Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
JUDEŢUL ARAD
PRIMĂRIA ORAŞ
PÂNCGTA
«sSS______
Arhiteţ
?'
CAIETE DE SARCINI - ARHITECTURA
ZIDARII, TENCUIELI, PARDOSELI, PLACAJE CERAMICE, VOPSITORII -
ZUGRĂVELI
1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia pereţilor, a închiderilor de goluri, a consolidărilor, etc, cu cărămidă
plina, cu goluri, bea, etc. precum si specificaţiile pentru mortare de zidărie, precizate in antemasuratori.
2. STANDARDE SI NORMATIVE
STAS 10109/82- Lucrări de zidărie
C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia si prepararea mortarelor STAS 457-86 - Cărămizi
STAS 1030-85 - Mortare obişnuite de var ciment clasificare si condiţii tehnice STAS 2634-80 - Verificarea
calitatii materialelor STAS 388-80 - Ciment metalurgic M30 in saci STAS 1500-78 - Ciment Pa35
3. MATERIALE UTILIZATE
Toate materialele si produsele puse in opera trebuie sa fie agrementate de I.N.C.E.R.C. Cărămizile pline presate, cu goluri, bea,
etc vor fi de calitatea l-a marca 100. Armaturile din OB37 0 6 mm folosite la armarea zidăriei pe muche vor corespunde STAS
438 / 80. Mortarele vor fi conform mărcilor din proiect.
AWM UÎ autorizaţie do
- rosturile verticale vor fi tesute astfel incat suprapi nerea din 2ptfainăyf succesive inaltime, atat in câmp cat si la intersecţii si
colturi, s a lungul zidului si pe 1/4 cărămidă pe grosimea lui. tesep rând;
grosimea rosturilor verticale si orizontale este de cca 10-f2-fi°mr—_____________
se va urmări orizontalitatea rândurilor de cărămidă; A'WKSf*
întreruperea lucrărilor de zidărie se va face in trepte;
legaturile intre ziduri, la colturi, intersecţii si ramificaţii se face alternativ;
in momentul punerii in opera sa corespunda condiţiilor de calitate impuse atat prin caietele de sarcini cat si prin normativele in
vigoare.
Atenţionam ca perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul preparării lor, astfel incat sa fie utilizate in condiţii
bune la tencuieli, sunt: la mortare ciment-var M10T pana la 8 ore, la mortare ciment var M25T pana la 10 ore,
la mortare ciment var M100T si M50T fara intarziator pana la 10 ore, iar cu intarziator pana la 16 ore.
6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR
Cuprinde:
a) Lucrări de decapare a tencuielilor existente degradate (parţial sau total); se vor decapa toate straturile componente
(zugrăveli, tinci, grund) pana la zidărie, se vor adanci si curata rosturile orizontale si verticale in vederea asigurării unei
bune aderente a noii tencuieli.
Lucrări de decapare a straturilor existente de zugrăveli, inclusiv gletul pana la grund cu ajutorul unor scule speciale (ex:
b) raschete) in cazul tencuielilor care se menţin si nu prezintă fisuri sau detasari de stratul suport.
Operaţiuni pregătitoare: lucrările ce trebuie efectuate înaintea începerii executării tencuielilor:
controlul suprafeţelor care urmeaza a fi tencuite (mortarul din zidărie sa fie intarit, suprafeţele de beton sa fie relativ uscate,
c) abaterile de la planeitate si verticalitate sa nu fie mai mari decât cele admise, etc);
terminarea lucrărilor a căror execuţie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorări ale tencuielilor; suprafeţele suport
sa fie curate;
rosturile zidăriei de cărămidă vor fi curatate pe o adâncime de 3-5 mm, iar suprafeţele netede (sticloase) de beton vor fi
aduse in stare rugoasa;
verificarea execuţiei si recepţiei lucrărilor de protecţie (invelitori, plansee, etc) sau a căror execuţie ulterioara ar putea
provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplarii, etc), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare
(ghermele, praznuri, suporţi metalici, coltari, etc).
Execuţia amorsării:
suprafeţele de beton vor fi stropite cu apa, după care se va amorsa cu sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;
in cazul aplicării de tencuieli cu
respecta aceeaşi tehnologie ca in cazul tencu elilor cu amorsare, grosime redusa (5-4-Q-mm) po
sprit, tinci, toate reduse corespunza or incat tencuieli oxiotente-şe va
normala; ,----- ------------------- —-------- amorsarea suprafeţelor se va
d) face cat mai unifcrrmyfăffeT
âfeB©rî^hliftyt!i1y,fâ^sPf)iel
, (onstrufre
automate de , _
' cC an 6"'
urne: le si ar e
sime in grc
ngeri
pronunţate, avand o suprafaţa rugoasa si aspra la pipa !M
Execuţia grundului:
e) grundul in grosime de 5-15 mm se va aplica pe silprafete de betai^dţiupa cel puţin 24 de ore de la aplicarea
şpriţului, si după cel puţin 1 pra in cazul suprafeţelor de carainida. Daca suprafaţa şpriţului este prea uscata a ce asta~ s'e“
vaTid a -cu apa' in prealabil de executarea grundului;
partea superioara a peretilro si tavanele încăperilor cu inaltime mai mare de 3,00 m se vor executa de pe platforme de lucru
1 STANDARDE SI NORMATIVE
STAS 1500-78 - Ciment metalurgic cu adaosuri M30 STAS 1667-76 - Agregate
naturale pentru mortare STAS 146-78 - Var pentru construcţii C18-83 - Normativ
pentru executarea tencuielilor
2 MATERIALE UTILIZATE
ciment metalurgic M30 apa
var pentru construcţii conform STAS 146-78 nisip conform STAS 1667-76
3 LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT
Materialele livrate vor fi insotite de certificatul de calitate. Executantul trebuie sa-si organizeze in asa fel transportul, depozitarea
si manipularea materialelor si produselor incat
1 GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru realizarea tencuielilor noi sau refacerea tencuielilor existente, executate pe
zidărie de cărămidă si plansee de beton, inclusiv executarea gletului de var, ipsos sau ipsos-var.
continue;
mortarul folosit la grund este cel prevăzut in antemasuratori si piesele desenate (M10T- M100T);
grosimea grundului se va verifica in timpul execuţiei in scopul de a obţine in final o suprafaţa plana, fara asperitati pronunţate,
neregularitati, goluri, etc; înainte de executarea stratului vizibil se va controla ca suprafaţa grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule
de var nestinse.
f) Execuţia stratului vizibil:
stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci - va avea compoziţia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm;
- grosimea tinciului poate varia intre 1-5 mm;
- gletul de var la încăperile zugrăvite se va realiza prin închiderea porilor tinciului cu strat subţire de 1-3 mm de var si adaos de
ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta;
gletul de ipsos executat pe suprafeţele ce urmeaza a fi vopsite se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subţire de cca
2-3 mm de pasta de ipsos;
- gletul de ipsos se va realiza numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate, in cantitati strict necesare, înainte
de terminarea prizei ipsosului;
la tencuielile sclivisite, stratul vizibil se netezeşte cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment;
in cazul execuţiei tencuielilor interioare la o temperatura exterioara mai mica de + 5 grade C, se vor lua masurile speciale
prevăzute in Normativul pentru executarea lucrărilor pe timp friguros, indicativ C16-79.
7. CONDIŢII TEHNICE PENTRU CALITATEA TENCUIELILOR SI RECEPTIONAREA LOR
Pe parcursul executării tencuielilor se vor verifica respectarea tehnologiilor de execuţie, utilizarea tipurilor si compoziţiei
mortarelor indicate in proiect, precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.
Se va urmări aplicarea masurilor de protecţie împotriva îngheţului si uscării fortate si, daca este cazul, in primele zile de la
execuţia tencuielilor pe pereţi din blocuri de b.c.a. se va arunca in apa.
Rezultatele încercărilor pe epruvete de mortar se vor prezenta investitorului (dirigintelui de şantier) in termen de 48 de ore de
la obţinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar in parte.
încercările de control in care rezultatele sunt sub 75% din marca prescrisa conduc la refacerea lucrărilor respective. Aceste
cazuri se înscriu in registrul de procese verbale. Recepţia pe faza de lucrări se face, in cazul tencuielilor interioare, prin
verificarea: rezistentei mortarului,
numărului de straturi aplicate si grosimile acestora, cel puţin un sondaj la fiecare 200 mp (se va verifica prin baterea de cuie
in locuri mai puţin vizibile),
aderenta la suport si intre straturi (verificarea se realizează prin batere cu un ciocan de lemn in tencuiala, apreciind sunetul
obtinut),
- planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificărilor se înscriu in registrul de procese verbale de lucrări ascunse si se efectuează înainte de execuţia
zugrăvelilor si vopsitoriilor.
Abaterile admisibile la recepţia calitativa a tencuielilor sunt:
Verificarea aspectelor tencuielilor se vor face vizual cercetând suprafaţa tencuita, forma muchiilor, a intrândurilor si
ieşindurilor, iar planeitatea suprafeţei se va verifica si cu dreptarul (de 2 m lungime) orientat pe toate direcţiile.
Suprafeţele tencuite trebuie sa fie uniforme 7~^-~nu~aib^^ ondulaţii, fisuri,
împuşcaturi de var nestins, urme vizibile de ţeparatii lorffef&TUi. AHAD
Gradul de netezire al suprafeţelor tencuite se la cefe gletuite (cu
palma). I - - ----------
PANCOTA VIZAT SPRE NESCHIMBARE
autoruaţio <instruire
a. STAS 1500-78
b. STAS 1667-76
c. STAS 1134-71
d. STAS 146-78
e. STAS 7055-87
PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR 1 2
1 GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia tencuielilor exterioare umede, aplicate pe suprafeţele faţadelor
construcţiei, la coşuri, ventilaţii etc.
2 STANDARDELE SI NORMATIVELE DE REFERINŢA
- ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci
- agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianţi minerali
- piatra mozaic (praf de gris de piatra)
- var pentru construcţii
- ciment alb
3. MATERIALE
a. ciment metalurgic cu adaosuri M30 saci
b. nisip de rau sau cariera, bine spalat
c. piatra de mozaic - praf de piatra sau praf de marmura (conf. proiect)
d. var pentru construcţii pasta - STAS 1134-71
e. ciment portand alb, vezi si STAS 9201-80
5. EXECUŢIA LUCRĂRILOR.
Proiectantul de specialitate, de comun acord cu investitorul, constructorul si furnizorul de materiale vor stabili termenele de
predare solicitate de investitor, etapele de realizare si asigurarea frontului de lucru.
Lucrările ce trebuiesc terminate înaintea inceperii montajului.
A) . Curăţarea de moloz si praf a planseului precum si udarea acestuia.
B) . Realizarea sapei de egalizare din mortar de ciment marca M 100 T.
C) . Realizarea tuturor instalaţiilor interioare:electrice, telefonie, sanitare, termice, alarmare, semnalizare, etc.
D) . Fixarea stergătoarelor de picioare la intrare.
E) . înglobarea profilelor de ghidaj pentru usiî«fm©ftteăr
E) . Realizarea tuturor finisajelor interioare i i spatiile a se realiza aceste
inviAÎ
pardoseli. PÂNCOTA
rasarei'1 *,ulo,,i:,sţiecit‘ . -a-fLrealtzate-t^^dcrsdtie-dfn âci, pentru
F) . Blocarea trecerilor către zona ce urmează a nu VIZAT SPRE NtSCHiMBARE
construire
se circula pe parcursul execuţiei.
2
G) . Trasarea si fixarea cu martori a axelor de
1 GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia placajelor de faianţa si gresie ceramica executate pe pereţi
interiori de cărămidă, b.c.a. sau beton.
2 POZAREA PLĂCILOR
Plăcile se montează tinind seama de martorii ce au-Jixat inL^ceatabil axeli si nivelul pardoselii. Plăcile se aşează imediat
după aplicareai“stratuliri suport St^prltOlTlSTtrTTSnt, iar zona se izolează in afara circulaţiei 24 de ore.
Nu se admit rosturi mai mari de 1 mm.
După montarea plăcilor, rosturile se umplu cu adeziv la culoarea plăcilor. După 7 zile de la montare, pardoseala se curăţă si
lustruieşte.
In cazul intărzierii predării la termen a obiectivului, pardoselile placate nu se lustruiesc ci se protejează cu hirtie
impermeabilă fixată cu dopuri ipsos pină la 7 - 10 zile înainte de recepţia lucrării cind se va executa lustruirea.
La pardoselile de marmură sau granit se vor monta si plinte aferente acestora. Ele se montează după realizarea pardoselii
direct pe mortar ciment M100T cu adeziv.
Atit plintele cit si glafurile din plăci de marmură se vor monta după procedeele enumerate mai sus.
Toate placajele se vor lustrui si cerui.
7. RECEPŢIA LUCRĂRII.
Pe tot parcursul execuţiei, atit investitorul cit si proiectantul si furniizorul de materiale vor acorda asistenta tehnică
necesară realizării unei calităţi superioare.
Se va urmări:
- aspectul si starea generală.
- alinierea in cadrul ansamblului, planeitate, rostuire, rosturi mici si egale, continuitatea culorii si a lustruirii.
- corelarea lucrărilor din plăci (marmură sau gresie) cu lucrări de altă natură (zugrăveli, alte pardoseli, tavane, etc.).
- lovirea uşoară a plăcilor pentru verificarea aderării totale a acestora la stratul suport. CAIET DE SARCINI
PLACARE CU FAIANŢA SAU GRESIE CERAMICA 1 1 2
6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE PLACAJE DE FAIANŢA SAU GRESIE
Aplicarea placajelor de faianţa sau gresie pe elementele de beton si zidărie se va face la cel puţin o luna după incarcarea cu
greutatea permanenta, inclusiv din acoperirea clădirii.
înainte de începerea executării placajelor de faianţa sau gresie, trebuie sa fie terminate următoarele categorii de lucrări:
montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau capruselilor la usi;
- tencuirea tavanului si a suprafeţelor pereţilor care se placheaza;
montarea conductelor sanitare, electrice, termice, inclusiv terminarea probelor si eventualele remedieri ale acestora;
mostre:
4. MATERIALE UTILIZATE
Toate materialele care se pun in opera, in special plăcile de faianţa, adezivii, etc, pot fi
placaj faianţa sau gresie ceramica - cel puţin 10 mostre, cu desenul si culoarea indicate in proiect;
borduri pentru placajul de faianţa sau gresie - 10 mostre, cu desenul si culoarea indicate in proiect corespunzătoare
mostrelor de faianţa sau gresie prezentate.
- executarea măscărilor si sliturilor din plasa de rabit
- montarea diblurilor (in cazul in care se foloseşte metoda tradiţionala de montaj cu dibluri de lemn, nu cu dibluri
împuşcate din plastic), consolelor, etc;
- executarea lucrărilor care necesita spargeri pe fata opusa a peretelui care trebuie placat; imbracamintile pardoselilor reci.
Pregătirea suprafeţei pereţilor
înainte de începerea lucrărilor de placare, suprafeţele pereţilor din zidărie, b.c.a. sau beton se vor pregăti conform
Normativ C18-83 (executarea tencuielilor) si P104-82 (executarea pereţilor din b.c.a.);
- placajul de faianţa sau gresie se aplica pe suprafeţe uscate, fara abateri de la planeitate (sub 3 mm / m pe verticala si sub 2
mm / m pe orizontala);
- suprafaţa pe care se aplica placajul nu trebuie sa aiba neregularitati, pete de grăsime, rosturile zidăriei trebuie curatate pe
o adâncime de 1 cm, iar suprafeţele de beton trebuie aduse in stare rugoasa.
Aplicarea plăcilor de faianţa sau gresie:
- se traseaza suprafeţele pentru placare, cu atentie deosebita la stabilirea orizontalităţii si verticalităţii montajului;
plăcile curatate in prealabil de praf se tin in apa o ora si se scurg preţ de 2-3 minute înainte de aplicarea lor;
montarea plăcilor se face pe orizontala începând de jos in sus;
rosturile orizontale si verticale trebuie sa fie in prelungire (rost pe rost) si in linie dreapta, avand latimea indicata prin
proiect, dar nu mai mare de 0,5 mm; suprafeţele orizontale (glafurile) se vor executa cu panta de cca 2%.
Operaţiuni:
montarea plăcilor se face pe tencuiala existenta executata la nivel de tind, cu adezivi speciali de import, cu respectarea
tehnologiei furnizorului de produse, rosturile fiind închise cu chituri speciale de import. Atât culoarea plăcilor cat si a
chitului se va stabili de către proiectant;
- după 5-6 ore de la montarea plăcilor se vor curata rosturile; umplerea rosturilor se va
face ulterior cu chituri speciale;
etansarile intre suprafeţele placate si recipienti de orice fel se va face cu chituri speciale; in cazul execuţiei placajelor de
faianţa la interior, la o temperatura mai mica de +5 grade C, se vor lua masurile speciale prevăzute de “Normativul pentru
executarea lucrărilor pe timp friguros” - indicativ C16-79.
CAIET DE SARCINI
i PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE
ZUGRAVELI'SI VOPSITORU- 1
1 GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru execuţia zugrăvelilor si vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si
tehnologie de execuţie si sunt prezentate fiecare in subcapitole separate.
Conţinutul subcapitolelor:
a) Zugrăveli de var
b) Zugrăveli culori de apa
c) Vopsitorii de ulei
d) Vopsitorii cu “Vinarom”
e) Vopsitorii cu var lavabil
2. MATERIALE
Toate materialele si produsele puse in opera trebuie sa fie agrementate de I.N.C.E.R.C.
Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si
normelor admise in Romania.
Suprafeţe qletuite
suprafeţele de tencuieli gletuite (glet sau var de ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi si fisuri;
- toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta din aceeaşi compoziţie cu a gletului;
după uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hartia de şlefuit (pereţii de sus in jos) si se curata de praf cu perii sau bidinele
curate si uscate.
Suprafeţe de lemn
tamplariile trebuie sa fie revizuite si reparate eventualele degradări survenite in urma transportului sau montajului;
umiditatea tamplariei înainte de vopsitorie sa depaseasca 15%, verificata cu aparatura specifica;
accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt alamite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie vor fi grunduite anticoroziv si
vopsite cu vopsea de ulei.
Suprafeţe metalice
suprafeţele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grăsimi de orice fel, vopsea veche, noroi, etc. Rugina se
indeparteaza prin frecare cu peria de sarma, spacluri de otel, hârtie sticlata sau soluţii decapante (ex: Feruginol). Petele de
grăsime se şterg cu solvenţi adecvaţi, exclusiv petrol lampant si benzina auto.
Tamplaria metalica se aduce pe şantier grunduita cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de ulei.
6. CONDIŢII DE EXECUtIE
Zugrăvelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de execuţie si prevederile prezentului caiet de sarcini.
Lucrările de finisare a pereţilor si tavanelor se vor executa la temperatura aerului, in mediul ambiant de cel puţin +5 grade C
in cazul zugrăvelilor si cel puţin +15 grade C in cazul vopsitoriilor, regim de temperatura ce se va tine tot timpul execuţiei lucrărilor si
cel puţin 8 ore pentru zugrăveli si 15 zile pentru vopsitorii după executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata densa si nici la un interval de timp mai mic de 2 ore de la încetarea ploii si nici
pe timp de arşiţa mare.
înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii se va verifica daca suprafeţele suport au umiditatea de regim: 3%
pentru suprafeţele tencuite si 8% pentru cele gletuite. in condiţiile de umiditate a aerului de pana la 60% si temperatura -15 .... - 20
grade C, umiditatea de regim se obţine după 30 de zile de la tencuire si 15 zile după gletuire. Umiditatea suprafeţelor suport se
masoara cu aparatura sau procedee specifice (ex: aparat “Hygromette” sau soluţie fenolftaleina 1%).
Diferenţa de temperatura intre aerul înconjurător si suprafaţa care se finisează nu trebuie sa fie mai mare de -6 0 C, pentru
evitarea condensării vaporilor.
STAS 146-78
STAS 790-84
- var pentru construcţii
- apa pentru construcţii p
STAS 545/1-80 - ipsos pentru
STAS 2710-70 construcţii V nli l
"■Lţj^OLT * ‘ „
STAS 18-70 STAS - ulei tehnic de floarea
s 1581/2-83 STAS
- ulei tehnic de in 4593-84
- hârtie pentru şlefuire urcata corpuri abrazive cu liant ceramic
c<
întocmit: SC STUDIQlCbNCERtl'l (vJE
S SRL
¿*
17. CAIET DE SARCINI - LUCRĂRI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE
17.1. GENERALITĂŢI
Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru lucrări de tinichigerie pentru acoperiş din tabla neondulata, si non- autoportanta cum ar fi tabla galvanizata,
titaniu-zinc sicupru. Aceste lucrări pot include atat lucrări noi cat si/sau lucrări de reabilitare.
Următoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:
• Invelitori din tabla plana (inclusiv cupru);
• Invelitori din tabla profilata tip ţigla (inclusiv ţigla metalica cu acoperire de piatra naturala);
• Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrări de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri);
- Elementele de invelitoare cum ar fi tabla plana sau tabla metalica tip ţigla, tabla ondulata si elemente sándwich.
Pantele invelitorilor
Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m )
Legenda: I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Construcţii M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si
Turismului M.C.Ind. - Ministerul Construcţiilor Industriale
.î’JDi'TUL ARAD
PRIMARIA ORAŞ
PÁNCGYA
I
17.3. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
17.3.1. Materiale
o Banda de etansaree: banda etansatoare cu compuşi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizează permanent banda
elastica, care nu se deformează, nu este toxica, nu pateaza.
o Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butii sau etansator din silicon cum se recomanda de producătorul
construcţiei.
- Cuie:
o Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25mm minim, nu mai puţin de 2,2cm; o Pentru
tabla din cupru: ca mai sus, dar din cupru sau bronz.
- Sururburi si bolturi:
o Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc: otel inoxidabil o Pentru tabla din cupru: Cupru, bronz sau alama.
- Pene: acelaşi material ca tablele pentru acoperiş, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm lărgime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia,
depinzând de îmbinarea simpla sau dubla. Se urmăresc recomdarile producătorului.
- Lipire. Conform STAS 11212/2-84, compoziţia pentru cupru 50% cositor si 50% plumb.
- Nituri: 0,3 - 0,5cm diametru, cu capete solide si şaibe din acelaşi material cu tabla.
»fifrţare
!1
17.4.1. Generalităţi --------■■■■wWU «.
Se folosesc elemente prefabricate cat mai mult posibil. i
Tabla metalica prefabricata pentru acoperiş, burlane, coame pentm hidrogolatie si Wzktfinta.la.apa cu previziuni de expansiune pentru
lucrările in desfăşurare, pentru a preveni scurgeri sau deteriorare.
Lucrările trebuie sa se potrivească cu substructura.
Materialele trebuie sa fie in conformitate cu instrucţiunile si recomandările producătorului.
Elemente metalice exterioare cu fete vizibile curate, montate in locurile si la nivelurile indicate cu margini vizibile fasonate pentru a forma
bordura.
- îmbinări: imbinarile prefabricate la tabla cu imbinati plate. Marginile din tabla galvanizata se vor imbina si lipi. Se recomanda nituri
suplimentare pentru îmbinări.
- Iminari pentru etansare: unde sunt mobile, se recomanda sau sunt necesare imbinari tip care nu se dilata pentru performanta adecvata a
lucrării, pentru ca metalul sa asigure montarea adecvata a etansatorului elastomeric, in concordanta cu standardele STAS.
- Separări: pentru separarea metalului se foloseşte metal care nu este compatibil sau sub-structura coroziva prin acoperirea suprafeţele
ascunse la locurile de contact cu invelis bituminös sau alte saparari permanente cum se recomanda de producător.
COORDONARE
Se coordonează lucrările pentru acoperişul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si construcţie a planseelor, parapetilor, pereţilor
si alte lucrări adiacente pentru a împiedica scurgerile,a securiza si a asigura o instalaţie rezistenta la coroziune.
LUCRĂRI DE PREGĂTIRE
Se curata suprafeţele pentru montarea tablei. Sub-structura va fi neteda si fara defecte. Se bat cuiele sau alte mijloace de prindere proiectate
MONTARE(panseu din lemn).
in substructura
Trebuie respectate recomandările producătorului cu excepţia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu
recomandările si indicaţiile producătorului tablelor care este montat.
A. Se separa metalele care nu sunt similare prin vopsirea fiecărei suprafeţe din metal in zona de contact cu invelis bituminos, prin aplicarea
de ameste asfalt- caiciuc, sau prin separare permanenta cum se specifica de producătorul metaleleor care nu sunt similare.
B. Se montează o folie( membrana) elastica de protecţie cu rol de bariera de vapori pe toata suprafaţa acoperişului exceptând cazul in care
producătorul specifica altfel. Se foloseşte adeziv pentru ancorare temporara, unde este posibil, pentru a minimiza folosirea de elemente de
prindere mecanice sub acoperişul din tabla de cupru. îmbinarea se suprapune minim 5cm.
C. Tablele prefabricate, îmbinările, fâşiile, penele, doliile, tratamentele marginilor, jgheaburile si alte componente ale tablei metalice
pentru acoperişuri, pentru profite, elemente de drenare indicate si după cum se cere pentru evitarea scurgerilor. Se prevăd pentru expansiune
si contracţia termica a lucrărilor, cum se indica. Se etanseaza îmbinările după cum este indicat si cerut pentru evitarea scurgerilor. Se
folosesc materiale perfabricate cat de mult posibil.
D. îmbinări tip etansare: unde se folosesc imbinari de etansare, se incastreaza flanse pentru elementele de îmbinare nu mai mici de 2,5 cm
in etansator. Când temperatura ambientala este moderata in momentul monatrii, 5° - 21 °C., se montează elemente de îmbinare pentru 50%
mişcare in ambele parti. Se reglează proporţional pentru montări la temperaturi ambientale mai mari. Nu se monteazaimbinari tip etansare la
temperaturi sub 5°C.
E. Se ascund elementele de fixare de expansiune unde este posibil in lucrări vizibile si localizaţi astfel icat sa minimizaţi posibilităţile de
scurgere. Acoperiţi si etansati elementele de prindere si ancorele cum se cere pentru o montare adecvata.
F. Suprafeţele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o lăţime de 1,25 - 2,50 cm, solosind sudarea
recomandata pentru tipul de lucrări pentru tabla metalica.
CURATARE
Se indeparteaza stratul protectiv (daca exista) de pe suprafeţe vizibile ale tablei metalice pentru acoperiş. Se indeparteaza cu atentie pentru a
evita deteriorarea finisajelor.
FINISARE
Pentru tabla din otel, titan-zinc si zinc vopsita, nu sunt necesare masuri speciale de finisare.
Pentru tabla din cupru: pentru a încetini acţiunea agenţilor atmosferici, se apttea^n==stef+tmi[unii de ulei Ue paraiîira de
JUDEŢUL ARAD
calitate superioara, sau de lac transparent.
PRIMARIA ORAŞ
PROTECŢIE
PÂNCGTA
Se asigura protecţia finala a intr-un mod acceptabil pentru a se asigua aps recepţiei tracoperisului irrrrTömentuI
lucrărilor. ; N£$a-!HV?6AR£
17.4.2. Coame, dolii
Se prevăd coamele si doliile la toate punctele critice pentru a împiedica infiltrarea apei.
- Aşezarea va incepe de la căpătui opus unde se previne vântul.
- Exceptând cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da găuri pentru şuruburi si cuie. Nu se dau găuri cu obiecte
neascutite.
- Se montează jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si şuruburi autofiletante pentru legătură cu sageacul.
17.4.3. Tabla profilata pentru acoperiş - Generalităţi
Se retuşează toate zgârieturile si se acopera capetele şuruburilor cu materiale de retusare aprobate de Proiectant.
Se folosesc conectorii recomandaţi de producător si aprobaţi de Proiectant. Vopseaua trebuie sa aiba aceeaşi culoare ca a acoperişului pentru
toate dispozitivele vizibile de fixare si prindere. Acestea se aplica intr-un mod curat, consistent si după un anumit criteriu. Se folosesc
şuruburi tip TEK pentru streasina acoperişului, unde ramele acoperişului sunt vizibile.
17.4.5. Generalităţi
la distante egale intre ele , in vederea fixării
Pe astereala se montează rânduri din sipci din lemn paralele cu poala ţiglelor
.Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de ţigla .
Decalarea rândurilor succesive de ţigla de orice tip se va face cu o jumătate de ţigla .
La ţiglele aşezate simplu primul rând de la poala si ultimul rând de la coama trebuie sa fie aşezate dublu si cu rosturile decalate . In dreptul
unei sipci trebuie sa rezulte trei ţigle suprapuse, iar intre sipci 2 ţigle.
Prinderea pe suport a ţiglelor se va face in principal prin respectarea instrucţiunilor producătorului, dar in principal se va face prin legarea
cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie. ~~ JUD^TmAR/xo
Coamele se vor fixa cu mortar de ciment, iar in cazul depăşirii pantelor uzuale suplimentare prin
cuie cu cap conic. j ______ PÂNCOTA
VIZAT SPRE NESCHIMBARE
Anexaautoruaţle d*
17.4.6. Panouri autoportante - Generalităţi Trebuie luate in considerare
următoarele:
- sensul de montaj este de la poala spre coama;
- rezemarea pe suport se face pe cuta cea mai larga;
- se vor respecta detaliile de coame, păzii, timpane prezentate in prdiect;
- Montarea panourilor mai mare când bate vântul poate sa fie periculos, datorita dimensiunilor maTmari“'si din aceasta cauza trebuie sa se
evite acest lucru.
- Pentru a asigura randamentul adecvat si longevitatea, Contractorul trebuie sa protejeze panourile metalice de coroziune si alte materiale.
- Când cheresteaua va fi in contact direct cu panourile metalice, Contractorii trebuie sa ia in calcul următoarele situaţii:
o Otelul galvanizat este compatibil cu cheresteaua tratala la presiune cu arseniat cromat din cupru care se foloseşte in prezent, dar nu cu
cheresteaua tratata cu pentaclorofenal. Astfel pentaclorofenalul nu se foloseşte sau trebuie introdus un start separator.
o Aluminiu nu trebuie sa intre in contact cu lemnul tratat deoarece substanţele chimice aunt corozive pentru aluminiu. Metalele deosebite au
nevoie de bariera proiectiva intre ele pentru a preveni corosiunea galvanica.
- Se pot folosi materiale plastice, vopsea bituminoasa si alte materiale pentru a separa panourile de lemnul tratat si metalele diferite. Când
se folosesc panouri de aluminiu care intra in contact direct cu otelul, una din metodele de mai sus se foloseşte pentru a separa cele doua
metale.
- Ingrasamintele, varul, acizii, si alte substanţe determina coroziunea panourilor din metal. Trebuie prevenit contactul dintre panourile
metalice si orice materiale corozive.
- Plăcile izolatoare poroase pot absorbi si retine umezeala si necesita bariera de vapori similara cu cea descrisa in subcapitolul 5.4 (folie
sau implaslitura bituminoasa). Aceasta bariera de vapori trebuie montata in partea interioara astfel incat umezeala sa nu intre in contact cu
izolaţia si panoul metalic. Straturile de separare sunt necesare când panourile metalice sunt fixate pe astereala din lemn. Vezi detalii de
execuţie.
- Acoperiş tip şarpanta: panourile metalice, indiferent daca sunt dintr-un singur start sau sandwich, necesita o panta de minim 20% (1 in 5)
pentru a asigura drenarea adecvata.
PANOURILE SANDWICH:
Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si şuruburi autofiletant, incluzând şaibe hidroizolatoare.
Şuruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la căldură.
In cazul panelor C si Z, numărul de cârlige vizibile pe partea exteripai^|ioate.fUedus--pm-fixarea panourilor din interior folosind şuruburi
autofiletante 14 x 25mm (vezi STAS 9344/1 si 5), ¿au 12/14 x 2MrftT2K3f^R]buri autoporforante. Panourile interiaore liniare trebuie sa fie
finisajele interioare vizibile. PRIMĂRIA ORAŞ
Toate doliile vor avea aceeaşi grosime si finisaj ca tabla metalica din
exterior Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare. VIZAT SPRE NESCMIMBARE
din otel p oautomaţi*
Anex+lâ a t de e l aconstrui
un" produc
PANOURI METALICE ONDULATE
Tipul cutelor (numărul per panou si înălţime) pentru stratul expu$ . __ Arfikert
ator la altul,
Inaltimea cutelor la rostul lateral totuşi nu trebuie sa fie mai mica 20%, de 3,5cm pentru aco irisuri cu o panta minima de
pentru a evita infiltrarea apei provenita de la ploaie sau din topirea zăpezii?
Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etanşate cu filer care va fi aprobat de jiectant.
Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permita pătrunderea apei de ploaie. Contractorul trebuie sa inceapa
montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a direcţiei vântului predominant.
Toate suprapunerile necesita etansare. Când condiţiile atmosferice sunt critice, Contractorul trebuie sa folosească banda etansatoare la toate
suprapunerile laterale.
Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 - 5cm la streasine. La marginile de la frontoane, va trebui sa
folosească un fronton sau o dolie laterala (vezi Lucrări de tinichigerie), pentru a evita ridicarea de catre vânt. Tablele pentru acoperiş trebuie
fixate la fiecare 15 - 25cm de-a lungul marginii frontonului, îndoire si curbare:
Tablele sunt rulate din metal tare. Daca o tabla trebuie îndoita, se recomanda maximum o îndoire gentila de 90-de grade. Metalul nu ar
trebui reindoit o data ce a fost profilata, si nici nu trebuie întinsa la loc. Când tablele metalice se vor monta pe un acoperiş curbat, şuruburile
se vor monta la fiecare suprapunere la capetele pentru a împiedica tendinţa naturala a metalului de a nu se arcui. Pe restul tablei se permite
distanta standard intre dispozitivele de prindere. Când panourilemetalice se montează peste un arc raza minima a arcului este de 5,40m
pentru prfilele din aluminiu si 7,2m pentru profilele din otel. Contractorul va folosi banda etansatoare pe toate părţile si capetele
suprapunerilor.
Prindere pe substructura:
Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, secţiunile din otel concave, profilele galvanízate C sau Z, prin dispozitive de
prindere vizibile. Vezi Capitolul 4, Lucrări Structuri Metalice si Capitolul 5, Tamplarie.
Dimensiunile panelor din lemn si metalice pot varia considerabil in funcţie de structura principala portanta (centuri, ferme, etc). Profilele C
si Z in mod normal sunt făcute din table din otel galvanízate la rece de 0,7mm - 0,8mm, pe care se fixeaza panourile compozite la un
interval specificat in proiectul de structura. Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare
in timpul acţiunilor seismice sau in timpul dilatării termice.
Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un acoperiş care sa fie
adecvat pentru încărcările cerute de proiect. Daca nu se găsesc in proiect, Contractorul poate folosi mese de incarnare, care in general vin de
la producător pentru toate tipurile de panouri.
Contractorul va folosi cârlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5mm (de exemplu in cazul secţiunilor din otel
concave, grinzilor profil-l sau grinzilor profil-U). In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subţire galvanizata din otel, se pot folosi
şuruburi autofiletante si autoperforante.
Prinderea de substructurile din lemn:
- Şuruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galvanízate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la
coroziune.
- Pentru cele mai bune rezultate cu panourile din aluminiu, se folosesc şuruburi autofiletante din inox seria #300.
- Cuiele galvanízate cu garnituri din cauciuc rezistente, pot asigura si o etansare rezonabila de durata si sunt recomandate pentru panourile
din otel când nu sunt necesare şuruburi, de exemplu pentru garage, depozite, magazii. Substructurile din lemn trebuie sa fie rezistente. O
grosime nominala de 5cm pentru cherestea asigura valorile maxime de scoatere a şuruburilor si cuielor când dispozitivele de prindere
penetrează 2,5cm lemnul.
Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat şaiba sa fie perfect lipita de
metal. Se prinde in cuie pentru a minimiza scurgerile posibile ale acoperişului. Daca cuiul este bătut prea mult, acesta poate rupe şaiba si
crapa tabla, cauzand scurgeri.
Şuruburile in combinaţie cu metalul si şaibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului, pentru a asigura o etansare de durata.
Taierea panourilor din metal:
- Panourile din Al: pentru a face o tăietură paralela cu cuta, se crestează panoul cu un cutit ascutit si se îndoaie tabla repetat pana se rupe.
Pentru tăieturi perpendiculare cu cuta s foloseşte o foarfecă pentru a taia drept, sau o foarfecă pneumatica, sau cu un dispozitiv electric.
Contractorul, deasemenea poate folosi un ferestrau circular cu o lama metalica. Folosirea de ulei sau săpun pe lama va înlesni taierea.
- Panouri din Otel: panourile din otel se vor taia cu foarfeci electrice sau pneumatice sau cu dispozitive electrice.
Toate doliile vor avea aceeaşi grosime si finisaj ca tablele exterioare din metal.
Acoperişul din metal trebuie conectat la impamantare.
Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate , de acelaşi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau
tabla prevopsita).
Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ;
Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etanş, cel superior in cel inferior pe cca
6 cm .
Jgheaburile se vor fixa cu cârlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv.
PÂNCCTA
15 Ivr. 9
12
- petrecerile laterale (in lungul pantei) la tabla ondulata sa fie minim jumătate (-te.QPdula.sLsa.inc ondulei; ITRSVSI atoriiLcrfiastfl
- respectarea sensului de montaj de la poala spre coama; SIIfS
- respectarea eventualelor sisteme de suplimentare la petreceri si străpungeri (cordoane de chit, garnituri, şaibe) astfel incat la recepţie
sa nu pătrundă apa prin invelitoare;
- realizarea protecţiei anticorozive a panourilor din tabla si a elementelor metalice de montaj;
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prezentul Caiet de sarcini se referă la livrarea, manipularea, depozitarea, transportul şi montarea în
construcţii a tâmplăriei din lemn: ferestre şi uşi exterioare, uşi interioare, având drept scop asigurarea menţinerii
calităţii acestora de la fabricare până la aplicarea în construcţii cu repercusiuni pozitive asupra gradului de confort
şi consumului de energie la exploatarea construcţiilor.
1.2. Tâmplăria din lemn poate fi livrată întreprinderilor de construcţii în stare completă sau incompletă. Prin
tâmplărie incompletă se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare livrate în stare finală fără panourile de
geam montate.
Prin tâmplărie completă se înţelege ferestrele şi uşile de balcon sau interioare complet finisate, cu geamul montat
şi cu garnituri de etanşare.
Tâmplăria va fi echipată cu accesorii funcţionale de calitate (balamale, broaşte, mânere, cremoane etc.).
1.3. Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea produselor va fi conform standardelor:
- SR EN 942:2007 - Lemn pentru tâmplărie. Clasificare generală a calităţii lemnului.
- STAS 8086-86 - Accesorii pentru mobilier şi tâmplărie. Clasificare şi terminologie.
- SR E 107:1999 - Metode de încercare a ferestrelor. încercări mecanice.
- STAS 465-91 - Ferestre de lemn şi uşi de lemn pentru balcon. Secţiuni.
- STAS 799-88 - Ferestre şi uşi din lemn. Condiţii tehnice generale.
- SR EN 13115:2002 - Ferestre. Clasificarea proprietăţilor mecanice. Sarcină verticală, încovoiere şi eforturi de
manevră.
- SR 5333:1993 - Ferestre, uşi de balcon, uşi interioare şi exterioare de lemn pentru construcţii. Dimensiuni.
- SR EN 13659+A1:2009 - Elemente de închidere pentru goluri echipate cu ferestre. Cerinţe de performanţă,
inclusiv de securitate.
Arhrtşct 2
verifica din nou cu ajutorul bulei de nivel orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau uşilor precum şi
funcţionarea cercevelelor sau foilor, după care se vor strânge complet şuruburile. Se pot face ajustări sau retuşări
ale tâmplăriei, dar nu a celor care au suferit deformări prin absorbţia de apă din mediul înconjurător sau din
contactul cu zidăria umedă.
4.6. în rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, care va fi aşezat uniform pe înălţimea şi
lăţimea tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la interior, şi pervazurile la
interior. Tocul din material lemnos va fi protejat pe tot conturul prin pensulare cu vopsele pe bază de ulei în două
straturi împotriva umidităţii din timpul lucrului.
în cazul utilizării unor pervazuri din profile de material plastic, vor fi montate în prima etapă elementele verticale
care sunt tăiate la partea superioară la 45°, apoi se potriveşte elementul orizontal la lungime, se taie la 45° şi la al
doilea cap, apoi se fixează în locaşul din toc sau căptuşeală.
Montarea tâmplăriei finisate
4.7. înainte de montarea tâmplăriei, aceasta se probează în formatul golului, se fixează cu şuruburi, apoi rostul
dintre toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplică şipcile de acoperire a rosturilor.
4.8. în vederea montării, fereastra sau uşa se vor poziţiona în golul panoului şi consolida cu pene din lemn. Tocul
se va fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn sau material plastic (poziţionate la cca 50 cm una de alta).
înainte de a se strânge complet şuruburile, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea şi modul de funcţionare a
cercevelelor, după care se vor strânge complet şuruburile. Nu este admisă baterea şuruburilor ci numai fixarea lor
prin înşurubare.
4.9. Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
4.10. în cazul când urmează să se execute operaţii de finisare a panoului, ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu
hârtie de ambalaj sau cu folie din material plastic, după care se vor executa operaţiile de racordare a tencuielilor,
placajelor, zugrăvelilor, montarea de glafuri, pervazuri, baghete.
înainte de expedierea panourilor, se va verifica modul de funcţionare a ferestrelor şi uşilor de balcon sau
interioare, dacă sunt echipate cu accesoriile respective şi dacă sunt bine închise.
4.11. Rosturile dintre toc şi zidărie, la interior şi exterior, vor fi acoperite cu chit plastic sau elastic. Prin
înţelegere între părţi, rosturile vor fi acoperite şi cu baghete din lemn sau profile din material plastic.
4.12. în cazul unei mici degradări ale stratului de vopsea se vor face rectificările necesare, cu vopsea de aceeaşi
calitate şi culoare.
4.13. înainte de prerdarea panourilor, geamurile vor fi bine curăţate de urme de vopsea, tencuială, zugrăveală.
în cazul unor urme de grăsimi sau pete pe geamuri sau pe rame, acestea vor fi curăţate cu o cârpă moale sau burete
înmuiat în apă caldă cu săpun sau detergenţi, după care se vor şterge cu o cârpă moale uscată. Aceste operaţiuni se
vor executa şi în cazul când ferestrele finisate se montează direct în construcţie.
5.1. După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi uşilor, verificând:
- funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriii¿7~metaîicej (gierînjTugţer^, deschidere şi
blocare; PRIMĂRIA ORAŞ I
- fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui număr suficient de!şuruburi,
exsrâuietaa corectă a izolaţiei de etanşare între toc şi golul ferestrei şi acoperirea şţic'sâu eîasfîcrraco -darea
rosturilor du JC tencuielilor, acoperirea eventuală a rosturilor cu şipci şi HL Nc Sui îi Vi BARE
lUţ-cdc
ItJţtO de » a
baghete jn
ArhKctt V«l,
3
- aşezarea corectă a tocurilor pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan, fără deplasări şi vibraţii, la închiderea şi deschiderea bruscă;
- dacă s-au făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor componente;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corectă şi echiparea cu garnituri de etanşare a ferestrelor şi
uşilor;
- dacă spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lacrimar nu este înfundat cu tencuială sau alte materiale, care ar împiedica
eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apă.
6. MĂSURI DE SECURITATE Şl SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ Şl DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
6.1. La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din:
- Legea nr. 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă.
- Norme generale de protecţie a muncii aprobate prin Ordinul nr.508/933 din 2002 al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al
ministrului sănătăţii şi familiei.
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
- Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului - indicativ P 118-99.
- Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor, pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora -
indicativ C 300-94, aprobate cu Ordinul MLPAT nr. 20/N/1994.
întocmit
Se iau masuri care sa asigure :
- Respectarea condiţiilor sanitar-igienice pentru fiecare subansamblu constructiv;
- Comportarea corespunzătoare din punct de vedere al stabilitatii termice
pentru elementele de
construcţie perimetrale
(m, D);
- îndeplinirea valorilor de comfort (PMV, PPD);
- Evitarea fenomenului de condens superficial pe suprafaţa interioara a elementelor
de construcţie perimetrale;
- Comportarea corespunzătoare a elementelor de construcţie perimetrale la fenomenul de difuzie a vaporilor de
apa:
o evitarea apariţiei fenomenului de condens in structura elementelor de construcţie; o evitarea acumulării
cantitative de umiditate, de la an la an, in structura elementelor perimetrale; o evitarea creşterii umidităţii
efective ale materialelor, peste valorile admisibile;
La clădirile existente nu este obligatorie atingerea parametrilor termici si energetic prevăzuţi pentru clădirile noi,
dar ori de câte ori situaţia o permite se tinde către atingerea acestora prin masurile de intervenţie la nivelul:
- pereţilor exteriori prin prevederea la fata exterioara a unui strat de PEX, vata minerala, poliuretan protejat cu o
tencuiala subţire (0,5-1 mm) armata cu plasa deasa din fibre din sticla;
- tâmplariei exterioare care se îmbunatateste sau se înlocuieşte cu tâmplarie performanta din punct de vedere
termic si energetic (ex. rama din PVC/AL tri sau pentacamerala prevăzută cu geam termoizolant tratat low-e);
- planseului către pod la care se prevede pe suprafaţa dinspre pod un strat de vata de sticla sau vata minerala
- planseului de terasa la care termoizolatia cu cca 15 cm termoizolatie eficienta din polistiren expandat, polistiren
extrudat (in cazul teraselor inverse), vata minerala sau de sticla;
- planseului către subsol la care se prevede pe supratavanul subsolului un strat de PEX ;
-- pereţii perimetrali
soclului perimetraldeclădirii
la subsol, la care
la care se prevede
se prevede polis
la exterior xtrudat;
Coeficientul global de izolare termica a clădirii G1 va t nde către vâît3^B*<maxime normate pe considerente
termoenergetice G1ref. conform C 107/2-97. - -------A/lj ,
a ) NP 010-97 Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea construcţiilor pentru scoli si licee
b) NP 065-02 Normativ privind proiectarea sălilor de sport (unitatea funcţionala de baza) din punct de vedere al
cerinţelor Legii 10/1995
c) C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor
d) C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie in contact cu solul;
e) C107/2 Normativ privind calculul coeficienţilor de izolare termica la clădirile cu alta destinaţie decât cele de
locuit
f) NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro- energetice ale anvelopei clădirilor de
locuit existente, în vederea reabilitării si modernizării lor termice
g) SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de locuit existente
h) NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a clădirilor existente si a instalaţiilor de încălzire
si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
i) NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al clădirilor existente ;
j) NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente si al instalaţiilor de încălzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (una dintre cele 6 exigente esenţiale conţinute în lege este
"izolaţia termica, hidrofuga si economia de energie" - exigenta F)
• Ordonanţa guvernamentala nr. 29 din 31.01.2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si
stimularea economisirii energiei termice.
• Legea nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea
termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice
• Legea nr.199 din 13 noiembrie 2000 privind utilizarea eficienta a energiei
• Hotărâre din 30 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 199/2000
privind utilizarea eficienta a energiei
• Ordonanţa de urgenta nr. 174 din 9 decembrie 2002 privind instituirea masurilor speciale pentru reabilitarea
termica a unor clădiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial nr. 890 din 9 decembrie 2002).
• Legea nr 211/16 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta nr.174/2002 privind instituirea masurilor
speciale pentru reabilitarea termica a unor clădiri multietajate (publicata în Monitorul Oficial nr. 351 din 22 mai
2003).
• Ordinul nr. 550 din 1.04.2003 pentru aprobarea Reglementarii tehnice "îndrumător pentru atestarea auditorilor
energetici pentru clădiri si instalaţii aferente." (publicata în Monitorul Oficial nr. 278 din 13.04 2003).
Cu caracter general pentru clădiri noi
• C107/0-02 Normativ pentru proiectarea si execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri - (Revizuire C107-
82) ;
• C107/1-97 Normativ privind calculul coeficienţilor de izolare termica la clădirile de locuit;
• C107/2 Normativ privind calculul coeficienţilor de izolare termica la clădirile cu alta destinaţie decât cea de
locuit;
• C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor;
• C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale clădirilor de locuit;
• C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie in contact cu solul;
• C107/6-2002 normativ general privind calculul transferului de masa (umiditate) prin elementele de construcţie
(înlocuieşte STAS 6472/4) ;
• C107/7-02 Normativ pentru proiectare la stabilitate termica a elementelor de închidere ale clădirilor -
(Revizuire NP200/89) ;
• GP 058/2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termica la clădirile de locuit.
• NP 048 Normativ pentru expertizarea termica si energetica a clădirilor existente si a instalaţiilor de încălzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• NP 049 Normativ pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al clădirilor existente ;
• NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente si al instalaţiilor de încălzire si
preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• GT 036-02 Ghid pentru efectuarea expertizei termice si energetice a clădirilor de locuit existente si a
instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• MP 024-02 Metodologie privind efectuarea auditului energetic al clădirilor existente si a instalaţiilor de
încălzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora ;
• MP 017-02 Metodologie privind atestare auditorilor energetici pentru clădiri ;
• GT 037-02 Ghid pentru elaborarea si acordarea certificatului energetic al clădirilor existente ;
• NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performantelor termo-higro- energetice ale anvelopei clădirilor de
locuit existente, în vederea reabilitării si modernizării lor termice ;
• SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de locuit existente ;
• SC 006 - 01 Soluţii cadru pentru reabilitarea si modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit,
• GT 032-01 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizarii termoenergetice a
construcţiilor si instalaţiilor aferente ;
• MP 013-01 Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a masurilor de reabilitare termica a clădirilor si
instalaţiilor aferente ;
• GT 043-02 ghid privind imbunatatirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor, la clădirile civile existente ;
• GT 039-02 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unităţile funcţionale ale clădirilor existente ;
• GT 040-02 Ghid de evaluare a gradului de izolare termica a elementelor de construcţie la clădirile existente, în
vederea reabilitării termice ;
• MP 022-02 Metodologie pentru evaluarea performantelor termotehnice
ale materialelor si produselor pentru construcţii ;
• PCC-016/2000 - Procedura privind tehnologia pentru reabilitarea
termica a clădirilor folosind placi din materiale termoizolante, Contract
icecon nr. 324/2000.
• "Guide d'agrement technique européen" - Sistemes d'isolation t Cahiers
du CSTB - mai 2001.
-Adezivi;
- Plasa din fibra de sticla pentru armare;
-Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare;
- Cuie din otel inoxidabil;
- Şuruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice;
- Profile metalice pentru baza noua a faţadei termoizolante;
- Benzi de armare pentru colturi pentru faţada.
Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din
standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare.
Materialele necesare sunt indicate în planşele desenate si listele de cantitati de lucrări.
Materialele utilizate la executarea lucrării vor fi conform standardelor si prescripţiilor în vigoare, trebuind sa
corespunda cerinţelor exigentelor de calitate cerute de Legea calitatii în construcţii - inclusiv cerinţelor de calitate
cerute de nivelul lucrării.
Materialele folosite trebuie sa respecte prevederile cuprinse în standardele si normele de produs.
Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termica.
1.3.2. Materiale de etansare
• Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent
cum va fi aprobat de Dirigintele lucrării.
• Tip B - Elemente de etansare prefabricate
o Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. o Vor fi
incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3. o Dimensiunile nu vor fi mai mici decât cele indicate in
Planşe.
• Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Dirigintele lucrării.
• Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se foloseşte
cum este indicat in planşe.
• Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor ctelor etc.
• Amorsa va fi cum este specificat de producător si aprobat de Dirigin]
• Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena e) ¡estiren,
pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.
1.4. EXECUTAREA LUCRARILOR.CONDITII TEHNICE DE
EXECUŢIE
-c-
-Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2
- Se indeparteaza tencuiala de pe pereţii exteriori (vezi Capitolul 1, Lucrrai de demolare), se rectifica planeitatea
stratului suport, se spala si se usucă (vezi Capitolul Lucrări de Tencuieli);
- Se demontează tamplaria exterioara (vezi Capitolul Lucrări de Tencuieli);
- Se montează noua tamplarie (Vezi capitolul tamplarie din PVC-U/AL);
- Se montează profilul la nivelul soclului, când se montează tablele termoizolatoare;
- Se montează tablele termoizolatoare cu agrafe;
- Se montează benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi;
- Se montează armatura in tencuiala pereţilor exteriori;
- Se montează termoizolatia plintei;
- Se aplica ultimul strat de finisaj pe pereţii exteriori (vezi Capitolul Lucrări de Tencuieli);
In cazul reabilitării clădirilor istorice, unde trebuie păstrate tratamentul exterior al tencuielii exterioare,
termoizolatia se montează la interior. Vezi capitolul Lucrări compartimentare placari uscate.
Grosimea necesara pentru termoizolatie se va calcula de Proiectant conform performantelor termice ale
peretelui exterior existent si se va notain proiectul tehnic.
Pentru montare pe partea superioara a plăcilor din beton si pe sapa din ciment netezită:
- Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii)
- Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse.
- Se respecta instrucţiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si soluţiilor bituminoase necesare in
timpul asezarii panourilor izolatoare.
In cazul lucrărilor de reabilitare complete:
- S-a convenit, după verificare si consimţământul Proiectantului, ca vechea izolaţie sa fie indepartata complet
(vezi Capitolul 1, Lucrări de Demolări).
In cazul lucrărilor de reparaţii:
- Se indeparteaza părţile deteriorate ale straielor de izolaţie si se aseaza starte noi de material izolator, astfel
incat tipul de material sa fie la fel cu cel existent, rezistent la compresiune si in ceea ce priveşte grosimea.
Termoizolatia încăperilor de sub terasa va fi conform cerinţelor termo-higro- energetic si pentru confot interior in
vigoare.
Terasele cu încăperi încălzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ
12 - 15cm grosime.
PAVAJE CAROSABILE
1. GENERALITĂŢI
1.1. Prezentul caiet de sarcini se referă la proiectarea, executarea, verificarea calităţii şi la recepţia lucrărilor de pavaje
fie din piatră naturală (pavele normale, pavele abnorme sau calupuri), fie din pavele prefabricate din beton.
folosirea lor;
grele;
- la rampele de încadrare, depozitare sau locuri de parcare unde staţionează vehicule
- la pasajele de nivel şi pe zonele de
circulaţie cu tramvaie sau căi
fd^e7Ui/b/m$Dcând pe
PRIMARIA ORAŞ
PÂNCOTA
Pavajele din calupuri se folosesc îndeosebi: VIZAT SPRE NESCHIMBARE
- pe străzi magistrale cu funcţie de tranzit şi pe străzile oralei or »utoruiţie de construire
- la locurile de parcare; , ÆL__«n '
- ca pavaje decorative.
Arhfteet
tert HK
iM
Pavajele din pavele de beton se folosesc îndeosebi la:
- platforme industriale sau publice în localităţi;
- locuri de parcare şi staţionare pentru autovehicule de orice fel;
- staţii de alimentare cu carburanţi pentru autovehicule (staţii de benzină).
2. CONDIŢII TEHNICE
2.1. Elemente geometrice
înălţimea pietrelor naturale inclusiv grosimea stratului de nisip sau mortar de ciment trebuie să corespundă
tabelului 1 din SR 6978-95, adică:
Felul pavajului înălţimea pietrelor [cm] Grosimea stratului de nisipfcmj
Pavele normale 12...14 3...5
Pavele abnormale 11...13 2...5
Calupuri 8...10 2...3
Pavelele din beton sunt de diferite forme şi dimensiuni funcţie de furnizor. Pentru folosirea acestor tipuri de
pavele furnizorul trebuie să posede agrementare de la Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajarea Teritoriului (MLPAT).
Pavele din beton prin forma lor sunt de două tipuri:
• pavele autoblocante;
• pavele care nu sunt autoblocante.
Pavelele din beton care nu sunt autoblocante se pot folosi doar pentru trotuare şi curţi unde nu circulă vehicule
grele.
în profil transversal bombamentul se realizează conform SR 6978-95, iar în profil longitudinal conform STAS
863-85.
Pantele transversale sunt:
• pentru pavaje din pavele normale şi abnorme: 3%;
• pentru pavaje din calupuri şi din beton: 2,5%;
• în pieţe, platforme şi locuri de parcare: 1 ...2,5%.
2.5. Materiale
După executarea Încadrărilor şi verificarea fundaţiei, se aşează un strat de nisip care se nivelează şi se pilonează, apoi se aşterne un al
doilea strat de nisip afânat, în care se aşează pavelele sortate, fixându-le prin batere cu ciocanul.
Aşezarea pavelelor normale şi abnorme se face cu cel puţin 3 cm mai sus decât cota finală a pavajului şi cu 2 cm mai sus în cazul
pavajului de calupuri şi a celor de beton.
După aşezarea pavelelor sau calupurilor se face prima batere cu maiul la uscat, bătăndu- se bucată cu bucată, verificăndu-se suprafaţa cu
dreptarul şi şablonul şi corectăndu-se eventualele denivelări. Pentru calupurile din beton se foloseşte placa vibratoare.
Se împrăştie apoi nisip pe toată suprafaţa pavajului, se stropeşte abundent cu apă şi se freacă cu peria, împingăndu-se nisipul în rosturi
până la umplerea lor.
După această operaţie se execută a doua batere cu maiul şi se cilindrează cu un cilindru compresor de 6,„8 tone, după ce s-a aşternut un
strat de nisip 1 ,„1,5 cm grosime.
Neregularităţile rămase după această operaţie, se suprimă prin scoaterea pavelelor şi revizuirea grosimii stratului de nisip, adăugându-se
sau scoţăndu-se material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, la pavele normale şi abnorme, si cu unul de 25 kg pentru calupuri.
Pentru calupurile din beton se foloseşte obligatoriu placa vibratoare.
3.4. Aşezarea pe mortar de ciment
Pavelele şi calupurile aşezate pe mortar de ciment marca Ml00 se împlântă cu mâna înainte de începerea prizei mortarului, bătăndu-se cu ciocanul la
cota prescrisă.
3.5. Umplerea rosturilor
scută cu ^iil^‘Ek%iiy%A§bre este periat şi
3.5.1. Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se e> PRIMĂRIA ORAŞ
udat. PÂNCGTA_____________
3.5.2. Umplerea cu amestecuri bituminoase Se poate face
VIZAT SPRE NESCHIIVIBARE
cu:
- mastic cu bitum (preparat conform SR 183/1-95; i
- mortar cu suspensie de bitum filerizat; Nr.
- mortar cu emulsie cationică.
Dozajele mortarelor de suspensie din bitum sau cu emulsie se stabile ;c prin
încercări într-un laborator de specialitate.
Operaţia de umplere se poate face:
- prin introducerea masticului sau mortarului în rosturi.
După ce s-au golit rosturile pe adâncimea indicată în proiect, s-au curăţat
cu apă şi s-au zvăntat, se amorsează şi se toarnă masticul sau mortarul, pe jumătate din adâncimea lor, apoi se completează şi cealaltă jumătate.
Amorsarea se face fie cu bitum tăiat (0,5kg/m2), fie cu suspensie de bitum filerizat (lkg/m2) sau cu emulsie cationică (0,5kg/m2).
Masticul cu bitum se toarnă atunci când acesta are temperatura de 160,„180°C.
- prin răspândirea masticului sau mortarului, (cu suspensie de bitum sau emulsie cationică) pe toată suprafaţa pavajului.
înainte de această operaţie, se curăţă rosturile şi se amorsează în condiţiile arătate mai sus. Operaţia de răspândire a mortarului cu
suspensie de bitum sau emulsie cationică se face conform prevederilor actelor normative în vigoare. După terminarea operaţiei de rostuire (după
răcirea masticului sau după ruperea suspensiei din bitum sau emulsiei cationice) se presară pe toată suprafaţa pavajului un strat de nisip grăunţos
curat, în grosime de 5 mm.
3.5.3. Umplerea cu mortar de ciment
Rosturile se vor curăţa în prealabil, ca şi rosturile umplute cu mastic.
Mortarul folosit pentru umplere este de marca M 100.
Drumul poate fi dat în circulaţie numai după cel puţin 14 zile de la data terminării rostuirii; în acest timp suprafaţa pavajului se va uda cu
apă. Pavajele din calupuri de beton nu se rostuiesc cu excepţia rigolelor de lângă borduri. 1
5. RECEPJIA LUCRĂRILOR
5.1. Recepfia preliminară a lucrărilor de pavaje se face în condiţiile respectării prevederilor legale în vigoare, a prevederilor din prezentul
standard şi a datelor din proiectul lucrării. Pavajele se recepţionează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţie sunt complet terminate.
5.2. Recepţia finală va avea loc după o perioadă de doi ani de la data recepţiei preliminare şi se va evalua în conformitate cu dispoziţiile
legale.
NOTĂ IMPORTANTĂ:
Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri, normative, instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării
proiectului. Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data
elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar dacă nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.
Armaturi produse la cald: corespunzătoare standardelor STAS 438/1 - 89 pentru bare din otel rotund, STAS 438/2 - 89
pentru bare din hotel profilat si STAS 438/3,4 - 89 pentru plasele de sarma.
Agregate: STAS 1667 - 76, STAS 662 - 89 si STAS 667 - 98 după caz,
Alte standarde sunt menţionate pe planşe.
Referinţele la diverse parti de execuţie in şantier a diverselor structuri din beton, sunt detaliate in secţiuni separate, după
cum urmeaza:
o Beton
aliniament si unghi
Abateri la secţiune
N/A N/A -10
+10
N/A N/A -10
îngropat (in
tranversala N/A N/A -5 N/A N/A N/A
fundaţii,
podeţe, Dimensiuni
ziduri de inclinare N/A N/A 10 N/A N/A 10
sprijin etc.) Abateri de la forma +10 +10
pe dimensiunea cea N/A N/A -10 N/A N/A -10
mai mare
inclinare +2 +2
-2 N/A N/A -2 N/A N/A
1.1.2.2 Agregate
Agregate se vor conforma NE 012 - 99, tabel VI. I si STAS 4606 - 80
1.1.2.3 Acoperire de protecţie a structurilor din beton (Izolare interioara)
Toate suprafeţele din beton ale structurilor, toate puţurile si gurile de deversare a levigatului ce se vor găsi in contact cu levigatul se vor proteja prin
acoperire cu doi compuşi pe baza de răşini epoxidice, fara solvent, usol lichefiabil prin agitaţie. Se vor aplica minimum 3 straturi si maximum 4 m 2per litru
per strat.
C12/15 (Bc15):
Clasa C12, fcu = 12 MPa
Dimensiune maxima a agregatelor: 15 mm
Ciment: Ciment Portland
Cantitate minima de ciment: 270 kg/m3
Coeficientul maxim apa/ciment: 0.5
Procentajul total maxim de clorura ionica din masa cimentului: 0.2 %
Frecventa de eşantionare pentru determinarea rezistentei la compresiune: Un eşantion la 30 m 3 sau 6 şarje oricare dintre aceste reprezintă un volum mai
mic, dar nu mai puţin de unul la fiecare zi de turnare.
C20/25 (Bc20):
Clasa C20, fcu = 20 MPa rezistenta pe cilindru
Dimensiune maxima a agregatelor: 25mm
Ciment: Ciment sarac in alcali si Ciment bogat in sulfaţi rezistenţi
Cantitate minima de ciment: 300 kg/m3
Coeficientul maxim apa/ciment: 0.5
Clasa de expunere: Mediu agresiv (clasa 5c cf. NE 012 - 99)
Procentajul total maxim de clorura ionica din masa cimentului: 0.2 %
Frecventa de eşantionare pentru determinarea rezistentei la compresfuner-Dn eşantion la-3Qirr3-s-atrG şarje oricare dintre aceste reprezintă un volum mai
mic, dar nu mai puţin de ui^J§§^/^§p turnare.
PÂNCGTA
agregatele fine:
1.1.2.5 Apa
Conţinutul de la treceri % din greutate
Apa ce se foloseşte la preparearea betonului, mortarului si pentru protejarea structurilor va fi adusa dintr-o sursa aprobata si va fi de calitate
2.5 1.25 0.63 0.315 0.16
corespunzătoare,
Sita diametrupentru a nu afecta timpul de întărire, rezistenta, durabilitatea betonului sau mortarului, si nici modul in care arata suprafaţa intarita a
(mm)
Refuzsau
betonului de mortarului
ciur 75-85
prin decolorarea sau eforscente,45-65
si nu va ataca nici20-40
armatura. 5-15 0-3
Apa se va păstră in containere curate, aprobate, protejate împotriva razelor solare, prafului, contaminării organice sau a contaminării din alte surse, in
conformitate cu NP 016- 1997 si STAS 3001 -91.
1.1.2.6 Testare/certificare:
încercări in situ
încercările de laborator: Toate incercarile specifice pentru beton, alîele decMirorrpBsrăfea- pe-euburi, vor fi realizate de către un laborator independent
aprobat de către Inginer. Antreprenorul va inainta spre aprobare Dirigintelui de şantier, numele laboratorului ales, înainte de începerea încercărilor pe
betoanele ce vor fi folosite in lucrări.
Rapoarte de încercare: O copie va fi înaintata Dirigintelui de şantier, in termen de o zi după finalizarea fiecărei încercări.
Antreprenorul va păstră, pe şantier, un set intreg al acestor rezultate.
încercări preliminare ale rezistentei betonului: Antreprenorul va inainta spre aprobare, pentru betonul proaspăt, un sistem de tratament normal sau accelarat,
si o metoda de încercare preliminară capabila sa anticipeze rezistenta la 28 de zile a mixturilor proiectate si care se for folosi pentru a se determinarea
conformităţii acestora cu cerinţele specificate in proiect. Se vor preleva doua cuburi suplimentare pentru fiecare eşantion de încercare preliminară si vor fi
păstrate in mod normal, astfel ca, in cazul in care, in
urma incercarilor nu se ating rezultate aşteptate, aceste cuburi pot fi încercate la 28 de zile pentru a furniza informaţii ce ar
putea ajuta la luarea unei decizii in legătură cu sarja respectiva.
Non-conformitati:
Daca pentru un eşantion de beton nu se ating criteriile specificate si rezultatele incercarilor sunt non- conforme, Antreprenorul il va informa, fara întârziere,
pe Inginer si va înainta:
Confirmarea validităţii rezultatelor incercarilor, si/sau
Propuneri pentru alte incercan care sa evalueze rezistenta betonului din structura,, si/sau Propuneri de rectificare.
Antreprenorul va obţine aprobarea tuturor acestor dovezi si propuneri înainte de a continua lucrările. Dirigintele de şantier poate emite instrucţiuni de oprire
a lucrărilor sau de întârziere a acestora pana la stabilirea motivelor apariţiei defectelor; se vor evalua posibilele consecinţe si se vor lua masurile
corespunzătoare de prevenţie si reparare.
Se va avea grija ca sa se împiedice pierderea rapida de apa in zonele in care s-a turnat betonul. Când temperatura mediului in cofraje depăşeşte 30°C sau
atunci când se indica asta, the temperatura betonului la turnare nu va depăşi nici ea 30°C. Betonul proaspăt va fi protejat cat mai curând după turnare si după
ce a inceput intarirea, la momentul la care suprafaţa betonului este suficient de tare ca sa se poata aşeza materialul de protecţie. Nu se va permite turnarea
betonului daca, in opinia Dirigintelui de şantier, Antreprenorul nu are mijloacele corepunzatoare disponibile pentru turnare, protecţie si finisarea betonului
in conformitate cu prezentele specificaţii.
Timp friguros
Nu se va permite turnarea betonului la temperaturi ale mediului in confraje sub - 5° C sau daca s-a hotarat astfel de către Inginer.
Condiţiile de iarna: acele condiţii pentru care temperatura medie zilnica a aerului se situează sub +5°C, si prezintă o temperatura minima zilnica sub 0°C.
In aceste condiţii turnarea betonului trebuie făcută in conformitate cu un plan întocmit pentru lucrările de beton, care va conţine:
Tehnologie de preparare, transport, turnare a mixturii de beton si protecţie a betonului daca este cazul
Temperatura mixturii de beton inainte si după turnare
Valoarea minima a rezistentei betonului care sa permită decofrarea.
Rezistenta betonului in structuri monolite la momentul primei expuneri la temperaturi de timp friguros trebuie sa fie:
7.5 MPa pentru betonul fara aditivi pentru creşterea rezistentei betonului la inghet 5.0 MPa pentru betonul cu aditivi.
Antreprenorul este responsibil pentru planul de execuţia a lucrărilor pe timp friguros, pe care il va înainta spre aprobare Inginer.
Statul suport pe care se va turna betonul va trebui sa fie intr-o condiţie corespunzătoare pentru a elimina posibilitatea ca betonul sa inghete la contactul cu
acesta.
Se vor putea folosi aditivi chimici, funcţie de condiţiile particulare de lucru si de temperaturile medii zilnice ale aerului, cu condiţia obţinerii aprobării din
partea Dirigintelui de şantier.
Suprafeţele expuse se vor acoperi imediat după terminarea turnării.
Perioada de amestecare a betonului se ma mari condiţii cu 25% fata de perioada de amestec din perioade cu de timp
atmosferice normale.
La efectuarea operaţiunilor de turnare in condiţii meteo. frigurcs se vor JUDEŢUIARAD
previziuni e
PÂNCOTA
Execuţia cofrajelor:
Precizie:
Cofrajele pentru construcţii vor fi executate cu precizie si robusteţe, vor fi sprijinite corespunzător, astfel incat betonul finisat sa rezulte la dimensiunile
necesare. Suprafeţele cofrate trebuie sa fie lipsite de zone cu încovoieri sau deformări, altele decât deplasările specificate, toate intersecţiile, liniile si
unghiurile trebuie sa fie drepte, perfect verticale si netede.
Rosturi in cofraje:
Antreprenorul va executa cofrajele, inclusiv rosturile in lungul cofrajelor, intre cofraje si elemente de lucrare terminate, astfel incat sa se prevină pierderi de
lapte derHme
necesar material de etansare. Cofrajele vor fi bine legate de ejemntele inygQiflaţş^şHgşincat sa evite formarea de trepte. se
__ PÂNCOTA
±
Antreprenorul va trebui:
Confirme poziţiile si detaliile respective, sa se asigure ca nici un fel de modificare a acestora si nici o decizie cu privire la poziţia si dimensiunile acestora
nu s-a făcut fara incunostiintarea si aprobarea de către Inginer.
Sa fixeze elementele încastrate sau sa le monteze corespunzător la poziţiile corecte, înainte de începerea operaţiunii de turnare a betonului. Sa cofreze toate
golurile si sa monteze toate ramele; betonul intarit nu se taie si nu se găureşte fara aprobare din partea Dirigintelui de şantier.
Legarea cofrajelor
In masa de beton nu vor ramane elemente metalice de strângere sau asigurare a cofrajelor.
Golurile ramase, in betonul intarit, de la elementele de strângere, se vor repara de către Antreprenor prin astuparea găurilor de suprafaţa cu o pasta
semiumeda de ciment 1:3, mortar de ciment bine indesat.
Materiale utilizate la decofrare:
Se vor folosi acele tipuri de materiale corespunzătoare fiecărui tip de cofraj, pentru fiecare tip de finisaj din cofrare si in cazul finisajele speciale. La
pregătirea cofrajului pentru turnare se va folosi acelaşi tip de material pentru întreaga suprafaţa, care se va aplica intr-un strat continuu, indiferente de gradul
de finisare aşteptat. Stratul se va aplica in mod egal pe fetele cofragului, de sus înspre partea inferioara, si ultima data se vor pregăti suprafeţele orizontale.
Se va folosi cantitatea minima necesara de material, pentru a se obţine o suprafaţa uniforma si a preveni puncte locale de colectare a materialelor. Se va
preveni contactul dintre materialul folosit la ungerea cofrajului si carcasele de armatura sau cu oricare alte materiale care nu sunt parte din cofraj.
Inhibitorii pentru suprafeţe nu se vor folosi fara o aprobare prealabila. In cazul folosirii acestora se va împiedica orice contact intre inhibitor si carcasa de
armatura.
Decofrarea:
Antreprenorul va realiza decofrarea elementelor fara a le deteriora sau a supraincarca structura, si fara a muta sprijinirile. Cu toate prevederile altor Clauze
cuprinse in specificaţiile de fata si a oricăror verificări sau aprobad primite din partea Dirigintelui de şantier, responsabilitatea înlăturării in condiţii de
siguranţa a oricăreia dintre părţile care formează cofrajele si oricare dintre sprijiniri, fara a produce deteriorări, ramane in sarcina Antreprenorului.
Perioade minime:
Cu excepţia altor specificaţii exprese venite din partea Dirigintelui de şantier, cofrajele nu se vor demonta inainte ca betonul sa fi atins cel puţin
procentul, indicat mai jos, din rezistenta limita pe cilindru prescrisa prin proiect.
Fundaţii, ziduri: 50%
Placi, grinzi, si cadre sprijinite la distante sub 8 m: 70%
Structuri sprijinite la distante de peste 8 m: 100%
Antreprenorul va înainta Dirigintelui de şantier, detalii referitoare la perioadele minime pentru decofrarea elementelor, pentru calitatile de beton cu aditivi
sau mixturi folosind alte tipuri de cimenturi.
Finisaj obişnuit: !I
Produce un finisaj neted cu ajutorul unei placi dintr-un material corespunzător (e.g. placaj), avand panourile aranjate intr-o forma regulata ca o
particularitate a suprafeţei.
Abaterile nu vor fi mai mari 5 mm, exprimate ca abatere maxima admisibila sub dreptarul de 1 m .
Sunt permise variaţiile de culoare rezultate din folosirea unui strat de captuseala impermeabil, dar suprafaţa nu va prezenta decoloran datorate contaminării
sau scurgerilor de lapte de ciment.
Se va permite existenta băşicilor sub 10 mm diametru, dar in rest suprafaţa trebuie sa fie lipsita de goluri, segregări, porozitati sau alte defecte de mari
dimensiuni
Reparare: Bavurile proeminente se vor inlatura si apoi zonele vor fi polizate cu carborundum, restul suprafeţelor ramanand asa cum a fost decofrata.
Repararea defectelor mici se va face numai dupa ce Dirigintele de şantier a făcut inspecţia elementului si dupa ce a aprobat aceste reparaţii.
Ridicaturile vor fi teşi cu polizor cu o deschidere unghiulara de 30 mm.
Golurile ramase in urma decofrarii si a extragerii elementelor de solidarizare a cofrajelor, trebuie sa aiba o forma regulata, aprobata, si se vor umple cu
mortar, preparat dupa o reteta aprobata anterior de catre Inginer.
Elemente de acoperire
Aceste elemente nu se pot folosi fara aprobarea Dirigintelui de şantier.
Se va permite existenta băşicilor sub 5 mm diametru, dar in rest suprafaţa trebuie sa fie lipsita de goluri, segregări, porozitati sau alte defecte de mari
dimensiuni
Reparare: Bavurile proeminente se vor inlatura si apoi zonele vor fi polizate cu carborundum, restul suprafeţelor ramanand asa cum a fost decofrata.
Repararea suprafeţelor de acest gen nu este, in general, permisa
Ridicaturile se vor rotunji cu o raza de 25 mm.
Golurile ramase in urma decofrarii si a extragerii elementelo^de solidarizare a cofrajelor, trebuie sa aiba o forma regulata, aprobata, si se vor umple cu
mortar, preparăfdiTpa o^ către
Inginer. i PK.MA^A
PANCOTA
Acoperire de beton:
In cazul in care nu sunt alte indicaţii din partea Dirigintelui de şantier stratul de acoperire al armaturilor cu beton va avea cel
puţin următoarele grosimi:
Fundaţii 75 mm
Toate rosturile se vor localiza cu acurateţe, vor fi drepte si bine aliniate, si perfect verticale sau orizontale, ori paralele cu
direcţiile principale de trasare ale clădirii.
Rosturi de lucru si rosturi de mişcare:
Rosturile se vor executa cu acurateţe, in detaliu si la poziţiile indicate in planşele de execuţie.
Daca, din condiţii de execuţia apare necesitate sa se aduca modificări oricăruia dintre rosturile proiectate, ca poziţie sau orice alta
modificare, Antreprenorul va conveni cu Dirigintele de şantier modificările in cauza, înainte ca acestea sa fie realizate.
Antreprenorul nu va permite pătrunderea betonului in nici una din golurile sau spatiile libere din cofrag, si nu va permite ca prin
execuţia defectuoasa a turnării sa se ajunga la împiedicarea mişcărilor preconizate ale rosturilor.
Antreprenorul nu va permite ca betonul sa impregneze sau sa treaca prin oricare dintre materialele folosite ca materiale de umplere,
compresibile ale rosturilor.
Antreprenorul nu va executa turnarea simultana a betonului de ambele parti ale unui rost de miscare/deplasare.
Nu se va permite realizarea altor rosturi in afara celor prevăzute de către proiectant:
In betonul întărit
Rosturi cofrate:
Antreprenorul va executa rosturile cofrate folosind elemente rigide, bine etanşate sau elemente de capat proiectate astfel incat sa fie
nu necesara îndoirea temporara a armaturilor proiectate sau deplasarea acestora ori a carcaselor respective.
Antreprenorul va realiza operaţiunile de finisare a betonului intr-o perioada optima de timp de la turnarea si intarirea betonului.
Suprafeţele de beton nu se vor uda in vederea uşurării operaţiunilor respective si nici nu se va pulveriza ciment in acelaşi scop.
"fer
ti
Va finisa suprafaţa de beton, niveland-o pentru eliminarea treptelor si a bavurilor, si apoi va incepe, imediat, tratarea
acesteia in conformitate cu specificaţiile respective
Suprafaţa se finisează fie manual fie mecanical la intervale de timp.aplicandu-se suficienta presiune pentru închiderea
suprafeţei, pentru a-i oferi un finisaj uniform, fin, fara urme sau alte defecte.
Se va relua fara întârziere tratarea menţionata. întăritor de
suprafaţa:
Antreprenorul va aplica un material aprobat, rasina, pentru sigilarea suprafeţelor de uzura a pardoselilor din beton, in
conformitate cu recomandările producătorului.
1.1.3.2 încercarea structurilor de depozitare a apei, înainte de recepţia lor si de umplerea excavatiilor cu pamant, sau de
construcţia zidurilor învecinate:
La o data convenita cu Dirigintele de şantier Antreprenorul va realiza umplerea cu apa a structurii respective, la întreaga
capacitate, intr-un ritm, uniform, care sa nu depaseasca 2 m adâncime in 24 de ore.
Antreprenorul va menţine nivelul apei prin adaugarea de lichid suplimetar pe o perioada de timp convenita pentru
stabilizare.
Antreprenorul va marca si va înregistra, la interval de 24 de ore in următoarele 7 zile, nivelul exact al apei din structura, si
apoi va marca pierderile la scăderea nivelului apei. Scăderile totale de nivel pe durata celor 7 zile nu trebuie sa depaseasca 5
mm, nelundu-se in considerare scăderile datorate evaporărilor si nici aportul din precipitaţii.
Daca scăderea de nivel in primele 7 zile depăşeşte valorile admisibile, Antreprenorul va repeta acest test pentru o noua
perioada de 7 zile.
Daca si la aceasta a doua încercare se depăşeşte scăderea e nivel admisibila, dar se observa o descreştere a scăderilor zilnice
de nivel, Antreprenorul va relua si pentru a treia oara încercarea, pentru o perioada finala de 7 zile, a cărui rezultate vor
determina conformitatea.
Pe timpul perioadelor de încercare, fetele expuse ale structurilor nu trebuie sa prezinte semne de scurgere si trebuie sa
ramana aparent uscate.
Antreprenorul va inspecta atat materialele si modul de punere in opera al acestora si va întocmi si înainta următoarea
documentaţie:
Materiale:
Va întocmi si înainta documentaţia referitoare la calitatea betoanelor in conformitate cu specificaţiile. Va intocmi si
Nu se va executa nici o lucrare de turnare înainte ca sa se fi inspectat si aprobat de către Inginer lucrările de cofraje si
armaturi.
Antreprenorul va intocmi si înainta spre aprobarea Dirigintelui de şantier, cu cel puţin o saptamana înaintea începerii
lucrărilor, un program detaliat al lucrărilor de turnare a plăcilor, pereţilor, stâlpilor si grinzilor menţionând ordinea de
execuţie, dimensiunea traveilor de turnat, perioada in care se vor taia rosturile etc.
ANEXAA
Legislaţia Romana pentru activitati
Lege/Regulamente
de Construcţii
Legea 10/1995 cu toate modificările HG
Descriere
203/2003
Legea calitatii in construcţii
Legea 50/1991 republicata Ordin MTCT
Regulament referitor la Normele tehnice in Construcţii
2132/2004 HG 272/ 1994
Legea pentru execuţia Lucrărilor de construcţii
Ordin MTCT 270/2005 Ordin ministerial pentru armonizarea standardelor Romane si EU
Hotarare de Guvern - Responsibilitatile Inspectoratului de Stat in Construcţii
o Ordin MAPM 757/2004 HG 273/1994
Regulament pentru emiterea de Agremente Tehnice Europene pentru Construcţii
Ordin ministerial pentru depozitarea deşeurilor
HG 925/1995
Hotarare de Guvern - Regulament pentru Recepţia Lucrărilor de Construcţii
Hotarare de Guvern - Responsibilitile Verificatorilor de de proiecte atestati
HG 766/1997
Hotarare de Guvern - Sistemul de asigurarea a calitatii si implementarea acestuia
Legea apelor
Legea 107/1996
Legea 137/1995 (republicata) Legea pentru protecţia mediului
Ordin ministerial
Ordin nr.251/1990 MAPPMpentru durabilitatea si siguranţa structurilor hidraulice si protecţia împotriva inundaţiilor
o
Ordin ministerial pentru depozitarea deşeurilor
775/22.07.98
ANEXA B
Standardele Romaneşti pentru activitatile si materialele de construcţii
Descriere Standarde romaneşti
Agregate pentru beton STAS 1667 - 76 Agregate naturale dense pentru betoane si mortare cu lianţi
minerali
Elemente de prindere si standard C 172 - 88 Instrucţiuni tehnice pentru fixarea profileleor metalice pentru îlxare acoperişuri si pereţi
STAS 9344/5 - 90 Şuruburi infiletate. Şuruburi cu cap hexagonal. Dimensiuni
STAS 9344/6 - 90 Şuruburi infiletate. Şuruburi cu cap inecat cu crestătură în cruce.
Dimensiuni
NIF 1181/2-80,1181/3-80 si 1181/4-80 Pop nituri si nituri combinate
Agregate pentru beton STAS 1667 - 76 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi minerali.
JUDEŢUL ARAD
Ciment PRIMARIA ORAŞ
SR 7055 - 76 Ciment alb Portland SP1 - 1994
PANCQTA
Arhitect
cu aditivi [
-
Sp6 - 1996 Ciment de temperaturi joase cu aditivi -1
plumb
Porti
STAS 6973 - 90 Acoperiri metalice. Porozitatea acoperirilor electrochimice. Determinări pe
oteluri.
STAS 7874 - 90 Bai pentru acoperiri electrochimice. Bai de acoperire cu nichel. Metode de
analzia.
Placi acoperire rigole, gratare si STAS 4834 - 86 Guri de scurgere din fontă pentru poduri.
cadre
STAS 9274 - 79 Structuri industriale. Placi de acoperire pentru canale, puţuri de acces si puţuri
de instalaţie
STAS 9329 - 87 Structuri industriale. Placi de acoperire din beton armat prefabricat pentru
canale interioare. Forme'sf-dtmeftsiuflL
JUDEŢUL ARAD
STAS 3272 - 80 Canlizare. Capace si graure dub fon^^^^ş
___________PANCOTA
Pamantde împrumut
STAS 7184/2 - 85 Pământuri. Determinarea ci
S£
SCHIMBARE
STAS 7184/3 - 77 Pământuri. Determinarea derfişitatfU“ tofi/aţic de _con4truire
Nr. CfL lfln r )XW?Ufe Û
rezistenteiia'rapef^âl'rantulut"
STAS 2161 - 87 Panel. Determinarea rezistentei la rupere a rosturilor executate prin lipire.
STAS 5513 - 89 Furniruri, placaje, paneluri. Clasificare si terminologie.
STAS 7578 - 90 Placi din fibre de lemn. Placi acoperire cu plastic
STAS 7873 - 76 Placaje. Determinarea caracteristicilor adezivului prin folosirea cuţitului
Produse prefabricate
din beton
STAS 6657/1 - 89 Elemente din beton, beton armat si beton pretensionat. Exigente tehnice generale
STAS 6657/2 - 89 Elemente din beton, beton armat si beton pretensionat. Reguli si metode de verificare a calitatii.
STAS 7721 - 90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton
Materiale de acoperire
STAS 488 - 87 Tabla din zinc si aliaje ale zincului STAS 490 - 78 Foi si placi din plumb STAS 5 13 -7 4 Invelitori din placi
(stâlpi si grinzi)
STAS 438/1 - 89 Produse din otel pentru armaturi in beton. Bare din otel laminate la cald. Clasificare si specificaţii tehnice
STAS 438/2 - 91 Produse din otel pentru armaturi in beton. Sarma moale trasa
SR 438-3 - 98 Produse din otel pentru armaturi in beton. Carcase sudate
STAS6482/1 - 73 Sârme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Reguli pentru Controlul calitatii
STAS 6482/2 - 80 Sârme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Sarma de otel;
STAS 6482/3 - 80 Sârme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Sârme profilate
STAS 6482/4 - 80 Sârme si produse din sarma de otel pentru beton pretensionat. Standarde
STAS 505 - 86 Otel laminatla cald. Tablă groasă de oţel. Specificaţii tehnice
Indicativ Titlu
S R E N 1916:2003 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton armat
S R E N 1917:2003
Camine de vizitare si camine de racord sau de inspecţie de beton simplu, beton
slab armat si beton armat
SR EN 12050-1:2002
Statii de pompare pentru apa uzata menajera - Partea 1: Statii de pompare pentru
deşeuri organice. Principii constructive si testare- Partea 1: Statii de pompare
pentru deşeuri organice
S R E N 12050-2:2002
Statii de pompare pentru apa uzata menajera - Partea 1: Statii de pompare pentru
deşeuri organice - Partea 1: Statii de pompare pentru deşeuri organice.
S R E N 12050-3:2002
Statii de pompare pentru apa uzata menajera— Partea 3: Statii de pompare cu
aplicare limitata pentru deşeuri organice
S R E N 12050-4:2002
Statii de pompare pentru apa uzata menajera - Partea 4: Ecluze de întreţinere
pentru deşeuri organice si non-organice.
S R E N 12416-2:2002
Sisteme fixe de lupta împotriva incendiilor. Sisteme de stingere cu pulbere -
Partea 2: Proiectarea produselor, construcţia si întreţinerea lor.
SR EN
EN 12839:2002
13163:2003 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat
SR Prefabricate din beton. Elemente de închidere
(EPS). Specificaţie
S R E N 13055-1:2003 Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spuma de polistiren
SR EN 13164:2003 Agregate uşoareSpecificaţie
- Partea 1: Agregate uşoare pentru betoane, mortare si paste de
extrudat (XPS).
SR EN 13164:2003/A1:2004 cment.
Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spuma de polistiren
S R E N 13101:2003 extrudat (XPS). Specificaţie
SR EN 13165:2003 Trepte pentru camine de vizitare. Cerinţe, marcare, încercări si evaluarea
Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spuma rigida de
conformităţii
poliuretan (PUR). Specificaţie
SR EN 13164:2003/A1:2004
Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din spuma de polistiren
extrudat (XPS). Specificaţie
SR EN 13242:2003
Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in ingineria
civila si in construcţii de drumuri