul va asigura existenta in şantier a utilajelor pentru confecţionarea armaturilor, indoire manuala.
Suprapuneri sau îmbinări:
Antreprenorul va obţine, acolo unde nu are detalii suficiente cuprinse in planşe, instrucţiuni suplimentare din partea Dirigintelui de şantier.
Suprapunerile, la diametre nominale de armatura, nu vor fi mai mici de 300 mm. Suprapunerile, la carcasele prefabricate, acolo unde nu este
specificat altfel, nu vor fi mai mici de 250 mm. In cazul in care se considera necesar, se vor da instrucţiuni pentru a evita suprapunerea in 4 straturi
la colturile carcaselor.
Legarea - generalităţi:
In cazul in care nu exista alte instrucţiuni care sa-l împiedice Antreprenorul va lega armatura la poziţie înainte de turnarea betonului. Se vor
prevedea, suplimentar distantierilor si călăreţilor prevăzuţi in planşele de execuţie, toate elementele de susţinere si prinderile necesare, si se va
asigura ca este realizata acoperirea cu beton a carcaselor de armatura. Antreprenorul se va asigura ca sarma de legare si călăreţii sau distantierii nu
depasesc stratul de acoperire. Nu se vor realiza îmbinări prin sudura decât in cazul in care acesteau sunt autorizate, in scris, de către Inginer si sunt
recomandate de producătorul armaturilor. Antreprenorul nu va folosi pentru fixare si nici nu va aşeza armatura in contact cu metale neferoase.

Acoperire de beton:
In cazul in care nu sunt alte indicaţii din partea Dirigintelui de şantier stratul de acoperire al armaturilor cu beton va avea cel
puţin următoarele grosimi:

Fundaţii 75 mm

Toate suprafeţele in contact cu apa sau solul 40 mm


30 mm
Părţile inferioare la plăcilor peste panza de apa, grinzi si stâlpi
care nu sunt in contact cu apa sau solul

Suprafeţe expuse in aer si toate suprafeţele din cămine si 30 mm ¿UO€ŢUlA RAD


încăperi uscate
PRIMARIA ( >RA$
Pereţi din beton in pamant 40 mm PANCC*
A
I VIZAT $f'«c MíSUÜMBAÍH ! Í
tufnaceatetomllÁ .«»>•<•»•-
Aceste acoperiri vor fi verificate cu strictete si realizate efectiv, înainte de

1.1.2.12 Rosturi proiectate pentru betonul monolit Acurateţe:

Toate rosturile se vor localiza cu acurateţe, vor fi drepte si bine aliniate, si perfect verticale sau orizontale, ori paralele cu
direcţiile principale de trasare ale clădirii.
Rosturi de lucru si rosturi de mişcare:
Rosturile se vor executa cu acurateţe, in detaliu si la poziţiile indicate in planşele de execuţie.
Daca, din condiţii de execuţia apare necesitate sa se aduca modificări oricăruia dintre rosturile proiectate, ca poziţie sau orice alta
modificare, Antreprenorul va conveni cu Dirigintele de şantier modificările in cauza, înainte ca acestea sa fie realizate.
Antreprenorul nu va permite pătrunderea betonului in nici una din golurile sau spatiile libere din cofrag, si nu va permite ca prin
execuţia defectuoasa a turnării sa se ajunga la împiedicarea mişcărilor preconizate ale rosturilor.
Antreprenorul nu va permite ca betonul sa impregneze sau sa treaca prin oricare dintre materialele folosite ca materiale de umplere,
compresibile ale rosturilor.
Antreprenorul nu va executa turnarea simultana a betonului de ambele parti ale unui rost de miscare/deplasare.
Nu se va permite realizarea altor rosturi in afara celor prevăzute de către proiectant:

In betonul întărit

Acolo unde rosturile sunt expuse vederii.

In straturile de uzura din beton ale pardoselilor.

Rosturi cofrate:
Antreprenorul va executa rosturile cofrate folosind elemente rigide, bine etanşate sau elemente de capat proiectate astfel incat sa fie
nu necesara îndoirea temporara a armaturilor proiectate sau deplasarea acestora ori a carcaselor respective.

1.1.2.13 Finisaje pentru betonul monolit Durata:

Antreprenorul va realiza operaţiunile de finisare a betonului intr-o perioada optima de timp de la turnarea si intarirea betonului.
Suprafeţele de beton nu se vor uda in vederea uşurării operaţiunilor respective si nici nu se va pulveriza ciment in acelaşi scop.

Finisarea in vederea realizării imbracamintilor pardoselilor Antreprenorul va executa următoarele:


Va finisa suprafaţa de beton, niveland-o pentru eliminarea treptelor si a bavurilor, si apoi va incepe, imediat, tratarea acesteia in
conformitate cu specificaţiile respective.
Când betonul este suficient de dens, suprafaţa se finisează fie manual fie mecanical pentru a se realiza uniformizarea ei, fara a o
poliza, nu se vor laşa urme de finisare sau alte defecte, corespunzătoare pentru aşezarea imbracamintii respective Se va relua fara
întârziere tratarea menţionata.
Suprafaţa astfel pregătită se va proteja împotriva traficului pana la coperirea cu îmbrăcăminte proiectata. Daca, din motive de
finisare sau protejare neadecvata, suprafaţa de beton nu este corespunzătoare pentru acoperirea cu imbracamintea proiectata, atunci
aceaet€htebwe»4spacaia prin aplinqpa unui component de netezire, astfel incat
suprafaţa sa devină conformaţii cerinţele referitoare la conformaţii cerinţele referitoare
imbracamintea proiectata. PÂiNf 03 A
V i Z AT % P R r N i $ l} i i îV*
BARE
Finisarea pentru asternerea suprafeţelor de uzura An**- «jjMtof.Mtde
**■ jfâL.. f
Antreprenorul va executa următoarele: AfhNMt

"fer
ti

Va finisa suprafaţa de beton, niveland-o pentru eliminarea treptelor si a bavurilor, si apoi va incepe, imediat, tratarea
acesteia in conformitate cu specificaţiile respective
Suprafaţa se finisează fie manual fie mecanical la intervale de timp.aplicandu-se suficienta presiune pentru închiderea
suprafeţei, pentru a-i oferi un finisaj uniform, fin, fara urme sau alte defecte.
Se va relua fara întârziere tratarea menţionata. întăritor de
suprafaţa:
Antreprenorul va aplica un material aprobat, rasina, pentru sigilarea suprafeţelor de uzura a pardoselilor din beton, in
conformitate cu recomandările producătorului.

1.1.3 Controlul calitatii

1.1.3.1 încercarea structurilor la infiltrarea apei:


Cat mai curând posibil după terminarea lucrărilor de turnare si inainte de începerea umpluturii, Antreprenorul si Dirigintele
de şantier vor inspecta lucrările pentru a identifica orice defecte care ar putea duce la infiltrarea de apa, sau a punctelor
umezite, indicând infiltrarea apei. După finalizarea umpluturii, atunci când nivelul apelor subterane a revenit la nivelul
normal, Antreprenorul va mai face o inspecţie in acelaşi scop. Fetele structurii expuse nu trebuie sa prezinte semne de
infiltraţie, scurgeri si sa ramana aparent uscate.

1.1.3.2 încercarea structurilor de depozitare a apei, înainte de recepţia lor si de umplerea excavatiilor cu pamant, sau de
construcţia zidurilor învecinate:
La o data convenita cu Dirigintele de şantier Antreprenorul va realiza umplerea cu apa a structurii respective, la întreaga
capacitate, intr-un ritm, uniform, care sa nu depaseasca 2 m adâncime in 24 de ore.
Antreprenorul va menţine nivelul apei prin adaugarea de lichid suplimetar pe o perioada de timp convenita pentru
stabilizare.
Antreprenorul va marca si va înregistra, la interval de 24 de ore in următoarele 7 zile, nivelul exact al apei din structura, si
apoi va marca pierderile la scăderea nivelului apei. Scăderile totale de nivel pe durata celor 7 zile nu trebuie sa depaseasca 5
mm, nelundu-se in considerare scăderile datorate evaporărilor si nici aportul din precipitaţii.
Daca scăderea de nivel in primele 7 zile depăşeşte valorile admisibile, Antreprenorul va repeta acest test pentru o noua
perioada de 7 zile.
Daca si la aceasta a doua încercare se depăşeşte scăderea e nivel admisibila, dar se observa o descreştere a scăderilor zilnice
de nivel, Antreprenorul va relua si pentru a treia oara încercarea, pentru o perioada finala de 7 zile, a cărui rezultate vor
determina conformitatea.
Pe timpul perioadelor de încercare, fetele expuse ale structurilor nu trebuie sa prezinte semne de scurgere si trebuie sa
ramana aparent uscate.

Antreprenorul va inspecta atat materialele si modul de punere in opera al acestora si va întocmi si înainta următoarea
documentaţie:
Materiale:
Va întocmi si înainta documentaţia referitoare la calitatea betoanelor in conformitate cu specificaţiile. Va intocmi si

inainta documentaţia referitoare la încercările pe agregate.

Va inainta certificatele de calitate pentru armaturi. Aiv.'.D PHÎMAMA


OftA$
PAMCCTA
Execuţia lucrărilor:
Antreprenorul va tine un jurnal al lucrărilor de turnare a betoanelor (conpica^ş .
CHIM8ARE
orujfie fy
bştpan^. Junalul (Condica) trebuie sa conţină informaţii referitoare la: Nr. ah _ nwii 5
Ora primirii betonului de la statie
Datele referitoare la turnare (ora, element, temperaturi beton, etc)
Aprobări primite de la Inginer Condiţii si temperaturi atmosferice Eşantionarea
betonului proaspăt.

Nu se va executa nici o lucrare de turnare înainte ca sa se fi inspectat si aprobat de către Inginer lucrările de cofraje si
armaturi.
Antreprenorul va intocmi si înainta spre aprobarea Dirigintelui de şantier, cu cel puţin o saptamana înaintea începerii
lucrărilor, un program detaliat al lucrărilor de turnare a plăcilor, pereţilor, stâlpilor si grinzilor menţionând ordinea de
execuţie, dimensiunea traveilor de turnat, perioada in care se vor taia rosturile etc.
ANEXAA
Legislaţia Romana pentru activitati
Lege/Regulamente
de Construcţii
Legea 10/1995 cu toate modificările HG
Descriere
203/2003
Legea calitatii in construcţii
Legea 50/1991 republicata Ordin MTCT
Regulament referitor la Normele tehnice in Construcţii
2132/2004 HG 272/ 1994
Legea pentru execuţia Lucrărilor de construcţii
Ordin MTCT 270/2005 Ordin ministerial pentru armonizarea standardelor Romane si EU
Hotarare de Guvern - Responsibilitatile Inspectoratului de Stat in Construcţii
o Ordin MAPM 757/2004 HG 273/1994
Regulament pentru emiterea de Agremente Tehnice Europene pentru Construcţii
Ordin ministerial pentru depozitarea deşeurilor
HG 925/1995
Hotarare de Guvern - Regulament pentru Recepţia Lucrărilor de Construcţii
Hotarare de Guvern - Responsibilitile Verificatorilor de de proiecte atestati
HG 766/1997
Hotarare de Guvern - Sistemul de asigurarea a calitatii si implementarea acestuia
Legea apelor
Legea 107/1996
Legea 137/1995 (republicata) Legea pentru protecţia mediului
Ordin ministerial
Ordin nr.251/1990 MAPPMpentru durabilitatea si siguranţa structurilor hidraulice si protecţia împotriva inundaţiilor

o
Ordin ministerial pentru depozitarea deşeurilor

Ordin MAPM 757/2004 OMI nr.

775/22.07.98
ANEXA B
Standardele Romaneşti pentru activitatile si materialele de construcţii
Descriere Standarde romaneşti
Agregate pentru beton STAS 1667 - 76 Agregate naturale dense pentru betoane si mortare cu lianţi
minerali

Elemente de prindere si standard C 172 - 88 Instrucţiuni tehnice pentru fixarea profileleor metalice pentru îlxare acoperişuri si pereţi
STAS 9344/5 - 90 Şuruburi infiletate. Şuruburi cu cap hexagonal. Dimensiuni
STAS 9344/6 - 90 Şuruburi infiletate. Şuruburi cu cap inecat cu crestătură în cruce.
Dimensiuni
NIF 1181/2-80,1181/3-80 si 1181/4-80 Pop nituri si nituri combinate

Agregate pentru beton STAS 1667 - 76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali.

JUDEŢUL ARAD
Ciment PRIMARIA ORAŞ
SR 7055 - 76 Ciment alb Portland SP1 - 1994
PANCQTA

Ciment cu adaos de var SP3 - 1995 Ciment


VIZAT SPRE
Portland BS12 - 78 SP4 - 1997 Ciment NfSCHIMBARE
Jfèutoruiftc construiri

colorat Portland SP5 - 1995 Ciment Portland '~S2____<«n otrrK'


N

Arhitect
cu aditivi [
-
Sp6 - 1996 Ciment de temperaturi joase cu aditivi -1

SP7 -1991 Ciment pentru drumuri cu aditivi CD 345


Cimenturi si aditivi pentru
betoane STAS 539 - 79 Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere. STAS

6232 - 76 Cimenturi, adaosuri minerale şi aditivi. Vocabular.

STAS 8573 - 78 Aditivi impermeabilizatori pentru mortare de ciment STAS

8625 - 90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane.

Materiale de umplutura C 140 -86 Beton pentru imbracaminti Clasa Bc 7,5


STAS 667 - 2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri. Condiţii de
calitate.
STAS 662 - 89 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.
C251 - 94 Instrucţiuni tehnice pentru execuţia lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor de
fundare prin metode dinamice cu folosire de materiale
C 196 - 86 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate in lucrări de fundaţii
Teren de fundare
STAS 1242/2-83 - Teren de fundare. Cercetări geologico-
tehnice şi geotehnice specifice traseelor de căi ferate,
drumuri şi autostrăzi.
STAS 1242/3-87 - Teren de fundare. Cercetări prin
sondaje deschise.
STAS 1242/4-85 - Teren de fundare. Cercetări geotehnice
prin foraje executate în pământuri.
STAS 1242/5-88 - Teren de fundare. Cercetarea terenului
prin penetrare dinamică standard în foraj.
STAS 1242/6-76 - Teren de fundare. Cercetarea terenului

prin penetrare statica; STAS 3300/1-85 - Teren de

fundare. Principii generale de calcul.

STAS 6054-77 - Teren de fundare. Adîncimi maxime de

îngheţ. Zonarea României.


Paratraznete
STAS 490 - 78 Coaie si placi STAS 491 - 70 Lamele din

plumb
Porti
STAS 6973 - 90 Acoperiri metalice. Porozitatea acoperirilor electrochimice. Determinări pe
oteluri.
STAS 7874 - 90 Bai pentru acoperiri electrochimice. Bai de acoperire cu nichel. Metode de
analzia.

Placi acoperire rigole, gratare si STAS 4834 - 86 Guri de scurgere din fontă pentru poduri.
cadre
STAS 9274 - 79 Structuri industriale. Placi de acoperire pentru canale, puţuri de acces si puţuri
de instalaţie
STAS 9329 - 87 Structuri industriale. Placi de acoperire din beton armat prefabricat pentru
canale interioare. Forme'sf-dtmeftsiuflL
JUDEŢUL ARAD
STAS 3272 - 80 Canlizare. Capace si graure dub fon^^^^ş
___________PANCOTA
Pamantde împrumut
STAS 7184/2 - 85 Pământuri. Determinarea ci

SCHIMBARE
STAS 7184/3 - 77 Pământuri. Determinarea derfişitatfU“ tofi/aţic de _con4truire
Nr. CfL lfln r )XW?Ufe Û

STAS 7184/7 - 87 Pământuri. Determinarea STAS I7184/10 - 79 Pământuri. — ¿0

Pardoseli industriale, Determinarea compozitieLgiamiJf * STAS 7184/13 - 88 Pământuri. ríce


accesuri, rampe de scara
Determinarea pH

STAS 9273 - 80 Construcţii industriale. Scări metalice drepte. Tipuri si dimensiuni


STAS 3430 - 80 Construcţii industriale, ne-industriale si agricole. Pardoseli. Clasificare
STAS 3480 - 80 Oteluri laminate la cald. Tabla striata.
STAS 9274 - 79 Construcţii industriale. Capace din tabla striata pentru canale, puţuri de acces si puţuri de instalaţie
STAS 10948 - 88 Table perforate de uz general
Lucrări de dulgherieStandardP
Scări 1134-94 Instrucţiuni tehnice pentru pereţi despărţitori din lemn

Rame si capace pentru


STAScămine
2965 - 87 Clădiri. Scări. Specificaţii generale pentru proiectare
Cuie STAS 2308 - 81 Alimentare cu apa si canalizare. Rame si capace pentru cămine
Vopseluri si materiale pentru
zugrăveli in construcţii
STAS 2111-90 Cuie din sarma

SR EN 21524 - 94 Lacuri si vopsele. Determinarea fineţii granulelor


SR ISO 4618-1 - 93 Lacuri si vopsele. Vocabular. Partea I: terminologie generala
SR ISO 4618-2 - 93 Terminologie referitoare la defecte iniţiale si schimbările induse de imbatranirea peliculei de vopsea.
SR ISO 4618-3 - 93 Lacuri si vopsele. Vocabular. Partea III: terminologie pentru răşini
STAS 2043 - 73 Lacuri si vopsele. Determinarea gradului de dispersie
STAS 2489 - 69 Lacuri si vopsele. Determinarea rezistentei peliculei de vopsea la modificările datorate temperaturii
mediului.
STAS 3097 - 80 Lacuri si vopsele. Grunduri pe baza de ulei
STAS 3122 - 85 Lacuri si vopsele. Diluanti pentru produsele pe baza de nitroceluloza
STAS 3421 - 79 Lacuri si vopsele. Lacuri pe baza de nitro-celuloza

STAS 3474 - 80 Lacuri si vopsele. Lacuri pe baza de bitum

STAS 3706 - 69 Apa de suprafaţa, categorii si exigente tehnice

STAS 3744 - 69 Vopsele de ulei. Vopsea Gri 1000

STAS 3745 - 69 Lacuri pe baza de ulei. Lac Negru 1060

STAS 4121 - 75 Lacuri si vopsele. Grunduri nitro-celulozice. Grund gri 2446

STAS 6592 - 80 Lacuri si vopsele. Vopsea de grund pe baza de ulei

STAS 8311 - 87 Lacuri si vopsele. Culori si nuanţe


Foi din materiale plastice
Standard C 216 - 83 Standarde tehnice pentru hidroizolarea construcţiilor subterane cu folii PVC

STAS 12984 - 91 Folii din policlorura-^de-vimF-pl^^ţg^^^^lgatificata- pentru hidroizolare


PRIMARIA ORAŞ
Placaje PÂNCOTA
STAS 1245/4 - 74 Placaje. Determinare^ rE
ĂT SPRE NES'CmffiBARE
STAS 1245/5 - 82 Placaje. Determinarfea, scbi^^ilofufeensiOTiştrsi di rjiasa datorate umidităţii
relative a aerului Nr.
STAS 1575 - 88 Panel (de lemn). Panel STAS 1809 - 87 Placaje. Determinarea

rezistenteiia'rapef^âl'rantulut"

STAS 2161 - 87 Panel. Determinarea rezistentei la rupere a rosturilor executate prin lipire.
STAS 5513 - 89 Furniruri, placaje, paneluri. Clasificare si terminologie.
STAS 7578 - 90 Placi din fibre de lemn. Placi acoperire cu plastic
STAS 7873 - 76 Placaje. Determinarea caracteristicilor adezivului prin folosirea cuţitului

Produse prefabricate
din beton
STAS 6657/1 - 89 Elemente din beton, beton armat si beton pretensionat. Exigente tehnice generale
STAS 6657/2 - 89 Elemente din beton, beton armat si beton pretensionat. Reguli si metode de verificare a calitatii.
STAS 7721 - 90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton
Materiale de acoperire

STAS 426/2 - 80 Table din cupru. Dimenşiupi- STAS


E NFSCMJMBARE
428/1 - 90 Placi din aluminiu. Spedifi STAS 5584 - 73
rTîd'ţiv (tn fOf'itrutn»

Coame si placi plane dii| a'zboci n ...

Nisipuri STAS 3 - 87 Nisip uzual monogranular


STAS 9719 - 90 Nisipuri
STAS 7727 - 85 Nisipuri uzuale poligranulare pentru încercarea cimenturilor din mortarele
plastice armat şi beton
precomprimat. Condiţii tehice de calitate.
Armaturi
STAS 8331 - 69 Beton prefabricat. Clasificare si terminologie

STAS 488 - 87 Tabla din zinc si aliaje ale zincului STAS 490 - 78 Foi si placi din plumb STAS 5 13 -7 4 Invelitori din placi

STAS 5 14 -7 8 Coame si ţigle din argila arsa. Reguli si metode de verificare

STAS 5 15 -8 9 Coame si ţigle din argila arsa

STAS 2028 - 80 Otel laminat la cald. Table galvanizate

STAS 2029 - 80 Otel laminat la cald. Table ondulate.

STAS 289/2 - 87 Table di aliaje Cu-Zn. Dimensiunii______________

STAS 426/1 - 84 Table din cupru. Specificaţii technicp^^^^


PANCOTA

Structuri din otel

(stâlpi si grinzi)

STAS 438/1 - 89 Produse din otel pentru armaturi in beton. Bare din otel laminate la cald. Clasificare si specificaţii tehnice
STAS 438/2 - 91 Produse din otel pentru armaturi in beton. Sarma moale trasa
SR 438-3 - 98 Produse din otel pentru armaturi in beton. Carcase sudate
STAS6482/1 - 73 Sârme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Reguli pentru Controlul calitatii
STAS 6482/2 - 80 Sârme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Sarma de otel;
STAS 6482/3 - 80 Sârme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Sârme profilate
STAS 6482/4 - 80 Sârme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Standarde

STAS 500/2 - 80 Structuri din otel de uz general. Calitate

STAS 500/3 - 80 Oteluri îmbătrânite de uz general. Calitate

STAS 505 - 86 Otel laminatla cald. Tablă groasă de oţel. Specificaţii tehnice

STAS 564 - 86 Otel laminatla cald. Grinzi U.

STAS 565 - 86 Otel laminatla cald. Grinzi I

STAS 566 - 86 Otel laminatla cald. T-uri cu aripi egale

STAS 908 - 90 Otel laminatla cald. Benzi

STAS 1800 - 89 Otel rotund calibrat


STAS 1946 - 80 Otellaminatla cald. Tabla neagra

STAS 3480 - 80 Otellaminatia cald. Tabla striata

STAS 7550 - 66 Otellaminatla cald. Profil economic I. Dimensiunisi tolerante

STAS 7551 - 66 Otellaminatla cald. Profil economic U . Dimensiuni si tolerante


Cherestea si
cherestelei prezervarea 3Ţ^3 942. 86 Cherestea din conifere. Dimensiuni nominale

STAS 1928 - 90 Cherestea din stejar. Calitati.


STAS 1949 - 86 Cherestea din conifere. Calitati.
STAS 2925 - 86 Protejarea lemnului pentru construcţii împotriva atacului insectelor si al
ciupercilor
STAS 5194 - 88 Cherestea. Metoda de măsurare. Reguli si metode pentru Controlul calitatii.
Specificaţii pentru prelucrare si transport
STAS 8022 - 91 Lemn. Determinarea masurilor antiseptice eficiente împotriva mucegairii.
STAS 9302 /1 - 81 Protecţia lemnului. Specificaţii tehnice generale
STAS 9302/2 - 88 Protecţia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea
atmosferica cu ajutorul produselor solubile in apa. Specificaţii tehnice.
STAS 9302/3 - 81 Protecţia lemnului. Impregnarea cu produse lichide la presiune atmosferica.
Specificaţii tehnice.
STAS 9302/4 - 88 Protecţia lemnului. Tratarea suprafeţelor. Specificaţii tehnice.
STAS 9302/5 - 90 Protecţia lemnului. Impregnarea la presiuni diferite de presiunea
atmosferica cu antiseptici uleiosi. Specificaţii tehnice.
STAS 9302/7 - 89 Protecţia lemnului. Terminologie
Sârme pentru
STAS 889 - 89 Sarma din otel dur, trasa, rotunda, de uz general
Apa
¿UIXÎUIARAO
STAS 790 - 84 Apa pentru betoane si mortare ffUMAKtA QRA$
PÂNCOTA

VIZAT SPRE NESCHIMBARf


An**ji la
iutofujtie —df Nr.
-4- 1

iUDETULARAO PRIMARIA ORAŞ PANCOTA


VIZAT SPRE NESCHIMBARE
AMPYAr Ui autofU^ţte de J^wnMruw I Nr. }
rvm_/vrv j ţ__ y o
Standarde Romaneşti armonizate cu Regulamentele UE________j_________ *7 7
«

Indicativ Titlu

SR EN 40-5:2002 Stâlpi pentru iluminatul public- Partea 1. Stâlpi din otel


S R E N 197-1:2002
Cimenturi - Partea 1: Compoziţie, specificaţii si criterii de conformitate pentru
tipurile de cimenturi frecvent folosite.
SR EN 681-1/A2:2003
Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinţe de material pentru garnituri de etansare
a îmbinărilor de ţevi utilizate în domeniul apei si canalizării. Partea 1: Cauciuc
vulcanizat
S R E N 1433:2003
Canale de evacuare a apelor uzate din zone circulabile utilizate de catre pietoni
si vehicule. Clasificare, cerinţe pentru proiectare si încercare, marcare si
evaluarea conformităţii.

S R E N 1520:2003 Beton armat prefabricat cu agregate uşoare si structura deschisa.

S R E N 1916:2003 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton armat
S R E N 1917:2003
Camine de vizitare si camine de racord sau de inspecţie de beton simplu, beton
slab armat si beton armat
SR EN 12050-1:2002
Statii de pompare pentru apa uzata menajera - Partea 1: Statii de pompare pentru
deşeuri organice. Principii constructive si testare- Partea 1: Statii de pompare
pentru deşeuri organice

S R E N 12050-2:2002
Statii de pompare pentru apa uzata menajera - Partea 1: Statii de pompare pentru
deşeuri organice - Partea 1: Statii de pompare pentru deşeuri organice.

S R E N 12050-3:2002
Statii de pompare pentru apa uzata menajera— Partea 3: Statii de pompare cu
aplicare limitata pentru deşeuri organice
S R E N 12050-4:2002
Statii de pompare pentru apa uzata menajera - Partea 4: Ecluze de întreţinere
pentru deşeuri organice si non-organice.
S R E N 12416-2:2002
Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor. Sisteme de stingere cu pulbere -
Partea 2: Proiectarea produselor, construcţia si întreţinerea lor.

S R E N 12620:2003 Agregate pentru betoane.

SR EN
EN 12839:2002
13163:2003 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat
SR Prefabricate din beton. Elemente de închidere
(EPS). Specificaţie
S R E N 13055-1:2003 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spuma de polistiren
SR EN 13164:2003 Agregate uşoareSpecificaţie
- Partea 1: Agregate uşoare pentru betoane, mortare si paste de
extrudat (XPS).
SR EN 13164:2003/A1:2004 cment.
Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spuma de polistiren
S R E N 13101:2003 extrudat (XPS). Specificaţie
SR EN 13165:2003 Trepte pentru camine de vizitare. Cerinţe, marcare, încercări si evaluarea
Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spuma rigida de
conformităţii
poliuretan (PUR). Specificaţie
SR EN 13164:2003/A1:2004
Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spuma de polistiren
extrudat (XPS). Specificaţie
SR EN 13242:2003
Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in ingineria
civila si in construcţii de drumuri

SR EN 13450:2003 Agregate pentru pietriş grosier.


NOTĂ IMPORTANTĂ
Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (STAS - uri, normative,
coduri de practica, instrucţiuni tehnice etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.
Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi

S-ar putea să vă placă și